Instalatia de alimentare are rolul de a limenta cilindrul motor cu combustibil si aer necesar arderii si de a evacua gazele arse. Dupa modul de formare a amestecului carburant: - La mas se formeaza in exterior din benzina si aer (in carburator) si continua in timpul curselor de admisie si compresie. - La mac amestecul se formeaza in interiorul cilindrului, la sfarsitul cursei de compresie a aerului cand se injecteaza motorina. O exceptie este cazul mas cu injectie de benzina la care formarea amestecului de ardere poate sa se realizeze atat in exterior cat si in interior. nele motoare pot folosi in locul combustibililor lic!izi gaze lic!efiate sau combustibili sintetici. Instalatia de alimentare cuprinde ansamblul organelor necesare alimentarii motorului cu amestec carburant format din benzina si aer in proportiile si cantitatile cerute de regimul de functionare al motorului. " INSTALATIA DE ALIMENTARE ESTE ALCATUITA DIN: ". #ezervor de combustibil $. %iltru decantor &. 'onducta combustibil (. )ompa de alimentare *. 'arburator +. %iltru de aer ,. 'olector (galerie de admisie) -. 'olector (galerie de evacuare) .. /eava de evacuare "0./oba de esapament (destindere) ""./oba de esapament (amortizare) "$.Indicator nivel combustibil $ %igura ". FUNCTIONAREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE 1enzina este aspirata din rezervor de catre pompa cu membrana prin conducta de legatura fiind trecuta si prin filtru decantor (daca instalatia este dotata) este trimisa cu presiune prin filtru de benzina la carburator unde formeaza amestecul carburant impreuna cu aerul aspirat prin filtru de aer. 2mestecul este distribuit prin colectorul de admisie in interiorul cilindrilor prin supapele de admisie in ordinea de functionare specifica fiecarui tip de motor. & 3azele arse refulate prin supapele de evacuare sunt expulzate in atmosfera prin colectorul de evacuare, teava si tobele de esapament. DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE MAS DATORATE INSTALATIEI DE ALIMENTARE In timpul exploatarii automobilului pot surveni o serie de defectiuni, care fac ca motorul sa functioneze necorespunzator, sa provoace uzuri sau c!iar oprirea autove!iculului, sa aiba urmari negative asupra dinamicii si economicitatii4 acestea se inlatura in general prin curatire, reglare si la nevoie se inlocuiesc organele defecte. 'ele mai frecvente defectiuni si cauzele lor se prezinta in continuare: 5otorul porneste dar se opreste imediat. - 'onducte sau filtre infundate, neetanse, rezorvor cu impuritati sau apa. - )ompa de benzina defecta. - 6ivelul benzinei in camera de nivel constant incorect reglat. - 5ersul la turatie mica nereglat. 5otorul nu functioneaza bine la turatie mica - #eglaj incorect al mersului incet - 2spiratie de aer fals intre elementele de legatura dintre carburator si colectorul de admisie. - 6ivelul benzinei in camera de nivel constant incorect reglat. - 'anale infundate - 7curgeri de benzina pe langa supapa de refulare 5otorul functioneaza cu rateuri: ( - 2mestec carburant sarac din lipsa de combustibil (nivel prea mic in camera de nivel constant sistemul de alimentare defect). - Dispozitivul de pornire incorect reglat - 5ersul incet (in gol) nu este bine reglat - )ompa de repriza (de acceleratie nu debiteaza suficient). #epriza slaba la accelerarea motorului: - )ompa de repriza defecta (supape, piston sau membrana, cursa insuficienta sau exista impuritati pe canale). - 6ivelul benzinei in camera de nivel constant incorect reglat. - 'analul de vacum de la ruptor- distribuitor blocat 5otorul are consum exagerat de combustibil: - Dozajul amestecului pentru mers incet incorect reglat - /uratia de relantii prea mare - )resiune prea inalta a pompei de benzina - 'ursa pompei de repriza incorect reglata - 6ivelul benzinei prea mare - 8icloare decalibrate - 7curgeri de benzina pe la pompa de repriza - Imbacsirea filtrului de aer 5otorul nu dezvolta puterea nominala: - 6ivelul benzinei prea mic - 8iclorul principal infundat - 'analul de vacuum de la ruptor-distribuitor blocat 5otorul porneste greu la cald: - 9vaporarea excesiva a benzinei din camera de nivel constant (supra incalzirea motorului) * #emedierea se face prin apasarea pedalei de acceleratie la jumatatea cursei, fara actionarea socului sau a pompei de repriza (evitand inecarea cu benzina). :a instalatia cu injectie de benzina. 