Sunteți pe pagina 1din 39

www.Medtorrents.

com
1. Indicii sntii. Mortalitatea infantil (MI) n Republica Moldova i n lume.
- Nr populatiei
- Indice(sporul natural) naturale a populatiei
- Mortalitatea totala
- Natalitatea
- Mortalitatea infantila- nr de copii decedati in varsta de pana la 1 an raportat la 1000 de
nou nascuti vii
- Mortalitatea copiilor sub 5 ani
- Morbiditatea
Cauzele MI (pana la 2000):
- erinatale
- Maladii resp
- !icii con"enitale
- #ccidente$ into%icatii
- &oli infectioase
'tructura MI la do(iciliu dupa cauza decesului(200)):
- *rau(e$ into%icatii- +)$5,
- &oli ap-resp- 22$.,
- Malfor(atii con"enitale- 1/$+,
- &oli infectioase- +$.,
- 'i(pto(e0stari nepricizate- +$.,
- &oli ap respirator
2. Criteriile de apreciere a strii sntii copilului.
I- - se refera la particularitatile onto"enezei copilului de prezenta sau lipsa incidentelor in
ana(neza biolo"ica1
II-- dezvoltarea fizica a copilului care se apreciaza in baza para(etrilor antropo(etrici
(talia$(asa$per craniului$toracelui) si per(ite evidentierea tulburarilor de crestere ((alnutritie$
2ipostatura$ paratrofie$ dezvoltarea disar(onioasa)1
III- 3 dezv neuropsi2ica a copilului$ care se efectueaza in corespundere cu liniile principale de
dezvoltare la diferite perioade de varste- erturba4ele dezv neuropsi2ice su"ereaza o patolo"ie a
'NC$ (aladii so(atice istovitoare sau o insuficienta a (asurilor educationale cu copilul1
I!- 3starea functionala a or"anelor si siste(elor care ste apreciata prin e%a(enul clinic al
copilului si per(ite depistarea unor stari pre(orbide$ prenozolo"ice$ adica a starilor de fond1
!- 3rezistenta si reactivitatea copilului$ care se apreciaza confor( particularitatilor de
onto"eneza$ dupa nr de i(bolnaviri acute suportate de copil in perioada preli(inara
e%a(inarii1 copilul cu rezistenta protectiva nor(ala face pe parcursul anului sau suporta 1-2
episoade (aladive cu evolutie usoara1 rezistenta subnor(ala deter(ina i(bolnavirii frecvente
(52 caz6ri de boala) sau (aladii severe ale copilului1
!I- 3prezenta (aladiilor cronice si a focarelor cronice de infectie1
. !rupele de sntate" caracteristica lor.
7rupele de sanatate a copilului se deter(ina prin evaluarea co(ple%a cu bilantul starii de
sanatate a copilului in baza celor / criterii de sanatate- 8eter(inarea "rupelor de sanatate ofera o
i(a"ine (ai a(pla a statului fizic al copilului decat un dia"nostic si per(ite diferentierea
asistentei (edicale pentru copii cu proble(e de sanatate$ cu stari pre(orbide sau fara perturbari
de sanatate$ cu stari pre(orbide sau fara perturbari de sanatate-
I #rupa de sanatate include copii absolut sanatosi la care$
1
www.Medtorrents.com
- erioada de onto"eneza a evoluat nor(al1 se ad(it dis(orfii unice (defor(atii neinse(nate a
un"2iilor$ pavilioanelor urec2ii$ pete con"enitale)1
- 8ezvoltarea fizica si neuropsi2ica se incadreaza in indicii de varsta1
- 'tarea functionala a siste(elor si or"anelor este satisfacatoare1
- 9ezistenta si reactivitatea este satisfacatoare $ (orbiditatea lipseste sau (aladii acute rare cu
evolutie usoara1
- atolo"ia cronica lipseste-
!rupa II % de sanatate$
- #na(nestic biolo"ic a"ravat (fa(ilie inco(pleta)$ antecedente prenatale si obstetricale
(dis"ravidii$ patolo"ie a sarcinii$ evolutie co(plicatii a nasterii$ sarcina (ultipara)$ pre(aturitate
fara se(ne se i(aturitate$ dificultati in perioada neonatala precoce (starii neonatale li(itrofe cu
e%presii e%cesive si evolutie prelun"ita)1
- 8ezvoltarea fizica si psi2o(otorie corespunzatoare varstei copilului1
- 'tatutul functional al siste(elor si or"anelor este satisfacator1
-9eactivitatea si rezistenta este buna$ (aladii acute episodice cu evolutie usoara sau lipsa lor1
-atolo"ia cronica absenta-
!rupa II & de sanatate$
- erioda onto"enezei a evoluat nefavorabil (antecedente prenatale si obstetricale: fat (acroso($
suprapurat$ nastere rapida sau trenata$ operatie cezariana$ prezentatie pelviana$ infectii la
"ravide$ sindro( febril prenatal$ pre(aturitate$ (aturitate) sau nor(al1
- 8ezvoltarea fizica nor(ala$ deficit sau e%ces ponderal1
- 8ezvoltarea neuropsi2ica nor(ala sau retentie usoara1
- 8evieri functionale (pilorospas( fara tulburari de nutritie$ 2ernie o(bilicala incipienta$
criptor2is( inco(plet$ di(ensiuni (ici ale fontanelelor (ari$ defecte de tinuta$ sufluri cardiace
functionale$ tendinte spre 2ipo- sau 2ipertensiune arteriala$ arit(ii cardiace$ probe functionale de
efort subnor(ale)$ stari de fond (ra2itis($ (alnutritie$ paratrofie$ diateze aler"ice$ li(fatice$
dis(etabolice$ ane(ie fierodeficitara usoara)$ stari patolo"ice (ini(ale (ve"etatii adenoide si
2ipertrofia a(i"dalelor de "rad I$ II: devierea septului nazal fara dere"lari de respiratie$ carie
dentara subco(pensata$ reactii nevrotice$ disfunctii ale tractului di"estiv$ dureri abdo(inale
periodice)1
- 9eactivitate si rezistenta alterata$ infectii respiratorii frecvente$ bronsite repetate$ pneu(onii cu
evolutie trenante si recuperare lenta$ fati"abilitate$ 2ipere%citabilitate$ tulburari de so(n si ale
apetitului$ subfebrilitate1
- Maladii cronice lipsesc-
!rupa III de sanatate$
- rezenta (aladiilor cronice$ (alfor(atii ale or"anelor si siste(elor de pr"ane in stare de
co(pensare1 starea de co(pensare se refera la devierilor functionale ale or"anelor patolo"ic
(odificate si lipsa (anifestarilor clinice si functionale din partea altor or"ane si site(e1 carie
dentara deco(pensata1
- 8ezvolatarea fizica corespunde varstei$ deficit sau e%ces ponderal "rad I$ II$ statura (ica1
- 8ezvoltarea psi2ica nor(ala sau retentie in dezvolatre1
- 'tarea functionala alterata a siste(ului sau or"anului afectat$ dere"lari functionale ale altor
sise(e si or"ane1
- 9ezistenta si reactivitate usor alterata$ acutizari rare cu evolutie usoara a (aladiilor cronice
fara dere"lari pronuntate ale starii "enerale$ (aladii intercurente episodice1
- erioada onto"enezei a evoluat favorabil sau (ai des defavorabil$ proble(ele fiind in corelatie
cu patolo"ia cronica a copilului-
!rupa I' de sanatate$
2
www.Medtorrents.com
- rezenta (aladiilor cronice sau defectelor con"enitale in dezvoltarea siste(elor si
or"anelor$ care se afla in starea de subco(pensare1 starea de subco(pensare se deter(ina
prin dere"larile functionale ale or"anelor afectate si altor siste(e si or"ane1
- 8ezvoltarea fizica este nor(ala sau nu corespunde varstei1 deficit sau e%ces ponderal$
retard statural1
- 8ezvoltarea psi2o(otorie corespunde nor(ativelor de varsta sau denota retentie in
dezvoltarea neuropsi2ica1
- 8isfunctiuni ale siste(elor afectat si ale altor or"ane si siste(e1
- 9ezistenta si reactivitatea deteriorate- (orbiditate inalta prin recurenta frecvente ale
(aladiei de baza cu alterari i(portante ale starii "enerale$ boli intercurente cu perioada de
reconvalescenta trenanta$ co(plicatii1
- ;nto"eneza a evoluat defavorabil cu adversitati prenatale$ obstetricale$ (ai rar- nor(al-
!rupa ' de sanatate$
- Copii cu (alfor(atii de dezvoltare "rave si (aladii cronice severe$ starea de
deco(pensare fiind deter(inata de (odificari (orfopatolo"ice si functionale severe atat in
or"anul afectat$ cat si in alte or"ane si siste(e cu starea deco(pensata$ care deter(ina
invaliditatea copilului1
- 8ezvoltarea fizica: deficit sau e%ces ponderal$ deficit statural1 rar-nor(ala1
- 8ezvoltarea neuropsi2ica nor(ala sau intarziata (depinde de "eneza (aladiei de baza- in
afectiuni neurolo"ice$ (etabolice$ endocrine- retardul psi2o(otor este pronuntat)1
- 8ere"lari con"enitale in starea functionala a siste(ului afectat$ devieri functionale ale
altor or"ane si siste(e1
- erturbari pronuntate in reactivitatea si rezistenta or"anis(ului$ acutizari frecvente si
severe ale suferintelor cronice$ dezvoltarea co(plicatiilor$ (aladii intercurente frecvente cu
evolutii trenante si perioada de reconvalescenta alterata1
- <volutia onto"enetica patolo"ica$ antecedente prenatale$ obstetricale- 9eferirea copilului
la "rupa III-! de sanatate se efectueaza prin prezenta obli"atorie a unui criteriu al sanatatii-
(aladie cronica de baza in stare de co(pensare$ prezenta devierilor in toate criteriile de
sanatate poate sa fie absenta-
(. )oiune despre copilul sntos conform *M+. ,actorii ce influenea- sntatea
copiilor.
=ipocrate: >'?n?tatea prezint? o stare de ec2ilibru @ntre corp$ (inte Ai (ediuB-
;M': >'?n?tatea este o stare de prosperitate co(plet? fizic?$ (intal? Ai social?$ ci nu doar lipsa
bolii sau a infir(it?CiiB (ConstituCia ;r"anizaCiei Mondiale a '?n?t?Cii$ adoptat? la ConferinCa
InternaCional? a '?n?t?Cii$ 1. iunie 3 22 iulie 1.+/)-
Mai tDrziu @n aceast? definiCie a fost inclus? Ai >capacitatea de a duce o viaC? productiv? social Ai
econo(icB-
)oiunea de sntate a copilului a fost aplicat? de c?tre !oronCov caracterizDnd-o ca pe >un
proces de adaptare la (ediu @ncon4ur?tor @n realizarea funcCiilor biolo"ice Ai socialeB- 8ina(ica
proceselor fizice Ai psi2ice ale or"anis(ului reprezint? baza de for(are a s?n?t?Cii pe fondul
sc2i(b?rilor continue (orfolo"ice Ai funcCionale din perioada copil?riei-
En anul 1..+$ !eltiAcev Iu-<- a definit s?n?tatea copilului ca >stare de activitate vital?$ ce
corespunde cu vDrsta lui biolo"ic?$ unit?Ci ar(onioase ale caracteristicilor fizice Ai intelectuale$
for(area reacCiilor de adaptare Ai co(pensare @n procesul de creAtereB-
+ntatea este deter(inat? de (ai (ulCi factori- 'iner"ia dintre aceAti factori deter(in? cDt de
susceptibili sunte( faC? de (aladii sau cDt de s?n?toAi sunte(- <%ist? (ai (ulte clasific?ri ale
factorilor deter(inanCi de s?n?tate$ dar pentru pri(a dat? au fost analizate do(eniile care
3
www.Medtorrents.com
deter(in? s?n?tatea u(an? din perspectiva s?n?t?Cii publice de c?tre (inistrul canadian al
s?n?t?Cii Falonde M-$ @n raportul >!iziuni noi asupra s?n?t?Cii canadienilorB
Confor( conceptului >spaCiului s?n?t?CiiB propus @n acest raport$ do(eniile care deter(in?
s?n?tatea sunt descrise @n Modelul epide(iolo"ic ce deter(in? starea s?n?t?Cii al lui 8enver:
1- factori biolo#ici (ereditate$ caracteristici de(o"rafice ale populaCiei)1
2- factori ambientali (factorii (ediului fizic Ai celui social: factori fizici$ c2i(ici$ socioculturali$
educaCionali)1
G- factori comportamentali" atitudinile" obiceiurile- 'tilul de viaC? depinde de co(porta(ente
care$ la rDndul lor$ sunt condiCionate de factorii sociali$ deAi stilul de viaC? este rezultatul
factorilor sociali Ai al co(porta(entelor1
+- servicii de sntate (preventive$ curative$ recuperatorii)

.. +uprave#/erea medical a copiilor sntoi. 0rincipii i re#lementri .
'erviciul de consultaCii pentru copii (e%istent pe l@n"? fiecare circu(scripCie sanitar?) Cine @n
evidenC? Ai suprave"2eaz? copii s?n?toAi sau bolnavi din localitatea respectiv?- 'e acord? o
atenCie deosebit? copiilor din pri(ul an de viaC?$ personalul (edical fiind obli"at s?-i viziteze
periodic la do(iciliu- #t@t sora$ c@t Ai (edicul pediatru @nvaC? (a(a cu( s? creeze acas? condiCii
i"ienice pentru copil-
/- Imunoprofila1ia copiilor n Republica Moldova. Calendarul )aional de vaccinri -
Hor(ele i(uniz?rii artificiale: -I(unizare activ?3 prin ad(inistrarea @n or"anis( a unor #"
(icrobiene (vaccinuri)
-I(unizare pasiv?3bazat? pe @ntroducerea @n or"anis( a unor preparate ce conCin #c specifici
I(unoprofila%ia3o (etod? specific? de prevenire colectiv? sau individual? a (aladiilor
infecCioase$ ce are la baz? crearea i(unit?Cii-artificiale specifice-
I(unoterapia3(etode specifice de trata(ent prin inter(ediul vaccinurilor$ serurilor i(une-
!accinurile sunt produse biolo"ice cu propriet?Ci de i(uno"en$ constituite din (icroor"anis(e
vii sau o(orDte$ din co(ponentele lor sau din to%ine (odificate- Hiind ad(inistrate la o( sau
ani(ale induc o i(unitate artificial? activ? 3I##- (u(oral?$ celular?$ (i%t?) f?r? s? provoace
efecte nocive- I(unitatea postvaccinal? (I##) se instaureaz? relativ lent$ la 15-20 zile de la
ulti(a inoculare$ Ai dureaz? ti(p variabil (luni-ani-toat? viaCa)-
'accinarea &C!
rofila%ia pri(ar? a tuberculozei (*&C) se face prin vaccinare cu bacilul Cal(ette 7uerin
(&C7)$ M6cobacteriu( bovis viu$ atenuat- !accinul &C7 se ad(inistreaz? @n doz? unic?$
intrader(ic$ @n re"iunea deltoidian?$ nou n?scuCilor cu "reutatea la naAtere (ai (are de 2500
"ra(e$ @ntre vDrsta de 2-) zile Ai 2 luni- En clasa a !III-a (la vDrsta de 1G-1+ ani) se ad(inistreaz?
o nou? doz? de vaccin &C7$ nu(ai dac? rezultatul test?rii I89 la tuberculin? este ne"ativ (sub .
(()-
'accinarea 2i3e0er (@(potriva difteriei$ tetanosului Ai tusei convulsive)
<ste obli"atorie la vDrsta de 2$ +$ / luni$ cu rapelul 1 la vDrsta de 12 luni Ai rapelul 2 @ntre G0-G/
de luni- <ste un trivaccin ce conCine anato%in? difteric? purificat?$ anato%in? tetanic? purificat? Ai
&ordetella pertusis inactivat? (vaccin pertusis celular)-
'accinarea 23 (@(potriva difteriei Ai tetanosului)
'e efectueaz? cu vaccin bivalent ce contine anato%in? difteric? purificat? Ai anato%in? tetanic?
purificat?- !accinul 8* se ad(inistreaz? fie ca doz? de rapel la copilul (are$ dup?
4
www.Medtorrents.com
pri(ovaccinarea 8i*eer din pri(ii ani de viaC?$ fie ca pri(ovaccinare la copiii (ari Ai adulCii
nevaccinaCi sau cu antecedente incerte de vaccinare- entru rapelurile la adulCii corect vaccinaCi
anterior se folosesc vaccinurile d*$ care conCin o cantitate de anato%in? difteric? (ai (ic? decDt
vaccinul 8*$ suficient? pentru a (enCine i(nitatea dobDndit? prin vaccin?rile anterioare- Fa
copilul (are corect i(unizat anterior$ se ad(inistreaz? o doz? de 8* @n clasa I (la vDrsta de /-)
ani) Ai @n clasa a !III-a (la 1G-1+ ani)- Fa adulCii corect i(unizaCi anterior$ se ad(inistreaz? doze
de rapel la interval de 10 ani cu vaccin d*-
'accinarea antipolio ri(ovaccinarea se face la vDrsta de 2$ +$ / luni$ ur(at? de rapelul 1 la
vDrsta de 12 luni Ai rapelul 2 la vDrsta de . ani (clasa a G-a)-entru pro"ra(ul naCional de
i(uniz?ri se foloseAte !; (vaccin polio oral$ cu virusuri polio vii atenuate)$ preparatul !;*-
*rei doze vaccinale de !; ofer? o protecCie de .5-100, @(potriva celor G tipuri de virus polio-
8eoarece vaccinarea se face pe cale oral?$ nu se ad(inistreaz? copiilor cu tulbur?ri di"estive
i(portante (diaree)$ decDt dup? re(isiunea acestora-
'accinarea anti/epatit &
<ficacitatea vaccinului se p?streaz? pe o perioad? ce variaz? @ntre G Ai 11-12 ani$ @n ciuda
sc?derii nivelului anticorpilor
'accinarea R*R (@(potriva ru4eolei$ oreionului Ai rubeolei)
'e ad(inistraz? o pri(? doz? la vDrsta de 12-15 luni$ ur(at? de un rapel la vDrsta de /-) ani (@n
clasa I)- 'e folosesc trivaccinuri cu virusuri vii atenuate- ; sin"ur? doz? de vaccin este foarte
eficient? @(potriva ru4eolei$ oreionului Ai rubeolei$ folosirea sa ducDnd la sc?derea se(nificativ?
a incidenCei celor G boli-
'accinare mpotriva 4aemop/ilus influen-ae tip b (=ib)
!accinurile con4u"ate cu =ae(op2ilus Influenzae tip & se pot ad(inistra @ncepDnd de la vDrsta
de 2 luni- Ideal este ca pri(o-vaccinarea s? se efectueze la vDrsta de 2$ + Ai / luni$ cu un rapel la
12 luni- Fa cei nevaccinaCi anterior cu vDrste @ntre /-11 luni$ pri(ovaccinarea se efectueaz? cu 2
doze de vaccin$ ad(inistrate la interval de +-I s?pt?(Dni-
0ro#ramul )ational de Imuni-ari al este urmatorul$
In maternitate:
J vaccinarea anti2epatita & (#=&)
J vaccinarea antituberculoasa (&C7)
La 2 luni:
J vaccinare anti2epatita & (#=&)
J vaccinare antipolio(ielitica (!;*)
J vaccinare antidifterica$ antitetanica$ antipertusis (8*)
La 4 luni:
J vaccinare antipolio(ielitica (!;*)
J vaccinare antidifterica$ antitetanica$ antipertusis (8*)
La 6 luni:
J vaccinarea anti2epatita & (#=&)
J vaccinare antipolio(ielitica (!;*)
J vaccinare antidifterica$ antitetanica$ antipertusis (8*)
La 12 luni:
J vaccinare antipolio(ielitica (!;*)
J vaccinare antidifterica$ antitetanica$ antipertusis (8*)
La 12-15 luni:
J vaccinarea antiru4eolica (#9)
La 30-35 luni:
J vaccinare antidifterica$ antitetanica$ antipertusis (8*)
5
www.Medtorrents.com
5. 0erioadele copilriei. Caracteristica lor .
0rima copilrie 3 este cuprins? @ntre naAtere Ai vDrsta de G ani$ cDnd se @nc2eie erupCia dentiCiei
te(porare- #ceast? perioad? este cea (ai i(portant? @n ceea ce priveAte dezvoltarea$ nutriCia Ai
patolo"ia copilului- <%istenCa unor caracteristici (orfo-funcCionale au deter(inat @(p?rCirea
pri(ei copil?rii @n ur(?toarele perioade: nou-n?scut1 su"ar1copil (ic (antepreAcolar)-
a) perioada de nou-nscut 3 corespunde pri(ele 2I zile de viaC? Ai are cDteva particularit?Ci:
- creAtere rapid? staturo-ponderal?1
- e%istenCa unor feno(ene caracteristice: sc?derea fiziolo"ic? @n
"reutate$ icterul fiziolo"ic$ criza "enital?$ febra de sete$ infarctele uratice$ albu(inuria
fiziolo"ic?$ (econiul1
- slaba dezvoltare a scoarCei cerebrale Ai deci Ai a funcCiilor de relaCie cu predo(inanCa centrilor
subcorticali1
- i(portanCa i(unit?Cii trans(is? transplacentar1
- deficienCa funcCiilor de barier? a pielii Ai (ucoaselor1
- tendinCa infecCiilor de a @(br?ca aspect septice(ic1
- patolo"ia do(inat? de (alfor(aCii con"enitale Ai afecCiuni le"ate de actul naAterii
(trau(atis(e$ infecCii)1
- nevoile de ocrotire Ai de asistenC? (edical? @n aceast? perioad? sunt (ari$ ceea ce i(pune o
suprave"2ere atent? a nou-n?scutului de c?tre (edic Ai asistenta (edical? i(ediat ce acesta
a4un"e la do(iciliu de la (aternitate-
b) perioada de su"ar (2I zile 3 1 an) cu ur(?toarele particularit?Ci:
- creAterea staturo-ponderal? continu? @n rit( rapid1
- dezvoltarea treptat? a funcCiilor de relaCie1
- dezvoltarea funcCiei loco(otorii care l?r"eAte sfera de cunoaAtere a copilului1
- apariCia pri(ului siste( de se(nalizare1
- apariCia dentiCiei Ai dezvoltarea funcCiei di"estive care per(it diversificarea ali(entaCiei1
- dezvoltarea i(unit?Cii active proprii cu reducerea rolului i(unit?Cii transplacentare1
- patolo"ia do(inat? de boli ale aparatului respirator$ di"estiv$ ale urec2ii (edii1
- @n aceast? perioad? fa(ilia are un rol deosebit de i(portant @n sti(ularea dezvolt?rii
(otricit?Cii $ li(ba4ului Ai a afectivit?Cii1
- se va continua o atent? suprave"2ere a copilului de c?tre personalul (edico-sanitar$
consultaCiile de puericultur? fiind deosebit de necesare-
c) perioada de copil (ic (antepreAcolar) 1-G ani se caracterizeaz? prin:
- @ncetinirea rit(ului de creAtere1
- (odificarea proporCiilor dintre cap$ trunc2i Ai (e(bre1
- co(pletarea pri(ei dentiCii1
- ali(entaCia va fi variat? ase(?n?toare cu cea a adultului1
- des?vDrAirea funcCiei (otorii1
- for(area refle%elor condiCionate 3 cuvDntul cap?t? valoarea unui nou siste( de se(nalizare1
- i(unitatea prezint? o dezvoltare pro"resiv? susCinut? prin vaccin?ri1
- patolo"ia este alc?tuit? de boli infecto-conta"ioase$ into%icaCii accidentale$ trau(atis(e1
- cli(atul psi2o-afectiv al fa(iliei este deosebit de i(portant @n dezvoltarea copilului-
Copilria a6II6a 3 reprezint? din punct de vedere cronolo"ic perioada @ntre vDrsta de G Ai ) ani$
de aceea (ai este denu(it? perioada preAcolar?- <a este li(itat? @ntre @nc2eierea apariCiei
dentiCiei de lapte Ai @nceperea apariCiei pri(ilor dinCi definitivi- #ceast? perioad? se
caracterizeaz? prin:
6
www.Medtorrents.com
- dezvoltarea co(ple%? a '-N-C- Ai i(plicit a "Dndirii$ vorbirii$ loco(oCiei$ ceea ce duce la
creAterea independenCei copilului1
- rit( de creAtere (ai lent1
- ali(entaCia este apropiat? de cea a adultului1
- patolo"ia do(inat? de boli conta"ioase$ apar unele boli noi ca eu(atis(ul articular acut$
cardiopatiile cDAti"ate$ tuberculoza osteoarticular?-
Copilria a6III6a 3 dureaz? de la vDrsta de /-) ani pDn? la sfDrAitul pubert?Cii- <%istenCa unor
particularit?Ci (orfo-funcCionale a deter(inat @(p?rCirea acestei perioade @n dou? subdiviziuni:
Acolarul (ic Ai Acolarul (are-
a) perioada de colar mic @ncepe de la vDrsta de /-) ani Ai dureaz? pDn? la pubertate (pDn? la
vDrsta de 10-11 ani la fete Ai 12-1G ani la b?ieCi)- #ceast? perioad? prezint? ur(?toarele
caracteristici:
- (aturizarea zonelor corticale ale creierului1
- @ncetinirea creAterii @n pri(a parte a perioadei ur(at? de o accelerare @n perioada prepuber?1
- au loc (odific?ri ale rit(ului de creAtere a se"(entelor corpului$ procesul fiind (ai accelerat la
torace Ai (e(brele superioare1
- dentiCia definitiv? @nlocuieAte pro"resiv dentiCia de lapte1
- ali(entaCia este si(ilar? cu cea a adultului1
- patolo"ia este redus? reprezentat? prin apariCia de infecCii acute de c?i respiratorii superioare$
afecCiuni cutanate$ 2epatita viral?$ tuberculoz?$ 2e(opatii (ali"ne$ bolile conta"ioase sunt rare
datorit? i(uniz?rii spontane (@(boln?vire) sau provocate (vaccin?ri)-
b) perioada de colar mare (pubertatea) 3 are o durat? variabil? @n raport cu se%ul- <a
corespunde apariCiei (enar2ei la fete Ai este cuprins? @ntre 11 Ai 1+ ani Ai dezvolt?rii funcCiei
se%uale la b?ieCi @ntre 1G Ai 1/ ani- En aceast? perioad? au loc transfor(?ri de (aturare fizic?$
co"nitiv?$ psi2o-social?- Caracteristicile acestei perioade sunt:
- se @ncetineAte rit(ul creAterii staturale1
- se accelereaz? creAterea @n "reutate1
- se (odific? di(ensiunile unor se"(ente 3 @nf?CiAarea este ar(onioas? apropiat? de cea a
adultului1
- dezvoltarea intelectual? este intens?$ dar prezint? o (are labilitate psi2ic? Ai ve"etativ?1
- ap?rarea i(unitar? sufer? o depri(are tranzitorie ce are ca rezultat o sensibilitate Ai rezistenC?
(ic? la infecCiile curente1
- patolo"ia acestei perioade cuprinde tulbur?rile st?rii de nutriCie de la subnutriCie la obezitate$
defor(?ri osoase ap?rute datorit? creAterii rapide Ai poziCiilor vicioase$ tulbur?ri de
co(porta(ent$ boli (ali"ne-
*recerea de la pubertate la adolescenC? se f?cea clasic pe aprecierea (aturaCiei osoase$ a creAterii
@n "reutate Ai lun"i(e$ a (odific?rilor de dentiCie-
*oCi aceAti para(etri s-au dovedit a fi destul de i(preciAi Ai s-a propus pentru evaluare ca fiind
un criteriu (ai precis aprecierea (aturiz?rii se%uale care are o corelaCie (ai bun? cu dezvoltarea
taliei Ai "reut?Cii-
Maturizarea se%ual? este apreciat? pe cronolo"ia apariCiei caracterelor se%uale secundare Ai
anu(e aprecierea dezvolt?rii or"anelor "enitale e%terne$ apariCia pilozit?Cii pubiene$ a%ilare$
faciale pentru b?ieCi iar pentru fete dezvoltarea sDnilor Ai pilozitatea pubian? (stadiile *anner)-
Insidios apar (odific?ri co(porta(entale care vor defini te(pera(entul tDn?rului- <ste perioada
din dezvoltare cDnd efortul educaCional trebuie s? fie (a%i(-
7. 0erioadele critice n de-voltarea copilului .
<tapa prenatala
7
www.Medtorrents.com
1- I tri(estru de "ravitate: are loc diferentierea intensiva a tesuturilor si for(area or"anelor
#ctiunea factorilor terato"eni: fizici$ c2i(ici$ biolo"ici:
- contribuie la for( viciilor con"enitale de dezvoltare !C8- Hor(a clinica a viciilor
depinde nu(ai de perioada critica de actiunea factorului terato"en si nu de caracterul acestuia-
- <ste risc inalt de aberatii cro(ozo(iale si a "enelor
2- Klti(ul tri(estru: are loc cresterea (asei a fatului$ trecerea (a%i(ala transplacentara I"
de la (a(a la copil$ sinteza (a%i(ala a surfactantului$ "estozele si insuficienta placentara
#ne(iile de la (a(a au ca consecinta:
- Nasterea copiilor cu "reutate 4oasa
- Nasterea copiilor cu se(ne de i(aturitate
- Nasterea copiilor cu infectii intrauterine
- 'ensibilizarea (a(ei si a fatului$ in special dupa 92
- I(unodeficiente con"enitale
- atolo"ia 'NC
<tapa postnatala
1. 0er nounascutului$
- adaptarea "enerala fata de (ediu e%trauterin
- divizarea intensiva a neuronilor
- for( intensiva a sinapselor(le" interneuronale)
- activitatea nervoasaL prevalenta in conducere a structuriloe subcorticale$ prin refle%e
inascute neconditionate
- reactie "eneralizata a 'NC datorita i(aturitatii lui
- prevalenta i(aturitatii pasive
- starea i(unitatii proprii are functie supresiva
- insuficienta i(unitara fiziolo"ica
Manifestari prin se(ne de:
- afectiuni perinatale a 'NC
- !C8$ (alfor(atii con"enitale
- Clinice de patolo"ie ereditara
- *ulburari de alaptare
- 7eneralizare a infectiilor
- 'indro( de destresa respiratorie
- neu(opatii
- Clinice de infectii IK
2. 0er 68 luni
- Mielinizarea intensiva a neuronilor
- Hor( refle%elor conditionate
- 8ezvoltarea vederii binoculare
- 8ezvoltarii continua a (e(oriei
- I(unodeficienta fiziolo"ica
Ca consecinta$ copilul este predispus pt tulb procesului de for(are relatiei (a(a-copil1 se(ne
clinice de insuf a i(unitatii locale si siste(ice-
#stfel creste frecventa bolilor respiratorii$ afect siste(ului di"estiv$ (anifest de aler"ie
ali(entara$ (anifestari de ra2itis($ ane(ii prin carenta de He$ se(ne de diateza li(fatica$
2ipotrofii-
. 0er 26( ani
- #re loc desavarsirea (ielinizarii neuronale si a cailor de conducere nervoase
- 'e intensifica for(area refle%elor conditionate
8
www.Medtorrents.com
- #re loc socializarea copiilor$ se spar"e stereotipul e%istent
- 'e (entine deficienta fiziolo"ica a I"#$ I"7
redispusi la:
- #paritia retardului in vorbire
- Manifestarea se(nelor disfunctiilor (ini(e cerebrale
- Cresterea frecventei I9#$ infectiilor infantile
- Hor(area bolilor aler"ice
- Instalarea tonzilitei cronice
- Intensificarea trau(atis(ului (ena4er$ a into%icatiilor$ cresterea patolo"iei "enerale
(. 0er .68 ani
- #re loc cresterea puterii si (obilitatii neurolo"ice
- 'e for(eaza activitatea nervoasa superioara
- #re loc sinteza (a%i(ala a I"<
- 'e intensifica cresterea
redispusi la:
- Manifestari$ reactii nevrotice
- Cresterea nr de infectii infantile
- I(bolnaviri prin 2el(intoze
- Manifestarile reactiilor aler"ice
- Instalarea (ultor (aladii cronice
.. 0er de pubertate
- are loc finisarea proceselor de (ielinizare a cailor de conducere nervoase cu e%ceptia
for(atiunii reticulare
- for(area "andirii abstracte
- sensibilitatea tesutului $ fata de 2or(oni$ in special se%uali
- se for(eaza personalitatea
- se (anifesta tendinta spre independenta
- are loc (icsorarea ti(usului si a (asei li(fatice
- este posibila for(area dependentei eventuala a nicotinei$ dro"uri$ alcool-
9isc de neuroze$ reactii psi2otice$ instalarea (aladiilor psi2oso(atice$ aparitia endocrinopatiilor$
trau(atis(e$ cresterea de *&C$ (aladii li(foproliferative$ aparitia bolilor "inecolo"ice$
der(atolo"ice$ "ravitate precoce-
9. 0erioada copilului nou6nscut$ caracteristici" particulariti.
Capul: faCa este (ic?-Hontanela anterioar? (H#$ bre"(atic?) M Gc(0+c($ se @nc2ide
pro"resivpDn? la vDrsta de 1I luni- Hontanela posterioar? (H$ la(bdoid?) de obicei @nc2is? la
naAtere$ dar poate fi Ai desc2is?$ se @nc2ide la /-I s?pt?(Dni Ai (?soar? /-I ((- 'utura sa"ital?
uneori este desf?cut? 3 craniu (oale con"enital- Nasul este scurt$ concav$ n?rile privesc @nainte-
avilioanele urec2ilor sunt nor(al confor(ate Ai i(plantate-
!:tul este scurt-
3oracele este aproape cilindric-
%bdomenul este (are$ dep?AeAte rebordul costal$ peretele abdo(inal are tonus (uscular
sc?zut- Cordonul o(bilical trece prin faza de (u(ificare$ for(area AanCului de eli(inare Ai apoi
c?derea sa @ntre a-/-a Ai a-10-a zi- la"a o(bilical? se epider(izeaz? treptat de la periferie spre
centru$ iar cicatrizarea se ter(in? c?tre a-G-a s?pt?(Dn?- 8atorit? retracCiei vaselor$ cicatricea
o(bilical? se @nfund?-
Membrele inferioare sunt scurte 3 condilii interni sunt (ai puCin dezvoltaCi de unde rezult? o
@ncurbare a (e(brelor inferioare @n a%ul lon"itudinal-
9
www.Medtorrents.com
Coloana vertebral este aproape rectilinie la naAtere-
Pielea are o culoare roAie intens? (erite(ul noului n?scut) iar pal(ele Ai plantele sunt
alb?strui- <rite(ul n-n- este consecinCa abundenCei de vase capilare lar"i Ai scurte$ i(perfecCiunii
funcCiei vaso(otorii$ subCiri(ii epider(ului din care lipsesc p?tura cornoas? Ai pi"(entul
(elanic- ielea este acoperit? cu o p?tur? "r?soas?$ "?lbuie (verni% caseosa) (ai ales @n re"iunea
dorsal?$ piept$ "Dt Ai la pliurile de fle%ie$ secretat? de "landele sebacee Ai de celulele speciale ale
a(niosului- #ceasta este bo"at? @n "lico"en$ acizi "raAi$ colesterol Ai proteine- #re rol de
protecCie a f?tului contra fri"ului$ @(potriva (aceraCiei pielii de c?tre lic2idul a(niotic$ aport
ali(entar$ acCiune bactericid? Ai anti2e(olitic?- 8ac? o @ndep?rt?( apare 2ipotro(bine(ie
accentuat?$ de aceea o l?s?( s? se resoarb?- 8up? cDteva zile de la naAtere apare o descua(are a
pielii$ furfuracee sau @n la(bouri (ici$ pe abdo(en$ "Dt Ai (e(bre- <rite(ul to%ic al nou
n?scutului (<r6t2e(a *o%icu( Neonatoru() apare cu o frecvenC? variabil?$ +0 3 )0 ,- Clinic se
caracterizeaz? prin arii (ici te"u(entare$ erite(atoase$ centrate frecvent de o leziune papular?
"?lbuie$ cu localizare la nivelul feCei$ spatelui$ feselor$ e%tre(it?Cilor$ respectDnd plantele Ai
pal(ele- oate fi @nsoCit Ai de alte (anifest?ri aler"ice: coriz?$ ede( palpebral- #pare datorit?
unei sensibiliz?ri la proteinele (aterne trecute prin placent? sau datorit? unui anti"en trecut prin
(ucoasa intestinal? faC? de care copilul are un anticorp for(at- 8ebuteaz? la 2+-+I ore dup?
naAtere (poate s? apar? Ai la ) 3 10 zile de viaC?) Ai se re(ite spontan$ f?r? cicatrici- 'e
reco(and? o i"ien? ri"uroas? Ai nu se ad(inistreaz? nici un trata(ent (e%a(enul (icroscopic
evidenCiaz? infiltraCii de eozinofile$ iar culturile sunt ne"ative)- Nevii (aterni sunt pete de
culoare roAie$ r?u deli(itate$ pe pleoapa superioar?$ r?d?cina nasului$ ceaf?- 8up? cDteva luni
dispar$ lasDnd uneori pete brune- ata (on"ol? este o pat? alb?struie$ variabil? ca (?ri(e Ai
localizat?
(ai ales @n re"iunea lo(bo 3 sacrat?$ f?r? se(nificaCie patolo"ic?- Fanu"o este un p?r fin care
acoper? pielea f?tului Ai persist? dup? naAtere pe u(eri$ spate$ frunte$ r?d?cina (e(brelor1 este
(ai abundent la pre(atur-
Unghiile nu prezint? striaCiuni lon"itudinale$ @ntrec pulpa de"etelor la (Dini$ iar la picioare
abia o atin"-
Glandele sudoripare sunt puCin dezvoltate-
Glandele sebacee sunt bine dezvoltate- Fa nivelul aripilor nasului$ obra4ilor$ frunCii Ai b?rbiei
apar ele(ente punctifor(e$ de coloraCie alb"?lbuie$ care sunt (ici c2isturi ale "landelor sebacee
((iliu( faciale) ce dispar spontan- Paniculul adipos este dezvoltat pe faC?$ (ai puCin pe (e(bre
Ai deloc pe abdo(en-
Sistemul muscular$ @n (od fiziolo"ic n-n- prezint? o 2ipertonie (uscular? cu predo(inenCa
fle%iei$ consecinCa inco(pletei dezvolt?ri a centrilor corticali Ai a c?ilor nervoase- Musculatura
cefei r?(Dne 2ipoton? Ai nu per(ite susCinerea capului-
Aparatul respirator
*oracele este cilindric$ cu dia(etrul antero-posterior ceva (ai (are decDt cel transversal$
coastele sunt orizontale$ respiraCia este de tip abdo(inal- HrecvenCa respiratorie (H9): /0
resp0(in la n-n-$ scad la +5 resp0(in la 1 lun?$ G5 resp0(in la 1 an- 9it(ul poate fi uneori
nere"ulat cu crize de apnee$ rit( C2e6ne-'toNes$ a(plitudinea uneori ine"al?-
Mecanismul primei respiraii:
- @ntreruperea circulaCiei feto-placentare duce la acu(ulare de C;2 lipsa de ;2 M factori
c2i(ici Ai u(orali care declanAeaz? respiraCia1
- e%citaCiile (ediului a(biant asupra ter(inaCiunilor nervoase libere din piele1
- toracele care a fost co(pri(at de canalul pelvi-"enital se destinde datorit? elasticit?Cii sale$
(e(brele superioare trec @n abducCie$ feno(ene care duc la (?rirea de volu( a cutiei toracice Ai
10
www.Medtorrents.com
datorit? vidului pleural se produce o aspiraCie de aer @n c?ile respiratorii care e%cit? ter(inaCiile
nervoase ale nervului va" de la nivelul pul(onului Ai declanAeaz? respiraCia-
Aparatul cardiovascular
Ini(a este "lobuloas?$ situat? transversal$ @(pins? de diafra"(ul ridicat- Oocul ape%ian se
percepe @n spaCiul al I!-lea intercostal$ la 1-2 c( @n afara liniei (edio-claviculare- Pesutul elastic
Ai con4unctiv al (iocardului este puCin dezvoltat iar epicardul este foarte subCire- Q"o(otele
cardiace se percep (ai puternic din cauza peretelui toracic subCire- #rterele au un conCinut
crescut de fibre elastice Ai un calibru lar"$ ceea ce deter(in? o 2ipotensiune fiziolo"ic?-
CirculaCia periferic? este lent?$ e%tre(it?Cile sunt reci Ai adesea cianotice$ deAi concentraCia
o%i"enului arterial este nor(al?- Nou n?scutul prezint? o fra"ilitate capilar? Ai o per(eabilitate
vascular? crescut?- Fa naAtere pulsul este de 1/0 b?t?i0(in-$ scade la sfDrAitul pri(ei luni de viaC?
la 120 b?t?i0(in- *ensiunea arterial? la n-n- sistolic? este @n (edie )0-I0 (( =" Ai diastolic? +0-
50 (( ="- !alorile 2e(o"lobinei sunt influenCate de volu(ul transfuziei placentare$ astfel c? la
n-n- la care pensarea cordonului o(bilical se face
RtardivB (dup? @ncetarea pulsaCiilor) nivelul =b Ai =t este (ai crescut decDt la cei la care
pensarea se face RprecoceB- #ceste valori prezint? (odific?ri fiziolo"ice @n funcCie de "reutatea
la naAtere Ai de vDrsta copilului-
Aparatul digestiv prezint? unele particularit?Ci:
- adapt?ri ale cavit?Cii bucale @n vederea suptului (vor fi prezentate @n cadrul particularit?Cilor
anato(o 3 fiziolo"ice ale su"arului)1
- flora (icrobian? intestinal?1
- (econiul-
Hlora (icrobian? intestinal?. *ractul intestinal este steril la f?t- En ti(pul naAterii$ prin trecerea
capului prin canalul pelvi"enital$ cavitatea bucal? se colonizeaz? cu stafilococi$ colibacili$
streptococi$ etc- 8up? apro%i(ativ 2 s?pt?(Dni$ tubul di"estiv al n-n- ali(entat natural va
dezvolta o flor? aproape pur? de bacil bifidus$ @n ti(p ce la n-n- ali(entat artificial va predo(ina
bacilul coli-
Meconiul scaunul n-n- @n pri(ele 2-G zile$ are culoarea verde @nc2is Ai consistenC? vDscoas?-
<ste for(at din ele(ente biliare (colesterol$ "r?si(i$ s?ruri (inerale$ pi"(enCi biliari)$ ele(ente
a(niotice (lanu"o$ celule cutanate pavi(entoase$ celule plate)$ ele(ente ale tractusului di"estiv
(celule de descua(aCie intestinal?$ suc "astric$ intestinal$ pancreatic$ cu fer(enCii lor)- <ste ur(at
de un scaun de tranziCie$ brun$ cu lapte coa"ulat- 'caunele tipice de lapte u(an apar la 2-G zile Ai
sunt @n nu(?r de +-/0zi-
#(ilaza salivar?$ prezent? de la naAtere$ acCioneaz? Ai la nivel intestinal co(pensDnd astfel
deficitul a(ilazei pancreatice-
Fipaza lin"ual? prezint? activitate nor(al? la naAtere-
Fipaza "astric? are o activitate crescut? la n-n- Ai 2idrolizeaz? preferenCial tri"liceridele$
co(pensDnd activitatea sc?zut? a lipazei pancreatice-
'ecreCia enzi(atic? pancreatic?: activitate nor(al? a proteazei$ sc?zut? a lipazei1 a(ilaza este
absent?-
'ecreCia enzi(atic? intestinal? este co(plet? la n-n- la ter(en-
N-n- la ter(en este capabil de a efectua di"estia Ai absorbCia corespunz?toare a proteinelor Ai a
lactozei din lapte$ @n ti(p ce absorbCia lipidelor este redus?-
Hicatul se palpeaz? la 2 c( sub rebord$ iar splina pDn? la 1 c(- #ctivitatea de deto%ifiere
2epatic?$ @ndeosebi "licuronocon4u"area$ sinteza factorilor de coa"ulare$ a lipoproteinelor Ai a
colesterolului sunt deficiente la naAtere-
Aparatul uro-genital
11
www.Medtorrents.com
Fa n-n- rinic2iul este deficitar funcCional: filtrarea "lo(erular? este redus? (creAte ulterior)$
capacitatea de diluCie este nor(al?$ dar cea de concentrare este li(itat?-
8iureza este de )5-100 (l0N" corp-
N-n- are capacitate redus? de a e%creta electroliCii-
N-n- prezint? o 2iperurice(ie tranzitorie ca ur(are a 2e(olizei postnatale- KraCii precipit?
deter(inDnd apariCia infarctelor uratice- En aceste situaCii urina este tulbure Ai las? pe scutece un
depozit roAu-c?r?(iziu- MicCiunile apar refle% la atin"erea capacit?Cii vezicale- Nu(?rul
(icCiunilor variaz? @ntre 10 - 200zi-
;r"anele "enitale e%terne prezint? un aspect (orfolo"ic c2aracteristic "estaCiei la ter(en-
Fa b?ieCi penisul este scurt$ pielea scrotului prezint? pliuri transversale$ iar testiculele sunt
coborDte @n scrot sau se palpeaz? pe canalele in"2inoscrotale- =idrocelul este frecvent @ntDlnit$ ca
Ai fi(oza$ considerat? fiziolo"ic?-
Fa fete$ re"iunea vulvar? este co(plet @nc2is?$ labiile (ari$ cu bo"at Cesut "r?sos$ acoper?
labiile (ici Ai clitorisul-
Sistemul nervos
Maturizarea siste(ului nervos dup? naAtere se face (ai ales pe sea(a (ieliniz?rii a%onilor-
!"presia imaturitii sistemului ner#os:
- refle%e e%a"erate1
- refle%ul cutanat plantar &abinsNi 3 pozitiv1
- activitatea (otorie spontan? se traduce printr-o contracCie "eneralizat?$ anar2ic?1
- nou n?scutul prezint? tendinCa de persistenC? a atitudinilor pe care I le i(pri(?( (catatonie)-
'e"(entele filo"enetic (ai vec2i sunt (ai dezvoltate decDt scoarCa$ de aceea feno(enele
subcorticale (suptul Ai de"lutiCia$ Cip?tul Ai plDnsul) sunt prezente de la naAtere-
Nou n?scutul prezint? refle%e ar2aice care se(nific? inte"ritatea centrilor subcorticali$ lipsiCi
de controlul scoarCei$ ce dispar dup? +-5 luni$ cDnd apare in2ibiCia cortical?- #si(etria lor indic?
leziuni ale siste(ului nervos (2e(ora"ii intracraniene$ paralizii de ple% bra2ial)-
Organele de sim
Nou n?scutul nu are vedere cro(atic?$ dar oc2ii reacCioneaz? la lu(in?-
MiAc?rile "lobilor oculari sunt necoordonate (strabis(ul conver"ent tranzitor este aproape
fiziolo"ic)- 7landele lacri(ale sunt (ici Ai secret? lacri(i dup? vDrsta de G s?pt?(Dni-
Krec2ea n-n- prezint? unele particularit?Ci anato(ice: conductul auditiv e%tern este @n"ust Ai
orientat oblic$ tro(pa este lar"?$ scurt? Ai orientat? orizontal$ (astoida este (ic? Ai co(pact?-
neu(atizarea urec2ii (edii are loc cu pri(ele inspiraCii Ai cu de"lutiCia-
#uzul este prezent la naAtere$ n-n- reacCioneaz? la sti(ulii auditivi puternici-
Nou n?scutul diferenCiaz? "ustul a(ar de cel dulce-
'i(Cul olfactiv este prezent la naAtere$ centrii olfactivi fiind printer pri(ii care se
(ielinizeaz?-
'i(Cul tactil bine dezvoltat de la naAtere se evidenCiaz? la unele refle%e ar2aice: al punctelor
cardinale$ de a"?Care-
Adaptarea termic
Nou n?scutul prezint? o instabilitate ter(ic? deter(inat? de unele deficienCe specifice-
*er(o"eneza este li(itat?$ un rol (a4or @n realizarea acesteia avDndu-l "r?si(ea brun?
localizat? interscapular$ la "Dt$ a%ilar$ (ediastinal$ @ntre esofa" Ai tra2ee$ @n 4urul pancreasului$
rinic2ilor Ai "landelor suprarenale-
<%punerea n-n- la o te(peratur? a(biant? 4oas? declanAeaz? prin receptorii cutanaCi secreCia de
catecola(ine Ai eliberarea acizilor "raAi din "r?si(ile brune$ prin a c?ror o%idare se elibereaz?
c?ldur?- 8atorit? i(aturit?Cii centrilor nervoAi$ adesea$ n-n- nu reacCioneaz? prin
12
www.Medtorrents.com
febr? la infecCii- *er(oliza este apreciabil? datorit? suprafeCei cutanate (ari cu o
vascularizaCie abundent? Ai Cesutului adipos subcutanat redus- Nou n?scutul @Ai poate (enCine
te(peratura constant? de G/$5SC la nivelul te"u(entelor abdo(inale Ai de G)SC te(peratura
central? @n condiCiile unui co(fort ter(ic a(biant de 21-2/SC-
Aprarea antiinfecioas
I(unitatea nespecific?:
- bariera (ecanic? este redus? datorit? subCiri(ii e%tre(e a stratului cornos Ai a p=-ului de
/$5-)$5 ca ur(are a secreCiei sudorale e%tre( de reduse-
- (ucoasele au un i(portant "rad de per(eabilitate ne@ndeplinindu-Ai rolul de barier?-
- i(unitatea nespecific? celular? are un rol redus la nou n?scut- En infecCii "rave nu(?rul
leucocitelor nu creAte- #ceast? reducere a r?spunsului leucocitar la o infecCie ca Ai capacitatea
fa"ocitar? sc?zut? e%plic? lipsa de li(itare a procesului infecCios Ai tendinCa de "eneralizare a
infecCiilor la aceast? vDrst?-
- i(unitatea nespecific? u(oral?: lizozi(ul in2ib? unele bacteria per(iCDnd colonizarea
cavit?Cii bucale cu flor? saprofit? nor(al?$ siste(ul co(ple(ent seric$ opsoninelele Ai
properdina sunt deficitare$ dar sinteza interferonului este @n li(ite nor(ale-
I(unitatea specific?:
- celular?: li(focitele * Ai & sunt (aturate funcCional-
- u(oral?: I" 7 au valori e"ale cu cele din sDn"ele (atern Ai sunt sin"urele care traverseaz?
placenta$ (ai ales @n ulti(ul tri(estru de sarcin?- I" 7 conCin (a4oritatea anticorpilor
antibacterieni$ antivirali$ antito%ici funcCie de "radul de sti(ulare al (a(ei- <le scad @n 4urul
vDrstei de 2 - + luni Ai apoi cresc odat? cu i(uno"eneza proprie- I" M nu traverseaz? placenta$
dar s-au detectat niveluri sc?zute la f?t @n tri(estrul III de sarcin?- rezenCa I"M @n cantitate
crescut? la nou-n?scut su"ereaz? posibilitatea unei infecCii con"enitale (*;9C=M
*o%oplas(osis$ ;t2er$ 9ubella$ C6to(e"alovirus$ =erpes 'i(ple%)- I" # serice nu trec bariera
placentar?$ dar pot fi sintetizate @n cantitate redus? din tri(estrul II de sarcin?- 'inteza I" #
secretorii este prioritar? @n (ucoasa respiratorie Ai di"estiv?- I" < nu traverseaz? placenta- <le se
sintetizeaz? @n (ucoase$ a(i"dalele palatine Ai "an"lionii li(fatici-
I" 8 sunt produse @n celule din a(i"dalele palatine Ai "an"lionii li(fatici Ai se "?sesc @n
cantitate (ic? @n ser-
1;. 2e-voltarea fi-ic a copilului. ,actorii ce influenea- creterea i de-voltarea copiilor.
8ezvoltarea fizica prezinta un proces dina(ic de crestere ((arirea taliei si "reutatii corpului$
dezvoltarea proportiilor si se"(entelor lui) si (aturizarea biolo"ica a copilului intro anu(ita
perioada a copilariei- 8ezvoltarea fizica a copilului serveste drept indice al sanatatii si starii
nor(ale-
CreAterea Ai dezvoltarea reprezint? cele (ai i(portante feno(ene ale copil?riei$ creterea fiind
reprezentat? de (?rirea cantitativ? a celulelor$ Cesuturilor Ai or"anelor$ iar de$#oltarea fiind
feno(enul de (odificare a or"anelor Ai aparatelor @n vederea adapt?rii la condiCiile de viaC?- Cele
dou? procese se desf?Aoar? conco(itent$ @ntr-un rit( propriu-
CreAterea Ai dezvoltarea cuprind:
1- (ecanis(ul creAterii Ai dezvolt?rii1
2- le"ile creAterii1
G- factorii care influenCeaz? creAterea-
Hactorii care influenCeaz? creAterea Ai dezvoltarea copilului sunt e%o"eni$ endo"eni Ai patolo"ici-
Mecanis(ul prin care aceAtia acCioneaz? este deosebit de co(ple%-
13
www.Medtorrents.com
I. ,actorii e1o#eni cei (ai i(portanCi sunt: ali(entaCia$ (ediul "eo"rafic$ factorii socio-
econo(ici$ factorii afectiv-educativi$ e%erciCiile fizice$ no%ele c2i(ice Ai radiaCiile$ factorii
culturali-
Alimentaia 3 @Ai e%ercit? influenCa asupra creAterii c2iar din viaCa intrauterin?- ; ali(entaCie
deficitar? a fe(eii "ravide duce la naAterea unor copii cu "reutate (ic?- 8e ase(enea severitatea
Ai durata @ntDrzierii @n creAterea intrauterin? deter(in? o reducere a rit(ului de creAtere
postnatal?-
#li(entaCia cu lapte u(an accelereaz? creAterea staturo-ponderal? @n pri(ele / luni de viaC?-
#ceast? creAtere este 4ustificat? prin faptul c? lapte u(an conCine o serie de (odulatori ai
creAterii cu( sunt: factorul epider(al$ factorul de creAtere al nervilor$ de sti(ulare a li(focitelor
& Ai taurina$ cu rol i(portant @n dezvoltarea su"arului-
<%istenCa unor carenCe ali(entare deter(in? tulbur?ri @nse(nate @n perioadele de creAtere
accelerat? la su"ar Ai @nainte de pubertate- CarenCa ali(entar? influenCeaz? @n pri(ul rDnd
creAterea ponderal?- CarenCa de proteine deter(in? reducerea sintezei de proteine Ai a
volu(ului celulelor$ dar nu intereseaz? (ultiplicarea celular? @n cazul unui aport ener"etic
adecvat- CarenCa de (inerale are repercursiuni asupra (ineraliz?rii sc2eletului Ai asupra
enzi(elor celulare- CarenCa de vita(ine$ @n special a celor liposolubile afecteaz? (ultiplicarea Ai
diferenCierea celulelor- En acelaAi ti(p o supraali(entaCie precoce produce 2ipertrofia Ai uneori
2iperplazia adipocitelor$ rezultDnd obezitatea-
Mediul geografic influenCeaz? creAterea prin condiCiile de (icrocli(at: aer$ soare$ lu(in?$
te(peratur?$ u(iditate$ presiune at(osferic?$ raze ultraviolete- <fectele lor sunt (ai i(portante
@n pri(ii 5 ani de viaC?- Cli(a te(perat? este considerat? ca avDnd acCiunea cea (ai favorabil?
asupra creAterii @n ti(p ce cli(atul e%cesiv se asociaz? cu o talie (ic?- #ltitudinea de peste 1500
( deter(in? un rit( de creAtere (ai (ic$ atDt pe durata vieCii intrauterine$ dar Ai postnatal
datorit? 2ipo%iei cronice- En ceea ce priveAte anoti(pul$ creAterea @n lun"i(e este (ai (are
pri(?vara$ iar @n "reutate (ai accelerat? toa(na- 9azele ultraviolete Ai T @n doze (ici au rolul
de a sti(ula creAterea$ @n ti(p ce dozele (ari o opresc-
Factorii socio-economici care influenCeaz? creAterea staturo-ponderal? sunt: condiCiile sanitare$
(orbiditatea infecCioas? Ai parazitar?$ locuinCa$ profesia p?rinCilor$ dina(ica social?$ situaCia
financiar?$ stress-ul- 'ituaCia (aterial? Ai social? a p?rinCilor se reflect? @n calitatea ali(entaCiei$
condiCiile de i"ien?$ accesul la facilit?Cile civilizaCiei- <%istenCa unei ca(era individuale a
copilului$ @nsorit?$ cu confort ter(ic Ai u(iditate adecvat? asi"ur? condiCii opti(e de creAtere-
#stfel copiii unici au statur? (ai (are decDt cei din fa(ilii cu (ulCi copii$ iar copiii din (ediul
urban au o (edie a taliei Ai "reut?Cii (ai (are decDt a celor din (ediul rural- 'tress-ul psi2ic
provocat de (ediul a(biant nefavorabil influenCeaz? ne"ativ procesul creAterii a4un"Dndu-se
pDn? la starea de Rnanis( psi2o-socialB-
Factorii afectiv-educativi influenCeaz? dezvoltarea psi2o-intelectual? a copilului @n special @n
pri(ii G ani de viaC?- Kn (ediu fa(ilial cal($ care ofer? dra"oste favorizeaz? dezvoltarea
acestuia$ @n ti(p ce o fa(ilie @n care e%ist? st?ri conflictuale va contribui la un rit( de dezvoltare
@ntDrziat Ai la apariCia dificult?Cilor de adaptare social?- 8ezvoltarea intelectual? a copiilor este
(ai rapid? @n fa(iliile unde preocuparea educativ? este (ai (are Ai (ai susCinut?- En (ediul
urban unde e%i"enCele educaCionale sunt (ai (ari$ perfor(anCele Acolare sunt superioare-
Ha(ilia are rolul (a4or de a (odela Ai de a evidenCia calit?Cile fizice Ai psi2ice ale copilului-
!erciiile fi"ice aplicate din pri(ul an de viaC?$ la @nceput sub for(a (asa4elor apoi a
"i(nasticii pentru su"ar favorizeaz? dezvoltarea so(atic? Ai (otorie a copilului- e (?sur? ce
copilul creAte$ practicarea unui sport adaptat posibilit?Cilor lui$ are un rol favorabil de sti(ulare a
creAterii Ai dezvolt?rii$ prin tonifierea (usculaturii$ @nt?rirea articulaCiilor$ a(eliorarea o%i"en?rii
Cesuturilor-
14
www.Medtorrents.com
#o!ele chimice$ radiaiile$ diverse traumatisme pot influenCa ne"ative creAterea Ai dezvoltarea-
Factorii culturali pot avea efecte li(itative @n dezvoltarea copilului-
II. ,actorii endo#eni cuprind:
- factorii "enetici1
- factorii 2or(onali-
Factorii genetici sunt responsabili de caracterele constituCionale$ individuale ale produsului de
concepCie Ai de dina(ica creAterii pDn? la (aturizare$ dup? tipul (orfolo"ic fa(ilial- Hactorii ce
acCioneaz? ulterior pot devia @ntr-un (od (ai (ult sau (ai puCin reversibil creAterea Ai
dezvoltarea deter(inate "enetic- *rans(iterea caracterelor p?rinCilor asupra creAterii staturale a
copiilor apare evident? nu(ai dac? se raporteaz? la aceeaAi vDrst?- #stfel copii se asea(?n? cu
p?rinCii @n perioada @n care fenotipul este (anifest- 'tudiul ano(aliilor cro(oso(ice arat? c?
toate (odific?rile nu(erice ale cro(oso(ilor autoso(ali se @nsoCesc de di(inuarea taliei Ai
deficit intelectual- InfluenCa factorilor "enetici este evident? @n cadrul pubert?Cii (ai precoce la
fete- #pariCia diferenCelor de creAtere la pubertate sunt rezultatul sensibilit?Cii (ai (ari a
cartila4elor de creAtere la estro"eni faC? de andro"eni-
Factorii hormonali intervin atDt @n ti(pul vieCii intrauterine cDt Ai postnatal- HuncCiile endocrine
ale e(brionului Ai f?tului sunt (ai puCin dezvoltate- =or(onii fetali au rol (inor @n (ultiplicarea
celular?-
=or(onii (aterni: so(atotrop$ "lucocorticoizii Ai (ineralocorticoizii traverseaz? @n cantitate
suficient? placenta$ @n ti(p ce insulina Ai 2or(onii tiroidieni @n (ic? (?sur?- rolactina
elaborat? de placent? acCioneaz? ase(?n?tor 2or(onului so(atotrop asupra creAterii Ai
dezvolt?rii f?tului-
=ipotala(usul coordoneaz? 2ipofiza cu a4utorul factorilor de eliberare 2ipofizotropi$ care trec @n
siste(ul port al "landei Ai induc sinteza 2or(onilor specifici- 'o(atostatina in2ib? 2or(onul de
creAtere 2ipofizar$ insulina$ "luca"onul Ai 2or(onii di"estivi$ realizDnd un ec2ilibru 2or(onal-
=ipofiza intervine @n creAtere prin 2or(onul so(atotrop ('*=)- #cesta produce proliferarea
condrocitelor @n cartila4ul seriat Ai creAterea @n lun"i(e a oaselor- #cCiunea sa asupra cartila4ului
seriat este (ediat? de so(ato(edine-
*iroida intervine prin 2or(onul tiro%ina Ai triiodotironina care acCioneaz? sub control
2ipotala(o-2ipofizar- =or(onii sti(uleaz? sinteza proteinelor$ procesele o%idative tisulare$
cresc activitatea enzi(elor respiratorii$ re"leaz? "lico"enoliza$ produc lipoliza Ai (?resc
(etabolis(ul bazal- *iroida intervine @n dezvoltarea creierului$ @n creAterea dinCilor Ai @n
ter(o"enez?- *iro%ina produce 2ipertrofia condrocitelor @n cartila4ul de creAtere
al osului Ai (ineralizarea sc2eletului- =or(onii tiroidieni au rolul de a potenCa acCiunea '*=-
ului- Mi%ede(ul con"enital fiind astfel caracterizat prin nanis( Ai retard (intal-
7landele suprarenale intervin @n creAtere prin 2or(onii "lucocorticoizi Ai (ineralocorticoizi-
=or(onii "lucocorticoizi in2ib? creAterea$ activeaz? catabolis(ul proteinelor Ai cresc eli(in?rile
de calciu Ai potasiu- <i in2ib? acCiunea 2or(onului so(atotrop 2ipofizar prin sti(ularea
producerii @n ficat a in2ibitorilor so(ato(edinelor- =or(onii (ineralocorticoizi sti(uleaz?
sinteza de #8N Ai reabsorbCia tubular? de sodiu Ai ap?-
*i(usul influenCeaz? creAterea din pri(ele luni de viaC? avDnd acCiune siner"ic? cu '*=-ul- <l
particip? la siste(ele de ap?rare specific antiinfecCioas? avDnd rol de (aturare a li(focitelor *$
ti(odependente-
ancreasul endocrin influenCeaz? creAterea prin insulin? Ai "luca"on- Insulina este un 2or(on
anabolizant$ care favorizeaz? p?trunderea a(inoacizilor @n celule$ particip? la sinteza de #9N Ai
2ipertrofia celulelor- 7luca"onul in2ib? creAterea$ este un 2or(on catabolizant$ (?reAte "licoliza
Ai in2ib? "luconeo"eneza-
15
www.Medtorrents.com
aratiroidele prin inter(ediul parat2or(onului intervin @n 2o(eostazia calciului Ai @n calcifierea
sc2eletului- #cesta acCioneaz? asupra celulelor intestinale$ osoase Ai renale-
7landele se%uale acCioneaz? prin inter(ediul 2or(onilor andro"eni Ai estro"eni- =or(onii
andro"eni au efect anabolic- <i sti(uleaz? proliferarea celulelor cartila"inoase Ai particip? la
diferenCierea Ai (aturarea se%ual?- Fa pubertate$ andro"enii deter(in? in2ibarea creAterii prin
calcifierea cartila4ului$ cu @ncetarea creAterii staturale- =or(onii estro"eni sti(uleaz? (ai puCin
creAterea$ dar e%ercit? un efect i(portant @n calcifierea cartila4ului de creAtere- Fa pubertate
estro"enii Ai testosteronul au un rol i(portant @n deter(inarea aspectului fizic caracteristic: la
fete - l?r"irea bazinului$ iar la b?ieCi - dezvoltarea u(erilor-
III. ,actorii patolo#ici$
- endocrinopatii infantile: (i%ede($ nanis( 2ipofizar1
- factori care acCioneaz? asupra "ravidei:
1) infecCii acute sau cronice (lues$ (alarie)1
2) into%icaCii cronice (alcoolis($ taba"is($ saturnis()1
G) tulbur?ri de nutriCie (subali(entaCie)1
- factori care acCioneaz? asupra copilului:
1) tulbur?ri cronice de nutriCie Ai di"estie care pot deter(ina
2) Rnanis( intestinalB1
G) afecCiuni ale 'NC1
+) boli con"enitale de cord 3 Rnanis( cardiacB1
5) boli con"enitale renale 3 Rnanis( renalB1
/) ano(alii cro(oso(iale1
)) afecCiuni viscerale cu evoluCie prelun"it? (fibroza c2istic?)-
11.2e-voltarea fi-ic patolo#ic$ criterii de ncadrare" caracteristici.
12.2ere#lrile de nutriie" caracteristici clinice .
1.)oiune de retard fi-ic. Caracteristica .
1(.':rsta biolo#ic a copilului$ caracteristici" importan clinic" criterii" apreciere n
funcie de v:rst.
#precierea "radului de (aturitate al n-n- se va realiza folosind o serie de criterii:
a) Criteriul temporal$ aprecierea !7 @ncepDnd calculul din pri(a zi a ulti(ului ciclu
(enstrual (se iau @n consideraCie nu(ai sapt?(Dnile co(plete)
n.n la termen: !7 M G) - +2 s?pt?(Dni
n.n. prematur: !7 : G) s?pt?(Dni (li(ita inferioar?$ dup? criteriile ;-M-'-$ fiind de 22
s?pt?(Dni Ai peste 500")-
n.n. postmatur: !7 5 +2 s?pt?(Dni-
b) Criterii morfofuncionale
!7 poate fi apreciat? prin evaluarea caracteristicilor pielii$ ale pavilioanelor urec2ii$ ale
or"anelor "enitale Ai "landelor (a(are$ para(etric cuprinAi @n diferite scoruri (8ubovitz$ Harr$
&allard)- Cel (ai utilizat este scorul &allard (fidel Ai uAor de calculat)$ care trebuie efectuat la G
3 +2 ore de la naAtere-
c) Criterii neurolo"ice
- #precierea posturii Ai tonusului pasiv:
- la 2I s?pt?(Dni de "estaCie este co(plet 2ipoton1
- la G2 s?pt?(Dni cele + (e(bre sunt @n e%tensie1
- la G+ s?pt?(Dni are poziCia de batracian-
*onusul (uscular creAte cu vDrsta "estaCional? Ai are un sens de dezvoltare caudo-cefalic$ astfel
@ncDt la +0 s?pt?(Dni toate + (e(brele se afl? @n fle%ie datorit? 2ipertoniei (uAc2ilor fle%ori-
16
www.Medtorrents.com
- 9efle%ele ar2aice:
- la 2I s?pt?(Dni cel (ai co(plet este refle%ul punctelor cardinale1
- la G2 s?pt?(Dni prezint? refle%ul Moro inco(plet1
- la G+ s?pt?(Dni$ reacCia de apucare forCat? este co(plet?1
- la G) s?pt?(Dni sunt prezente Ai co(plete toate refle%ele ar2aice-
erfecCionarea refle%elor ar2aice se face @n sens cefalo-caudal-
d) Criterii antropometrice (interpretarea 7$ * @n funcCie de !7)
8up? "reutatea la naAtere (7n):
- N-n- cu 7n nor(al?: 2500 3 G... "$ cu o (edie de G000 "
- N-n- (acroso(: 7n (ai (are de +000 "
- N-n- cu 7n (ic?: sub 2500 ":
N-n- F&U (FoV &irt2 Uei"2t): 7n M 2500 3 1500 "
N-n- !F&U (!er6 FoV &irt2 Uei"2t): 7n M 1+.. 3 1000 "
N-n- <F&U (<%tre(l6 FoV &irt2 Uei"2t): 7n sub 1000 "-
8up? valoarea indicelui ponderal (I):
I0 < ! (#) = 3(cm) 1 1;;
Fa nou- n?scutul la ter(en talia la naAtere (*n) are valori cuprinse @ntre +)-55 c( (@n (edie 50
c()-
15->e#ile #enerale ale creterii copiilor -
CreAterea or"anis(ului se desf?Aoar? confor( ur(?toarelor le"i:
a) le#ea alternanei 3 creAterea Ai dezvoltarea nu se fac si(ultan @n aceleaAi proporCii @n @ntre"ul
or"anis($ se"(entele corpului nu cresc toate @n acelaAi ti(p$ ci alternativ (e%: (e(brele
superioare nu cresc @n acelaAi ti(p cu cele inferioare)1
b) le#ea proporiilor 3 fiecare perioad? a copil?riei are un anu(it rit( de creAtere ((ai
accelerat @n pri(ii doi ani de viaC?$ scade ulterior$ se accentueaz? prepubertar Ai scade din nou la
stabilirea (aturit?Cii se%uale)1
c) le#ea creterii ine#ale 3 creAterea Ai dezvoltarea nu se fac @n aceleaAiproporCii$ fiecare
se"(ent al corpului are propriul s?u rit( de creAtere1
d) le#ea anta#onismului morfolo#ic i ponderal 3 pe durata perioadei de creAtere acu(ulativ?
diferenCierea este redus? Ai invers-
18.Metodele de apreciere a de-voltrii fi-ice la copii.
'tudierea detaliata a 8QH include aprecierea para(erilor:
'o(ato(etrici(antropo(etrici): talia corpului culcat$ pe sezute$ in picioare1 lun"i(ea
(e(brelor1 lati(ea u(erilor1 peri(etrele craniului$ cutiei toracice$ bratului$ coapsei$ "a(bei1
(asa corporala1
'o(atoscopici: for(a cutiei toracice$ a spatelui$ talpii$tinuta1 "radul de dezvoltare a
(usculaturii$ tesutului adipos1 elasticitatea te"u(entelor1 (aturizarea biolo"ica-
Hunctionali(fizio(etria): spiro(etri1 dina(o(etria1 puterea de intindere-
15.Metoda antropometric de apreciere de-voltrii fi-ice a copiilor.
%ntropometria- co(ple%itatea de (etode si (i4loace privind aprecierea particularitatilor
(orfolo"ice ale or"anis(ului u(an prin efectuarea (asurilor concrete la nivelul punctelor
anato(ice$ strict deter(inate prin utilizarea (etodelor si utila4ului standard-
Masurile antropo(etrice i(pune respectarea ur(atoarelor conditii:
1) Masurile se efectueaza la un copil dezbracat$ stand in picioare$ cu tinuta corecta-
Investi"atorul se afla in partea dreapta$sau inaintea pacien6ului-
17
www.Medtorrents.com
2) *oate punctele se fac strict intre puctele antropo(etrice$ corespunzand unor e(inente
evidente si usor palpabile pe liniile sa"itale sau laterale-
G) Masurile vor fi efectuate in pri(a 4u( a zilei(talia spre sfarsitul zilei se (icsoreaza cu 1-
2c($ din cauza nivelarii cupolei plantare$ presiunii discurilor interverrtebrale$ scaderii
tonusului (uscular1 (asa corporala poate creste relativ
+) Incaperea trebuie sa fie suficient de calda si lu(inoasa-
5) Instru(entele folosite trebuie sa corespunda standardelor cunoscute si confectionate din
(ateriale care per(it prelucrarea lor cu antiseptic-
+omatometria include aprecierea lun"i(ilor$ dia(etrelor$ peri(etrelor si (asei
corporale-punctele antropo(etrice vor fi detre(inate palpator$ (asuranduse inalti(ea situarii lor
fata de podea in ordinea ur(atoare:
1-suprasternale- pe linia (edie a incisurii 4u"ulare1
2-si(fizal- (i4locul (ar" sup a si(fizei
G-bra2ial- e(inenta (a%i(al lat a acro(ionului scapular
+-radial- in fosa cubitala$ unde in (od palaptor se deter(ina (ar capului radiusului
5-stilion radiale- in partea lat pro%i(ala a articulatiei radio-carpiene-
/-de"etal- falan"a distala a de"etului III al (ainii
)-tro2anterian- punctul (a%i( proe(inent al partii sup a fe(urului
I-tibial- punctul sup al (ar" articulare interioare a tibiei pe partea interioara a articulatiei
"enunc2iului
.-fibular- (ar" inf a (aleolei (ediale
Calcularea lun#imilor$
*runc2iului- dif dintre = sit de la podea a p-suprasternal si si(fizal
&ratului- dintre acro(ion si radial
#ntebrat- dintre radial si stilion radiale
al(ei- stilion radiale si de"etal
Me(br sup- tro2anterion si tibiale (ediale
7a(bei- tibiale (ediale si fibular
Me(br inf- 2 tro2anteriana de la podea
*alpii- dintre calcaneu si p ter(inal(p-acropodion-(ar" distala a falan"ei un"2iale a de"etului I
sau II)
Masurarea taliei
ana la varsta de 2+-G/ luni$ lun" copilului va fi (asurata cu a4utorul pedio(etrului:
1) Copilul este asezat in clinostatis($ cu verte%ul lipit de placa verticala
2) Capul este (entinut in pozitie corecta de catre insotitorul copilului
G) 7enunc2ii sunt tinuti in pozitie de e%tensie de catre e%a(inator
8upa varsta de 2-G ani se poate utiliza antropo(etrul:
1) Copilul sta vertical cu spatele drept
2) Cursorul antropo(etrului se ataseaza de vete%
G) 'e fi%eaza inalti(ea la nivelul inferior al cursorului
*alia pe sezute se face cu pedio(etrul de le(n-
Hiecare (asura se face cel putin de doua ori-
Masurarea diametrelor
8-cranian se face cu a4utorul cranio(etrului si sunt folosite punctele "labela$ occipital$ parietal$
(ezosternal-
'e apreciaza si dia(etrele capului$ incluzandse d-antpot$ transversal-
Fati(ea C* e diferenta dintre dia(etrele sus nu(ite-
18
www.Medtorrents.com
8-biacro(ial$ bitro2anterian- distanta dintre punctele bra2iale1 se apreciaza in raport unul cu
altul-
Masurarea perimetrelor se face cu banda (etrica-
Capul copilului va fi tinut in pozitie stabila$ la su"ar acest lucru poate fi (ai usor de efectuat in
decubit dorsal1 se va (asura peri( (a%i(- eri( C* se va efectua plasand banda (etrica la
nuvelul (a(eloanelor pe partea ant si al un"2iurilor scapulare pe partea
posterioare(inspir$e%pir$pauza)- 'e (ai (asoara peri( bratului si "a(bei-
%precierea masei corporale se face prin cantarire(cantarul HerbenNs)$ stand in picioare- Masa
corporala este un para(etru i(portant al starii (orfolo"ice a or"anis(ului$ ce e%pri(a in linii
"enerale dezvoltarea ar(onioasa a aparatului osteo-(uscular$ tesutului adipos subcutanat si a
or"anelor interne-
17.+omatoscopia i fi-iometria n aprecierea de-voltrii fi-ice la copii .
+omatoscopia per(ite for(area unei i(presii "enerale vizavi de 8QH a celui e%a(inat- <a
include:
1) <%a(inarea aparatului loco(otor:
Cutia craniana- (ezocefalica$ dolicocefalica$ bra2iocefalica1 (odificarile privind suturile$
fontanelele$ constructia si for(a lobilor frontali$ parietali$ osul occipital-
Cutia toracica- tipul(cilindrica$conica$plata)$diverse (odificari patolo"ice se fi%eaza-
Me(bre inf- e%a(inate in poz drepti$fi%anduse ulterior defor(atii-
Coloana vertebrala e%a(inata frontal si sa"ital poate evidentia (odificari patolo"ice izolate ca
lordoza cifoza scolioza-
Musculatura se apreciaza prin evaluarea "radului sa u de dezvoltare$ elasticitatea (usculara$
for(a C*$ a abdo(enului- 8eosebi( G "rade de dezvoltare a (usculaturii: I6 musc slab de-v-
relieful (usc slab pronuntat$ elasticitate scazuta$ C* plata$ o(oplatii deplasati de suprafata C*$
abdo(en ptozat$ forta (usc slaba1 II6musc de-v suficient- relief (usc pronuntat$ elasticitate
(edie$ C* cilindrica$ un"2iurile scapulare deplasate$ peretele abdo(enal in tonus$ forta
(usculara (edie1 III6musc de-v ft bine.
2) <%a(inarea tesutului adipos se face apreciind "radul de pronuntare a reliefului vaselor si
"rosi(ea stratului adipos subcutanat- 7rosi(ea pliurilor cutanate$ cuprinzand si stratul adipos se
apreciaza cu a4utorul caliperelor in ur(atoarele re"iuni: pe C*$ abdo(en$ sub o(oplat$ pe u(ar-
7rosi(ea pliuluise apreciaza in ((: I-oasele centurii scapulare si coastele conturate pronuntat$
"rosi(ea pliurilor subcutanate panala 5 ((1 II-relieful oaselor slab atenuat$ "rosi(ea pliurilor
subcutanate /-.((1 III- relieful oaselor atenuat$ contururile corpului rotun"ite$ "rosi(ea
pliurilor la copii 10-15(($ la (aturi-pana la 20((1 I'-"rosi(ea pliului subcutanat depaseste la
copii 15(($ la adulti 20((-
G) Maturizarea biolo"ica - criterii- aparitia si ur(arirea punctelor de osificare-radio"rafia de
pu(n1 aparitia dentitiilor te(porara si per(anenta1 aprecierea etapelor de dezvoltare
se%uala si a"radului (aturitatii se%uale se bazeaza pe ur(arirea dezvoltarii se(nelor
se%uale secundare-
+) Centrele de osificare - la nastere sunt 5 centre: fe(ural distal$ tibial pro%i(al$ calcanean$
talus$ cuboidian-
,i-iometria include:
- 'piro(etria- per(ite aprecierea volu(ului vital pul(onar si se efectueaza cu a4utorul
spiro(etrului: pacientul inspira adanc$ retine respiratia$ apoi e%pira e%clusiv prin "ura in
dispozitivul respectiv tot aerului inspirat- Investi"area se repeta de 2-G ori si se fi%eaza
rezultatul (a%i(a in (l-
19
www.Medtorrents.com
- uterea (forta (usculara)- se (asoara cu a4utorul dina(o(etrului printro stran"ere
(a%i(a- Investi"area se repeta de 2-G ori$ fi%anduse rezultatul (a%i( in N"-
- uterea de intindere se (asoara cu un dina(o(etru special nu(ai la adolescenti-
19.Metodele de evaluare a de-voltrii fi-ice al copiilor .
=artile de crestere-bazate pe (asuratori standardizate pe populatii ri"uros selectionate$ facute fie
transversal$ fie lon"itudinal1 e%pri(area in percentile1 curba in for(a de clopot1
Metoda percentile-curbe si tabele : apreciaza a(plasarea e%acta pe scara standard a fiecarui
criteriu antropo(etric1 aprec cantit procentuala de copii cu valori diferite de cele a copilului
e%a(inat1 evaluarea nivelului de 8QH a copilului-
Metoda devierilor si"(ale-esti(area nivelului 8QH se efectueaza in li(itele unei (ulti(i$
"radele variabilitatii fiind repartizate in ) cate"orii: (edie$ (ai sus(4os) ca (edie$ inalta$ ft
inalta$(4oasa)-
Met scarilor de re"resie- pute( deter(ina cu( se (odifica (asa corpului odata cu crestera taliei
Met indicilor antropo(etrici- reprezinta varietate de e%presii si raporturi (ate(atice dinre
diferite di(ensiuni si para(etrii antropo(etrici-
2;.Indicii antropometrici$ caracteristici" metode de calculare" apreciere.
?risman 3 peri(etrul torace-talie 3 pana la 1 an .-1G-51 2-G ani +-.1 /-)ani 0-+1 I-1Iani (-1)-(-
G)1
Ciulit@i- lun" piciorului-trunc2iului- pana la 1 an 2-+1 2-G ani$ /-I1
Indicele ponderal(#reutatea pt varsta)M "reutatea actuala0 "reutatea ideala pt varsta
'caderea sub 0$. a I este su"estiva pt (alnutritie protein calorica:
0$.- 1$1M copil eutrofic
0$..- 0$.0M cu risc crescut
0$I.- 0$)/M distrofie "rI
0$)5- 0$/0M distrofie "r II
0$/0M distrofie "r III
Indicele nutritional(#reutatea coresp taliei)< "reutatea reala0 "reutatea ideala coresp taliei
0$.- 1$1M copil eutrofic
0$I.- 0$I1M distrofie "rI
0$I0- 0$)1M distrofie "r II
0$/0M distrofie "r III
Indicele statural(talia coresp varstei)M talia copilului ideala pt varsta
7radul IM .5-.1, din talia ideala pt varsta
7radul IIM .0-I/,
7radul IIIM :I5,
21.Metoda centilic de evaluare a de-voltrii fi-ice la copii.
Metoda la baza careia sta un sir de curbe si tabele nu(ite centilice ale cresterii diferitelor
"rupe de indivizi- #cestea din ur(a sunt alcatuite in felul ur(ator: principalii para(etrii ai
dezvoltarii fizice a copiilor sanatosi de diferite varste sunt oranduiti intrun sir de valoarea
(ini(a pana la cea (a%i(a- Hiecare sir e divizat in 100 parti e"ale$ paralel fiind apreciate
li(itele fiecarei parti divizate- #stfel$ percentila reprezunta o suti(e din sirul variational1 iar
intervalul centilic- diferenta dintre doua centile vecine-
20
www.Medtorrents.com
*abele centilice ne per(it sa deter(ina( atat a(plasarea e%acta pe scara standard a fiecarui
criteriu antropo(etric$ cat si cantitatea procentuala de copii cu valori diferite de cele ale
copilului e%a(inat-
t esti(area dezvol fizice a copiilor si adolescentilor se folosesc / valori de centile: G$ 10$ 25$
)5$ .0$ .)- Kneori se foloseste si centila 50- Holosinduse tabele centilice$ fiecare para(etru
antropo(etric ((asa$talia$ C si *) este co(parat cu valorile nor(ale$ fara a efectua nici un
fel de calcule- !aloarea fiecarui para(etru daca se incadreaza in intervalele ur(atoare de
centile$ se caracterizeaza ca: 25-)5- (ediu$ 10-25- scazut$ G-10- 4os$ 0-G- ft 4os$ .0-.)-inalt$ .)-
100-ft inalt-
Masa corpului si talia$ fiind para(etrii cei (ai se(nificatovo ao 8QH$ se (ai apreciaza si
dupa (etoda centilica >lon"itudinalaB$ ce indica viteza cresterii-
Metoda centilica este infor(ativa si acceptata pt orice (ulti(e$ dar se (ai i(pune si
contrapunerea diferitor para(etri$ bazata pe diferite sc2e(e de esti(are$ prin care se propune
evidentierea a G niveluri de dezvoltare:
1- 8ezv corecta- statut (orfofunctional cu o (asa corporala si talie cuprinse intre 10 si .)
si situate in acelasi culoar centilic sai in doua invecinate1
2- 8ezv netipica- (asa corporala si talia sunt situate intre 10 si G sau (ai sus de .)$ sau
acesti doi para(etri difera unul de altul cu 2 intervale1
G- 8ezv patolo"ica- (asa corpului si0sau talia se situeaza (ai 4os de G$ sau acesti para(etri
sunt la o distanta (ai (are de 2 culoare centilice-
22.Metoda orientativ de apreciere a parametrilor antropometrici la copii.
2.%precierea de-voltrii fi-ice armonioase A proporionale.
8<Q!;F*#9<# HIQICW #9M;NI;#'W
- prelucrarea selectiv? a aparatului loco(otor1
- (obilitate$ stabilitate articular? Ai supleCe (uscular?1
- solicit?ri cardio-vasculare la eforturi variabile-
Metoda esti(arii co(ple%e a 8QH include atat aprecierea nivelului (aturitatii evolutive cat si
"radul de ar(onie a starii (orfofunctionale a copilului e%a(inat-
ri(a etapa include aprecierea (aturitatii avolutive dupa tabelele respective$ verificanduse
corespunderea varstei calendaristice cu cea biolo"ica- # doua etapa include aprecierea 8Q
(orfofunctionale dupa indicia (asei corporale$ *$ fortei (uscular si capacitatile vitale a
pla(anilor$ folosinduse scarile re"resionale pentru talie$ nor(ativele functionale standard si
tabelele pentru valori (edii ale "rosi(ii plicii cutanate- In functie de rezultatele obtinute$
diferentie( dezvoltarea (orfofunctionala ar(onioasa$ near(onioasa$ e%tre(e de ar(onioasa-
8isar(onioasa- dere"lari in activitatea cardiovasculara$ endocrina neurolo"ica1 studiu special de
e%a(inareM se intoc(esc planuri individuale de suprave"2ere$ trata(ent $ insanatosire-

2(.*nto#ene-a sistemului nervos central n perioada antenatal. ,actorii ce o
influenea-.
'iste(ul nervos deriva din stratul ectoder(al$ care alaturi de (ezoder( si endoder( se
constituie de4a din a 2-a sapta(Dna "estationala-
0rincipalele fa-e ale onto"enezei cerebrale @n perioada e(brionara cuprind @n ordine succesiva:
1- neurulatia
2- for(area veziculelor cerebrale (prozencefalizarea)
G- neuro"eneza ((aturatia)
1. )eurulatia (Hi"ura: Neurulatia) se produce din ziua 1+ pDna @n ziua G0 de "estatie(") si consta
@n for(area si @nc2iderea tubului neural$ care anterior plutea sub for(a de placa neurala @n
21
www.Medtorrents.com
lic2idul a(niotic- *reptat$ @n sapta(Dna a G-a placa neurala @ncepe sa se lar"easca si sa se
inva"ineze @nspre (ezoder( si endoder($ pentru a se @nc2ide for(Dnd tubul neural- 8efectele
de neurulatie deter(ina @n patolo"ie disrafiile (anencefalie$ encefalocel$ (enin"o-cel$ spina
bifida etc-)-
2- EncepDnd din zilele 25-G0 de "estatie (") si continuDnd pDna @n zilele I0-.0 "estationale$
ur(eaza %a$a de %ormare a emis%erelor cere&rale (pro-encefali-area) (Hi"ura:
rozencefalizarea)- Enainte ca partea caudala sa fie deplin dezvoltata$ partea anterioara a pri(ei
so(ite cervicale @ncepe sa se eva"ineze si sa for(eze fle%iuni si cavitati$ fiecare cu anu(ite
se(nificatii @n dezvoltarea ulterioara- Initial se produc G eva"inari: prozencefalul (creierul
anterior)$ (ezencefalul (creierul (i4lociu)$ si ro(bencefalul (creierul posterior)- Cu ti(pul$ pe
partile laterale ale prozencefalului apar alte 2 eva"inari - veziculele optice - din care apoi se vor
dezvolta nervii optici si o parte din "lobii oculari- En ziua G/$ prozencefalul se divide @n diencefal
(posterior) si anterior in 2 vezicule telencefalice$ care ulterior devin cele 2 e(isfere cerebrale-
'i(ultan se for(eaza si cavitatile telencefalice$ care pe parcurs for(eaza ventriculii cerebrali- En
acelasi ti(p cu divizarea creierului anterior (prozencefalul)$ se divide si cel posterior
(ro(bencefalul) @n 2 structuri: una anterioara$ constituind viitoarea punte si cerebelul si una
posterioara - viitorul bulb si @nceputul (aduvei spinarii- Cavitatile corespunzatoare devin
ventriculul I!- Mezencefalul ra(Dne nesc2i(bat$ din el dezvoltDndu-se pedunculii cerebrali si
la(a cvadri"e(inala- Cresterea si dezvoltarea continua si spre luna a G-a- Conco(itent$ coarda
spinala se e%tinde caudal$ odata cu dezvoltarea coloanei vertebrale- #"resiunile de orice tip sau
perturbarea acestei i(portante etape de for(are a siste(ului nervos induce (alfor(atii
(orfolo"ice (a4ore ca: 2oloprozencefalia$ arinencefalia$ a"enezia de corp calos etc-
. )euro#ene-a$ care @ncepe @ntre sapta(Dnile I-10" si continua si dupa nastere$ consta @n
proliferarea si (i"rarea neuronilor- Multiplicarea neuroblastilor @n zonele "er(inative
periventriculare din pri(a 4u(atate a sarcinii face ca stocul total de neuroni sa fie constituit
definitiv spre 20 sapta(Dni de "estatie (e%ceptie fac neuronii "ranulari din corte%ul cerebelos si
din fascia dentata din 2ipoca(p)- Fa ulti(a lor (itoza neuronii (i"reaza de-a lun"ul unor "2izi
"liali$ confor( unei deter(inari "enetice$ pentru a constitui placa corticala- Klti(ii neuroni care
(i"reaza se aseaza @n partea cea (ai e%terna$ asa @ncDt straturile e%terne ale corte%ului se vor
dezvolta (ai tDrziu decDt cele profunde- #no(aliile din perioada neuro"enezei pot produce
reducerea (i"rarii ((icroencefalie$ a"irie$ lisencefalie)$ dezordini @n locul ocupat de neuroni @n
corte%ul cerebral (displazii celulare) sau a"lo(erari @n substanta alba de neuroni care nu (ai
a4un" la locul lor predestinat din scoarta cerebrala (2eterotopii)- En perioada dintre lunile G-."
(perioada fetala) siste(ul nervos intra @ntr-o faza distincta si i(portanta de dezvoltare
nu(ita perioada de maturatie$ care nu se @nc2eie decDt dupa cDtiva ani de la nastere- En luna a G-
a$ siste(ul nervos central ('NC) este de4a sc2itat @n structura sa "enerala- 8esi @n for(a
rudi(entara$ e%ista toate co(ponentele creierului$ (aduvei spinarii si a celor 2 or"ane de si(t -
oc2iul si urec2ea$ strDns le"ate de dezvoltarea siste(ului nervos- Klterior apar cone%iuni @ntre
ventriculii laterali$ ventriculul G se reduce @n (ari(e si se diferentiaza co(isurile intere(isferice
(corpul calos$ tri"onul si co(isura alba anterioara)- En a 2-a perioada de (aturatie$ care acopera
ulti(ele 20 sapta(Dni$ se produce cresterea cerebrala$ le"ata pe de o parte de (ultiplicarea
celulelor "liale$ @nceputul (ielinizarii si cresterea prelun"irilor celulare (a%onii)- aralel se
(aturizeaza siste(ul enzi(olo"ic cerebral-
Macroscopic apar pri(ele rudi(ente ale scizurilor care se contureaza net abia spre sfDrsitul
perioadei (luna +"-- scizura silviana$ luna 5"-- scizura 9olando$ luna /"-- scizura calcarina si
santurile principale ale lobilor frontal si te(poral)- Fa sfDrsitul lunii I"- sunt for(ati toti lobii
cerebrali-
22
www.Medtorrents.com
Fa nivel microscopic$ @n perioada fetala @ncepe un proces foarte i(portant pentru dezvoltarea
siste(ului nervos central deoarece @ntre procesul de (ielinizare si dezvoltarea functiilor
specifice 'NC e%ista un paralelis( linear-
Mielini"area este considerata principalul indicator al (aturizarii siste(ului nervos- <a continua
si dupa nastere (G ani 102) dupa un pro"ra( foarte strict @nscris @n "eno(- #stfel$ e%ista o ordine
a (ielinizarii diverselor fascicule$ cele ascendente fiind (ielinizate @naintea celor descendente-
Mielinizarea este precedata de o (arcata proliferare a celulelor "liale care sintetizeaza (ielina
(oli"odendro"lia)- 'e constituie o adevarata unitate functionala neuron 3 nevro"lie- Mielinizarea
@ncepe de la structurile (ai vec2i filo"enetic si se ter(ina la ulti(ele aparute pe scara evolutiei-
#vDnd @n vedere ca structura creierului este$ @n (are$ for(ata @n perioada fetala$ aspectele
patolo"ice ce se produc @n aceasta perioada de dezvoltare rezulta @n special din procese
distructive$ isc2e(ice sau infectioase si nu real(ente (alfor(ative-
2..0articularitile anatomo6fi-iolo#ice ale encefalului la copii.
Creierul copilului cantareste: I5" la 1 an$ "reutatea se tripleaza fata de nastere la G ani (1200")
si la pubertatecantareste 1G00-1+00"-
Cresterea creierului su"arului se face prin (ultiplicarea si diferentierea celulelor cerebrale$ care
se incarca cu pi"(ent si se (ielinizeaza- ri(ii care se (ielinizeaza sunt receptorii si
analizatorii cutanati$ "ustativi$ olfactivi$ acustici si optici-
'cizurile si circu(volutiunile cerebrale se accentueaza in pri(ii ani de viata-
Maturarea (orfolo"ica a diferitelor se"(ente celulare este in funcctie de activitatea lor-
8ezvoltarea (otorie a su"arului se face in sens cranio-caudal si pro%i(o-frontal-
Caracterele dezvoltarii psi2o-sociale si (otorii$ in functie de anu(ite perioade ale copilariei$ se
i(part astfel:
- 8e la 0 la apro%i(ativ 15 luni: varsta celei (ai (ici copilarii1
- 8e la 1la G ani: perioada e%pansiunii subiective1
- 8e la G la / ani: varsta descoperirii realitatii e%terne1
- 8e la apro%i(ativ / la . luni ani: varsta deza"re"arii subiective initiale1
- 8e la apro%i(ativ . la 12 ani: perioada (aturitatii copilului-
28.0articularitile anatomo6fi-iolo#ice ale mduvei spinrii i lic/idului cefalo6ra/idian
la copii de diferite v:rste.
Maduva spinarii la nastere este (ai bine dezvoltata decat 'NC- In"rosarile cervicale si
sacrale se contureaza dupa G ani de viata-
FC9
ana
la 1+
zi
1+zi-
Gluni
+-/
luni
8upa
/
luni
Culoa
rea
Tant
ocro
(a
incol
or
inco
lor
Incol
or
*rans
paren
ta
*ran
spare
nt
trans
pare
nt
tran
spar
ent
*ran
spare
nt
rotei
na
0$+-
0$I
0$2-
0$5
0$1I
-
0$G/
0$1/-
0$2+
Citoz G0G- G0G- G0G- G0G-
23
www.Medtorrents.com
a G00G 250G 200G 100G
Helul
cell
Fi(f
ocite
li(fo
cite
li(f
ocit
e
Fi(f
ocite
roba
andi
X - X
X
ana
la X
9ar
X
7luc
oza
((ol
0l
1$)-
G$.
2$2-
G$.
2$2-
+$+
2$2-
+$+
25.,actorii favorabili i nefavorabili ce influenea- de-voltarea neuro6psi/ic a copiilor
n perioada postnatal.
27.2e-voltarea motorie a copilului n primul an de via.
Miscarile incipiente ale su"arului$ (asive si "lobale$ activate de sti(ulii e%terni diversi$
spas(odice si necoordonate din pri(ul an de viata$ tind spre coordonare$ co(binare$
perfectionare si de izolare a unora dintre ele$ din "estatia "lobala-
8ezvoltarea (otorie din pri(ul an de viata poate fi i(partita in + perioade sau etape
tri(estriale:
- Miscarile "urii si a oc2ilor din pri(ele G luni de viata1
- Miscarile capului$ "atului si ale (e(brelor din tri(estrul al doilea de viata1
- Miscarile trunc2iului$ bratelor si ale (ainilor de la /-. luni1
- Miscarile e%tre(itatilor$ li(bii$ de"etelor si ale labelor picioarelor de la . la 12 luni-
Fa o luna: (obilitate diferentiata nu(ai in re"iunea bucala (declansarea suptului la
atin"erea buzelor)$ (ainile stranse$ nu apuca$ dar devin active la atin"erea lor-
Fa G luni: tine capul daca este spri4init de u(eri$ culcat pe abdo(en ridica capul si
trunc2iul$ spri4ininduse pe brate-
Fa 5 luni: prinde obiectele oferite$ (ai intai intre de"ete$ ur(aretse cu privirea obiectele
din 4ur$ pana ce dispar si asteapta revenirea lor (>asteptare vizualaB)- ana la 5 luni
pre2ensiunea este e"ala pentru a(bele (aini$ iar la 1 an$ la )0, dintre copii predo(ina
pre2ensiunea dreapta-
Fa / luni: prinde obiectele ci de"etele$ podul pal(ei si cu partea opusa a de"etului "ros-
'ta in sezut$ participa intens la viata din 4ur- 'ustinut sub a%ile se spri4ina in picioare$ pt scurt
ti(p- 'e intoarce de pe spate pe abdo(en si invers- Intins in decubitus ventral se spri4ina pe
coate si (aini- Intinde (ana spre obiectele pe care le vede-
Fa ) luni se intoarce dintro parte in alta si (anuieste sin"ur 4ucariile-
Fa I luni se ridica sin"ur la (ar"inea patului-
Fa . luni se ridica in picioare$ face pri(ii pasi spri4init$ e%ecuta (iscarile cerute (da (ana$
duce de"etul la buze)$ (ananca sin"ur un biscuit$ isi tine biberonul-
Fa 10 luni (er"e spri4init de o (ana$ apuca bidi"ital$ sta in picioare nespri4init-
Fa 1 an face sin"ur pri(ii pasi$ bea din canita$ e%ecuta co(enzi si(ple (insira cuburi$
scoate o tableta din flacon$ e%euta (iscari si(ple la cererea adultului)-
29.?tapele de-voltrii vorbirii la copil.
1$5 luni- "an"ureste aaa
2-Gluni- "an"ureste "si b
+luni- silabe
)-I$5luni- silabe baba "a"a
24
www.Medtorrents.com
I$5-.$5luni- repeta silabele cu intonatie diferita
.$5-1I luni- cuvinte: (a(a$ baba1 sunete si(bolice: "av "av1 tic tic1
1I-20luni 3 fraze din doua cuvinte
20-22luni- apare aprecierea unui obiect din (ai (ulte1
22-2+luni- ba"a4ul de cuvinte constituie G00
1I-2+luni- I perioada: aY1 ceY1
Gani- fraze co(ple%e$ percepe cazul in fraze1
+-5ani- fraze lun"i$ (onolo"uri1 perioada definitiva de dezvoltare a vorbirii- II perioda- de ceY
;.Metodele de apreciere a de-voltrii neuro6psi/ice la copii de diferite v:rste.
*estul 8enverII este destinat aplicarii la copii aparent-nor(al de la nastere pana la / ani si are in
vedere perfor(antele copilului in functie de varsta- *estul este valoros in screenin"ul copiilor
asi(pto(atici cu posibile proble(e$ in confor(itatea suspiciunilor folosind o (etoda obiectiva$
in (onitorizarea copiilor cu risc in proble(e de dezvoltare$ ca de e%e(plu cei cu tulburari
perinatale-
*estul cuprinde 125 de probe care sunt dispuse in for(ularul testului in patru sectiuni$ destinate
a e%plora ur(atoarele functii:
1- ersonal-social- aco(odarea cu adultii si interesul pt asi"urarea nevoilor proprii
2- Motricitatea fina- adaptabilitate- coordonarea oc2i- (ana$ (anuirea de obiecte (ici si
rezolvaea de diverse proble(e$
G- Fi(ba4- auz$ intele"ere$ folosirea li(ba4ului
+- Motricitatea "risiera-sedere$ (ers$ sarit$ (iscare$ (usculatura a(pla$
*estul cuprinde ur(atoarele co(parti(ente:
1- Motricitatea "risiera- tine capul$ rosto"oleste$ sta in picioare
2- Fi(ba4
G- Motricitate fina-adaptabilitate- ur(areste obiectul$ zornaie sunatoarea$ apucaintre de"ete$
face turn din cuburi$ copiaza$ coloreaza$ ale"e$ deseneaza$ bea din ceasca$ se dezbraca$ se
spala
+- ersonal 3social- priveste$ za(beste$ isi priveste (ana$ cauta 4ucariile$ 4oc cu pal(ele-
5- *est de co(porta(ent
1.0articularitile de-voltri neuro6psi/ice ale copilului nou6nscut. Refle1ele fi-iolo#ice.
2.0articularitile de-voltrii neuro6psi/ice a copilului n primul an de via.
.0articularitile #enerale ale de-voltrii neuro6psi/ice a copilului n primii ani de
via.
(.)oiune de retard neuro6psi/ic la copii.
9etardul (intal prezinta o stare de nedezvoltare sau dezvoltare inco(pleta a proceselor
co"nitive si a "andirii$ care se produce pana la varsta de G ani cu afectarea inteli"entei-
9etardul (ental este definit prin criteriile:
- 9educerea se(nificativa a perfor(antelor intelectuale$ reflectata prin testul de inteli"enta
IZ (ai (ic de )0 si varsta (intala sub 1+ ani la adult-
- 8eficit al functiei de adaptare in cel putin 2 din do(eniile de functionare a persoanei:
co(unicare$ in"ri4irea propriei persoane$ inte"rare sociala$ pre"atire scolara$ activitate
profesionala- Nivelul capacitatii de inte"rare sociala divizeaza persoanele in: independenti
social$ se(idependenti si dependenti social-
9etardul (intal se clasifica in + for(e si se bazeaza pe:
1- Nivelul deficitului intelectual
2- Nivelul (a%i( al dezvoltarii (intale pe carel poate atin"e la (aturitate
25
www.Medtorrents.com
G- Nivelul dezvoltarii li(ba4ului(scris si citit)
+- Nivelul (a%i( de independenta sociala
..Metode de stimulare a de-voltri neuro6psi/ice la copii de v:rst fra#ed.
8.,i-iolo#ia lactaiei i re#larea ei.
'ecreCia lactat? este sub influenCa factorilor endocrini Ai nervoAi:
6 ,actorul endocrin este constituit de 2or(onii estro"eni Ai 2or(onul lacto"enic placentar-
8eclanAarea Ai (enCinerea secreCiei lactate este sub controlul prolactinei secretat? de 2ipofiz?- En
ti(pul "ravidit?Cii aceasta este in2ibat? de 2or(onii estro"eni care au un titru foarte ridicat-
8up? eli(inarea placentei 2or(onii estro"eni scad brusc @n sDn"ele le2uzei Ai prolactina
acCioneaz? liber$ deter(inDnd secreCia lactat?- =or(onii estro"eni$ prin nter(ediul 2or(onilor
2ipofizari (factorii (a(o"eni 1 Ai 2) deter(in? transfor(?rile "landei (a(are @n vederea
lactaCiei
- ,actorul nervos acCioneaz? refle%$ prin inter(ediul e%citaCiilor provenite de la intero Ai
e%teroceptorii (a(elonari Ai areolari$ declanAate de supt sau de storsul "landei (a(are1 el
contribuie la for(area Ai (enCinerea secreCiei lactate-
5.Metodele de meninere i stimulare a lactaiei.
,%C3*RII C%R? I),>B?)C?%DE +?CR?CI% >%C3%3E
#ceAtia sunt:
- vDrsta 3 fe(eile tinere au o secreCie lactat? (ai abundent? decDt cele @n vDrst?1
- paritatea 3 la pri(ipare secreCia lactat? se instaleaz? cu o @ntDrziere de cDteva zile1
- felul naAterii 3 intervenCiile la naAtere (cezariene$ forceps$ perineorafii) prin trau(atis(e Ai
re"i( ali(entar postoperator constituie factori in2ibitori ai secreCiei lactate1
- ali(entaCia$ repaosul$ efortul fizic "radat Ai (ai ales factorul psi2ic contribuie la (enCinerea
unei secreCii lactate satisf?c?toare1
+timularea secreiei lactate se realizeaz? prin supt$ storsul "landei (a(are Ai asi"urarea
confortului psi2ic al (a(ei-
'(alactia este e%tre( de rar?$ )ipo(alactia este (ai frecvent? la pri(ipare$ la intelectuale$ la
fe(eile care nu respect? repaosul-
*cur(erea spontan a secreiei lactate poate fi considerat? (ai de"rab? un se(n de 2ipo"alactie
decDt de bun? lactaCie-
7.Componena colostrului" laptelui de tran-iie i a celui definitiv. Fnsemntatea
colostrului" pentru sntatea copilului.
C*M0*DICI% >%03?>BI BM%)
'ecreCia "landei (a(are cuprinde stadiul de colostru$ lapte de tranziCie Ai lapte (atur$ care difer?
prin co(poziCie$ valoare caloric? Ai cantitate-
Colostrul este secreCia lactat? @n pri(ele 5 zile dup? naAtere-
Colostrul este un lic2id "alben opac$ (ai bo"at @n proteine Ai i(uno"lobuline (I") decDt laptele
u(an (atur-
Proteinele variaz? @ntre 2)-+1 "0l Ai di(inu? odat? cu stabilirea flu%ului laptelui-
I(uno"lobulinele din laptele colostral au iniCial valori foarte (ari$ care scad @n pri(ele zile dup?
naAtere- 8in cantitatea total? de I" .0, sunt I"#$ care @n"lobeaz? anticorpii (#c)
antipolio(ielitici$ anticoli$ antistafilococici$ antico%aNie-
#c din colostru rezist? la acCiunea fer(enCilor di"estivi Ai @(preun? cu #c secretaCi de intestin
distru" "er(enii pato"eni din tractusul di"estiv$ oferind un "rad crescut de i(unitate local?-
26
www.Medtorrents.com
Factoferina$ i(uno"lobulinele # secretorii (I"#s)$ proteinele care lea"? vita(ina &12$
corticosteroizii$ zincul$ lipaza (sti(ulat? de s?rurile biliare)$ alfa-a(ilaza$ fosfatazele$ proteazele
Ai in2ibitorii lor$ precu( Ai unii acizi a(inaCi (taurina) atin" nivelul cel (ai (are @n colostru
acesta fiind adaptat astfel la necesit?Cile noului n?scut din pri(ele zile de viaC?-
Glucidele sunt @n cantitate total? de 55-/0 "0l- Factoza este @n proporCie (ic? (G) "0l)-
;li"oza2aridele sunt bo"at reprezentate (2G"0l) Ai favorizeaz? i(plantarea bacilului bifidus @n
intestinul nou-n?scutului-
%ipidele totale sunt iniCial @n cantitate de G0"0l$ @n corelaCie cu activitatea redus? a lipazelor
intestinale ale n-n-$ iar nivelul lor creAte ulterior- #cizii "raAi nesaturaCi (ai ales cei esenCiali sunt
@n cantitate (are Ai au rol @n dezvoltarea siste(ului nervos-
Srurile minerale sunt @n cantitate de G$."0l- Nivelul sodiului$ fosforului$ calciului$ fierului$
zincului$ cuprului este (are @n colostru fiind @n concordanC? cu cel al proteinelor-
&itaminele ' ! + ,12 sunt bine reprezentate @n colostru co(parativ cu laptele (atur-
&aloarea caloric a colostrului este de 5I Ncal0100(l-
>aptele de tran-iie
'tadiul de lapte de tranziCie este deli(itat de ziua a /-a Ai a 10-a postpartu( cu toate c?
(odificarea constituienCilor bioc2i(ici Ai i(unolo"ici @nc? (ai continu? pDn? la o lun?-
En aceast? perioad? scade conCinutul de proteine$ s?ruri (inerale Ai p=-ul$ Ai creAte nivelul
lipidelor Ai al lactozei-
>aptele uman matur
Faptele u(an (atur are un conCinut @n ap? de I),-
Proteinele totale se "?sesc @n cantitate de 10"0l din care +"0l cazeina Ai /"0l proteinele din
lactoser (lactalbu(ine Ai lacto"lobuline)- Faptele u(an (l-u-) este un lapte de tip albu(inos @n
co(paraCie cu laptele de vac? (l-v-) care este bo"at @n cazein?-
+a$eina u(an? este sintetizat? de "landa (a(ar? din acizii a(inaCi din sDn"e Ai are trei
fracCiuni (alfa$ beta Ai Nappa-cazeina)$ ulti(a avDnd rol @n colonizarea cu ,acilus ,i%idus a
intestinului su"arului ali(entat natural-
-roteinele din lactoser au un rol fiziolo"ic (a4or: #lfalactalbu(ina conCine lactosintetaza$
enzi(? i(plicat? @n sinteza lactozei$ ceea ce e%plic? nivelul ridicat al lactozei din laptele u(an1
Factoferina este o "licoprotein? capabil? s? fi%eze reversibil fierul Ai particip? la absorbCia
acestuia din lapte la nivelul intestinului Ai sto(acului- <a 4oac? rol de c2elator de fier sustr?"Dnd
ele(entul indispensabil (ultiplic?rii unor "er(eni pato"eni de la nivelul intestinului Ai astfel are
acCiune bacteriostatic?- Factoferina reprezint? pentru su"ar un factor supli(entar de protecCie al
intestinului faC? de a"enCii pato"eni$ al?turi de I"#s$ lizozi( Ai Lacto&acilus &i%idus-
&etalacto"lobulina este absent? @n laptele u(an Ai prezent? @n laptele de vac? de aceea laptele
u(an este un ali(ent nealer"izant- #lbu(inele serice (din lactoser) @ndeplinesc rol de li"anzi
pentru folaCi$ vita(ina &12$ tirozin?$ zinc-
I(uno"lobulinele:
- I"#s a"lutineaz? anti"enii de ori"ine ali(entar?$ virusurile Ai enteroto%inele bacteriilor$
blocDnd aderarea lor la suprafeCele epiteliale- I"#s conCin anticorpi anti !. coli *)i(ella
*almonella .le&siella +o"ac/ie !c)o$ virus polio(ielitic$ virus 2epatitic & Ai virus ru4eolic.
- I" 7 Ai I" M sunt @n cantit?Ci (ici @n lapte Ai nu difer? structural de i(uno"lobulinele serice-
<nzi(ele laptelui u(an au rol @n di"estia co(ponentelor laptelui Ai @n ap?rarea antiinfecCioas?-
8intre acestea cele (ai i(portante sunt:
- lizozi(ul - contribuie la liza unor "er(eni intestinali$ potenCeaz? for(area anticorpilor1
- lipazele - rol @n di"estia tri"liceridelor laptelui u(an1
- alfaa(ilaza - catalizeaz? 2idroliza a(idonului @n (altoz? Ai co(penseaz? deficitul a(ilazei
pancreatice Ai intestinale la su"ar1
27
www.Medtorrents.com
- proteaze Ai in2ibitorii proteazelor - @n cantitate (ai (are co(parativ cu laptele de vac?$
catalizeaz? 2idroliza proteinelor-
En afara acestor co(ponente laptele u(an (ai conCine Ai aminoaci$i li&eri dintre care taurina$ cu
rol @n resorbCia lipidelor Ai dezvoltarea creierului- roteinele laptelui u(an sunt absorbite Ai
utilizate de c?tre su"ar cu un randa(ent opti(- Nici un procedeu fizic sau c2i(ic nu per(ite
obCinerea unor proteine si(ilare cu cele din laptele u(an-
Glucidele$ @n cantitate de )0 "0l$ sunt reprezentate de lactoz? (beta lactoz? - /0 "0l$ versus alfa
lactoz? @n laptele de vac?) Ai oli"oza2aride (10 "0l)-
Lacto$a este surs? de "alactoz? care intr? @n co(poziCia cerebrozidelor creierului-
0li(o$a)aridele au rol @n ap?rarea antiinfecCioas? nespecific?$ favorizDnd colonizarea
intestinului cu Lacto&acilus &i%idus. #cesta deter(in? acidifierea (ediului intestinal$ in2ibDnd
creAterea "er(enilor pato"eni$ are rol antiane(ic Ai antira2itic (favorizeaz? absorbCia de He$ Ca$
vit- 8 Ai lipide) Ai intervine @n sinteza de vit- & Ai [-
%ipidele @n cantitate de G/-+0 "0l$ sunt reprezentate (ai ales de acizi "raAi nesaturaCi$ dintre care
acidul linoleic are rolul cel (ai i(portant- *ri"liceridele conCin un raport e"al @ntre acizii "raAi
nesaturaCi Ai cei saturaCi- #cizii "raAi (ono Ai polinesaturaCi (acid oleic$ pal(itoleic Ai linoleic)
reprezint? peste 102 din totalul de acizi "raAi din laptele u(an Ai au rol @n (aturarea siste(ului
nervos @n perioada neonatal?- Colesterolul Ai lecitina sunt @n cantit?Ci (ai (ari @n laptele u(an
decDt @n laptele de vac?- rezenCa lipazei @n laptele u(an faciliteaz? 2idrolizarea lipidelor Ai
favorizeaz? eliberarea de acizi "raAi rapid utilizabili pentru (etabolis(ul ener"etic-
+rurile minerale Faptele u(an are un conCinut de + ori (ai sc?zut @n s?ruri (inerale Ai
oli"oele(ente co(parativ cu laptele de vac?- ConCinutul de sodiu fiind (ai redus$ este evitat?
suprasolicitarea funcCiei renale-
8eAi laptele u(an conCine de + ori (ai puCin calciu Ai de /-) ori (ai puCin fosfor decDt laptele de
vac?$ raportul dintre cele dou? ele(ente (Ca : M 2 : 1) este favorabil pentru buna lor utilizare-
1ierul se "?seAte @n cantitate de dou? ori (ai (are @n laptele u(an$ iar utilizarea sa este net
superioar? la su"arul ali(entat natural$ atDt @n ceea ce priveAte absorbCia intestinal? cDt Ai
@ncorporarea @n (olecula de 2e(o"lobin?-
ConCinutul @n (inerale al laptelui u(an este puCin influenCat de aportul ali(entar (atern$ el fiind
asi"urat de depozitele (aterne- #stfel$ dac? fosforul Ai calciul sunt insuficiente @n dieta (a(ei$
ele sunt obCinute prin (obilizarea din depozitele osoase ale acesteia-
'itaminele. Faptele u(an conCine atDt vita(ine liposolubile (#$ 8$ <$ [) cDt Ai 2idrosolubile (C$
acid folic$ co(ple%ul vita(inelor &) @n proporCii variabile$ @n raport cu aportul ali(entar- ; diet?
ec2ilibrat? a (a(ei asi"ur? aportul adecvat al acestor vita(ine$ cu e%cepCia #itaminei 2-
Cantitatea de vita(in? 8 din laptele u(an nu asi"ur? necesit?Cile su"arului c2iar @n condiCiile
unei e%puneri solare corecte$ dar este (ai (are co(parativ cu cea din laptele de vac?$ ceea ce
e%plic? incidenCa (ai (ic? a ra2itis(ului la su"arul ali(entat natural-
!aloarea ener"etic? a laptelui u(an (atur este de /5-/I Ncal0100(l
G.-Importana i avantaGele alimentaiei naturale pentru copilul nou6nscut i su#ar -
Faptele (atern este cel (ai bun ali(ent pentru copiii su"ari$ asi"urand toate necesitatile
nutritive ale lor in pri(ele / luni de viata si ii este necesar copilului pana in al 2-lea an de viata-
Faptele (atern este (ai (ult decat o si(pla colectiee de nutrienti si o protectie unica i(potriva
infectiilor si aler"iei- #laptarea la san are efecte de lun"a durata$ avand in vedere cresterea si
dezvoltarea-
0rincipalele avantaGe ale laptelui matern" pentru copil$
- Contine anticorpi$ substante care a4uta la prote4area bebelusului de infectii$ pana ce propriul sau
siste( i(unitar se (aturizeaza1
28
www.Medtorrents.com
- <ste usor de di"erat$ ceea ce face ca su"arul sa fie (ai ferit de proble(e di"estive (dureri
abdo(inale$ diaree$ constipatie)1
- <ste lipsit de factori aler"izanti$ ceea ce reduce riscul aparitiei unor proble(e aler"ice$ cu( ar
fi ast(ul$ ecze(ele1
- 'tudii recente au aratat ca ali(entia la san poate a4uta copiilor susceptibili "enetic la prevenirea
diabetului za2arat de tip 1 (diabet 4uvenil)1
- <ste proaspat si practic lipsit de bacterii$ are te(peratura opti(a$ nu necesita preparare si nu
costa ni(ic1
- 'u"arii 2raniti natural au o dezvoltare dentara (ai buna decat cei ali(entati artificial-
#li(entatia la san$ pe lan"a toate avanta4ele pe care le are pentru su"ar$ este benefica si pentru
(a(a- #laptarea la san poate fi o rasplata supre(a pentru in"ri4irea bebelusului$ (o(entele
alaptarii ducand la crearea unei relatii profunde intre (a(a si copil-
#li(entatia naturala a4uta la retractia uterului si la revenirea lui (ai rapida la nor(al$ precu( si
la scaderea riscului de aparitie a cancerului de san la (a(a-
0entru copil$
9educe frecventa si durata patolo"iilor dispeptice
'e (icsoreaza raspandirea si durata afectiuninilor diareice
Copilu e prote4at contra infectiilor respiratorii
'cade frecventa otitelor (edii si recidivarea lor
rote4eaza contra enterocolitei necrotice$ bacterie(iei$ (anin"itei$ botulis(ului$ infectii
urinare
<ste posibil (icsorarea riscului de (aladii autoi(une
Micsoreaza riscul (ortii subite
9educe riscul de dezvoltare a aler"iei fata de laptele de vaci
< posibila reducerea riscului de dezvoltare a obezitatii ulterior
I(bunatateste acuitatea vizuala si nivelul dezvoltarii neuro-psi2ice
9educe riscul de dezvoltare a ano(aliilor de (uscatura datorita sti(ularii dezvoltarii
adecvate a (andibulei
(;.%vantaGele alimentaiei naturale pentru mam.
1) 'tabilirea precoce a lactatiei dupa nastere reface (ai devre(e puterile (a(ei1
2) 7rabeste involutia uterului si (icsoreaza riscul patolo"iilor post-partu($ (icsorand
(ortalitatea (aterna1 (icsorand 2e(ora"iile contribuie la (entinerea pierderilor de
2e(o"lobina (scazand pierderile)$ i(bunatatind$ astfel$ nivelul fierului1
G) relun"este perioada de a(enoree$ prote4and aparitia unei sarcini1
+) #ccelereaza pierderile de "reutate$ acu(ulate pe parcursul sarcinii$ fe(eia revenind (ai
repede la "reutatea corporala de inainte de sarcina1
5) 9educe riscul dezvoltarii cancerului (a(ar precli(ateric1
/) 9educe riscul dezvoltarii cancerului ovarian-
(1.0robleme i obstacole n alptarea la s:n.
8in partea copilului:
- (alfor(aCii ale cavit?Cii bucale (buza de iepure$ "ura de lup$ retro"natis(ul)1
- infecCii (rinite$ otite$ pneu(opatii)1
- boli neurolo"ice (2e(ora"ii (enin"ocerebrale$ (enin"ite$ encefalite)1
- pre(aturitate1
29
www.Medtorrents.com
- boala 2e(olitic? a nou-n?scutului1
- ictere1
- v?rs?turi-
8in partea (a(ei:
- furia laptelui1
- 2ipo"alactia te(porar? a pri(iparelor1
- (a(eloane o(bilicate1
- ra"ade (a(elonare1
- li(fan"ite$ (astite1
Contraindicaii permanente$
+au$e materne:
- (aladii viscerale evolutive "rave: *&C$ 2epatit?$ 'I8#$ (alarie$ septice(ii$
neoplazii0trata(ent cu citostatice$ insuficienC? cardiac?$ insuficienC? renal?1
- boli neurops2ice: tulbur?ri psi2ice "rave0psi2oza de lactaCie$ scleroza @n pl?ci$
epilepsie0trata(ent cu anticonvulsivante1
- alte situaCii0boli: diabet za2arat$ o nou? sarcin? cu vDrsta de peste 20 s?pta(Dni-
+au$e le(ate de copil 3 sunt rare$ unele c2iar e%cepCionale:
- "alactoze(ie con"enital?1
- intoleranC? ereditar?0pri(ar? la lactoz?1
- fenilcetonurie-
+2- 4ipo#alactia (definiie" clasificare" profila1ie).
=ipo"alactia- capacitatea de secretie di(inuata a "landelor (a(are in perioada de lactatie$
secretia de lapte poate aparea in orice perioada a alaptarii-
Clasificare:
In functie de cauza principala se deosebesc: pri(are si secundare
In functie de perioadele de declansare: precoce(in pri(ele 10 zile dupa nastere) si tardive
In functie de "radul de insuficienta de lapte fata de necesitatile copilului se deosebesc + "rade: I-
sub 25,1 II- sub 25-50,1 III- sub 50-)5,1 I!- sub )5,1
'au"e materne
dezvoltarea inco(pleta a "landei (a(are
nutritia deficitara a (a(ei sau conditiile psi2osociale nefavorabile
aparitia unei noi sarcini in lauzie
"reselile in alaptare
ano(aliile sanului ((a(eloane prea (ari sau prea (ici$ (a(eloane scurte sau plate$
o(bilicate sau i(perforate)
ra"ade (rani aparute pe (a(elon)$ an"ionevrite dureroase$ infectii (li(fan"ite$ "alactoforite$
(astite)
(astitele operate de la o sarcina anterioara duc la o reducere a laptelui cu 20,
pri(iparitatea (pri(a sarcina) sau (ultiparitatea in raport cu varsta (a(ei
pre(aturitatea$ prin faptul ca prepararea "landei (a(are nu este co(pleta la data nasterii
preecla(psia si ecla(psia$ prin tulburarile u(orale si prin crizele dese care debiliteaza
or"anis(ul
travaliile lun"i$ epuizante$ precu( si sectiunea cezariana
unele (edica(ente$ utilizate siste(atic post-partu( (e%- er"otina sau unele (edica(ente
psi2otrope)-
30
www.Medtorrents.com
'au"e psihice. 'e citeaza lipsa de bunavointa a (a(elor$ care nu si-au dorit copilul (in sarcini
nedorite)$ e(otiile puternice-
'au"e endocrine. 'e (entioneaza insuficienta 2or(onului luteotrop (F*=) sau insuficienta
tiroidiana- Cel (ai adesea se citeaza insuficientele 2ipofizare cauzate de sindro(ul '2ee2an-
(ratamentul profilactic- Fa consultatiile prenatale i se va reco(anda "ravidei (asa4ul
(a(eloanelor cu o panza aspra$ care tonifica sanul$ o ali(entatie proportionala si variata-
re(aturitatea se va co(bate prin toate (i4loacele$ la fel dis"ravidiile tardive si distociile care
apar in travaliu-
8upa nastere$ se va ale"e (o(entul potrivit al pri(ei alaptari care trebuie sa se faca dupa 2+ ore
de la nastere$ pentru copii nascuti la ter(en$ iar la pre(aturi$ in raport cu "reutatea si
dezvoltarea-
(.+emnele ce indic po-iionarea i aplicarea corect a copilului la s:n.
'e(nele pozitionarii corecte a copilului in ti(pul ali(entatiei la san:
1) Copilul este intors cu tot corpul spre (a(a si e strans lipit cu burtica de burta (a(ei
2) Hata copilului se afla aproape de piept
G) Corpul si capul copilului for(eaza i linie dreapta
+) Ma(a sustine cu a(bele (aini capul si corpul copilului
'e(nele aplicarii corecte la san:
1) &arbia copilului atin"e pieptul (a(ei
2) 7urita este lar" desc2isa
G) &uza de 4os este curbata catre e%terior
+) 8easupra buzei superioare se observa o fasie (ai (are a areolei dac@t sub buza inferioara
'e(nele pozitiei incorecte in ti(pul sarcinii:
1) Corpul copilului este opus corpul (a(ei si nu e lipit de el
2) &arbia nu atin"e sanul (a(ei
G) 'e observa o fasei (are a areolei c2iar si sub buza inferioara
+) Copilul face (iscari rapide si scurte
5) In ti(pul ali(entarii obra4ii copilului sunt trasi inauntru
/) Copilul este e%citat si refuza pieptul
)) Copilul poate e(ite sunete specifice
I) Ma(a si(te dureri in ti(pul su"erii
#plicarea la san incorecta cauzeaza:
1) Infla(ari si fisuri ale (a(eloanelor
2) #flu% nesatisfacator al laptelui si crestere lenta a copilului
G) 'tari de foa(e per(anenta a copilului$ care nu este satisfacut de ali(entare
+) Induratie a (a(elonului
((.%vantaGele alimentaiei naturale fa de alimentaia artificial.
1- este cel (ai valoros ali(ent din punct de vedere calitativ$ unic @n co(poziCie$ asi"ur? toate
substanCele nutritive necesare copilului @n pri(ele / luni Ai r?(Dne sursa nutritiv? principal?
pDn? la 1 an1
2- indiferent de vDrst?$ (?ri(ea Ai for(a sDnilor$ paritatea$ .I, din fe(ei pot al?pta pe ter(en
lun"1
G- fiecare fe(eie are lapte adecvat copilului ei1 laptele fe(eii care naAte pre(atur are (ai (ulte
proteine Ai lipide decDt cel (atur Ai @Ai (enCine co(poziCia caracteristic? colostrului 1 lun?
de zile dup? naAtere pentru c? pre(aturul are nevoie de un re"i( 2iperproteic pentru
creAtere1
31
www.Medtorrents.com
+- laptele de (a(? @Ai sc2i(b? co(poziCia @n funcCie de nevoile copilului$ cDnd este cald are
(ai (ult? ap?$ noaptea este (ai "ras Ai (ai bo"at @n fier Ai s?ruri (inerale1
5- @Ai (enCine calitatea indiferent de ali(entaCia (a(ei\\\1
/- laptele de la @nceputul suptului este (ai apos (lapte iniCial)$ iar la "olirea sDnului este (ai
"ras (lapte final)$ dand senzaCia de saCietate copilului$ dac? copilului @i este sete su"e (ai
puCin ti(p$ dac? @i este foa(e$ (ai (ult$ pentru a "oli sDnul- *rebuie @ncura4at? "olirea
sDnului de c?tre copil\
)- @Ai sc2i(b? "ustul @n funcCie de dieta (a(ei$ pre"?tind copilul pentru obiceiurile ali(entare
ale fa(iliei1
(..2iversificarea alimentaiei su#arului. 3e/nica i re#ulile de introducere a
complimentului.
0rincipiile #enerale ale diversificarii alimentatiei su#arului
1- diversificarea va incepe nu(ai daca su"arul este sanatos
2- se va introduce cate un sin"ur ali(ent nou$ la un sin"ur pranz$ care se va (ari treptat in zilele
ur(atoare la acelasi pranz$ reducand proportional laptele$ astfel in )-I zile sa se inlocuiasca
co(plet pranzul de lapte cu noul ali(ent
G- nu se introduc si(ultat 2 sau (ai (ulte ali(ente noi$ ci la intervale de (ini(u( 5 zile-
#ceasta este necesar pentru adaptarea copilului la noul produs si pentru (onitorizarea
tolerantei lui fata de acesta- Fa cele (ai (ici se(ne de intoleranta se e%clude ali(entul nou
introdus pe un ti(p de 1-2 sapta(ani$ pana la refacerea di"estiva$ dupa care se va incerca
reintroducerea lui cu (ai (ulta prudenta-
+- ali(entul nou co(pli(entar va ad(inistra de preferinta cu lin"urita si nici intrun caz prin
biberon- #stfel se vor dezvolta deprinderile de ali(entare pe deoparte$ iar pe de alta parte-
veti avea si"uranta ca copilul a pri(it o 2rana consistenta din punct de vedere nutritiv si
caloric-
5- consistenta ali(entelor co(ple(entare se va sc2i(ba treptat de la o (asa bine o(o"enizata
la pireu$ tocatura$ apoi bucatelele (ici-
/- nu este rational de ad(inistra doua pranzuri de acelasi fel pe zi- 8e obicei pri(ul
co(ple(ent in zi se ad(inistreaza la a doua priza ali(entara$ pri(a fiind cu lapte-
)- ali(entul nou co(pli(entar se ad(inistreaza inaintea laptelui pe care il inlocuieste$ daca
copilul este ali(entat artificial si dupa aplicarea la san$ daca este ali(entat natural
I- ale"erea pri(ului ali(ent nou se face in functie de starea de nutritie a su"arului: pentru
su"arul eutrofic- pireu de le"u(e$ iar pentru cel de nutritie scazuta- terci fainos fara "luten$
oreferabil pre"atit pe un a(estec adaptat$ iar in lipsa lui- pe lapte de vaci diluat$ apoi inte"ral-
.- toate pranzurile de diversificare trebuie sa aiba o valoare calorica (ai (are dacat pranzurile
de lapte$ care se scot din ali(entatie-
10-daca su"arul refuza siste(atic ali(entul nou introdus$ se renunta te(porar la ad(inistrarea
lui$ deoarece e%ista riscul aparitiei anore%iei psi2o"ene la su"ar-
11-pe (asura cresterii copilului oferitii posibilitatea de a se ali(enta sin"ur$ sa ia ali(ente cu
(anuta de e%e(plu$ dar continuati sal ali(entati activ si sal incura4ati sa (anance-
12-diversificarea ur(areste scoaterea treptata a pranzurilor le"ate de lapte in scopul obisnuirii
su"arului cu ali(ente ase(anatoare ali(entatiei adultului
1G-pe parcursul diversificarii se efectueaza un continuu (onitorin" al starii sanatatii copilului-
(8.Caracteristica alimentelor folosite n diversificarea alimentaiei su#arului.
32
www.Medtorrents.com
rodusele selectate pentru pre"atirea 2ranei co(ple(entare se deosebesc in (are (asura la
diverse cate"orii de populatie in functie de traditie si accesibilitate$ dar in linii (ari fac parte din
"rupurile e%puse (ai 4os-
0roduse de ori#ine ve#etala
e lan"a substantele nutritive produsele ali(entare (ai contin co(binatii de diverse alte
substante$ (a4oritatea carora le "asi( in plante-
0rodusele cerealiere- constituie ali(entele de baza practic a tuturor cate"oriilor de populatie-
/5-)5, din continutul lor o constituie "ucidele$ /-12,- proteinele$ 1-5,- "rasi(ile- artea
(a4oritara a "lucidelor este reprezentata prin a(idon- Cerealierele reprezinta o sursa de
(icroele(te nutritive$ concentrate (ai cu sea(a in coa4a boabelor$ dar si fitati- substante ce
i(piedica absorbtia (icronutrientilor-
Cartofii- contin o cantitate neinse(nata de proteine$ dar suficienta vita(ina C si tia(ina-
>e#umele si fructele sunt sursa principala de vita(ine$ (inerale$ a(idon si fibre ali(entare- <le
indeplinesc functia de aparare$ prevenind insuficienta de (icroele(ente nutritive si de re"ula
foarte putine "rasi(i-
&oboasele au (are i(portanta nutritiva$ (ai ales cand nu sunt suficiente produse de ori"ine
ani(aliere- <le contin carbo2idrati co(pusi$ cu( ar fi a(idonul$ fibre ali(entare$ vita(ine$ si
(inerale- *otodata ele contin si co(ponente to%ice$ care au efecte de 2e(a"lutinare si in2ibare a
tripsinei-
0rodusele de ori#ine animaliera 3 reprezinta o sursa i(portanta de de proteina$ vita(ina # fier
si folat- Carnea si pestele conton destul de (ult zinc$ iar lactatele- calciu-
Carnea$ prin proteinele sale reprezinta o sursa i(portanta de substante azotoase cu o valoare
biolo"ica deosebita-!aloarea biolo"ica este conditionata in special de continutul de a(inoacizi
esentiali-7rasi(ea din carne$ pe lan"a aportul ener"etic$ procura si acizii "rasi esentiali :
linoleic$ linolenic$ ara2idonic-rin continutul sau in substante e%tractive$ e%istente sau for(ate in
procesul de pastrare si prelucrare ter(ica$ carnea favorizeaza secretia (asiva a sucurilor "astrice
sti(uland di"estia-In carnea si in produsele de carne$ in conservele de carne alterate se dezvolta
substante cu un pronuntat caracter to%ic cu( ar fi: a(oniac$ 2idro"en sulfurat$ pero%idaza si
"er(eni$ putresceina$cadaverina-
*uale contin o serie de nutrieni esentiali pentru ec2ilibrarea (etabolis(ului- #tunci cand
ec2ilibrul (etabolic este perturbat apar si variatiile de "reutate$ poate c2iar si perturbari ale
2or(onilor cu afectarea tiroidei$ ceea ce va accentua si (ai (ult cresterea in "reutate-
Carnea de peste contine vita(inele # (necesara cresterii or"anis(elor tinere si sti(ularii
for(arii "lobulelor rosii1 lipsa vita(inei # duce la tulburari ale vederii$ la uscarea pielii si la
caderea parului)$ 8 (co(bate ra2itis(ul)$ & (asi"ura functionarea siste(ului nervos$ prote4area
pielii$ a oc2ilor si a (ucoaselor)- 8atorita continutului bo"at in fosfor$ carnea de peste are o
actiune binefacatoare asupra siste(ului nervos-
>actatele si produsele lactate
Continut nutritive bo"at$ reprezinta un izvor de (ulte substante nutritive pentru or"anis(ul in
crestere al copilului- Nu trebuie sa fie introdus inainte de i(plinirea varstei de .-12 luni-
#li(entele co(ple(entare se stabilesc pe baza capacitatii "astrice functionale si a "reutatii
corporale (edii la diferite varste - #stfel s-au facut esti(ari asupra cantitatiilor de ali(ente din
cadrul ali(entatiei co(ple(entare pe diferite "rupe de varsta-
(5.Cronolo#ia introducerii alimentelor complementare n alimentaia su#arului.
Produsele) varsta
in luni
* + , - ./-.0
33
www.Medtorrents.com
'uc de fructe 50 50 50 50 50
ireu de fructe 50 50 50 50 50
&ranza +0 +0 +0 +0 50
7albenus 102 102 102 20G
102ireu de
le"u(e
/0-
I0
1G0 150 1/0 1/0
Knt 2 G + 5 5
Klei ve"etal 1-1-5 2 2-5 2-5 G
*erci de crupe 10-
/0
150 1/0 1I0 1I0
Carne tocata 5-20 20 20 G0
Hicat 5-20 20 20 G0
aine G-5 5 10
es(eti G-5 5 10
&iscuiti G-5 5 10
(7.Clasificarea formulelor lactate" folosite n alimentaia artificial i mi1t a su#arului i
caracteristica lor #eneral.
1- 8upa "radul de adaptare: neadaptate$ partial adaptate$ adaptate$ preparate speciale
2- 8upa varsta la care sunt indicate: de start(pre(aturi$NN la ter(en)$ de continuare(de
diversificare)
G- 8upa particularitatea te2nolo"ica de pre"atire: dulci$ acidulate(fer(entate)
+- 8upa sursa proteinelor: din lapte de vaca$ din soia$ din carne
5- 8upa particularitatea co(pozitionala: fara lactoza sau cantitatea redusa de lactoza$
se(icre(ate sau de"resate$ cu continut sporit de lipide$ cu continut sporit de proteine$ cu
continut sporit de vita(ine oli"oele(ente$ fara "luten$ fara fenilalanina-
(9.,ormulele lactate dietetice" caracteristica lor" indicaiile pentru alptare.
'e clasifica in functie de contonutul deosebit:
1- Hor(ule cu continut scazut de lactoza$ sau fara lactoza( N#N bezlaNtoznii$ 'i(ilac-Izo(il$
'i(ilac-#ldolac$ Nutrilon nizcolactoznii)
2- Hor(ule adaptate fara lapte$ continand proteina din so6a$ indicate pt copii cu intoleranta la
proteina laptelui de vaci$ lactoza$ precu( si bolnavi de "alactoze(ie: N#N$ &ona$ Nutri$
eptidi$ 'o6a$ *uteli$ =u(ana$ <nfa(il-
G- Hor(ule adaptate ce contin 2idrolizat de proteina din zer$ indicate copiilor$ care sufera de
aler"ie la proteina laptelui de vaci si lactoza$ copiilor cu "rad sever de pre(aturitate$ copiilor
cu (ucoviscidoza$ sindro( de (alabsorbtie$ precu( si in perioada pre si postoperatorie:
#lfare$ epti-4unior$ orta"en$ uleva$ =u(ana$ =ipp =# 1si 2-
+- Hor(ule adaptate$ i(bo"atite cu He: detolac$ nesto"en$ nutrilon$ si(ilac
5- Hor(ule adaptate pt copii pre(aturi cu 2ipertrofie sau cu curba ponderala plata: alpre($
prenan$ neonatal$ 2ipp pre$ enfalac$ si(ilac$frisovo(-
/- Hor(ule adaptate$ reco(andate copiilor cu dis(icrobiz( intestinal: N#N acidofil$ bifidus$
nan cu bifidobacterii-
)- Hor(ule adaptate fara "luten pt copii cu celiac2ie: =ipp 1$ N#N fara lactoza$ =u(ana =N-
I- Hor(ule adaptate fara fenilalanina pt copii cu fenilcetonurie: fenil free$ si(ilac-lofenalac-
.;.Cele 1; condiii pentru alptarea cu succes conform *M+.
34
www.Medtorrents.com
1- 'a aiba o politica scrisa referitor la ali(entatia naturala$ care care sa fie co(unicata frecvent
intre"ului personal de in"ri4ire a sanatatii-
2- 'a pre"ateasca intre"ul personal de in"ri4ire a sanatii privind capacitatile necesare
i(ple(entarii acestei politici
G- 'a infor(eze toate fe(eile "ravide referitor la beneficiile si conduita ali(entatiei naturale
+- 'a a4ute (a(ele sa initieze ali(entatia naturala in pri(a 4u(atate de ora dupa nastere
5- 'a arate (a(elor cu( sa alapteze si cu( sa (entina lactatia c2iar si atunci cand ele sunt
separate de copiii lor
/- 'a nu ofere NN ali(ente sau lic2ide decat laptele (atern$ cu e%ceptia cazurilor$ cand este
indicat (edical-
)- 'a practice roo(in"ul$ per(itand (a(elor si copiilor lor sa stea i(preuna 2+ ore din 2+
I- 'a incura4eze ali(entatia naturala la cerere
.- 'a nu ofere suzete$tetine copiilor care su"
10-'a sustina crearea "rupelor de spri4in pt ali(entatia naturala si sa orienteze (a(ele catre
aceasta dupa e%ternarea lor din spital sau clinica-
.1.)oiune de alimentaie mi1t i artificial. Re#uli i cerine n alimentaia mi1t a
su#arului.
#li(entatia (i%ta este tipul de ali(entatie$ cand copilul pe lan"a laptele (atern (ai pri(este pe
parcursul zilei si un alt tip de lapte- a(estec lactat adaptat sau neadaptat$ raportul dintre ele fiind
diferit- 8aca copilul pri(este lapte (atern (ai putin de 105 din ratia zilnica$ rstul revenind
a(estecurilor lactate$ se co(sidera ca el este ali(entat artificial-
Indicatiile pentru o ali(entatie (i%ta sunt: 2ipo"alactia$ absenta (a(ei de la unele supturi prin
reluarea activitatii profesionale$ pre(aturitate-
*e2nica ali(entatiei (i%te cuprinde 2 (etode:
Metoda complementara este practicata in caz de 2ipo"alactie: la fiecare ali(entare copilul se
aplica (ai intai la san$ apoi se ad(inistreaza supli(entul prin for(ula artificiala- #ceasta
(etoda este cea (ai reco(andabila$ fiind fiziolo"ica si contribuind la (entinerea si sti(ularea
in continuare a lactatiei-
Metoda alternativa este utilizata atunic$ cand (a(a nu poate aplica destul de frecvent la san
copilul$ lipsind o perioada de ti(p de acasa- In acest caz se insista asupra ali(entarii (a%i(e cu
lapte stors$ iar deficitul se va co(pensa cu for(ula lactata$ inlocuind una sau (ai (ulte aplicari
la san cu supli(ent- #ceasta (etoda este (ai putin reco(andata$ deoarece intervale (ari intre
aplicarea la san influenteaza ne"ativ lactatia$ reducand pro"resiv cantitatea de lapte produc dde
catre (a(a-
.2.%limentaia artificial$ indicaii" re#uli i cerine privind volumul" produsele" re#imul
de administrare.
#li(entatia artificiala- este ali(entatia su"arului in pri(ele + luni de viata cu un alt lapte in loc
de laptele (atern-
*e2nica de ali(entatie artificiala include un sir de principii o&li(atorii si anu(e:
Noul ali(ent se va introduce in ali(entatie nu(ai cand copilul este sanatos-
Hiecare ali(ent nou se va introduce pro"resiv$ prin talonarea tolerantei di"estive$ in
cantitati (ici$ care ulterior se vor (ari-
Nu se vor introduce niciodata si(ultan doua sau (ai (ulte ali(ente noi-
Nu este rationala folosirea a doua sau (ai (ulte for(ule de aceeasi co(pozitie$ folosirea
(ai (ultor for(ule (areste riscul aparitiei tulburarii di"estive-
35
www.Medtorrents.com
Nu se va apela la sc2i(barea prea frecventa a ali(entatiei su"arului la o sta"nare
neinse(nata a sporului ponderal sau la cea (ai usoara sc2i(bare a scaunului$ (ai ales in
pri(ele G luni de viata1 fiecare ali(ent nou necesita o perioada de adaptare adecvata-
sta"nare a sporului ponderal de unu$ cinci- doua sapta(ani va i(pune (odificari in dieta$
calcularea ratiei ali(entare de facto$ nor(ata de corectiile calitative si cantitative
necesare-
'e va tine cont de particularitatile individuale ale su"arului in raport cu alaptarea la san
ali(entatia artificiala a su"arului i(pune respectarea unor re"uli supli(entare de i"iena
ceea ce priveste pastrarea$ pre"atirea si folosirea vaselor necesare pentru prepararea
a(estecurilor latescente-
'e i(pun (asuri supli(entare de sterilizare a biberoanelor si tetinelor$ preparaea
for(ulelor de lapte la fiecare (asa-
8aca bebelusul refuza un anu(it supli(ent$ nu se va insista$ se renunta$ apoi se va
reluaad(inistrarea lui dupa cateva zile-
'e vor ur(ari scaunele bebelusului$ daca apar varsaturi$ si se (onitorizeazacresterea
ponderala-
e toata perioada ali(entatiei artificiale$ si nu nu(ai$ parintii trebuie sa tine le"atura cu
(edicul copilului$ care va (onitoriza starea de nutritie a copilului si evolutia curbei
ponderale-
Kn lucru trebuie de avut in (inte$ si anu(e ca fiecare copil are apetitul sau si rit(ul sau
de crestere si dezvoltare$ de aceea el nu trebuie co(parat cu alti copii$ ci evaluat din punct
de vedere clinic de catre (edic-
..Cerinele *M+ privind necesitile n in#redientele nutritive eseniale la copii.
.(.Metodele de apreciere a volumului alimentar -ilnic pentru copilul nou6nscut i su#ar.
9atia ali(entara poate fi calculata dupa (etodele clasice bine cunoscute: volu(etrica si
ener"etica-
t un NN in pri(ele ) zile de viata poate fi folosita for(ula HinNelstein: FM(N-1)])0sau I0
8in ziua a )- 1+ se poate folosi for(ula #pert: !M1010 din "reutatea corpului X200
8e la varsta de 2 sapt pana la /-I sapta(ani: !M105
8e la varsta de /-I sapt pana la + luni: !M10/
8e la varsta de + luni pana la / luni: !M10)
/-.luni: !M10I1 .-12luni: !M10.1
8upa +luni pana la 1 an ratia ali(entara va constitui .00-1000(
Metoda calori(etrica: I tri(estru-1201 II tri(-1151 III-1101 I!- 100-
55- )ecesitile ener#etice ale copilului n primul an de via.
1-Gluni-----120 Ncal0N"02+2
+-/luni-----115 Ncal0N"02+2
)-.luni-----110 Ncal0N"02+2
10-12luni---100 Ncal0N"02+2
Cantitatea de "lucide in ratia ali(entara trebuie sa acopere G0, din cantitatea de calorii$ care
constituie in (ediu 12-0-1+-0"0N"
Fipide: pana la + luniM/$5-/1 +-.luniM/$0-5$51 .-12luniM5$5-5$01
.8.0articularitile alimentaiei copilului mai mare de un an.
36
www.Medtorrents.com
1 asi"urarea unui pro"ra( re"ulat al prinzurilor$ necesita sa fie servite in conditiii de perfecra
i"iena
2 absndonarea biberonului la consu(area ali(entelor lic2ide
G evitarea bauturilor dulci inainte de culcare$ aceasta favorizeaza dezvolarea cariilor
+ evtarea consu(ului de lic2ide intre (ase
5 evitarea consu(ului e%a"erat de dulciuri concentrat intre (ese
/ eviatarea consolari copiluilui cu bo(bonica
) evitarea fortarii copilului la (asa
I evitarea (anevrei de sti(ulare a acceptarii ali(entelor prin diverse tactici distractive sau
santa4ului in ti(pul (esei
!irsta
1-1$5 ani
1$5-G
+-/
/-11
12-15
roteinele
+-+$5
+
G$5
G
2$5
Fipidele
+-+$5
+
G$5
G
2$5
7lucidele
15-1/
1+-15
1+-15
12-1G
10
Calorii
110
100
.0
I0-)0
)0-/0
9atia calorica este acoperita de laptele de vaca$ un ou intre" la 2-G zile$ G0-50 de "r de carne de
vita dease(enea unt s(intina$ uleiuri ve"etale$ se (ai adau"a biscuiti fructe le"u(e$ produse
za2aroare- Nu(arul (eselor este de 5 pe zi dintre care G (ese principale si 2 supli(entare-
5)- )ecesitile n proteine" lipide" #lucide i ener#ie a copiilor mai mari de 1 an.
1-GaniL baieti-12G01 fete-11/51
+-/aniLbaieti-1)151 fete-15+51
roteine: 1-GaniM1+-5"0zi1 +-/aniM1.-)"0zi1
Nevoile de "lucide:
- pre(aturi: / 3I "0N"0zi @n pri(a s?pt?(Dn? 3 datorit? deficitului tranzitor de lactaz?$ apoi
nevoile cresc la 12 "0 N"0zi1
- nou - n?scut IK79: 1I-25 "0N"0zi @n perioada neonatal?$ pentru a co(bate 2ipo"lice(ia1
- su"ar Ai copil (ic: 12 "0N"0zi1
- preAcolar: 10 "0N"0zi1
- Acolar: I "0N"0zi-
!arsta
in ani
proteine lipide "lucide Calorii
1-1$5 +-+$5 +-+$5 15-1/ 110
1$5-G + + 1+-15 100
+-/ G$5 G$5 1+-15 .0
)-11 G G 12-1G I0-)0
12-15 2$5 2$5 10 )0-/0
37
www.Medtorrents.com
.7. 0rodusele alimentare indispensabile" folosite n alimentaia copilului mai mare de
un an" necesitile lor n raia -ilnic.
En perioada 1-G ani se i(pun (odific?ri @n ali(entaCia copilului care trebuie s? fie cDt (ai
variat?$ estetic prezentat?$ iar (eniul s? fie alc?tuit @n funcCie de "radul de dezvoltare Ai
preferinCele copilului-
'e interzice ad(inistrarea ali(entelor cu biberonul-
'e reco(and? ca cel puCin o (as? pe zi s? fie servit? @(preun? cu @ntrea"a fa(ilie$ aceasta
fiind o (odalitate de cunoaAtere Ai interacCiune reciproc?-
)evoia de lic/ide la aceast v:rst este de 12. mlA@#A-i.
)evoia de$
6 proteine H 2".6 #A@#A-iI
6 lipide H (6. #A@#A-iI
6 #lucide H 1;612 #A@#A-i.
)ecesarul de calorii la aceast v:rst este de 7;61;; JcalA@#A-i.
>aptele de vac nu va depi .;; mlA-i.
'e va evita supraali(entaCia cu "lucide care predispune la carii dentare-
Copilul va pri(i G (ese principale Ai dou? "ust?ri:
Masa de diminea va cuprinde 250 (l lapte de vac? cu pDine cu unt$ "e( 0 (iere de albine$
brDnz? tele(ea$ ou$ Aunc? slab?-
Masa de pr:n- 3 cea (ai i(portant?$ va fi co(pus? din trei feluri:
6 felul I 3 sup? sau ciorb? de zarzavat sau carne$ cu le"u(e pasate1
- felul II carne tocat? de pas?re$ vit? (@n (edie 50 ")$ sub for(? de periAoare$ pDr4oale$ rulad?$
cu sos sau "arnitur? de le"u(e- Carnea de porc slab? se reco(and? dup? vDrsta de 2 ani- 'e
contraindic? carnea de berbec sau (iel care se di"er? (ult (ai "reu-
- felul III 3 desertul va fi constituit din co(pot$ pr?4itur? de cas?-
Fa sfDrAitul (esei se vor oferi 100-150 (l ap?-
Masa de sear va fi co(pus? dintr-un pri( fel (budinc?$ salate de le"u(e$ o(let?$ papanaAi) Ai
un al doilea fel care va conCine 250 (l lapte sau iaurt cu pDine sau biscuiCi-
Cele dou #ustri 3 de la ora 10 Ai 1) vor fi alc?tuite @n "eneral dinfructe Ai co(poturi-
#d(inistrarea forCat? de ali(ente este cauza anore%iei psi2o"ene$ des@ntDlnit? @n fa(iliile cu
copii 2iperprote4aCi-
%limentele inter-ise la aceast? vDrst? sunt:
- ali(ente care pot provoca aspiraCie: nuci$ alune$ fructe cu sD(buri$ se(inCe$ floricele de
poru(b$ cartofi pr?4iCi$ Celin? crud?$ peAte cu oase$bo(boane1
- dulciuri: pr?4ituri cu cre(?$ cereale cu za2?r$ b?uturi r?coritoare cu aro(e artificiale de
fructe1
- ali(ente "reu de di"erat: cDrnaCi$ carnea de oaie$ vDnat sau conservat? (Dnc?ruri
pr?4ite0"rase$ condi(ente1
- (az?rea$ fasolea boabe$ varza se pot introduce @n ali(entaCie dup? vDrsta de 2 ani1
- alcoolul$ cafeaua$ ceai ne"ru$ cola-
.9.0rodusele alimentare indispensabile" folosite n alimentaia copilului mai mare de ani"
necesitile n raia -ilnic.
%>IM?)3%CI% C*0I>B>BI F)3R? ( 65 %)I
Copilul va pri(i G (ese principale Ai 2 "ust?ri- Co(poziCia (eselor va fi foarte variat?- Faptele
va fi ad(inistrat @n cantitate de cel (ult 500 (l0zi-
Hructele Ai le"u(ele se dau crude$ ca salate sau preparate-
38
www.Medtorrents.com
Carnea se d? zilnic$ @n cantitate de )5 "$ iar oul de G-+ ori pe s?pt?(Dn?-
Dinea$ reco(andabil cea inte"ral?$ nu va dep?Ai 150-200 "0zi-
#pa Ai dulciurile se indic? la sfDrAitul (esei pentru a nu afecta apetitul-
Copilul va (Dnca la (as? cu fa(ilia-
En aceast? perioad? se va pune accentul pe @nv?Carea bunelor deprinderi:sp?latul pe (Dini @nainte
de (as?$ peria4ul dinCilor-
%>IM?)3%CI% C*0I>B>BI F)3R? 5 6 1. %)I
9e"i(ul ali(entar va fi ase(?n?tor cu cel al adultului-
Copilul va pri(i G (ese principale Ai 1-2 "ust?ri pe zi-
Masa de di(ineaC? este i(portant? deoarece este @naintea pro"ra(uluiAcolar-
#li(entele trebuie s? fie proaspete$ suficiente cantitativ Ai cu valoarebiolo"ic? ridicat?-
#dolescenCii adopt? frecvent un re"i( ali(entar cu conCinut ener"etic sc?zut$ care poate fi s?rac
@n vita(ine (#$ C$ 8) Ai (inerale (Ca$ M"$ He)-
'e reco(and? evitarea ali(entaCiei de tip fast 3 food care creAte risculdezvolt?rii obezit?Cii-
/0- 0articularitile alimentaiei copiilor n instituiile colare i precolare.
#li(entatia prescolara- re"i(ul ali(entar trebuie sa asi"ure I0 Ncal0N"0zi din care proteinele 15-
1I ,$ lipid 2G,$ "lucide /0,- 9atia proteica contine 500-/00(l pe zi de lapte dease(enea
brinza de vaci proaspata cascaval$ carnea de pasare de vita porc$ din lipide se pot folosi untul
s(intina uleiuri ve"etale- 8in "lucide se foloseste piinea si produse de panificatie$ paste fainoase
fructe le"u(e se prefera piinea nea"ra p0u continutul crescut de fibre ali(entare- rescolarul va
pri(i G (ese pe zi principale si 2 supli(entare se preferat sa ia (asa i(preuna cu fa(ilia$ apa si
dulciurile se dau la sfirsitul (esei p0u a nu afecta apetitul-
#li(entat scolarului 3 este ase(anatoare cu a adultului are un rit( de crestere lent nevoile
nutritive si ener"etice sint destinate p0u activitatea fizica si intelectuala si (aturarea se%uala-
Necesita un aport ener"etic de 50-50 Ncal0N"0zi din care G0, lip$ 55, "luc$ 15, prot-
39