-

r6cirea arcului se face

prin con\clie
{ricjre
votumic;)
t
2'
'
- i nt ensi t at ea
camPul ui et e(f i i c i n col oana arcul ui est e const ant a
-
r
=
timDul scurs i;$e momentut tiierii energiei introduse gi momentut anulSrii conductanlei
-
conducianta electtic:
(se anuleaz;
pentru t
=
r) G
=
K! Q
-
Kr'(Q,' Po t)'
Q - ener8ia arcutui, Ki
_
ct.
Pcntru ambele modele:
t =O/ po! nde: O=conl i nut ut deener gi ei npt asm: i nmoment ul t r ecer i i pr i nOacur ent ut ui ; Po=Put er eadi si Pat a, p. esuPusi af i const ant i ; ! _
are semnificalie diferita
.t. Conditii de reamorsare a arcutui etectric; coretarea dintre tensiunea arculiri, tensiunea oscilante de restabitire
li
tensiunea de tinere.
Arcut se reaPrinde dac;:
- u-. . t . o. | ' l , adi c6 u,
. u, , f i zi c t . o. r se comport ; ca o surs6 de t ensi une ce al i ment eaza arcut ea f i i nd suf i ci ent : pent ru menl i nearea arcut ui care ar(
n.uo'iu m6c", de u,. Aceas6 conditie trebuie sa aib: toc dup; trecerea curentutui
Prin
0, moment in care apare de fapt t.o.r.
- U"".-
. t.r..
,
.ai.a ,d < u,, fizic rigiditatea dintre contacte nu apuce si 5e refaci suficient de mutt, iar t.o.r fiind mai mare decat tensiunea de
-tineil_reamorseazi
arcut deoarece aaigurS un camp etectric-de str;pungere a spaliului dintre contacte. Daci tensiunea de tinere ar fi mai mare decat
cea de restabilire in orice moment atu;ci dgiditatea s-a refacut 3au se reface, dar t.o.r. nu e caPabiLe s6 creeze acea punte (camP electric) necesara
straouneerli sDatiului 5l
deci arcul nu se reamorseaza
-
p.:.,.,,;r, p.,,",,",
aoica u,rc
'
po,
fizic dupb stingerea arcutui (i
=
o) existao ionizare de rest
ti
aPare t.o.r
{u')
DacE puterea
dezvoltati in coloana
",*iri'.rt.
aul
-ur.
decat puterea disipad
iprin
r6cire) atunci exjst; o ionizare de rest suficienta care sub actiunea t.o.r.
Produce
reaPrinderea
arcul ui .
$ai exist;
,i
atte conditij de reamorsare a arcului etectric care
tin
de materialul contactetor
ti
de starea acesto.a duPa stingerea arcutui din
Punctut
d
vede.e at temPeratulii
Pe
care o au contactete. (vezi pg. 420 vot.1, sau curs : catod rece, catod caLd, caP. 7.5.])
lrcrarea A1O
-
Contactorul electromagnetic
dejoasi tensiune
. Care este definilia contactorutui ?
Un aparat cu comutagie mecanic; aclion3t altfe( decet rnanuat (cu
.electromagnet)
cu o singura
Pozr'tie
de rePau5, caPabit sa stabileasci, s: suPorte
s6 intrerupi curenti nominali
ii
curenli mai mari decat cei nomina(i, dar care apar in mod normat, cum sunt curentul de pornire ai motoaret(
etecfatce.
. care este deosebirea intre un contactor
$i
un intreruptor ?
inveruptorut este capabit si inchide
ti
sa d$chrd6_ cureoti in condi[ii normale de func.tionare ( ca
9i
contactotut
),
dar
ti
curenti de avarie
sr.rprasarcini pretungiil, scurtcircuit, tensiune redus;). Din-aceast6 cauz; intreruptorut este
ti
aParat de proteclie fiind echipat cu dectanlatoar
se;gibite ta d;fecte, care determina intreruperea circuitului intr'un timP relativscurt'
j.
S; se intocmeasci schema etectrici de comandi a unui contactor cu buton dubtu de comanda
ti
retee termice de
Protectie
[a suPrasarcina.
Vezi schema electrl'c; Partea a ll-a.
. Care sunt p;rtile componente ale unui contactor ?
.
orBanui motor: care este un etectromagnet monofazat;
- Reaorturi antagonjste care asiglra starea de repaus (deschis);
-
potii
orincioati: ciite de curent cu etementete fixe de contact
ti
borne; pl;ci feromagnetice ce formeaz6 locurile de rupere ale arcului (camera de
s$ngere);
- Resort ce asiguri forta de aP:sare in contact;
. pofij
auxitiari: borne, contacte normat inchise
ti
deschise necesare automenlt'nerii, semnatizarji
ti
interbtocajuLui.
,-
-
Carcasa.
r5-.
pe
ce
principiu se construiette camera de stingere a unui contactor de curent continuu
9i
de curent alternativ?
,
La contactoarele de curent alternativ: efectul de nitd ( produs de pl;culete feromagnetice fixate
Pe
jziator,
Prin
care arcul electric este impins
camera de stingere unde este divizat) asociat cu efeatul de electrod ( prin care porliunite arcutui electric divizate nu mai au tensiune luficienl
pentru a arde gideci arcut se stinge, tensiunea de arcnu poate fr asigurat; de cetre sursa pe fiecare intert
).
- La contactoarele de curent con-tinuu: efectul de nita ( creat de camput magnetic al unei bobine in serie cu caLea princiPatS de curent, cafi
amptificiat de pt;cite ferornagnetice de dihensiuni mutt mai mari decat cele de ia c.a. ceea ce face ca
ti
\lumul camerei de stingere sa creas(
considerabit) asociat cu lungireo orcului electric
prin cLrtoarul in zig'zag creat de
Pt;cile
izo(ante (din
PorletBn)
cam cu 30'40% etectric care se
subtiaz;.
ja;
in contact cu
p6cile izolante
{
a ciror temperatur; de 4cPC a mediului ambiant poate fi consideratS foarte scezute fali de miite c
8ra;e
ce(sius ale arcului etectric) se r;cette
ti
se stinge'
. Din ce materiate se construiesc contactete
princiPale
li
au'itiare ale unui contactor ?
pentrLr
cete cu I^
. 63 A din Cupru, iar restut din
&
Cd.O. ln alte
leri
in loc de Cd care este cancerigen se utilizeaz; 5n.
. Existe deosebire intre tensiunea nominal;
li
tensiunea de serviciu a unui contactor ?
Tensiunea nominaE este tensiuneaia care poate functiona contactorut in regim normat (scrisa
Pe
ptacula aparatutui), iar cea de 3erviciu este
ensiunea nominati a bobinei electromagnetutui
(12,24,48,220,380 V de exemP(u)'
. intrebare ambigui. Nu se r;spunde.
. De ce este necesari determinarea caracteristicii lezistente a unui contactor
ii
ce rePrezinti aceasta ?
Caracteristica rezistenti este Fr
=
f{6)
,
unde F,- forfa rezistenti a contactorutui
(care se poate opune sau nu inchiderij acestuia), iar 6'cursa
,rmaturii mobile a etectromagnetlllj. Este importante mai ales la contactoarete de curenli mari (100...400 A) und masete care se afli in mitcare fiind mari
iteza de inchidere a contact;lor trebuie s; fie mai mici deoarece energia cinetice a contactelor este mare
li
deci acestea se
Pot
deforma mutt mai utot cee
. du.e ta uzura .ont"ctelor (incltziri 5uptimentare
).
La acestea proiectarea-se face astfet incat forla rezistenti si scadi prin unete componente (tije)
:rescand inevitabit in resoarte,
per totat si creasce incet ca 5; nu fie mare ta inchiderea contactorutui'
vot. 2 (edilia v, Fi8. 9.4/pg.21- F, nu cregte incet, curenli mici; Fig.9-6lPg.22 - F, crette mai incet, curenli mari).
O. Cum se deosebelte un contactor de c.c. de un contactor de c.a. ?
Din punct de vedere tehnic 5e deosebesc
Prin
tehnica de stingere a arcului eLectric'
Din punct de vedere geometric camera de stingere a unui contactor de c.c. este mult mai votuminoa.
Din punct de vedere it componenlei de obicei cete de c.a. au mereu mai mutte cei principale de curent
ti
anume 3. Cete de c-c. au fie
'l
sau 2 c;i de
curent. iar in Dlus in serie cu aceste c;i se afl: conectate bobinete ce creeazi campul magnetic indus in
Pt;ctilele
feromagnetice necesar atragerii
-- -.
arcut ui et ect ri c.
,rcrarea 1 i.- Contactoare statice 5i
hibride
.i. Comoaiati contactorul static cu cet etectromagnetic din
Punct
de vedere al:
' frecvenlei de comuta[ie
;
- Prelului
de cumParare
;
- timput pene ta distnigere'
Contactoru{ static are-o frecvenli de comutaiie mult mai mare decat cet electromagnetic
{ordinut
kHz). Timput de distrugere al cetui ststic este mt
mai mic lfractiuni de secundi: tensiuni inverse mari se str;punge, curenli in conduclie mari se arde) decat cel electromagnetic. Prelut de achizllie
cetui static esie mai mare (4...10 ori sau chiar mai mutt) deoarece necesite
ti
componente
Pentru
r;cire (radiatoare, ventilatoare)-
,-2. Indicali cateva domenii in care contactorul static concureaza contactorut electromagnetic'
Oomenii actuate pentru utitizarea comutaliei statice riman:
- puteri reduse, ;urenli pini ta 2...3A, frdcvenl; mare de conectare, tensiune
joase.
Se utitizeaze numai temiconductoare in construclia "contactor"
-'puteri
mari, au|'.n1i
6n:
ta looo4frecvenl; mare de conectare, tensiune
joas:.
5e utitizeazi semiconductoare asociate cu contact
etectromaqnetic
pentru regimul
permanent;
_
transporide enLrgie in ctrent continuu; tiristorul este utilizat atat ca ventit, cet
ti
ca intreruptor;
- situatii deosebite ca
pericol de explozie, tip$ de zgomot;
-
schemele etectronice care realjzeaz: in principat funclr'a de rJ3are
9i
in secundar functia de comutalie (spre exernplu tracliune electricS, reglar
turatiei ls motoare{e eLectrice).
r.l lndicali cateva domenii in care contactorul etectroftagnetic este sinSura varianta.
Limitarea actuaL; a introducerii semiconductoarelor in tehnica comutatiei curentilor intengi se datoreaz; urm;torilor factori:
-
sensibititate ta panta curentului dildt, ta suprasarcini de comutalie;
-
capacitate redu5i de supragarcin; din cauza dimensilnilor reduse ale etementutui semiconductor activ;
-
pierderi de energie in exptoatare considerabll mai mari decat in cazut aparatetor cu comutaiie mecanice. intr-adever
c5derea de tensiune
conduct i e est e de 1, 2. . . 2V t a cet e semi conduct oare
t i
10. . . 20mV l a ceLe mecani ce.
r.1
oin ce 3e compune un contactor hibrid ?
Acesta este compus dintr.un contactor cu comutatie statice
ti
unul cu comutatie mecanicA de tip etect.omanetic.
:.2
Justifica!i necesitatea unui astfel de aparat de comutalie.
ProprietAtile comutatiei statice:
* ffecveng; mare de comutalie
lkHz) ;
+
tip5a aacutui electric in procesul de comutalie
;
- consum mare de enerie in conduclie (0,7,..'1,2...2V), din cauza rezistentei mari.
ProPI i et S! rl e comut a! i ei mecani ce:
- frecventd mic; de comutatie
(Hz)
;
- prezenla arcului etectric in
Procesut
de comutatie
;
+ consum mi c de energi e i n conducl i e (10. . . 20mV), cont act et e au rezi st ent a mi ca.
Comutalia 5tatic6 apare ta conectare
ti
deconectare (=> beneficii cete cu *)
ti
nu necesit; r;cire (pre! redus), iar cea mecanicS in reglm permane
(=> benefiii cete cu
+).
,3 Ce determin5 timpul de functionare a semiconductoaretor de putere ?
Acest timp este determinat de tipul sarcinii,
Si
anume:
-
la sarcin; rezistiva, pe durata comutatiei semiconductorul prezint; o solicitare termic: mai mic: decat in cazul unei
- sarcini inductive, care [a deconectare soLicite foarte mutt (dv/dt) dar
ti
la conectare (di/dt).
.4 Care^sunt soliciterite suportate de contactele mecanice in functionarea contactorutui ?
lh mare parte sunt cete datorate uzurii mecaoice care deformeazS piesele de contact care duc la inc;lziri suplimentare aLe contactelor cafe solici,
etectric. Soticit5rile etectrice sunt fiaj reduse totuti deoarece nu exista arc e(ectric.
.5 Care sunt soticitiritein curent
Si
tensiune ale semiconductoarelor ?
in curent: curentul maxim xare trece prin sarcin; in conditii normale ( de exemptu curentul de pornire al motoaretor sincrone, de 6...71.).
in tensiune: la btocarea seml'conductoarelor la bornele tor apare tensiunea oscilanti de revenire.
ucrarea 12
-
intremptorul de
Putere
de
Joasa
tensiune
'.
< 1kV
,
joasa
tensiune
'.
> 1 kV. inat tensiune
- 1 ... 60 kV, medie tensiune
-
110. . . 220 kV, i nat t ; t ensi une
.
180 . . . l 0@ hv, f oart e i nal t a t ensi une
- U"
'
1000 kV, lltra inatta tensiune
. Enunt at i def i ni t i a i nt rerupt orut ui aut omat de
j oase
t ensi une.
--
\Este
un aparat cu comutalie mecanic6 destinat sa inchid;, 3; slrporte
ti
$ deschida curenti nominaLi de functionare precum
ti
unii curenti anormati c
functionare (scurtcircuit sau suprasarcini pretungiti) in condilii prestabiUte.
. Cum se ctasific; intreruptoarete (de joas6 tensiune) ?
Dup; tipuL curentslui intrerupt:
a). i nt rerupt oare de c. a. ;
b). i nt rerupt oare de c. c. ;
c). i nt rerupt oare de c. a. cat
5i
de c. c.
{mi xt e).
. n"n; r onci "^o: . l o l ' ' . r , , .
a). de
j oase
t ensj une;
b). de medi e t ensi une:
c). de inalt6 tensiune;
d). foarte inalt; tensiune.
i
Dupi curentul nominal
ti
de rupere (vezi intrebarea 5, capacitate de rupere= l,):
'
a). intreruptoare pentru insta(atii interioare (numite
ti
sr'gurante automate)
,
- curent u( nomi nat , l . (6. -. 25-. . 40) A
,
- curent ut de rupere, l , (1. . . 3) kA
b). intreruptoa.e de tip compact (USOL sau AI'4RO) pentru comutalia sarcinitor medii
, - curent ut nomi nat , l " (100. . . 800) A
rent ut de rupere, l ,
{3. . . 25)
kA
c). intreruptoare cu mare putere de rupere de tiP OROA,IAX
- curent ut nomi nat , L e (1000. . , a000. . . 6300) A
^
- curent uL de rupere, l , (50. . . 55) kA
d). Intreruptoare limitatoare
- curent ut nomi nat , L e (16. , . 2500) A
- curentut de rupere (curent prezurnat), l, (25...1@) kA
. lndicafi_funclionarea intreruptorului ac!ionat prin motor sau etectromagnet, pe schema etectrici,
Intreruptoarele pentru comutalia motoaretor electrice sunt echipate cu dectanlatoare de tensiune minimi DTA{, iar cete destinate comutaliei tiniitc
eLectrice sunt echipate cu declanlator cu curent de injectie 00. Inainte de cuplarea contactelor cu ajutorul motorului sau electromaqnetului s
arrneaz; resoartele necerare actionerii rapride a contactelor, Releul de bLocaj RB dup; deschidere, intrerupe atimentarea contactorutui d-e comand
CC
li
ca urmare dezexciti bobina electromagnetutui de aclionare, iar contactele se deschid.
in cazut apariliei unei suprasarcini
{indetungati)
periculoasi dectantatorut termic DT de asemenea actioneazi asupra contactetor. Asemin;tor i
cazut unui ecurtcircuit dectantatorul electromagnetic aclioneaze asupra contactetor deschizandu-le. Dec{antatorul de tensiune minimi oTM detecteaz
tipsa tensiunii de aLimentare sau o anumita vaLoare minim; cazuri in care se deschid contactete prin intermediul unei mecanism cu actionar.
mecanice.
. Care sunt etemente(e componente ate intleruptoarelor studiate ?
- mecanismul de actionare: perghii, tije, clichefi, came, ax
- mecanismul de amorsare a re5orturilor: M-motor
gau
E-electromagnet sau manuat
Cete doui mecanisme asigur6: viteza necesari la inchidere
ti
deschidere, fo4a de presiune 3uficient6 in contact, incercarea cu enereie
resoartelor.
' dectan$ator termic ce asiguri protectia la 3uprasarcina
{DT)
-
declantator electromagnetic ce asigura proteclia la scurtcircuit (DE)
- declantator de tensiune minime sau nuE (DTm)
-
dectantator de distanl; (comandat prin injeclie de curent) (DD), et poate deschide cat
li
inchide contactele
Cete patru dectaniatoare aclioneaz: prin parghii asupra tijei intreruptorutui.
Dectantatorul electronic e5te mai eficient decat cel termic
1il3ni1
o-u...u poate fi reglat mult mai fin, ambete avand totutl comand6 mecank
spre contacte.
-
catea de curent.' contacte fixe
li
mobile (prjncipate
$i
suxitiare), borne;
-
camera de stingere: efectut de niF asociat cu cel de electrod (110' intrebarea 5);
- carca.
Calea principat; se realizeaze din Ag (rezistenta mic6ln contact) + Ni (duritate
ti
Tbp mare), iar cea auxitiari din w (Tte foarte mare, duritate, chii
daci &**r e5te mare).
. Aretali ce reprezinti:
- curentul nominal termic
{lr);
' ctirentut nominal de utitizare ll");
- capacitatea de conectare 5au de inchidere;
-
capacitatea de rupere (de deconectare sau de intrerupre).
-
-
crrrentul nominal termic (1,)
=
curentul pentru care este construit aParatul
ti
pe care il suport6 un timp netimitat f6ra a se deteriora din punct cj
\,edere termic (vat.max. a tui l^);
'-
.
curent ut nominal de utitizare (L
)
=
curen tut pe care il regteaza utitizato.ut in gama de vatori (0,4. . . 1
)
lt
,
vatoare ce cores punde
c urentutui no minat i
sarcinii pe care o comuti (cupteaza/decupteaze).
- - capacitatea de conectare
=
cea mai mare loare instantanee a curentutui (!toarea de varfl
tkA*J,
de regula curentut de lovitura, pe
care'il poat
conecta aparatul farS si 5e deterioreze sensibit (exemplu: am un rcurtcircuit in schemi
ti
dau romanda de cuplare cu putin inainte de aparitj
acestui scurtcircuit. Aparatul in momentut conectarii este strabetut chiar de curentul de lovitur; pana deconecteaz6);
- capacitalea de rupere
=
cel mai mare curent, ye!qalel&!!l!a
[kA"r],
ce poate fi intrerupt fera ca aparatu(ui de comutatie s, i se deterioreze contacteL
sau se produc; deranjamentein instatalie ca efect at arcutui etectric
-
. Care este deosebirea dintre un declantator
Si
un releu de protectie ?
A.nbele sunt organe sensibite ta defect printr'o m;rime etectric;, dar releul d; comand6 electrici prin intreruperea aLiment;rii bobin(
e{ectromagnetutui, r'n timp ce declantatorut da o comandi mecanic; prin intermediuL unei parghii de exemptu asupra tijei intreruptorului.
-
. Ce reprezint; carcacteristica de proteclie a unui aparat ?
Reprezinti dependenla timpului de dectanlare
{a
contactelor care se vor deschide) in funclie de curent.
Care sunt principiile de stingere utitizate la intreruptoarele de
Putere
de joase tensiune in c.c.
li
c.a. ?
'
Principiile de stingere utitizate sunt efectul de nite asociat cu efectut de electrod.
{Lucrarea
8, intrebarea 4)
-
. Care este diferenta dintre un inverupitor normal
ti
unul setectiv sau timitator ?
Cet normat nu este
ti
(imitator
deoarece tjmput siu de aclionare (dectanlare) este mai mare de 10ms
{perioada
fiind de 20ms ta 50Hz}, aiadar curentl
vece prin valoarea sa maxima.
Cet timitator aclioneazi mutt mai repede sub 4 ms astfet incat va{oarea curentutui sa nu poatS atinge pe cea maximi in cazut unei avarii.
lcrarea 13 - Contactorul in vid
ti
Inkeruptorut cu ulei pulin
Defini!ia contactorului.
:ae5ta este un aparat cu comutatie mecanica actr'onat attfel decit manual. destinat sa lnchidi, deschid:,
ti
suporte curen(i normali de functionar
precum
ti
unii curen[i de suprasarcini de serviciu cum sunt curne[ii de pornire ai motoarelor asincrone.
. Care este principiut de stingere al arcutui etectric in vid ?
Din cauza Mdului avinsat
(presiune foare mici in camera de stingere, 10-7...1010 bar) nu exista purtetori de sarcin; care si aigure conductj
iprobabititatea ionizirii prin
toc
scade considerabit)- Suprafata contactetor prezinta rugozitate mare. La aparitia unui curent care declanseaz.
deconectarea, in momentul separ;rii contactelor numerut punctetor de contact scade ceea ce duce La cretterea densit6tii de curent
si deci ta incizire
9i
topirea varfurilor metatice de pe suprafala contactetor, fapt ce produce vapori metatici. Acettia difuzeaza in vid, arcut e(ectric arde prir
intermediul acestora, dar in momentut in care ei incep s; 5e condenseze pe piesete de contact
ti
pe ecran cu rotu( de a asigura izotalia etectric,
ia..rpotriva depunerilor metalice, concentralia v-aporilor scade, la un moment dat arcut electric stingandu.se nemai avand suport pentru
ardere.
. Care eite nivetut viduLui necesar in camereLe de stingere cu vid, utitizate in constructia ontactoaretor si intreruptoaretor ?
10
7. . . 10r o
bar
Care sunt materialete de contacte fotosite in constructia contactoare{or 5i intreruptoareLor in vid ?
5e utitizeaza materiate sinterjzate din W (70%)
ti
Cu (10%). Cuprut asigur; rezjsten!; mic; de contact (T".p
=
1083oC) si formarea de vapori metaLici, iar
wolframut asigur; rezistent; la telnperaturite ridicate ate arcului electric
Obe
=
3000"C).
. Ce semnificatie are curentut smuls (teiat) ?
Este acel curent ta care vaporii metatici nu mai agigura conductia arcllui electric, inainte de trecerea naturat5 prin zero a curentului.
. Care sunt vatorite admisibite pentru curentul
gmuls,
ta
joasa
tensiune
l|
ta medie tensiune ?
La j oasa
t ensi une: 1. . . 2Amaxi m
l i
chi ar <1A.
La medie tensiune: 54 naxim.
. Care sunt tehnotogiile specifice de reatizare a aparatelor de comutafiein vid; ceramici, Lipituri, producrea
ti
menlinerea vidutui?
1- producerea, m;surarea
ti
mentinerea vidutui
2- reatizarea tijetor din Cu pur (99,9%) fSre oxigen (Cu OHFC
=
Oxigen Free High Conductivity), deoarece impurit:tite degajate din tiji
{purt;torii
de
iarcin; ai gazukti Or) ar deveni purdtori tiberi de sarcin;, adice arcut s'ar putea aprindein pozitia deschis.
3. reatizarea contactelor din materiat sinterizat W(70%) Cu(30*).
4. reatizarea burdufutui mecanic din otet dur
li
elastic care permite 10 mitioane de operalii
5. reatizarea anvetopei din ceramic;/5ticE, adic; AlrO3, foarte bun izolant cu puritate de 99,9%
ti
cu reisten!; mecanicl foarte mare comparabiti cu
cea a otelului. in procesut de realtzare fiind nevoie de temperaturi mari (cuptoare mari) se consume mult; energie etectrici, deci costuri mad.
6. suduri ceramici-metal. Acestea se realizeazi in cuptoare unde atomii metatici difuueaz; in ceramica intr-un strat de 4:10 A. fu)oi
prin
electroliz: sr
depune pe acest strat
Si
restut de material metalic.
. Care sunt tipuaile constructi! de contacte cunoscute pani in prezent ?
Contacte citindrice; in Europa cele de tip cotpot cu cres6turi radiate; in America cu aripioare, att modet tot american, cu suflaj axial.
. Care este ordinut de m:rime al vitezetor tainchidere si la deschidere a contactetor ?
i nt re o. oJ si 1 m/ s.
l. Care :unt funcliite mecanismutui de aclionare ?
1. sA asigure viteza necesar; de deschidere
ti
inchidere a contactetor
2. asigurarea distan[ei suficiente dup: deschidere intre contacte pentru a nu se reaprinde arcul
l. Cum se coreleaza curba tensiunii de
finere
a aparatelor de comutatie in vid cu diagrama tensiunii oscilante de restabitire ?
C [a odce aparat de comutalie tensiunea de
tinere
ud > u6. .
l!zi ii
L9 int'ebarea 10)'
IN'RERU'T.RUL cu uLEr
pLnrN
uennt rt a t nt reruot orut ul oe out ere.
Ace5ta elte un
"pur"i
., comutalie mecanicE destinat si inchid;, 5uporte
ti
s; deschide curenli nominali de funclionare precum
Si
unii curenl
anormali de functionare (scurtcircuit sau ruprasarcini pretungiti) in condi{ii prestabilite.
Ce rep.ezint; capacitatea de conectare ?
Cea mai mare vatoare instantanee a curentului
{'/atoarea
de r0
IkADJ,
de reguti curentut de tovitur:, pe care il poate
conecta aparatul f;r; s! s(
deterioreze rengibit (exemptu: am un scurtcircuit in schem;
li
dau cornanda de cuptare cu pulin inainte de aparilia acestui scurtcircuit. Aparatul ir
rnomentul conectirii este strib;tut chiar de curentut de tovituri
pane
deconecteazi)i
Ce reorezintS caDacitatea de deconectare ?
Cel mai mare curent, vatoare efectiv:r
[t
A,],
ce poate fi intferSlt ia'ra .u up.r"trtui de comutatie s6 i se deterioreze contactete sau 5i se produc;
deranjamente in instalatie ca etect at arcului electric'
. Ce repre:inta capacitatea de ruPere ?
Aceta:i lucru ca:i caPscitatea
de deconectsre sau de deschidere sau curentut de ruPete'
cum se definette puterea de ruPere
$i
ce semnificalie fizici are ?
S.
-
puterea de rupre, esie o mirime fictiv6, egat: cu produsut dintre tenst'unea nominalS
9i
curentul de rupere de scurtcircuit. Acst curent de
rupere este valoa;ea eiectivS a curentutui rupt. De obicei ace-st curent de rupere se
PresuPune
a fi vatoarea efettive a unui scurtci.cuit simetric.
puierea
nu are o semnificalie fizice deoarece e5te o mirime 6ctiva. Nu pot avea
li
curent de scurtcircuit
{de
rupere)
ti
tensiunea nominati ci in
realitate am tensiunea de arc.
s.
=
rE
u"
.
t, >
JJ
u"
.
r-
-
s- (puterea de scurtcircujt a .eletei)
pentru
o siguranlE fuzibit; se definette ca frina: S,
=
J3
U" le . unde Ip este curentul prezuhat (cet care ar trece dac; siguranla ar fi inlocuite cu o
bara met at i cal .
Ce reprezint; curentuL de stabititate termic; ?
turentut de stabititate termic6 lltl)
=
este curentuL kAor care il suport6 aparatul fir; ca el sa 5e detedoreze dace acesta dureazi 1 secund;. lndicel
indica numarul de secunde.
Ce reprezint6 curentul de stabilitate dinamicA ?
turentul de stabilitate dinamice
(ia-) =
este de fapt curentut de lovitur; (i^), se m;soare in kA"*, fiind cet mai mare curent
Posibit
in cazut unt
scurtcircuit s5imetric de asimetde maxim6. Pentrii aparate eL semnifica curentut de lovitur; pe care'il suPorte aParatut fere a se deteriora mecani
sau eteciric. Acest curent lrece o singuri dat6.
i d, "=i ^- ki =1, 8 J2
I
Acest curent ajut: ca la dimensionarea aparatut{ii in cazut conectirii acestuia chiar in momentut curentutui de toviture, astfet incat aparatul 5
reziste.
Principiut de stingere utitizat de intreuruPtorut studiat .
PrincipiuL expand:rii asociat cu
jetuL de Lichid.
priocioiul
exDand;rii consta in descompunerea unei mase de lichid (utei minerat)
ti
crearea unei presiuni 60 + 950 tlari care faciliteazi extragerea de
cetdu;i din ;otoana arcuLui. in urma aparitiei arcutui etectric uleiul de descompune
5i
se formeaze hidrogen care are o conductivitate termice foarte
buna {7.h1
=
17 i,rJ. Hidrogenul aflat sub presiune mare (particulele sunt inghesuite, deci pot transmite repede c;tdura de la un la alta) conduce foart{
bi ne cat dura.
Jetut de tichid conste in aducerea continu: de ulei proasp;t in contact cu arcul electric pentru a crea noi gaze (hidrogen), dar
ti
in a aduce utei
proasp;t dup; stingerea arcutui electric.
Ce se intetege prin caracteristicile de tinere ale intreru
Ptorutui
?
Ca ta orice aparat de comutalie de c.a.: u. > u,
;
ud > u, (vezi L9 inttebarea 10)
0. Cum influenteaz: Darametrii tensiunii osci(ante de restabiLire
plterea de ruPere a intreruptorutui ?
Ca la orice aparat de comutalie de c.a. : dac6 factorul de oscilatie
f
cregte sau dac- crette frecvenla
t
atunci S, crelte.
1. Care este pnncipiut acumut6rii energiei in resort ?
Acumutarea unei cantit;ti de energie intr-un timp mai tung (cu pagi mici)
ti
etiberarea acesteia intr-unu[ foarte scurt.
2. Ce importanle are viteza de lungire a arcutui electic asupra a.cutui etectric ?
Cum ten;iunea necesari arderii arcutui electric (ten5iunea arcului etectric u") este egata cu
Produsut
dintre gradientut arcutui
ti
tungimea acestui;
rezutti ca la o lungire
puternic; (viteza mare) a acestuia tesniunea necesar; menlinerji arcutui crelte.
Lr r =Er . t ; t =v. t =>u. =A. v. t , deci cucat cr el t evi t ezacuat at t ensi uneanecesar ear der i i cr el t e.
2'. Ce importan[i are viteza de tungire a arcutui electic asupra energiei arcului electric ?
i -
t . l , -
W-
- l ( u- . i ) dt =l ( b". l . t ) dt =l ( h, , . v. t . I ) dt , deci cucr et t er eavi t ezei cr et t eener gi anecesar aar der i i ar cul ui el ect r i c- J' ' J
00
3. Ce materiale se folosesc in construclia cameretor de stingere
li
a contactelor ?
Llu$tiil
pentIU
f
Yi ri
ule'i
l.rd
=
viteza de cregtere a rigidiGtii dielectrice dintre contacte dup; stjngerea arcutui electric sau altfi
spus viteza de scidere a ionizirii in cotoana arcuiui etectric.
9. Cum se core(eaz; caracteristicile: tensiunea de
!inere
a intreruptorutui (udi, tensiunea oscilanti d
restabitire (u.), tensiunea arcului etectric (u")?
W-Cu
(contacte
de scurtcirucit)
Cu Ag
il0i i
(contacte de regim permanent)
Ag pt. cA are rezistenl; de contact mice
$i
nu
oxideaz;.
buzunarete camerei de stingere din pre5pan (carton
etectrotehnic) Acumularea unei cantit:ti de energie
4. Care sunt ordinile de m;rime a viteuelor de
vi t eza medi e: 3: 4 m/ s.
Viteza instantanee: 6 : 8 m/s.
5. care sunt functiuniLe mecanismutui de actionare ?
1. si asigu;e viteza necesar; de deschidere
ti
inchidere a contactetor
2. asigu;rea distantei suficiente duPa d$chidere intre contacte pentru a nu 3e reaprinde arcul
-ucrarea
14
-
seDaratorul de medie tenllune
l. Definilia separatorutui
li
destinalia 5a.
Acesta egte un aparat cu comutalie mecanic; destinat $ deschidi
ti
si inchid; circuitul in absenfa sarcinii. Rotut principal este de a separa
h!9
yizili! porliuni din circr.rite sub tensiune de restut instalsliei in ideea de- proteclie a operatorului. Pentru aceasta et se monteaza mereu in serie
(
-ntreruptoiut
de putere, inchiderea
ti
deschiderea fiind in interbtocaj.cu intreruPtorul in^sensul ce [a inchidre <e inchide_mai in6i seF,aratorul
li
ap
intreruDtorul. ia; l: deechidere 5e deschide mai intai intreruptorut
li
apoi separatorut. In pozilia inchi3 pen; tE deschid: intreruptorul e[ trebuie 1
suporte curentut 5e stabilitate dinamica
(curentul de lovitur;ttf ;entut de stabjlitate termic;. Deschiderea sub sarcina a unui sparator e5:
echivalenti cu un scurtcircuit net dezastruos
Pentru
instalatie. Acest scurtcitcuit poate apare intre faze sau intre faza care se des.hide
Si
p;mant
d
cauzs ionr'zirii aerului de cAtre camput etectric intens al arcutui electric creand astfel o
Punte
de conduclie.
'Curentu{ de stabititate dinamice
{idi^)
=
este de fapt curentul de tovitur; (i,), se misoari in kA(u, fiind cet mai mare curent posibil
in cazul un
scurtcircuit asimetric de asimetrie maxim;. Pe aparate et lemnificS curentril de loviture pe care il suporta aparatul f;ra a se deteriora mecanic t
etectric. Acest curent trece o singur: date.
i *=i , =ki = r . s J2I
Aaest curent ajuta la conectErea aparatului in cazut in care se nimerette sa se conecteze chiar in acet moment (al curentului de tovituri) aparatut:
re:iste.
'Curentut de stabilitate termic;
(1,') =
este curentul kdr care i1 suporta aparatul fer6 ca el sE se deterioreue daca acesta dlreazi 1 secund;. Indice
. i ndi ci numi ru( de secunde.
.
,Tipuri
constructjve
ti
funclionate de separatoare.
i
Dup; tensirinea nominat; lunt separatoare de:
- medie tensiune
(MT);
-
inatt; tensiune
(1.T);
- foarte inatta tensiune {FiT);
. -
ultra inalt6 tensiune (UiT).
C Dupe miscarea cutitetor:
- separatoare cu rotatie
(de tip culit);
-
separatoare cu dubli mitcare de rotalie
{de
tiP rotativ, cet cu aclionare pneumatic;);
- separatoare cu mitcare de translalie
tl
de rotalie (de tip pantograf).
Dup; locul de montare:
- seParatoare de intear-or
;
-
seParatoare de exterlor .
DuDa tiDu[ constructiv:
- separatoare monopotare
;
- seDaratoaletrioolare.
':
Du):r rotut in retea (este acetati aparat, dar cu att rol):
-
leparator de bare (teag; barete de tensiune cu tiniite de alimentare);
-
separator pentru cupli (asiguri trecerea de ta un 5istem de bare [a altut);
-
separator de linie (montat intre linie
li
sarcina de comutat de c;tre intreruptor
ti
separati de separator);
-
leparator de
punere ta pimant
{asiguri
ca arcul electric se nu apari cat timp circuitut este deschis, in regim permanent sau ta conectare acesta fiin
deschi s),
. Locu[ de montare
ti
rolul separatorului intr_o relea.
Vezi intrebarea num;rut 1
$i
uttima ctasificare.
.i,loduri de actionare pentru SeParatoare.
&e<anism pneumatic (cu aer comprimat) cu cremalier5 ca.e transform; mitcarea de trans(atie in mitcare de rotatie.
Mecanism cu servomotor.
Interpretati principaLeLe m;rimi srise pe pt;cula cu date a separatoaretor.
- Un
=
tensiunea nominat; este acea tensiune pe care separatorul o suporte un timp nelimitat fere a se deteriora electric sau mecanic.
- In
=
curentul nominal este acel curent pe care separatorut il suport; un timp nelimitat fara a se deteriora electric sau mecanic.
- 5,
= puterea de rupere, este o m;rime fictivi, ega(5 cu produsul dintre tensiunea nominate
5i
curentul de rupere. Acest curent de rupere este
valoarea efectiv; a curentuLui rupt. De obicei acesta se presupune a fi valoare efective a unui scurtcircur't simetric.
r: l^
5,
=
!i
U^ l, > 1,i i U^ l*
-
5* (puterea de scurtcircuit)
. oefinitia separatoru(ui de sarcini; domenii de utilizare
ti
performanle.
Un aparat cu comutalie mecanice destinat a inchide curentut nominat, a suporta curentut nominal, de suprasarcin;
ti
scurtcircuit
ti
de a deconecta
curentul nominal.
Din aceast: cauz; aceste separatoare sunt previzute cu cameri de stingere
li
sigurante fuzibite. oin aceasti cauz; a camerei de stingere contactete
nu mai sunt vizibil separate,
seDaratorul de suDrasarcin: se utilizeazain urm:toarele cazuri:
-
comutatia bateriitor de condensatoare cu p{rteri pane la aproximativ 12@kvk
ti
tensiune nominati p6ni la 24kV;
-
intocuir;a intreruptorutui in punctete din relele, in care
Puterea
de scurtcircuit este foarte mice;
- in relete buclate, cu destinatia de a inchide sau deschide bucla de sarcin; nominala de vecere;
- conectarea
$i
deconecta.ea tiniitor in gol
ti
a cabturitorin go(, cand curentul comutat este mai mic decat curentut nominaL a[ aparatului
Perforfianle: Tabelut 10.2 pg 154 Vot.2 sau pe scurt:
u"
=
1 okv.. .1000kv
l"
=
630A...2500A"..4000A (de ta intreruptorut inseriat)
l,
=
nu are ata ce\a definit deoarece separatorut nu rupe nici un curent, el comut; cand nu exista sarcini (tensiune sau curent)
l !
= pan; t a 40 kA
id,"
= panl ta 120 kA (cam de 3 ori
!,
. Tipuri constructive de separatoare de sarcin;.
Cu cameri ptat: (din ptexigla5)
ti
cu camere tubulari.
. Alte informa.tii (date de Ftorin Catin)
Elemente constructive: cale de curent pusa pe izotatoare din cupru pentru a fi mai ieftin, dar argintate pentru a nu ie oxr'da; mecanism de actionare;
tasiu;
resoarte tamelare care asigur; forla in contact sau forma ciii de curent care prin efect electrodinamic fiind parcurse de curent de acelati sens s
atrag. Separatorul de sarcin; are in plus: contacte de arc din W, camer: de stinBere cu pereli din ptexigtas, materiat gazogen carein momentut
apariliei arcutui il inibuge pentr! cA acesta nu mai are oxigenut necesar arderii.[a aceste separatoare principiul de stingere a( arcului este lungirea,
recire 5i inibusirea arcutui.
Rilelele
{fustele
separatorului): trebuje mentinute curate pentru a asigura o linie de conturnare cat mai lung;. O ril; este cam 5kV.
ucrare! 1 7
-
Stltia de incetciri de m.rc
Puterede
joasi
tenclu ne
l. De ce este nece$r ca intcruptoarele s5 fie verificate la caPacitat.i kci_n*t"..
1i
au.on".tur" I
Deoarece cete doua capaciteti 5e referi ta curenti de scurtcircuit
,
deci de avarie, este important de
ttiut
daci intreruptorul este capabit sE reziste
5i
ri proteje?e circuitut in care este instalat la astfel de defectiuni cir efecte negative.
l. Care este rotul, in schema deincercare, al inductivit6titor
ti
rezistentelor ?
Pentru a obtine curentul de incercare in regim trifazat ta factorul de putere imPUs.
l. Care este ordinul de mirime at curenlitor de scurtcircuit in relelele de
joa5;
tensiune
ti
inatt5 tensilne ?
In rele(ele de
joas;
tensiune:
'1,..2
kA (relele de interior)
100 kA (relete industriate)
in re[ete de inalt6 tensiune: 50 kA
1. Cum se definegte stabilitatea termice a unui aparat de comutatie ?
lntensjtatea curentului, mesurat5 in vatoare efectivS, pe care o poate suporta un aparat timp de o secundi, fer: ca acesta si se degradeze prin
dep; t i rea unei t emperat uri prescri se.
"Temperatura prercrisa poate fi de exemptu 300"C. O verificare a ttabititelii termice in taborator ofere garantia unei comport6ri corespunzStoare a
aparatutui la functionarea in relea, cu ocazia producerii curentitor de scurtcjrcuit.
Ategerea curentilor de stabititate termic;
pentru un apa.at se face
!inand
seama de vatoarea curentului de scurtcircuit
Si
de durata posibit;
a acestr
curent,
tinand
seama de tehnica protecfiei.
Pent ru i nt rerupt oarel e de medi e t ensi une U.
=
12. . . 24 kV
-
Li -
14, 5. . . 30 kA
Pent ru i nt rerupt oaret e de i nat t a t ent i une U"
=
123. . . 765 kY = l l r
=
2 5. . . 63 kAe
I rr est e pent ru 1s (i ndi cet e).
i. Cum s detinette stabititatea djnamici a unui aparat de comutalie ?
Cet mai mare curent misurat in valoare instantanee pe care il poate suporta un aparat firi a se deteriora din punct de vedere mecanic.
'Stabititatea dinamid este acelafi tucru cu stabilitatea eLectrodinamica. De fapt ea rep.ezint: curentut de lovitur; (dat de scurtcircuitul de asimetrie
maximi) deoarece acesta produce cea mai mare fort; electrodinamic6.
). Curn se definesc capacitatile de conectare
ti
deconectare ?
Capacitatea de rupere (deconectare)
=
cel mai mare curent, vatoare efectivE
[k4r],
ce poate fi intrerupt fari ca aparatului de comuta[ie sa i se
deterioreze contactele sau si se produc; deranjamente in instatalie ca efect at arcutui etectric
Capacitatea de conectare
=
cea mai mare valoare instantanee a curentuLui
lvaloarea
de varf)
[kA**],
de regut; curentut de lovituri, pe care il
poat,
conecta aparatut f6ri s5 se deterioreze sensibit (exemptu; am un scurtcircuit in schemi
ti
dau comanda de cuptare cu putin inainte de aparitia acestl
scurtcircuit. Aparatut in momentut conectSrii este strabStut chiar de curentut de loviture pan6 deconecteazi)
7.
De ce este necesar ca inchiderea circuitutui de incercare s6 se efectueze sincron (cu fazi controlati); ce semnificalie fizici are aceaste operatie ?
Prin controtul fazei (de conectare
\4
se obtine un curent de scurtcircuit limet.ic sau asimetric de asimetrie maxima.
ct =q_v
d - unghiul de conectare/comutatie
(0
- defazajut intre tensiune
Si
curent in regim stalionar
1:n/2,
retea cu caracter puternic inductiv)
q, - unghiut m6surat de ta trecerea tensiunii prin zero
ti
aparilia scurtcircuitutui (faza tensiunii); se mai numegte faza de conectare.
Scurt ci rcui t si met ri c: d= f t l 2; y'
-0.
Scurt ci rcui t de asi met ri e maxi mi r a=0; y=n/ 2.
>. i n ce n' od se asi gur 6 pr esi unea i n conLact ut
Presiunea ln contactut contactorutui sincron fiind de consi.rrctie speciate se
in contacte.
: cu resort
ti
prin fofte electrodinamice de repulsie
). Cum se
justific:
utitizarea
tunturitor 9i
a divizoarelor de tensiune in locul reductoarelor inductive de tensiune
ti
curent ?
l/surarea curentilor intengi
;i
cu variatii rapide nu este posibilS cll ajutorul transformatoaretor de curent. De exemplu in cazul unui curent 5curtcircuil
asimetric, un astfet de transformator nu induce in secundar componenta aperiodic;.
0. De ce se fo(osesteintr-o statie de incerc;ri un :unt
de constructie coaxiale ?
M;surarea curenii(or intenti
5i
cu varialii rapide nu este posibi(i cu ajutorut transfofmatoaretor de curent. De exemptu in cazul unui curent scurtcircuil
asimetric, un astfel de transformator nu induce in secundar componenta aperiodicS. La mesurarea cu.entului de post arc dispozitiw( de m:suri
trebuie si transmit; frecvenla de ordinul 1O!Hz. La misurarea curentului de imputs intr-un descircitor electric dispozitivut de m;suri nu trebuie s;
deformeze unde de imputs de forma 10/20Fs, De aceea cel mai indicat disF'ozitiv pentru m:surarea curenlilor intenti cu varialii rapide este
tuntut
coaxial, Nici
tuntut
cu bare nu este indicat deoarece se induc tensiuni in bucta de misurare din cauza varialiitor intensiGlii curentului.
$untut
coaxiat
etimini aceste tensiuni electromotoare de interferenti.
'1.
Ce fet de instrument de misur: este indicat la inregistrarea m;rimilor etectrice
Si
neelectice ocaionate de incercidle aparatetor electrice ?
Utilizarea unui osciloscop (oscitograf) cu memorie, transmisia datelor f;candu-se pe cate opticl pentru etiminarea interferenletor, Faptul c; datete se
memoreazi oferi si Dosibilitatea unei oretucr:ri si analiz; utterioar6.
ucrarea 22 - Siguranle fuzibjte
t . Def i ni l i si guranl a f u2i bi t a.
^
>
Siguranla fuzibiti eite un aparat de comutatie a cirui functie este de a deschide un circuit stribetut de un curent ce dep;9elte o valoare data, pr
fuziunes unuia sau mai multor etemente dimensionate in acest scop.
Expticali functionarea siguranlei fuzibile la curenti de suprasarcin;, respectiv de scurtcircuit
ti
in ce consti limitarea.
in cazut curenlitor de scurtcircuit
procesut de limjtare se manifest6 atat asupra aptitudinii cat
li
asupra duratei curentului de scurtcircuit
{vezi
grafi(
de mai i osl .
-
i p - curentut prezumat
i rt - curentul ti mi tat tei at (curent de trecere)
-**
i r - curentut ti mi tat (di n varf pe po4i unea sc;z;toare)
t" - durata arcutui etectric
-....,-.
tp" - durata prearc (ti mp de topi re)
-
lp,n,", - vatoarea de varf a curentutui prezumat
JtI,,
in cazul scurtcircliitutui etementul fuzibit al siguranlei se topette in zona de sectiuni minime
,
iar arcul eLectric erodeaze banda
{de
argint aau cup
a siguranlei)
9i
5e extinde
{dupa
ce apare, iftediat dupe topirea fuzibitului in zona de sectiune minime) ca tungime pan6 cend nisiput de cuar! il ricet.
5uficient pentru a-[ stinge.
ln cazut curenlitor de suprasarcin; siguranla limiteazi doar durata suprasarcinii, iar topirea se reatizeazi in zona centrali a benzii fuzibite
,
loc
care este
plasat un atiaj utor fuzibil, de exemptu 62% 5n, 38 Pb. Procesut topjrii benzii se exptice prin efectut metalurgjc in sensut cA ta incElztr
benzii
,
atiajut utor fuzibil ia temperatura acesteia panS ta atingerea temperaturii de fuziune a atiajutui. Datorite fuziunii aliajului are toc un proces
(
djzotvare a argintului in masa de aliaj, ceea ce duce la formarea unui arc etectric. Acest proces este complex
li
are loc in conditiite cedarii citdurii
(
c6tre banda fuzibili citre
I (1. . . 10)I . = suprasarci na
t > 101"
-
scurtcircuit
penrru
Sigurante fuzibite:
a). de uz general
;
b). de insolire, cu mare putre de ruPere
;
c). pentru pornirea motoaretor cu frecvente mare de comutatie
;
d). rapide
li
uttrarapide, pentru proteclja disPoziti\tor statice de
Putere.
Cum se traseaze caracteristicile de
(imitare
ti
timp-curent ?
Caracteristica de limitare se obtine trecand in orodnat: vaLoarea
instantanee a curentului timitat ir.
=
jr,
iar in abscisa vatoa.ea efectiv: a
curentutui ce s'ar rtabili in circuit dace siguranta fuzibiE ar fi intocuite cu un
conductor de impedanli nule. Pentru curentii de scurtcircuit simetric
ti
asimetric existe caracteristici diferite.
Caracterisitica timp-curent se obline trecad pe ordonat6 durata virtuaG de prea.c sau de funclionare, iar pe abscjs; vatoarea efectiv: a crentuL
simetric prezumat, pentru diferite condigii de funclionare. Prin durata virtuati se inleteg marimite:
I
I
- dt
t = !L
.o..o"ri,
- \ ?
12
- - ' - - -
merimi constituie un criteriu
I
I
"dt
t,
=
a
*
,
adici raportut dintre intrata Joule
li
patratul vatorii efective a curentului simetric prezumat, Acesl
relatr've de a elementului inlocuitor
5. Ce
Dreapta (caracteristica) de netimitare reprezin6 dreapta de ta care (caracteristica) siguaanla incepe 3i timiteze (punctele
de pe acea3te dreapti aral
curentul prezumat de la care siSuranla incePe
(imitarea,
ti
curentul timitat de aceasta).
6. De ce dreptete de iimitare sunt paratele ?
Dreptete de timjtare sunt paratele deoarece se traseazi pentru diferite grade de asimetrie a curentului prezumat modificandu-se aitfel in ecuat
dreptelor y=ax+b doar constanta b.
7. Ce forme geometrice pot avea etementete fuzibite ?
a). cu diametrut constant;
b). sub forma a dou6 trunchiuri de con unite h varfuri;
c). cu doui diametre diferite avand racordun conice intre cele dou; diametre de fir;
d), cu trei diametre diferite avand racorduri conice intre cele trei diametre de fir.
3. in ce conste setectivitatea intre un intreruptor
Si
siguranta fuzibit; in amonte respectivin aval de intreruptor ?
in cazul in care siguran[a fuzibiti este montati in avat fale de intreruptor aceasta limiteaz; curentut de scurtcircujt sau de suprasarcini intr-L
timp mai redus decat intreruptorul automat
{instalaliite
exterioare).
in cazul in care siguranta fuzibil: este monatS in arnonte fa!: de intreruptor (acesta fiind previzut sau nu cu declantator electromagnetic, deci r
scurtcircuit) aceasta timiteazi intr-un timp mai mare decat interuptorul (cazut instataliitor interioare unde curentut de scurtcircuit nu dep;tetl
vat oarea de 1. 5. . . 2kA).
Caracteristicile de Limitare
ti
de protectie trebuie si asigure prote4ia selectiva a releletor
li
instaLaliilo. deservite astfel ca la aparitia rrn,
suprasarcini sau a unui scurtcircrrit intr-un punct at relelei sa se deconecteze o secliune cat mai mica
9i
cea mai apropiati de defect, feri a perictit
stabjtitatea termic;
ti
eLectrodinamic; a re[etei.