1. Care sunt principalii constituenti ai unui beton ?

Care sunt proportiile acestora ntr-un

amestec tipic?
liant (matrice) = pasta de ciment
ciment hidraulic
apa
agregat (incluziuni)
agregat fin (pana la 5 mm diametru)
agregat mare (intre 5 si 70 mm diametru)
aditivi (optional) substante care se adauga in cantitati mici, cu efecte
importante asupra proprietatilor betonului proaspat sau intarit.
adaosuri (optional ) substante minerale care se adauga in cantitati relativ
mari si inlocuiesc o parte din masa cimentului.

Compozitia tipica a unui beton de rezistenta medie
Ciment 350 kg/m
3
11%
Apa 175 kg/m
3
18 %
Nisip 850 kg/m
3
32%
Pietris 1030 kg/m
3
39%

2. Care sunt principalii compusi mineralogici din ciment si ce produsi de hidratare
dau? Care este contributia produsilor de hidratare la rezistenta finala a
cimentului hidratat?

Compusi mineralogici ALIT C
3
S
- BELIT C
2
S
- CELIT C
3
A
- BROWNMILLERIT C
4
AF

Notaii: C = CaO, S = SiO2, A = Al2O3, H = OH, S = SO4

HIDRATAREA ALUMINATILOR
Reactie foarte rapida si puternic exoterma, ducand la priza rapida a cimentului
si, in consecinta impiedicand punerea sa in opera.
Pentru a intarzia priza se adauga gips in cantitati mici. Existenta unui surplus
de gips va conduce ulterior la reactii expansive.
Contributie redusa la rezistenta finala a pietrei de ciment.
HIDRATAREA SILICATILOR
Formeaza silicati de calciu hidratati (C-S-H) si hidroxid de calciu (CH).
CH are o contributie mica la rezistenta pietrei de ciment.
CH are o solubilitate mare in solutii acide, diminuand durabilitatea pietrei de
ciment.
Hidratarea C
3
S produce circa 60% C-S-H si 40 % CH.
Hidratarea C
2
S produce circa 80% C-S-H si 20% CH.
Cimenturile belitice au o rezistenta finala mai mare decat cea a cimenturilor
alitice.
Cimenturile belitice au o rezistenta mai mare la atacul acizilor fata de
cimenturile alitice.
Cimenturile alitice au o viteza mai mare de crestere a rezistentei, iar caldura
degajata la hidratare este mai mare.
La 28 de zile, rezistenta pietrei de ciment este data de C
3
S, in timp ce la 1 an
contributiile C
3
S si C
2
S sunt egale.
3. Care sunt principalele tipuri de aditivi si care este rolul lor?

Aditivii reprezinta substante care se adauga in cantitati mici (de cel mult 1-2%
din masa cimentului) si care au efecte importante asupra proprietatilor betonului
proaspat sau intarit.

ADITIVI TENSIO-ACTIVI
- antrenori de aer imbunatatesc rezistenta la inghet si deseori
lucrabilitatea betonului proaspat; reduc usor rezistenta betonului intarit.
- Plastifianti cresc lucrabilitatea betonului proaspat putandu-se obtine
simultan si o scadere a raportului apa/ciment. (a/c).
CONTROLORI DE PRIZA
- intarzietori de priza (de ex. gipsul)
- acceleratori de priza (de ex. CaCl
2
)

4. Care sunt principalele tipuri de adaosuri minerale si care este rolul lor?

Reprezinta substante minerale de origine naturala sau artificiala (de regula
deseuri industriale) care se adauga in cantitati relativ mari (20-80% din masa
cimentului) si inlocuiesc o parte din acesta.

ADAOSURILE CIMENTOIDE (ca zgura de furnal) contin saruri de calciu si de
siliciu si au o reactie de hidratare similara, dar mai lenta decat a cimentului Portland.

ADAOSURILR PUZZOLANICE (ca cenusa de termocentrala, silicea ultrafina sau
anumite roci vulcanice) contin doar oxizi de siliciu si formeaza C-S-H prin reactii
lente cu CH continut in pasta de ciment.

