Sunteți pe pagina 1din 23

2009

STEFAN GHEORGHE
UNIVERSITATEA DANUBIUS DIN GALAI
DEPARTAMENTUL DE NVMNT LA DISTAN I FRECVEN REDUS
FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE
Anul I, semestrul II
DOCTRINE ECONOMICE CONTEMPORANE
Doctrine economice contemporane
2




Toate drepturile pentru aceast lucrare sunt rezervate autorilor. Reproducerea ei
integral sau fragmentar este interzis.






Editura Universitar Danubius este recunoscut de
Consiliul Naional al Cercetrii tiinifice
din nvmntul Superior (cod 111/2006)





ISBN 978-606-533-028-3




Tipografia Zigotto Galai
Tel.: 0236.477171


Doctrine economice contemporane
3


CUPRINS

1. Aspecte teoretice ale gandirii economice
Notiuni introductive 10
Teoria economica 12
Doctrina economica
Gandirea economica in Europa antica
Teorii economice in Evul mediu
Gandirea economica componenta de baza a economiei
politice
16
Obiectivele specifice unitii de nvare
Rezumat 24
Teste de autoevaluare 24
Bibliografie minimal 27

2. Mercantilismul primul mare curent de gandire economica
Producia 29
Randamentele factorilor de producie 34
Costul produciei 38
Producia si costurile pe termen lung 46
Obiectivele specifice unitii de nvare
Rezumat 52
Teste de autoevaluare 52
Lucrare de verificare 54
Bibliografie minimal 55

Doctrine economice contemporane
4

3. Reactii nationale si sociale fata de liberalismul economic clasic
Reactii fata de liberalismul economic clasic 57
Doctrina protectionista si liberalismul 64
Liberalismul neoclasic sau marginalist 73
Urmarile economice si doctrinare ale liberalismului 79
Obiectivele specifice unitii de nvare
Rezumat 83
Teste de autoevaluare 84
Bibliografie minimal 87

4. Echilibrul, profitul, concurenta
Echilibrul parial 89
Echilibrul dinamic 96
Echilibrul general 98
Profit-concept, funcii 105
Rentabilitatea unei firme 108
Concurenta-concept, funcii, concurenta perfecta 113
Concurenta de monopol 118
Obiectivele specifice unitii de nvare
Rezumat 122
Teste de autoevaluare 122
Lucrare de evaluare 128
Bibliografie minimal 128

Bibliografie (de elaborare a cursului)



Doctrine economice contemporane
5

INTRODUCERE
DOCTRI NELE ECONOMI CE CONTEMPORANE reprezint produsul unui
proces mai mult sau mai puin ndelungat, ce const n acumularea de informaie i
prelucrarea acesteia.
Economia reprezint una din cele mai vechi domenii de activitate i implicit una din
disciplinele de studiu dintre cele mai cunoscute datorit faptului c omul a fost obligat sa
gndeasc i s se acioneze n mod permanent pentru rezolvarea aspectelor eseniale ale
vieii. Componenta a economiei si a gndirii umane, acestea au in vedere (reprezint o lege
natural) dozarea (economisirea), raionalizarea eforturilor atat colective ct i individuale n
definiie, perioade istorice de pe diferitele areale de cultur i civilizaie.
Ca ansamblu de cunotine despre viaa economic, economia a fost mai nti o
component filosofic i politic nc din antichitate, mai exact ncepnd cu evul mediu i cu
epoca modern, economia ncepe s aib la baz cunotine, experiente i bune practici,
rezultate din derularea unor activiti economice tot mai complexe.
Necesitatea parcurgerii suportului istoric al gndirii economice derivat din faptul c
explicarea progresului economic nu poate fi complet fr definirea condiiilor istorice la
anumit moment dat fr identificarea principalelor modele teoretice i practice de abordare a
vieii economice i nu n ultimul rnd de importana unor concepte i doctrine (curente
economice) care s-au manifestat de-a lungul timpului.
Gndirea economica a influenat in mod decisiv politica statelor i a guvernelor n
toate timpurile (interesul economic naional fiind decisiv) astfel nct teoreticienii doctrinelor
economice au avut de fiecare dat n vedere nbunatirea mecanismelor economice i politice
necesare pentru realizarea statului ideal.
Simplist istoria gndirii economice i propune s realizeze o evoluie a ideilor i
doctrinelor politico-economice aprute n timp i spaiu (la scar universal sau regional)
precum i evidenierea rolului i a importanei acestor idei i concepte n planul social.
Istoria economiei (istoria gndirii economice) nu este cronica unei acumulri
continue de realizare teoretic ci povestea revoluiilor intelectuale amplificate, n care
adevruri deja cunoscute sunt neglijate n favoarea noilor revelaii. ntradevr uneori pare c
economia a fost propulsat pe principiul simetriei care cere ca fiecare nou teorie s fie
totdeauna reversul celei vechi.
DOCTRINELE ECONOMICE CONTEMPORANE au la baz o paradigm
(model de gndire, vezi aprecierile lui Thomas S. Kuhn, desi initial termenul, de origine
greaca definea anasmblul flexiunilor unui cuvant) suficient de agreat n toate colile de
gndire economic contemporane i anume faptul c acestea reprezint o tiin normal ca
toate celelalte. n analiza aspectelor economice pot aprea situaii ce nu pot fi explicate cu
ajutorul paradigmei astfel nct numeroi cercettori se simt obligai s caute soluii pentru
rezolvarea acestor situaii inedite.

