Clinica de medicina interna Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
A. Acidocetoza diabetica (ACD) Complicatie metabolica acuta, grava a DZ Responsabila de 2-15% din internarile pacientilor diabetici Reprezinta asocierea intre: 1.Hiperglicemie ( > 250 mg/dl) 2.pH arterial < 7.3 3.HCO 3 - < 15 mEq/l 4.Corpi cetonici sanguini prezenti
Fiziopatologie Raspunsul organismului la fenomenul de inanitie celulara determinat de - deficitul relativ de insulina - si de excesul hormoni de contrareglare sau catabolizanti Insulina
Singurul hormon anabolizant produs de pancreasul endocrin Responsabila de metabolizarea si depozitarea glucidelor, lipidelor si proteinelor Ingestia de glucoza este principalul stimulent al eliberarii de insulina din celulele beta pancreatice Actioneaza la nivelul ficatului -faciliteaza preluarea glucozei si transformarea ei in glicogen -si inhiba glicogenoliza si gluconeogeneza Insulina
lipogeneza hepatica si in celulele adipoase prin formarea de TG din AG liberi si glicerol si inhiba liza TG Stimuleaza preluarea aminoacizilor de catre celula musculara cu incorporarea consecutiva in structura proteinelor din muschi Deficitul de insulina Utilizare celulara deficitara a glucozei Gluconeogeneza hepatica crescuta Lipoliza Liza proteinelor HIPERGLICEMIE Transportul AG spre hepatocite Glicozurie Diureza osmotica Scaderea RFG Hiperglicemie severa DESHIDRATARE SI HEMOCONCENTRATIE Deshidratare intracelulara Stare de constienta alterata Mitocondriile hepatice GAP anionic Acidoza metabolica CETOACIDOZA Tahipnee compensatorie Cetonurie Varsaturi Hormonii de contrareglare Pierderea efectelor fiziologice ale insulinei duce la secretia de hormoni catabolizanti, ceea ce va avea drept rezultat hiperglicemia si cetonuria Glucagonul Catecolaminele Cortizolul Hormonul de crestere Glucagonul Principalul hormon de contrareglare Stimuleaza gluconeogeneza si glicogenoliza Transforma lipidele si acizii grasi liberi in glicerol Determina proteoliza cu concentratiei de aminoacizi Nivelurile de precursori de gluconeogeneza (glicerol, aminoacizi) favorizeaza acest proces agravand hiperglicemia Glucagonul Acizii grasi liberi - eliberati in sangele periferic sunt legati de albumina si transportati catre ficat unde sunt transformati in corpi cetonici. Principalii corpi cetonici sunt: -acidul beta-hidroxibutiric -acidul aceto-acetic
fiind totodata principalii raspunzatori de acidoza metabolica din acidocetoza diabetica Efectele hiperglicemiei Diureza osmotica depletie volemica Depletia volemica activeaza sistemul renin-angiotensina-aldosteron, accentuand pierderea K + pe cale renala, pierdere care care se produce deja datorita diurezei osmotice. La nivel renal, se produce si o pierdere de ceto-anioni, ce reprezinta o sursa de bicarbonat si se reabsoarbe clorul, ca o consecinta peste cetonuria importanta, se adauga si acidoza hipercloremica. Pe masura ce lipidele sunt utilizate, sunt produse si prostaglandine PGI2 si PGE2, responsabile de vasodilatatia paradoxala ce apare in ciuda gradului crescut de depletie volemica Etiologie In ~80% din cazuri, se poate evidentia cauza declansatoare:
