Sunteți pe pagina 1din 20

2.

Mercantilismul Primul mare curent de gandire economica



Mercantilismul si principalele sale trasaturi 30
Rolul mercantilismului in tranzitia la economia de tip clasic 34
Doctrina fiziocrata reactie la mercantilism 38
Obiectivele specifice unitii de nvare 46
Rezumat
Teste de autoevaluare 52
Lucrare de verificare 52
Bibliografie minimala 54


Obiective specifice:

La sfritul capitolului, vei avea capacitatea:
sa recunosti cauzele si consecintele aparitiei mercantilismului in Europa
sa cuantifici importanta mercantilismului in definirea gandirii
economice
sa evaluezi in mod corect impactul mercantilismului asupra dezvoltarii
economice
sa anticipezi aparitia unor noi teorii si doctrine economice ce au la baza
argumentele politicilor economice mercantiliste

Timp mediu estimat pentru studiul individual: 4 ore


Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
29

2.1. Mercantilismul si principalele sale trasaturi
2.1.1. Notiuni introductive
ncepnd cu sec XII semnele dezvoltrii societii feudale apar cu precdere n
anumite zone dn Europa (niial n nordul Italiei) ulterior n rile de jos Belgia, Olanda etc,
datorit legturilor comerciale susinute pe care aceste regiuni le ntreineau fie cu Orientul,
fie mai trziu cu lumea Noua (cele dou Americi).
Impactul direct al acestui contact economic va aduce n mod obligatoriu o nevoie
crescnd de specialiti (economiti sau fnaniti) capabili s cuantifice schimburile
comerciale. Creterea produciei va fi poibil mai nti n aceste regiuni i datorit
ntroducerii unor concepte novatoare n productie care vor avea n vedere specializarea la
locul de munc (trecerea de la producia meteugreasc la cea manufacturier).

Principala deosebire dintre manufactur i atelierul meteugaresc este
aceea ca n procesul de realizare al produsului finit, operaiunile tehnologice
sunt executate de un numar limitat de lucrtori care fiecare n parte execut
doar o singur operaiune. Anterior ntregul proces tehnologic sau cea mai
mare parte a lui era executat de o singur persoan.
O a doua schimbare major are n vedere desfacerea produselor finite
pe pia prin ntermediul negustorilor i comercianilor de profesie, care vor
intermedia de acum schimbul de mrfuri dintre proprietarii de manufacturi i
cumprtori.

In secolele XV-XVII desi predomina inca valorile religioase si conceptiile medievale
ale primatului supranaturalului mercantilismul este organic legat de dexvoltarea economiei de
schimb, de asezarea cu un rol esential a banilor in economie. In fapt mercantilismul are
legatura directa cu deteriorare economiei naturale (o economie rurala, izolata ce producea
doar pentru sine, consumand tot fara a destina aproape nimic schimbului.) Acum se afirma
diviziunea sociala amuncii si autonomia producatorilor in raport cu feudalii si statul chiar
rezultatul fiind in mod clar dat de amplificarea schimburilor, cresterea calitatii produselor si a
necesarului de moneda.







Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
30

2.1.2. Aparitia primelor centre de dezvoltare economica

Datorit volumului crescut al produciei (dictat de cererea mare de pe pia) n
circuitul economic apar i vor fi angrenate din ce n ce mai mult instituii i persoane capabile
s susin acest circuit economic al produsului finit de la productor la cumprtor (bancheri,
casele de credit).
Tot ca expresie a creterii schimburilor economice multe din trgurile de mrfuri se
vor transforma n centre de schimb i burse de mrfuri unde datorit volumului mare de
schimburi comerciale se va ajunge la aparitia unor veritabile elemente ale economiei de pia
(Genova, Venetia, Amsterdam, Lyon, Anvers i liga Hanseatica din Germania).
Mercantilismul s-a dovedit aadar a fi iniial un concept i ulterior va deveni o doctrin care
va avea n vedere banii (nr lor) i n principal mijloacele i modalitile de cretere a
numrului acestora. Din punct de vedere social i politic aceast perioad coincide cu apariia
primelor state feudale centralizate n Europa i va declansa competiia pentru resurse ntre
acestea.

Definiie
Mercantilismul reprezint o doctrina economica care are n vedere creterea
diferit a belugului la epoci i naiuni diferite dnd natere la dou sisteme
diferite de economie politic cu privire la nbogirea popoarelor, unul poate fi
numit sistemul comercial (mercantilist) iar cellat sistemul agricol (feudal)