Doctrine economice contemporane
6
Cei care au astfel de preocupri se identific cu cei care practic gndirea divergent
n timp ce cei care sunt tradiionaliti sunt considerai a fi adepii unei gndiri convergente.
Din punct de vedere economic este recunoscut faptul c au existat perioade n care tiina
economic s-a dezvoltat rapid ntr-un timp scurt, creaie unor revoluii n modalitate de
rezolvare. O astfel de revoluie n gndirea economic se pare c a fost generat de Adam
Smith, care este i considerat intemeietorul primului mare current de gandire economic ace a a
parut in Europa apuseana la inceputurile secolului al XVIII-lea si anume liberalismului clasic.
Potrivit economistului romn Anghel Rugina ntre anii 1870-1900 a avut loc un fel de
renatere n gndirea economic liberale prin descoperirea i aplicarea principiului de
utilitate marginal ca soluie la problema valorii economice ... aceasta a fost prima
revoluie clasic n tiina economic.
O alt asemenea revoluie, n gndirea economic se pare c a fost promovat de
economistul american John Keynes (este promotorul neoliberalismului, un alt mare curent de
gandire economica aparut in lume la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX).
A doua revoluie n gndirea economic, tot n opinia lui Anghel Rugina, se pare ca
are la baza teoria general a folosirii minii de lucru, a dobnzii i a banilor i care are n
vedere gndirea n termeni de dezechilibru proprie tot economistului american Keynes. Se
pare c n perioada actual (contemporan) suntem martorii celei de-a treia revoluii n
gndirea i n tiina economic.
Lucrarea are un scop didactic, formativ i instructiv, iar prin aplicaiile prezentate
este, n acelai timp, i un ghid practic la ndemna celor interesai, care fac cunotin cu
elementele teoretice fundamentale ale obiectului i metodei de cercetare a Doctrinelor
economice contemporane cu principiile, procedeele i instrumentele specifice utilizate n
modelarea realitilor lumii economice.
Fiecare unitate de nvare este un ansamblu de subcapitole ce conin secvene de
nvare care asigur nvarea progresiv i structurat. Sarcinile de nvare formulate pe
parcurs sunt menite s fixeze noile cunotine i s participe la formarea competenelor
asumate a fi dobndite de ctre studeni. Testele de evaluare i de autoevaluare, formulate la
sfritul fiecrei uniti de nvare, alturi de rezumat i de bibliografie, particip la
consolidarea cunotinelor i a competenelor propuse.

Obiectivele cadru pe care i le propun sunt urmtoarele:
selectarea informaiilor eseniale din curs i din bibliografie;
corelarea cu informaii din alte domenii (discipline) conexe i
aplicarea acestora in mod eficient;
asumarea noiunilor fundamentale ale domeniului gandirii
economice si s neleag importana gndirii economice ca element
de baz al sistemului economic mondial
s identifice categoriile de relaii economice ce fac obiectul gndirii
i teoriei economice

Doctrine economice contemporane
7
s identifice categoriile de relaii economice ce fac obiectul gndirii
i teoriei economice

Coninutul este structurat in urmatoarele; unitati de invatare:
- nelegerea i utilizarea noiunilor specifice de doctrin i teorie economic
- Cunoaterea genezei i evoluiei sistemului economic n ara noastr
- Identificarea contribuiei teoreticienilor la dezvoltarea economic
-
n prima unitate de nvare, intitulat Introducere in istoria gandirii
economice se va regsi operationalizarea urmtoarelor obiective specifice:
- sa defineti, rolul gandirii economice in dezvoltarea societatii ca mijloc de
reglementare a raporturilor interpersonale si de convietuire
- sa identifici rolul gandirii economice drept element de referinta al mediului
economic si social
- sa descrii si sa evaluezi in mod corect gradul de dezvoltare a societatii in
diferitele ei etape si stadii economice
- sa cunosti rolul gandirii economice in aprofundarea genezei si evolutiei
aspectului doctrinar, teoretic si conceptual
Dup ce vei studia continutul acestui capitol, vei parcurge bibliografia
recomandat. Pentru aprofundare i autoevaluare ii propun exerciii i teste
adecvate.
Dup ce vei parcurge informatia esential, n a doua unitate de nvare
intitulata Mercantilismul primul mare curent de gandire economica vei reui
sa achiziionezi urmtoarele obiective:
- sa cunosti cadrul social-istoric a aparitiei ideilor mercantiliste
- sa intelegi rolul mercantilismului in definirea gandirii economice
- sa identifici argumentele principale care stau la baza edificarii
mercantilismului ca prim curent de gandire economica
- sa anticipezi impactul mercantilismului asupra relatiilor economice
care iti vor permite s aplici n probleme concrete de natur economic,
cunostintele nvtate. Ca s iti poti evalua gradul de nsusire a cunostintelor,
vei rezolva testele de evaluare propuse. Bibliografia recomandata te va ajuta sa
aprofundezi cunostintele dobandite prin studiu si exercitii. Lucrarea de
verificare pe care ti-o propun sa o rezolvi, sa o expediezi apoi in termen de 5
zile, prin tutore sau prin posta electronica, face parte din evaluarea ta pe
parcurs si va fi luata in calcul pentru nota finala.
n a treia unitate de nvare, intitulat Geneza liberalismului clasic vei regsi
operationalizarea urmtoarelor competene specifice:
- sa definesti corect notiunea de liberalism;
- sa argumentezi aspectele unitare ale liberalismului clasic;