50% din situatii - inclusiv infectii benigne: abcese, angina, infectie urinara joasa etc Infectiile de tract urinar sau pulmonare Traumatismele sau interventiile chirurgicale AVC infarct miocardic sau ischemia acuta de membru inferior corticosteroizi, tocolitici sau -mimetice Medicamente hiperglicemiante: tulburari psihice fie sau deficiente sociale oprirea administrarii de insulina oprirea adiministrarii de insulina atunci cand este suprimata alimentatia Erori de adaptare a dozelor de insulina Manifestari clinice Varsaturi Tahipnee Halena cetoacidotica Dureri abdominale Uscaciunea gurii Somnolenta Manifestari clinice Corelate cu hiperglicemia, depletia volemica si acidoza metabolica Se instaleaza lent, progresiv Incarcare osmotica crescuta cu deplasarea volumului intracelular spre sectorul vascular Diureza osmotica: Pierdere volemica Pierdere de Na+, Cl-, K+, P+, Ca2+, Mg2+ Aport lichidian crescut initial poliurie, polidipsie Hiperglicemia Manifestari clinice Este globala
Se asociaza cu hipotensiune arteriala si tahicardie
Poate progresa pana la colaps, iar persistenta acestuia in pofida tratamentului sugereaza si alte cauze mai putin evidente (de tip septic, cardio-vascular, chirurgical)
Deshidratarea Manifestari clinice Raspuns clinic vasodilatator compensator crescut
Dispnee tipica - respiratia Kussmaul frecventa respiratorie crescuta (20-30/min) respiratii ample halena clasica acetonica de mere crude Acidoza metabolica Nomal Kussmaul Manifestari clinice 20-40% din pacienti nemodificat Obnubilare (torpoare) Coma - 10 -20% din pacientii > 65 de ani NB.Coma diabetica este coma vigila Manifestari legate de osmolaritatea serica apar la valori de peste340 mOsm/l Statusul neurologic Alte manifestari clinice Frecventa mai ales la copii Confuzie cu afectiuni abdominale acute Durerea abdominala Accentueaza depletia volemica, pierderea ponderala si pierderea de K Se datoreaza eliberarii de PGI2 si PGE2 Greata, varsaturi Temperatura este normala sau chiar scazuta (33-34 C). Absenta febrei nu exclude posibilitatea unei infectii, chiar grava!!! Temperatura Examenul clinic Tegumente uscate cu turgor cutanat redus datorita depletiei volemice semnificative Hipotermie Respiratie Kussmaul Hipotensiune arteriala ortostatica au doar hipotensiune arteriala si tahicardie Durere si sensibilitate abdominala datorate dilatatiei gastrice, .... sau pancreatitei Teste paraclinice Hiperglicemie > peste 300 mg/dl Osmolaritate plasmatica - usor crescuta (310-315 mOsm/l) P Osm = 2x (Na + + K + ) + Ureea/2,8 + Glucoza/18 Retentie azotata (accentuata in cazul coexistentei insuficientei renale) Cetonurie prezenta Corpi cetonici sanguini (acetoacetat si -hidroxibutarat) nu sunt dozati de rutina Teste paraclinice Echilibrul acido-bazic: pH sanguin < 7,3 Bicarbonati plasmatici < 15 mmol/l Gap anionic semnificativ - ca indiciu al acidozei metabolice K + seric normal sau crescut (in functie de durata acidocetozei diabetice)
K + seric > 6 mEq/l in 20-30% din cazuri
K + seric normal - poate sugera o cetoacidoza severa cu o evolutie prelungita se mentine normal datorita virajului extracelular al K + secundar acidozei si osmolaritatii intravasculare determinate de hipoglicemie
Teste paraclinice Na + - - pierderi excesive de NaCl urinare
Teste paraclinice Fosforul - are variatii similare cu ale K + (depletie importanta) Ca 2+ si Mg 2+ - au valori scazute Trigliceridele - pot fi mult crescute (>600mg/dl) Leucocitoza - pana la 30.000/mm 3
