Sunteți pe pagina 1din 35

Rdcina pivotant, ptrunde adnc n pmnt

Tulpina scurt i gros, se numete cotor sau


cocean
Frunzele : cele de la exterior sunt mai deprtate
de la tulpin, sunt mari i verzi,
acoperite cu un strat de cear
Cele din interior sunt alb- glbui, se mbrac unele pe
altele foarte strns i formeaz cpna de varz
care este de fapt un mugure mare.


Toamna se scot cpnile cu rdcini i se pstreaz
n pivnie. Primvara se taie frunzele i se obine un
cocean fasonat care se va planta. Din acesta va lua
natere o tulpin nalt i ramificat. Frunzele sunt
dispuse pe ramuri i cele de la baz au peiol; cele
dinspre vrf nu au peiol.

PDUCHELE VERDE AL CONOPIDEI
Daunator specific culturilor de cucurbitacee, formeaza
colonii aglomerate pe frunze si dispersate pe flori. Ca
efect, frunzele se strng n glomerule puternic
compactate, meristemele sunt lezate, plantele se opresc
din crestere. n sere si solarii, atacul este nsotit de
secretii aderente la substrat, pe care, secundar, se
dezvolta fumagina. Adult de 1,5 2 mm lungime, corp
globulos verde-maroniu, acoperit de secretii
pulverulente cenusii. Vector de viroze. Daunator dificil
de combatut din cauza modului de habitat ascuns.
Combatere
Se recomanda Confidor Energy administrat foliar la
concentratia de 0,1%. Tratamentul se va efectua la
aparitia primilor daunatori n cultura.

Daunator dotat cu un aparat bucal adaptat pentru ntepat si supt. Formeaza
colonii aglomerate pe meristeme, frunze, tulpini, inflorescente, flori si silicule.
Ca efect, frunzele se gofreaza si plantele se opresc din crestere. Cnd atacul
survine imediat dupa plantare, varza si conopida nu mai formeaza capatna. n
anii cu temperaturi si precipitatii moderate, poate cauza pierderi de productie
de 3040%. Daunator cu mari posibilitati de reproducere, prezinta n cmp 16
20 generatii de adulti. Adult de 1,52,5 mm lungime, corp globulos, acoperit de
o pulbere ceroasa, cenusie. Primele colonii apar primavara, n cursul lunii
aprilie. Vector de viroze.

Combatere
Pentru limitarea populatiilor, se recomanda tratamentul cu Confidor Energy la
concentratia de administrare foliara de 0,06%. Deoarece varza si conopida
prezinta frunze lucioase si ceroase pentru retinerea suspensiilor pe plante, la
solutiile de tratament se adauga un adeziv. n lipsa acestui adeziv, eficacitatea
tratamentelor se poate reduce. Pragul economic de daunare (numarul de
indivizi ncepnd de la care este necesara aplicarea tratamentului) este de 56
afide pe frunza.

Daunator polifag, foarte vorace. La legume, ataca varza, conopida,
salata, castravetii, tomatele, ardeii, fasolea etc., preferential
localizndu-se pe frunze la care distruge tesuturile dintre nervuri.
Atac n vetre bine delimitate cu aspect de pasunat. Dupa formarea
capatnii verzei, larvele si adultii patrund printre frunze, cauznd
gelificarea tesuturilor si reducerea valorii lor comerciale. Daunator
nocturn, frecvent n anii cu primaveri si veri umede si racoroase, se
retrage ziua n sol, pentru a se apara de uscaciune. n timpul
deplasarii, lasa pe sol o secretie vscoasa care, n contact cu aerul,
devine pergamentoasa, simptom dupa care atacul poate fi depistat
si n lipsa daunatorului.

Combatere
Se recomanda Mesurol 4G. Administrare pe sol n doza de 3 6
kg/ha, doza fiind dependenta de gradul de infestare a culturilor.
Produs de soc, la 24 de ore de la tratament determina o mortalitate
a limacsilor de peste 90%. Pragul economic de daunare (numarul de
indivizi ncepnd de la care este necesara aplicarea tratamentului)
este de 1-2 limacsi/ mp.
Daunator la culturile de legume din sere si solarii.
Ciclul de evolutie al insectei se deruleaza pe partea
inferioara a frunzelor, de unde larvele si adultii
absorb prin ntepare sucul celular. Ca efect, plantele
se dezvolta cu ntrziere si dau productii scazute.
Atac nsotit de secretii aderente la substrat, pe care,
secundar, se dezvolta fumagina. Culturi cu aspect
depresiv. Daunator cu potential ridicat de
reproducere, prezinta n sere ntre 48 generatii de
adulti si o prolificitate variind ntre 5001500 de oua.
Specie cu rezistenta dobndita la actiunea diferitelor
pesticide.
Combatere
Confidor Energy la concentratia de 0,13%, prin
stropiri foliare dupa plantare sau Decis 2,5 EC n
concentratie de 0,05%.
Musca miniera apare n sere si solarii si ataca n special culturile
de tomate. Este daunator n stadiul de larva si se dezvolta n
interiorul frunzelor distrugnd tesuturile dintre epiderme.
Atacurile produse au un caracter generalizat, evidentiat pe frunze
prin prezenta a numeroase galerii nguste si ramificate, cu aspect
sidefiu. Cnd numarul de galerii depaseste 50% din suprafata de
asimilatie a frunzelor, acestea se usuca si cad. Musca miniera este
un daunator specific culturilor de tomate din spatii protejate, dar
ataca si n cmp. Principala sursa de infestare este reprezentata de
rasadurile provenite din serele nmultitor.