Doctrine economice contemporane
8
- sa identifici principalele carcateristici ale curentului de gandire liberal;
- sa motivezi utilitatea si succesul practicilor economico-sociale ale
curentului de gandire liberal;
iar dup ce se va studia continutul cursului si vei parcurge bibliografia
recomandat, pentru aprofundare i autoevaluare iti propun exercitii i teste
adecvate.
Dupa cea de-a patra unitate de nvare intitulat Teorii moderne si
contemporane vei reusi sa operationalizezi urmtoarelele obiective specifice:
- sa explici rolul gandirii economice in societatea contemporana;
- sa recunosti principalele deosebiri si asemanari ale celor doua megatendinte
economice ale secolului XX;
- sa argumentezi importanta aspectelor esentiale a teeoriilor si metodelor
economice contemporane
care iti vor permite s aplici, n probleme concrete, de natur economic,
cunotinele nvate. Ca s iti poti evalua gradul de nsuire a cunotinelor,
vei rezolva testele de evaluare.
Vei primi, dup fiecare doua capitole parcurse, lucrri de verificare, cu cerine
clare, pe care le vei rezolva; n acest fel vei ndeplini obiectivele pe care le-am
formulat. Vei rspunde n scris la aceste cerine, folosindu-te de suportul de
curs i de resursele suplimentare indicate. Vei fi evaluat dup gradul n care ai
reuit s operaionalizezi obiectivele. Se va ine cont de acurateea rezolvrii,
de modul de prezentare i de promptitudinea rspunsului. Pentru neclariti i
informaii suplimentare vei apela la tutorele indicat. 60% din not va proveni
din evaluarea continu (cele dou lucrri de verificare) i 40% din evaluarea
final.







1. Aspecte teoretice ale gandirii economice

Teoria economica 12
Doctrina economica 16

Doctrine economice contemporane
9
Gandirea economica in Europa antica
Evolutii si concepte economice in Evul Mediu
Gandirea economica componenta de baza a economiei
politice
18
Rezumat 24
Teste de autoevaluare 24
Bibliografie minimal 27


Obiective specifice:

La sfritul capitolului, vei avea capacitatea:
- sa defineti, exemplificnd conceptele cu care se opereaz;
- sa aplici noiunea de utilitate economica pe componente ale vieii
cotidiene;
- sa descrii comportamentul consumatorului din perspectiva
maximizrii utilitii totale.
Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore


Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
10
1.1. Teoria economica
1.1.1. Noiuni introductive
Economia reprezinta un domeniu fundamental al existentei si activitatii oamenilor din
totdeauna, deoarece in cadrul lui apar bunurile materiale si serviciile necesare satisfacerii
trebuintelor materiale si spirituale ale comunitatii. In functie de gradul de analiza al
fenomenelor si proceselor economice acestea pot fi comune tuturor membrilor societatii sau
doar unora, ce poseda cunostinte de specialitate si anume economistii. Pentru a usura
parcurgerea gradului de complexitate a diferitelor reflectii economice sunt utilizati termeni
precum, idee, teorie sau doctrina, economica (ideea economica constiutie o reflectie razleata,
izolata, simpla, in timp ce teoriile sau doctrinele sunt compuse din ansamble coerente de
reflectii economice sau sisteme de idei.
Importanta cunoasterii evolutiei gandirii economice este data de faptul ca societatea
omeneasca nu este statica si, in consecinta se dezvolta, progreseaza, uneori se afla in regres in
functie de factorii ce o conditioneaza. Acesta modificare permanenta atrage dupa sine o
acumulare a experientei oamenilor care poate si trebuie sa fie valorificata pentru a usura
trecerea de la o etapa la alta.