Amilazemie crescuta - 20-79% in absenta afectarii pancreatice cu lipazemie normala !!!! Albuminemia, LDH si CK - pot fi crescute Diagnostic diferential Hipoglicemia Coma non-cetonica hiperosmolara Cetoacidoza alcoolica Acidoza lactica Orice situatie ce determina acidoza cu gap anionic mare cetoacidoza de inanitie intoxicatie cu metanol Intoxicatie cu etilenglicol intoxicatie cu salicilati
Deficitul hidric este de 10% din greutatea corpului, sau 100 ml/kg cu un deficit de Na de 7-10 mEg/kg
In primele 2 ore primii 2L - apoi 2L/2-6 ore, apoi 2L/6-12 ore
Solutia perfuzata: SF 9 sau sol. Ringer (care limiteaza aportul de Cl- si riscul de acidoza hipercloremica secundara) 1. REHIDRATARE Tratament
Glicemia va incepe sa scada inaintea administrarii de insulina, doar prin hidratare
Glicemia trebuie monitorizata permanent !! - deoarece la valori sub 250-300 mg/dl exista riscul de edem cerebral - astfel se adauga glucoza 5% cand glicemia scade 1. REHIDRATARE Tratament Insulina administrata continuu i.v. pe injectomat - 0,1 U / kgc / ora sau 5-10 U/ora
Deoarece insulina se administreaza pe tubulatura de plastic, primii 25 de ml de solutie preparata (100U Ins.+ 100ml SF) se perfuzeaza rapid iar pompa trebuie sa fie cat mai aproape de tegumente NU administrarea de insulina s.c. deoarece se absoarbe neomogen Lipsa de raspuns (1-2% din cazuri) datorata infectiilor Se administreaza i.v. pana la disparitia cetonuriei si normalizarea gap-ului anionic 2. INSULINOTERAPIA Tratament Deficitul global de K: 3-5 mmol/kgc, dar poate ajunge si la 10 mmol/kgc (ACD prelungita) Apare datorita deficitului de insulina, a diurezei osmotice si a varsaturilor
Corectarea se face in functie de K + emie: < 3.3 mEq/l 15-20 mEq/ora KCL, cu 30 min. inaintea administrarii Ins. 3,3-5 mEq/l 10 mEq/ora KCL, minim 4 ore 5 mEq/l se temporizeaza pana la scaderea K + emiei
Substitutia orala (100-200 mEq KCl) imediat cand pacientul tolereaza fluidele (in primele 24h) 3.POTASIU Tratament Scade in ACD
Hipofosfatemie importanta poate determina Hipoxie Rabdomioliza Hemoliza Disfunctie cardiaca
Se incepe tratamentul cu fosfat daca nivelul sanguin este sub 1 mg/dl 4. FOSFORUL Tratament
Se administreaza doar la pH < 7 in prezenta unei decompensari cardiace: 100-150 ml solutie NaHCO 3 in 30-60 min. Se poate repeta intr-o ora daca pH-ul se mentine <7 6. Bicarbonatii Tratament
Antibioterapie: Suspiciune de infectie / manevre invazive
Anticoagulante: Profilactic (risc crescut de tromboza)
Oxigenoterapie: pO 2 < 80 mmHg 7. Alte masuri Examen initial Anamneza Examen clinic Teste de laborator Glicemie Glicozurie Cetonurie EKG (hipopotasemie) Dispnee Deshidratare Tulburari de constienta Tulburari digestive Febra Cauze declansatoare: Hemocultura Urocultura Radiografie pulmonara EKG Diagnostic si semne de gravitate imediate Cicumstante declansatoare Bilant biologic: EAB Grup sanguin Glicemie Glicemie Cetonurie Ionograma Uree, creatinina Hemograma Enzime Tratament: Rehidratare Insulina Potasemie Sonda gastrica Bicarbonat Antibiotice Anticoagulante Fosfor Magneziu Oxigen Supraveghere: Clinic Constienta FR AV, TA Diureza Biologic Glicemie Ex. Urina Reevaluare bilant biologic la 2-4 ore EKG Prevenirea complicatiilor Sonda nazogastrica Escare etc. Cea mai mare parte a ACD ar putea fi evitata printr-o corecta si buna educatie a pacientilor
Nu exista nici o situatie care sa duca la intreruperea totala a tratamentului cu insulina la un diabetic insulinonecesitant