Combatere
Pentru limitarea pagubelor, dat fiind modul de habitat al larvelor,
se recomanda aplicarea de tratamente foliare cu Confidor Energy,
concentratie 0,13%, metoda prin care atacurile n cultura pot fi
eradicate.

Ataca varza, conopida, guliile, ridichile, mustarul, etc.. Este daunator la stadiul
de larva si afecteaza aparatul foliar cauznd o defoliere partiala a plantelor.
Dupa formarea capatnii, patrunde n interiorul acesteia unde lasa numeroase
dejectii si face varza necomerciala. Buha verzei este un daunator specific
culturilor de varzoase, poate cauza pagube de pna la 80%. Ierneaza n sol n
stadiul de pupa si este prezent n cmp pe tot parcursul perioadei de vegetatie.
Larvele de 35-40 mm lungime au abdome-nul de culoare verde la brun nchis si
tegumentul nud. Ponta depusa pe partea inferioara a frunzelor este formata din
20 pna la 200 de oua comasate.


Combatere
Daunatorul se combate eficient prin stropirea frunzelor cu Decis 2,5 EC n
concentratie 0,04% sau Decis 25 WG n concentratie de 0,005% (30 g/ha) aplicat
n faza de rozeta pna la nceputul perioadei de formare a capatnii, cnd
larvele sunt de vrsta a I-a si a II-a. La solutiile de tratament se foloseste
obligatoriu un adeziv. Produsul actioneaza cu maximum de eficacitate la
temperaturi ale mediului ambiant cuprinse ntre 18 si 24 grade Celsius.

Ataca culturile de vita de vie, mar, soia, culturile de legume n cmp, sere si
solarii, castravetii, pepenii, dovleceii, vinetele, fasolea, bobul, telina etc.,
afectnd toate organele aeriene ale plantelor. Preferential se localizeaza pe
partea inferioara a frunzelor, unde si parcurge ntreg ciclul de evolutie. Att
larvele, ct si adultii, se hranesc cu sucul celular pe care l absorb din celule
prin nteparea tesuturilor. Ca efect, frunzele se depigmenteaza, devin casante si
se usuca, florile avorteaza, productia este diminuata cantitativ si depreciata
calitativ. n cultura, atacul se depisteaza cu usurinta dupa prezenta unei
tesaturi matasoase laxe, pe care se observa circulnd numerosi acarieni.
Daunator cu potential mare de reproducere, prezinta n cmp ntre 4-6 generatii
anuale de adulti. Pragul economic de daunare (numarul de indivizi ncepnd
de la care este necesara aplicarea tratamentului) este de 56 acarieni pe frunza.


Combatere
Pentru diminuarea populatiilor se recomanda Envidor 240 SC, la concentratia
de administrare foliara de 0,04% (0,4 l/ha). Aplicat la primele semne de
contaminare.

Prezinta 2-3 generatii pe an. Ierneaza ca adult in sol, la adancimi de 10-90 cm. Adultii
hibernanti apar la sfarsitul lunii martie, cand temperaturile medii zilnice sunt de 14-
21C. Dupa un zbor intens se raspandesc pe distante mari. Paralel cu hranirea are loc
maturatia sexuala, copulatia si ponta. Ouale sunt depuse pe partea inferioara a frunzelor
in grupe de 10-100. Incubatia dureaza 4-5 zile, iar larvele apar in a doua decada a lunii
mai si se hranesc cu aparatul foliar al plantelor gazda. Larva se dezvolta in 15-30 zile,
apoi patrunde in sol unde se transforma in pupa, astfel ca adultii din prima generatie
apar in a doua decada a lunii iunie. Apoi stadiile de dezvoltare se suprapun. Insecta are
3 generatii pe an in zonele de stepa si silvostepa si 2 generatii in zonele mai nordice ale
tarii. In lunile octombrie noiembrie, adultii se retrag in sol pentru hibernare.