5otorul nu porneste: - #ezervorul are depuneri de impuritati la racordul de debitare. - )ompa de alimentare electrica defecta. - Injectorul (la instalatia monopunct) sau injectoarele (la tipul multipunct dereglate). - Injectorul de pornire la rece decalibrat - 'onducte intrerupte - #egulatorul de presiune nu asigura secventa normala - Debimetrul de aer blocat - )otentiometrul clapetei de acceleratie nu asigura cursa necesara - 7ondele de informare ale calculatorului de turatie si de sarcina nu functioneaza - 'alculatorul nu asigura comanda de debitare a benzinei 5otorul nu functioneaza corect sau functioneaza cu intreruperi se datoreaza dereglarilor de la componentele de conducere sau comanda a debitarii combustibilului inclusiv a sondelor si calculatorului. REPARAREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MAS Defectiuni se intalnesc frecvent la carburator si pompa de alimentare dar nu sunt excluse nici la rezervor, conducte si c!iar la suporturile filtrelor de combustibil sau aer. + #ezervorul se repara cu mare atentie din cauza pericolului de explozie. 2cesta se goleste, se spala cu jet puternic de apa apoi se introduce abur sub presiune. Deformatiile se indreapta cu ciocan de lemn sau metal-plastic. %isurile sau crapaturile se sudeaza, dupa ce rezervorul s-a umplut cu apa pana la nivelul sparturii4 sudarea se executa cu intermitenta pentru ca vaporii si gazele sa se risipeasca. 'onductele metalice: fisurate se sudeaza, iar cele din cauciuc sau plastic se inlocuiesc4 racordurile lor se refileteaza sau se inlocuiesc, iar rondelele de etansare se inlocuiesc. 7uporturile rupte ale filetelor se sudeaza. )ompa de benzina: defecta se demonteaza, se spala in solvent si se sufla cu are comprimat toate orificiile. 7e controleaza componetele daca prezinta fisuri sau deformatii in care caz se inlocuiesc. De asemenea se controleaza starea locasurilor pentru supapele pompei, a garniturilor de etansare. Defectele pe care le poate prezenta pompa sunt: - Debit prea mic sau deloc - 2limentarea cu o cantitate prea mica sau prea mare de benzina4 acestea se pot datora: spargeii membranei care se inlocuieste, sau lipsei de etansare a supapelor care se slefuiesc pe scaunul lor cu pasta de rodat sau se inlocuiesc si se rodeaza. - Decalibrarea sau ruperea arcului diafragmei sau a arcurilor de la supape care se inlocuiesc, uzura parg!iei de actionare aceasta se incarca cu sudura si se prelucreaza la forma initiala. Dupa ca s-a reparat pompa se reasambleaza si se supune controlului de presiune statica si de debit nul cu un dispozitiv dotat cu manometru. Daca pompa a fost reparat corespunzator trebuie sa aiba o presiune de ",$- , ",* bar si sa nu coboare sub "," bar. )resiunea in timpul controlului trebuie sa varieze progresiv, daca variatia este brusca sau prea mica pompa nu corespunde. CAPITOLUL 2 CARBURATORUL
'arburatorul este componenta de baza a sistemului de alimentare a motoarelor termice cu aprindere prin scanteie. - :a motoarele cu aprindere prin scanteie functionand cu combustibil lic!id, carburatorul trebuie sa indeplineasca urmatoarele functiuni: - sa asigure dozarea cantitativ corecta a combustibilului fata de cantitatea de aer aspirata. In functie de cerintele motorului. - sa asigure pulverizarea cat mai fina a combustibilului in curentul de aer admis pentru a inlesni vaporizarea rapida a combustibilului si formarea unui amestec carburant cat mai omogen. - 7a regleze cantitatea de amestec carburant in functie de conditiile de functionarea ale motorului. Clasificarea carburatoarelor: Dupa directia curentului de aer in raport cu camera de amestec sunt: - carburatoarele verticale cu curent ascendent - carburatoarele verticale cu curent descendent (inversate) - carburatoare orizontale 5otoarele automobilelor moderne folosesc in general carburatoare inversate datorita avantajelor ce le prezinta comparativ cu celelalte doua. Dupa procedeul de compensare a amestecului carburant pot fi: - carburatoare cu dispozitiv de mers normal cu jiclor compensator (de tip zenit!) - carburatoare cu dispozitiv de mers normal cu franare pneumatica (solex, ;eber) - carburatoare cu dispozitiv de mers normal cu jiclor cu sectiune variabila si ac de dozare (<arter, zenit!