Mortalitatea prin ACD ramane la 2-6%, fiind legata de varsta si patologia asociata Nu uitati ca B. Statusul hiperglicemic hiperosmolar SHHN (coma hiperosmolara la diabetici) Caracteristici Hiperglicemie severa Hiperosmolaritate Lipsa relativa a cetonuriei
La pacienti cu DZ tip 2 slab controlat sau nediagnosticat
Mortalitate foarte ridicata (30-60%) = coma diabetica hiperosmolara noncetozica Criterii 1. Hiperglicemie severa (>600 mg/dL) 2. Osmolaritate plasmatica > 350 mOsm/l 3. Fara cetoza notabila sau acidoza (pH>7,3, rezerva alcalina > 20 mmol/l) 1. Colaps absent
Caracteristici Cetoza moderata - corpi cetonici plasmatici < 3-4 nmol/l Discreta acidoza datorata acidozei lactice aparuta ca urmare a hipoperfuziei tisulare Incidenta SHHN este de 6 ori > fata de ACD Varsta medie de aparitie: 55-70 ani Fiziopatologie Dezvoltarea SHHN este determinata de: Diminuarea utilizarii de insulina Gluconeogeneza si glicogenoliza hepatica crescuta Afectarea excretiei renale a glucozei Fiziopatologie Hiperglicemia recunoaste initial aceleasi mecanisme cu acidocetoza diabetica: Deficit de insulina Crestere de hormoni de contrareglare, in special glucagon stimuleaza glicogenoliza si gluconeogeneza hepatica creste glicemia Exista si o insulina rezistenta periferica favorizata de alti hormoni de contrareglare Fiziopatologie Glicemia Gradientul osmotic Atragerea apei din spatiul intracelular si compartimentul intravascular Poliurie osmotica Deshidratare Hiperaldosteronism secundar Insuficienta renala functionala Limiteaza pierderile de Na in raport cu pierderile de H 2 O Fiziopatologie Pacientii cu acces liber la apa sunt adesea capabili sa previna depletia volemica semnificativa printr-un aport mare de apa Motivul absentei ceto-acidozei in SHHN nu este pe deplin inteles. Poate fi explicat prin: Nivelul redus al hormonilor de contrareglare Niveluri crescute ale insulinei endogene care inhiba puternic lipoliza Inhibitia lipolizei de catre statusul hiperosmolar Fiziopatologie Controverse legate de hormonii de contrareglare in SHHN: Nivelurile de glucagon si hormon de crestere sunt mai mici fata de CAD ce explica prevenirea lipolizei Nivel mai crescut de insulina in circulatia sistemica si portala dar ce nu e suficient in prevenirea hiperglicemiei, dar suficient pentru a inhiba lipoliza Fiziopatologie Factor declansator Hiperglicemie Poliurie osmotica Absenta compensarii Deshidratare Insuficienta renala Pierderi H 2 O > Na +
Hiperosmolaritate majora Diagnostic clinic Pacient varstnic Adus de apartinatori datorita modificarii semnelor vitale sau a statusului mental Acuza: slabiciune, anorexie, oboseala, tuse, dispnee sau durere abdominala Multi dintre pacienti au DZ tip II nediagnosticat sau incorect tratat
Infectii bacteriene sau virale:
-Pneumopatii - infectii de tract urinar (30-60% din cazuri) AVC, IMA Alimentatie parenterala sau enterala bogata in glucide Arsuri severe Afectiuni provocate de caldura Hipertiroidia Cauze favorizante
Pancreatita acuta Insuficienta renala Dializa peritoneala sau hemodializa Unele medicamente
-Diuretice - corticoizi -Diazoxid -Propranolol -cimetidina Reducerea senzatiei de sete si/sau imposibilitatea de a bea lichide Cauze favorizante Tablou clinic SHHB