5. Care sunt fazele componente ale betonului si de ce comportarea betonului difera
de cea a fiecarei faze luata separat?

FAZA I pana la (0,3 ..... 0,5)f
c

Betonul are o comportare liniar elastica.
Microfisurile din zona de tranzitie raman neperturbate.
Variatia de volum este liniara.
Coeficientul lui Poisson este constant ( =0,20)

FAZA II (0,3....0,5)f
c
: (0,75...0,9)f
c

Curbura legii creste treptat (comportare neliniara)
Pentru
c
= (0,3....0,5) f
c
fisurarea este stabila (dezvoltarea fisurilor inceteaza
cand incarcarea ramane constanta)
Pentru
c
= (0,75....0,9)f
c
sistemul de fisuri devine din ce in ce mai instabil si
apar fisuri in PCH.
Volumul continua sa scada dar nu liniar.
Coeficientul aparent lui Poisson creste.





FAZA III mai mari de (0,75....0,9)f
c

Neliniaritatea relatiei se accentueaza.
Microfisurile se dezvolta rapid si fisurile din zona de tranzitie se unesc cu
cele din PCH.
Fisurarea devine instabila: sub incarcare constanta, fisurile continua sa se
dezvolte.
Volumul aparent creste si chiar il depaseste pe cel initial.
Coeficientul Poisson aparent depaseste 0,5.
Rezistenta la compresiune f
c
reprezinta valoarea maxima a efortului unitar de
compresiune din beton.


6. Ce ntelegeti prin durabilitate? Comparativ cu alte consideratii, ct de multa
importanta trebuie data durabilitatii la proiectarea si executia structurilor de
beton?

Inca din faza de proiectare trebuie acordata o atentie deosebita durabilitatii
materialelor.
In prezent se observa o tendinta accelerata ca pentru a cuatifica eficienta unei
investitii sa se ia in calcul costul total pe intregul ciclu de viata al constructiei si
nu doar costul initial al investitiei.
Deoarece betonul este solid-poros, apa are un rol important atat in procesele
fizice de degradare cat si in procesele chimice (prin ionii agresivi care sunt
transportati de apa)
Proiectarea durabilitatii implica 2 etape de baza.
- Stabilirea agresivitatii mediului la care structura este expusa
- Selectionarea materialelor adecvate si proiectarea structurii pentru a fi
capabila sa reziste agresivitatii mediului pe o durata rezonabila.

7. Care sunt cele doua mecanisme care duc la coroziunea armaturilor nglobate n
beton?

CARBONATAREA BETONULUI este reactia dintre bioxidul de carbon din aer si
hidroxidul de calciu din piatra de ciment., in urma carua rezulta carbonat de calciu .
Datorita acestei reactii pH-ul betonului scade, conducand la distrugerea protectiei
armaturilor.
Datorita carbonarii apare coroziunea generalizata a armaturii, astfel incat armatura este
acoperita cu un strat relativ de rugina.
Procesul de carbonatare incepe de la suprafata betonului si patrunde lent spre interior.
Viteza de carbonatare este maxima cand umiditatea relativa este intre 40% si 70%;
pentru umiditate mai mare viteza de carbonatare scade, fiind practic 0 pentru RH de 100%.

ACTIUNEA CLORURILOR clorurile provin din diverse surse, cele mai comune
fiind apa de mare (in zona litorala), sarea pentru topirea poleiului pe strazi sau clorul din
beton (prezent in anumite adaosuri sau aditivi).
Clorurile distrug stratul protector din jurul armaturii, chiar daca pH-ul betonului este
ridicat.
De obicei clorurile produc o coroziune localizata.
Viteza de penetrare a clorurilor in beton depinde de concentratia de cloruri in mediul
inconjurator si de calitatea betonului.
Odata initiata, coroziunea poate avansa daca exista suficienta umiditate si suficient
oxigen.
In consecinta riscul cel mai ridicat de coroziune apare la constructiile supuse la cicluri
umezire/uscare.

8. Descrieti pe scurt masurile care pot fi luate pentru a controla coroziunea
armaturilor inglobate n beton.

Uzual pentru a asigura protectia armaturilor contra coroziunii trebuie sa se prevada o
acoperire adecvata a armaturilor cu un beton de buna calitate (cu rezistenta ridicata,
compactat corect si cu tratament adecvat).
In medii mai agresive trebuie prevazute si alte masuri (mai costisitoare) cum ar fi:
- Vopsirea armaturilor cu rasina epoxidica
- Utilizarea otelului inoxidabil sau galvanizat.
- Utilizarea armaturilor din polimeri armati cu fibre (de carbon, aramida,
de sticla etc).
- Aplicare de tratamente de suprafata pe beton
- Aplicarea unei protectii catodice pentru armaturi.