Din punct de vedere social perioada n cauz are n vedere modificarea structurii
sociale prin apariia unor categorii socio-profesionale noi (lucrtorii pe de o parte, pe de alta
parte bancheri, negustori, comerciani, practicanti ai profesiunilor liberale medici, profesori,
avocai) i nu n ultimul rnd dinamica socio-economic va permite creterea numrului
populaiei urbane fa de cea rural. Dei agricultura rmne pe mai departe principala
activitate economic un numr sporit de persoane vor fi angrenate n alte activiti economice
sau n activiti conexe agriculturii sau exploatrii pmntului, fapt ce va permite ptrunderea
treptat a unor elemente noi n raporturile interumane dintre proprietarii de terenuri (nobilime)
i rnime.
n plan psihologic mercantilismul a reprezentat i o schimbare moral ntruct
competiia i individualismul economic vor intra n contradicie cu dogmele religioase
(biserica crestin) condamnnd iniial setea de nbogire a indivizilor ce amenin s
destabilizeze mentalitatile i vechile instituii medievale cel putin pentru apusul Europei
biserica constituise un reper stabil astfel nct orice schimbare de sistem ar fi perturbat rolul
politic, religios i instituional economic al acesteia. Rezistena bisericii catolice va obliga

Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
31
pe promotorii noilor curente de gndire s pun bazele umanismului i a renaterii, iar cnd
impactul noilor mentaliti va fi suficient de puternic v-om asista la apariia reformei.

O caracteristic esenial a muncii din manufacturi este dat de
introducerea muncii salariate, lucrtorii manufacturieri fiind pltii pentru
munca depus (n mod proporional) spre deosebire de cei care lucrau n
atelierele meteugreti unde li se ddea posibilitate dupa un timp de practic
s ii deschida propria afacere (avnd statut inferior de calfe sau de ucenici,
acetia primeau n mod sporadic cte o sum de bani ntruct de cele mai multe
ori proprietarul atelierului meteugresc era responsabil de cazare, hran i
vestimentaia celui aflat n subordine).
Dezvoltarea pe scara larga a comertului, mestesugurilor si bunurilor va atrage in acest
interval de timp, dominat de mercantilism (1450-1750), nevoia unui numar tot mai mare de
specialisti in domeniul calculelor economice, a formatorilor acestora, a unui numar mai mare
de mesteri, calfe sau ucenici pentru a face fata unor cereri sporite de produse pe piata.
Cresterea demografica a Europei in acesta perioada va amplifica si ea fenomenul iar desele
razboaie dintre state sau feudali vor mentine ridicata cererea de produse specifice razboiului.
Din punct de vedere social se produc, asadar, transformari care modifica societatea
medievala in mod decisiv, locul celor doua categorii sociale, nobilimea si taranimea este
completat acum de burghezie, singura capabila sa intretina o activitate economica dinamica.
Drept urmare, in tot acest timp, puterea economica a nobilimii este subminata de cresterea
preturilor pe piata europeana (datorata afluxulul de metale pretioase si a cantitatilor uriase de
moneda provenite din Lumea Noua) iar burghezia va reusi sa preia controlul puterii
eeconomice in cadrul statului, puterea politica ramanand in continuare nobililor si monarhiilor
centralizate.


Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
32

2.1.3. Principalele trasaturi ale mercantilismului

ntruct motorul acestei dinamizri a schimburilor comerciale l vor constitui banii, cei
mai multi dintre cei angrenai n circuitul economic vor considera c banii reprezint
echivalentul acumulrii de capital iar numrul acestora poate indica valoarea bunstrii
personale a fiecruia. De aici i pn a considera c avuia naional i bunstarea general
depinde de cantitatea de aur i argint aflat n visteria statului nu a mai fost nevoie dect de un
singur pas. Dei cele dou sisteme economice coexist n paralel ele nu se exclud n mod
automat dimpotriv vor persista o bun perioad de timp.

Trsturile principale ale mercantilismului :
1. Acumularea de metale pretioase (aur si argint) sub forma de lingouri sau
comori de orice tip ca reprezentand esenta bogatiei sau a avutiei;
2. Orientarea comertului exterior pentru obtinerea unei balante comerciale
active (pozitive) fapt ce ar permite atragerea de resurse financiare sau de
metale pretioase
3. Promovarea industriei prin stimularea importurilor de materii prime
4. Incurajarea exporturilor de produse finite (intr-o prima faza produse de lux
ce aveau un pret ridicat si ulterior a produselor de serie pentru ca se
adresau unei piete in crestere)
5. Stimularea cresterii populatiei in conditiile existentei unor salarii mici (un
numar mai mare de indivizi va produce intodeauna mai mult si vor
constitui mereu o piata de desfacere pentru produsele finite)

Primul tratat de doctrin mercantilist apare n 1615 Tratat de economie politic
(Antoine de Montchrestien) i autorul aduce ca element de noutate faptul c economia este
puin probabil, ar putea fi separat de politica (de stat). Concluzia este aceea c statul trebuie
sa stimuleze producia i comerul pentru a crete avuia personal a negustorilor, a
bancherilor i a posesorilor de manufacturi. Autorul consider c acetia din dorina de a mri
n continuare profitul vor reinvesti o parte din el n activiti economice productive, astfel
nct nvestiiile vor genera bogii suplimentare.
Pentru prima dat se teoretizeaz o convergen a intereselor ntre stat pe de o parte i
comerciani n sensul ca ambele pari sunt de comun acord n susinerea creterii democratice
a securitii cetenilor i a pieei economice.
Cantitatea de metale preioase deinut sub form de monede reprezint elementul
esenial al bogiei unei naiuni i n concluzie cantitatea de moneda aflat n circulaie pe
pia faciliteaz schimburile comerciale astfel c aceast preocupare va atrage n scurt timp i
o cretere a preurilor cu amnuntul pe piaa european. Adoptarea acestui mod de gndire

Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
33
economic n mai toate statele europene va contribui n scurt timp la un flux impresionant de
metal preios pe pia (crete cantitate de monede) genernd o cretere a preurilor care pe
anumite segmente (produse de lux, mirodenii) de pan la 20 de ori. O alt preocupare
adepilor teoriei mercantiliste a fost aceea de a monopoliza comerul fie de ctre stat fie de
ctre autohtoni i de ai mpiedica pe comercianii strini s-i vnd mrfurile. n acest fel vor
fi instituite aproape obligatoriu tarife vamale protecioniste ce creteau n mod artificial preul
produselor strine, descurajnd importul i orientnd cererea ctre produsele autohtone.
n opinia criticilor doctrinei mercantiliste aurul i argintul reprezint partea cea mai
solid i substanial a avuiei unei naiuni, iar sporirea acestor metale ar trebui s fie
marele obiectiv economic al oricrei politici . Tentaia acestui deziderat a fost att de mare
i att de puternic mbriat la toate nivelele nct orice mijloc de sporire a acestui tezaur
naional era acceptat fiind justificate ntr-o mare msur i rzboaiele prin care se urmrea
jefuirea tezaurului altor state.

Doctrina mercantilista are in esenta drept principala preocupare imbogatirea
popoarelor care asigura forta economica a statelor (implicit cea militara si
politica)


Succesul adeptilor mercantilismului, in epoca, s-a bazat pe aprecierea eronata a
acestora potrivit careia acumularea de bani si metale pretioase reprezinta principala forma de
sporire a avutiei iar comertul exterior este privit drept izvorul bogatiei. Aceasta atitudine a
convenit de minune si factorului politic care, sedus de mirajul puterii si de dorinta de a deveni
cel mai puternic s-a lasat atras in acest joc promovand acumularea de capital, reglementari
sporite in scopul derularii unor activitati economice profitabile. Reprezentand o doctrina a
banilor si a comertului mercantilismul se inscrie drept suport teoretic al politicii practicate de
marile puteri comerciale ale timpului, al realizarii unor mari imperii coloniale ce erau
capabile sa exporte in metropola mari cantitati de metale pretioase, de mirodenii, bani si alte
produse valoroase de pe piata ( Spania, Portugalia)
Avantajele celor care practicau cu succes politicile mercantiliste au fost repede imitate
si de alte state (Franta, Olanda, Anglia) astfel ca si in practica nu doar in teorie
mercantilismul a reusit sa castige confruntarea cu scolastica si dogmatismul medieval ce se
situau din punct de vedere al identificarii cailor de dezvoltare economica si progres social al
comunitatilor la polul opus.


De retinut
Aceste trasaturi au conturat mercantilismul in statele Europei apusene
insa, in tarile in care relatiile capitaliste patrund mai tarziu Germania, Rusia,
Polonia, Imperiul Otoman sau Tarile Romane- mercantilismul va avea
conotatii specifice fiind agreat in special de nobilime pentru dezvoltarea in
interesul propriu al manufacturilor si comertului (in aceste zone agricultura


Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
34
ramane pentru multa vreme inca principala activitate economica care si
ierarhizeasa social oamenii in functie de cat teren detin).












2.2. Formele si rolul mercantilismului in tranzitia la economia de tip clasic
2.2.1. Consideratii generale

Difuzarea ideilor mercantiliste n gndirea economic a cunoscut o larg
rspndire n spaiul Europei Occidentale ntre sec XIV i prima jumatete a sec XVIII, ns
intensitatea acestuia a fost diferit de la o regiune la alta i de la un stat la altul. Rspandirea
mercantilismului ca principal curent de gndire economic poate fi mprit n dou etape :
a) Mercantilismul timpuriu
b) Mercantilismul dezvoltat

Definitie
Mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar urmareste in special
realizarea unei balante monetare active fiind orientat predilect spre actiune si
practica economica

Sarcina de lucru 1
Explica in 10-15 randuri modul in care s-a conturat mercantilismul si care
sunt cauzele pentru care a aparut si s-a dezvoltat mai intai in apusul
Europei.













Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
35
a) Mercantilismul timpuriu numit i bullionist (lingou de aur) s-a dezvoltat cu precadere
n Spania, Portugalia rile de jos i Anglia ncepnd cu sec XV, principala trstur a acesteia
avea la baz iluzia c bogia unui stat este dat de cantitatea de aur i argint pe care acesta o
deine. Prin acest sistem se urmarea prin orice mijloace atragerea de metal preios n ar i
mpiedicarea deasemeni prin msuri severe a exportului de metal preios . n 1581 William
Stafford pune bazele concepiei bullioniste n lucrarea Analiza critic a unor plngeri ale
compatrioilor notri (Luis Ortiz).
Pentru adepii mercantilismului timpuriu era evident faptul c obiectivul natural al
eforturilor economice era puterea naiunii i c ingredientul cel mai important al acestei puteri
era aurul. Ei dezvoltau o filosofie a marilor armate i expediii a bogiei regale i a avariiei
naionale i erau neclintii n convingerea c dac totul merge bine n privina cantitii de
comori naiunea va prospera negreit.

Definitie
Mercantilismul dezvoltat promoveaza realizarea unei balante comerciale
active si reflecta un larg evantai de situatii economice, politice, geografice si
sociale concrete

b) Mercantilismul dezvoltat are la baza aceleai concepii referitoare la sporirea avuiei
naionale prin dezvoltarea activitii economice, productive i prin promovarea exporturilor si
diminuarea drastica a importurilor pentru a nu permite iesirea de moneda sau metale pretioase
din tara.
Mercantilismul dezvoltat a luat n Frana formele (tiparele) mercantilismului
industrial, n Anglia acelui comercial, iar n Rusia i Austria s-a dezvoltat un tip de
mercantilism de stat propriu. Pentru ca societatea sa fie fericit ... este necesar ca cei muli
sa fie deopotriv ignorai i sraci scria cel mai subtil analist al sec XVIII avnd n vedere
costurile ieftine ale muncii din agricultura i industrie. n Frana spre sfaritul cu sec XVI se
pun bazele unei politici naionale de dezvoltare a industriei prin care Frana urmrea s-i
procure att produsele (mrfurile finite) ct i necesarul de monede.
Un al punct de vedere afirm c fericirea oamenilor const n principal n bogaie i
bogia n munc n felul acesta statul se va preocupa pentru nfiinarea de noi manufacturi
n special pentru produse de lux dar nu numai. Un al obiectiv este acela de acordare, de
privilegii fiscale, dezvoltarea reelei de transport i extinderea exporturilor de mrfuri n
detrimentul importurilor (se interzice totui exportul de grane pentru a impiedica apariia
foametei n ar). Mercantilismul britanic reprezint forma evoluat a doctrinei mercantiliste
iar rezultatele aplicrii acestei politici economice se observ n dezvoltarea coloniala a
Angliei, creterea industrial i activitii comerciale ce va propulsa economia englez pe
primul loc n lume.
Trstura principal a mercantilismului britanic este dat de meninerea cu orice pre a

Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
36
unei balane comerciale active ce poate genera prosperitate naional. Principalul teoretician
este Thomas Mun care n operele sale face expunere despre Comerul Angliei cu liniile
orientale i Bogia Angliei din comerul exterior (1664), descoper faptul c transformarea
economiilor de tip feudal n economii de tip comercial este o practic de stat i dezavantajeaz
pe negustori deoarece restriciile la exportul de aur i argint sunt dezavantajoase din punct de
vedere economic. Principalul argument este acela c restriciile nu mpiedic n totalitate
fluxul de metal preios spre exterior, exportul de metal nu micoreaz totdeauna cantitatea de
metale, iar acest export poate fi mpiedicat numai printr-o atenie mai mare acordate
balanei comerciale.
Thomas Mun i nu numai, este de prere c a vinde scump i a cumpra ieftin poate
contribui n unele situaii la rsturnarea balanei comerciale a rii respective deoarece nivelul
preurilor dintr-o anumit ar va putea fi alineat i de celelalte ri.
Mercantilismul german i cel austriac are drept principiu ideea de stat i de control a
acesteia asupra ntregii viei economice. Rolul statului n general nu numai n economie este
fundamentat cu precadere prin studii financiare i economice n a doua jumtate a secolului al
XVII lea, conceptul fiind reunit sub denumirea de cameralism. Acesta poate fi definit drept
un ansamblu de teorii economice i financiare ce a adoptat principiile i msurile
mercantilismului francez i anume doctrina industrial, protecionismul vamal, balana
comercial activ i acordarea unui rol important agriculturii, banii fiind considerai doar un
instrument financiar (un mijloc).




2.2.2. Rolul mercantilismului in istoria gandirii economice


Mercantilismul a reprezentat primul mare curent de gandire
economica, ce a determinat o accelerare a capitalizarii si a determinat
implicarea statului in dezvoltarea economica. Aceasta dezvoltare economica
nu ar fi putut fi posibila fara studiile economice ale unor reprezentanti de
seama ai mercantilismului care au identificat cai de crestere a avutiei
statale si a celei personale, in opinia lor. Incurajarea unor alte activitati
economic ce pot contribui la bunastarea sociala, comertul, a reprezentat o
alta mare realizare a doctrinei mercantiliste


Acceptarea ideilor specifice Umanismului i Renaterii n societatea medieval
european va contribui pe planul gndirii economice la apariia primului curent modern n
care nvtura scolastic (bisericeasc) este nlocuit cu abordrile laice i progresiste.

Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
37
Principalul merit al adepilor si al teoreticienilor mercantilismului l constituie interesul i
receptivitatea pentru dezvoltarea economic includerea balanei comerciale i a cantitii
banilor drept indicatori economici.
De asemenea msurile prin care sunt stimulate producia i comerul au constituit o
baz de plecare a creterii nivelului bunstrii generale i un suport pentru toi cei care nu au
fost deacord cu doctrina mercantilist. Evident doctrina mercantilist a avut i limite printre
care amintim :
Limitele mercantilismului
1. Supraaprecierea importantei circulatiei marfurilor in raport cu valoarea
productiei
2. Preponderenta metodei descriptive si preocuparile reduse fata de
teoretizarea doctrinei
3. Iluzia convergentei de interese dintre stat si agentii economici
4. Ignorarea consecintelor negative ale politicii externe nationale asupra altor
tari

Unul dintre principalii critici ai mercantilismului este Adam Smith care prezint
carenele doctrinelor mercantiliste i anume c banii sunt asimilai n mod fals cu capitalul, iar
balana favorabil a comerului cu balana anual a venitului naional peste nivelul
consumului.



2.2.3. Tranzitia la economia de tip clasic

n capitolul I nsemnari despre mercantilism John Maynard Keynes apara
mercantilismul sustinand ca valoarea de adevar a imporantei investitorilor a fost verificata de
alungul tuturor epocilor instorice. Autorul scoate in evidenta meritele mercantilistilor care
contrar tendintei generale (specifice naturei uman) de economisire a veniturilor mercantilistii
sustin si incurajeaza in mod direc investitiile slabiciunea imboldului la investitii a fost in
toate timpurile cheia problemei economice.

Caracteristici ale mercantilismului
Doctrina mercantilist are meritul de a evidenia acest fenomen prin
ncurajarea balanei comerciale active i anume surplusul la export servind la


Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
38
meninerea la preuri ridicate iar atragerea banilor din exterior poate contribui
la ocuparea locurilor de munc i la sporirea rezervelor de bani.



.
Ali critici ai doctrinei mercantiliste au evidentiat faptul ca somajul nu reprezint un
indicator reprezentativ al bunastarii generale Somajul in Anglia secolului al-XVII-lea se
datoreaza in cea mai mare parte naturii sezoniere a agriculturii sau a unor recolte proaste.
Criza comertului poate produce somaj ciclic care necesita masuri deosebite de remediere
aversiunea totala fata de ateliere si fabrici preferinta marcata pentru lipsa de ocupatie in
ciuda castigurilor mari a atras atentia mercantilistilor.
n diferitele stadii de dezvoltare mercantilismul ca i curent de gndire economic se
transform din protecionist ntr-un curent favorabil libertii comerciale i nlturrii tuturor
msurilor cu caracter prohibitiv. Aceast realitate este generat i de intesificarea schimbrilor
comerciale care se vor produce n zonele cele mai dezvoltate economic (exemplu Anglia
secolului al-XVII-lea).
Perioada de tranziie este marcat de afirmarea libertilor ceteneti n raport cu
instituiile statului i de reacia celor ocupai cu agricultura fa de industrializarea forat ce
angrena din punct de vedere social ruinarea rnimii. Printre autorii ai acestei perioade
amintim de William Petty, John Locke si David Hume. Primul este considerat printele i
chiar inventatorul statisticii economice analiznd evoluiile economice printr-o abordare nou
i mai puin empiric (metode inductive). Principalele preocupri teoretice ale sale au n
vedere :
a) Preul mrfurilor;

b) Veniturile diferitelor categorii de ageni
economici;
c) Cantitatea normal de bani necesar pe pia la un
moment dat;
d) Msurile de politic economic necesare pentru
reglarea ei.
Autorul face pentru prima data distincie dintre preul natural (valoarea mrfii), preul
politic (preul de pia) i preul real al pieei respectiv micarea de la o zi la alta a preului
politic. Spre deosebire de mercantiliti, el cuantific i ali factori care pot s modifice
preurile. n privina veniturilor Petty face distincie ntre cei implicati direct n producie (ce
primesc salarii) i cei care realizeaz venituri din rente financiare sau din dobnzi (proprietarii
funciari i bancherii). n analiza mercantilist este omis rolul investitiilor directe strine

Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
39
evideniindu-se importanta din punct de vedere economic doar a investiiile autohtone.
La randul sau Thomas Mun a evidentiat relatia directa intre volumul importurilor si al
exporturilor si nivelurile relaive ale preturilor din diferite tari si ca atare procesul de
mobilitate al banilor poate fi sanatos pentru economie si daca se scurge spre exterior intr-o
anumta cantitate. John Locke a enuntat si el relatia directa dintre preturi si cantitatea de bani
aflata in circulatie (deci teoria atragerii cu orice pret a banilor din exterior era deja
compromisa). Puterea de cumpararea monedei respective nu era insa o prioritate pentru
mercantilisti la acesa vreme iar abundenta inflatiei, pentru ca nu putea fi explicata ia
determinat pe unii dintre mercantilistii de seama (Jean Bodin) sa o considere drept pretul
platit pentru fericirea de a fi bogat...- preferand-o - foamei monetare. Eroarea poate fi
explicata prin faptul ca ceea era valabili pentru negustor sau individ nu se dovedea la fel de
viabil si pentru stat, natiune si societate.













Sarcina de lucru 2
Identificati principalele deosebiri dintre diferitele tipuri de mercantilism
aparute si limitele teoriei mercantiliste asupra dezvoltarii eeconomice.








Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
40


2.3. Doctrina fiziocrata reactie la mercantilism
2.3.1. Consideratii generale

Rezultatele aplicarii doctrinei mercantiliste si a politicilor economice adiacente
acesteia in Franta accentul este pus mai ales pe industrie, in Anglia pe comert, in Spania pe
afluxul de moneda din colonii iar in Olanda pe mina comertului exterior - nu mai sunt pe
masura asteptarilor sociale economice dar mai ales politice fiind depasite. Declinul
activitatilor traditionale (agricultura) este evident iar scaderea productiei agricole antreneaza
complicatii sociale si economice. Sitemul vamal deosebit de sever, menit sa incurajeze
productia industriala interna si sa o protejeze de concurenta conduce in mod direct la cresterea
exagerata a preturilor pe termen lung si compromit dinamica productie industriale amanand
cresterea economica mult asteptata.
Reactiile in plan teoretic la consecintele politicii economice mercantiliste nu s-au lasat
mult timp asteptate fiziocratii fiind cei care vor promova reintoarcerea la simplitatea si
puritatea vietii rustice, faurind o noua doctrina, in esenta liberala care se opune cu succes
mercantilismului.

Definitie
Termenul care nominalizeaza fiziocratia este grecesc si desemneaza
guvernarea naturii, exprimand intr-o forma sintetica intreaga esenta a doctrinei
fiziocrate. Programul fiziocratilor avea in vedere reducerea taxelor si
impunerea unui singur impozit, renta, eliberarea comertului de restrictiile
protectioniste, unirea proprietatilor agricole, etc, totul in virtutea unei ordini
naturale, divine care guverneaza viata: laissez faire, laissez passer le monde
va de lui meme (lasati lucrurile sa isi urmeze cursul lor firesc).

Fiziocratii reprezinta prima scoala de gandire economica cel are drept mentor unanim
recunoscut pe Francois Quesnay (1694-1774). Principalele sale lucrari sunt : Tabloul
economic-1758, Dreptul natural- 1765 si Analiza tabloului economic-1766.Alaturi de acesta
mai putem aminti pe Marchizul de Mirabeau Teoria impozitului si Filosofia rurala,
Nemours Fiziocratia, si John Locke (1632-1704), John Law (1671-1730) sau David Hume
(1711-1776) au anticipat si ei ideile fiziocrate prin critica unor masuri mercantiliste
considerate ineficiente economic.
Celebrul dicton care guverneaza doctrina fiziocrata nu presupune nici pe departe o
atitudine pasiva, dimpotriva, el lasa loc liberei initiative in sensul ca individul, lasat sa isi
exprime posibilitatile va actiona din punct de vedere economic cel mai bine atat in folosul sau

Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
41
cat si al comunitatii. Statul este asadar redus la functii minime dar, este in continuare
considerat autoritar prin faptul ca este condus de reprezentatul divinitatii.

In acceptiunea fiziocrata statul are urmatoarele functii:
1. Apararea proprietatii drept sursa a libertatii individuale si fundament al
ordinii naturale, ca si a ordinii economice a societatii;
2. Asigurarea instruirii cetatenilor in vederea inzestrarii acestora cu datele si
capacitatile necesare recunoasterii si respectarii ordinii naturale;
3. Efectuarea lucrarilor publice;

Formele pe care le imbraca proprietatea in conceptia fiziocrata sunt :
Proprietatea personala, sau dreptul fiecarei persoane de a dispune de sine;
Proprietatea mobiliara, considerata o prelungire a celei personale si consta in
dreptul fiecaruia de a poseda si utiliza produsele muncii sale;
Proprietatea funciara, un rezultat al utilizarii celorlalte doua fonduri in vederea
preluarii si mentinerii in cutura a unor terenuri agricole

Concurenta afirma fiziocratii este integrata ordinii naturale si indeplineste in sistemul
economic o functie regulatoare, de asigurare a echilibrului intre cerere si oferta. Ordinea
naturala poate fi asimilata si ca ordine sociala iar Quesnay, potrivit acestui concept, imparte
natiunea in trei clase sociale:

1. Clasa proprietarilor, incluzand aici pe rege, proprietarii funciari,
functionarii de stat si biserica
2. Clasa productiva, formata din arendasi si muncitori agricoli;
3. Clasa sterila, incluzand persoanele ocupate in comert, industrie,
transporturi, etc.



2.3.2. Conceptul fiziocrat despre comert, impozite si bunastare

Teoria produsului net reprezinta raspunsul fiziocratilor la intrebarea unde se
creaza bogatia si cum poate fi ea sporita? Fiziocratii considerau ca produsul net este
constituit din surplusul de produse si implicit de valoare peste cheltuielile de productie.
Uneori in privinta originii si natura acestuia fiziocratii considera ca are la baza fie pamantul


Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
42
fie munca omeneasca. Descoperirea plusvalorii in agricultura erea evidenta si fiziocratii au
afirmat-o ca atare.
Conceptia fiziocrata privind ordinea naturala si legile naturale au constituit argumentul
esential in combaterea ideilor mercantiliste denuntand caracterul iluzoriu al masurilor de
interventie ale statului in economie fundamentand din punct de vedere economic o politica
economica in interesul burgheziei aflata in formare si care avea atata nevoie de dreptul la
libera initiativa.


Pentru fiziocrati, unica forma de existenta a plusvalorii este renta
funciara. Numai pamantul produce si numai natura creaza prin gratia divina.
Drept consecinta izvorul bogatiei se afla in agricultura. Calitativ, produsul
net reprezinta deci, un dar de la Dumnezeu, iar cantitativ reprezinta diferenta
dintre bogatia greata si cea consumata in agricultura.



Doctrina fiziocrata are in vedere si un sistem specific privitor la impozit. Nevoia de
avansuri suverane survenite din randul clasei proprietarilor era o solutie, celelete doua clase,
a producatorilor si cea sterila( comercianti, mestesugari) trebuind sa fie scutiti de impozite.
Statul chiar si in acesta formula de minima implicare necesita anumite cheltuile pe care si
fiziocratii le considera ca fiind absolut necesare. Pentru o justa echilibrare a economiei este
necesar ca impozitul sa fie produs din impozitul net deci de proprietari astfel incat se afirma
superioritatea impozitelor directe asupra celor indirecte.
Potrivit concptiei fiziocrate schimbul nu produce nimic implicand echivalenta
produselor schimbate. Se arata astfel ca schimbul desi nu produce bogatie el produce profit!
Ei evidentiaza eroarea facuta de mercantilisti care sustineau ca avutia este localizata exclusiv
in balanta comerciala activa a unei tari. (daca un stat ar poseda intreaga cantitate de moneda
de pe piata, celelate state ar saraci, nu ar mai putea produce, si implicit sa exporte deci si
statul in cauza ar saraci).
Libertatea comertului este o conditie esentiala deoarece:
Asigura consonanta deplina cu ordinea naturala ce promoveaza
libertatea intregului organism eeconomic;
Pentru a impune contramasuri la metodele prohibiteve ale politicilor
mercantiliste care in final diminuau cantitatea de produse schimbate;
Pentru a asigura un pret bun raportat la producatori stimulan productia
si a aduce belsug prin preturi ridicate;
Comertul cu grane este singurul relevant, si trebuie asigurate conditii
optime si atunci cand avem supraproductie;

Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
43



Limitele doctrinei fiziocrate
1. Supralicitarea rolului si importantei agriculturii;
2. Neglijarea sau desconsiderearea celorlate ramuri economice;

Doctrina fiziocrata nu a excelat in privinta atributelor comertului si impozitelor mai
ales, dar, a identificat cu precizie faptul ca argumentele mercantilismului nu sunt atuuri
economice decat in cazuri relative.

.






Exemplu: Doctrina fiziocrata a aparut in Franta ca urmare a politicilor
mercantiliste desfasurate de J.B.Colbert in timpul domniei Regelui Ludovic al
XIV-lea care a incurajat in mod excesiv industria si a neglizat agricultura
ducand Franta in pragul unei crize economice la sfarsitul domniei sale
accentuata de desele conflicte militare si de pierderea controlului principalelor
rute comerciale din Atlantic in favoarea Angliei.

Sarcina de lucru 2
Precizati cauzele care au contribuit la aparitia doctrinei fiziocrate si care
sunt elementele specifice ale acestui curent de gandire economica









Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
44












T
e
s
te de autoevaluare
I) Principala deosebire dintre atelierul mestesugaresc si manufactura consta in:
a) numarul produselor confenctionate;
b) modalitatea de procurare a marfurilor;
c) numarul lucratorilor;
d) faptul ca in manufactura exista un lucratori specializati intr-o singura
operatiune a procesului de productie
e) niciunul din raspunsurile de mai sus nu este corect
II) Mercantilismul este o doctrina economica ce pune accentul pe:
a) dezvoltarea productiei agricole;
b) dezvoltarea productiei industriale si a comertului;
c) implicarea statului in activitati economice
d) incurajarea liberei initaiative
Rezumat
Doctrina mercantilist are meritul de a evidenia acest fenomen prin
ncurajarea balanei comerciale active i anume surplusul la export servind la
meninerea la preuri ridicate iar atragerea banilor din exterior poate
contribui la ocuparea locurilor de munc i la sporirea rezervelor de bani
Fiziocratii promoveaza ideea liberala potrivit careia interesului personal
lasat liber va gasi si va actiona in sensul a tot ce-i mai este avantajos tuturor,
intreprind o prima analiza aprofundata a productiei si capitalurilor, aduc
argumente relevante in privinta proprietatii funciare, urmaresc limitarea
functiilor statului si promoveaza ideea libertatii comertului intern si extern.
Mercantilismul a reprezentat primul mare curent de gandire economica, ce
a determinat o accelerare a capitalizarii si a determinat implicarea statului in
dezvoltarea economica. Aceasta dezvoltare economica nu ar fi putut fi
posibila fara studiile economice ale unor reprezentanti de seama ai
mercantilismului care au identificat cai de crestere a avutiei statale si a
celei personale, in opinia lor. Incurajarea unor alte activitati economic ce
pot contribui la bunastarea sociala, comertul, a reprezentat o alta mare
realizare a doctrinei mercantiliste
Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
45
e) taote raspunsurile de mai sus sunt valabile
III) Mercantilismul dezvoltat a fost evidentiat prin:
a) Dezvoltarea industriei Franta, comertului Anglia si controlul statului
asupra economiei in Germania;
b) Comert in Franta, industrie si agricultura in Anglia si razboi in Germania;
c) Industrie si comert in Germania si agricultura in Franta;
d) exploatarea coloniilor in Spania si Portugalia
e) toate raspunsurile de mai sus sunt corecte

IV) Politica mercantilista in privinta comertului poate fi rezumata la:
a) practicarea liberei initiative;
b) instituirea masurilor prohibitive privind exportul de marfuri;
c) protejarea industriei autohtone prin taxe si impozite pentru importuri;
d) sustinerea importurilor pentru ca aduceau venituri dintaxe si impozite;
e) Niciunul din raspunsuri anterioare nu este corect;
V) Acumularea de capital constituia:
a) o piedica in dezvoltarea economica;
b) o cauza a practicarii politicilor mercantiliste;
c) un rezultat al politicii mercantiliste;
d) o caracteristica economica care nu a influentat dezvoltarea economica;
e) un produs economic;
VI) In cadrul mercantilismului banii erau considerati:
a) similari cu avutia;
b) nu erau consideriti in mod exclusiv sinonimi cu bogatia
c) erau un element secundar al dezvoltarii economice;
d) erau asimilati cu metalele pretioase;
e) nici un raspuns nu este corect.
VII) Mercantilismul a aparut in Europa apuseana deoarece:
a) Agricultura era ocupatia principala;
b) Comertul s-a dezvoltat mai repede;
c) Datorita marilor descoperiri geografice;
Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
46
d) Mercantilismul a aparut intai in estul continentului;
e) Mercantilismul aaparut simultan atat in est cat si in apusul continentului;
VIII) Doctrina fiziocrata a aparut:
a) Datorita dezvoltarii comertului;
b) Datorita dezvoltarii agriculturii;
c) Ca reactie la doctrina mercantilista;
d) In urma succesului politicilor comerciale mercantiliste;
e) Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte;
IX) Rolul statului in cadrul economiei era consideratde fiziocrati drept:
a) Unul mediu;
b) Maxim pentru sprijinirea industriei;
c) Maxim pentru sprijinirea agriculturii;
d) Nu sunt studii care sa releve contributia statului;
e) Rolul statului trebuie sa fie minim astfel fiind incurajata libera initiativa;
X) Fiziocratii au avut in vedere:
a) Suprasolicitarea rolului agriculturii in economie;
b) Cresterea dezvoltarii industriale;
c) Anularea masurilor ce incurajau exportul;
d) Dezvoltarea unor noi ramri economice alaturi de agricultura;
e) Toate rapunsurile de mai sus sunt corecte;


Lucrare de verificare

1. Identificati principalii promotari ai celor doua curente de gandire
economica, mercantilismul si doctrina fiziocrata;
2. Definiti aspectele ce diferentiaza ideea economica mercantilista de teroria
mercantilista, de politica mercantilista si de doctrina mercantilista;
3. Precizati principalele deoseiri si dintre cele doua curente de gandire
economica;
4. Identificati limitele doctrinei fiziocrate;
Stefan Gheorghe Doctrine economice contemporane
Doctrine economice contemporane
47
5. Precizati care erau elemente forte ale fiziocratilor cand combateau
mercantilismul





Bibliografie minimal
Ion Pohoata, Doctrine economice universale, Editura Fundatiei Academice
:Gh Zane, Iasi, 1996
Tiberiu Brailean, O istorie a doctrinelor politice, Institutul Europena, Iasi,
2000
Emilia Tanasescu, Istoria gandirii economice, Editura Evrika Braila, 2004