Deshidratare Semnele afectiunii care a determinat decompensarea Semne neurologice Deshidratarea Este globala Pierdere mare in greutate Hipovolemie constanta exprimata prin hipotensiune arteriala ortostatica sau colaps Deshidratare Tulburari neurologice Datorate Hiperosmolaritatii hipervascozitatii sanguine hipoperfuziei cerebrale
Coma - 30-50% din cazuri Semne neurologice Manifestari: Somnolenta, obnubilare Semne neurologice de focar (hemipareze, afazii, hemianopsie laterala omonima, mioclonii) Crize comitiale localizate sau generalizate Regreseaza rapid dupa corectarea hiperglicemiei Alte manifestari clinice Dispneea: Prezenta doar in cazurile in care se asociaza si acidoza lactica Frecvent polipnee superficiala
Febra: Datorata unei infectii adaugate Poate fi de cauza centrala Manifestari asociate Profil biologic Hiperglicemie: > 6g/l Ionograma: Na: valori variabile datorate hemodilutiei
K: valori variabile, dar global este scazut. K + depletie volemica = risc crescut de aritmii Osmolaritatea este si se coreleaza cu severitatea bolii
Trigliceride si lipide ( fara tratament) Amilaza sanguina (chiar si in absenta unei pancreatitei) Rabdomioliza CK crescut in 50% din cazuri Complicatii Colapsul datorat: - Hipovolemiei - AVC - Socului septic - Poate apare si datorita tratamentului incorect aplicat - solutii hipotone de rehidratare + doze mari de insulina initial - In cadrul unei complicatii secundare (pancreatita, accident tromboembolic, cardio-vascular) Pancreatita acuta - poate fi cauza cat si complicatie
Complicatii Complicatiile tromboembolice - Frecvente - afectand teritoriul - arterial in special cel cerebral - sau venos, existand riscul de embolie pulmonara - Se recomanda profilaxie cu anticoagulante Rabdomioliza: - Complicatie frecventa, pana la 50% din pacienti - De regula doar biologica, dar exista cazuri cu progresie pana la insuficienta renala CID (Coagulare intravasculara diseminata): - Complicatie clasica (hemoragii cu diverse localizari)
Complicatii legate de tratament
Edemul pulmonar: - In perioada de rehidratare, mai ales la varstanici Edemul cerebral: - Cand glicemia scade prea repede - Se recomanda mentinerea glicemiei la 250-300 mg/dl in primele 24 de ore a SHHN Sindromul de detresa respiratorie: Mai rar intalnit in SHHN, comparativ cu acidocetoza, datorita asocierii mai rare cu acidoza severa Tratament OBIECTIV PRINCIPAL Ameliorarea perfuziei tisulare prin: Corectia hipovolemiei si a deshidratarii Corectia dezechilibrelor electrolitice Corectia gradata a hiperglicemiei si osmolaritatii Identificarea si tratarea factorilor declansatori ai SHHN Tratament Deficitul mediu de lichide: 20-25% Poate ajunge la 50% la varstnici (8-12L) 1/2 din cantitate se asigura in primele 12h restul in urmatoarele 24h SF izoton 9 optiunea preferata (solutie hipotona comparativ cu osmolaritatea plasmatica) Administrata pana la remiterea colapsului si aparitia diurezei dupa care SF hipoton 4,5 pana la refacerea completa a deficitului hidric Corectia mai putin agresiva risc mai mic de EPA 1. CORECTIE VOLEMICA Tratament Potasiu - K + Depletia de K + este severa: - pierderi intre 4-6 mEq/kg 10 mEq/kg
Dupa stabilirea diurezei adecvate se incepe administrarea de K + - 10-20 mEq/ora
1/3 din necesarul de K + - sulfat de K +
Sodiu - Na +
- se corecteaza rapid prin administrarea de SF CORECTIA ELECTROLITILOR Tratament Administrarea de insulina se face in perfuzie continua, dupa inceperea repletiei volemice.