- stromberg- su) Dupa numarul camerelor de amestec: . - cu o singura camera de amestec (simple utilizate in general pentru motoare pana la sase cilindri) - cu doua camere de amestec (duble pentru motoarele pana la sase cilindri in =) - cu patru camere de amestec (cvatruple pentru motoare cu opt cilindri in = de mare putere sau pentru automobile de curse) 'arburatoarele de orice tip trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte impuse de functionarea motorului in regim variabil: - pornire usoara la orice temperatura - mersul incet (ralantiul )la fel de bine la cald sau la rece. - 2ccelerari (reprize promte) - 2mestec de putere maxima la apasarea pedalei de acceleratie pana la capatul cursei - 2mestec carburant economic pentru regimul de functionare normal - #epartizarea uniforma si egala a amestecului carburant pentru toti cilindri - 7a nu aiba sensibilitate fata de profilul drumului si pentru automobile speciale sa asigure deplasarea pe teren avariat. PARTILE COMPONENTE ALE CARBURATORULUI ". capacul carburatorului $. corpul carburatorului "0 &. ansamblu ac supapa (. stiftul plutitorului *. plutitor +. garnitura dintre capacul si corpul carburatorului ,. pulverizatorul cu supapa al pompei de acceleratie -. supapa de descarcare a pompei de acceleratie .. jiclor principal "0.ansamblul pompei de acceleratie "".sursele de reglare cantitativa a emulsiei la mersul in gol al motorului "$.jiclor de mers in gol "&.comanda clapetei pentru pornire la rece "(.tub emulsor "*.ansamblu clapetei pentru pornire la rece "+.ansamblu clapetei de acceleratie ",.surub pentru pozitionarea clapetei de acceleratie la mersul in gol "-.concentrator %igura $. "" FUNCTIONAREA CARBURATORULUI "$ 'arburatorul &$ I#52 momentat pe autoturismul Dacia "&"0 este de tip inversat avnd o singura camera de amestec, dispozitiv de dozare principal cu franare pneumatica si pompa de acceleratie cu membrana. )re incalzirea este cu apa calda din instalatia de racire care are racord si prin corpul carburatorului: a. pornirea la rece: )rin actionarea clapetei de aer de la bord se optureaza intrarea aerului in difuzir iar clapeta de acceleratie prin sistemul de parg!ii va fii adusa in pozitie intre desc!isa. 'and se porneste motorul depresiunea creata face sa absoarba emulsia prin tubul de emulsionare & si pulverizata in difuzor prin pulverizatorul -. 2mestecul carburant este bogat favorizand pornirea motorului. Dupa pornire datorita depresiunii clapeta de aer se desc!ide putin pentru ca este montata escentric pe ax si invinge rezistenta arcului de rapel ,. )rogresiv se desc!ide manual clapeta de aer astfel ca la temperatura de regim clapeta va fi in pozitie verticala (cursa 7). %igura &. b. regimul de mers in gol: "& 'lapeta de admisie $ este inc!isa aproape total si emulsia iese prin orificiul de alimentare la mersul in gol reglabil cu surubul de dozaj ., in aval de clapeta . 9mulsia se formeaza prin trecerea benzinei din camera de nivel constant " prin jiclorul principal in canalul ( si a aerului prin jiclorul de aer + in jiclorul de mers in gol *, aici emulsia prin canalul de alimentare , ajunge la orificiul de ralanti -. :a trecerea in regim normal de functionare motorul este alimentat suplimentar prin orificiile "0 (de repriza) evitand oprirea motorului. )e timp rece se evita formarea g!etii in carburator indeosebi in zona orificiilor de mers in gol si a celor in repriza prin circulatia lic!idului din instalatia de racire a motorului, in canalizatia speciala a carburatorului. %igura (. c. regimul de mers normal (sarcini mijloci): "( 'lapeta de aer si respectiv de acceleratie sunt desc!ise. 2mestecul carburant se formeaza astfel: benzina intra in carburator prin racordul "-, filtrul "., in camera de nivel constant ", al carui nivel se regleaza prin pozitia plutitorului si a acului obturator &4 din camera de nivel costant benzina este condusa prin jiclorul principal + in putul tubului de emulsionare unde se amesteca cu aerul venit prin jiclorul de aer "0 formand amestecul carburant (emulsia) care este condus prin centratorul "( si pulverizatorul "* in difuzorul "+. %igura *. d. regimul de putere maxima: "* 'and clapeta de acceleratie este desc!isa complet se obtine puterea maxima (la turatii mari). 5otorul este alimentat suplimentar si cu amestec carburant format de economizor astfel: benzina din camera de nivel constant, in afara jiclorului principal trece si prin jiclorul economizorului - in canalul . si se amesteca cu aerul venit prin jiclorul de aer "" formand emulsia care traverseaza canalul "$ si jiclorul "&, fiind aspirata in zona de carburatie impreuna cu amestecul pentru regim de mers normal . %igura +. e. regimul de acceeratie (repriza) "+ 'and clapeta de acceleratie este in pozitia normala (inc!isa) parg!iile " si tirantul $ sub actiunea arcului membranei (, elibereaza membrana & si aspira benzina din camera de nivel constant prin supapa de aspiratie * si canul de aspiratie + . :a apasarea brusca a pedalei se desc!ide rapid clapeta de acceleratie si prin intermediul parg!iilor " si tirantului $ membrana & impinge benzina prin canalul de refulare ,, supapa - si ajustajul de descarcare . in difuzorul carburatorului. Daca clapeta de acceleratie este complet desc!isa membrana & sub actiunea arcului "0 este deplasata suplimentar prelungind pulverizarea benzinei in difuzor. 9xcesul de benzina este descarcat de orificiul calibrat al supapei de aspiratie * in camera de nivel constant. %igura ,. MATERIALE FOLOSITE LA CONSTRUCTIA CARBURATORULUI ", 'arburatorul avand rolul de dozare foarte precisa a combustibilului in aerul aspirat este necesar ca elementele constructive care participa la indeplinirea acestei functiuni sa comporte o executie fina de mare precizie. CORPUL SI CAPACUL CARBURATORULUI :a fabricarea carburatoarelor se foloseste procesul de turnare sub presiune din aliaj pe baza de zinc (exemplu: >/2: ( 7/27 +.$*?$-,,) care asigura o mare precizie dimensionala. 2cest procedeu se aplica la turnarea corpului si capacului carburatorului care sunt elementele principale ale tuturor tipurilor de carburatoare, a difuzorului (daca este detasabil), a centratorului precum si a carcaselor altor servomecanisme ale motorului. DIFUZORUL 2vand forma unui ajustaj venturi are rolul de a mari depresiunea in circuitul principal al carburatorului pentru a antrena si apoi a pulveriza amestecul carburant. Difuzorul se executa prin turanare subpresiune din aliaj pe baza de zinc (exemplu: >/2: ( 7/27 +.$*?$-,0) direct in corpul carburatorului sau detasabil. JICLOARELE #eprezinta principalele elemente calibrate (tarate) care dozeaza cantitatea de combustibil, de aer de franare sau de amestec aer combustibil. 8icloarele se executa deobicei din bara de alama (exemplu: '>6 (0 7/27 .*-,*) cu sectiune rotunda sau !exagonala, prin strunjire pe masini automate, orificiul calibrat obtinandu-se prin gaurire de degrosare urmata de alezare pe masini specializate semifabricatele utilizate la fabricarea carburatorului sunt bare "- din alama (exemplu: '>6 (0 7/27 .*-,*) pentru corp, iar pentru cui bare de !otel rezistent la coroziune (exemplu: $0 'I &0 7/27 &*-(-,&) sau din aliaje 'u- 6i- >n (alpaca, exemplu: '6I "- >6 $, 7/27 "0.+-,(). REPARAREA CARBURATORULUI ". 'arburatorul este turnat de obicei din zama<a (aliaj de zinc, aluminiu, magneziu si cupru) sub presiune ceea ce presupune mare atentie la demontare si manevrare, pentru a se evita deformarea sau fisurarea corpului si capacului. Dupa demontare piesele componente se spala in benzina sau diluant, apoi se sufla cu aer comprimat dupa care se controleaza starea lor4 trebuie sa nu prezinte fisurii, filete deformate, jocuri ale articulatiilor, iar plutitoarele sa nu fie deformate sau co benzina in interior4 garniturile trebuie sa fie in buna stare. De asemenea se verifica acele conice si etansarea pe scaunele lor, rotirea usoara a clapetelor de pornire si acceleratiei, debitul jicloarelor si a celor de dozare, precum si al pompei de repriza. Defecte si remedieri: - decalibrarea jicloarelor, care se inlocuiesc - uzura scaunelor jicloarelor se inlatura prin alezare cu un burg!iu special si se slefuiesc cu pasta abraziva fina - uzura umerilro pentru axele clapetelor se elimina prin alezare si se monteaza axe majorate. Daca locasurile sunt cu bucse din teflon se inlocuiesc - filetele uzate se refileteaza la cota majorata iar suruburile se inlocuiesc. 2celasi procedeu se aplica si pentru surubul de reglat ralantiul - axele cu filet deteriorat se inlocuiesc - cilindrul pompei de repriza uzat se alezeaza, montandu-se un piston majorat - membrana pompei de repriza fisurata se inlocuieste - supapele de admisie si refulare ale pompei de repriza defecte se inlocuiesc $0 - plutitorul spart se inlocuieste daca este din material plastic4 in cazul in care este din tabla de alama se repara prin cositorire avand grija sa nu fie ingreunat intro pelicula prea consistentade aliaj de lipit - supapa electromagnetica de ralanti se inlocuieste - supapa de inc!idere pentru alimentarea carburatorului (cuiul poantou) uzata se rectifica si slefuieste pe scaunul ei sau se inlocuieste - garniturile termoizolatoare ale carburatorului fisurate se inlocuiesc - suprafetele de asmblare ale corpului si capacului precum si a celei de asamblare cu colectorul de admisie se rectifica plan - infundarea canalelor de circulatie a amestecului carburant se inlatura prin suflare cu aer comprimat sau prin gaurire cu burg!iu corespunzatror - garniturile colectoarelor de admisie si evacuare deteriorate se inlocuies - colectoarele de admisie si evacuare fisurate se sudeaza si rectifica suprafetele de asamblare - teava de esapament deteriorata se sudeaza - tobele de esapament sparte sau cu sitele infundate se remediaza prin sudare4 iar sitele se desfunda sau se inlocuiesc daca sunt deteriorate inlaturandu-se zgura si eventual se sc!imba invelisul de tabla daca toba este prea deteriorata se inlocuieste Dupa reparare elementele componente seasambleaza si se fac probe functionale precum si determinarea continitului de 'O si 6ox pe testarul special. Inainte de montare piesele se spala din nou si se sufla cu aer comprimat. $" 7e fac reglajele functionale necesare si proba consumului de combustibil care se corecteaza la nevoie. erific!re! si c"rect!re! #"$itiei #%&tit"r&%&i i' c!mer! de 'i(e% c"'st!'t: )entru verificarea si corectarea pozitiei plutitorului in acmera de nivel constant se procedeaza astfel: - se demonteaza capacul carburatorului - se controleaza atent starea de conservarea garniturii capacului carburatorului daca nu prezinta rupturi sau aplatizari pronuntate4 respectiv se controleaza daca suprafata de etansare dintre capacul si corpul carburatorului nu prezinta stirbituri, lovituri e.t.c. - se tine capacul carburatorului in pozitie verticala astfel incat parg!ia sa se afle in contact usor cu suprafata de intrare, iar plutitorul sa se afle la cota 2@+ mm pentru tipul &$I#5 respectiv 2@, mm pentru celelalte tipuri de carburator avand garnitura montata4 cota 2 se verifica cu ajutorul unui calibru de distanta - se controleaza cota 1@"& mm 'orectarea cotei 2 si 1 se face prin deformarea parg!iei. erfic!re! si c"rect!re! t&r!tiei de mers i' )"% ! m"t"r&%&i $$ )entru verificare se fac operatiile: - se porneste motorul si se aduce la regimil normal de temperatura ( cca -0 ' la ulei ) - se conecteaza turometrul electronic in circuitul electric de alimentare a ruptorului - se verifica si se corecteaza ( daca este cazul ) starea te!nica a bujiilor si avansurile la aprindere - se citeste pe scara turometrului valoarea turatiei de mers ingol a motorului. 6ormat turatia trebuie sa fie de ,,* AB$* rot?min. Daca turatia nu corespunde se actoineaza asupra surubului " pana cand turatia masurata ajunge la ,,* AB$* rot?min apoi se desface surubul $ pana la turatia maxima posibila de realizat readucandu-se din nou turatia la mersul in gol prin actionatrea surubului ". 7e repeta operatiile pana cand se obtine turatiia normala 7e controleaza procentul 'O folosind un analizator de gaze4 valoarea procentului trebuie sa fie sub $,*C 'O. %ig(-) erific!re! c%!#etei de !cce%er!tie si c"rec)!re! #"$itiei c!*%&%&i de c"m!'d! $& )entru verificarea desc!iderii pozitive a clapetei de accceleratie se demonteaza carburatorul de la motor si se aseaza pe un suport special astfel incat clapeta de accceleratie sa fie plasata ca in fig .. Dupa inc!iderea claptei de pornire la rece se masoara cu calibre speciale desc!iderea pozitiva a clapetei astfel ca ea sa aiba valoarea de 0,&-0,- mm. )entru corectarea pozitiei cablului de comanda a pedalei de accceleratie se procedeaza astfel: - se aduce pedala de accceleratie la podea - se pune clapeta de acceleratie in pozitia complet desc!isa - se intinde cablul de comanada a acceleratiei si se strangebrida de fixare astfel ca arcul de compensare sa fie comprimat cu cota 2@$ mm - se verifica alinierea corecta intre iesirea cablului din mata si prinderea carburatorului4 la preluarea completa a cursel pedalei de acceleratie ( pedala la podeaua autoturismului ) clapeta de acceleratie trebuie sa fie complet desc!isa4 pozitia cabluluila regimul de mers in gol al motorului sa fie usor intins. )entru corectarea pozitiei cablului se actioneaza aspra bridei de fixare de pe capacul culbutorilor. Odata cu inlocuirea cablului de comanda accceleratie, acesta nu trebuie pliat sau indoit, iar axele si articulatiile se vor unge cu unsoare de tip :I'2$ sau alte ec!ivalente. %ig . $( I'%"c&ire! c!r*&r!t"r&%&i de #e m"t"r )entru demontarea de pe motor a carburatorului indiferent de tipul sau se procedeaza astfel: - se deconecteaza bateria de acumulatoare - se inlatura tubul de aer cu burduful care face legatura intre filtrul de aer si carburator - se desface arcul de rapel al acceleratiei surubul de fixare a cablului de acceleratie " conducta de depresiune $ conducta de benzina &, tubul ( de aspiratie a vaporilor de ulei si surubul de fixare a cablului clapetei de aer - - se optureaza conductele de incalzire de la baza carburatorului folosind pensetele * si se scot racordurile + ale carburatorului $* - se scot cele $ piulite de fixare , si se ridica carburatorul din locasul sau - se astupa orificiul de intrare in galeria de admisie folosind o catpa curata 'arburatorul astfel demontat se curata bine cu benzina. %iecare jiclor se desurubeaza si se curata numai prin suflare cu aer, evitandu-se introducerea diverseleor sarme sau a altor obiecte prin orificiile calibrate. #emontarea carburatirului la motor se face in ordinea inversa demontarii. Dupa fiecare inlocuire de carburator se va face obligatoriu reglarea acestuia ( etanseitate ac-supapa, pozitia plutitorului, turatia de mers in gol si noxele 'O ) %ig "0 $+ CAPITOLUL + NORME DE TE,NICA SI SECURITATEA MUNCII SI PREENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR Or)!'i$!re! %! %"c&% de m&'c!: ".1ancul de lucru trebuie sa fie organizat in asa fel incat sa ajungem usor la toate sculele necesare. $,tilajele si dispozitivele de transport si de ridicat a masinilor trebuie sa fie in perfecta stare de functionare pentru a nu se intampla accidente in timpul manevrarii masinilor. &./rusa de cule este vitala, in ea gasinduse toate sculele necesare mai ales in cazurile in care trebuie sa ne deplasam in diferite locuri pentru remedierea defectiunulor, astfel ca ea trebuie sa fie tot timpul plina si la indemana. (.9c!ipamentul de protectie trebuie sa fie adecvat lucrului, salopetele sa fie da marime porivita,sa utilizam oc!elari de protectie, masti de fata, manusi din piele si cisme de cauciuc. In timpul repararii instalatiei de alimentare nu se vor utiliza surse de foc ( conventionale sau neconveutionale ) deoarece se locreaza in apropirea unor materiale inflamabile. In sectia de reparare trebuie sa avem o etic!etatre corecta a solventilor, diluantiilor si a combustibilor pentru a prevenii accidentele. :a locul de munca trebuie sa pastram curatenia sa nu existe pete de ulei sau combustibil pe jos, daca exista acestea trebuie inlaturate inaintea inceperii lucrului. In sectia de lucru se interzice cu desavarsire canform legii (00?-+ fumatul in incinta sectiei de lucru. $,