Definiie
Teoria economic are drept principal obiect de studiu fenomenelor
economice, raporturile dintre ele, cauzele i consecinele care le genereaz
precum i mecanismele de funcionare ale economiei. Ansamblul teoriilor
economice reprezint tiine economice

1.1.2. Aprecieri conceptuale
Obiectul de studiu al gandirii economice il constituie economia, si abordarea
acesteia are un caracter istoric urmarind modificarile cantitative si calitative produse in lume.
Perspectivele abordarilor economice, de-a lungul timpului au fost focalizate fie pe statica
economica (procesele economice imediate) fie pe dinamica economica (au in vedere procesele
economice de durata indelungata).
Gandirea economica a reprezentat o preocupare inca din antichitate fiind considerata,
pe buna dreptate, un fenomen ce a suferit modificari in timp si spatiu. De asemenea ea poate
fi definita drept ansamblu de reflectii care se refera la viata economica a societatii (idei, teorii,
doctrine) ce are la baza factori precum sfera de cuprindere a reflectiilor, interesele celui care
le exprima, pregatirea acestuia si capacitatea lui de inovare.
Teoria constituie stiinta economica, iar doctrina precizeaza o anumita optiune
practica survenita in domeniul economic (are rol normativ si incarcatura ideologica fiind in
legatura directa cu interesele so optiunile social-politice ale celui care le promoveaza.


Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
11

Definiie
Doctrina economic reprezint un complex cu geometrie variabil, format
din teorii care susin, promoveaz sau stabilesc la baza unui fel sau altul de
politici prin care se influeneaz funcionarea mecanismelor economice i se
orienteaz pe o direcie sau alta mersul economiei.



1.1.3. Raporturile existente intre scoli si curente de gandire economica
Aparitia scolilor si a curentelor de gandire economica are la baza o serie de
elemente ca de exemplu: comunitatea de interese materiale si social-politice ale
membrilor acestora, de metoda, asemanari in ce priveste ascendenta lor culturala,
optiunea de politica economica si chiar adversitatile politico-ideologice fata de alti
adversari.
Definiie
Scoala de gandire economica poate fi definita ca o formatiune stiintifica ce
cuprinde oameni de specialitate grupati in jurul unui mentor sau a unei idei
directoare. Acestia sunt angajati in dezvoltarea si promovarea teoriilor
economice pe o cale dinainte aleasa, corespunzator unor sisteme de interese
determinate.
Curentul de gandire economica reprezinta un ansamblu de teorii axate pe un
mod determinat de a concepe viata economica si dezvoltarea acesteia.

Elementul esential in caracterizarea diferitelor curente de gandire economica il
constituie capacitatea de a identifica aspectele importante ale dezvoltarii eeconomice si de a le
explica convingator precum si eficienta practica a propunerilor de politica economica facute
pentru a le depasi. In functie de optiunea politica a reprezentantilor acestora curentele au fost
denumite:
Curentul liberal (A. Smith, D. Ricardo, J. B. Say, J.St. Mill)
Curentul protectionist (Fr. List, A.Hmilton)
Curentul socialist ( Ch. Fourier, R.Owen)
Curentul marxist ( K.Marx, Fr. Engels)
Curentul dirijist (J.M.Keynes, J.Robinson)
In functie de numarul de scoli curentele de gandire economica pot include una sau
mai multe precum:


Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
12
Liberalismul clasic (scoala fiziocrata, manchesteriana engleza)
Liberalismul neoclasic (scoala psihologica, scoala, matematica)
In privinta scolilor de gandire economica, denumirile lor difera foarte mult in functie:
Contributia substantiala a unor autori la dezvoltarea stiintei economice fiind denumiti
economisti clasici (scoala clasica) Adam Smith, D Ricardo
Prezenta unor elemente comune si elemente noi asimilate de generatii succesive de
economisti fiind denumiti economisti neoclasici K.Menger, St Jevons, A.
Marshal,
In functie de metodologia la care adera reprezentantii acesteia scoala marginalista
(K.Menger, St Jevons, A. Marshal, L. Walras, V. Pareto)
In functie de prioritatea acordata calculului marginal scoala istorica germana









Sarcina de lucru 1
Identifica diferentele conceptuale dintre cele trei componente ale
gandirii economice si rezuma, prin exemple, modul in care scolile si
curentele economice interactioneaza.








Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
13
1.2. Gandirea economica in Europa antica

1.2.1. Teoreticieni si modele de gandire economica

nceputurile primelor forme de teoretizare a unor modele de gndire economic
sunt dificil de cuantificat ca deasemenea i cauzele care au condus la elaborarea primelor
puncte de vedere pe tema dezvoltrii economice, sociale i politice. Putem afirma cu
certiudine ca aceste preocupari economice au la baza creterea gradulului de complexitate a
vieii n general i n particular apariia unor activiti conexe specifice traiului n colectivitate
( comuniti ) care favorizeaz gndirea economic. Omul este obligat acum s fructifice
avantajul dat de existena unui numar mare de indivizi dispui s produc bunuri de consum
pentru o colectivitate tot mai numeroas.
Definiie
Sclavagismul a reprezentat, printre altele, unul dintre cele mai simpliste
modele de dezvoltare economic bazat aa cum se stie pe exploatarea muncii
sclavilor considerati fie unelte vorbitoare sau membrii inferiori ai familiei
baza societii de tip sclavagist pentru ntrega antichitate clasic greco-roman.

Coninutul ideilor economice reflect, de regul, relaiile i practicile dintre
categoriile sociale existente n cadrul crora un loc central l ocup proprietatea, relaiile
dintre sclavi i stpnii lor, schimbul de mrfuri n condiiile tipice ale societii
sclavagiste, conflictele dintre protagonitii procesului economic, etc.
Extensia maxim a modelului de organizare economic de tip sclavagist o suport
Europa prin cele dou culturi i civilizaii care i-au marcat antichitatea clasic i anume
Grecia i Roma antic. Aceste dou state au atins un ridicat nivel de dezvoltare economic
i social care s-a bazat n special pe modelul de organizare sclavagist cu toate avantajele
i dezavantajele instituite de acest sistem. Dezvoltnd cu asiduitate economia de schimb
att grecii ct i romanii au reuit evitarea problemelor sociale i economice generate de
modul de activitate economic de tip asiatic.
Elemente incipiente de gndire economic se regsesc n operele unor autori
renumiti din Grecia antic precum Xenofon (427-335.Hr.), Platon (427-347.Hr.) i
Aristotel (384-322 .Hr.) dar i n poemele lui Hesiod, n opera lui Homer sau n legislatia
instituit de Solon la Atena. De remarcat faptul c majoritatea gnditorilor antici nu
reuesc sa construiasc un model economic viabil fr a lua n calcul munca sclavilor. O
alt abordare specific vremii este aceeia c se are n vedere atingerea unor repere absolut
eseniale n definirea gndirii economice, ca exemplu:
Trebuie delimitat obiectul economiei de cel al politicii
Trebuie cercetat schimbul de mrfuri i categoriile sale
Trebuie ntreprins o analiz elaborat i complex din punct de vedere economic a
societii sclavagiste

Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
14



Economia are n vedere gospodria casnic a stpnului de sclavi n vreme ce
politica are n vedere ndeobte problemele construciei i activitile statului.

n Roma antic preocuprile n direcia gndirii economice au drept principal suport
argumentul politic i cel social, statul roman avnd o extensie tricontinental fapt ce
presupunea desfurarea unei logistici impresionante n privina administrrii eficiente a
veniturilor fiecrei dintre provinciile imperiului. Dintre figurile proeminente ale timpului
amintim pe Cato cel Btrn, Varro Marcus Terenius, Columella, Cicero sau fraii Grachi care
au exprimat cu precdere punctul de vedere al categoriilor privilegiate ale populaiei, mai
puin Grachii. Unei asemenea desfurri logistice i este opozabil doar reforma iniiat de
Spartacus care urmrete n primul rnd eliberarea sclavilor i fr a imagina un proiect
social i economic valid pentru acele timpuri programul economic al rscoalei din 74-71 .Hr
evideniaz tocmai elementele fundamentale ale economiei sclavagiste:
Desfiinarea latifundiilor i nimicirea latifundiarilor
Eliberarea sclavilor
mproprietrirea ranilor cu teren agricol

1.3. Gandirea economica in Evul mediu

1.3.1. Transformari economice si sociale
Spre deosebire de perioada anterioar, n feudalism preocuprile n direcia
dezvoltrii gndirii economice sunt modice, asta i datorit faptului c, ntre prbuirea
Imperiului Roman de Apus n anul 476 d.Hr i nceputurile Renaterii, dezvoltarea economic
a societii a fost minim, nregistrndu-se stagnri att la nivelul produciei de bunuri
(volumul schimburilor comerciale implicit) ct i n ceea ce privete nivelul de trai al
populaiei. Dac, din perspectiv cultural, perioada a fost deja definit drept Dark Ege, din
punct de vedere economic, Evul Mediu a fost prefaat nc din antichitate de introducerea
unor msuri relativ nnoitoare n privina relaiilor de producie i a celor sociale. Conflictele
militare generate de marile migraii, coruperea moravurilor i disoluia autoritii instituiilor
publice n spaiul latinitii occidentale cu precdere au contribuit la regresul economic i
social-politic al unor importante zone din Lumea Veche.
Totui crizele economice i politice ale imperiului roman au constituit baza de
plecare n generarea unor soluii noi la rezolvarea problemelor economice i sociale. Astfel,
instituia colonatului a aprut din nevoia de a stimula producia, ntruct numrul sclavilor
sczuse n consecin i motivarea acestora fiind aproape nul, datorit aspectelor sociale i
politice pe care le implica poziia sclavilor n societate. (Aristotel i definise la vremea sa
drept unelte vorbitoare i att n antichitatea greac ct i n cea roman ei constituiau

Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
15
mijloacele principale de producie a bunurilor in cadrul economiei feudale rurale).
Pierderea controlului politic asupra unor rute comerciale tradiionale a atras dup sine
i scderea interesului pentru anumite produse iar apariia unor centre de putere noi,
succesoare imperiului roman vor limita i mai mult comerul contribuind la creterea
preurilor i la generarea unei acute lipse de moned. (se va reveni pentru o bun perioad i
pe mari zone la troc schimbul marf contra marf).

Definitie
Colonatul a prefigurat structura societii feudale n care ierarhizarea social
va continua s fie fcut n funcie de posesiunea asupra pmntului n
condiiile n care agricultura constituie principala activitate economic (fostii
sclavi, eliberati acum din punct de vedere juridic, sunt cointeresati in lucrul
pamantului, crescand rentabilitatea muncii lor)

1.3.2. Coordonate ale dezvoltarii economice medievale

Economia avea de suferit i datorit restrngerii volumului schimburilor comerciale,
al lipsei de comenzi, al decderii mestesugurilor i nu n ultimul timp al trecerii de lal
economia de schimb la cea de subzisten. (fenomen cunoscut sub denumirea de ruralizare a
economiei). n consecin, realitile social-politice i economice au abtut atenia oamenilor
de la problemele specifice gndirii economice, posibilitatea teoretizrii unor modele
economice i politice fiind astfel redus.
Dezvoltarea economic inegal a Europei i Orientului reprezint pentru Evul Mediu o
modalitate de iniiere a unor modele de gndire economic diferite, care se adresau unor
realiti diferite. Mult mai avansat economic, civilizaia byzantin i cea arab vor prezenta
carene importante la nivelul dezvoltrii politice i instituionale care vor angrena in cele din
urm stagnarea dezoltrii regiunilor respective permind Occidentului s recupereze avansul
pierdut la sfritul antichitii. Paradoxul acestei situaii este usor de definit pe termen mediu
i lung i are n vedere faptul c rezultatele aciunilor politice au repercursiuni de durat dar
faptul c progresul general al societii este unul lent efectele sunt resimite mai greu.

Principalele coordonate ale dezvoltarii economiei medievale in Europa si
in Orient sunt:
Marea proprietatea feudala asupra pamantului, nobilii au drept de
exploatare asupra terenurilor agricole in conditiile in care agricultura
reprezinta principala activitate economica
Proprietate partiala a feudalului asupra taranului iobag (fara a avea
drept de viata si moarte asupra lui)


Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
16

Caracteristici ale dezvoltrii economice medievale n Europa i n Orient:
Marea proprietate feudal asupra pmntului, nobilii au drept de exploatare
asupra terenurilor agricole n condiiile n care agricultura reprezinta
principala activitate economic
Proprietatea parial a feudalului asupra ranului iobag (fr a avea drept de
via asupra lui)
Sistemul feudal de relaii sociale stabilite ntre cele dou principale categorii
sociale (rnimea i feudalii) prin care rnimea dependent iobagii sunt
impui unor raporturi de subordonare social i economic fa de proprietarii
de drept ai pmntului feudalii
Raporturile de vasalitate dintre suzeran i vasali, sau dintre monarh i ceilali
feudali (constituirea piramidei sociale pe baza relaiilor contractual dintre
categoriile sociale)
Instituionalizarea monarhiei feudale de tip centralizat

Nu trebuie omise nici celelalte categorii sociale prin care sistemul de relaii feudale se
va moderniza i anume preoii, comercianii i populaia oraeneasc (centrele urbane sunt n
general piee de difuzare a ideilor nu doar a mrfurilor. Dei numrul acestora este n general
redus totui impactul ideilor exprimate de acetia va conduce la introducerea unor idei noi n
relaiile interumane. Imobilismul caracteristic societii anterioare se va menine ntr-o
oarecare msur i n evul mediu. Ideile economice sunt exprimate prin intermediul crilor
care au totui un caracter preponderent religios, filosofic i beletristic. Conflictul de interese
dintre cei avui i cei nevoiai va face ca ambele pri s urmreasc exprimarea intereselor
lor de grup.















Sarcina de lucru 2
Explica in 2 fraze argumentate modul in care modelul economic din
antichitate a evoluat in Evul Mediu precizand si aspectele principale
ale dezvoltarii economice.





Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
17




1.4. Gandirea economica componenta a economiei politice
1.4.1. Aspecte introductive
Dei primele ncercri de teoretizare a gndirii economice au aparut nc din antichitate
(vezi Platon si Aristotel), totui, preocupri cu adevarat tiinifice n aceast direcie dateaz din
Epoca Moderna odat cu cristalizarea domeniilor de tiin clare, simultan cu realizarea unei
creteri economice susinute (vezi Revoluia Industriala) i odat cu modernizarea relaiilor
sociale i de producie.
Primul tratat de economie politic a aprut n 1615 n Frana i a
reprezentat o ncercare de a revitaliza ideile i conceptele economice aparute n
antichitatea greac n operele lui Platon, Aristotel, Xenofon. Primul tratat de
economie autentic i aparine ns lui Adam Smith Avuia naiunilor-1776,
i are la baz aprofundarea unor idei economice specifice unor curente i
doctrine, precum mercantilismul i curentul fiziocrat, dar nu numai.


Adam Smith critica modul singular prin care adepii celor dou curente considerau c era
posibil sporirea avuiei statelor i implicit creterea nivelului de via al cetenilor lor. Dac
mercantilitii promovau relaiile comerciale drept singura modalitate de navuire economic, iar
fiziocraii agricultura, Adam Smith considera c munca productiv reprezint principala surs de
sporire a avuiei n orice domeniu, ns modelul su de teorie economic are la baz realitatea
economic din Anglia secolului XVII-XVIII (Epoca Revoluiei Industriale).
Industria reprezinta o preocupare a statului n general, deoarece din punct de vedere
politic, autoritile au obligaia de a da posibilitatea populaiei de a-i procura sursele de venit pe
de o parte, iar pe de alt parte, statul trebuie s-i procure la rndul su veniturile necesare
cheltuielilor publice. De asemenea, nu este scpat din vedere faptul c suveranul trebuie s-i
sporeasc i el avuia personal, ca de altfel i ntreg poporul. Dei Adam Smith este considerat
ntemeietorul unei revoluii n gndirea economic, totui opera sa (inovatoare pentru acele
vremuri) suport numeroase completri ce vor fi realizate de ctre personaliti ulterioare din
domeniul economic.
O alt lucrare de referin n istoria gndirii economice l are drept autor pe Simon de
Sismondi i anume noi principii ale economiei politice i care, dei accept parial opera lui
Adam Smith, abordeaz creterea economic dintr-o cu totul alt perspectiv dect cea a lui
Adam Smith, a fiziocrailor, sau a mercantilismului.

Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
18




1.4.2. Principalele scoli si curente de gandire economica
n 1841, Frederic List, public n Germania Sistemul Naional de Economie Politic
prin care clasific pentru prima dat sistemele i colile economice de pn atunci:
- coala italian
- coala englez
- Sistemul industrial
- coala fiziocrat
- Sistemul valorilor de schimb, promovat de Adam Smith.

O alta lucrare importanta, mai ales prin consecintele generate in istoria gandirii
economice si politice, este lucrarea Capitalul, a lui Karl Marx



Istoria gndirii economice a reprezentat o zona de interes in special pentru fundamentarea
sistemelor de economie politica, deoarece sistemul economic este strns legat de sistemul
politic. Pe aceste considerente de dinainte tiute, inteniile de rezolvare a unor probleme sociale,
economice si politice au avut o rezolvare imediata n condiiile n care guvernanii au fost
motivai s-i stabilizeze sistemul politic prin masuri sociale si economice, care s le aduc
stabilitate. n istoria doctrinelor economice, Charles Rist, in 1907 public un studiu de referinta
prin care scoala franceza iese n eviden datorit promovrii cu asiduitate a iniiativei n
domeniul economic.
Perioada interbelica este cunoscuta de regul drept o perioad fecund n apariia i
dezvoltarea unor curente si doctrine noi, precum Neoliberalismul, ranismul, Social-
democraia, i Corporatismul. Toate aceste curente de gndire economica se bazeaza pe o
perioad de pace i prosperitate n lume, iar impactul marii crize economice din anii 1929-1933,
va genera abordri i soluii diferite n Europa, n S.U.A sau n restul lumii. O trasatur comuna
a acestor soluii economice este dat de acceptarea ideii c statul nu mai este un actor pasiv n
relaiile economice, ci dimpotriv, el este obligat s intervin activ n punctele nevralgice ale
activitii economice, i mai mult dect att, s creeze cadrul general (legislativ i economic),
care s permit att firmelor ct i populaiei realizarea unor venituri substaniale.
Neoliberalismul a reprezentat drept o bun baz de plecare pentru generarea unor alte
curente de gndire economic sau, mai grav, pentru apariia unor noi sisteme politice (vezi

Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
19
fascismul, nazismul i comunismul). n perioada celui de al doilea razboi mondial, diferenierile
ideologice dintre combatani i ulterior dintre fotii aliai, vor conduce la acutizarea polemicii
referitoare la importana i rolul statului n economie.
Adepii ideologiei socialiste (comuniste) vor exagera rolul economic al statului
(accentund importana msurilor sociale), n timp ce teoreticienii occidentali vor miza pe
economia de piaa, iar ca drept argument vor accentua rolul liberei iniiative.
Dupa rzboi, n a doua jumatate a secolului XX, gndirea economic i politic n lume
este dominat de scoala american, S.U.A. fiind considerate, i pe bun dreptate, drept motorul
economiei mondiale i conceptele i instrumentele specifice acestei gndiri vor fi promovate i
acceptate ca valori peste tot n lume (FMI, Banca Mondiala, ONU).