- Daca se administreaza insulina initial intrarea glucozei in celule atragand si apa libera ce va accentua depletia volemica si agrava colapsul.
- Doza: 0,1 U/kg/h (initial) 0.05 U/kgc/h (Glicemie < 300 mg/dl) CORECTIA HIPERGLICEMIEI Alte tratamente Anticoagulantele In absenta unei CI, se administreaza pentru a preveni accidentele embolice
Tratamentul afectiunilor asociate
Tratamentul afectiunilor declansatoare ale SHHN ALTE TRATAMENTE CAD / THH - -DIAGNOSTIC DIFERENTIAL CAD THH moderat medie sever Glicemia (mg/dL) >250 >250
Definitie: Simptome ce apar la glicemii mici (50-60 mg/dl) si se remit dupa administrarea de glucoza
Apar in principal la diabetici (25% din diabetici au hipoglicemii in mod regulat)
La nediabetici - in conditii clinice diverse: Sepsis Boli hepatice Intoxicatii cu etanol Infometare Ingestii toxice HIPOGLICEMIA Fiziopatologie Necesarul de glucoza al organismului - este de 300-350 g/zi - asigurat de: - hormonii hiperglicemianti (adrenalina, glucagon) - rezerva hepatica de glucoza (aport alimentar)
Necesarul energetic al creierului = 600kcal/zi = 150 g glucoza/zi
Organele implicate in reglarea glicemiei: - Ficatul - Pancreasul - Gl. suprarenale - Hipofiza Fiziopatologie Hipoglicemie Secr. Insulina Glucagon Epinefrina + Glicogenolizei Concentratia de glucoza variaza in zone diferite ale creierului, ceea ce explica simptomatologia diversa Cauze frecvente
1. Terapia inadecvata a diabetului 2. Consumul de etanol (inhiba gluconeogeneza hepatica) 3.Sepsisul 4. Efortul fizic crescut 1. Tratamentul inadecvat al DZ Insulina Efect tisular direct Produce cel mai frecvent hipoglicemie Sulfonilureele Tolbutamid gen. I Gliburid, glipozid gen. II Stimuleaza secretia de insulina in pancreas putand genera hipoglicemie 1. Tratamentul inadecvat al DZ Mecanisme de actiune: Cresc secretia de insulina pancreatica Scad absorbtia intestinala a carbohidratilor (acarboza) Cresc consumul periferic de glucoza (rosiglitazona) Mai putin asociate cu hipoglicemia Secretagogii nesulfonilureici Clase noi de ADO (repaglinid, nateglinid) Inhibitori de glucozidaza (acarboza, miglitolul) Tiazolidindionele (rosiglitazona, pioglitazona) 1. Tratamentul inadecvat al DZ Biguanidele (metforminul) Imbunatatesc sensibilitatea organului tinta la insulina Reduc productia hepatica de glucoza Este considerat un medicament anti-hiperglicemic Nu da hipoglicemie Alte cauze Inhiba gluconeogeneza Creste reactivitatea la insulina 2. Consumul de etanol (inhiba gluconeogeneza hepatica) In 50% din cazurile de hipoglicemie Inhiba gluconeogeneza hepatica, cu efecte mai importante la pacienti care nu au mai mancat de peste 12 ore si au rezervele de glicogen epuizate prin glicogenoliza 3. Sepsis Simptomatologie
Simptome: a. Neurovegetative b. Neuroglicopenice
Simptome: a. Majore b. Minore
Simptome Prin stimularea SN simpatic