9. Ce masuri se pot lua pentru a evita degradarea betonulu prin ghet-dezghet
repetat?

Degradarea prin inghet-dezghet poate fi evitata prin:
- Protejarea betonului impotriva saturarii cu apa;
- Utilizarea unui aditiv antrenor de aer;
- Utilizarea unui beton de inalta rezistenta (s-a observat ca un beton cu
rezistenta mai mare de 45MPa este insensibil la cilclurile inghet-
dezghet).

10. Care este diferenta intre abraziune si cavitatie? Din punct de vedere al
durabilitatii la abraziune, ce recomandari ati face pentru proiectarea si execu,tia
unei pardoseli industriale de beton?

Abraziunea poate fi cauzata de traficul auto, de curgerea continua a unui lichid
etc.
Rezistenta la abraziune poate fi obtinuta prin utilizarea unui beton de inalta
rezistenta si a unor agregate adecvate, rezistente la uzura.
Rezistenta la abraziune este de asemenea imbunatatita prin aplicarea unui
tratament ingrijit al suprafetelor ce pot fi supuse abraziunii (se recomanda
dublarea duratei de tratament).
Rezistenta la abraziune este de asemenea imbunatatita prin folosirea unor
materiale dure in stratul superficial (de ex: corindon mineral clasat ca duritate
(9) pe locul 2 dupa diamant).

11. Enumerati cteva surse obisnuite de ioni sulfat n mediul natural si industrial.

Apele freatice



12. Ce reactii chimice sunt n general implicate n atacul sulfatic asupra betonului?
Care sunt manifestarile fizice ale acestor reactii?

Sulfatii solubili (prezenti de ex. In apele freatice) reactioneaza cu hidroxidul de calciu
(CH), rezultand sulfat de calciu. Sulfatul de calciu formeaza la randul sau prin reactie cu
celitul (C
3
A) etringita intarziata. Formarea etringitei este insotita de o expansiune de volum
care distruge structura betonului.
Pentru a realiza un beton rezistent la sulfati se impune:
- Utilizarea unui ciment rezistent la sulfati (cu continut limitat de celit)
- Reducerea cantitatii ce CH prin utilizarea de adaosuri (zgura de furnal,
puzzolane)
- Realizarea unui beton cu permabilitate redusa care sa impiedice
patruderea sulfatilor solubili. Pentru aceata trebuie limitat raportul a/c
astfel incat rezulta implicit un beton de rezistenta mare.

13. Care sunt cerintele principale privind armaturile pentru beton armat ?

Rezistenta, Aderenta, Ductilitate, Capacitate de indoire, Sudabilitate, Rezistenta
la oboseala.

Rezistenta mare la intindere a fost motivul principal al asocierii betonului cu
otelul.
Insa pentru a asigura o comportare elastica a otelului sub incarcarile de serviciu
(incarcarile uzuale), nu se urmareste rezistenta (utlima) ci limita de curgere.
Pentru otelurile folosite curent la realizarea elementelor din beton armat limita
de curgere variaza intre 240- 600 MPa.
Pentru ca armaturilor din otel sa lucreze la intindere este necesar ca eforturile
de intindere din beton sa fie transmise (transferate) armaturii.
Aceste transfer sa face de regula prin intermediul aderentei dintre armatura si
betonului din jurul ei.
Din punct de vedere al aderentei armaturile sunt impartite in 2 clase:
- Bare netede (cu suprafata lisa)
- Bare cu inalta aderenta armaturi profilate (cu nervuri in relief)
Armaturi amprentate (cu adancituri)


Barele profilate sau amprentate sunt clasate ca armaturi de inalta aderenta
daca geometria nervurilor sau a amprentelor respecta anumite conditii.











14. Definiti ductilitatea unei structuri (sau a unui element structural). Care sunt
avantajele unei comportari structurale ductile ?

Ductilitatea reprezinta capacitatea de deformatie post-elastica fara reducere
semnificativa a rezistentei.
Ductilitatea este o caracteristica importanta pentru elementele si structurile din beton
armat, iar o conditie necesara, dar nu suficienta, pentru asigurarea ductilitatii structurale este
ductilitatea armaturilor.
Principalele avantaje: - avertizarea ruperii, prin deformatii marii
Redistribuirea eforturilor in structura, limitand astfel
concentrarile de eforturi.
Disiparea unui procent important din energia indusa de
miscarile seismice.


15. Cum se verifica capacitatea de ndoire a barelor de armatura ?

EN 10080 impune pentru a testa capacitatea la indoire fie testul de indoire, fie testul de
indoire-dezdoire.
TESTUL DE INDOIRE consta in indoirea la 180

o singura data a barei in jurul
unui dorn cu diametrul dat.
TESTUL DE INDOIRE-DEZDOIRE consta in indoirea barei la 90 in jurul
unui dorn cu diametru dat, imbatranirea artificiala a otelului, urmata de dezdoire cu cel putin
20.
Testele sunt considerata satisfacute daca dupa test bara nu prezinta nici un semn de
rupere sau fisuri vizibile cu ochiul liber.


16. Care sunt parametrii care influentaza sudabilitatea armaturilor ?

Majoritatea otelurilor pentru beton armat sunt sudabile, aceasta calitate fiind de
deseori necesara in procesul de productie, fie pentru realizarea plaselor de armaturi sudate, fie
la imbinarea prin sudare a armaturilor.
Sudabilitatea depinde de procentul de carbon, echivalent carbon si alte impuritati (sulf,
fosfor, azot).

17. Care este criteriul de verificare al rezistentei la oboseala a armaturilor ?

Verificarea rezistentei la oboseala a armaturii consta in realizarea a cel putin 2
milioane de cicluri la un efort de 60% din limita de curgere caracteristica si cu o amplitudinte
de cel putin 150MPa pentru bare laminate la cald, respectiv de cel putin 100 MPa pentru
sarme trefilate.







18. Care sunt tipurile de armaturi utilizate n Romnia si ce caracteristici are fiecare
?
OB 37 bare lise cu sectiune circulara din otel cu continut mic de carbon, laminat la
cald. Se livreaza in colaci sau bare cu lungime maxima de 12 m.
- Rezistenta scazuta, ductilitate inalta, aderenta medie.
- Utilizat in general pentru etrieri, armaturi constructive si de montaj
PC 52;PC60 bare profilate din oteluri cu continut limitat de carbon, slab aliate.
- Rezistenta buna, ductilitate buna, aderenta inalta.
- Utilizate pentru armaturile de rezistenta.

19. Care este rolul aderentei ntre beton si armatura ntr-un element de beton armat
?
Conlucrarea dintre beton si armatura este posibila deoarece la suprafata de contact
dintre acestea se realizeaza o legatura cunoscuta sub numele de aderenta, care ia nastere in
procesul de intarire a betonului.
Aderenta impiedica lunecarea armaturii si asigura caracterul monolit al elementului de
beton armat pana la rupere.
Chiar daca betonul intins fisureaza, iar armatura luneca in beton pe o anumita portiune
in imediata vecinatate a fisurii, conlucrarea dintre cele doua materiale continua sa existe pe
distanta dintre fisuri.
Conlucrarea este favorizata si de valorile apropiate ale coeficientilor de dilatare
termica ale celor doua materiale.

20. Prin ce mecanisme se realizeaza aderenta beton-armatura?

Mecanismele aderentei incleierea (adeziune fizico-chimica) pastei de ciment pe
armatura;
- Inclestarea (impanarea) betonului in neregularitatile de pe suprafata
armaturii;
- Frecarea dintre armatura si beton in procesul smulgerii barei.

21. Care sunt factorii care influenteaza aderenta ?
CALITATEA BETONULUI Aderenta creste odata cu cresterea calitatii
betonului, fiind legata in mod direct de rezistenta acestuia la intindere .
DOZAJUL DE CIMENT aderenta se imbunatateste odata cu cresterea
dozajului de ciment, deoarece sporirea cantitatii pastei de ciment asigura o incleiere si o
inclestare mai buna la suprafata de contact dintre cele doua materiale.
RAPORTUL APA-CIMENT aderenta scade odata cu cresterea raportului
A/C, atat ca urmare a reducerii compactitatii betonului cat si ca urmare a formarii unor pungi
de apa sub portiunile orizontale ale barelor. In timp apa din aceste pungi se evapora, iar
armatura nu mai ramane in contact intim cu betonul in zona respectiva.
COMPACTAREA BETONULUI Utilizarea unor mijloace mecanice de
punere in opera influenteaza favorabil rezistentele betonului, deci si aderenta dintre beton si
armatura.
MODUL DE PASTRARE - Diferenta dintre eforturile unitare de aderenta la
pastrarea in mediul umed sau uscat este sensibil nu mai la betoane cu varsta mare.
GROSIMEA STRATULUI DE ACOPERIRE CU BETON diminuarea
acesteia conduce la scaderea aderentei deoarece se produce o despicare prematura deoarece
presiunile radiale, exercitate prin contractia betonului asupra armaturii se reduc.
SUPRAFATA ARMATURII este determinata pentru transferul fortelor prin
aderenta. Barele foarte netede sau murdare (de ex: cu lubrifiant pt cofraj) au o aderenta foarte
scazuta.
CARACTERISTICILE NERVURILOR barele de inalta aderenta au o
influenta substantiala. Astfel prin marirea inaltimii nervurii sau prin micsorarea distantei
dintre nervuri si majoreaza rezistenta la smulgere, insa cresc totodata si eforturile de
despicare.
DIAMETRUL SI NUMARUL BARELOR in conditii similare de
experimentare, rezistenta de aderenta scade atunci cand diametrul armaturii creste.

22. Care este diferenta ntre metoda rezistentelor admisibile si metoda probabilista ?

Principiul adoptat de abordarea determinista era ca efortul unitar maxim din zonele
critice ale structurii sa nu depaseasca o valoare numita adminisibilaobtinuta prin
impartirea valorii medii a rezistentei materialului printr-un coeficient de siguranta stabilit in
mod conventional. Insa conform abordarii probabiliste, o structura este considerata sigura
daca probabilitatea de cedare este inferioara unei valori stabilite.

23. Care este diferenta dintre aboradrea probabilista si cea semiprobabilista ?

Diferenta dintre cele doua abordari este ca abordarea semiprobabilista este mult mai
stricta din punct de vedere al sigurantei fata de cea probabilista. Astfel in abordarea
probabilista, cedarea structurii este legata de o valoare a probabilitatii R<E; iar in abordarea
semiprobabilista calculul probabilistic este inlocuit cu un criteriu in care intervin valorile
caracteristice ale lui E si R (obtinute in general pe baze probabilistice) si coeficienti partiali de
siguranta ( in general de natura determinista).

24. Care sunt exigentele de performanta pe care trebuie sa le satisfaca o structura ?

O structura trebuie proiectata si executata in asa fel incat, pe durata vietii considerate
la proiectare, cu un nivel de fiabilitate adecvat si intr-un mod economic:
- Sa reziste la toate actiunile si influentele probabile care pot sa apara in
timpul executiei si utilizarii.
- Sa ramana apta utilizarii pentru care a fost proiectata.
O structura trebuie proiectata si executata astfel incat sa nu fie deteriorata intr-o
masura disproportionata de evenimente ca explozii, impact sau consectintele erorilor umane.
Avariile posibile pot fi evitate sau limitate prin adoptarea adecvata a una sau mai
multe din masurile urmatoare:
- Evitarea, eliminarea sau reducerea riscurilor la care poate fi supusa
constructia;
- Alegerea unei forme structurale care sa aiba o sensibilitate redusa la
riscurile considerate;
- Alegerea unei forme structurale si a unui mod de calcul care sa asigure
capacitatea structurii de a rezista in cazul disparitiei unui element
individual sau a unei parti limitate a structurii.
- Evitarea, pe cat posibili, a unor sisteme structurale care pot ceda fara
avertisment;
- Asigurarea conlucrarii elementelor structurale.


25. Care este diferenta ntre starile limita ultime (SLU) si starile limita de serviciu
(SLS) ?

STARI LIMITA ULTIME (SLU) corespund prabusirii sau altor forme de
cedare ale structurii. ( pierderea echilibrului, cedarea ca urmare a unei deformatii excesive,
cedarea datorita fenomenului de oboseala).
STARI LIMITA de SERVICIU (SLS)- corespund situatiilor dincolo de care
conditiile de exploatare specificate nu mai sunt asigurate. (deformatiile care dauneaza
aspectului constructiei, fisurarea betonului, vibratii care provoaca avarii, degradarea betonului
prin compresiune excesiva, degradari vizibile produse de oboseala).

26. Ce nseamna durata de viata proiectata a unei constructii ?

Reprezinta perioada prevazuta pentru utilizarea constructiei in scopul prevazut, cu
intretinerea prevazuta, dar fara reparatii majore.