Plante atacate si mod de daunare
Adultii si larvele rod frunzele de la exterior spre interior, lasand intacte nervurile si
lujerii. Prefera cartoful, dar consuma aparatul foliar al diferitelor plante cultivate din
familia Solanacee. Fructele de vinete adesea sunt daunate de catre adultii din generatia a
doua.

Combatere
Tratamentul tuberculilor la plantare cu Prestige 290 FS.
Tratamente foliare la avertizare cu Calypso 480 SC, Decis 2,5 EC,
Decis 25 WG sau Proteus OD 110.
Daunator frecvent pe terenurile structurate si bine
aerate. Produce pagube de 4 40% n primele 10-15 zile
de la plantarea rasadurilor, prin distrugerea radacinilor
si sectionarea tulpinilor din zona coletului. La culturile
semanate direct, coropisnitele circulnd pe rndurile de
semanat disloca semintele n germinare, din care cauza,
dupa rasarit, apar numeroase zone de chelitura. Atac
frecvent n anii ploiosi si racorosi, se depisteaza cu
usurinta dupa prezenta pe sol a unor galerii sinuoase, cu
aspect solzos, care merg de la o planta la alta.
Combatere
Mesurol 4G, la doza de 3-6 kg/ha. La 24 de ore de la
tratament se nregistreaza o diminuare a pagubelor de
80 85%. Perioada de protectie: 25-30 de zile.

Raspndire
In tara noastra este ntlnit att n regiunile de ses ct si n cele montane. Cele mai mari
pagube le produc larvele din generatia a II-a la varza de toamna si rapita.Descriere
Adultul are o lungime de cca.20 mm si o anvergura a aripilor de 50-65 mm. Corpul este
de culoare neagra, acoperit cu peri alb-galbui. Ambele perechi de aripi sunt albe, avnd
vrful de culoare neagra. Partea inferioara a aripilor anterioare, la ambele sexe, este alb-
galbuie, vrful este galbui. In partea mediana a aripilor anterioare se gasesc doua pete
negre, rotunde, n timp ce aripile posterioare nu prezinta pete. Larva este omida
adevarata, la completa dezvoltare atinge lungimea de 40-50mm. Capsula cefalica este
cenusie-deschis, cu desene negre. Capul larvelor tinere este verde-deschis, care mai
trziu devine verde-cenusiu, dorsal pe corp gasindu-se 3 benzi longitudinale de culoare
galbena-portocalie, cea mediana fiind mai ngusta. Pe ntreg corpul, mai vizibil dorsal se
disting pete cu puncte negre si perisori desi si scurti.
Biologie si ecologie
Are 2-3 generatii pe an, ierneaza sub forma de pupa. Prin luna mai apar fluturii, iar la
cteva zile are loc copulatia si ponta. Ouale sunt depuse pe partea inferioara a frunzelor
n grupe de 50-100. Incubatia dureaza 6-12 zile. Larvele rod epiderma si parenchimul
frunzelor. Stadiul larvar dureaza 25-30 zile, n care timp naparlesc de 5 ori. In luna iulie
apar fluturii din generatia a doua, care se dezvolta n lunile iulie-august. In cursul
lunilor septembrie-octombrie poate aparea partial generatia a III-a, pupele acesteia
hibernnd. Plante atacate si mod de daunare
Specie oligofaga n cadrul familiei crucifere; prefera varza, dar poate ataca rapita de
toamna si alte crucifere. Omizile tinere ataca n grup pe fata inferioara a frunzelor,
roznd epiderma si parenchimul; omizile din vrstele 3 si 4 rod limbul foliar la nceput
pe margine, iar apoi toata frunza, adesea ramnnd doar nervurile.
1. Putregaiul negru (nervaiunea neagr) a frunzelor de
varz
Este produsa de bacteria Xanthomonas campestris.
Simptomele infestarii cu putregaiul negru pot varia foarte mult in
functie de planta gazda, varsta plantei in momentul infestarii si
conditiile de mediu. Inca din primele faze de vegetatie pe frunze
apar pete mici, umede care apoi se brunifica. Alte simptome sunt
apariria unor leziuni in forma de V, de culoare galbena, care se
dezvolta de multe ori de-a lungul marginilor frunzelor. Ulterior
aceste leziuni se usuca si capata culoare cafenie sau maro.
Funzele atacate se usuca partial sau total, devin pergamentoase si
cad de pe plante.

Masuri de prevenire si combatere:
-folosirea de samanta sanatoase si certificata
-scoaterea si distrugerea din cutura a plantelor care prezinta
simptomele bolii
-tratamente chimice cu Dithane M45, Zeama bordeleza WDG.
Este produsa de ciuperca Plasmodiophora brassicae.

Este o boala usor de recunoscut datorita simptomelor care
apar pe frunze si pe radacina. Simptomele aeriene sunt
reprezentate de piticirea plantelor, ingalbenirea frunzelor si
ofilirea acestora, iar pe radacini acestea se manifesta prin
aparitia unor umflaturi sau strangulari, indicand un sistem
radicular disfunctional.

Boala se poate manifesta inca din faza de rasad.

Masuri de prevenire si combatere:
-folosirea de rasuri sanatoase
-la plantare se aleg terenuri usor alacline, cu pH de 7-7.2,
prin amendare cu hidroxid de calciu (var stins)
Este produsa de ciuperca Peronospora brasicae.

Boala apare frecvent la plantele crescute inghesuit si este
favorizata de conditiile de umiditate.
Primele simptome sunt reprezentate prin aparitia pe frunze a
unor pete neregulate, de culoare galbena, care ulterior se
brunifica.

Pe partea inferioara, in dreptul acestor pete apare un puf alb-
cenusiu. In conditii de umezeala ridicata infectia se extinde rapid,
frunzele putrezesc sau se usuca si cresterea plantei este oprita.


Masuri de prevenire si combatere:
-utilizarea de soiuri rezistente
-indepartarea din culturi a plantelor atacate
-tratamente cu fungicide in perioada de vegetatie: Dithane M45,
Bravo 500 SC.
Este produsa de ciuperca Fusarium oxysporum.

Simptomele initiale sunt reprezentate de ofilirea frunzelor
inferioare, de multe ori pe o parte a plantei.

Frunzele atacate se brunifica si cad, iar cu timpul se poate
ofili intreaga planta.
Plantele atacate capata si un gust amar.

Masuri de prevenire si combatere:
-folosirea de plante sanatoase
-distrugerea resturilor vegetale afectate de boala
-tratamente chimice cu Topsin, Dithane M45.
Este produs de ciuperca Albugo candida.

Boala se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete galbui, in
dreptul carora pe partea inferioara se formeaza sporulatia
ciupercii de culoare alba, care initial este acoperita de epiderma.
Frunzele infectate sever se usuca si cad.
Pe tulpina atacul se caracterizeaza prinr-o crestere deformata, de
asemenea pe radacini pot aparea umflaturi.

Masuri de prevenire si combatere:
-stangerea si distrugerea resturilor de plante
-plantarea de rasaduri si seminte sanatoase
-tratamente cu Zeama bordeleza WDG
Este produsa de bacteria Pseudomonas syringae pv. maculicola.

Infectia se manifesta prin aparitia pe ambele fete ale frunzelor a
unor pete mici, intunecate, umede.

Aceste pete raman deobicei mici, dar se pot extinde daca sunt
conditii favorabile.

La petele mai vechi poate aparea uneori o bordura de culoare
purpurie. Infectiile severe pot duce la caderea prematura a
frunzelor.

Masuri de prevenire si combatere:
-reducerea sau eliminarea udarii prin aspersiune
-utilizarea de seminte sau rasaduri sanatoase
-tratamente cu Dithane M45, Alcupral.
Este produs de bacteria Erwinia carotovora.

Atacul apare prima data pe tulpina, unde dezvolta un
putregai umed de culoare galben-cenusie.

Daca umiditatea atmosferica este ridicata, boala cuprinde
planta in totalitate transformand-o intro-o masa
mucilaginoasa urat mirositoare.


Masuri de prevenire si combatere:
-cultivarea de soiuri rezistente
-adunarea si distrugerea plantelor bolnave
-tratamente imediat dupa aparitia bolii cu Zeama bordeleza,
Alcupral 50 PU, Aliette 80WG (2 kg/ha), Bravo 500 SC
1.Plosnita rosie a verzei tratamente cu Decis 2.5 (0.2 l/ ha),
Fastac 10 CE (0.10 l/ha).

2.Paduchele cenusiu a verzei tratamente cu Decis 2.5 (0.2 l/ha),
Fastac 10 CE (0.10 l/ha).

3.Buha verzei tratamente cu Decis 2.5 (0.2 l/ha), Fastac 10
CE (0.10 l/ha).


4.Fluturele alb al verzei tratamente cu Actara (1.5 gr/ 10 l
apa), Decis 2.5 (0.2 l/ha), Fastac 10 CE (0.10 l/ha).
5.Musca verzei tratamente
cu Decis 2.5 (0.2 l/ha), Fastac
10 CE (0.10 l/ha).