Rezumat
Importanta cunoasterii istoriei gandirii economice este data de faptul ca
societatea omeneasca nu este statica si, in consecinta se dezvolta,
progreseaza, uneori se afla in regres, in functie de factorii ce o conditioneaza.
Acesta modificare permanenta atrage dupa sine o acumulare a experientei
oamenilor care poate si trebuie sa fie valorificata pentru a usura trecerea de la
o etapa la alta.
Gandirea economica a reprezentat o preocupare inca din antichitate
fiind considerata, pe buna dreptate, un fenomen ce a suferit modificari in timp
si spatiu. Teoria constituie stiinta economica, iar doctrina precizeaza o
anumita optiune practica survenita in domeniul economic (are rol normativ si
incarcatura ideologica fiind in legatura directa cu interesele si optiunile social-
politice ale celui care le promoveaza. Extensia maxim a modelului de
organizare economic de tip sclavagist o regasim cel mai fidel exprimata in
Europa prin cele dou culturi i civilizaii care i-au marcat antichitatea clasic
i anume Grecia i Roma antic. Dezvoltnd cu asiduitate economia de
Sarcina de lucru 3
Redacteaza un text de 10-12 randuri in care sa explici cauzele
interdependentelor dintre diferitele tipuri de productie.














Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
20









T
Teste de evaluare

I) Economia reprezinta un domeniu in care :
a) se practica munca;
b) se schimba bunurile economice cu serviciile de pe piata;
c) se regasesc deciziile politice;
d)apar bunurile materiale si serviciile necesare satisfacerii trebuintelor
materiale si spirituale ale comunitatii
e) Nici un raspuns nu este corect.
II) Care sunt elementele cu care opereaza gandirea economica:
a) ideile;
b) teoriile si doctrinele;
c) ideile, teoriile si doctrinele;
d) curente si scoli de economica;
e) Nici un raspuns nu este corect.
III) Teoria economica are drept obiect de studiu fenomenele economice si:
a) stiintele economice;
schimb att grecii ct i romanii au reuit evitarea problemelor sociale i
economice generate de modul de activitate economic de tip asiatic o buna
perioada de timp, insa, in final, datorita problemelor socio-politice,
demografice sau militare nu au putut evita la nesfarsit prabusirea sisitemulul
economic bazat pe munca sclavilor.
Economia avea de suferit i datorit restrngerii volumului schimburilor
comerciale, al lipsei de comenzi, al decderii mestesugurilor i nu n ultimul
timp al trecerii de lal economia de schimb la cea de subzisten. (fenomen
cunoscut sub denumirea de ruralizare a economiei). n consecin, realitile
social-politice i economice au abtut atenia oamenilor de la problemele
specifice gndirii economice, posibilitatea teoretizrii unor modele economice
i politice fiind astfel redus.


Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
21
b) cauzele si consecintele care le genereaza
c) raporturile dintre ele si consecintele lor economice
d) raporturile dintre ele, cauzele si consecintele care le genereaza
e) nici un raspus nu este corect.
IV) Doctrina economica este formata din:
a) sisteme de geometrie variabila;
b) mecanisme economice;
c) teorii care sustin, promoveaza sau stabilesc politici ce orienteaza economia
d) nici una;
e) toate.
V) Raporturile existente intre scoli si curente de gandire economica sunt de:
a) subordonare a scolilor fata de curentele de gandire economica
b) subordonare a curentelor fata de scolile de gandire economica
c) de egalitate;
d) cele doua notiuni se exclud reciproc;
e) toate raspunsurile de mai sus sunt corecte;
VI) Un consumator obtine maximum de utilitate, considerand date venitul
disponibil si preturile, atunci cand:
a) utilitatile marginale a tuturor bunurilor sunt egale intre ele;
b) raportul utilitatilor marginale a unor perechi de bunuri sunt egale intre ele;
c) utilitatile marginale si individuale sunt egale pentru toate bunurile;
d) raporturile dintre utilitatile marginale si preturi pentru toate bunurile sunt
egale;
e) raporturile dintre utilitatile marginale si preturi pentru toate bunurile au
valori maxime.
VII) Sclavagismul a reprezentat:
a) un model de dezvoltare economica;
Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
22
b) o teorie economica;
c) o scoala de gandire economica;
d) un curent de gandire economic;
e) niciunul din raspunsuri nu este corect

VIII) In antichitatea clasica greco-romana economia si politica au:
a) domenii de actiune diferite;
b) sunt termeni aproape sinonimi;
c) economia este subordonata politicului de regula;
d) politicul se subordoneaza economiei, de regula;
e) toate raspunsurile sunt corecte;
IX) Colonatul a reprezentat:
a) o forma de rentabilizare si cointeresare a fostilor sclavi;
b) un model de agricultura performanta;
c) o modalitate de interventie a statului in activitatea economica;
d) prabusirea statului si succesul fermelor personale;
e) toate raspunsurile sunt corecte;
X) Crizele economice i politice ale imperiului roman au constituit baza de
plecare n generarea unor soluii noi la rezolvarea problemelor economice i
sociale precum:
a) sclavagismul;
b) colonatul;
c) sclavagismul si colonatul;
d) sclavagismul, colonatul si feudalismul
e) toate raspunsurile de mai sus sunt corecte;


Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
23


Bibliografie minimal
Dan Popescu (1999) Istoria Gandirii Economice din antichitate pana la
sfarsitul secolului XX Sibiu, Editura Continent
Sultana Suta-Salajean (1994) Doctrine si curente in gandirea moderna si
contemporana Editura ALL
Philip Hardwick si colab. (2002). Introducere in economia moderna, Iasi:
Editura Polirom