Glicemie de 60 mg/dl Transpiratii Modificari ale pupilei (mioza) Tahicardie Salivatie Tremor a. Neurovegetative Simptome Din cauza suferintei SNC Glicemie < 50 mg/dl - Creierul epuizeaza rapid rezerva energetica si apar disfunctii ale SNC manifestate prin: Alterarea starii de constienta Confuzie Agresivitate Agitatie Deficit neurologic focal b. Neuroglicopenice Simptome Minore Preced alte manifestari Cand hipoglicemia se instaleaza lent Tulburari vasomotorii Tremuraturi Transpiratii profuze Senzatie de foame Altele: Astenie intensa Tulburari de concentrare Cefalee Diplopie Acuitatii vizuale Simptome majore Deficite neurologice: Tulburari motorii Crize comitiale generalizate sau focalizate Ataxie cerebeloasa Hiperreflexie osteo-tendinoasa Tulburari de comportament Confuzie Agresivitate
Coma Majore Coma hipoglicemica Se instaleaza rapid Profunzime variabila, pacientul fiind agitat Pacient palid Transpirat Hipotermic Tahicardic Trismus Semn Babinski bilateral Hiper-reflexie osteo-tendinoasa Crize convulsive TA tulburari de ritm crize anginoase (corectate dupa revenirea valorilor hipoglicemiei) Diagnosticul Poate fi un diagnostic clinic dar.!!!! trebuie confirmat prin probe de laborator
Glicemia trebuie evaluata rapid se determina in sangele capilar si se confirma din sangele venos
Nerecunoscuta la timp, hipoglicemia prelungita poate da sechele mari neuro-psihiatrice Diagnostic de laborator Hipoglicemia de alte cauze Se dozeaza insulina serica si peptidul C: Ambele crescute in intoxicatia cu ADO Peptidul C este scazut in intoxicatia cu insulina Intoxicatie voluntara cu medicamente hipoglicemiante sau insulina: Salicilati antiaritmice (disopiramida) beta-blocante neselective cotrimoxazol Intoxicatia acuta cu alte medicamente derivati de chinina antidepresive IEC Hipoglicemia de alte cauze Interventii chirurgicale gastrice - Gastrectomie - gastro-entero-anastomoza - piloroplastie Hipoglicemie functionala Insulinoame insuficienta hepato-celulara insuficienta ante-hipofizara Insuficienta suprarenaliana Cauze organice hipoglicemie auto-imuna (PAR, LES) tumori extra-pancreatice (hepatoame etc.) denutritie cronica severa Hipoglicemia de alte cauze Tineri anxiosi neurotonici cu consum de cantitati mari de ceai, cafea Hipoglicemie post-alimentara idiopatica NB: Hipoglicemia este exceptionala la nediabetici Tratament Stare de constienta pastrata: 15 g zahar
G33% - 1-2 fiole i.v. G10% in p.e.v. cu mentinerea glicemiei peste 100mg/dl
Glucagonul 1 mg i.m. sau i.v. La pacientii diabetici sau la cei la care nu se obtine controlul prin abord venos NU este util la etanolici sau cei cu depozite de glicogen epuizate CORECTARE HIPOGLICEMIE Tratament Fructoza si lactoza NU se folosesc pentru corectarea hipoglicemiei !!! (nu traverseaza bariera hemato-encefalica)
Octeotridul: Analog sintetic de somatostatina A fost folosit in intoxicatia cu sulfonilureice Administrat s.c. in doza initiala de 20-125 g Si in perfuzie continua cu 125 g/ora Doar dupa ce s-a inceput terapia cu glucoza CORECTARE HIPOGLICEMIE Tratament Tiamina 100 mg administrat parenteral asociat cu glucoza in deficitul nutritional sever Previne encefalopatia Wernike Corticosteroizii 100-200 mg hidrocortizon i.v. Hiperglicemie rezistenta la tratament cu suspiciunea de insuficienta suprarenaliana Hipoglicemia netratata corespunzator sau la timp, poate duce la: