Sunteți pe pagina 1din 56

1

ECONOMIA INTEGRARII EUROPENE


i
NOTE DE CURS
PROF.UNIV.DR. GABRIELA DRAGAN
BUCURESTI
2007
i
Pentru informatii detaliate, vezi Dragan,G (2005), Uniunea Europeana intre federalis si
inter!u"ernaentalis# Politi$i $oune ale UE, Editura ASE.
2
CUPRINS
PARTEA I# Istoria si de%"oltarea pro$esului de inte!rare europeana############################ &
Inte!rare e$onoi$a europeana ' repere teoreti$e( e"olutii $on$rete############################# &
)e la Uniunea *aala( prin Piata Uni$a $atre Uniunea E$onoi$a si Monetara######### +
Piata Unia......................................................................................................................... !
Uniunea Eonomia "i #onetara...................................................................................... 10
Evolutii $o"t%#aa"tri&t % 'a avea Uniunea Euro$eana o (on"titutie )......................... 1*
PA+,EA a --%a. -n"titutii "i $roe"e deizionale in adrul Uniunii Euro$ene......................... 1.
Sisteul de drept $ounitar############################################################################################## ,+
-n"titutii "i $roe"ul deizional la nivelul UE........................................................................... 1.
(on"iliul Euro$ean............................................................................................................1/
(on"iliul Uniunii Euro$ene ((on"iliul de #ini"trii)........................................................ 20
Parlamentul Euro$ean....................................................................................................... 2*
(omi"ia Euro$eana........................................................................................................... 20
Me$anise de$i%ionale####################################################################################################### &0
PA+,EA a ---%a. Politii omune ale Uniunii Euro$ene ........................................................ *1
Politi$a in doeniul $on$urentei####################################################################################### &-
-nterzierea aordurilor "i $ratiilor re"tritive intre firme ($olitia in domeniul
artelurilor "i a altor $ratii re"tritive)........................................................................... *1
-nterditia a2uzului de $ozitie dominanta "i $ro2lema ontrolului onentrarilor ($olitia
im$otriva mono$olurilor)..................................................................................................*5
(ontrolul interventiilor $u2lie are $ot deforma onurenta intre firme........................ *.
A3utoarele de "tat ............................................................................................................ *.
Politi$a de $oe%iune e$onoi$a si so$iala########################################################################## &.
(adrul legal ...................................................................................................................... */
-n"trumente finaniare de realizare a P(ES in $erioada 2000%200................................. */
Prini$ii de 2aza in aloarea 4ondurilor Struturale.........................................................10
52ietive ale PD+ $entru $erioada 2000%200................................................................. 10
5 noua ar&itetura a P(ES du$a 2000.............................................................................. 11
(adrul finaniar al UE $entru $erioada 2000% 201*......................................................... 12
52ietivele $olitiii de oeziune a UE 2000 %201*.......................................................... 11
Politi$a a!ri$ola $ouna#################################################################################################### -+
Prini$ii "i o2ietive ale $olitiii agriole omune (PA()............................................... 1.
#odul de funtionare al organizatiilor omune de $iata ................................................. 10
4inantarea $olitiii agriole omune ................................................................................ 1!
Setiunea Garantare a 4E5GA......................................................................................... 1!
Setiunea 5rientare a 4E5GA.......................................................................................... 50
+eforma PA(.................................................................................................................... 51
Bi/lio!rafie orientati"a#######################################################################################################0&
*
PARTEA I. Istoria si dezvoltarea procesului de integrare
europeana
Integrare economica europeana repere teoretice, evolutii concrete
Expresia integrare economica poate acoperi o multitudine de aspecte, de la pozitia unei
filiale in cadrul unei companii, la cea a unei economii nationale in cadrul unui spatiu regional.
intre multiplele definitii existente
ii
, ne vom opri asupra celei care considera integrarea drept
un proces de eliminare graduala a frontierelor de orice natura intre doua sau mai multe
state independente, menit sa permita respectivelor state sa functioneze ca o unica entitate
!Pel"mans, #$$%, p. %&, definitie care se apropie destul de mult de cea oferita de '. 'allace,
conform caruia integrarea presupune crearea si mentinerea unor modele intense si
diversificate de interactiune intre unitati anterior autonome !'. 'allace, ())$, p. )&.
E. o*rescu !#$$(& ofera o trecere in revista a catorva din cele mai rezonante definitii+
Proces in cadrul caruia actori politici din diferite structuri nationale sunt convinsi sa,si
transfere loialitatea, sperantele si activitatile politice, catre un nou centru, ale carui
institutii poseda sau pretind ca poseda -urisdictie asupra statelor nationale
preexistente !Ernest .. /aas, ()01, ()23&4
Punerea la un loc a mai multor operatii, efectuate de aceeasi firma integrare pe
verticala sau de firme diferite incorporate in aceeasi unitate economica integrare
pe orizontala !5rancois Perroux, ()06&4
Procesul prin care natiuni, pana atunci doritoare si capa*ile sa,si conduca
independent politica interna si externa, incearca sa ia impreuna anumite decizii sau
sa delege procesul luarii deciziilor unor organe centrale, respectiv procesul prin care
actori politici din mai multe state diferite sunt convinsi sa,si transfere sperantele si
activitatile politice catre un nou centru !7ean 8. 7ind*erg, ()3%&.
9. 8:e !()31, p. 100& considera ca exista trei tipuri de integrare+ economica, politica si
sociala. Integrarea economica este definita ca reprezentand un inalt nivel al sc;im*urilor
economice intre entitatile componente, integrarea sociala drept proces de unificare la nivelul
maselor, grupurilor specifice si elitelor, iar integrarea politica ca incluzand o multitudine de
fenomene, inclusiv decizii si atitudini similare la nivel international si al statelor mem*re.
<a-oritatea analistilor percep insa integrarea drept un fenomen in primul rand economic,
incercand astfel sa raspunda la intre*ari privind nivelurile de interdependenta, conditiile ce
tre*uie intrunite, efectele generate etc. eoarece termenul de integrare economica poate fi
interpretat atat in sens dinamic, cat si static, in continuare vom prezenta cele doua a*ordari+
a) Dinamica integrarea este privita ca un proces prin care frontierele economice dintre
statele mem*re sunt treptat desfiintate !ec;ivalent cu a afirma ca discriminarile
nationale sunt astfel eliminate&, ducand la aparitia unui spatiu economic nou4
ii
Larousse Dictionnaire (200*) define"te integrarea a fiind aea $ro$rietate a unui element inlu" de la "tadiul
de on"trutie intr%o "trutura "au intr%un an"am2lu din are fae $arte, iar integrarea economica: un an"am2lu
de $roeduri $rin are doua "au mai multe "tate reeaza un "$atiu eonomi omun (ea $oate im2raa forme
diferite, de la zone de li2er "&im2, la uniuni vamale, $iata omuna, uniune eonomia "au integrare
eonomia totala). 6a randul "au, Marele dictionar de neologisme (2001) define"te integrarea a atiunea de
reunire a mai multor $arti intr%un intreg iar integrarea economica a re$rezentand un $roe" de inten"ifiare a
interde$endentelor eonomie dintre diferitele "tate ale lumii.
1
2) Statica integrarea este definita ca reflectand o situatie in care componentele
nationale ale entitatii economice nou create desi nu mai sunt separate prin frontiere
economice, functioneaza in continuare ca entitati distincte.
Tre*uie facuta o*servatia ca interpretarea dinamica este cea care revine in ma-oritatea
lucrarilor de gen, fiind si cea pe care o vom adopta in continuare si in cadrul acestui curs.
Integrarea economica presupune deci eliminarea *arierelor economice dintre doua sau mai
multe state, bariere care, la randul lor, pot fi definite ca reprezentand orice tip de o*stacole
care impiedica sau distorsioneaza mo*ilitatea factorilor de productie. Tre*uie retinut insa ca,
de cele mai multe ori, *arierele economice nu coincid cu cele teritoriale, Pel"mans afirmand
ca in vreme ce tarile sunt demarcate de frontiere teritoriale, economiile sunt demarcate de
frontiere economice !Pel"mans, #$$#, p. #&. In acelasi timp, experienta europeana
demonstreaza ca eforturile de eliminare a *arierelor economice si teritoriale nu elimina
automat toate distorsiunile care se manifesta la nivelul pietei unice, distorsiuni determinate
de diferente in calitatea infrastructurii, a nivelului de dezvoltare sau de existenta
aglomerarilor industriale si care continua sa se manifeste si dupa eliminarea *arierelor
economice.
Intr,o lume ideala, in care nu exista state,natiune si nici guverne, integrarea economica ar
putea ramane o simpla integrare a pietelor, fara sa sufere nici o influenta politica. Intr,o lume
reala insa, integrarea economica este influentata de factorii politici, in cazul procesului de
integrare economica europeana, acest lucru fiind c;iar extrem de evident. <ai mult, relatia
sta*ilita intre procesul de integrare economica si cel de integrare politica a fost evidenta inca
de la inceput. Apelul facut de <inistrul francez al Afacerilor Externe, Ro*ert =c;uman, in mai
()0$, de a pune doua din cele mai importante sectoare ale industriei de raz*oi, respectiv
car*unele si otelul, su* coordonarea unei singure autoritati nationale, era menit in primul
rand sa duca la evitarea unii nou conflict franco,german. >lterior, Tratatul de la Roma, din
()02, face trimiteri explicite la o posi*ila integrare politica, mentionand dorinta de a crea an
ever closer Union among the people of Europe. In acest mod, integrarea economica a fost
privita si ca un mi-loc de instaurare a pacii, conflictele politice fiind tot mai golite de continut
pe masura ce *arierele in calea sc;im*urilor comerciale sunt eliminate iar masurile de
li*eralizare a sc;im*urilor de persoane, capital si servicii, precum si de realizare a unei
uniuni economice si monetare devin tot mai evidente.
Integrarea economica nu a fost privita niciodata ca un scop in sine, si pe masura ce relatiile
economice devin tot mai stranse, ideea integrarii politice
iii
revine tot mai frecvent, cele
doua forme de integrare potentandu,se reciproc. ?ricum, daca apare ca neindoielnic faptul
ca la inceputurile procesului de integrare economica au stat motive politice, la fel de evident
este si faptul ca, pe masura ce procesul integrarii economice a avansat, in principal prin
intermediul integrarii pietelor dar si prin aplicarea unor politici economice specifice,
consecintele politice nu au intarziat sa se manifeste !vezi, de pilda, dez*aterile si
consecintele adoptarii euro&. A sta*ili insa cum si in ce masura o*iectivele economice au
influentat natura si cursul procesului de integrare economica se dovedeste a fi extrem de
dificil !Pel"mans, #$$%&.
Stadiile integrarii economice
@el mai cunoscut model este cel propus de Balassa !()3(&, model in care se regasesc cinci stadii ale
integrarii economice, respectiv+
1. zona de liber schimb:
taxele vamale si cotele sunt eliminate in cazul importurilor intre statele mem*re ale zonei4
statele mem*re isi pastreaza propriul tarif vamal !si sistemul de cote& fata de statele terte.
Caracteristici+ nu presupune integrare pozitiva, caracteristicile esentiale se regasesc in definitia
AATTB?<@.
iii
Integrarea politica $oate fi definita a $roe"ul $rin are liderii $olitii "i etatenii din diferite "tate "unt
inura3ati "a reeze un "et omun de in"titutii arora "a le fie tran"ferate anumite om$etente, "$eifie $ana in
ael moment numai in"titutiilor nationale.
5
2. uniunea vamala+
eliminarea discriminarilor existente intre statele mem*re pe piata *unurilor4
existenta unui tarif vamal comun cu tertii.
Caracteristici+ nu presupune integrare pozitiva, caracteristicile esentiale se regasesc in definitia
AATTB?<@.
3. piata comuna:
o uniune vamala care elimina toate restrictiile privind li*era circulatie a factorilor de productie.
Caracteristici+ nu presupune integrare pozitiva.
1. uniunea economica:
o piata unica cu un oarecare grad de armonizare a politicilor economice nationale, menita sa
reduca discriminarea pe piata comuna.
Caracteristici+ presupune integrare pozitiva, dar la un nivel destul de vag.
5. integrare economica totala:
unificarea politicilor monetare, fiscale, sociale si ciclice4
crearea unei autoritati supranationale ale carei decizii sunt o*ligatorii pentru statele mem*re.
Caracteristici+ viziune specifica unui stat unitar, centralista4 a*ia acum se introduce conceptul de
supranationalitate.
Sursa: J !el"mans, European Integration #ethods and Economic $nal%sis, !earson
Education,
&''', p(
Procesul de integrare economica include deci doua procese care se sustin reciproc+ procesul
de integrare a pietelor si cel de integrare a politicilor economice. Esenta integrarii economice
o reprezinta insa integrarea pietelor !vezi definitia integrarii economice&, care se
materializeaza intr,o circulatie transfrontaliera semnificativa a *unurilor, serviciilor, capitalului
si fortei de munca. Pe o piata a *unurilor si B sau serviciilor perfect omogena sau pe o piata
financiara de un anumit tip, gradul de integrare s,ar putea masura prin gradul de
convergenta al preturilor.
In cazul integrarii la nivelul politicilor delimitarea conceptuala este mult mai dificil de
realizat. Integrarea politicilor poate acoperi diferite categorii de politici, cu trimitere la diferite
categorii de instrumente, al caror grad de o*ligativitate si caracter comun variaza foarte
mult !de la consultare si cooperare, prin coordonare sau armonizare, la politici comune sau
centralizare deplina&. In plus, in timp ce unele elemente de politici pot fi exprimate prin
reglementari specifice, altele pot lasa o importanta mar-a de manevra, mi-loacele
nonreglementare, precum si c;eltuielile *ugetare, variind si ele in mod diferit. @a atare,
integrarea politicilor nu poate fi masurata in mod direct, precum cea a pietelor. <ai mult
c;iar, in timp ce in cazul integrarii pietelor exista supozitia ca integrarea pietelor, atunci cand
nu este distorsionata, poate duce la cresterea *unastarii, in cazul integrarii politicilor,
rezultatul nu mai poate fi anticipat !Pel"mans, #$$%, p. 2&.
In legatura cu procesul de integrare economica se mai cer definite notiunile de integrare
negativa !care se refera la eliminarea discriminarilor in planul reglementarilor economice si
politice, su* supraveg;erea unor institutii comune& si pozitiva !se refera la transferul catre
institutiile comune a anumitor puteri, competente&, cu precizarea ca, in realitate, distinctia
intre cele doua concepte este mult mai greu de o*servat pentru ca cele doua forme de
integrare se regasesc de cele mai multe ori impreuna !9. Tin*ergen, ()30&.
>E s,a anga-at in foarte am*itioase forme de integrare economica, care au necesitat si
necesita com*inatii adecvate de integrare pozitiva si negativa, fara a exista o formula unica
sau reguli a*solute, vala*ile pentru toate situatiile posi*ile. In plus, la scara mondiala,
com*inatiile de integrare negativa si pozitiva, inregistrate pe pietele din @anada, =>A sau
>E sunt diferite si specifice fiecarei zone !Pel"mans si Can;eu"elen, ()11&.
e o*servat ca, pe masura ce etapele integrarii economice se apropie de ultimele niveluri,
cu atat caracteristicile federalismului economic sunt mai evidente. eoarece federatiile din
?@E !respectiv, @anada, =>A, Australia, Aermania, Elvetia, Austria, .elgia si, intr,o
oarecare masura si =pania si Italia& nu au numai trasaturile unei uniuni vamale !in sensul
.
definitiei AATTB?<@&
iv
, ci pe cele ale unor piete comune sau c;iar ale unei uniuni economice
si monetare, consideram util ca in capitolul urmator sa facem o trecere in revista a
principalelor concepte privind integrarea europeana, din perspectiva stiintelor politice.
e la >niunea Camala, prin Piata >nica catre >niunea Economica si
<onetara
UE prefigureaza oare modelul de organizare al societatii viitoare ? =ecolul DDI va fi
secolul continentelor organizate sau al natiunilor continente E
Istoria secolului DD demonstreaza faptul ca nici o constructie statala *azata pe forta nu este via*ila+ in acest
interval s,au pra*usit pe rand marii imperii ! Austro,>ngar, ?toman, Tarist&, dupa al doilea raz*oi mondial marile
imperii coloniale, iar in ()1), *locul comunist din Estul Europei. >E face insa dovada perenitatii unui model
constituit pe asociatii voluntare. >n lucru este cert, dupa al doilea raz*oi mondial, mentinerea fragmentarii politice
si economice in Europa ar fi facut imposi*ila rezistenta individuala in fata =>A si mai apoi a 9aponiei. @;urc;ill,
intr,un discurs pronuntat la () septem*rie ()63, se pronunta in favoarea reconcilierii franco,germane, precum si
pentru crearea unor =tate >nite ale Europei. @ooperarea economica reprezenta pentru Europa o necesitate+
Europa unita se transforma intr,o pavaza impotriva unui eventual agresionism german+ T;omas <ann, FTre*uie
sa existe o Aermanie europenizata pentru a nu exista o Europa germanizata, reprezentand totodata o du*la
garantie, Fatat impotriva trecutului german cat si a prezentului sovietic.
in dorinta de a pune capat dificilei perioade de dupa raz*oi, cu spri-inul =>A, apare in
1948, prima institutie economica europeana, )rgani*atia Europeana de Cooperare
Economica +)ECE, Initial a fost creata pentru a coordona reconstructia europeana prin
gestionarea in comun, de catre statele europene, a a-utorul american alocat prin planul
<ars;all.
>niunea =ovietica a Fconvins tarile Europei @entrale si Estice, in special @e;oslovacia, sa nu se ralieze
planului <ars;all.
?E@E va asigura in mod eficient solidaritatea statelor europene, permitandu,le acestora sa
a*andoneze treptat conditia de asistat de catre =>A. In afara repartizarii a-utorului american, organizatia
va coordona politicile economice nationale, va pune la punct un sistem multilateral de plati, menit sa tina
locul converti*ilitatii monedelor, va urmari li*eralizarea sc;im*urilor. oisprezece ani mai tarziu,
economia Europei odata redresata, vine si vremea reformarii ?E@E, care va fi inlocuita de ?@E
!?rganizatia de @ooperare si ezvoltare Economica& si va include si tari non europene !=>A, @anada,
9aponia, etc&.
Pentru ca initial tarile europene, in special 5ranta, doreau sa,si pastreze intacte prerogativele nationale,
fara sa admita crearea unor institutii care ar putea oferi imaginea unui stat federal
v
!Aeneralul e Aaulle+
Fnu putem crea o alta Europa, decat cea a statelor independente& s,a luat decizia crearii unor forme de
cooperare cu competente *ine delimitate, in domenii clar sta*ilite.
In ()0(, Paris, (1 aprilie !in vigoare din #% iulie ()0#&, ia fiinta Comunitatea Europeana a
Carbunelui si Otelului +CEC),, prin reunirea a 3 tari+ .elgia, ?landa, 7uxem*urg,
Aermania, Italia si 5ranta, formand ceea ce s,a numit Fmica Europa. @E@? instituie o piata
comuna a otelului si car*unelui, produse esentiale in desavarsirea reconstructiei. ?rganul de
decizie era reprezentat de Inalta Autoritate a @ar*unelui si ?telului, care putea interveni in
pro*leme privind nivelul preturilor, al salariilor, al investitiilor, repartizarea cotelor de
productie, etc. Tratatul includea si o clauza conform careia statele mem*re puteau decide
daca mai este necesara mentinerea sa dupa 0$ de ani de existenta. @a atare, in #$$#,
@E@? si,a incetat existenta.
iv (onform artiolului 77-' GA,,, 8$rin uniune vamala "e intelege inlouirea a doua "au mai multe teritorii vamale u un "ingur teritoriu vamal a"tfel inat (i) ta9ele vamale "i alte
reglementari re"tritive ale omertului ... "unt eliminate $entru e"enta omertului dintre teritoriile om$onente "i (ii) in e"enta "unta$liate aelea"i ta9e vamale "i alte reglementari
ale omertului de atre fieare dintre mem2rii uniunii $entru omertul u teritorii neinlu"e in uniune:.
v
4ederatia $re"u$une e9i"tenta unei $uteri entrale federale, are di"$une de anumite atri2utii e nu $ot fi $u"e in di"utie de tarile mem2re
( Elvetia, SUA, Germania, "unt "tate federale), in tim$ e onfederatia re$rezinta o gru$are de tari "uverane are%"i $arta3eaza anumite funtii
$olitie. De regula, in adrul unei onfederatii, fieare tara di"$une de un dre$t de veto iar deiziile onfederale tre2uie ratifiate de
$arlamentele nationale. Din ae"t $unt de vedere, Aordul de la #aa"tri&t a re$rezentat un om$romi" intre ei are doreau rearea Statelor
Unite ale Euro$ei, re"$etiv o Euro$a federala, "i ei are "e $ronuntau $entru mentinerea unei Uniuni de "tate are "a%"i $a"treze
$rerogativele "uveranitatii nationale (dei $entru o Euro$a onfederala). 4ara a mentiona e9$liit termenul de ;federatie:, ,ratatul a $u" in
funtiune meani"me are ondu la a$aritia unei Euro$e federale.
0
@E@? a avut un du*lu merit+
In plan politic, a initiat reconcilierea si cooperarea franco,germana si a pus
*azele Europei @omunitare.
In plan economic, prin li*eralizarea productiei si sc;im*ului de materii prime,
car*une si otel, esentiale pentru industrie, a contri*uit la redresarea Europei.
Tratatul @E@? propunea crearea a patru institutii+ Inalta Autoritate !institutie
supranationala, puteri executive&, @onsiliul de <inistri !institutie ce reprezenta interesele
guvernelor statelor mem*re, prin ministrii de resort&, Adunarea @omuna !Adunare
Parlamentara ce avea rolul de a supraveg;ea activitatea Inaltei Autoritati, fara a dispune insa
si de instrumente efective de actiune& si @urtea de 9ustitie.
In ()02, la #0 martie, la Roma, cele sase tari semneaza doua noi tratate, Tratatul privind
crearea Comunitatii Europene a Energiei Atomice +EU-$.)#, si Tratatul privind
crearea Comunitatii Economice Europene +CEE, !in vigoare incepand cu ( ianuarie
()01&.
EU-$.)# ul are ca o*iectiv Fcrearea conditiilor de dezvoltare a unei industrii nucleare
puternice, prin actiuni comune vizand cercetarea si difuzarea cunostintelor, crearea de
intreprinderi comune, infiintarea unei piete comune in domeniul nuclear.
CEE are ca principal o*iectiv asigurarea progresului economic si social prin eliminarea
*arierelor care divizeaza Europa, reducerea decala-elor intre regiuni, ameliorarea conditiilor
de viata si munca ale popoarelor europene, consolidarea pacii.
Aceste o*iective urmau a fi puse in practica prin cateva masuri concrete, care sa duca la+
Realizarea unei uniuni vamale industriale, prin eliminarea taxelor vamale
intracomunitare si a restrictiilor netarifare !in principal cantitative&, precum si
instituirea unei politici comerciale comune fata de terti4
Realizarea unei piete in care sa circule li*er *unurile, serviciile, capitalurile si
persoanele !cele 6 li*ertati din articolul %&4
@oordonarea anumitor politici economice nationale, urmarindu,se realizarea de
verita*ile politici comune, in special in domeniul agrar !politica agricola comuna&,
dar si in alte domenii precum energetic, al transporturilor, fiscal, concurential, etc.
=e creau institutii similare @E@?, respectiv+ @EE si Euratom aveau fiecare cate o
F@omisie !corespunzatoare Inaltei Autoritati a @E@?& si un @onsiliu de <inistri4
@urtea de 9ustitie si Adunarea @omuna !redenumita Adunare Parlamentara
@omuna in ()01 si PE in ()3#& erau comune pentru cele trei comunitati.
Executivele noilor @omisii aveau insa puteri mult mai limitate decat IA a @E@?,
spre deose*ire de @onsiliul de <inistri, care *eneficia de prerogative sporite
!reflecta diminuarea entuziasmului pentru institutii supranationale&.
Asemanarile si legaturile stranse dintre institutiile celor trei @omunitati au impus semnarea, in
()30, la .ruxelles, a unui Tratat de unificare a institutiilor !@omisiile si @onsiliile de <inistri&.
e la intrarea in vigoare acestui Tratat, respectiv ( iulie ()32, putem vor*i de o singura
@omisie si de un singur @onsiliu de <inistri, desi cele trei @omunitati raman entitati
independente !desi, informal va fi folosit termenul de @omunitate Europeana, a*ia in ())%,
expresia va inlocui in mod oficial denumirea de @omunitate Economica Europeana&.
Uniunea vamala a fost realizata intr,o perioada de ($ ani !cu # ani inainte de termenul
planificat&, considerandu,se a fi in linii mari infaptuita la ( iulie ()31.
omeniul agricol a fost unul din cele mai dificile capitole ale integrarii, de*utul acestui proces
fiind marcat de adoptarea, in ()3#, a acordului de la .ruxelles, prin care se puneau *azele
viitoarei PAC !prote-area pietei comunitare, sistem de garantare a preturilor, reglementarea
pietelor&.
Etape sucesive in procesul de extindere al UE
/
Tabelul nr. Evolutii comparative privind e!tinderile succesive ale Uniunii Europene
UE de la Anul e1tinderii
Populatie
(< total UE)
Teritoriu
(< total UE)
PIB
(< medie UE)
PIB2lo$
(< medie UE)
+ la 3 e/ri 1!0* 25 22 20 !5
3 la ,2 e/ri 1!/1%1!/. 1/ *1 ! .0
,2 la ,0 e/ri 1!!5 . 20 0 101
,0 la 204 e/ri 2001 15 1! 5 1.
= (i$ru, Ungaria, E"tonia, 6etonia, 6ituania, Slovaia, Slovenia, Polonia, #alta, +e$u2lia (e&a au im$reuna 05
milioane louitori, un teritoriu de 0*/.501 >m2, P-? de 101 mld. euro "i P-?@lo. de 10./!5 euro.
Sursa: (omi"ia Euro$eana, 2005
Primul val extinderea spre Nord:
o 197, UK, Irlanda, Danemarca
Al doil!a val extinderea spre Sud
o 19"1, Grecia
o 19"#, Spania si Portugalia
Al $r!il!a val extinderea spre C!%$ru &i Nord:
o 199'( Austria, Suedia, Finlanda
Al )a$rul!a val extinderea catre E&$
o *++,: e!ia, "stonia, Lituania, Letonia, Polonia, Slo#acia, Slo#enia, Ungaria $
ipru si Malta%
o *++7: &omania si 'ulgaria
!
Piata >nica
esi era prevazut in Tratatul de la Roma, procesul realizarii Pietei Unice a fost unul
deose*it de lent. Anii 2$, marc;eaza incetinirea ritmului integrarii !pe fondul unor
dezec;ili*re economice in Europa&, o noua accelerare a acestui proces fiind realizata in anii
1$. Astfel, la initiativa presedintelui @omisiei Europene, 9aGues elors, in iunie ()10 se
pu*lica documentul cunoscut su* numele de F@artea Al*a si care mentiona inlaturarea, intr,
un interval de 2 ani, a tuturor o*stacolelor vizand li*era circulatie in interiorul @omunitatii.
@onsiliul European de la <ilano, din #) iunie ()10, apro*a @artea Al*a, document care
include #1$ masuri !directive comunitare& necesare eliminarii controalelor la frontiera. >n an
mai tarziu, in fe*ruarie ()13 este semnat Actul Unic Vest European !A>CE&, in vigoare de
la ( iulie ()12.
A>CE urmarea crearea unei piete unice, in care sa circule li*er marfurile, serviciile, capitalul
si forta de munca, pana la %( decem*rie ())#. <asurile intreprinse urmareau armonizarea
legislatiilor nationale privind frontierele fiscale !diferente mari intre nivelul TCA de la un stat
la altul&, te;nice !norme sanitare, fitosanitare, de protectie, proprii fiecarui stat&, piata pu*lica
!suprimarea sau limitarea actiunii monopolurilor pu*lice nationale& si fizice !controlul vamal&.
Bilantul pietei unice
vi
poate fi sc;itat urmarind principalele domenii in care s,au o*tinut
rezultate nota*ile+
a& omeniul o*stacolelor fizice
Toate controalele asupra marfurilor realizate anterior la frontierele intracomunitare au fost
suprimate4
=e suprima si controlul vamal al persoanelor, urmand ca toate controalele politiei,
determinate de lupta impotriva criminalitatii si a drogurilor, sa ai*a loc ocazional. In iunie
()10, se semneaza @onventia de la =c;engen, !@onventia nu a fost semnata nici atunci
si nici ulterior de <area .ritanie si Irlanda&, prin care se organizeaza cooperarea
politieneasca, politica comuna a azilului si imigrarii, masuri menite sa faca posi*ila
a*olirea totala a controalelor asupra persoanelor la frontierele intracomunitare.
*& omeniul o*stacolelor te;nice
@ei oisprezece adopta, pentru cea mai mare parte a produselor, principiul recunoasterii
mutuale a reglementarilor nationale+ orice produs fa*ricat legal si comercializat intr,un
stat mem*ru poate fi comercializat pe piata oricarui alt stat mem*ru. Recunoasterea
acestui principiu are la *aza ;otararea @urtii de 9ustitie a @omunitatii europene, din
()2), in asa numitul F@assis de i-on.
@artea Al*a precizeaza mentinerea partiala a principiului armonizarii
vii
, pentru a fi evitate
efectele nedorite care pot deriva din aplicarea principiului recunoasterii mutuale.
Aplicarea acestuia poate creste riscul ca tarile sa se anga-eze intr,o competitie din care,
cea ale carei reglementari sunt mai putin restrictive sa iasa invingatoare. in acest motiv,
principiul recunoasterii mutuale se va aplica cu rezerva respectarii o*iectivelor si
reglementarilor europene considerate, astfel incat sa fie impiedicata orice concurenta
neloiala si sa fie prote-ata sanatatea si securitatea consumatorilor.
7i*eralizarea sectorului serviciilor este realizata prin aplicarea principiului recunoasterii
mutuale sau coordonarii reglementarilor nationale privind accesul la anumite profesiuni
sau modul de exercitare !avocatura, medicina, turism, *anci, asigurari&.
c& omeniul o*stacolelor fiscale
vi
Pa"al 4ontaine, (on"trutia euro$eana de la 1!15 $ana in zilele noa"tre, Editura -n"titutul Euro$ean, 1!!/,
$ag. .1
vii
?ertrand (ommelin, Euro$a eonomia, Editura -n"titutul Euro$ean, 1!!/, $ag. 11
10
Acestea au fost reduse prin armonizare TCA !nivelul TCA variaza intre (0H , Aermania,
=pania, 7uxem*urg si #0H , anemarca&, in domeniul fiscalitatii privind veniturile
capitalurilor mo*iliare nea-ungandu,se inca la o armonizare.
d& omeniul adoptarii deciziilor+ se inlocuieste votul pe principiul unanimitatii cu votul prin
ma-oritate calificata !cel putin #B% din mem*ri& cu exceptia domeniului fiscale, al circulatiei
persoanelor, aderarea de noi mem*ri sau modificarea tratatelor constitutive.
Avantaele realizarii !U" sunt legate de reducerea costurilor prin disparitia controalelor la
frontiera, cresterea PI. comunitar, crearea de noi locuri de munca, intensificarea
sc;im*urilor intracomunitare, etc.
>rmarea logica a realizarii pietei unice, care functioneaza dupa reguli economice si
financiare comune, in care existenta mai multor monede in acelasi spatiu economic devine
nevia*ila, o reprezinta crearea unei monede unice.
>niunea Economica si <onetara
Tratatul de la Roma !()02&, desi nu prevedea realizarea unei >E< propriu,zise, enunta
anumite principii privind necesitatea coordonarii politicilor macroeconomice in general, si a
celor monetare, in particular, intre tarile mem*re.
In anii 3$, datorita sistemului cursurilor fixe instaurat de acordurile de la .retton 'oods, Europa a
*eneficiat de sta*ilitate monetara. In ()2(, decizia =>A de a renunta la converti*ilitatea in aur a
dolarului a pus capat sistemului cursurilor de sc;im* fixe, marcand trecerea spre sistemul cursurilor de
sc;im* flotante.
Pe fondul insta*ilitatii aparute in cadrul sistemului monetar international, tarile europene au luat
decizia crearii Sistemului #onetar European !=<E&.
Acesta intra in vigoare la (% martie ()2) si se *aza pe % elemente+
(. ECU : moneda compozita, Fcos compus din monedele statelor mem*re4
#. #ecanismul de schimb presupune respectarea unor mar-e de fluctuatie de #,#0H fata de cursul
pivot4 depasirea acestor mar-e impune interventia autoritatilor monetare4
%. #ecanisme de credit: statele mem*re transfera 5E@?<,ului #$H din rezervele lor in devize si
aur.
=<E functioneaza relativ *ine pana la inceputul anilor )$. In ())#, pe fondul anumitor speculatii
valutare dar si al crizei economice, lira sterlina si cea italiana parasesc =<E. In septem*rie ())%,
statele mem*re i,au decizia largirii temporare a mar-elor de fluctuatie la (0H. In ())6, @onsiliul I<E
;otaraste Fmentinerea aran-amentelor actuale, respectiv a mar-ei de (0H si nu pe cea de #,#0H
existenta in momentul semnarii Tratatului de la <aastric;t, ;otarare spri-inita ulterior de @onsiliul >E.
7a ($ decem*rie ())(, sefii de state si guverne adopta, la #aastric$t, %ratatul asupra UE,
tratat care reprezinta cea mai importanta modificare in spatiul integrarii europene de dupa
()02 !circa #B% din dispozitiile sale sunt modificari ale Tratatului de la Roma&. Acordul va fi
semnat de ministrii de externe si de finante ai @omunitatii la 2 fe*ruarie ())# si va intra in
vigoare la ( noiem*rie ())%.
Tratatul de la <aastric;t lanseaza termenul de Uniune Europeana, care va reuni % domenii
de actiune !piloni&, diferentiate in functie de raportul de putere existent intre diferitele institutii
comunitare+
o !ilonul comunitar, care include domeniile de competenta exclusiva ale
@omunitatilor sau in care institutiile comuntare sunt actorii principali. Pilonul
poarta numele de @omunitate Europeana, dispare calificativul de Feconomica
pentru a se marca si mai *ine extinderea integrarii europene si in plan politic.
11
o Pilonul dedicat cooperarii in materie de politica e/terna si de securitate !pilon
interguvernamental si doar partial supranational&4
o Pilonul dedicat cooperarii in materie de politica interna si de 0ustitie !pilon
interguvernamental&.
Tratatul mentoneaza ca o*iectiv ma-or al >niunii Europene lansarea si implementarea
>niunii Economice si <onetare !>E<&.
@onform Tratatului, >E< urma a se realiza in trei etape, astfel+
(. Prima faza !intre ( iulie ())$ si %( decem*rie ())%& avea ca o*iective importante+
7i*eralizarea miscarilor de capital4
esavarsirea pietei unice4
e*utul procesului de convergenta economica, pe fondul supraveg;erii
multilaterale a politicilor economice ale statelor.
#. In a doua faza !( ianuarie ())6 %( decem*rie ())3 sau ())1& au fost urmarite
urmatoarele o*iective+
@rearea Institutului <onetar European !I<E&, cu sediul la 5ran"furt, care avea ca
misiune intarirea cooperarii monetare intre .ancile @entrale si coordonarea
politicilor monetare in vederea asigurarii sta*ilitatii preturilor4
=tatele mem*re aveau o*ligatia sa respecte urmatoarele criterii de convergenta+
(. Stabilitatea preturilor+ rata inflatiei nu poate depasi cu mai mult de (,0 puncte
procentuale media realizata in cele mai performante % tari4
#. 1inantele publice+ deficitul pu*lic sa nu depaseasca %H din PI. iar datoria
pu*lica sa nu depaseasca 3$H din PI.4
%. Stabilitatea cursurilor de schimb+ respectarea mar-elor normale de fluctuatie
prevazute in =<E, vreme de cel putin # ani, fara devalorizari din initiativa
proprie4 criza =<E din ())#B())%, caracterizata prin iesirea lirei sterline si a
celei italiene din sistem, a determinat largirea mar-elor de fluctuatie de la
#,#0H la IB,, (0H, in -urul cursului pivot4
6. Stabilitate monetara+ rata do*anzii pe termen lung sa nu depaseasca cu mai
mult de # puncte, media celor mai performante trei tari.
%. In a treia etapa urmau a intra numai tarile care indeplineau criteriile de convergenta, faza
urmand sa inceapa fie la ( ianuarie ())2, daca -umatate plus unul din mem*ri
indeplinesc criteriile, fie la ( ianuarie ())), cu tarile calificate, indiferent de numarul lor.
?*iective urmarite in acesta etapa+
Incepe sa functioneze Sistemul European al Bancilor Centrale !format din .@E si
.ancile @entrale nationale& precum si .anca @entral Europeana. .@E are rolul de
a defini si pune in aplicare politica monetara a >E, de a detine si gestiona
rezervele oficiale de sc;im* ale tarilor mem*re, de a promova o mai *una
functionare a sistemelor de plati.
@rearea .@E reprezinta cel mai important avans in materie de transfer al
suveranitatii !c;iar in conditiile in care, .@ ale tarilor mem*re au o politica
independenta&. Acest lucru face necesara conceperea unui corespondent
Fpolitic la nivel european, prin intarirea puterii acordate Parlamentului,
@onsiliului de <inistri si @omisiei, ale caror roluri in selectare tarilor
participante la a treia etapa a >E< a reprezentat un semn al recunoasterii
puterii politice la nivel european.
5ixarea irevoca*ila a ratelor de sc;im* si introducerea monedei unice4
In legatura cu trecerea la a treia etapa, in momentul ratificarii Tratatului au existat doua
exceptii+
a& <area .ritanie, care *eneficiaza, conform unui protocol anexat la Tratat, de o Fclauza de
optiune, conform careia primeste dreptul de a trace la a treia etapa a >E< atunci cand
va considera ca este cazul.
12
*& anemarca, care intr,o prima faza a ratificarii, respinge Tratatul !respins cu 0$,%H&. 7a
un al doilea referendum, Tratatul este ratificat ! in mai ())%, cu numai 03,2H& dar numai
dupa ce si anemarca primeste aceeasi derogare.
A treia exceptie privind trecerea la a treia etapa a >E< o reprezinta =uedia !tara care adera
in ())0&.
Programul privind introducerea monedei unice a fost sta*ilit in cadrul Consiliului European, din 23425
decembrie 2663, de la #adrid. In cadrul acestei intruniri s,a decis asupra denumirii monedei unice,
E>R?, asupra numarului de *ilete care vor fi emise !2&, valoarea celui mai mare !0$$&, a celui mai mic
!0&, precum si asupra unui calendar te;nic de lansare a E>R?.
@onform acestui calendar, principalele momente sunt+
1998 vor fi nominalizate tarilor participante, in functie de modul in care au raspuns criteriilor de
convergenta4
1999 & '((1+
intra in functiune >E<
sunt fixate, de o maniera irevoca*ila, ratele de sc;im* E>R? monedele nationale ale tarilor
mem*re
incepe sa functioneze .@E iar =E.@ urmeaza a defini si pune in practica politica monetara
unica in tarile mem*re
E>R? va functiona initial numai ca moneda scripturala, platile cas; realizandu,se in
continuare in moneda nationala
'((', 1 ianuarie+ inceputul punerii in circulatie a *ancnotelor si monedelor E>R? in paralel cu
retragerea *anilor nationali
'((', 1 iulie+ *ancnotele si monedele nationale sunt retrase din circulatie. In realitate, procesul de
retragere a *anilor nationali a durat numai doua luni de zile.
In cadrul Consiliului European tinut la Dublin, in 27428 decembrie 2669, se adopta asa
numitul Fpact de sta)ilitate si crestere. @onform acestuia, tarile participante la E>R? vor fi
sanctionate financiar in cazul in care vor depasi limita de %H din PI.. Exceptii se admit
numai pentru situatii extreme, ca de exemplu o recesiune mai mare de #H
viii
. =anctiunea,
su* forma unei amenzi, va reprezenta $,0H din PI., decizia de aplicare a sanctiunii urmand
a nu fi luata automat, ci de catre @onsiliul de <inistrii ai >E. Tarile pretendente la E>R? vor
putea implementa, dupa ( ianuarie ())), un =<E*is, in cadrul caruia, monedele nationale
vor flluctua in -urul E>R? intr,o *anda de IB, (0H !mar-ele largite in ())%&4 participarea la
=<E,*is nu este o*ligatorie decat pentru tarile care doresc sa treaca la E>R?, ele avand
o*ligatia sa ramana in acest sistem cel putin # ani inainte de admiterea lor in zona E>R?.
Principalele pro*leme discutate in cadrul Consiliului European de la :u/emburg, din 2&427
decembrie 266(, au vizat apro*area FPactului de sta*ilitate si crestere si a textelor
legislative privind statutul -uridic al E>R?. In plus, s,a decis ca I<E, alaturi de @omisie, sa
prezinte pana la finele lunii martie ()11, un raport privind indeplinirea criteriilor de
convergenta. In cadrul reuniunii de la Bru/elles, din &3 martie 2665, au fost anuntate cele ((
tari recomandate a face parte din zona E>R?, in cadrul Consiliului European, din (,% mai,
anuntandu,se ;otararea definitiva.
In urma reuniunii de la .ruxelles, din ( mai ())1, a fost anuntat si numele presedintelui .@E,
olandezul 'im uisen*erg. Tot la ( mai ())1, a fost lansata oficial fa*ricarea monedei
unice, in prezenta sefilor de sate si guverne din toate cele (0 tari mem*re >E. Parlamentul
>E s,a pronuntat formal asupra listei celor (( tari care urmau a utiliza incepand cu ( ianuarie
())) moneda unica !mai intai ca moneda scripturala&.
@ele (( tari care au intrat in >E< in ())) !5ranta, Aermania, Italia, .elgia, ?landa,
7uxem*urg, =pania, Portugalia, Austria, 5inlanda&, erau si cele care indeplineau la acel
moment criteriile de convergenta si acceptau *enevol sa intre in sistemul monetar unic
E>R?. =ingura tara care nu indeplinea inca criteriile de convergenta era Arecia4 in ceea ce
priveste <area .ritanie, anemarca si =uedia, aceste tari indeplineau criteriile de
viii
Un "tat mem2ru UE, onfruntat u o ree"iune eonomia u$rin"a intre A0,05< "i A 2< $oate invoa
irum"tante atenuante (reduerea P-?, a $rodutiei), in tim$ e in azul unei ree"iuni de $ana la A0,05<, nu
$oate invoa irum"tante e9e$tionale $entru "utirea de "antiuni finaniare.
1*
convergenta dar preferau sa ramana in afara >E<. e la ( ianuarie #$$(, odata cu intrarea
Areciei in zona Euro, aceasta numara (# tari.
Incepand cu ( ianuarie #$$2, =lovenia a devenit al 1* stat mem)ru al zonei Euro.
Evolutii post,<aastric;t , Ca avea >niunea Europeana o @onstitutie E
7a cativa ani dupa <aastric;t, pe fondul evolutiilor generate de extinderea din ())0, dar si a
preconizatei extinderi spre Est, leaderii europeni decid initierea de negocieri privind
reorganizarea institutionala a >niunii, prin lansarea unei noi @onferinte Interguvernamentale,
la Torino !())2&. ez*aterile s,au finalizat dupa circa un an de negocieri, prin semnarea
%ratatului de la Amsterdam, in ())2 !in vigoare din ()))&.
=,a considerat ca Tratatul de la Amsterdam a reprezentat un esec partial, deoarece a
amanat solutionarea principalelor pro*leme privind reforma institutionala necesitata de
extindere. Principalele realizari pot fi considerate, pe langa introducerea procedurii de
cooperare intarita ; consolidata
ix
!contestata de unii analisti&, cresterea prerogativelor
Parlamentului European, prin implicarea acestuia in desemnarea presedintelui @omisiei, dar
si extinderea procedurii de codecizie in noi domenii !procedura introdusa prin Tratatul de la
<aastric;t&. In plus, se ia decizia transferului catre pilonul comunitar a unor domenii incluse
in pilonul 9ustitie si afaceri interne, precum regimul vizelor, azil, imigratie ilegala si
cooperarea -uridica. @a atare, dupa Amsterdam, pilonul mentionat anterior se va numi
cooperare politieneasca si 0udiciara in materie penala.
Pro*lemele ramase nerezolvate au impus desc;iderea unei noi @onferinte
Interguvernamentale !#$$$&, care a permis semnarea, in #$$(, unui nou tratat, a %ratatului
de la +isa !in vigoare de la ( fe*ruarie #$$%&. Tre*uie spus ca in ciuda rezultatelor o*tinute,
s,a considerat ca acestea sunt dezamagitoare, reformele initiate fiind considerate
nesemnificative. Tratatul introduce masurile amanate prin Tratatul de la Amsterdam si
impuse de extinderea >niunii de la (0 la #0B#2, privind distri*utia voturilor in cazul votului
ma-oritate calificata, a numarului de voturi in Parlamentul European, @onsiliu, @omitetul
Regiunilor, @omitetul Economic si =ocial, dimensiunea si structura @omisiei.
eoarece Tratatul de la 8isa nu a reusit sa rezolve o serie de pro*leme privind eficienta si
transparenta procesului decizional, intr,o eclaratie anexata Tratatului a fost mentionata
initierea unei ample dez*ateri pu*lice privind revizuirea tratatelor, su* forma unei ,onventii
Europene privind Viitorul Europene. @onventia si,a propus ela*orarea unui proiect de
Tratat @onstitutional, menit sa simplifice cadrul politic si legislativ european.
Tratatul Constitutional a unit cei trei piloni desi in continuare sunt mentinute proceduri
speciale in domeniul politicii externe, de securitate si aparare. Pentru prima data in istoria
revizuirii tratatelor
x
, proiectul de Tratat @onstitutional a fost rezultatul unor discutii organizate
in cadrul unei ,onventii, desfasurata intre #$$# si #$$% si la care au participat
($0 reprezentanti ai guvernelor statelor mem*re si candidate, parlamentelor nationale,
Parlamentului European, @omisiei Europene, o*servatori din partea @omitetului Regiunilor,
ai @omitetului Economic si =ocial, ai partenerilor sociali si a <ediatorului european.
Prin aceasta @onventie s,a incercat, pentru prima data in istoria >E, sa se asigure discutii
desc;ise, transparente, oferindu,se posi*ilitatea exprimarii cat mai multor puncte de vedere
i9
(oo$erarea on"olidata $ermite unui gru$ de "tate mem2re "a initieze "i finalizeze un $roiet, la are o
minoritate de "tate nu dore" "a $artii$e.
9
Un moment identifiat de "$eiali"ti, a re$rezentand 8originea "$ontana "i naturala: a dez2aterilor $rivind
viitorul Euro$ei, l%a re$rezentat di"ur"ul ro"tit de mini"trul german de e9terne, Bo"&>a 4i"&er, la
Univer"itatea Cum2olt din ?erlin, la 12 mai 2000, 8De la onfederatie la federatie. Punte de vedere $rivind
finalitatea integrarii euro$ene:. Pozitia e9$rimata de ae"ta, $reum "i ra"$un"ul e9trem de riti e9$rimat de
BaDue" Delor", au delan"at o avalan"a de reatii, onretizate in adevarate "enarii de reforma la nivelul
ar&iteturii euro$ene. Di&otomia modelelor franez "i german e"te "ituata de anali"ti la nivelul lu$tei intre
a$ararea 8reali"mului national: "i a"a%numita 8uto$ie a $o"t%nationalului:.
11
nationale si europene. Pentru a g;ida dez*aterile a fost constituit un Prezidiu format din (#
personalitati, respectiv+ presedintele C. Aiscard dJEstaigne, doi vice,presedinti !Amato si
e;aene&, reprezentanti ai guvernelor celor trei state mem*re care au detinut presedintia
@onsiliului in perioada @onventiei, doi reprezentanti ai parlamentelor nationale, doi
reprezentanti ai PE si doi reprezentanti ai @omisiei !.arnier si Citorino&. Intre momentul
desc;iderii lucrarilor !#1 fe*ruarie #$$#& si cel al inc;eierii !#$ iunie #$$%&, respectiv in cele
(0 luni de dez*ateri s,au organizat atat sesiuni plenare de #,% zile, cat si intruniri ale
grupurilor de lucru !prezidate de catre un mem*ru al Prezidiului&
xi
.
Rezultatele tuturor acestor eforturi s,au concretizat in proiectul de %ratat ,onstitutional
prezentat de catre presedintele conventiei, C. A dJEstaigne, in cadrul @onsiliului European
de la =alonic !#$ iunie #$$%&.
>lterior, proiectul a fost analizat de statele mem*re ale >E in cadrul unei ,onferinte
"nterguvernamentale
xii
!care a reunit reprezentanti ai guvernelor, ai @omisiei Europene si ai
PE&, care si,a inceput lucrarile in octom*rie #$$%. upa aproape un an de negocieri,
tergiversari si reculuri, in cele din urma, in cadrul @onsiliului European din (1 iunie #$$6, s,a
a-uns la un acord asupra unui text nu foarte diferit de cel al proiectului initial. %ratatul
,onstitutional a fost semnat la Roma, la #) octom*rie #$$6, de catre reprezentantii celor
#0 de state mem*re, ulterior urmand a fi supus ratificarii, conform procedurilor constitutionale
nationale, astfel incat sa poata intra in vigoare la ( noiem*rie #$$3.
esi, din punct de vedere te;nic, avem de a face cu un tratat, adoptat conform procedurilor
de revizuire a T@E B T>E, din punctul de vedere al continutului, avem de a face cu o
constitutie, care genereaza drepturi, proclama separarea puterilor in stat, precum si garantii
privind independenta unor institutii unele fata de altele.
In voca*ularul -uridic, notiunea de tratat este diferita de cea de Constitutie+
In vreme ce tratatul este un act care priveste dreptul international,
@onstitutia priveste ordinea interna4
Tratatul este un acord intre parti, @onstitutia un act universal4
Tratatul este ela*orat de state suverane, @onstitutia de catre natiuni4
Tratatul reprezinta rezultatul negocierilor internationale, mai mult sau mai putin secrete,
@onstitutia este rezultatul deli*erarilor pu*lice si al votului cetatenilor.
Expresia tratat constitutional apare, deci, ca un monstru -uridic. 7a limita, singura definitie
compati*ila din punct de vedere -uridic ar fi tratat prin care statele europene semnatare decid sa
convoace o Adunare aleasa de cetateni europeni, pentru a redacta si supune spre apro*are
popoarelor europene un proiect de @onstitutie europeana.
+:e #onde, &2 octombrie &''&,
Tratatul @onstitutional, care inlocuieste, printr,un text unic si din ratiuni de claritate, toate
celelalte tratate existente, este format din patru parti mari+
!rima parte+ "e#initia si obiectivele Uniunii
o efinirea obiectivelor, competentelor, procedurilor deci*ionale si institutiile UE<
!artea a doua+ Carta drepturilor #undamentale ale Uniunii
9i
Dez2aterile "%au $urtat in adrul a 11 gru$uri de luru, re"$etivE Su2"idiaritatea, (arta Dre$turilor
4undamentale, Per"onalitatea 3uridia, Parlamentele nationale, (om$etentele om$lementare, Guvernarea
eonomia, Atiuni e9terne, A$ararea, Sim$lifiarea $roedurilor "i in"trumentelor, 6i2ertate, "euritate "i
3u"titie, Euro$a "oiala.
9ii
(-G F (onferinta -nterguvernamentala, termen folo"it $entru a de"rie negoierile dintre "tatele mem2re in
"o$ul modifiarii tratatelor. (-G "unt e9trem de im$ortante deoaree $ermit modifiari ale "truturii 3uridie
"i in"titutionale, "au numai ale tratatelor. De e9em$lu, a "a"ea (-G, are a ine$ut la 2! martie 1!!. "i "%a
finalizat la 10 iulie 1!!0, a $ermi" ado$tarea ,ratatului de la Am"terdam. A "a$tea (-G a avut lo in anul
2000 "i "%a finalizat $rin ado$tarea ,ratatului de la Gi"a. 6urarile $regatitoare "unt realizate de un gru$
format din re$rezentanti ai mini"trilor afaerilor e9terne din "tatele mem2re, omi"arul re"$on"a2il u
$ro2lemele in"titutionale, "eretariatul (on"iliului.
15
o Carta drepturilor fundamentale !proclamata cu ocazia @onsiliului European de la
8isa, din decem*rie #$$$ si incorporata acum in proiectul constitutional&4
!artea a treia+ Politicile si #unctionarea Uniunii
o !olitici si actiuni ale UE !incorporeaza un numar important de prevederi ale
tratatelor actuale, departa-ate in politici si actiuni interne si functionarea
>niunii&4
!artea a patra+ "ispozitii generale si #inale
o Clau*e finale, inclusiv procedurile privind adoptarea si revizuirea acestei
@onstitutii.
@onstitutia europeana nu este un lucru revolutionar, ea nu este precum @onstitutia =>A la timpul ei. Ea este la fel
de noua, precum este noul 7ogan acia fata de vec;iul model derivat din Renault (#.
Sursa: prof Jac=ues >iller, Institutul European din 1lorenta, discurs rostit la Institutul European
din
-omania, &5 septembrie &''8
esi reprezinta un text care reflecta un compromis, Tratatul @onstitutional consolideaza
procesul integrarii europene, intarind recunoasterea si respectarea suveranitatii statelor
mem*re, a diversitatii institutionale, culturale si lingvistice. e asemenea, el consolideaza
piata interna unica, intarind totodata si dimensiunea sociala a >E, mai ales in ceea ce
priveste respectarea drepturilor politice si sociale fundamentale.
@onstitutia europeana a fost adoptata de liderii UE la $ iunie %&&', in cadrul @onsiliului
European de la .ruxelles, organizat de presedintia irlandeza a >niunii. esi, in mod
traditional, tratatele sunt semnate in tara care detine presedintia in momentul adoptarii lor !in
semestrul II #$$6, ?landa detine presedintia @onsiliului&, premierul Italiei, =ilvio .erlusconi, a
insistat si o*tinut ca semnarea tratatului sa ai*a loc la Roma
xiii
, la #) octom*rie #$$6.
=tatele mem*re au la dispozitie % ani pentru a(l rati#ica: ma-oritatea statelor mem*re vor
ratifica proiectul in cadrul unui proces parlamentar4 un numar mai mic de state urmand a
organiza in acest scop re#erendumuri4
aca toate statele mem*re ar fi ratificat tratatul, el ar fi urmat sa intre in vigoare la (
noiem*rie #$$3. >rmare a neratificarii Tratatului @onstitutional in 5ranta si ?landa !#) mai,
si, respectiv, ( iunie #$$0&, intrarea in vigoare a Tratatului, c;iar la un alt moment decat cel
prevazut initial, este discuta*ila.
9iii
8Ge vom afla $e 20 noiem2rie la +oma $entru "emnarea in aela"i $alat, in aeea"i "ala in are "%a "emnat
,ratatul de la +oma: a delarat $remierul Sivio ?erlu"oni A vezi, revi"ta Integrare europeana nr. 20, 2001,
$. 20.
1.
!A-%EA a "".a/ "nstitutii si procese decizionale in cadrul
Uniunii Europene
=istemul de drept comunitar
)istemul normativ al UE se supune urmatorului principiu+ dispozitiile nationale sunt
inlocuite de acte comunitare numai atunci cand un text precis, comun tuturor statelor
mem*re, este necesar4 in caz contrar, tre*uie sa se tina cont de ordinea -uridica nationala.
"reptul comunitar primar*originar: tratatele fondatoare, respectiv cele trei tratate care
au dus la crearea @omunitatilor, precum si modificarile ulterioare ale acestora+ Actul
>nic, T<, TA, !T8&, precum si diferitele acorduri de aderare. Ele formeaza cadrul
constitutional al >E, pe care institutiile comunitare tre*uie sa,l urmeze in interesul
comunitatii, prin puterile administrative si legislative de care dispun4
@ele trei tratate #ondatoare au fost .ratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si
)telului !@E@?&, ()0(, .ratatul instituind Comunitatea Europeana !@EE&, ()02, si .ratatul care a
instituit Comunitatea Europeana a Energiei $tomice, ()02. Al patrulea Tratat fondator este .ratatul de
la #aastricht sau .ratatul asupra Uniunii Europene !())#B())%&.
Tratatele fondatoare au fost amendate de cateva ori+ prin .ratatul de UnificareB <erger Treat: !()30&,
$ctul Unic European !()13B()12&, .ratatul de la $msterdam !())2B()))& si .ratatul de la ?isa
!#$$(B(.$#.#$$%&.
.ratatele de aderare, semnate cu noile state mem*re, reprezinta exemple de noi amendamente la
tratate.
"reptul comunitar secundar*derivat, creat de institutiile comunitare pe *aza tratatelor.
Include acte -uridice enumerate si definite in art. #6) al T@E, art.(3( al Tratatul Euratom
si art. (6 al T@E@? !regulamente, directive, deci*ii, recomandari, opinii, comunicari, etc,<
+urisprudenta Curtilor Europene +CEJ si .!I,
Institutii si procesul decizional la nivelul >E
@aracterul de originalitate al >E rezida si in faptul ca principiul separarii puterilor in stat nu
se regaseste in structura institutionala a >E4 cu exceptia puterii -uridice !incredintata @urtii
de 9ustitie&, celelalte puteri !executiva si legislativa& sunt parta-ate in cadrul asa,numitului
triunghi institutional@ intre Parlamentul European, @onsiliul de <inistri si @omisia
Europeana, fiecare institutie reprezentand anumite interese specifice
xiv
.
In conformitate cu Tratatele, fiecare institutie tre*uie sa,si exercite puterile in conditiile si
pentru scopurile pentru care a fost creata4 in cazul in care prerogativele unei institutii sunt
preluate de o alta, care isi depaseste astfel competentele, institutia lezata poate veni in fata
@E9 pentru a cere prote-area principiului balantei institutionale sau al echilibrului
institutional
xv
. Ec;ili*rul institutional se reflecta in procedura aleasa in momentul in care se ia
o decizie. In functie de tipul de politica avut in vedere, care reflecta nivelul de competente ale
>E, se vor regasi proceduri care acorda mai multa putere fie @onsiliului, fie PE, care permit
@omisiei sa ai*a o influenta mai mare sau mai mica, care ofera @E9 -urisdictie, sau nu.
9iv
PE re$rezinta intere"ele $o$oarelor din Uniune, (on"iliul de #ini"tri, $e ele ale "tatelor mem2re iar
intere"ele generale ale UE "unt re$rezentate de atre (omi"ie.
9v
Ae"t $rini$iu nu in"eamna a in"titutiile vor avea $uteri egale i numai a e&ili2rul one$ut $rin tratate
tre2uie re"$etat.
10
@u toate acestea, tre*uie spus ca nu exista o clara diviziune a muncii intre institutiile
comunitare in cadrul ciclului politic, de vreme ce, in functie de reglementarile aplicate intr,un
domeniu anume, deciziile se iau in mod diferit. @a atare, complexitatea acestui sistem face
foarte dificila identificarea unui singur decident !decision4ma"er& in cazul intregului sistem
decizional al >E !decision ma"ing s%stem&. @u alte cuvinte, dupa cum afirma cineva la un
moment dat !A. =cappucci, ())1&, este practic imposi*il sa identifici persoana responsa*ila
in cazul in care o politica este eficienta sau ineficienta.
Elementele de originalitate si unicitate privind melan-ul intre conceptii aparent opuse precum
federalismul si interguvernamentalismul se regasesc si in structura ;i*rida a institutiilor >E.
<ic;el @lamen, facand trimitere la sistemul institutional al >E, afirma ca avem de a face cu o
organi*atie de tip france* functionand dupa model engle*, de vreme ce in esenta sa, inca
din anii J0$, structura administratiei *ruxelleze a fost inspirata de sistemul francez !intre cei
sase, 5ranta avea la vremea respectiva cea mai avansata structura administrativa&. In timp
insa, pe masura ce numarul de mem*ri a crescut, aceste institutii s,au dezvoltat intr,o
am*ianta de ezitari perpetue, de *alans intre federal si interguvernamental, de folosire
;i*rida a dreptului, *alansand intre dreptul roman, care isi propune sa defineasca si sa
prevada toate situatiile posi*ile si dreptul anglo,saxon, care se *azeaza pe cutume, traditii,
o*iceiuri dar si controlului democratic !<. @lamen, ())3, pp. #$,#0&.
Raporturile in continua miscare din cadrul triung;iului institutionalB @omisie, @onsiliu,
Parlament& s,au organizat intr,o structura complicata, considerata de unii autori ca
reprezentand un sistem in retea@ @aracterul de unicitate al procesului decizional comunitar
deriva si din rolul care revine statelor mem*re, ale caror interese sunt aparate nu in cadrul
Parlamentului, asa cum se intampla in cazul statelor federale, ci in cadrul @onsiliului de
<inistri. ? alta trasatura specifica este cea privind rolul activ -ucat de administratiile nationale
in pregatirea si aplicarea deciziilor, administratii care, la randul lor, se constituie in adevarate
sub4retele.
Pe scurt despre institutiile UE
Consiliul European reuneste sefii de stat si de guverne, ofera impulsurile necesare
dezvoltarii >niunii si fixeaza orientarile politice generale4
Consiliul de ,inistri principalul organ de decizie, reuneste ministrii statelor mem*re, pentru
fiecare din formatiunile sale !@onsiliul Afacerilor Externe, @onsiliul Agriculturii etc.&4 acest
reprezentat este singurul competent sa reprezinte statul mem*ru respectiv si sa,si exercite
dreptul de vot4 @onsiliul este a-utat in activitatea sa de Comitetul -epre*entantilor !ermanenti
!@?REPER&4
Comisia Europeana are initiativa proiectelor legislative, pune in aplicare aceste decizii si
veg;eaza la respectarea dreptului comunitar4 isi exercita atri*utiile in deplina independenta, in
indeplinirea sarcinilor lor, comisarii nu solicita si nu accepta instructiuni din partea unui guvern
sau organism4
Parlamentul European exercita, alaturi de @onsiliul de <inistri, functiile legislative si
*ugetare, precum si pe cele de control politic si consultative4 parlamentarii sunt alesi prin vot
universal direct, pentru un mandat de cinci ani, reprezentarea cetatenilor europeni fiind
asigurata in mod proportional degresiv, cu sta*ilirea unui prag minim4
Curtea de +ustitie -#ormata din Curtea Europeana de +ustitie. Tribunalul de /nalta
/nstanta si tribunale specializate0 transeaza litigiile privind dreptul comunitar si se pronunta
asupra interpretarii si aplicarii legislatiei europene4
1anca Central Europeana alaturi de *ancile centrale nationale, formeaza =istemul European
al .ancilor @entrale, care conduce politica monetara a >niunii pentru statele care au adopatat
euro4 .@E are personalitate -uridica si este singura a*ilitata sa autorizeze emisiunea de euro,
fiind independenta in exercitarea prerogativelor sale4
Curtea de Conturi asigura controlul conturilor si *una gestiune financiara privind veniturile si
c;eltuielile >niunii4 este o institutie care actioneaza in deplina independenta4
Comitetul Economic si )ocial exercita o functie consultativa pe langa PE, @onsiliul de
<inistri si @omisie si este format din reprezentanti ai organizatiilor patronale, sindicale,
reprezentanti ai societatii civile, in special din domeniile socio,economice, civice, profesionale
si culturale4
1/
Comitetul 2egiunilor exercita o functie consultativa pe langa PE, @onsiliul de <inistri si
@omisie si este format din reprezentanti ai colectivitatilor regionale si locale, care sunt fie
titulari ai unui mandat electoral in cadrul unei colectivitati regionale sau locale, fie sunt
raspunzatori din punct de vedere politic in fata unei adunari alese.
@onsiliul European
aca in primii (0 ani de existenta ai @EE au avut loc numai sase reuniuni ale sefilor de state
si guverne, *loca-ul institutional creat de compromisul de la 7uxem*ourg !()30& impunea
tot mai mult gasirea unei solutii. @onsiliul European, autentica structura interguvernamentala,
a fost creat la initiativa presedintelui francez Caler: Aiscard d Estaign, in urma unei reuniunii
desfasurate in ),($ decem*rie ()26, la Paris. 7a propunerea acestuia s,a luat decizia
organizarii periodice a unor intalniri la nivel inalt intre sefii de stat si guverne. Astfel, sefii de
state si guverne au decis sa se reuneasca, alaturi de ministrii afacerilor externe, de trei ori
pe an sau ori de cate ori este necesar, su* forma unui @onsiliu al @omunitatii ... !punctul %
al @omunicatului final, Paris, decem*rie ()26&. Acest organism, care nu fusese prevazut in
tratatele fondatoare, a fost pentru prima data mentionat in Actul >nic European !()12& si a
capatat un statul oficial prin Tratatul de la <aastric;t !())%&. A*ia prin Tratatul @onstitutional
!in prezent, in curs de ratificare& confera acestei reuniuni un caracter de institutie deplina a
>E.
Trecand dincolo de aspectele istorice, de natura -uridico,institutionala, rolul @onsiliului
European, de principal instrument de formulare a principiilor, directiilor si strategiilor specifice
procesului de integrare europeana, este de netagaduit. In fapt, aceasta instanta a devenit
instanta decisiva in ar*itarea diferitelor su*iecte sensi*ile, in special generate de alocarea
*ugetului comunitar, de la politica agricola, la ra*atul *ritanic. =,a apreciat, de pilda, ca in
cele aproape o suta de @onsilii Europene care au avut loc pana acum, s,au luat decizii
extrem de importante, precum crearea unei uniuni politice europene, modificarea tratatelor
fundamentale, extinderea >niunii sau crearea >niunii Economice si <onetare.
Structura ,onsiliului European
$ctul Unic !in vigoare din ( iulie ()12& stipula urmatoarele+ @onsiliul European reuneste sefii
de state si guverne ale statelor mem*re, precum si presedintele @omisiei @omunitatilor
Europene. Acestia sunt asistati de ministrii afacerilor externe si de un mem*ru al @omisiei.
@onform Actului >nic, @onsiliul se reuneste de cel putin doua ori pe an. .ratatul de la
#aastricht confirma dispozitiile anterioare, mentionand faptul ca reuniunile sefilor de stat si
guverne se vor organiza de regula de doua ori pe an, la finele fiecarui semestru, in momentul
sc;im*arii presidentiei turnante a >E, desi pot fi organizate si alte reuniuni, atunci cand este
cazul. @onform .ratatului Constitutional, @onsiliul European face parte din structura
institutionala a >E, alaturi de PE, @onsiliul de <inistri, @omisia Europeana si @urtea de
9ustitie a >E. El se intruneste in fiecare trimestru, la convocarea presedintelui sau iar in
cazul in care situatia o impune, presedintele poate convoca si o reuniune extraordinara.
e remarcat faptul ca la reuniunile @onsiliului, destul de restranse, participa in fapt trei
presedinti+ al 5rantei, al 5inlandei si al @omisiei. Atunci cand sunt decise c;estiuni legate de
>E<, participa si ministrii de finante ai statelor mem*re. In cazul in care ministrii de externe
nu pot participa, locul lor este luat de un secreatr de stat si, in cazuri rare, de reprezentantii
permanenti ai statelor mem*re pe langa >E !mem*rii @?REPER&. In plus, la reuniuni mai
participa si personal te;nic !traducatori, secretari, etc.&, accesul altor persoane fiind insa
interzis. 8umai in mod exceptional pot avea acces in sala cite doi delegati pentru fiecare stat
mem*ru, pe *aza de ecusoane securizate, pentru a aduce materiale sau transmite mesa-e,
nu si pentru a participa la discutii !Enciclopedia >niunii Europene, #$$0, p.2%&. @u toata lipsa
de transparenta, la finele reuniunilor !cu exceptia celor informale& sunt facute pu*lice
concluziile intalnirilor.
,ompetentele ,onsiliului European
1!
Rolul care revine @onsiliului, de organism institutie coordonatoare a >E, este formulat intr,
un mod similar, si in Tratatul de la <aastric;t si in Tratatul @onstitutional, mentionandu,se
urmatoarele+ @onsiliul European va da >niunii impulsurile necesare dezvoltarii si ii va defini
orientarile politice generale.
!resedintia ,onsiliului European
=tatul mem*ru care prezideaza @onsiliul European, prezideaza si @onsiliul de <inistrii,
precum si celelalte organisme legate de activitatea @onsiliului !@?REPER, grupurile de
lucru, comitetele&. =tatul care prezideaza -oaca un rol decisiv in sta*ilirea agendei, pregatirea
procedurilor de vot si influentarea deciziei finale. In plus, statul care prezideaza -oaca un rol
c;eie in reprezentarea internationala a >niunii, ca si in reprezentarea pozitiei >niunii in cazul
politicii externe si de securitate.
$locarea !resedintiilor rotative in perioada &''3 A &'&' este urmatoarea:
#$$3BI Austria #$$3BII 5inlanda
#$$2BI Aermania #$$2BII Portugalia
#$$1BI 5ranta #$$1BII =lovenia
#$$)BI @e;ia #$$)BII =uedia
#$($BI =pania #$($BII .elgia
#$((BI >ngaria #$((BII Polonia
#$(#BI anemarca #$(#BII @ipru
#$(%BI Irlanda #$(%BII 7ituania
#$(6BI Arecia #$(6BII Italia
#$(0BI 7etonia #$(0BII 7uxem*urg
#$(3BI ?landa #$(3BII =lovacia
#$(2BI <alta #$(2BII <area .ritanie
#$(1BI Estonia #$(1BII .ulgaria
#$()BI Austria '(190"" -omania
#$#$BI 5inlanda
20
@onsiliul >niunii Europene !@onsiliul de <inistrii&
@onsiliul >niunii Europene !sau, pe scurt @onsiliul& este principalul organism decizional si
legislativ al >niunii. @onsiliul reprezinta interesele statelor mem*re, permitandu,le acestora
sa,si exprime diferitele puncte de vedere.
Structura ,onsiliului
@onsiliul este format din reprezentanti, la nivel ministerial, din fiecare stat mem*ru, de regula
ministrii !sau =ecretari de stat& responsa*ili de domeniul in discutie. @a atare, @onsiliul se
reuneste in configuratia impusa de agenda si politica in discutie la reuniunea respectiva.
8umele @onsiliului respectiv depinde de domeniul in care ministrii respectivi actioneaza. e
exemplu, ministrii de finante se reunesc in cadrul @onsiliului Afacerilor Economice si
5inanciare !E@?5I8&, in vreme ce ministrii agriculturii, in cadrul @onsiliului pentru Agricultura
iar ministrii afacerilor externe, in @onsiliul pentru Afaceri Aenerale.
In cadrul @onsiliului European de la =evilia din #(,## iunie #$$# s,a luat decizia modificarii
structurii @onsiliului de <inistrii, noul sistem devenind operational in a doua -umatate a anului
#$$#. Astfel, @onsiliul Afacerilor Aenerale a fost redenumit @onsiliul Afacerilor Aenerale si
Relatiilor Externe iar numarul @onsiliilor a fost redus la urmatoarele noua+
@onsiliul Afacerilor generale si relatiilor externe4
@onsiliul Afacerilor economice si financiare4
@onsiliul 9ustitiei si afacerilor interne4
@onsiliul Politicii =ociale privind ocuparea fortei de munca, sanatatii si protectiei
consumatorilor4
@onsiliul @ompetitivitatii !Piata Interna, Industrie si cercetare, inclusiv turism&4
@onsiliul Transporturilor, telecomunicatiilor si energiei4
@onsiliul Agriculturii si pescuitului4
@onsiliul <ediului4
@onsiliul Educatiei, tineretului si culturii !inclusiv afaceri in domeniul
audiovizualului&.
@onsiliile Afacerilor generale si relatiilor externe, Agriculturii si pescuitului, Afacerilor
economice si financiare si 9ustitiei si afacerilor interne se reunesc de regula o data pe
luna, in vreme ce celelalte @onsilii se reunesc de doua,sase ori pe an.
=ediul @onsiliului este in .russels dar intruniri la intervale fixe !aprilie, iunie si octom*rie& au
loc si in 7uxem*urg iar intalniri informale se desfasoara in capitalele statelor care detin
Presedintia.
Pentru a asigura *una desfasurare a reuniunilor @onsiliului si Presedintiei sunt asistate de un
=ecretariat Aeneral format din aproximativ #0$$ de functionari, a caror principala
responsa*ilitate este de a pregati intalnirile @onsiliului si organismelor aferente. El este
condus de un secretar Aeneral, un functionar independent responsa*il de domeniul Politicii
Externe si de =ecuritate !Inalt Reprezentant pentru PE=@&. =ecretarul Aeneral ad-unct
gestioneaza activitatea de zi cu zi, precum pregatirea intalnirilor @onsiliului.
Sistemul de vot in cadrul ,onsiliului
@onsiliul poate adopta decizii prin intermediul a trei modalitati diferite de vot+
@u ma-oritate simpla,
@u ma-oritate calificata !C<@&
In unanimitate !consens&.
Tratatele identifica sistemul de vot de aplicat in fiecare caz. Astfel, sistemul votului cu
ma-oritate simpla se utilizeaza numai in relatie cu diferite aspecte procedurale sau atunci
cand nici un alt sistem de vot nu este mentionat in tratate. In cazul unor aspecte de continut,
precum in cazul actelor legislative, se aplica C<@ sau in unanimitate. Cotul cu unanimitate
21
!consens& a fost folosit apropoape in mod exclusiv in trecut !in ciuda referirii la C<@ din TR&
si asta, indeose*i, ca urmare a asa numitului compromis de la :u/emburg. 7a vremea
respectiva !()33&, presedintele e Aaulle a reusit oarecum institutionalizarea dreptului de
veto, spri-inindu,se pe mentiunile incluse in Protocolul reuniunii @onsiliului din (1 ianuarie
()33, conform carora statele mem*re vor continua negocierile, atunci cand sunt in discutie
aspecte de interes national, pana cand se va atinge consensul intre partile in discutie.
C<@ a inceput sa inlocuiasca votul in unanimitate, devenind modalitatea de vot dominanta,
odata cu Actul >nic si lansarea programului pietei unice. Procedura C<@ a ramas, in linii
mari, nemodificata de la origini, respectiv din momentul .ratatului de la -oma si vala*ila
inainte de ( mai #$$6. 5iecarui stat mem*ru ii erau alocate un numar de voturi, statele mai
populate *eneficiind de un numar mai mare de voturi decat statele mici !de exemplu, 5ranta,
cu 0) milioane, avea dreptul la ($ voturi, anemarca, cu 0 milioane, % voturi&. 8umarul total
de voturi pentru >E,(0 a fost de 12. Pragul pentru atingerea ma-oritatii, cunoscut ca prag al
ma-oritatii calificate, era de 3# de voturi, ceea ce insemna o ma-oritate de circa 2(H !mai
exact 2(.#3H, 3#B12& din voturi pentru adoptarea unei propuneri. Tre*uie de asemenea
remarcat faptul ca, desi C<@ reprezinta procedura de *aza in luarea deciziilor @onsiliului,
acesta prefera totusi procedura consensului, ceea ce nu diminueaza insa semnificatia
votului ma-oritar.
Extinderea spre Est a impus reforma C<@. e remarcat ca cea mai mare parte a noilor veniti
sunt state mici sau medii !cu o singura exceptie, Polonia&, iar mentinerea procedurii de
alocare a voturilor practicata in cazul extinderile anterioare ar fi dus la aparitia de pro*leme
noi in procesul decizional. @a atare, s,a pus pro*lema reformarii procedurilor decizionale,
fapt care a reprezentat un exercitiu politic experimentat in cadrul @onferintei
Interguvernamentale care a dus la semnarea .ratatului de la $msterdam. Exercitiul, ce a fost
in fapt un esec, a fost reluat in cadrul urmatoarei @onferinte Interguvernamentale, cea care a
permis semnarea Tratatului de la 8isa.
In ciuda faptului ca %ratatul de la +isa !#$$%& a oferit o solutie, respectiv un nou cadru
institutional pentru o >niune cu #2 de mem*ri, desi solutia a fost considerata de unii analisti
ca fiind una neiz*utita, care nu a permis procesului decizional al >E sa devina unul eficient
si legitim !R. .aldKin, #$$%, p. %&. Tratatul de la 8isa extinde numarul domeniilor in care se
aplica B#C, fara a renunta insa la unanimitate in cazul unor domenii precum fiscalitatea,
anumite prevederi privind politica fiscala, -ustitie si afacei interne sau politica externa si de
securitate.
=istemul anterior de ponderare favoriza statele mem*re cu populatie redusa, ceea ce facea
ca limita de 2(H !3#B12& sa fie atinsa, in anumite situatii, prin implicarea a numai 01H din
populatia >niunii. 8oul val al extinderii, format in principal din tari mici, ar fi perpetuat si c;iar
agravat aceasta situatie, ducand la situatii in care o decizie luata prin C<@ ar fi implicat
poate mai putin de -umatate din populatia >E.
@a atare, modificarile aduse procedurilor deci*ionale au avut in vedere urmatoarele doua
aspecte+
<entinerea principiilor de *aza ale sistemului !cu o*servatia ca numarul total de
voturi creste de la 12 la %#( iar ma-oritatea calificata de la 3# la #%#&4
=e repondereaza voturile intre statele mem*re+ se trece de la *anda
'&1( 1numarul minim maxim de voturi& la )anda * & '9, mentinandu,
se situatia favorizata a statelor mici.
Adauga trei noi criterii de indeplinit+
o Triplul criteriu sau tripla maoritate impune castigarea a+
cel putin 2#H din voturile Consiliului !#%# de voturi din
%#( alocate celor #0 de state ale >E sau #00 voturi din %60 in cazul >E,#2&,
cel putin 0$H din statele membre !in >E,#0, cel putin (% state, in >E,#2, cel
putin (6 state&4
22
cel putin 3#H din populatia Uniunii +daca aceasta conditie nu este indeplinita,
decizia nu este adoptata&.
o realoca numarul de voturi intre state in favoarea statelor mari, dupa cum rezulta si
din ta*elul 3.
Alocarea numarului de voturi in cadrul Consiliului de ,inistri con#orm Tratatului de la
Amsterdam si con#orm Tratatului de la 3isa
Tabelul 4
Stat e/ru
*oturi $onfor
Tratatului
de la Asterda
5inaintede , ai 200- si
in perioada , ai ' ,
noie/rie 200-6
*oturi $onfor
Tratatului de la Nisa
5dupa , noie/rie
200-6
Populatia 5ilioane6
1 Germania 10 2! /2
2 #area ?ritanie 10 2! 5!
* 4ranta 10 2! 5!
1 -talia 10 2! 50
5 S$ania / 20 10
. Polonia % / 20 */
0 5landa 5 1* 1.
/ Greia 5 12 11
! (e&ia % 5 12 10
10 ?elgia 5 12 10
11 Ungaria % 5 12 10
12 Portugalia 5 12 10
1* Suedia 1 10 !
11 Au"tria 1 10 /
15 Slovaia % * 0 5
1. Danemara * 0 5
10 4inlanda * 0 5
1/ -rlanda * 0 1
1! 6ituania % * 0 1
20 6etonia % * 1 2
21 Slovenia % * 1 2
22 E"tonia % * 1 1.1
2* (i$ru % 2 1 0./
21 6u9em2urg 2 1 0.1
25 #alta % 2 * 0.1
2. +omania % 11 22
20 ?ulgaria % 10 /.1
Total "oturi ,2- &-0 -.0#2
Ma7oritatea $alifi$ata .. 200
Minoritatea de /lo$a7 &7 3,
Sur"aE Prelurare realizata de autor du$a H.Corvat&, Cand2oo> on t&e Euro$ean union, 2005, $.110
@u alte cuvinte, regulile impuse la 8isa !care devin operationale, conform Tratatelor de
aderare, incepand cu ( noiem*rie #$$6&, pot opera efectiv numai daca cele doua praguri,
privind numarul de state si populatia, sunt indeplinite.
2*
Parlamentul European
Parlamentul European !PE& reprezinta organismul reprezentativ, ales direct de cetatenii
>niunii din cinci in cinci ani, in luna iunie. 5unctia sa esentiala este de a exprima vointa si
interesele cetatenilor europeni, implicandu,se pentru aceasta in procesul decizional alaturi
de @onsiliu, care reprezinta interesele sattelor mem*re si @omisie, care exprima interesele
>niunii, in ansam*lul sau.
Tratatul privind @omunitatea Europeana a @ar*unelui si ?telului !in vigoare din ()0#& a dus
la crearea Adunarii !$ssemblee 4 fr, $ssembl% 4 eg& formata din mem*rii delegati de
parlamentele nationale ale statelor mem*re. Prin Tratatul de la Roma devine prima institutie
mentionata in Tratat, atat pentru @EE cat si pentru Euratom iar din ()3#, denumirea se
modifica in Parlamentul European, prin Actul >nic !()12& fiind marcata si modificarea -uridica
oficiala a acestei denumiri.
esi Tratatul de la Roma ii acorda numai atri*utii de consultare si monitorizare, nu insa si
legislative, puterile sale au crescut de la o perioada la alta. Puterile sale au crescut
considera*il ca urmare a celor doua Tratate *ugetare adoptate in ()2$ si ()20, care i,au
conferit acestuia competente in adoptarea *ugetului, alaturi de @onsiliu. e atunci, puterile
PE au fost intarite astfel incat in prezent, *ugetul nu mai poate fi adoptat fara apro*area
Parlamentului.
>n moment extrem de important in existenta PE a fost reprezentat de anul ()2), cand au
fost organizate primele alegeri directe
xvi
. =emnificatia acestor alegeri directe rezida in faptul
ca urmare a acestora, PE a do*andit legitimare democratica si, urmare a mandatului venit
din partea cetatenilor europeni, poate cere cresterea competentelor de care se *ucura in
cadrul procesului decizional comunitar.
Procesul de transformare a PE intr,un real corp legislativ a fost marcat in mod oficial de
Actul >nic !()13B12&, competentele acestuia fiind ulterior intarite prin fiecare din urmatoarele
tratate !Tratatul de la <aastric;t !())#B)%&, Amsterdam !())2B))& si mai apoi 8isa
!#$$(B#$$%&. e remarcat faptul ca, incepand cu Actul unic, numarul domeniilor in care nu
pot fi adoptate decizii fara acordul PE a crescut constant. In plus, c;iar si in acele domenii in
care apro*area PE nu este necesara, puterea acestuia de influenta este considera*ila. @u
toate acestea, PE nu are putere legislativa singur, putandu,si exercita competentele numai
alaturi de @onsiliu !in cadrul procedurii de co,decizie&. Tratatul de la Amsterdam introduce
o*ligatia apro*arii nominalizarii Presedintelui @omisiei si, in consecinta, a intregului executiv,
de catre PE. In plus, PE supraveg;eaza activitatile @omisiei, avand dreptul de a,i cenzura
activitatile cu #B% din voturi !si ma-oritatea parlamentarilor prezenti&, ceea ce poate duce la
demisia @omisiei. e asemenea, @omisia este o*ligata sa prezinte rapoarte in fata PE.
2unctiile !E
functia legislativa detinuta de PE alaturi de @onsiliu. =e exercita prin intermediul a
trei proceduri diferite, la care se face apel in functie de tipul propunerii legislative
respective+
o procedura de consultare
o procedura de cooperare
o procedura de codecizie
o procedura de aviz conform
functia )ugetara rolul PE in adoptarea *ugetului comunitar este indiscuta*il4
c;eltuielile *ugetare sunt impartite in doua categorii mari, o*ligatorii !@?& si
neo*ligatorii !@8?&
xvii
, rolul PE fiind covarsitor in cazul celor neo*ligatorii4
9vi In fapt, PE, in momentul de fata, este singura institutie internationala ale caror mem*ri sunt alesi prin vot
direct.
9vii @;eltuielile o*ligatorii au fost definite drept acele c;eltuieli care rezulta cu necesitate din tratate sau din actele adoptate in concordanta cu acestea. 9.Pinder
!#$$0, p.60&
21
considera ca ele au fost gandite pentru a evita controlul parlamentar asupra c;eltuielilor agricole, c;eltuieli pe care 5ranta le considera a fi de interes ma-ore
iar PE se
21
functia de control politic asupra institutiilor europene PE este cel care apro*a
mem*rii @omisiei Europene, presedintele acestuia, poate demite @omisia printr,o
motiune de cenzura !cu o ma-oritate de #B% din voturi&, poate institui comisii
temporare de anc;eta
xviii
, poate primi petitii !printr,o comisie parlamentara, creata in
()12 , responsa*ila de primirea si analizarea petitiilor&
xix
, poate numi un mediator
european. PE exercita si functii de control *ugetar si descarca @omisia de executia
*ugetara.
,azul ,omisiei Santer . Comisia )anter -555(5550 a demisionat colectiv in urma publicarii
unui raport al Comitetului de e!perti independenti. insarcinati cu anchetarea cazului de
6#rauda. gestiune de#ectuoasa. nepotism7 in cadrul Comisiei.
7a (2 decem*rie ())1, cu #2$ voturi contra, ##0 pentru si #% de a*tineri, PE refuza sa descarce
*ugetar @omisia pentru executia *ugetara a exercitiului ())3. PE a sanctionat astfel @omisia =anter
pentu proasta gestionare a fondurilor comunitare, frauda si diferite alte iregularitati.
Refuzul PE a condus la o grava criza europeana in ())), fara precedent in istoria constructiei
europene !desi, in fapt, nu era pentru prima data cand PE refuza descarcarea @omisiei, acest lucru
petrecandu,se initial in ()16, pentru exercitiul din ()1#, fara a exista insa si urmarile din ()))&.
In ianuarie ())), un grup de 3) de euro,parlamentari, reprezentand opt grupuri politice, la initiativa
euro,parlamentarului /erve 5a*re,Au*resp:, depun o motiune de cenzura la adresa @omisiei,
sustinand ca executi*ul *ruxellez poata raspunderea pentru frauda si proasta gestiune a fondurilor
comunitare. esi a o*tinut spri-inul a numerorti alti parlamentari,pragul de #B% nu a fost atins si
motiunea a fost respinsa. @u toate acestea, respingerea s,a facut la limita, cu #)% voturi contra fata de
#%# pentru si #2 de a*tineri. Era pentru prima data in istoria PE cand o motiune de cenzura o*tinea un
suport atat de categoric. @a atare, eurodeputatii au decis crearea unui comitet de experti independenti
insarcinat sa examineze modul in care @omisia a tratat cazurile de frauda, proasta gestiune si
nepotism. upa consultarea @omisiei, la #2 ianuarie ())), PE alege cinci intelepti insarcinati sa
anc;eteze acuzatiile aduse @omisiei
xx
. @omitetul de experti independenti pu*lica un prim raport la (0
martie ())) denuntand cazurile de coruptie indu*ita*ila si de favoritism evident.
Raportul a antrenat demisia colectiva a @omisiei =anter. emisia colectiva a fost considerata o
victorie a PE si sfarsitul unei ere, a te;nocratilor, dar si un electrosoc necesar pentru modificarea
regulilor -ocului si a institutiilor europene. 7a 1 aprilie ())), Romano Prodi este cel care se anga-eaza
sa resta*ileasca increderea in institutia @omisiei. 7a (% aprilie ())), el promite, in fata PE, o
transparenta totala, la 0 mai ())) o*tine votul de incredere al Parlamentului iar la ) iulie isi prezinta
ec;ipa de comisari !dintre care, (% mai exercitasera responsa*ilitati ministeriale iar patru proveneau
din @omisia =anter&.
Al doilea raport al comitetului de experti independenti, din ($ septem*rie ())), a scos in evidenta
numarul mare de nereguli specifice administratiei comunitare si, respectiv, @omisiei europene,
impunand, din partea acesteia un program de reforma a intregii administratii europene.
Sursa: Informatii prelucrate dupa Jean4Claude >ar"a, :Cessential des institutions de lDUnion Europeenne, 3 e
edition, &''&
#em)rii !arlamentului European
<em*rii PE, asemenea colegilor lor din parlamentele nationale, sunt direct alesi de catre
cetateni. e asemenea, precum in parlamentele nationale, euro,parlamentarii formeaza
grupuri politice transnationale. Ei au inceput a fi alesi direct in ()2), de catre cetatenii
europeni, pe o perioada de cinci ani.
straduia sa le
limiteze.
9viii In iulie ())3, PE a instituit o comisie parlamentara de anc;eta pentru a cerceta responsa*ilitatile in cazul propagarii virusului E=. !encefalopatia spongiforma
*ovina&, etc.
9i9 =e primesc peste (0$$ petitii pe an, indeose*i privind respectarea drepturilor omului, a
mediului, etc
99 @ei cinci erau+ francezul 5rancois Pierre 7elong, fostul presedinte al @urtii de @onturi Europene, spaniolul 9uan Antonio @arrillo =alcedo, fost mem*ru al @urtii
Europene a repturilor ?mului, suedeza Inga,.ritt A;lenius, fosta presedinta a ?rganizatiei Europene a @urtilor de @onturi, olandezul Andre <iddel;oe", fost
presedinte al @urtii @onturi Europene si *elgianul 'alter Can Aerven, fost avocat general al @urtii Europene de 9ustitie.
25
@onditiile in care sunt organizate alegeri pentru PE difera de la o tara la alta si desi au
existat incercari in a forma un sistem electoral european unificat, s,au adoptat numai
anumite principii comune menite sa ofere un cadru comun alegerilor parlamentare europene.
@onform acestor principii, fiecare stat mem*ru este li*er sa aleaga sistemul de alegere a
reprezentantilor europeni. Principalul principiu comun este acel conform caruia fiecare stat
mem*ru tre*uie sa accepte principiul reprezentarii proportionale in cazul alegerilor europene,
aplicand fie sistemul listelor fie pe cel al votului unic transfera*il.
In (1 state mem*re !Austria, @ipru, @e;ia, anemarca, Estonia, 5inlanda, Arecia, /ungaria,
7etonia, 7ituania, 7uxem*urg, <alta, ?landa, Portugalia, =lovacia, =lovenia, =pania si
=uedia& intreaga tara formeaza o singura constituanta iar cetatenii voteaza pe liste nationale.
In sase state mem*re !.elgia, 5ranta, Irlanda, Italia, Polonia si <area .ritanie& sunt folosite
constituantele teritoriale si populatia voteaza pe liste regionale !cu exceptia Irlandei, care
foloseste votul unic transfera*il&. Aermania reprezinta un caz unic deoarece sistemul ei
electoral permite partidelor politice sa creeze liste fie la nivel national, fie al 7anderelor, desi
locurile sunt alocate la nivel national.
8umarul de mandate alocate fiecarui stat mem*ru depinde de numarul de locuitori, sistemul
favorizand insa tarile mici !intr,o masura mai redusa insa decat in cazul voturilor pentru
@onsiliu&. %ratatul de la +isa limiteaza la 2%# numarul de locuri pentru >E,#2. @u toate
acestea, alocarea locurilor va deveni efectiva numai dupa aderarea celor (# noi state
mem*re. @a atare, deoarece numarul de locuri in PE ar fi fost su* 2%# urmare a unui numar
mai mic de noi state mem*re, s,a decis aplicarea unui mecanism corector, prin realocarea
celor (2 si respectiv %% locuri alocate .ulgariei si Romaniei. In consecinta, numarul de locuri
in PE va creste dupa aderarea Romaniei si .ulgariei, daca cele doua tari vor adera in
legislatura #$$6,#$$), ceea ce este foarte pro*a*il. Pentru aceasta perioada, urmare a
cresterilor de care au *eneficiat celelalte tari, si ultimele doua venite vor *eneficia de un
numar suplimentar de locuri !Romania %0, .ulgaria ,(1&. In aceste conditii, pana la
urmatoarele alegeri, numarul total de locuri va creste la 384, urmand ca pentru alegerile din
#$$), numarul de locuri sa revina la 2%#. eoarece %ratatele de Aderare au corectat unele
erori din Tratatul de la 8isa !@e;ia si >ngaria aveau cu cate # locuri mai putin decat .elgia,
Arecia si Portugalia, in ciuda unor populatii compara*ile ca dimensiune&, numarul de locuri
disponi*il in '((9 va fi insa de 3*5, pentru o >E cu #2 de mem*ri.
.abel nr( ?umarul de locuri in !E, dupa alegerile din iunie &''8
Statul mem)ru +umarul de locuri
Aermania ))
<area .ritanie 21
5ranta 21
Italia 21
=pania 06
Polonia 06
?landa #2
Arecia #6
Portugalia #6
.elgia #6
@e;ia #6
>ngaria #6
=uedia ()
Austria (1
=lovacia (6
anemarca (6
5inlanda (6
Irlanda (%
7ituania (%
7etonia )
=lovenia 2
Estonia 3
@ipru 3
7uxem*urg 3
<alta 0
%6%A7 3*'
2.
R?<A8IA %0
.ulgaria (1
%6%A7 UE.'3 384
In interiorul PE, europarlamentarii nu se grupeaza dupa nationalitate ci in functie de afilierea
politica, in asa,numite grupuri politice. eoarece acestea reflecta caracterul transnational, un
numar de minim () mem*ri din cel putin o cincime din statele mem*re !0 state mem*re
pentru >E,#0& pot forma un grup politic.
upa alegeri, grupurile politice existente sunt reformate iar unele noi sunt create. Arupurile
politice traditionale au creat partide politice la nivel european+ cele mai mari sunt Partidul
Popular European, care grupeaza crestin , democratii si conservatorii si Partidul =ocialistilor
europeni, care grupeaza partidele socialiste si social,democrate. e regula, cele doua mari
grupuri politice ocupa intre L si (B% din locuri, ocupand impreuna circa 3$H din mandate.
@elelate grupuri parlamentare sunt 7i*eralii, cu radacini adanci in traditia europeana, Cerzii,
care castiga in greutate sau euroscepticii, grupati su* numele de >niunea pentru o Europa
a 8atiunilor, care se opun tendintelor federaliste. ? tendinta recenta este reprezentata de
cresterea ponderii celor care se opun actualei forme a >E si procesului de integrare in
general, in #$$6 ei fiind cei care au alcatuit grupul IndependentilorBemocratiei
)tructura politica a PE dupa alegerile din iunie %&&'
Arupul Partidului Popularilor Europeni si emocratilor Europeni !EPP,E, Aroup of t;e
European Peoplets Part: and European emocrats&
#31
Arupul =ocialist !PE= =ocialist Aroup in t;e EP& #$$
Arupul Aliantei 7i*eralilor si emocratilor pentru Europa !A7E Aroup of t;e Alliance
of 7i*erals and emocrats for Europe&
11
Arupul CerzilorBAlianta 7i*era Europeana !AreensBE5A Aroup of t;e AreensBEuropean
5ree Alliance&
6#
Arupul @onfederal al =tangii >nite Europene 6(
Arupul IndependentilorBemocratiei %2
>niunea pentru o Europa a 8atiunilor #2
<em*ri neatasati unui grup parlamentar #)
%6%A7 3*'
20
@omisia Europeana
:ocali*are: Brussels, -ue de la :oi &''
$dresa internet: EEEeuropaeuint;comm
@omisia Europeana !pe scurt, @omisia& reprezinta organismul responsa*il de activitatea de
zi cu zi a >E, inclusiv pregatirea deciziilor, realizarea de propuneri, luarea de initiative,
precum si monitorizarea, reprezentarea si, in anumite cazuri, realizarea anumitor sarcini.
@omisia este considerata a reprezenta un organism supranational, care nu serveste
interesele statelor mem*re ci pe ale >niunii, in intregul sau4 in calitate de gardian al tratatelor
si intereselor comunitare, serveste si reprezinta interesele >niunii si nu pe ale statelor
mem*re individuale.
e mentionat faptul ca, in calitate de institutie supranationala, care reprezinta interesele
>niunii, ca intreg, @omisia functioneaza din ()32, dupa Tratatul de fuziune a institutiilor
comunitare. Ea este succesoarea Inaltei Autoritati a @E@?, a @omisiei @EE si a @omisiei
Euratom. Termenul @omisie acopera atat ec;ipa de conducere, formata, in acest moment,
din #0 de persoane numite de fiecare stat mem*ru, cat si intreaga institutie ca un intreg
!cuprinzind circa #0.$$$ de functionari&.
8unctiile Comisiei
@omisia indeplineste patru importante functiuni+
initiator legislativ4
gestioneaza si implementeaza politicile >E si *ugetul4
urmareste respectarea legislatiei comunitare !alaturi de @urtea de 9ustitie&
reprezinta >niunea in plan international, in special in cazul negocierilor dintre >E si
alte tari
@omisia -oaca un rol esential in procesul decizional din cadrul >E, *eneficiind de drept de
initiativa, respectiv de dreptul de a ela*ora propuneri pentru noua legislatie comunitara,
propuneri prezentate spre decizie si adoptare @onsiliului si PE. Propunerile respective
tre*uie sa reflecte interesele uniunii si ale ctatenilor sai, nu ale unui anumit stat mem*ru sau
grup industrial. Pentru anumite propuneri legislative, @omisia consulta si doua organisme
consultative, @E= si @R sau solicita opinii din partea parlamentelor nationale si a guvernelor.
In plus, pentru su*satnta te;nica a propunerilor, @omisia consulta diferiti experti, prin
intermediul diferitelor comitete sau grupuri.
In calitate de organ executiv, @omisia este responsa*ila de gestionarea si utilizarea
)ugetului UE. esi cele mai multe plati se deruleaza prin intermediul autoritatilor nationale
si regionale, @omisia este responsa*ila de supraveg;erea modului in care fondurile sunt
c;eltuite, su* controlul @urtii de @onturi. 8umai daca este multumit de raportul @urtii de
@onturi, PE descarca @omisia de executia *ugetara.
e asemenea, @omisia are responsa*ilitatea gestionarii politicilor adoptate de @onsiliu si
PE, precum PA@. In domeniul concurentei, @omisia are puterea de a autoriza sau interzice
fuziuni, ac;izitii, etc, precum si de a interzice anumite a-utoare de stat care pot distorsiona
concurenta.
@omisia actioneaza si in calitate de 8gardian9 al tratatelor. In cazul in care constata o
incalcare a legislatiei comunitare, @omisia poate aplica o procedura de sanctionare, care
presupune parcurgerea urmatoarelor etape+
1. 8aza preliminara+ @omisia adreseaza statului mem*ru o Fscrisoare de atentionare
!letter of formal notice& privind posi*ila incalcare a o*ligatiilor privind transpunerea
sau aplicarea directivelor >E4 statul mem*ru are posi*ilitatea de a lua masuri de
remediere a situatiei semnalate, in termenul indicat de @omisie4
2/
2. 8aza #ormala+ @omisia transmite un Faviz motivat !reasoned opinion&4
@omisia adopta o decizie adresata statului mem)ru respectiv, a carei
nerespectare poate atrage formularea unei actiuni pe langa ,E: !Art.##1 T@E&
*. In cazul in care ,E: constata incalcarea o*ligatiilor de sm, adopta o $otarare prin
care cere statului mem)ru adoptarea de masuri de remediere a situatiei
respective.
1. 8erespectarea ;otaririi @E9 va atrage sanctiuni de ordin pecuniar 1amenzi;/
@onform /nternal ,ar9et )coreboard !iunie #$$0&, in perioada #$$%,#$$0, numarul procedurilor de sanctionare
declansate impotriva tarilor UE.14 nu a scazut foarte mult !Italia (0# proceduri de sanctionare pe rol, 5ranta
((2, =pania ((%, Aermania ($0&4
+oile state mem)re incep si ele a avea pro*leme+ Polonia (% sanctiuni pe rol, >ngaria, =lovenia, 7ituania si
Estonia Fdoar 0.
!olonia<
Transpunerea necorespunzatoare a Directivei &''';36;CE !instalatii portuare de receptie a deseurilor pe nave&
Maviz motivatN4
8etranspunerea Directivei &''7;33;CE !Aaz& Mscrisoare atentionareN
,e$ia<
8etranspunerea Directivei (3;22(;CEE !egalitatea dintre femei si *ar*ati domeniul salarizarii& Maviz motivatN4
8etranspunerea Directivei &''7;38;CE !Electricitate& Mscrisoare atentionareN
In ceea ce priveste functia de reprezentare a intereselor >E in exterior, @omisia este cea
care apara si promoveaza interesele >niunii in cadrul negocierilor internatioanle purtate in
?<@ sau ?E@. @omisia este responsa*ila in fata PE, care o poate dizolva cu #B% din
voturi. @omisia este o*ligata sa explice si sa -ustifice actiunile sale in fata PE si, atunci cand i
se solicita, sa ofere raspunsuri scrise sau orale interpelarilor PE.
Structura ,omisiei
@onform Tratatului de la 8isa si a Tratatelor de Aderare semnate de cele ($ noi state
mem*re, incepand cu ( noiem*rie #$$6, fiecare stat mem*ru numeste cate un comisar.
e retinut ca anterior acestei extinderi, fiecare din cele cinci tari mari !5ranta, Aermania,
Italia, <area .ritanie si =pania& numeau cate doi comisari, iar celelalte state cate unul, astfel
ca in >E,(0, numarul de comisari a fost de #$. aca s,ar fi mentinut acest principiu, intr,o
>E cu #2 mem*ri, numarul comisarilor ar depasi cu mult numarul portofoliilor disponi*ile.
Tratul de la 8isa a stipulat faptul ca se mentine principiul o tara un comisar pana in
momentul in care numaprul lor atinge cifra #2, moment in care, @onsiliul, actionand in
unanimitate, va sta*ili numarul de comisari astfel incat el sa fie mai mic decat numarul de
state, precum si un sitem de rotatie care sa acorde sanse egale tuturor statelor.
@omisarii detin portofolii, similar ministrilor dintr,un guvern national. Ei sunt numiti pe o
perioada de cinci ani, cu posi*ilitatea reinoirii. Procedura numirii @omisarilor !in perioada
celor 3 luni destinate alegerilor pentru PE& este urmatoarea+
guvernele statelor mem*re convin impreuna asupra viitorului Presedinte al @omisiei4
Presedintele desemnat al @omisiei este apro*at de PE4
Presedintele @omisiei, prin discutii cu statele mem*re, alege ceilalti mem*ri ai
@omisiei4
8oul Parlament European intervieveaza fiecare mem*ru al @omisiei si prezinta opinia
asupra intregii ec;ipe. ?data apro*ata, @omisia isi poate incepe activitatea.
Actualul Presedinte al @omisiei isi va desfasura activitatea pana la %( octom*rie #$$).
8umele sau este 9ose <anuel .arroso si este portug;ez.
Componenta Comisiei Europene %&&' ( %&&$
(. 9ose <anuel .ARR?=? Presedintele @omisiei Europene
2!
#. =iim OA77A= Cicepresedinte, @omisar pentru pro*leme administrative, de audit si anti,frauda
%. 5ranco 5RATTI8I Cicepresedinte, @omisar pentru -ustitie, li*ertate si securitate
6. Aunt;er CER/E>AE8 Cicepresedinte, @omisar pentru intreprinderi si industrii
5. 9acGues .ARR?T Cicepresedinte, @omisar pentru transporturi
3. 9oaGuin A7<>8IA @omisar pentru afaceri economice si monetare
2. <argot 'A77=TR?< Cicepresedinta, @omisar pentru relatii institutionale si strategii de comunicare
1. ?lli RE/8 @omisar pentru extindere
). =tavros I<A= @omisar pentru mediul incon-urator
($. Civiane REI8A @omisar pentru societatea informationala si media
((. alia ARP.A>=OAITE @omisar pentru programare financiara si *uget
(#. anuta />.8ER @omisar pentru politica regionala
(%. 9an 5IAE7 @omisar pentru educatie, pregatire profesionala si multilingvism
(6. 9anez P?T?@8IO @omisar pentru stiinta si cercetare
(0. 9oe .?RA @omisar pentru pescuit si afaceri maritime
(3. <ar"os OPPRIA8?> @omisar pentru sanatate si protectia consumatorului
(2. Andris PIE.A7A= @omisar pentru energie
(1. .enita 5ERRER?,'A78ER @omisar pentru relatii externe si politica europeana de vecinatate
(). @;arlie <@@RECP @omisar pentru serviciile pietei unice
#$. 7aszlo O?CA@= @omisar pentru impozite si uniunea vamala
#(. 7ouis <I@/E7 @omisar pentru dezvoltare si asistenta umanitara
##. <ariann 5I=@/ER .?E7 @omisar pentru agricultura si dezvoltare rurala
#%. 8eelie OR?E= @omisar pentru concurenta
#6. Peter <A8E7=?8 @omisar pentru comert
#0. Cladimir =PI7A @omisar pentru ocupare, afaceri sociale si sanse egale.
2.. 7eonard ?R.A8 @omisar pentru multilingvism
#2. <eglena O>8ECA @omisar pentru protectia consumatorului
*0
<ecanisme decizionale
Procesul decizional in >E, generator al metodei comunitare, nu a incetat sa evolueze de,
a lungul anilor, su* semnul a doua trasaturi distincte, prima privind procedurile de vot in
cadrul @onsiliului, a doua privind extinderea puterii acordate Parlamentului European
xxi
,
am*ele evolutii influentand, direct si indirect, si rolul -ucat de @omisie.
Toate procedurile care vor fi prezentate in continuare au un element comun, faptul ca intreg
procesul este declansat de propunerea venita din partea @omisiei, dar si un element distinctiv
ma-or, respectiv puterea care revine PE. In legatura cu originea propunerilor facute de
@omisie, conform datelor colectate si prelucrate c;iar de catre @omisie
xxii
, %0H reprezinta
o*ligatii internationale, intre #0,%$H sunt amendamente la legislatia existenta, #$H reprezinta
raspunsul la solicitari venite din partea altor institutii ale >E, state mem*re sau grupuri de
interes, ($H sunt generate de prevederile incluse in tratate si numai 0,($H reprezinta
initiative pure, spontane ale @omisiei.
esi, in continuare, vom incerca sa ne oprim numai asupra celor mai importante proceduri
decizionale, tre*uie mentionat totusi faptul ca numarul lor este relativ complicat de sta*ilit.
<a-oritatea analistilor sunt insa de acord ca numarul acestor proceduri variaza intre #$ si %$,
un raport al @omisiei din ())0 identificand #) asemenea proceduri, respectiv+ ## su* pilonul
@E, 6 su* pilonul PE=@ si % su* pilonul 9AI !@ommission, ())0, pp. 1$,16&. 8umarul lor
ridicat este generat de particularitatile procesului politic al >E, de lipsa de consens intre
elitele politice vis,Q,vis de directia si modul de evolutie al procesului de integrare europeana
!opinii divergente aparand atat in ta*ara interguvernamentalista, cat si in cea federalista&.
iferendele si controversele dintre statele mem*re, reflectand pozitiile diferite in ceea ce
priveste fie directia supranationala, fie interguvernamentala, au fost relansate la mi-locul
anilor J1$ !cele mai multe initiative au apartinut guvernului *ritanic, mult mai declarat
interguvernamental decat celelalte&. 7ipsa unor puncte de vedere comune privind sensul
procesului de integrare au facut ca deciziile privind procesul decizional, care se iau, in
principal, in cadrul Conferintelor Interguvernamentale !@IA&, sa produca un sistem decizional
tot mai complicat. Acest sistem a facut ca, in timp, sa apara noi proceduri decizionale si
variatii considera*ile in cadrul procedurilor existente
xxiii
.
8. 8ugent propune clasificarea procedurilor decizionale ale >E in doua mari categorii+
"ecizii constitutionale ma:ore si decizii privind directia procesului de integrare acest tip de decizii
!acoperind aspecte precum modificarea tratatelor, principii si etape ale >E<, aderarea de noi state mem*re&
sunt luate, sau cel putin apro*ate, de @onsiliul European. eoarece ei se intalnesc numai cateva zile pe an,
desfasurarea acestor intalniri este pregatita de @onsiliul de <inistri in stransa cola*orare cu @omisia.
eciziile @onsiliului European se iau, cu rare exceptii, in unanimitate si sunt deci*ii politice care implica
actiuni corespunzatoare din partea @omisiei si @onsiliului pentru a produce efecte legale4
"ecizii legislative exista patru principale proceduri legislative, respectiv consultarea, cooperarea,
codecizia si avizul conform. @ele patru categorii au o trasatura comuna care rezida in faptul ca, in cazul
fiecareia, @onsiliul si PE solicita @omisiei sa faca o propunere, @omisia fiind singura care are dreptul formal
de initiativa. Pe de alta parte, diferentele sunt ma-ore, si tin, in principal, de rolul care revine PE in fiecare din
ele !de la dreptul de a fi consultat, in cadrul procedurii de consultare la dreptul de veto, in cadrul procedurii
de codecizie sau aviz&.
Sursa: (uget, (), in "nc*clopedia o+ t!e "uropean Union, ,---, pp) ../0.,-
99i
-nitial, la ine$uturile $roe"ului de integrare, (omi"ia "u$unea $ro$unerile (on"iliuluiI in azul in are era
$revazut de atre tratate, PE $utea fi 8on"ultat:I in final, deizia fiind ado$tata de atre (on"iliu. ,re$tat,
$uterea "i influenta PE in $roe"ul deizional a re"ut, fa$t refletat "i de modifiarile "uferite in tim$ de
tratate.
99ii
Euro$ean (ommi""ion (1!!/), itata inE Peter"on, Bo&nI ?om2erg Eli"a2et& (1!!!)E Decision Ma1ing in t!e
"uropean Union, 6ondon, #amillan Pre"", 1!!!
99iii
Putem e9em$lifia, oferind a e9em$le de noi $roeduri deizionale $e ele de oo$erare "i on"ultare,
introdu"e $rin AU'E, de odeizie, introdu"a $rin ,UE "au $roedurile PES( "i BA-, introdu"e tot $rin ,UE.
*1
Procesul decizional comunitar pare a fi, si c;iar este, unul extrem de laborios, urmare a
complexitatii procedurilor, dar si a numarului ridicat de actori institutionali implicati. Asa de
pilda, pentru a ela*ora un prim proiect al unei propuneri, @omisia are nevoie de cel putin un
an, in care sa realizeze studii preala*ile, sa consulte expertii etc. >lterior, intre momentul
prezentarii unui proiect in fata @onsiliului si adoptarea sa definitiva, formalizata prin
pu*licarea in Jurnalul )ficial al >E, se mai scurg cativa ani !cel putin doi ani, adesea mult
mai mult&, si asta deoarece procedura implica !cu diferente specifice de la o procedura la
alta& una sau mai multe dez*ateri in @onsiliu !frecvent precedate de reuniuni te;nice
pregatite de @?REPER&, una sau mai multe consultari in Parlament, in @E= sau in
@omitetul Regiunilor si a*ia apoi votul final. ?data ce o directiva este pu*licata,
responsa*ilitatea principala revine statelor mem*re, care urmeaza sa o transpuna in dreptul
national, ceea ce mai implica inca cel putin doi ani.
in perspectiva mecanismelor decizionale, trasatura specifica politicilor comune o reprezinta
diversitatea. Asa de pilda, Tratatele prevad posi*ilitatea luarii deciziilor prin vot cu ma-oritate
simpla, calificata sau cu unanimitate, in cadrul unor proceduri care s,au multiplicat pe
masura ce procesul de integrare a avansat !in special in ceea ce priveste gradul de
participare al Parlamentului European&.
@ea mai importanta parte a -ocului institutional se poarta intre trei actori principali, @onsiliul,
@omisia si Parlamentul, asistati de @urtea de 9ustitie, ca de un ar*itru. Intre cei trei, puterile
sunt repartizate relativ ec;ili*rat, fiecare actor avand propria sa partitura. In functie de
domeniul in discutie, tratatele definesc modalitati si proceduri deci*ionale diferite+
In luarea deci*iei variatia esentiala rezida in modalitatea de vot4
in ceea ce priveste procedurile deci*ionale, in ciuda variatiilor destul de numeroase
!pot fi identificate peste #$ de modalitati diferite&, doua elemente esentiale tre*uie
avute in vedere+
o in anumite situatii, @omisia este delegata sa decida singura4
o deciziile care revin @onsiliului sunt precedate de una, doua sau trei consultari cu
PE !procedura de codecizie, de pilda, cauta sa asigure ec;ili*rul intre cei trei
actori, sporind pentru aceasta rolul care revine PE&.
Pe scurt despre principalele categorii de proceduri decizionale:
. Procedura de consultare
o A fost specifica manierei initiale de adoptare a deciziilor, fiind astazi pastrata pentru foarte putine
domenii4
o Rolul Parlamentului European !PE& este doar consultativ+ PE emite o opinie sau propunere de
amendare a initiativelor legislative, pe care @onsiliul le poate lua sau nu in considerare4
o Aceasta procedura se aplica, de pilda, in cazul revizuirii preturilor agricole, cooperare
politieneasca si -udiciara, cetatenie europeana, etc.
%. Procedura de cooperare
o Introdusa prin Actul >nic, reprezinta o forma mai evoluata de adoptare a deciziilor, oferind PE un
rol mai important4
o Presupune existenta a doua lecturi ale propunerilor facute de catre @omisie, ceea ce ofera PE
posi*ilitatea sa amendeze propunerile acesteia sau pozitia initiala a @onsiliului4
o Pentru a putea ignora amendamentele PE, @onsiliul are nevoie de unanimitate4
o =e aplica in numeroase domenii+ fonduri structurale, cercetare, mediu, relatii externe etc.
o Tratatul de la 8isa propune renuntarea la aceasta procedura pe masura adancirii procesului
integrarii europene.
3. Procedura de codecizie
o Introdusa prin Tratatul de la <aastric;t, sporeste semnificativ rolul PE in cadrul procesului
decizional, oferind PE puterea de a decide pe plan de egalitate cu @onsiliul4 a dus la cresterea
numarului de decizii adoptate cu ma-oritate calificata4
*2
o Tratatul de la Amsterdam modifica procedura de codecizie in sensul simplificarii.
o In linii mari, procedura de codeci*ie este astfel structurata+
aca PE si @onsiliul cad de acord asupra propunerii @omisiei, aceasta este apro*ata4
aca exista un dezacord, PE poate fie sa accepte pozitia comuna a @onsiliului, fie sa o
respinga sau sa o amendeze, cu votul ma-oritatii mem*rilor4
aca @onsiliul nu accepta amendamentele, se convoaca un comitet de conciliere format din
reprezentantii celor trei institutii, dupa care PE si @onsiliul voteaza acordul realizatBpozitia
comuna4 in caz de dezacord, propunerea nu este adoptata.
=e aplica in numeroase domenii+ li*era circulatie a lucratorilor, protectia consumatorilor,
educatie, cultura, sanatate, retele trans,europene etc.
'. Procedura de aviz con#orm
o 5olosita numai pentru o gama relativ limitata de domenii legislative, respectiv pentru anumite
pro*leme constitutionale si politice sensi*ile sau pentru anumite categorii de acorduri
interinstitutionale.
o Instituita prin Actul >nic, pentru a permite Parlamentului apro*area tratatelor de aderare sau de
asociere, fiind ulterior extinsa prin Tratatul de la <aastric;t la sase noi domenii. >lterior, Tratatul
de la Amsterdam a transferat doua din ele catre procedura de codecizie.
o Procedura este in continuare o*ligatorie pentru adoptarea de sanctiuni in cazul unei violari grave
si persistente a drepturilor fundamentale de catre unul din statele mem*re.
o @onform acestei proceduri, @onsiliul adopta o pozitie cu unanimitate de voturi, de regula, dar nu
intotdeauna, ca urmare a unei propuneri facute de @omisie. Pozitia @onsiliului este avizata de PE,
care poate agrea pozitia respectiva, in ma-oritatea cazurilor, cu ma-oritatea nominala a celor
prezenti, nu a tuturor mem*rilor. PE nu are forta de a propune amendamente in cadrul acestei
proceduri. aca avizul este acordat, @onsiliul adopta propunerea.
o 5olosita in domenii precum+ responsa*ilitatile specifice ale .@E, 5ondurile structurale si 5ondul de
coeziune, aderarea, etc.
Procedurile pot varia c;iar si in cadrul aceleiasi politici, in functie de o*iectivele sau tipul de
actiune prin care se intervine. Astfel, pentru politica in domeniul transporturilor, articolul 2(
!fostul art. 20& al Tratatului impune recursul la procedura de cooperare prin art. #0# !fost
art. (1) @&, dar aliniatul trei prevede o derogare, in principal prin cerinta asigurarii
unanimitatii in cadrul @onsiliului atunci cand dispozitiile prevad ca afecteaza grav nivelul de
viata si de ocupare a fortei de munca in anumite regiuni ca si modul de utilizare al
ec;ipamentelor.
Pentru multe din situatiile prevazute in tratate sunt mentionate si derogari, ca de pilda in
cazul politicii de cooperare si dezvoltare, pentru care art. (2) !fost art. (%$ '& impune
procedura de cooperare !art. #0#& in cazul masurilor necesare atingerii o*iectivelor, fiind
prevazute insa si exceptii in ceea ce priveste cooperarea cu tarile A@P !Africa, @arai*e,
Pacific&sau cu tarile terte si organizatiile internationale !situatie in care intra in functiune
mecanisme de cooperare specifice, dezvoltate intre statele mem*re si @omunitate&.
In domeniul financiar, mai poate fi amintita declaratia comuna a @onsiliului si @omisiei,
adoptata la 6 martie ()20, prin care s,a instituit procedura de concertare. Aplicata de circa
#$ de ori in zece ani, ea nu a fost intotdeauna incununata de succes. Ea a desc;is insa
calea procedurii de conciliere sta*ilita prin tratatul de la <aastric;t si acordurilor
interinstitutionale intre cele trei institutii.
,etoda deschisa de coordonare !open method of coordination&, a fost promovata ca
principalul instrument de realizare a =trategiei 7isa*ona
xxiv
. Aceasta te;nica a fost folosita
inca din anii de inceput ai procesului de integrare de catre @omisie, ca o modalitate de
realizare a unei cooperari si coordonari flexi*ile. e pilda, in anii J2$, @omisia a promovat
consultatii intre statele mem*re in pro*leme de mediu, reusind ca astfel sa convinga statele
mem*re sa acorde >niunii puteri legislative oficiale.
Acest tip de a*ordare se *azeaza pe urmatoarele caracteristici+
99iv
Strategia 6i"a2ona a fo"t lan"ata in anul 2000, in adrul (on"iliului Euro$ean de la 6i"a2ona
**
@omisia apare in calitate de creator de retele de e/perti independenti, care vor
promova ideile si te;nicile4
In cadrul @onsiliului sunt convocate grupari de lucru la nivel inalt, intr,o atmosfera de
*rainstorming, nu de negociere4
In cadrul Parlamentului European se poarta un dialog organizat cu diferitele comisii
specializate care pot sustine o anumita a*ordare.
e exemplu, in domeniul politicii de ocupare a fortei de munca, rolul >E este de a compara
experiente nationale, locale si sectoriale. ?*iectivul este nu de a sta*ili un cadru unic comun,
ci de a impartasi aceleasi experiente si de a promova raspandirea practicilor optime.
*1
!A-%EA a """.a/ !olitici comune ale Uniunii Europene
Politica in domeniul concurentei
@onform reglementarilor comunitare, politica in domeniul concurentei nu repre*inta un scop
in sine, ci o conditie necesara reali*arii pietei interne. Astfel, Art. %!g& T@E su*liniaza faptul
ca scopul urmarit este acela de a permite instituirea unui regim care sa asigure faptul ca, in
cadrul pietei interne, concurenta nu este distorsionata.
Obiectivele politicii in domeniul concurentei pot fi succint grupate in trei categorii+
1. Politica europeana in domeniul concurentei !P@& tre*uie sa garanteze unitatea
pietei interne si sa evite realizarea de intelegeri intre firme, de natura sa afecteze
comertul intracomunitar si manifestarea li*era a concurentei !intelegeri si practici
concertate&4
2. Politica in domeniul concurentei urmareste sa impiedice situatiile in care una sau mai
multe firme cauta sa exploateze de o maniera a*uziva puterea lor economica in
raport cu alte firme mai putin puternice !abuz de pozitie dominanta&.
*. e asemenea, P@ tre*uie sa impiedice acele interventii ale guvernelor statelor
mem*re care pot falsifica regulile -ocului li*er al pietei, prin discriminari in favoarea
intreprinderilor de stat sau prin acordarea de a-utoare catre anumite firme din sectorul
de statBprivat 1a:utoarele de stat&.
Interzicerea acordurilor si practicilor restrictive intre firme !politica in
domeniul cartelurilor si a altor practici restrictive&
aca anumite acorduri, intelegeri intre firme pot avea efecte *enefice asupra pietei, altele
pot influenta negativ procesul competitional.
Art.1( T@E interzice acordurile, deciziile de asociere sau orice alte practici concertante,
care au ca o*iect sau pot avea ca efect impiedicarea, restrangerea sau distorsionarea
concurentei in interiorul pietei comune, fiind vizate in special acele actiuni care urmaresc+
fixarea concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de
cumparare, precum si a oricaror altor conditii comerciale4
limitarea sau controlul productiei, al pietelor, dezvoltarii te;nice sau a investitiilor4
impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare4
aplicarea de conditii diferite a unor tranzactii comerciale ec;ivalente cu terte parti,
provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavanta- in pozitia concurentiala4
conditionarea inc;eierii unor contracte de acceptarea, de catre parteneri, a unor
clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform
uzantelor comerciale, nu au legatura cu o*iectul acestor contracte.
>n acord restrictiv reprezinta un acord intre doua sau mai multe firme, prin care partile se o*liga sa
adopte un anumit tip de comportament, prin care sunt ocolite regulile si efectele concurentei li*ere pe
piata. e o*servat ca, interdictiile la care face trimitere Art. 1(B( !fost 10B(& se aplica atat acordurilor
orizontale !prin care sunt vizate actiuni ale unor firme aflate in acelasi stadiu al productiei,
transformarii si comercializarii&, cat si celor verticale !sunt vizate actiuni ale unor firme aflate in stadii
diferite ale procesului de producere si comercializare, nefiind concurente intre ele&.
*5
!ractica concertata se situeaza la un nivel inferior intelegerilor si reprezinta un proces de coordonare
realizat intre diferite firme, dar care nu se concretizeaza in inc;eierea unui acord propriu,zis !nu
presupune existenta unei manifestari de vointa clar exprimata, ci doar a unei coordonari la nivelul
strategiilor comerciale&.
@um diferenta intre aceste forme de cooperare nu este usor de realizat, @omisia se limiteaza la a face
diferenta intre acordurile care intra in zona de aplicare a art. 1(B( si cele care nu intra in aceste
categorii.
Articolul 1(B% a prevazut si posibilitatea autorizarii anumitor acorduri, prin acordarea de
e!ceptii in bloc, in cazul anumitor tipuri de cooperari considerate ca pozitive, precum cele
care contri*uie la ameliorarea productiei, a distri*utiei, introducerea progresului te;nic,
realizarea de progres economic etc.
Interdictia a*uzului de pozitie dominanta si pro*lema controlului
concentrarilor !politica impotriva monopolurilor&
esi controlul intelegerilor dintre firme este necesar, el nu este si suficient. Excesul de
concentrare poate favoriza situatiile in care o firma a*uzeaza de pozitia ei dominanta pe
piata, manifestandu,se de o maniera incorecta, fie la nivelul preturilor practicate !prea mici
sau prea mari&, a conditiilor de comercializare sau a modului in care isi trateaza
consumatorii.
Art/ 8' %,E prevede ca orice a*uz din partea unuia sau mai multor agenti economici aflati
intr,o po*itie dominanta pe Piata @omuna sau intr,un segment important al acesteia este
interzis, atata vreme cat poate afecta comertul dintre tarile mem*re.
>n astfel de a*uz poate consta din+
a& impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare sau
a altor conditii comerciale inec;ita*ile4
*& limitarea productiei, distri*utiei sau a dezvoltarii te;nologice in dezavanta-ul
consumatorilor4
c& aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la tranzactii
ec;ivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavanta- in pozitia
concurentiala4
d& conditionarea inc;eierii unor contracte de acceptare, de catre parteneri, a unor
clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform
uzantelor comerciale, nu au legatura cu o*iectul acestor contracte.
=u*liniem faptul ca Art. 1# interzice numai abuzul de pozitie dominanta. nu doar simpla
sa e!istenta.
Acest articol se preteaza la numeroase controverse. aca formularea inclusa aici este destul
de clara in ceea ce priveste represaliile privind a*uzul de pozitie dominanta, este mai putin
clara in ceea ce priveste puterea de care dispune @omisia in domeniul controlului
concentrarilor. @u alte cuvinte, in aplicarea Art. 13 apar doua aspecte+ pe de o parte,
controlul comportamentului a*uziv pe piata datorita restrangerii li*ertatii de alegere a
consumatorilor determinata de faptul ca o firma dominanta pe piata, practic elimina
concurenta, preluand controlul asupra uneia sau mai multor intreprinderi concurente si, pe
de alta parte, modul in care @EE da @omisiei nu numai puterea de a interzice intelegerile si
a*uzul de pozitie dominanta, ci si posi*ilitatea de a exercita un control preala*il asupra
concentrarilor economice.
2egulamentul '&4'*$5 privind controlul operatiunilor de concentrare sta*ileste ca+
operatiile de concentrare de dimensiuni comunitare, care creeaza sau intaresc o pozitie
*.
dominanta si care au drept consecinta impiedicarea concurentei efective pe piata comunitara
sau intr,o zona semnificativa a acesteia, tre*uie declarate incompati*ile cu piata comuna.
Concentrarea apare atunci cand o firma o*tine controlul exclusiv asupra altei firme sau
asupra unei firme pe care o poate controla alaturi de alte firme sau atunci cand mai multe
firme preiau controlul unei intreprinderi sau creeaza alta noua.
? operatiune de concentrare fuzionare a mai multor intreprinderi sau de preluare a
controlului asupra mai multor intreprinderi este de dimensiune comunitara, atunci cand+
cifra de afaceri totala realizata pe plan mondial de toate intreprinderile vizate este
superioara valorii de 0 miliarde euro4
cifra de afaceri totala realizata in mod individual in cadrul @omunitatii, de cel putin
doua din intreprinderile vizate, reprezinta o valoare mai mare de #0$ milioane euro,
conditia fiind ca fiecare din intreprinderile vizate sa nu realizeze mai mult de #B% din
cifra lor de afaceri, in interiorul unuia si aceluiasi stat mem*ru.
Atunci cand cota de piata a firmelor in cauza nu depaseste #0H, nici in cadrul Pietei
comune, nici intr,o zona semnificativa a acesteia, concentrarea este considerata compati*ila
cu reglementarile comunitare.
@oncentrarile vizate prin Reglementare tre*uie sa fie notificate catre @omisie, care dispune
de un termen limitat pentru a se pronunta. =,a estimat faptul ca numarul cazurilor ce vor
tre*ui examinate va fi de 6$,0$ pe an, fapt care s,a verificat. Atunci cand respectivele
concentrari nu raspundeau acestor criterii ele erau supuse controlului autoritatilor nationale.
@ontrolul interventiilor pu*lice care pot deforma concurenta intre firme
Pentru ca relatiile de concurenta intre firme sa nu fie falsificate nu este suficient ca acestea
sa nu se inteleaga intre ele, sa nu a*uzeze de pozitia lor dominanta sau sa fie implicate intr,
un proces de concentrare care poate deveni prime-dios. Este necesar si ca relatiile de
concurenta sa nu fie alterate, deformate de existenta a-utoarelor de stat sau de persistenta
anumitor monopoluri in favoarea intreprinderilor pu*lice sau private *eneficiind de avanta-e
privilegiate.
A-utoarele de stat
Articolul $; precizeaza+ cu exceptia derogarilor prevazute prin prezentul tratat, sunt
incompati*ile cu Piata @omuna, toate a-utoarele acordate de stat, sau prin intermediul
resurselor statului, indiferent de forma im*racata, in masura in care afecteaza sc;im*urile
intre tarile mem*re sau ameninta sa altereze concurenta, favorizand anumite intreprinderi
sau activitati. ispozitia vizeaza in egala masura intreprinderile pu*lice si private.
eoarece interzicerea a*soluta a a-utoarelor ar fi imposi*ila, paragraful al doilea al Art. 12
mentioneaza trei situatii in care a-utoarele acordate sunt compatibile cu reglementarile pietei
comune, respectiv+
(& a-utoare cu caracter social acordate consumatorilor individuali, su* garantia
nediscriminarii legate de originea produselor in cauza4
#& a-utoare destinate remedierii pagu*elor provocate de calamitati naturale sau
evenimente exceptionale4
%& a-utoare acordate anumitor regiuni din Aermania afectate de divizarea tarii !dupa
reunificarea acesteia&.
e asemenea, al treilea paragraf mentioneaza situatiile in care a-utoarele pot fi considerate
drept compatibile cu Piata @omuna+
*0
a-utoarele destinate sa favorizeze dezvoltarea economica a regiunilor sau unde
nivelul de viata este anormal de scazut sau care se confrunta cu un soma- ridicat4
a-utoarele menite sa promoveze realizarea unui proiect important, de interes
european comun sau sa remedieze grave pertur*ari ale economiei intr,un stat
mem*ru4
a-utoarele pentru facilitarea dezvoltarii anumitor activitati sau anumitor regiuni
economice, atunci cand nu altereaza conditiile comerciale si de concurenta in
@omunitate4
a-utoarele destinate sa promoveze cultura si conservarea patrimoniului, atunci cand
nu altereaza conditiile comerciale si de concurenta in @omunitate4
alte categorii de a-utoare determinate de deciziile @onsiliului !decise cu o
ma-oritate calificata, pe *aza propunerii @omisiei&.
*/
Politica de coeziune economica si sociala
!olitica de coeziune economica si sociala reprezinta o suma de masuri specifice atat
politicii de de*voltare regionala !orientate catre reducerea dacala-elor intre regiuni,
reconversie industriala& cat si politicii sociale !masuri de reducere a soma-ului, insertie
profesionala, etc.&.
!olitica de dezvoltare regionala include un ansam*lu de masuri planificate si promovate
de catre autoritatile administratiei pu*lic locale si centrale, in parteneriat cu diferiti actori
economici, in vederea asigurarii unei cresteri economice si sociale dinamice si dura*ile, prin
valorificarea eficienta a potentialului local si regional. Altfel spus, PR include toate acele
masuri, actiuni care pot influenta in mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni. ?*iectivul
principal al PR il reprezinta realizarea unei cat mai eficiente si ec;ita*ile repartitii inter si
intraregionale in cadrul activitatilor si a rezultatelor acestora. ?*iectivele specifice, la randul
lor, includ+ reducerea soma-ului, cresterea nivelului de trai, atragerea investitorilor straini,
im*unatatirea infrastructurii, ec;ili*rarea sanselor si a conditiilor sociale intre mediul ur*an si
rural etc.
,adrul legal
@onform articolelor # si % ale Tratatului @E, una din sarcinile @omunitatii Europene este de a
promova pe intreg teritoriul comunitar o dezvoltare armonioasa, ec;ili*rata si dura*ila a
activitatilor economice, un grad ridicat de ocupare a fortei de munca si a protectiei sociale,
!R& cresterea nivelului de viata, a solidaritatii si coeziunii economico,sociale in randul
statelor mem*re.
Introdus prin Actul Unic !()13B()12&, actualul Titlu DCII al Tratatului >E !Articolele (01
(3#&, privind Coe*iunea economica si sociala su*liniaza faptul ca una din prioritatile
@omunitatii este aceea de a reduce disparitatile intre dezvoltarea diferitelor regiuni si
ramanerea in urma a celor mai putin favorizate regiuni sau insule, inclusiv zonele rurale.
=ustinerea oferita de @omunitate se va realiza prin intermediul 5=. Executivul, respectiv
@omisia Europeana, tre*uie sa raporteze la fiecare trei ani progresele realizate in planul
coeziunii economice si sociale, rapoartele urmand a fi insotite de propuneri adecvate privind
interventiile viitoare din cadrul politicii regionale comunitare.
Procedura de luare a deciziilor in cazul politicii de coeziune economica si sociala
@onform Articolului (3( al Tratatului @E, @onsiliul este cel care decide in unanimitate
asupra propunerilor facute de @omisie, dupa ce a o*tinut acordul Parlamentului European
si a consultat @omitetul Economic si =ocial si @omitetul Regiunilor. eciziile @onsiliului
privesc atat 5=, cat si 5ondul de @oeziune, respectiv+ a& sarcinile, o*iectivele prioritare si
modul de organizare al 5=4 *& regulile generale privind aplicarea acestor fonduri4 c&
prevederile necesare pentru a asigura eficienta si coordonarea 5ondurilor intre ele, dar si
cu alte instrumente financiare existente.
Procedura de luare a deciziilor a fost modificata prin %ratatul de la +isa astfel incat,
incepand cu ( ianuarie #$$2, @onsiliul va lua decizii pe *aza unei ma:oritati cali#icate in
toate pro*lemele legate de 5= si de 5ondul @oeziune !5@& !art. (3(&. Acest lucru
inseamna insa si faptul ca asupra viitoarei perioade de programare, respectiv #$$2,#$(%,
@onsiliul va lua in continuare decizii prin procedura unanimitatii.
Instrumente financiare de realizare a P@E= in perioada #$$$,#$$3
In perioada #$$$,#$$3, >E a oferit asistenta financiara in cadrul unor programe regionale
multianuale negociate intre regiuni, statele mem*re si @omisie, prin intermediul a+
*!
patru fonduri structurale !1EDE-, 1SE, 1E)F$4), I1)!&4
a unui 1ond de Coe*iune<
a unui 1ond de Solidaritate<
a patru initiative si scheme comunitare specifice !I8TERREA, 7EAER, ES>A7 si
>R.A8&.
Acestor fonduri, sustinute financiar prin intermediul *ugetului comunitar, li se adauga
fondurile oferite de BEI, pentru o*iective legate tot de atingerea @E=.
In afara acestor instrumente financiare, incepand cu perioada financiara '((( & '((5 au
fost introduse doua noi instrumente financiare de preaderare, care se adreseaza exclusiv
statelor candidate, IS!$ si S$!$-D. @ele doua noi instrumente vin sa se alature a-utorului
oferit prin intermediul programului P/ARE. Instrumentele de pre,aderare sunt menite, pe de
o parte, sa ofere acestor tari suportul financiar necesar perioadei de pre,aderare si, pe de
alta parte, sa o*isnuiasca viitoarele state mem*re cu mecanismele specifice accesarii si
utilizarii instrumentelor structurale.
/3)T2U,E3TE )T2UCTU2A<E
2ondurile Structurale<
1ondul european de de*voltare regionala !5EER& prin care se finanteaza infrastructura,
investitiile productive, proiectele de dezvoltare si asistenta orientate catre I<<,uri4
1ondul social european !5=E& ofera spri-in atat persoanelor anga-ate, cat si somerilor prin
intermediul unor programe de reconversie, formare etc.4
1ondul european de orientare si garantare agricola !5E?AA sectiunea Aarantare&
finanteaza masurile de dezvoltare rurala si de asistenta acordata fermierilor, in special in
acele regiuni ramase in urma din punct de vedere economic, dar si in restul regiunilor >E, prin
intermediul politicii agricole comune !PA@&4
Instrumentul financiar de orientare a pescuitului !I5?P& finanteaza reformele structurale in
sectorul pescuitului.
2ondul de ,oeziune
Incepand cu anul ())% !urmare a Tratatului de la <aastric;t& a fost creat un fond special,
1ondul de Coe*iune !5@&, folosit pentru a finanta acele proiecte legate de mediu si transport
promovate de statele mem*re in care PA.Bloc este su* )$H din media comunitara, respectiv
=pania, Portugalia, Irlanda si Arecia.
2ondul de Solidaritate al Uniunii Europene
@reat in noiem*rie #$$#, cu scopul de a facilita exprimarea solidaritatii >E fata de populatia
unui stat mem*ru sau in curs de aderare, afectata de un dezastru natural ma-or.
"nitiativele comunitare<
I8TERREA stimuleaza cooperarea transfrontaliera, transnationala, interregionala si este
finantat de 5EER4
7EAER promoveaza dezvoltarea dura*ila in zonele rurale si este finantat de 5E?AA,?4
ES>A7 com*aterea oricaror forme de discriminare si inegalitatilor privind accesul la munca
si este finantat de 5=E4
>R.A8 incura-eaza refacerea economica si sociala a ariilor ur*ane confruntate cu
pro*leme de dezvoltare4 finantat de 5EER.
/3)T2U,E3TE 8/3A3C/A2E "E P2E(A"E2A2E
@erintele impuse tarilor candidate in toate aceste domenii infrastructura, industrie, servicii,
I<<,uri, agricultura, mediu au impus introducerea unor instrumente financiare noi, specifice
perioadei #$$$,#$$3, respectiv "S!A Instrument for Structural !olicies for !re4$ccession
!Instrumentul pentru politici structurale de preaderare& si SA!A-= Special $ccession
!rogramme for $griculture and -ural Development !Programul special de aderare pentru
agricultura si dezvoltare rurala&, care s,au adaugat programului !>A-E initial.
10
Principii de *aza in alocarea 5ondurilor =tructurale
Incepand cu ()11, 5= opereaza pe *aza a patru principii c$eie, respectiv+
concentrarea,
programarea,
parteneriatul,
aditionalitatea.
Concentrarea implica faptul ca 5= sunt concentrate asupra unui numar definit de o*iective
prioritare. aca pentru perioada ())6,())), numarul lor a fost de sapte !?(, ?#, ?%, ?6,
?0a si ?0*, ?3&, pentru urmatoarea perioada de programare, #$$$,#$$3, numarul lor a fost
redus la trei !?(, ?# si ?%&. e o*servat ca ?*iectivul 3 a fost introdus dupa aderarea
Austriei, 5inlandei si =uediei in ())0, cu scopul de a spri-ini regiunile sla* populate din
nordul 5inlandei si =uediei !regiuni cu mai putin 1 locuitoriB"m
#
&. In continuare, cel mai
important o*iectiv a fost si ramane ?*iectivul ( !?(&, atat din punct de vedere financiar, cat
si politic. In cadrul acestui o*iectiv se acorda spri-in financiar acelor regiuni in care
PI.Blocuitor este mai mic de 20H in raport cu media comunitara.
!rogramarea principiu introdus in ()11, introduce o diferenta semnificativa in raport cu
perioadele anterioare. eoarece, pana la aceasta data, cu prioritate fusesera finantate
proiecte individuale, acest lucru generase suprapuneri si ineficienta. @a atare, reforma a
introdus programarea multianuala, menita sa asigure o mai *una coordonare la nivelul
programelor. In practica, acest lucru insemna faptul ca statele mem*re tre*uiau sa depuna
planuri de dezvoltare, care sa formeze *aza negocierilor cu @omisia Europeana si care sa se
regaseasca, eventual, in @=@. In cele din urma, includ strategiile de dezvoltare prioritati de
actiune pentru 5=, o*iective specifice si contri*utiile financiare necesare atingerii acestor
o*iective. >lterior, @=@ se implementeaza prin intermediul unor P?. Incepand cu ())6, a
devenit posi*il pentru un stat mem*ru sa negocieze un >P, reprezentand o fuziune intre un
@=@ si diferitele P?, care necesita doar o apro*are formala din partea @omisiei.
Principiul parteneriatului este legat de principiul anterior, al programarii, in legatura cu
principiul su*sidiaritatii. Parteneriatul isi propune sa conduca la realizarea unei stranse
cooperari intre autoritatile europene, nationale si regionale, in pregatirea si implementarea
programelor 5=. Treptat, parteneriatul a fost extins, treptat fiind implicati si partenerii sociali
si economici.
In fine, principiul aditionalitatii a fost confirmat in ()11 ca reprezentand principala trasatura a
5=. Astfel, asistenta comuntara tre*uie sa completeze si nu sa inlocuiasca eforturile statelor
mem*re, acestea fiind o*ligate sa ofere cofinantare pentru proiectele si programele eligi*ile
sustinerii prin intermediul 5=. In plus, statele mem*re se o*liga sa mentina nivelul
c;eltuielilor structurale pu*lice cel putin la nivelul perioadei de programare anterioare.
?*iective ale PR pentru perioada #$$$,#$$3
In fiecare perioada de programare sunt sta*ilite o*iective specifice, care marc;eaza liniile de
actiune ale 5=, o*iectivele fiind decise in functie de principalele prioritati identificate la nivel
comunitar. @a atare, aceste o*iective apar ca o)iective prioritate, care au caracter
operational !nu strategic&, fiind direct corelate cu domeniile care necesita interventii
structurale intr,o anumita perioada de programare.
11
Pentru perioada de programare #$$$,#$$3 au fost identificate trei prioritati carora le
corespund trei o*iective !reamintim faptul ca, in perioada ())6,())), au fost sta*ilite 3,2
o*iective prioritare
xxv
&.
6)iectivul 1 1teritorial; & dezvoltarea regiunilor ramase in urma
5EER, 5=E, 5E?AA ?, I5?P
?*iectiv general+ promovarea dezvoltarii si sustinerea a-ustarilor structurale in cadrul
regiunilor ramase in urma din punct de vedere economic.
=unt finantate investitiile in infrastructura de *aza !transport, retele de apa, energie,
tratarea deseurilor&, precum si investitiile in sanatate si educatie4
=unt eligi*ile regiunile in care PI.Bloc este mai mic de 20H din media PI. al >E,
nivelul investitiilor este redus, rata soma-ului este superioara mediei >E,
infrastructura de *aza este deficitara etc.4
Cizeaza maxim ##H din populatia >E si reprezinta circa 2$H din *ugetul alocat 5=4
=unt vizate, in principal, regiuni din =pania, Portugalia, Arecia, sudul Italiei, @orsica,
Irlanda, anemarca, =uedia !regiunile ultraperiferice&, 5inlanda !regiunile cu o
densitate a populatiei foarte scazuta, su* 1 locuitoriB"m patrat&.
6)iectivul ' 1teritorial; & reconversia economica si sociala a regiunilor cu dificultati
structurale
5EER, 5=E
=ustinerea reconversiei economice si sociale a zonelor care, desi au un nivel de
dezvoltare apropiat de media comunitara, se confrunta cu dificultati structurale !declin
industrial&, ceea ce genereaza o rata a soma-ului ridicata4
Tone vizate+ zonele industriale in declin, zonele dependente de pescuit, cartiere
ur*ane in dificultate4 in general, acele centre in care pro*lemele nu sunt legate de
a*senta infrastructurii necesare si de declinul economic al activitatilor economice
traditionale, ceea ce impune gasirea de solutii in directia unei dezvoltari economice
alternative4
Reprezinta circa ((,0H din *ugetul 5= si vizeaza circa (1H din populatia >E !($H
sunt zonele industriale, 0H zonele rurale, #H zonele ur*ane si (H zonele
dependente de pescuit&4
6)iectivul * 1sectorial
xxvi
; & dezvoltarea resurselor umane
5=E
=ustine actiuni in favoarea dezvoltarii resurselor umane, menite sa permita atat
reducerea soma-ului cat si prevenirea acestuia, pe intreg teritoriul >E, cu exceptia
regiunilor eligi*ile su* o*iectivul (4
Cizeaza actiuni in favoarea somerilor !formare de *aza, formare continua,
ameliorarea structurii educationale&, actiuni pentru sustinerea egalitatii de sanse, in
special pentru grupurile sociale fragile+ femei, grupuri etnice, persoane cu ;andicap,
persoane discriminate pe criterii de varsta etc.4
Reprezinta circa (#,%H din 5=.
6 noua ar$itectura a !,ES dupa '((3
99v
Deoaree $ot a$area onfuzii $rivind numarul de o2ietive $rioritate, faem $reizarea a diferenta $rovine
din modalitatea de numerotare a ae"tora, 52ietivul 5 fiind im$artit in alte doua "u2o2ietive, 5a "i 52.
99vi
-n lim2a engleza, t!ematic o23ecti#e
12
=a ne reamintim faptul ca, in evolutia sa, politica de coeziune a >E a cunoscut o dezvoltare
semnificativa dupa ()1), odata cu introducerea in >E a planificarii financiare multianuale inclusa
in Perspectivele 8inanciare. @orespunzator fiecarei perioade financiare parcurse pana in acest
moment de >niune, s,au derulat patru generatii de instrumente structurale, respectiv+
A Delors I+ ()1) ())%
A Delors II+ ())6 ()))
A $genda &'''+ #$$$,#$$3
A $genda &''(+ #$$2 #$(%
Prin intermediul primelor trei perioade de programare, incepand cu ()1), >niunea a investit in
cele mai putin favorizate regiuni circa 61$ miliarde euro. Inainte de extinderea din #$$6B#$$2,
principalii *eneficiari ai politicii de coeziune au fost Arecia !6#.3H&, Irlanda !#3.2H&, landurile din
Aermania de Est !(1.)H&, =udul Italiei <ezzogiorno !(2.6H& si =pania !(6.2H&
xxvii
.
,adrul financiar al UE pentru perioada '((3. '(1*
7a ($ fe*ruarie #$$6, intr,un document intitulat Construind impreuna viitorul: provocari politice si
modalitati bugetare ale Uniunii e/tinse, &''(4&'27, @omisia si,a prezentat propunerile
*ugetare pentru perioada #$$2,#$(% !prima etapa a procesului *ugetar& pornind de la
identificarea a patru prioritati politice. upa o perioada de dez*ateri si de negocieri aprinse,
propunerile @omisiei, au fost apro*ate, cu unele modificari, in cadrul @onsiliului European de la
.ruxelles !(2 decem*rie #$$0&.
Aceste prioritati se regasesc in noua !erspectiva 2inanciara '((3.'(1*, respectiv+
1. cresterea durabila cu doua su*,ru*rici+
a. competitivitate in serviciul cresterii si #olosirii #ortei de munca !realizarea
o*iectivelor 7isa*ona&. Printre altele se numara c;eltuieli cu cercetarea si
dezvoltarea, interventii europene in vederea cresterii, educarii, formarii etc.M2# mld
1.6HN
2. coeziune in vederea realizarii cresterii economice si utilizarii #ortei de munca+ in
cadrul acestei ru*rici se regasesc c;eltuielile cu 5= si 5@, destinate actualelor si
viitoarelor state mem*re M%$2.3 mld %0.2HN
2. dezvoltarea durabila si prote:area resurselor naturale. Aici se regasesc in principal
c;eltuielile legate de PA@ si politica de mediu. =a ne reamintim ca, in urma @onsiliului
European de la .ruxelles, din octom*rie #$$#, c;eltuielile cu PA@ nu tre*uiau sa creasca cu
mai mult de (H pe an, cu alte cuvinte cu mai putin decat nivelul previzionat al inflatiei. @a
atare, aceste c;eltuieli, in preturi constante, vor tre*ui sa scada de la 6%.2 miliarde euro in
#$$3 credite de anga-ament , la 6$.3 miliarde euro in #$(% !preturi constante #$$6& M%2(.#
!6%.(H& din care c;eltuielile legate direct de PA@ reprezinta #)%.( mld euro !%6H&N
*. Cetatenie. libertate. securitate si :ustitie ( capitol inclus pentru a oferi un sens cetateniei
europene. acopera c;eltuielile legate de securitatea interna a >niunii, controlul frontierelor
externe, imigratia, mentinerea diversitatii culturale etc.M($.# mld euro !(.#H&N
1. UE ca actor global = capitol prin care se #inanteaza politica e!terna a UE. a:utor pentru
dezvoltare. politica de vecinatate. politica comerciala comuna. a:utorul umanitar etc.
1ondul European de De*voltare a fost integrat in *ugetul >E si inclus in cadrul acestei ru*rici.
M0$.$( mld. Euro 0.1HN
5. Administratie M0$.% mld. Euro , 0.1HN
e remarcat faptul ca noua structura reprezinta o mutatie in raport cu situatia anterioara,
punctele esentiale fiind urmatoarele+
Creditele anga:ate anuale
xxviii
urmau a trece de la (#$.3 miliarde in #$$3 la (#3.3
miliarde in #$(%!spre comparatie, *ugetul francez in #$$6 va fi de #1$ miliarde euro&. 7a
99vii
,&e neJ EU o&e"ion $oliK (2000%201*), u$dated 20 BulK 200., JJJ.eu rativ.om
1*
finele perioadei, aceste credite se vor ridica la (.$60H din PI. al >E,#2 !inclusiv .ulgaria
si Romania&.
Creditele platite anuale urmau a creste de la ((6.2 mld euro in #$$3 la ((1.3 mld in
#$(%. @a medie anuala, creditele platite vor reprezenta circa (H din PI. al >E.
upa cum se poate o*serva din ta*elul de mai -os, conform noilor !erspective 2inanciare '((3.
'(1*, politicii de coeziune i,au fost alocate *(3/5 miliarde euro dintr,o valoare totala de 85'/4
miliarde, respectiv, *4/3? din total. Caloarea totala a *ugetului >E reprezinta (.$60H din
Cenitul 8ational .rut al >E !Aross 8ational Income&
xxix
.
,6##"%#E+% A!!-6!-"A%"6+S
@A >EA="+B
In billion of EU-,
at &''8 prices
In G
(a. @ompetitiveness for groKt; and emplo:ment 2#.( 1,6H
1)/ ,o$esion for groCt$ and emploDment *(3/5 *4,3?
#. Preservation and management of natural resources %2(.# 6%,(H
of Ehich mar"et4related e/penditure &672 78,'G
%. @itizens;ip, freedom, securit: and -ustice !excl. E>=5& ($.% (,#H
6. T;e E> as a glo*al partner !excl. E5& 0$.$ 0,1H
0. Total administrative expenditure 0$.% 0,1H
3. @ompensations .ABR? $.1 $,(H
%otal commitments 13#.6
"n ? of EU.'3 B+" (.$60H
Sursa: Conclu*iile !resedentiei din 26 Decembrie &''3, Cadrul 1inanciar, C$D-E1I? &95, 23623;'3, Brussels, 26
decembrie &''3
In raport cu solicitarea initiala a @omisiei, varianta agreata in cele din urma de catre @onsiliu a
insemnat nu doar o alocare mai redusa !%$2.3 fata de %%3.( miliarde euro& ci si o modificare a
distri)utiei indicative intre cele trei prioritati !@onvergenta , 1(.2H, @ompetitivitatea regionala
si ocuparea fortei munca (0.1H si @ooperarea teritoriala europeana #.66H&, dupa cum
rezulta si din ta*elul urmator+
6)ective ,ommission
proposal in ?
in )illion Euro,ouncil
agreement in?
in )illion Euro
,onvergence 21.06 H #36 1(.2 H #0(.%
-egional ,ompetitiveness and EmploDment (2.## H 02.) (0.1 H 61.1
99viii
,
Prini$iul anualitatii "emnifia de$endenta o$eratiilor de atre un e9eritiu anual a$a2il "a failiteze ontrolul
ativitatii e9eutivului omunitar. ,otodata, ade"ea "unt nee"are atiuni $lurianuale. -n ae"t az "e fae a$el la
notiune de redite di"oiate, are "e de"om$un in redite de anga3ament "i redite de $lati. (reditele de
anga3ament ao$era, in tim$ul e9eritiului finaniar in ur", o"tul total al o2ligatiilor 3uridie ontratate $entru
atiuni a aror realizare "e intinde $e o $erioada mai mare de un e9eritiu. (reditele de $lati ao$era, $ana la
onurenta nivelului in"ri" in 2uget, &eltuielile are deriva din e9eutia anga3amentelor ontratate in ur"ul
aelui e9eritiu "au al unui e9eritiu anterior. Ele fa o2ietul unor autorizari 2ugetare anuale.
99i9
Sa ne reamintim fa$tul a $lafonul re"ur"elor $ro$rii ale UE a fo"t fi9at in $erioada 2000%200. la 1.21< din P-? "i a
"a"e "efi de "tate "i guverne din $rini$ale tari ontri2uitoare nete, $rintre are "i 4ranta, au $ro$u" limitarea &eltuielilor
omunitare la 1< din P-?.
11
European %erritorial
,ooperation
%.)6 H (%.# #.66 H 2.0
%otal **5/1 *(3/5
6)iectivele politicii de coeziune a UE '((3 .'(1*
eoarece dez*aterile pu*lice generate de reforma P@E= au scos in evidenta necesitatea
concentrarii asupra unui numar mai redus de pro*leme, esentiale pentru asigurarea coeziunii la
nivelul >E, precum cea a competitivitatii, dezvoltarii dura*ile, restructurarii economice si sociale,
propunerile facute de @omisie in .hird Cohesion -eport si agreate de @onsiliului European de
la .ruxelles !decem*rie #$$0& au vizat un numar limitat de teme prioritare, menite sa reflecte
agenda sta*ilita la 7isa*ona si Aot;e*urg, !European @ommission, #$$6&.
?*iectivele care vor fi finantate prin noile Perspective financiare #$$2,#$(% su* titlul Coe*iune
pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca au fost urmatoarele+
Convergenta +fostul )2,<
Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca +fostul )&,4
Cooperare teritoriala +fosta initiativa comunitara I?.E--EF III,.
1. PrioritateaBo*iectivul convergenta, are in vedere sustinerea cresterii economice si a
procesului de creare a noi locuri de munca in cele mai putin dezvoltate state si regiuni
comunitare si reflecta, in fapt, elementul de continuitate in cadrul P@E=
xxx
. =unt vizate acele
regiuni in care !"@0loc este su) 34? din media comunitara, iar interventiile au ca o*iectiv
crearea de conditii favora*ile pentru asigurarea cresterii economice, menite sa permita
realizarea unei convergente reale. =trategiile vor tre*ui sa ai*a in vedere cresterea pe
termen lung a competitivitatii si a gradului de ocupare a fortei de munca.
Pentru regiunile care vor fi afectate de asa,zisul e#ect statistic
xxxi
, @omisia a propus si
propunerea a fost acceptata, acordarea unei sustineri temporare.
xxxii
Acest a-utor va fi acordat
numai pana in #$(%, fara a mai fi urmat de o alta perioada de tranzitie.
Efectul statistic inregistrat in (1 regiuni din >E,(0 care inregistreaza un PI.Bloc. mai mic de 20H din media
>E(0, regiuni care insumeaza circa () milioane locuitori !inclusiv <alta, nou stat mem*ru&. Pentru cele (1
regiuni, extinderea >E la #0 state mem*re inseamna cresterea PI.Bloc la peste 20H din media comunitara desi
crestere este strict statistica. @onform estimarilor, patru regiuni sunt plasate in Aermania de Est, patru in <area
.ritanie, patru in =pania, una in Arecia si una in Portugalia. eoarece aceste regiuni se confrunta cu exact
aceleasi sla*iciuni structurale ca si inainte de extindere, o*ligatia de a mentine sustinerea fata de acestea apare
ca evidenta.
Prioritatea convergenta va fi sustinuta de resursele financiare ale 2E=E-, 2SE si 2,. 5iecare
din cele trei fonduri va fi orientat cu prioritate catre anumite tipuri de interventii, menite sa
raspunda tocmai pro*lemelor identificate la nivel comunitar, privind competitivitatea, dezvoltarea
dura*ila sau restructurarea economica si sociala.
2. Prioritatea competitivitate regionala si utilizarea fortei de munca va viza interventiile in
directia anticiparii si promovarii sc;im*arii si are in vedere faptul ca statele mem*re, regiunile
si cetatenii >E vor tre*ui sa se adapteze la o lume in continua sc;im*are din punct de vedere
economic si social, care sa fie orientata catre o economie *azata pe cunoastere. Pro*leme
particulare vor genera im*atranirea populatiei, cresterea imigratiei, lipsa fortei de munca in
anumite sectoare c;eie, incluziunea sociala
xxxiii
.
999
(onform Art. 15/ al ,UE, $rioritatea P(ES e"te de a redue deala3ele dintre 8nivelurile de dezvoltare ale diferitelor
regiuni:.
999i
+egiunile are "e onfrunta u a"a%numitul 8e+ect statistic: "unt aele regiuni in are "e va inregi"tra o relativa
im2unatatire a nivelului P-?@lo, a urmare a inluderii in UE a unor tari u un P-?@lo mult mai mi.
999ii
Pentru a mentine e&itatea interventiilor, nivelul "u"tinerii aordate ar tre2ui "a fie mai mare deat el dei" in 1!!!, la
?erlin, $entru regiunile aflate la ael moment in tranzitie.
999iii
Deoaree in ae"t moment modul de im$lementare al Agendei 6i"a2ona e"te ne"ati"faator, (omi"ia a $ro$u" a
"u$ortul finaniar omunitar "a ationeze a un atalizator la nivelul $olitiilor nationale "i regionale, $rin doua ti$uri de
interventiiE
$rin intermediul programelor regionale % P(ES ar tre2ui "a a3ute regiunile "i autoritatile regionale "a antii$eze "i
$romoveze "&im2arile eonomie din zonele indu"triale, ur2ane "i rurale, $rin intarirea om$etitivitatii, $ornind de la
15
Prioritatea competitivitate regionala si utilizarea fortei de munca va fi sustinuta de resursele
financiare ale 2E=E- si 2SE/
*. A treia prioritate, cooperarea teritoriala europeana are in vedere promovarea unei
dezvoltari armonioase si ec;ili*rate a teritoriului >E. In principiu, toate regiunile definite la
nivel 8>T= III, aflate de,a lungul granitelor interne si externe, terestre si maritime, pot initia
actiuni de cooperare transfrontaliera cu scopul de a promova solutii comune in cazul unor
pro*leme care pot sa apara intre state vecine, precum cele legate de dezvoltarea ur*ana,
rurala, relatii economice, dezvoltarea I<< etc.
=ustinerea financiara se va realiza prin intermediul 5ondul European de ezvoltare Regionala
care va finanta proiecte care vizeaza cooperarea transfrontaliera la granitele interne ale >E !intre
statele mem*re&, cooperarea transnationala si cooperarea interregionala. Proiectele eligi*ile care
vizeaza granitele externe vor fi finantate prin intermediul a noua noi instrumente financiare, care
*eneficiaza de transfer din 5EER, Instrumentul European de Becinatate si !arteneriat +IEB!, si
Instrument de $sistenta de !re4aderare +I!$,
+oul cadru legislativ al perioadei '((3 . '(1*
8oile Regulamente privind perioada #$$2,#$(% au fost date pu*licitatii in vara anului #$$3, respectiv+
-egulament general+
L Regulament privind procedurile generale asupra 5EER, 5=E si 5@ , Council -eg+EC, ?o
2'57;&''9
-egulamente specifice+
L Regulament privind 5ondul European pentru ezvoltare Regionala , -eg +EC, 2'5';&''9 privind
5EER !0 iulie #$$3&
L Regulament privind 5ondul de @oeziune , -eg +EC, 2'58;&''9 !(( iulie #$$3&
L Regulament privind 5ondul =ocial European -eg+EC, 2'52;&''9 , !0 iulie #$$3&
L Regulament privind Fruparea Europeana pentru Cooperare .eritoriala 4 -eg+EC, 2'5&;&''9 !0
iulie #$$3&
L Regulament al Parlamentului European si al @onsiliului sta*ilind un Instrument European de
Cecinatate si Parteneriat !IECP&4
L Regulament al @onsiliului sta*ilind un Instrument de Asistenta de Pre,aderare !IPA&.
deala3ele eonomie, "oiale "i teritoriale e9i"tenteI
$rin intermediul programelor nationale A P(ES ar tre2ui "a "$ri3ine $o$ulatia in $roe"ul de ada$tare "i "&im2are
eonomia, in linie u $rioritatile EES, $rin "u"tinerea unor $olitii are "a ondua la mai 2una utilizare a fortei de
muna, re"terea alitatii "i $rodutivitatii munii "i a gradului de inluziune "oiala.
1.
Politica agricola comuna
4PA nu este atat o politica agricola comuna, cat un sistem agricol
comun de sustinere a preturilor5)
67o!n Mcormic1, Understanding t!e "uropean Union8
Principii si o*iective ale politicii agricole comune !PA@&
Politica agricola comuna, politica de importanta ma-ora pentru >E !adesea fiind considerata
in fapt singura verita*ila politica comuna&, a avut in principal ratiuni de natura politica, interne
dar si externe. upa cum arata /elen 'allace !#$$6& PA@ poate fi perceputa ca o strategie
defensiva, condusa politic, de modernizare a agriculturii vest,europene, pe fondul
amenintarilor interne venite dinspre societatea industriala dar si a amenintarilor externe
generate de competitia comerciala americana. In anii imediat de dupa raz*oi, pro*lema
implicarii grupurilor dezavanta-ate si izolate politic a fost transformata in prioritate. Prin
integrarea sectorului agricol, a fost astfel asigurat suportul fermierilor, categorie sociala
semnificativa la sfarsitul anilor J0$. Pe de alta parte, PA@ oferea protectia necesara in fata
exportatorilor agricoli de peste ocean, in special in fata celor americani.
Importanta acestei politici poate fi pro*ata si de elemente cantitative precum faptul ca 1$H
dintre textele pu*licate in 9urnalul ?ficial al @E apartin domeniului agricol si, nu mai putin
semnificativ, de faptul ca si in prezent, circa 6$H din *ugetul comunitar este orientat catre
acest domeniu.
7a momentul negocierii Tratatului de la Roma !T@E&, agricultura ocupa un loc important pe
agenda statelor mem*re, deoarece reprezenta (#H din P=. al celor sase state fondatoare si
ocupa circa #$H din forta de munca. @ele mai multe ferme agricole erau mici si deci
vulnera*ile, ma-oritatea guvernelor nationale oferind sustinere agriculturii.
@a atare, conform Tratatului de la Roma, PA@ se *aza pe urmatoarele principii<
cel al promovarii pietei unice in domeniul agricol4
al preferintei comunitare respectiv a unui sistem protectionist menit sa aduca
avanta-e producatorilor agricoli comunitari in fata produselor importate4
o sustinere financiara comuna, de catre toate statele mem*re, prin intermediul
*ugetului comunitar, a costurilor implicate de gestionarea acestei politici.
6)iectivele !A,
@onform Art. %% T@E, PA@ viza urmatoarele o)iective+
1. cresterea productivitatii in agricultura, prin asigurarea unei dezvoltari rationale a
productiei, precum si o exploatare optima a factorilor de productie, in special a mainii
de lucru4
2. asigurarea unui nivel de viata ec$ita)il pentru fermieri4
*. sta)ilizarea pietelor4
1. garantarea securitatii aprovizionarii4
5. asigurarea unor preturi rezona)ile pentru consumatori.
@eea ce apare cu evidenta numai din lectura acestor o*iective este faptul ca politica agricola
comuna a utilizat diferite instrumente de interventie pentru a ec;ili*ra sau modifica raporturile
de piata, cu scopul de a atinge rezultate care nu ar fi putut fi realizate in alte conditii. Aceste
interventii, in esenta politice, erau evident g;idate de alte valori decat cele specifice pietei
li*ere, principalul scop fiind de a influenta distri*utia veniturilor agricole, prin influentarea
10
preturilor. @a atare, in cadrul PA@, ca si in economiile centralizate de altfel, preturile care
guverneaza deciziile fermierilor nu mai sunt rezultatul cererii si al ofertei, ci rezultatul unor
decizii politice !/. 'allace, #$$6, p. ()#&. ?*iectivele trei si cinci !sta*ilitatea pietelor si
garantarea unor preturi rezona*ile pentru consumatori& exprima su*stanta asa,numitei
organi*ari comune a pietelor.
#odalitati de realizare a !A,
<i-loacele de realizare a politicii agricole comune !PA@& sunt prevazute in articolele
urmatoare ale Tratatului @E+
a) organi*area comuna a pietei !art. %6&. Pentru atingerea o*iectivelor prevazute in
cadrul art.%), piata agricola urma a fi organizata, avand in vedere urmatoarele
elemente+
reguli comune in domeniul concurentei4
coordonare o*ligatorie privind organizarea diferitelor piete nationale4
organizarea pietelor europene. In final, aceasta a treia forma se va impune, su*
termenul generic de )rgani*area Comuna a !ietelor !?@P&, pentru cereale, za;ar
etc.
2) masuri ori*ontale, respectiv actiuni, acte normative, instrumente financiare aplica*ile
intregului sector agricol, indiferent de natura produselor agricole, respectiv+
masuri prin care se finanteaza sectorul agricol,
proceduri privind administrarea si controlul terenurilor,
mecanisme comerciale si acorduri comerciale !in special legate de relatiile din
cadrul ?<@&,
masuri privind protectia consumatorilor etc.
#odul de functionare al organizatiilor comune de piata
?rganizarea comuna de piata permite fi/area preturilor agricole unice pentru toate pietele
europene, acordarea de a0utoare producatorilor, instaurarea de mecanisme de control a
productiei si organi*area schimburilor comerciale cu alte tari. Alte atri*utii vizeaza relatiile
intre statele membre si Comisia europeana.
<ecanismele se prezinta astfel !@entrul de Resurse 9uridice, #$$#&+
preturile 7a inceputul fiecarui an @onsiliul fixeaza trei categorii de preturi ale produselor
agricole+
pretul indicativ !considerat ca pretul la care ar putea avea loc tranzactiile pe piata
comunitara&,
pretul initial !pretul minim la care pot fi vandute produsele de import4 este mai mare decat
pretul de interventie si incura-eaza cumpararea produselor comunitare, respectand astfel
principiul preferintei comunitare&,
pretul de interventie !fiind pretul garantat la care autoritatea poate cumpara si stoca
cantitatile produse&.
acordarea de a0utoare financiare. A-utoarele financiare pot fi acordate pentru incura-area
productiei !Regulamentele nr. (#0)B())) si nr. (#0(B)) ale @onsiliului&, cresterea septelului,
pentru compensarea pierderilor suportate de agricultori in raport cu preturile internationale,
pentru mar"etingul productiei, cresterea competitivitatii sau pentru incura-area a*andonarii
unui anumit tip de productie B pentru conversia terenului sau a unor exploatatii agricole.
controlul productiei =istemul cotelor si garantarea unor cantitati la nivel national permit
controlul productiei agricole si limitarea surplusului, ca si stocarea acestuia. Prin sistemul de
cote, fermierilor le este permisa producerea unei cantitati maxime, depasirea acestei cote
fiind penalizata. Aarantarea unor cantitati la nivel national presupune ca depasirile vor fi
penalizate prin diminuarea pretului de interventie pentru anul urmator. @ontrolul poate fi facut
si prin necultivarea terenului sau diversificarea productiei prin producerea unor materii prime
1/
necesare *iomasei, primindu,se in sc;im* compensatii financiare. 5ermierilor le pot fi
acordate compensatii directe *azate pe numarul de animale sau suprafata cultivata.
comertul cu statele nemembre ale >E. In acest sens este incura-at exportul produselor
procesate. Pentru a importa produse este necesar o*tinerea unei licente de import si plata
unei taxe de import.
Asemenea organizari ale pietelor constau in reguli sta*ilite la nivel comunitar privind
nivelurile de productie, calitatea, modul de comercializare al anumitor categorii de produse
agricole, precum si spri-inul financiar care este acordat din *ugetul comunitar producatorilor
pentru compensarea unor diferente de preturi pe piata si evitarea supraproductiei.
?rganizatii comune de piata functioneaza pentru ma-oritatea produselor agricole de origine
vegetala sau animala, precum culturile ara*ile, vin, ulei de masline, fructe si legume, ;amei,
lapte si produse lactate4 productii si produse din *ovine si taurine, de ovine si caprine, tutun
sau miere. e remarcat ca, pentru alcool si cartofi nu exista piete organizate. in cauza
amplasarii geografice indepartate a anumitor regiuni din >niune, au fost prevazute reguli
speciale pentru insulele @anare, <adeira si Azore, insulele din <area Egee si pentru
departamentele franceze de peste mari. =ta*ilirea si aplicarea regulilor organizarilor comune
ale pietelor sunt in responsa*ilitatea @onsiliului si a @omisiei, aceasta din urma fiind a-utata
de un comitet de experti reprezentand statele mem*re.
,odul de utilizare al preturilor pe piata cerealelor
Piata cerealelor poate fi considerata ca un reper, in masura in care pe aceasta piata s,a
facut primul experiment !()3#& privind mecanismul de armonizare si sustinere a preturilor.
upa cum am aratat anterior, ansam*lul interventiilor PA@ se *azeaza pe preturi comune,
definite in functie de gradul de protectie dorit. @onsiliul de <inistrii, cu ma-oritate calificata,
dupa consultarea Parlamentului European si pe *aza propunerilor @omisiei, sau @omisia, la
inceputul fiecarei campanii de comercializare
xxxiv
, fixeaza in mod artificial trei categorii de
preturi+ preturi indicative, preturi prag si preturi de interventie
!retul indicativ reprezinta pretul maxim la care instantele comunitare estimeaza ca se vor
derula tranzactiile. esi artificial, el este pretul dorit a fi o*tinut de producatori, in mod
normal, pe piata comunitara
xxxv
.
!retul prag reprezinta pretul minim la care pot fi vandute produsele comunitare importate.
Are un nivel superior pretului de interventie dar inferior celui indicativ. Este sta*ilit astfel incat
sa,i incite pe operatorii economici comunitari sa respecte principiul preferintei comunitare. =e
determina astfel incat pretul de vanzare in >E al unui produs importat sa fie foarte apropiat
de pretul indicativ, tinand cont de c;eltuielile de transport si asigurare.
In cazul in care preturile importurilor sunt inferioare preturilor prag, acestea sunt taxate. e
exemplu, daca se importa grau canadian, la un pret inferior pretului prag, se va percepe o
taxa vamala suplimentara !prelevarea la import& egala cu diferenta intre pretul prag si pretul
produsului importat.
!retul de interventie este pretul garantat fermierilor, la care un organism de interventie
desemnat de statele mem*re va cumpara eventualele excedente si le va stoca. Prin urmare
este un pret minim, pe care fermierii il primesc c;iar si in cazul unor preturi foarte scazute de
pe piata.
Pentru a nu greva *ugetul comunitar, @onsiliul de ministrii incura-eaza stocarea privata a
produselor, acordand o prima producatorilor care,si stoc;eaza singuri surplusurile. Incepand
cu ()13, supraproductiile sunt penalizate prin reducerea pretului de interventie pentru
campania urmatoare.
999iv
(am$ania de omerializare, a arei data de ine$ere variaza in funtie de $rodu", dureaza un an.
999v
E"te fi9at $ornind de la zona ea mai defiitara in ereale, Dui"2urg, G%E Germaniei.
1!
upa reforma din ())#, in anumite sectoare, o crestere a a-utoarelor directe acordate
agricultorilor a compensat reducerea preturilor garantate. Produsele stocate pot fi
transformate, folosite in scop umanitar sau vandute ulterior. In cazul in care se vor vinde pe
piata interna, @omisia are o*ligatia sa se asigure ca nu se vor produce pertur*atii. Atunci
cand sunt orientate spre piata externa, iar pretul mondial este inferior pretului comunitar,
5E?AA varsa exportatorilor restituirile la e!port. Aceste taxe corespund diferentei dintre
pretul comunitar si cel mondial. In concluzie, sistemul de finantare compensatoriu
ec;ivaleaza cu a taxa importurile din tarile terte si a su*ventiona exporturile >E.
Pr!$ i%di-a$iv
Ta.! la im)or$
/$a.!0
Pr!$ )la1o%
Pr!$ d!
i%$!rv!%$i!
R!&$i$u$ii la !.)or$
Pr!$ d! )ia$a
mo%dial
Pr!$ d! )ia$a
mo%dial
I2PORTURI E3PORTURI
5inantarea politicii agricole comune
=ectiunea Aarantare a 5E?AA
8ondul European de Orientare si >arantare Agricola -8EO>A0 a fost creat in ()3#, prin
Regulamentul nr. #0B()3# !9?@E. #$ aprilie ()3#&. El reprezinta instrumentul financiar al
PA@, iar crearea a fost prevazuta prin Articolul 6$ al T@EE care preciza o*ligatia instituirii
unuia sau mai multor fonduri de orientare si garantare agricola. In acea perioada s,a
discutat mult daca n,ar tre*ui create doua fonduri+ unul pentru orientare, respectiv pentru
ameliorarea structurilor agricole, iar unul pentru sustinerea preturilor si veniturilor. In final s,a
ales solutia unui singur fond, girat de catre @omisie.
)ectiunea >arantare reprezinta esentialul activitatii financiare a 5E?AA si principala pozitie
in *ugetul general al >E. Ea finanteaza, in special, c;eltuielile privind organizarea comuna a
pietelor agricole, actiuni de dezvoltare rurala care insotesc actiunile de sustinere a pietelor si
masuri rurale in afara ?*iectivului nr. ( al 5=.
esi egale cu zero initial, cheltuielile comunitare de sustinere a pietelor au cunoscut o
crestere rapida. urmare a mai multor factori+
2 cresterea cheltuielilor suportate de Comunitate S4a preva*ut de la bun inceput ca sectiunea
Farantare va rambursa tarilor membre o parte importanta a cheltuielilor cu interventiile pe
piata si subventionarea e/portului -itmul preva*ut era urmatorul: 2;9 pentru campania
269&;97 +3;9 ramanand in sarcina tarilor membre,, &;9 pentru 2697;8 etc si 2';2' incepand
cu 2 iulie 269(<
& cresterea numarului de produse acoperite de )C! 1inantarea a demarat cu organi*area
pietei pentru un produs sau pentru un sector $stfel, responsabilitatea financiara se re*uma la
cereale, porc si avicultura in 269&, la ore*, produse lactate si carne de vaca, in 2698 etc,
astfel incat, la mi0locul anului 269(, cea mai mare parte a productiei agricole era finantata de
Comunitate<
7 e/tinderile succesive<
8 cresterea mai rapida a productiei decat a consumului, ceea ce a dus la cresterea stocurilor
si la sumelor alocate pentru finantarea e/porturilor<
3 cresterea preturilor +de pilda, intre 26(342662, 1E)F$4F, in valoare nominala a crescut de
sapte ori, iar in mod real de &,3 ori,
@a urmare, cresterea valorii 5E?AA a fost impresionanta+ de la
#1,2 milioane >@ !unitati de cont, ec;ivalente atunci cu dolarul& in ()3#B%, la #%1,3 milioane
in ()30B3, ( miliard in ()31B), #,0 miliarde in ()2#, #$ miliarde E@> in ()10, %# miliarde in
())# si 6$,6% miliarde euro in #$$$. @a termen de comparatie sa retinem ca totalul
c;eltuielilor pentru cercetare,dezvoltare finantate de la *ugetul comunitar in ()11 era mult
inferior sustinerilor acordate cultivatorilor de tutun
xxxvi
, sau ca+ totalul c;eltuielilor prevazute in
()1) pentru cercetare, industrie si energie era acelasi cu cel al sustinerii pietei in cazul carnii
de oaie si capra !(63( milioane fata de (606&. Pentru a limita ritmul de crestere al
c;eltuielilor agricole, in ()11 a fost instituit un cadru de referinta care limiteaza astfel ritmul
c;eltuielilor =ectiunii Aarantare la 26H din rata de crestere anuala a P8.,ului comunitar.
=ectiunea ?rientare a 5E?AA
Articolul %)B( al T@EE prevede, printre alte o*iective ale PA@, cresterea productivitatii muncii
in agricultura, prin dezvoltarea progresului te;nic, asigurand dezvoltarea rationala a
productiei agricole, ca si o folosire optima a factorilor de productie, in special a fortei de
munca. In fapt, Reglementarea nr. #0, prin care s,a creat 5E?AAA in ()3#, prevedea,
printre alte c;eltuieli eligi*ile, actiunile intreprinse in virtutea regulilor comunitare, pentru
realizarea acestor o*iective, inclusiv modificarea structurilor, urmare a dezvoltarii Pietei
comune.
In evolutia acestei politici pot fi descrise patru etape+
(. in perioada de inceput, era vor*a, mai ales, de finantarea proiectelor individuale de ameliorare
a structurilor de productie !de exemplu, irigatii sau amena-ari funciare& si de comercializare4
#. in urma dez*aterilor iscate de memorandumul <ans;olt !()31&, @onsiliul de <inistrii a
adoptat, la #0 mai ()2(, o rezolutie privind noua orientare a !$C care prevedea participarea
5E?AA la finantarea actiunilor comune din domeniul structurilor agricole. Pentru aplicarea
acesteia, decizia @onsiliului din #6 martie ()2#, a prevazut trei serii de masuri+
a. modernizarea exploatatiilor agricole !irectiva 2#B(0)&. Astfel, a fost instituit un regim
selectiv de a-utoare in favoarea acelor fermieri care pot si doresc sa,si modernizeze
exploatatiile, astfel incat, la sfarsitul perioadei planificate pentru dezvoltare, sa se asigure
paritatea intre veniturile medii o*tinute de pe aceste exploatatii si veniturile medii ale
lucratorilor non agricoli din regiunea respectiva. Experienta a demonstrat ca prin aceasta
masura nu s,au adus modificari reale structurilor agricole, de ea *eneficiind mai ales
exploatarile agricole performante4
*. incura-area incetarii activitatii agricole si afectarea suprafetelor astfel eli*erate in scopul
ameliorarii structurilor !cresterea exploatarilor care s,au modernizat in cadrul actiunii
anterioare sau utilizarea terenurilor in scopuri neagricole4
c. informarea socio,economica si calificarea profesionala a persoanelor care lucreaza in
agricultura.
999vi
+a$ortul (urtii de (onturi $rivind e9eritiul 1!//, $. 22.
%. o noua politica a structurilor agricole a fost definitivata de @onsiliul de <inistrii in martie ()10.
Ea comporta+
a. definirea noului regim al a-utoarelor pentru investitii agricole. Efortul de-a anga-at in
favoarea exploatatiilor performante tre*uia sa,i vizeze de acum pe acei agricultori care
demonstrau dorinta de a progresa4
*. participarea comunitara la efortul de intinerire a populatiei agricole4 se introduceau
a-utoare in spri-inul instalarii tinerilor fermieri4
c. continuarea si accentuarea acordarii de a-utoare catre exploatarile agricole care sufereau
de ;andicapuri de diferite naturi. upa ()20, @omunitatea dezvoltase de-a politici
diferentiate in favoarea agriculturii din zonele de munte si din alte zone defavorizate,
prevazand acordarea de indemnizatii compensatorii catre circa ( milion de fermieri, care
asigurau
($,(#H din productia agricola dar care exploatau un sfert din suprafata agricola
comunitara. 8oile reglementari ameliorau acest regim. e altfel, @omunitatea a adoptat
masuri specifice in favoarea regiunilor agricole mediteraneene, amenintate de noua
largire !!rogramul integrat mediteranean&4
6. a patra etapa a fost amorsata in ()11 si prelungita dupa ())#, in cadrul reformei fondurilor
structurale !5E?AA sectiunea ?rientare fiind o componenta a acestora& si a celei de a doua
reforme a PA@. Astfel 5E?AA? pastra o*iectivul privind ameliorarea structurilor agricole
dar, tre*uia, in cola*orare cu celelalte 5onduri =tructurale, sa contri*uie la dezvoltarea
zonelor rurale.
Initial, sectiunii ?rientare, destinata finantarii c;eltuielilor pentru ameliorarea structurilor
agricole, i,au fost destinate circa un sfert din fondurile 5E?AA. <ult timp insa, aceasta
sectiune nu a a*sor*it decat 6,0H. Ea a ramas, in continuare, cel mai mic fond structural
clasic, reprezentand in ())6, circa 0$H din 5=E si o treime din 5ER.
<odificarile suferite in ultimii ani de PA@, in special dupa Agenda '(((, au marcat trecerea
la o etapa noua in cadrul acestei politici, atentia si finantarea acordata pilonului al II
dezvoltare rurala, fiind tot mai semnificative. aca pentru perioada '(((.'((5, ponderea
5E?AA,? in total finantare 5E?AA a fost de circa ($H, pentru viitorul exercitiu financiar
'((3.'(1* este de remarcat tendinta de crestere treptata a rolului si sustinerii financiare
acordate acestui domeniu.
Reforma PA@
A fost realizata printr,o serie de masuri punctuale+
Primele sc;im*ari in PA@, desi modeste, au fost operate in 1939, prin introducerea unei
ta!e de co(responsabilitate la productia de lapte in scopul transferarii asupra
producatorilor a unei parti din c;eltuielile de stocare si a su*ventiilor la export. In scurt timp,
aceasta taxa s,a dovedit insuficienta pentru a stopa cresterea productiei de lapte.
Pentru a restrange oferta la nivelul cererii !consum intern plus export&, in 1984 s,
a introdus sistemul cotelor la productia de lapte.
<odificari su*stantiale s,au produs in 1988, cand @onsiliul de <inistrii a decis sa
pla#oneze cresterea cheltuielilor agricole+ rata cresterii acestora nu putea depasi
26H din rata de crestere a PI.,ului comunitar.
e asemenea, s,a decis e!tinderea aplicarii cotelor de productie la intreaga
productie agricola !la lapte ele fusesera introduse in ()16, iar za;arul fusese
intotdeauna supus acestui regim&. Aceste limite, numite stabili*atori, erau menite sa
controleze c;eltuielile comunitare aferente organizarii comune a pietei. =ta*ilizatorii
respectau urmatorul principiu+ daca productia depasea un nivel determinat
!cantitatea ma!im garantata = C,>&, spri-inul acordat agricultorilor se reducea
automat. Reducerea se aplica ansam*lului productiei nu doar partii care depasea
@<A. Astfel, in cazul cerealelor, @<A a fost fixat la (3$ milioane tone pe an. In cazul
depasirii acestui plafon, pretul se reducea cu %H pe parcursului anului viitor care
urma recoltei respective. Reducerile de pret fiind cumulative, atunci cand productia
depasea @<A pentru a doua oara, se realiza o noua reducere de pret de %H.
=ta*ilizatorii au avut un succes limitat, acumularea excedentelor, in special pentru carne vita
si lapte, continuand sa se produca. Pe fondul reducerii preturilor mondiale, s,a inregistrat o
crestere a volumului su*ventiilor. In plus, pierderea anumitor piete traditionale de export,
precum a fostelor repu*lici din >R== si anumite regiuni din ?rientul <i-lociu, a agravat
pro*lema excedentelor, impunand continuarea reformei.
Reforma din 199' a plasat in centrul PA@, strategia de dezvoltare rurala a UE.
6)iectivele sale esentiale erau urmatoarele+
mentinerea @omunitatii in randul producatorilor si exportatorilor de produse
agricole, prin cresterea competitivitatii, atat in plan intern cat si extern4
reducerea productiei pana la nivelul cererii manifestate pe piata4
concentrarea a-utorului catre sustinerea directa a fermierilor4
incura-area agricultorilor sa nu,si a*andoneze terenurile4
prote-area mediului si dezvoltarea potentialului natural al satelor.
Elementul central al pac;etului de reforme l,a constituit reducerea preturilor de interventie si
a suprafetelor arabile cultivate. Pentru a compensa pierderile, taranii primeau a-utoare su*
forma de plati directe pe ;ectar sau pe cap de animal. Produsele vizate erau+ cerealele,
oleaginoasele, plantele proteice si carnea de vita.
>n nou set de reforme a fost adoptat in ())) si implementat incepand cu anul #$$$, su*
numele de Agenda '(((. El avea ca o*iectiv continuarea si aprofundarea reformei din ())#,
prin inlocuirea masurilor de sustinere a preturilor cu a0utoare directe si promovarea unei
politici rurale coerente. @onsiliul European de la .erlin a oferit un continut concret pentru
ceea ce urma a fi, in anii ce vin, noul model agricol european. =,a reafirmat faptul ca reforma
va garanta existenta unei agriculturi multifunctionale, dura*ile, competitive, repartizata pe tot
teritoriul european, inclusiv in regiunile cu pro*leme.
7iniile directoare adoptate de @onsiliul European de la .erlin !()))& includ orientarile
generale ale reformei din ())#+
1. asigurarea competitivitatii agriculturii prin reducerea preturilor astfel incat sa fie
asigurate atat de*useele interne cat si participarea crescanda la piata mondiala.
Aceasta reducere a preturilor va fi compensata prin acordarea de a-utoare directe
fermierilor4
2. repartizarea sarcinilor intre @omisie si statele mem*re va fi redefinita in ceea ce
priveste acordarea de compensatii su* forma a-utoarelor directe sau a masurilor de
dezvoltare rurala, in cadrul unui program de ansam*lu.
*. aceasta miscare de descentralizare va fi insotita in mod logic de simplificarea
reglementarilor, respectiv a acelor reglementari privind dezvoltarea rurala, ceea ce
va duce la disparitia unui numar important de reglementari, in special cele privind
marile vvculturi. 7egislatia va fi mai clara, mai transparenta, iar sarcinile
administrative impuse agricultorilor vor fi reduse la minimum4
1. dezvoltarea rurala devine al doilea pilon al PA@. =unt puse *azele unei politici de
dezvoltare rurala coerente, a carei misiune este de a asigura o mai *una folosire a
c;eltuielilor agricole pentru amena-area spatiului, protectia mediului, instalarea
tinerilor etc. =tatele mem*re vor avea posi*ilitatea sa actioneze modulat, respectiv sa
reduca a-utoarele directe acordate exploatatiilor !in functie de criteriul folosirii fortei de
munca pe exploatatie& si sa orienteze aceste sume catre masuri privind protectia
mediului.
<odelul european a fost astfel conceput incat sa pastreze nivelul castigurilor fermierilor si
sta*ilitatea acestora prin intermediul organizarii comune a pietei si platilor compensatorii.
In iunie '((* @onsiliul de <inistri a a-uns la un acord in domeniul reformarii !A,,
concretizat in adoptarea unui nou cadru legal in septem*rie '((*. 6)iectivul general al
acestei reforme este asigurarea unui mai *un ec;ili*ru in sustinerea si intarirea mediului
rural prin transferarea unor fonduri dinspre primul pilon al PA@, )rgani*area comuna a
pietelor catre pilonul al doilea, De*voltare rurala, prin introducerea unui sistem de modulare
la ansam*lul >E si prin e/tinderea sferei de actiune a instrumentelor structurale actuale de
dezvoltare rurala.
Aceasta re#orma schimba complet modul in care Uniunea Europeana spri:ina sectorul
agricol. Politica Agricola @omuna va fi directionata spre interesele consumatorilor si ale
contri*ua*ililor, astfel incat fermierii sa ai*a li*ertatea de a produce ceea ce se cere pe piata.
Elementele de noutate ale reformei din &''7 pot fi sintetizate astfel+
Decuplarea+ platilor acordate fermierilor nu mai sunt legate de productie !incepand cu
( ianuarie #$$0&+
introducerea unor scheme unice de plata pentru fermieri +a0utorul unic,
calculat pe ba*a evidentei Historice@ a platilor directe anuale obtinute la
nivel de ferma in perioada &'''4&''&<
Conditionalitatea !cross,compliance&+ @orelarea platilor directe de o*ligatia respectarii
unor cerinte de securitate a produselor si de protectie a mediului !(1 standarde
Fprioritate&4
Intarirea politicii de de*voltare rurala, ca al doilea pilon al PA@, prin adoptarea de
masuri din categoria celor Finsotitoare, privind calitatea produselor, indeplinirea
standardelor, *unastarea animalelor, etc.4
-educerea platilor directe si stimularea marilor ferme spre spri-inirea dezvoltarii rurale
!modularea&4
Introducerea unei Fdiscipline financiare care sa asigure respectarea *ugetului agricol
sta*ilit !#$$2,#$(%&.
upa cum se poate o*serva din cele prezentate anterior, in cei circa 0$ de ani de la trasarea
ar;itecturii Politicii Agricole @omune cea mai importanta transformare poate fi considerata
trecerea de la sustinerea agriculturii prin preturi !ca prim pilon al PA@& la dezvoltarea rurala
!pilonul al doilea&. In ultimii ani, prin intermediul o*iectivelor dezvoltarii dura*ile, >niunea
Europeana a realizat tranzitia de la spri-inirea productiei la sustinerea directa a veniturilor
producatorilor. >n castig important al procesului de reforma este acela ca fermierii au
acceptat, prin intermediul masurilor de dezvoltare rurala, sa,si adapteze afacerile, metodele
de management al terenurilor si practicile agricole la nevoile reale ale societatii. Politica de
dezvoltare rurala este din ce in ce mai focalizata pe indivizi si grupuri, altele decat cele
reprezentate de fermieri, in scopul promovarii unei dezvoltari integrate si dura*ile a zonelor
rurale.
Bibliografie orientativa
?aldJin, +.,
Midgren, #.
Decision0ma1ing and t!e onstitutional 9reat*) :ill t!e
IG discard Giscard;, (EPS, PoliK ?rief, nr. *0, augu"t
200*
?roJn, (. Understanding International &elations, "eond edition,
Palgrave, 2001
(ini, #.,
#GoJan, 6.
ompetition Polic* in t!e "uropean Union, ,&e Euro$ean
Union Serie", 1!!/
(io2anu A Dordea, A.,
,ana"e"u, E. S.
Set de 2rosuri, (entrul de +e"ur"e Buridie, JJJ.ri .ro
("u$ervizare)
(on"iliul (onurentei &aport Anual, ,--,, ,--<, ,--=,
JJJ.on"iliulonurentei.ro
Daianu, D.
'raneanu, +.
&omania si Uniunea "uropeana) In+latie, 2alanta de plati,
crestere economica, ?uure"ti, Editura Polirom, 2002
Diaone"u, #. "conomie europeana) Fundamente si etape ale constructiei
europene, ?uure"ti, Editura Uranu", 2001
Diaone"u, #. "conomie europeana) Fundamente si etape ale constructiei
europene, ?uure"ti, Editura Uranu", 2001
Dinan, D. "#er closer Union) An introduction to "uropean
Integration, ,&e Euro$ean Union Serie", "eond edition,
Palgrave, 2002
Dinan, D. "#er closer Union) An introduction to "uropean
Integration, 9!e "uropean Union Series, "eond edition,
Palgrave, 2002
Dragan, G. Uniunea "uropeana intre +ederalism si
intergu#ernamentalism) Politici comune ale U", Editura
ASE, 2005
Dragan, G.
Atana"iu, -.
ompati2ilitati intre cadrul romanesc al politicii regionale
si reglementarile U" pri#ind a3utoarele de stat, Studii de
impact I, -n"titutul Euro$ean din +omania, 2002
Euro$ean (omi""ion 9!e Lis2on Strateg* and t!e "U>s structural producti#it*
pro2lem, in ,&e EU eonomK 2001E +evieJ, Euro$ean
EonomK, Go. .
Euro$ean (omi""ion 9!e economic costs o+ non0Lis2on) A sur#e* o+ t!e
literature on t!e economic impact o+ Lis2on0t*pe re+orms,
DG Eonomi and 4inanial Affair", 5a"ional Pa$er, Go.
1.
4erreol, G. Dictionarul Uniunii "uropene, ?uure"ti, Editura Polirom,
2001
Galea, -.
(oordonator)
9ratat instituind o onstitutie pentru "uropa. 9ext
comentat si adnotat, ?uure"ti, #ini"terul Afaerilor
E9terne, otom2rie 2001, JJJ.m a e.ro
Glo2al (om$etitivene"" +e$ort 'uilding t!e Microeconomic Foundations o+ Prosperit*:
Findings +rom t!e Microeconomic ompetiti#eness Index,
Geneva, Morld Eonomi 4orum, 200*
Griffit&", #. &elatii internationale) Scoli, curente, ganditori, ?uure"ti,
Editura Hiua, 200*
-n"titutul Euro$ean din +omania 9ratat de instituire a unei onstitutii pentru "uropa,
Proiet, -n"titutul Euro$ean din +omania, 200*
No>, M. Facing t!e c!allenges) 9!e Lis2on Strateg* +or gro?t! and
emplo*ment, +e$ort from t&e Cig& 6evel Grou$, ?ru""el",
2001
6eonard, D. G!idul Uniunii "uropene, ,&e Eonomi"t, ?uure"ti,
Editura ,eora, 2001
6ind2lom, (. E.,
Mood&ou"e, E. B.
"la2orarea politicilor, Editura (artier, 200*
#arina", 6. Sistemul de gu#ernare al omisiei "uropene, ?uure"ti,
Editura 6ueafarul, 200*
#(ormi>, B. Understanding t!e "uropean Union, 6ondon, 2002
#iron, D.
(oordonator)
"conomia Uniunii "uropene, ?uure"ti, Editura 6ueafarul,
2002
#iron, D.
(oordonator)
"conomia Uniunii "uropene, ?uure"ti, Editura 6ueafarul,
2002
Pa"ariu, G. (. Uniunea europeana) Politici si piete agricole, ?uure"ti,
Editura Eonomia. (oletia ,em$er, 1!!!
51
Pel>man", B. Integrare europeana) Metode si anali@a economica, editia a
--%a, -n"titutul Euro$ean din +omania, 200*
Pel>man", B. Integrare europeana) Metode si anali@a economica, editia a
--%a, -n"titutul Euro$ean din +omania, 200*
+o"amond, ?. 9!eories o+ "uropean Integration, ,&e Euro$ean Union
Serie", editor" G.Gugent, M. Pater"on, M. Mrig&t, St.
#artinO" Pre"", GeJ Por>, Palgrave, 2000
Sa$ir, A.
(oordonator)
An Agenda +or a gro?ing "urope) Ma1ing t!e "U
"conomic S*stem Deli#er, +e$ort of an -nde$endent Cig&t%
6evel StudK Grou$ e"ta2li"&ed on t&e initiative of t&e
Pre"ident of t&e Euro$ean (omi""ion, BulK 200*
,"ou>ali", 6. e +el de "uropa;, ?uure"ti, Editura ?-( All, 2005
,udoroiu, ,.
(introduere, traduere, "eletie)
9ratatul Uniunii "uropene, ?uure"ti, Editura 6uretiu",
1!!0
Mallae, C. Procesul politic in Uniunea "uropeana, (&i"inau, Editura
Ar, 2001
Mallae, C.,
Mallae, M.
Procesul politic in Uniunea "uropeana, (&i"inau, Editura
Ar, 2001
Horg2i2e, (. onstructia europeana) 9recut, pre@ent, #iitor, Editura ,rei,
1!!/
55