Sunteți pe pagina 1din 40

6.

INSUFICIENTA CARDIACA GLOBALA


Prin insuficienta cardiaca globala sau de tip biventricular se inteleg acele cazuri care
prezinta manifestari evidente clinic atat de insuficienta cardiaca stanga cat si de
insuficienta cardiaca dreapta.
In consecinta tabloul clinic prezinta:
a) Fenomene de staza pulmonara dispnee de tip cardiac,raluri de staza, aspect
radiologic de hil de staza ,eventual chiar atacuri de edem pulmonar si astm
cardiac.
b) Fenomenele de staza !n s!stemul "enelor #a"e hepatomegalie de staza, edeme
de tip cardiac, cianoza, oligurie, hipertensiune venoasa periferica si centrala, etc..

Insuficienta cardiaca globala poate fi:
- Primara, cand manifestarile de insuficienta ale celor doi ventriculi apar si
evolueaza simultan. Acesta este cazul insuficientei cardiace in miocardite si
miocardiopatii distrofice, ischemice, unde se produc leziuni difuze si proportionale in
intregul miocard, ceea ce determina decompensarea in acelasi timp a ambilor ventriculi.
- Secundara, atunci cand intr-o prima faza se manifesta numai insuficienta unuia
din ventriculi si mai tarziu, intr-o a doua faza apar si semnele decompensarii si celuilalt
ventricul. In acest tip de insuficienta se pot remarca: tabloul clinic tinde sa fie dominat de
semnele insuficientei cardiace drepte si pe masura ce afectiunea cardiaca se agraveaza, se
accentueaza si gradul de predominanta a semnelor de insuficienta cardiaca dreapta. e
aceea ,e multe ori, afectiunea pare ca o insuficienta cardiaca dreapta cu toate semnele
tipice descrise, la acre se constata in plus raluri de staza, ca semn al coe!istentei unei
insuficiente cardiace stangi.
In cadrul insuficientei globale se pot distinge doua variante aparte, caracterizate prin
particularitati fiziopatologice specifice si care se oglindesc in unele caractere ale
simptomatologiei:
a.)Insuficienta cardiaca congestiva consecutiva reducerii reintoarcerii venoase la
inima si scaderii debitului cardiac, este asa-numita insuficienta cardiaca de tip
hipodiastolic. Acesta este cazul in pericardita consecutiva , in sindroamele de restrictie
cardiaca " hipertrofii concentrice, fibroza, tumori cardiace mai mari, etc.), in insuficienta
cardiaca din unele tahicardii e!cesive si prelungite. In aceste cazuri, pe langa tabloul
cunoscut al insuficientei cardiace globale "cu predominanta dreapta) se mai constata
urmatoarele particularitati:
- tegumentele sunt reci si palide , cu transpiratii reci#
- tensiunea arteriala este mica , iar formula tensionala este convergenta prin
scaderea presiunii sistolice#
- timpul de circulatie este in general mai prelungit decat in alte cazuri de
insuficienta cardiaca#
- masurarea debitului cardiac arata o scadere evidenta a acestuia in valoare
absoluta.
$.) Insuficienta cardiaca congestiva consecutiva cresterii reintoarcerii venoase la
inima si cresterii debitului cardiac , este asa - numita insuficienta cardiaca de tip
hiperdiastolic care insoteste sindroamele cardio-circulatorii hiper%inetice,
hipertiroidismul, anemiile severe, unele cazuri de cord pulmonar cronic cu insuficienta
respiratorie pronuntata, in miocardiopatia din boala Paget, etc..
In aceste cazuri, pe langa tabloul cunoscut al insuficientei cardiace globale "cu
predominanta dreapta) , se mai constata urmatoarele particularitati:
- tegumentele sunt calde , cu transpiratie apoasa alba, cu roseata generalizata, dar
mai e!primata in palme #
- pulsul este tahicardic , dar plin , amplu, uneori cu caracter saltaret#
- tensiunea arteriala sistolica este mai adesea crescuta, formula tensionala fiind
divergenta#
- timpul de circulatie este , in general, mai scurt decat in alte cazuri de insuficienta
cardiaca#
- masurarea debitului cardiac arata valori absolute crescute uneori considerabil, dar
debitul este totusi mai mic decat ar fi in acelasi caz in lipsa unei insuficiente cardiace.
$.%. E&OLUTIA SI CO'(LICATIILE INSUFICIENTEI CARDIACE
$volutia insuficientei cardiace depinde de gravitatea cardiopatiei cauzale si de
prezenta sau absenta complicatiilor.
&a unii bolnavi, insuficienta cardiaca stanga poate evolua un numar relativ mare
de ani "'( ani sau peste), fara a aparea insuficienta cardiaca dreapta.
In cazul unei cardiopatii cu insuficienta de cord drept supravietuirea, care in urma
a doua decenii era de numai '-) ani,a devenit astazi de *- '( ani si chiar mai mult.
+omplicatiile insuficientei cardiace sunt urmatoarele:
- trombozele venoase ale membrelor inferioare#
- emboliile pulmonare " secundare trombozelor venoase)#
- emboliile arteriale " ca urmare a formarii unor trombi in atriul stang sau in
ventriculul stang)#
- complicatiile pulmonare , edemul pulmonar acut, bronhopneumonia#
- complicatiile cerebrale , tromboza sau embolie cerebrala#
- ciroza cardiaca#
- insuficienta renala #
- endocardita bacteriana subacuta.
$.). TRATA'ENTUL SI INTER&ENTII S(ECIFICE IN
INSUFICIENTA CARDIAC
-ratamentul insuficientei cardiace are trei obiective importante:
- usurarea activitatii inimii" repaosul fizic constitue una din principalele masuri
prin care se urmareste realizarea acestui obiectiv # tratamentul hipotensor este e!trem de
util in cazul bolnavilor hipertensivi, la care au aparut manifestarile clinice ale
insuficientei cardiace stangi)#
- marirea fortei de contractie si a eficientei miocardului " cu a.utorul tratamentului
tonicardic)#
- restabilirea echilibrului hidrosalin " prin dieta hiposodata si prin tratamentul cu
diuretice).
A. Tratamentul !*!eno+d!etet!#
+ -ratamentul igieno-dietetic consta in primul rand in repaus si in dieta
saraca in sodiu.
/epausul-durata si gradul repausului depind de afectiunea cauzala# el este util in
toate formele de insuficienta cardiaca. Prin repausul fizic se realizeaza urmatoarele:
scaderea tensiunii arteriale, diminuarea travaliului muschilor respiratori, rarirea alurii
ventriculare.
Alaturi de repausul fizic , un rol important il au repausul psihic si moral. In
insuficienta cardiaca repausul la pat va fi mentinut acasa sau la spital timp de '-)
saptamani. In acest interval bolnavul se va gasi in pozitia semisezanda in pat sau in
fotoliu, aceasta pozitie fiind convenabila mai ales pentru bolnavii cu insuficienta cardiaca
stanga. 0e va evita , in masura posibilului imobilizarea absoluta si prelungita
/eluarea activitatii se face in functie de reducerea
semnelor de insuficienta cardiaca si de posibilitatea controlarii acesteia printr-un
tratament de intretinere: reluarea activitatii se va face in etape progresive.
1nii bolnavi isi pot prelua serviciu, dar cei care au de facut eforturi fizice trebuie
sa-si schimbe locul de munca. In orice caz, tuturor bolnavilor li se recomanda un program
de munca redus, cu perioade de odihna in timpul zilei si cu repaus la pat in cele
doua zile de la sfarsitul saptamanii.
ieta saraca in sodiu reprezinta, de asemenea un mi.loc de mare importanta in
tratamentul insuficientei cardiace. e altfel in formele usoare de insuficienta cardiaca,
dieta hiposodata plus repausul fizic determina o neta ameliorare.
2radul de restrictie al ingestiei de sodiu depinde de severitatea insuficientei
cardiace. In insuficienta cardiaca severa se recomanda o restrictie mare a ingestiei de sare
" sub ' gr3 zi) ceea ce se poate realiza prin regimul 4empner " ' %g . de fructe, )(( gr
orez, 5(-*( gr .zahar, 5(( gr compot cu un continut de (,* gr de 6a+l ) sau prin regimul
+arel " 7(( ml lapte cu un continut de ' gr de 6a+l ). In general, in cadrul regimului
hiposodat se evita alimentele cu sodiu " branza , mezeluri , cereale , paine , etc.).
/estrictia de lichide nu este necesara in mod obisnuit. In conditiile unei diete
hiposodate, bolnavul cu insuficienta cardiaca poate bea apa dupa nevoi, adica ',*-) l in
)8 h. In cazul hiponatremiei de dilutie , aparuta tardiv la bolnavii cu insuficienta
cardiaca ce isi pierd capacitatea de a e!creta apa , se recomanda o restrictie a ingestiei de
apa.
/egimul alimentar consta intr-o alimentatie variata si bogata in vitamine, mese
fractionate , regim hipocaloric la obezi, hipertensivi si coronarieni. 0e va urmari greutatea
bolnavului sa nu depaseasca valoarea normala. Alcoolul , cafeaua si ceaiul sunt permise
in cantitati mici, fumatul trebuie interzis. 0e vor asigura proteine suficiente "' gr3%ilocorp
), cantitatea de lipide va fi redusa, iar fructele, sucurile, zarzavaturile si zeama de fructe
vor fii administrate in cantitati mai mari. 0e reduce sarea, in formele severe se permit '
-',* gr sare de bucatarie3 zi, iar in unele cazuri " 6efri! ) se permit 5 gr sare# cantitatea
de lichide zilnica nu va depasii '-'3) litri lichid-iarna si ) litri - vara .
/egimul va fi normocaloric, hipocaloric sau
hipercaloric, in functie de necesitatile bolnavului in cauza. -rebuie sa fie bogata in
vitamine, sa contina proteine "se administreaza multe fructe si legume ) , deoarece pierde
potasiu prin diuretice si va contine ' gr proteine3 %g corp, fiind echilibrat in glucide si
moderat in lipide. 9esele vor fi mici si fractionate " 8-* 3 zi), ultima masa va fi luata
inainte de culcare.

A. Sunt perm!se urmatoarele al!mente
- laptele " numai in limita cantitatii permise) , cas, urda, branza#
- carne de vaca, pasare slaba in cantitate limitata cca . '(( -'*( gr3 zi# pestele de rau slab,
fiert, fript sau copt#
- paine alba fara sare#
- grasimile - untul nesarat, smantana, frisca, uleiul vegetal#
- fructele fierte in compoturi, sucuri de fructe#
- legume sub forma de salate, piureuri, budinci , evitand pe cele care produc meteorisme
si cele bogate in sodiu " varza, telina, spanacul)#
- bauturile sub forma de ceaiuri de plante, sucuri de fructe.
B. Sunt !nterz!se urmatoarele al!mente
- branzeturi grase " cascaval, branzeturi topite)#
- carnea grasa de porc, gasca, rata, mezelurile , pestele sarat#
- ouale in cantitate e!cesiva#
- painea cu sare sau fainoasele preparate cu bicarbonat sau sare#
- legumele bogate in sodiu: telina, sfecla, spanac#
- dulciuri preparate cu sare sau cu multa grasime#
- bauturi: alcoolul sub orice forma , apele minerale, iaurtul, ceaiul tare, cafeaua#
- condimentele cele iuti, boiaua piperul#
- mustarul cu sare, ceapa, usturoiul.
B. Tratamentul med!#amentos
a, Ton!#ard!a#e+ sunt substante obtinute din unele plante si anume: igitalis
purpureea, igitalis lanata, 0trophantus gratus, 0trophantus %ombe. 9edicatia
tonicardiaca reprezinta medicatia de baza a insuficientei cardiace. 0e administreaza ori de
cate ori insuficienta cardiaca nu se compenseaza prin repaus si regim desodat.
Preparatele digitalice actioneaza imbogatind metabolismul miocardului, marind
forta de contractie a inimii, scazand frecventa cardiaca. atorita acestor actiuni creste
debitul cardiac, scade presiunea venoasa , se reduce volumul inimii, creste diureza si se
diminua edemele.
-onicardiacele cele mai des folosite sunt igitala si 0trofantina . 0trofantina are o
actiune rapida si de scurta durata fiind utilizata in formele acute, dar nu este recomandata
in tratamentul cronic. igitala actioneaza mai lent, are o durata de actiune mai lunga si se
acumuleaza in organism.
+ele mai cunoscute preparate de 0trofantina sunt: 0/:;A6-I6A
4:9<$-I61& si 1A<AI6A. 0e administreaza numai intravenos, fiind indicate doar
in cazurile de urgenta.
6u se administreaza imediat dupa igitala, ci dupa o pauza de '-) zile.
Preparatele de igitala sunt e!trase din igitalis purpureea sau din
igitalis lanta "&anatosid-+, igo!in, ezlanosid, +edilanide- substante care se
administreaza fie pe cale intravenoasa , fie oral).
-&anatosid- + " (,8 mg 3fiola) isi manifesta efectul dupa '( min. ,cu intensitatea ma!ima
de '-) h . In tratamentul de atac se folosesc intravenos ',7- ',= mg 3zi, administrate in 8
prize sau per os '-) mg " de 5 ori 3zi ,I zi cate ')-)* picaturi sau 8-7 dra.euri).
-ratamentul de intretinere se realizeaza cu picaturi sau dra.euri cu doza ce reprezinta
apro!imativ > din doza tratamentului de atac " (,* , ' mg 3zi ).
igo!in- se prezinta sub forma de comprimate ce contin (,)* mg glicozid si sub forma de
solutie alcooloica glicerinata ce contine (,* mg glicozid. &a adulti in tratamentul de atac
se folosesc (,* mg3 zi, administrat oral, pana la compensare " cateva zile) , apoi
intretinere cu (,')*- (,* mg 3 zi# in urgente ,daca pacientul nu i s-a mai administrat
digitala, se in.ecteaza intravenos lent (,* , 'mg, repetand la nevoie dupa 8-7 ore inca (,*
mg. &a copii se administreaza oral (,()*mg3 %ilocorp la 7 ore in )-8 doze pentru
digitalizare, apoi intretinere cu (,(')*mg3%ilocorp si pe zi.
-6idacil- in tratamentul de atac se foloseste doza de (,=-'mg3zi timp de 5-* zile, iar in
tratamentul de intretinere doza de (,'-(,)mg3zi.
-ezlanosid- se prezinta sub forma de fiole a )ml solutie in.ectabila continand
dezacetillanatozida (,8 mg . Are actiune rapida , isi manifesta efectele dupa '( -5( min.,
intensitatea ma!ima fiind realizata dupa '-) h . Pentru digitalizarea rapida se foloseste
doza de (,7-',= mg " )-8 fiole3zi), dozele fiind fractionate si administrate la 8-= h
interval.
- igitalina , se prezinta sub forma de solutie hidroalcoolica gicerinata continand
digito!ina ' mg 3ml sau *( picaturi. 0e administreaza la adulti oral (,)-(,* mg 3zi " '(-'*
picaturi), pana la corectarea tahicardiei si compensare, apoi (,= mg3zi timp de 5-= zile .
&a copii , dupa varsta , in prima zi se administreaza (,' -(,8 mg, in )-5 zi (,'-(,) mg,
apoi intretinere cu (,()*- (,(* mg zilnic sau la ') zile .
+ontraindicatiile igitalei sunt reprezentate de fenomenele de supradoza. digitalic
si de cazurile de soc sau colaps. Into!icatia cu igitala se manifesta prin tulburari de
ritm si conducere " e!trasistola, tahicardii paro!istice), tulburari gastrointestinale
" greturi, varsaturi, anore!ie).In caz de supradozare principala masura consta in oprirea
tratamentului cu igitala, apoi incetarea administrarii de diuretice , limitarea efortului
fizic, sarii de potasiu, chinidinei.
In tratamentul cu igitala foarte util este sa se masoare in fiecare zi pulsul pentru
a aprecia rezultatele terapeutice si pentru a surprinde eventualele fenomene de into!icatie.
B .D!uret!#ele+ reprezinta o medicatie importanta avand drept scop eliminarea de
sodiu si de apa din organism ameliorand munca inimii. $le pot fi administrate in orice
forma de insuficienta cardiaca, avand o to!icitate slaba, efect diuretic prelungit si
important, fara reactii adverse deosebite si fara grave tulburari electrolitice. Pericolul
hipopotasemiei se previne administrand concomitent clorura de potasiu.
intre diureticele tiazidice fac parte: 6efri!, 1fri!, ;urosemid, ele putand fi
administrate in orice insuficienta cardiaca.
- 6efri!- se administreaza pe cale orala )-8 tablete zilnic" *(-'(( mg )sau )-5 ori 3
saptamana.
- ;urosemid- se prezinta sub forma de fiole a ) ml solutie apoasa continand
furosemid )( mg. Prezinta un efect important , imediat si rapid. 0e administreaza
intravenos lent " '-5 fiole a )( mg) sau '-5 comprimate a 8( mg 3zi sau la ) zile. &a
bolnavii cu edeme cardiace ' doza, de 8( mg, poate duce la pierderea de pana la 7 litri de
apa. ;urosemidul este eficace la bolnavii rezistenti la diuretice tiazidice. Poate fi utilizat
in doze de 8( mg pana la *(( mg. Poate produce dezechilibre electrolitice: hiponatremie,
hipopotasemie, hiperuricemie, accidente alergice si tulburari digestive.
- Alte diuretice utilizate sunt: inhibitorii aldosteronului " Aldactana,
0pironolactona), acidul etacrinic cu efect important si rapid, se administreaza comprimate
de (,(*( g , '-8 3zi , dupa mese si fiole de (,()* g, '-8 3zi , intravenos.
In insuficienta cardiaca refractara la tratament se administreaza cure discontinue
de corticoizi " Prednison).
C. Alte tratamente
- :!igenoterapia este indicata in cazurile acute si in vazurile cronice cu leziuni
pulmonare#
- $misia de sange "5((-*(( ml) se practica in insuficienta cardiaca acuta si forma cronica
severa cu edeme mari#
- $vacuarea colectiilor lichidiene cand respiratia este stan.enita#
- 9orfina se face in edemul pulmonar acut si cordul pulmonar acut , iar anticoagulantele,
in formele cu accidente tromboembolice.
C . TRATA'ENTUL CO'(LICATIILOR
-ratamentul edemului pulmonar acut se aplica de urgenta in urmatoarea
succcesiune: pozitia sezanda cu membrele inferioare in pozitie declina, garouri prin
rotatie " la * minute ) la cele 8 e!tremitati, o!igen prin sonda nazala, 9orfina intravenos
"'-)cg),sangerare "5((-*((ml in * minute), diuretice " ;urosemid , ) fiole, (,8(mg
intravenos sau $decrin *( mg in perfuzie), tonicardiace " &anatosid-+ intravenos ' fiola,
igo!in sau 0trofantina intravenos), 9iofilin intravenos.
aca tensiunea artiala este scazuta se administreaza tonicardiace Isuprel )-7 fiole
de (,)mg in )*(ml ser glucozat *?, o!igen, 9orfina, @@+, e!tran. In $.P.A. de
origine infectioasa se face sangerare si se administreaza @@+, tonicardiace si o!igen. In
$.P.A. din marile hipertensiuni se combate energic hipertensiunea cu /aunervil "' fiola
intravenos lent), +atapresan sau /egitina.
<) -ratamentul insuficientei cardiace congestive rapid instalate implica repaus la pat " nu
absolut) , o!igen, restrictie mare de sare, ;urosemid, Acid etacrinic, &anatosid-+ "5-8
fiole intravenos pe zi).
c.) -ratamentul cordului pulmonar acut: o!igen pe cale nazala, analgetice " Algocalmin,
9ialgin ), Atropina , in caz de bradicardie si hipotensiune # Papaverina intravenos ,
Izoproterenol in perfuzie, 6oradrenalina in caz de soc , digitalice in.ectabile "&anatosid ,
+ ), asociat cu ;urosemid intravenos tratament anticoagulant sau trombolitic ,antibiotice
in zilele urmatoare.
-ratamentul cordului pulmonar cronic se adreseaza, in primul rand, bolii
pulmonare cauzale .0e administreaza antibiotice " -etraciclina )gr3zi sau Ampicilina
8gr3zi ), bronhodilatatoare " 9iofilin '-) fiole intravenos lent ), <ronhpdilatin sau
Alupent# corticoterapie oral sau @.+.+.# se urmareste dezobstruarea cailor aeriene prin
eliminarea secretiilor bronsice, prin hidratare corecta, cu -recid, <isolvol, o!igen
intermitent, antitusive cu prudenta# in stadiul de insuficienta cardiaca: sangerare,
diuretice, tiazidice "6efri! ) si tonicardiace.
CA(ITOLUL -
ROLUL ASISTENTEI 'EDICALE IN INGRI.IREA
BOLNA&ILOR CU INSUFICIENTA CARDIACA
&a bolnavii cu insuficienta cardiaca forta de contractie a inimii este scazuta si nu
poate asigura debitul de sange necesar functiilor normale ale organismului. in aceasta
cauza, aportul deficitar de substante nutritive si o!igen creeaza grave tulburari ale
metabolismului tisular, care reduce la randul sau forta de contractie a inimii si staza in
circulatia de intoarcere. Aceasta categorie de bolnavi necesita o ingri.ire speciala care are
ca scop :
a) reducerea nevoilor energetice ale organismului pentru a putea face fata
imbolnavirilor, deci , pentru a scadea fortul cardiac#
b) marirea fortei de contractie a inimii, marindu-se astfel capacitatea functionala.
Asistenta medicala detine o pozitie importanta in ingri.irea acestor categorii de
bolnavi. Pentru a-si indeplinii menirea nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si
sa aplice, chiar perfect, diferite tehnici de ingri.ire a bolnavului , ci trebuie sa
cunoasca si notiuni teoretice care sa-i permita depistarea unui semn precoce,
interpretarea acestuia si chiar, daca este nevoie, interventia in situatiile in care viata
bolnavului depinde de cunostintele sale.
/.As!*urarea repausulu! 0!z!#
+ asistenta se va ingri.ii ca bolnavii sa aiba ma!im de confort, sa evite efortul fizic
, saloanele sa aiba o ambianta placuta.
- bolnavii cu insuficienta cardiaca fiind dispneici, vor fi tinuti in pozitie sezanda
sau semisezanda, asistenta medicala va avea gri.a sa le asigure aceasta pozitie.
- patul va fi prevazut cu utila. au!iliar , precum si cu un numar mare de perne. In
cursul zilei patul va fi inlocuit cu un fotoliu avand gri.a ca bolnavul sa aiba spri.in sub
picioare
$. As!*urarea repausulu! ps!1!#
- asistenta medicala va avea gri.a sa fereasca bolnavul de tot ceea ce ar putea tulbura
echilibrul nervos, trebuie sa castige increderea bolnavului printr-o buna pregatire
profesionala.
- pentru a evita starile de neliniste va administra la timp medicamentele prescrise de
medic si va raspunde prompt la orice solicitare a bolnavului.
- asistenta medicala va insotii bolnavii la consultatiile de specialitate " e!aminari
radiologice, $42.)# va e!amina starea psihica a bolnavilor, vizitandu-l cat mai des si va
instrui vizitatorii asupra modului de comportare fata de bolnav.
-. As!*urarea !*!ene! personale a 2olna"ulu!
- Asistenta medicala va e!ecuta zilnic toaletele bolnavului fara ca acesta sa faca eforturi
prea mari, va face apoi o frectie cu alcool diluat pentru a imbunatatii circulatia periferica.
Pielea trebuie mentinuta in permanenta curata si uscata , deoarece pielea umflata se
infecteaza usor.
- 0e va schimba len.eria de pat si de corp zilnic.
3. (re"en!rea 0ormar!! trom2ozelor
- Asistenta medicala va e!ecuta zilnic masa.ul membrelor inferioare, in directia
curentului venos.
- In acelasi scop, asistenta medicala va asigura ridicarea membrelor inferioare la 5* grade
prin ridicarea patului sau prin asezarea unor suluri sub picioarele bolnavului.
- <olnavul va fi a.utat sa e!ecute muscari de fle!ie si e!tensie a membrelor inferioare
prin care se impiedica trombozarea si se elimina edemele.
4. Urmar!rea 0un#t!!lor "!tale s! "e*etat!"e
- Asistenta medicala va urmarii zilnic -.A. , pulsul central si periferic, respiratia, diureza,
tranzitul intestinal, temperatura.
- 0e urmareste bolnavul cu atentie pentru a observa semnele de agravare si complicatiile
care pot aparea " edem pulmonar, embolie pulmonara, tromboflebita) si va anunta imediat
medicul. 0tarile de constipatie vor fi combatute cu purgative.
- Asistenta medicala va tine evidenta e!acta a lichidelor consumate si eliminate de
bolnav, va urmari zilnic greutatea corporala dupa eliminarea scaunului si a urinei inainte
de masa.
6. Re*!mul al!mentar
- Asistenta medicala va urmari cu strictete respectarea regimului alimentar care va fi
hipocaloric pentru mentinerea greutatii corporale# hiposodat pentru a impiedica retinerea
apei in organism, contribuind la reducerea edemelor. 0e vor evita alimentele care contin
natriu : salicilat de sodiu# cantitatea de lichide zilnica nu va depasi '-) l3)8h . /atia
zilnica de alimente va fi impartita in 8 -* mese, iar ultima masa se va lua cu 5 ore inainte
de culcare.
%. Adm!n!strarea tratamentulu! med!#amentos
+ Asistenta medicala va administra medicatia prescrisa de medic# medicatia folosita
consta in cardiotonice , cel mai frecvent e igitala care se administreaza per os si daca nu
se administreaza dupa prescriptia medicala da fenomene de supradozare. 0e
administreaza si diuretice: ;urosemid, $deren, 6efri!, iar asistenta va avea gri.a sa
urmareasca diureza.
- /educerea edemelor si masei sangelui circulant se mai poate face si prin atarnarea
membrelor inferioare, reducand astfel flu!ul venos spre inima.
- :!igenoterapia este indicata si usureaza starea bolnavilor cu insuficienta cardiaca.
) Edu#at!a san!tara
+ Asistenta medicala contribuie la educarea bolnavului asupra noului regim de viata, dupa
e!ternare bolnavul va duce o viata ordonata evitand suprasolicitarile# se va evita munca
fizica. 0e respecta regimul dietetic, numarul meselor, se reduce sarea , cafeaua , alcoolul,
tutunul. In caz de imbolnaviri respiratorii: viroze, gripe, vor fi tratate imediat, deoarece
orice negli.enta, poate agrava boala.
-./ROLUL ASISTENTEI 'EDICALE IN IN&ESTIGATIILE (ARACLINICE
+olaborarea cu medicul la e!aminarea paraclinica este una din sarcinile
importante ale asistentei medicale.
0arcinile asistentei medicale in pregatirea si asistarea unui e!amen paraclinic sunt
urmatoarele:
- pregatirea psihica a bolnavului : i se e!plica bolnavului in ce consta e!amenul
care trebuie sa i se faca, caracterul inofensiv al e!aminarii#
- pregatirea si verificarea instrumentarului necesar efectuarii e!aminarii sau
recoltarii#
- dezbracarea si imbracarea bolnavului , Imbracarea si dezbracarea bolnavului se
face la solicitarea medicului si trebuie efectuata cu mult tact si finete, pentru a nu provoca
dureri sau miscari inutile #
- aducerea bolnavului in pozitiile adecvate e!aminarilor si spri.inirea lui#
- servirea medicului cu instrumentele necesare e!aminarii si a.utarea medicului in
efectuarea tehnicii#
- recoltarea produselor patologice si a analizelor biologice.
A. $!amenele paraclinice cuprind:
- e!amene de laborator care constau in recoltarea de sange pentru determinarea
A.0.@. ,ului " valori normale *-'( mm 3h, sau )(-*( mm3)8 h ), glicemiei " valori
normale =*-'(( mg ?) , lipidemiei " normal *((- B(( mg? ) , colesterolul " normal '*(-
)*C mg ? ).
- e!amen radiologic prin care se pot evidentia aspecte utile pentru diagnostic.
Astfel se observa o silueta cardiaca marita cu o configuratie ce depinde de boala cauzala,
iar la e!amenul plamanilor, se constata o crestere a dimensiunilor arterelor pulmonare,
dar transparenta pulmonara, nu este redusa.
- e!plorari hemodinamice care sunt utile atat pentru diagnostic cat si pentru
urmarirea insuficientei.
In insuficienta cardiaca stanga, viteza de circulatie este incetinita, constatandu-se:
'.timpul brat-limba este crescut cu mult peste limita superioara a normalului " '=
secunde), atingand 5( secunde#
). timpul brat-plaman este normal.
In insuficienta cardiaca dreapta viteza de circulatie este incetinita, constatandu-
se:
- timpul brat-limba este prelungit" poate atinge sau depasi )8 secunde)#
- timpul brat-plaman este prelungit" peste valoarea normala de 7 secunde).
Presiunea venoasa determinata la nivelul venelor de la plica cotului este mult crescuta.

-.$.DEFINITIA NURSING+ULUI
6ursing-ul a primit foarte multe definitii, dar cele mai importante sunt definitia
:.9.0.-ului, definitia Airginiei @enderson si definitia consiliului I.6." +.I.6.).
efinitia prezentata de :.9.0. stabileste ca nursing-ul este o parte importanta a
sistemului de ingri.ire a sanatatii cuprinzand :
- promovarea sanatatii #
- promovarea bolilor#
- ingri.irea persoanelor bolnave fizic-mintal, handicapate.
+ea mai acceptata definitie a fost a Airginiei @enderson# ea defineste nursing-ul
astfel: 0a a.uti individul fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau
recuperare, sa a.uti individul fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca actiunile pentru
promovarea sanatatii sau recuperare, cu conditia ca acesta sa aiba vointa, taria sau
cunoasterea necesare pentru a o face,si sa actioneze in asa fel incat sa-si poata purta
singur de gri.a cat mai curand posibil.
efinitia prezentata de +.I.6. :
6ursing-ul ca o parte integrala a sistemului de asistenta sociala cuprinde
ocrotirea sanatatii, prevenirea bolilor si ingri.irea bolnavilor fizic-psihic si a celor infirmi
de toate varstele in toate formele de asistenta sociala si asezari comunitare.


-.-. FUNCTIILE ASISTENTEI 'EDICALE sunt:
'. de natura independenta
). de natura dependenta
5. de natura interdependenta
'. +ele de natura independenta se refera la faptul ca asistenta asista sau ingri.este
pacientul din proprie initiativa, temporal sau definitiv. Aceste ingri.iri sunt:
a.) e confort , atunci cand persoana bolnava nu-si poate indeplini aceste functii.
Ingri.irile de confort sunt in functie de varsta pacientului, de natura bolii si de alte
dificultati fizice, psihice, sociale.
b.)Asistenta stabileste relatii de incredere cu persoana ingri.ita si apartinatorii.
c.) &e transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il sustine.
d.) $ste alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune
de viata si sanatate.
). +ele de natura dependenta se refera la faptul ca asistenta la indicatia medicului aplica
metodele de observatie, de tratament sau de readaptare, observa la un pacient modificarile
provocate de boala sau tratament si le transmite medicului.
5.+ele de natura interdependenta , in cadrul acestei functii asistenta colaboreaza cu alti
profesionisti din domeniul sanitar, social , educativ, administrativ si participa la activitati
interdisciplinare, de e!emplu:
- actiunea de depistare a tulburarilor de ordin fizic, psihic, social.
- actiunea de educatie pentru sanatate si sensibilizare asupra responsabililor si
asupra drepturilor pe care le are populatia in materie de sanatate.
- actiuni de rezolvare a problemelor psiho - sociale.
- participa la organizarea sau gestionarea centrelor sau unitatile de ingri.ire.
9ai e!ista o serie de functii care de fapt se regasesc in cele anterior amintite:
'.;unctia profesionala , este rolul cel mai important al asistentei,acela de a se ocupa de
pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face pentru pacient ceea ce el nu poate
sa faca# aici intra functia tehnica, de grup psiholog, preventiva# tot aici intra promovarea
mentinerii sanatatii,prevenirea imbolnavirilor si ingri.irea in situatii de imbolnaviri si
recuperare.
).;unctia educativa , presupune alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice,
de a sti sa comunice, de a sti sa fie convingator.
5.;unctia de cercetare , aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice, dar si
acestea pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare. Asistenta ca
participanta in echipa de cercetare alaturi de medic, devine o parte componenta si poate
sa-si aduca aportul la dezvoltarea stiintelor medicale.
-.3.A(LICAREA NOR'ELOR DE CONDUITA SI TE5NICA SECURITATII IN
'UNCA
Ingri.irea bolnavilor este o munca de mare raspundere, personalul mediu sanitar
"asistenta) isi desfasoara activitatea in vederea prevenirii si tratarii unor boli, iar timpul pe
care il petrece la patul bolnavului este in general de 7-') ore. atorita misiunii delicate
personalitatea asistentei medicale trebuie sa fie marcata de sensibilitate impletita cu tarie
de caracter fundamentata pe o comple!a pregatire profesionala, de gradul de
constiinciozitate depind vieti omenesti. Pentru e!ercitarea meseriei de asistenta este
necesar a fi inzestrat cu anumite inclinatii si aptitudini care printr-o pregatire temeinica se
dezvolta in trasaturi morale ce vor influenta in mod pozitiv conduita personalului mediu
sanitar. +unostintele si baza pregatirii teoretice a unei asistente se castiga in scoala prin
verigile din lanturi disciplinare care contribuie la pregatirea profesionala. upa
terminarea scolii, dezvoltarea cunostintelor profesionale nu trebuie sa se opreasca nici un
moment, trebuie sa fie autodidacta si pentru acest lucru are la dispozitie reviste, carti,
simpozioane, cursuri de pregatire profesionala
.

-.4. CALITATILE ASISTENTEI 'EDICALE
+alitatile asistentei medicale se impart in 5 mari categorii:
'. +alitati morale
). +alitati fizice
5. +alitati de bun tehnician
1. Calitatile morale cuprind:
- stapanire de sine, rabdare datorita carora asistenta poate sa depaseasca momentele
critice create de starea psihica si fizica a bolnavului
- optimism, seninatate
- calitatea de a se apropia de bolnav, de apartinatorii acestuia, de a castiga increderea
si pentru a le oferi un confort medical
- constiinciozitate , de care depinde nu numai evolutia bolii, dar si viata bolnavului
- punctualitate in toate sarcinile de serviciu
- devotament fata de bolnav dus pana la abnegatie
- promptitudine in luarea deciziilor, ingeniozitate, luciditate, initiativa in fata unor
situatii problema
- pastrarea secretului profesional
- atitudine principala fata de tovarasi, de munca sau fata de echipa in care lucreaza.
2. Calitati fizice
Asistenta trebuie sa aiba forta fizica pentru a face fata unor actiuni ca:
- transportul, mobilizarea bolnavului
- rezistenta fizica necesara activitatii in ture si in timpul indelungat petrecut de
asistenta in picioare pe parcursul orelor de munca
- miscari sigure si coordonate
3.Calitati de bun tehnician , se refera la cunoasterea functionalitatii aparaturii
medicale, se utilizeaza in investigatii, tratamente, sali de sterilizare, avand in vedere
tehnicile moderne care patrund si in domeniul aparaturii medicale.



$.6. LOCUL DE 'UNCA AL ASISTENTEI 'EDICALE
&ocul de munca al asistentei medicale este cuprins in:
- spitale
- policlinici
- circumscriptii sanitare
- crese, gradinite, centre de recoltare si conservare
0pitalul este unitatea sanitara care asigura asistenta sociala completa de
specialitate, preventiva, curativa si de recuperare a bolnavilor.
0pitalul ingri.este anumite categorii de bolnavi:
- bolnavi in stare grava care au nevoie de o permanenta supraveghere
- ingri.este imbolnaviri, cazuri rare care se diagnosticheaza mai greu si este
nevoie de tot felul de investigatii si supraveghere
- bolnavii care necesita interventii chirurgicale
- bolnavii cu boli infecto , contagioase pentru a fi izolati de restul populatiei
0pitalul este amplasat sub forma de:
a.) spital pavilion
b.) spital bloc
0pitalul pavilion , asigura mai multa liniste pentru bolnav, previn infectiile intra ,
spitalicesti " nozocomiale).ezavanta.ul este ca intretinerea lor este mai costisitoare,
necesita mai mult personal, colaborarea dintre sectii este mai greu de realizat
0pitalul bloc , avanta.ele sunt tocmai dezavanta.ele spitalului pavilion. Atat la spitalul
pavilion, cat si la cel bloc se intalnesc mai multe componente functionale:
- serviciul de primire
- sectie de spital
- servicii de diagnostic si tratament " laborator, serviciul de radiologie,
e!plorari functionale)
- serviciul administrativ gospodaresc.

$.%. TINUTA ASISTENTEI 'EDICALE
-inuta asistentei medicale, echipamentul de protectie trebuie sa fie totdeauna
curat apretat, calcat, adecvat cu statura fiecaruia.
urata purtarii aceluiasi echipament nu trebuie sa depaseasca 5 zile " dar poate fi
schimbat ori de cate ori este nevoie).@alatul si boneta trebuie sa fie adaptate la statura
asistentei pentru a avea prestanta, pentru a fi ordonata in fata bolnavilor si a intregului
personal medico , sanitar, pentru a castiga increderea, nu dispretul.
Asistenta inainte de a-si lua echipamentul, verifica integritatea si curatenia
acestuia. @alatul se imbraca dupa ce au fost scoase hainele de strada . <oneta va fi
aran.ata incat sa acopere foarte bine parul. 2hetele vor fi curate, comode si silentioase.
9astile de tifon care prote.eaza gura vor fi curate, dezinfectate prin sterilizare si vor
cuprinde 8 -* straturi de tifon. Aceste masti sunt purtate in saloanele de nou , nascuti, sali
de operatie, sali de nastere, la bolnavii contagiosi la care asistenta e!ecuta diverse tehnici.
9anusile sunt de cauciuc si sunt indispensabile diverselor tehnici " recoltat de analize,
pansat de plagi, transport de produse patologice ale bolnavului) si alte tehnici de ingri.ire
a bolnavilor
.Asistenta este obligata sa poarte echipament de protectie in timpul serviciului si
sa pastreze toate regulile de igiena personala.
$.). OBIECTI&ELE ASISTENTEI 6N SATISFACEREA NE&OILOR
FUNDA'ENTALE
In modelul conceptual al Airginiei @enderson se enunta faptul ca orice fiinta
umana indiferent de varsta, se!, are o serie de necesitati care trebuie satisfacute. +adrul
conceptual al Airginiei @enderson se bazeaza pe definirea a '8 nevoi fundamentale cu
corespondentele lor bio- psiho- sociale. Atingerea de catre pacient a independentei in
satisfacerea nevoilor este telul profesiei de asistent. In conceptul Airginiei @enderson
asistenta trebuie sa stie ca o nevoie fundamentala este o necesitate vitala a fiintei umane
pentru a-si asigura starea de bine in apararea fizica si mentala.
+ele '8 nevoi fundamentale in conceptul Airginiei @enderson sunt:
'. 6evoia de a respira
). 6evoia de a alimenta si hidrata
5. 6evoia de a elimina
8. 6evoia de a se misca si a avea o buna postura
*. 6evoia de a dormi #i a se odihni
=. 6evoia de a se imbraca si dezbraca
B. 6evoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
7. 6evoia de a fi curat, de a-si prote.a tegumentele
C. 6evoia de a evita pericolele
'(. 6evoia de a comunica
''. 6evoia de a actiona dupa credintele si valorile sale
'). 6evoia de a se realiza
'5. 6evoia de a se recrea
'8. 6evoia de a invata
-oate aceste '8 nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane. Prima
dimensiune cea biologica,psihologica,culturala si spirituala . In afara de Airginia
@enderson s-a mai facut o clasificare a nevoilor umane conform teoriei lui 9asloD.
9asloD a fost psiholog si umanist american care afirma ca e!ista * categorii de nevoi
umane ierarhizate in ordinea prioritatilor. Aceste * nevoi sunt:
'. 6evoi fiziologice
). 6evoi de securitate
5. 6evoi de apartenenta
8. 6evoi de cunoastere
*. 6evoia de realizare
upa teoria lui 9asloD trebuie satisfacute mai intai nevoile de baza, fiziologice,
securitate, ca persoana sa poata tinde spre celelalte nevoi din cele '8. +a sa mentina un
echilibru fiziologic si psihologic pacientul si individul in general trebuie sa atinga un
nivel minim in satisfacerea nevoilor sale.
/.ROLUL (RO(RIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN
(REGATIREA BOLNA&ULUI (ENTRU RECOLTAREA DE
(RODUSE BOILOGICE SI (ATOLOGICE
Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de analizat.
$le pot fi produse normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor produse provenite de
la individ e nevoie sa se respecte o serie de reguli si conditii de recoltare. $!amenul de
laborator e!prima in ceea ce priveste morfologia,fizionomia si biochimia acestuia.
$!amenele de laborator efectuate produselor biologice " normale) si patologice,
completeaza simptomatologia bolii cu elemente obiective, reflectand modificarile aparute
in organism.
Analizele de laborator pot confirma sau infirma diagnosticul clinic.
- reflecta evolutia bolii
- reflecta eficienta tratamentului
- confirma vindecarea
- semnaleaza aparitia unor complicatii
e asemenea, e!aminarile de laborator permit depistarea unor cazuri de boli
infectioase precum si persoanele purtatoare de germeni patogeni,ele avand rol in
profila!ia bolilor contagioase.
1tilitatea si obiectivitatea rezultatelor e!amenelor de laborator depind de modul
cum se efectueaza e!amenul de laborator. upa modul de efectuare a analizelor intra in
sarcina personalului de laborator, recoltarea produselor este efectuata de asistenta
medicala, in ma.oritatea situatiilor.
Pentru a se realiza in conditii optime recoltarea, asistenta trebuie sa respecte
urmatoarele norme:
'. :rarul recoltarii
). $fectuarea pregatirii psihice si fizice a bolnavului
5. Pregatirea instrumentarului si a materialului necesar pentru recoltare.
8. -ehnica recoltarii propriu-zise
*. +ompletarea buletinului de trimitere la laborator si etichetarea
produsului recoltat
=. Pastrarea si transportarea produsului recoltat
Efectuarea pregatirii psihice
Pregatirea psihica va fi facuta cu mare atentie si consta in instruirea lui privind
comportamentul sau in timpul recoltarii, colaborand cu asistenta pentru reusita recoltarii
si inlaturarea starii de teama. in punct de vedere fizic, bolnavul este pregatit fie printr-
un regim alimentar, fie printr-un repaus la pat asezandu-l intr-o anumita pozitie, fie prin
intreruperea unui tratament medicamentos care ar putea influenta rezultatul analizelor.
+ompletarea imediata a buletinelor de analiza si etichetarea produselor, asigura
evitarea inlocuirii rezultatelor intre ele,de fapt, ce ar putea duce la grave erori.
<uletinul de analiza se completeaza cu numele,prenumele bolnavului,sectia si
numarul salonului,natura produsului,analiza ceruta,data recoltarii,numele celui care a
recoltat. Pentru anumite e!aminari " serologice) se mai completeaza se!ul,
varsta,dispensarul medical si intreprinderea unde lucreaza.
$tichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele bolnavului care
se lipesc pe recipientele respective.
1n produs neetichetat nu poate fi utilizat pentru analiza. /ecoltarea unor produse
in conditii sterile urmareste ca produsul recoltat sa nu fie suprainfectat- introducerea in
produs a unor germeni introdusi din afara. 0uprainfectarea produsului se poate face cu
germeni straini proveniti de la bolnavi, de la asistenta, din aer sau din instrumentarul
folosit. Asistenta va transporta produsele recoltate astfel incat ele sa a.unga la laborator
cat mai repede si-n starea in care au fost in organism. 0e trimit imediat pentru a evita
alterarea. +and se transporta de la un spital la altul sau dintr-o localitate in alta,se
ambaleaza astfel incat sa nu se sparga, sa nu se deterioreze. Aceeasi gri.a o va avea
asistenta si pentru transportul de pe sectie la laborator.
Recoltarea sangelui pentru examene hematologice si biochimice
/ecoltarea se face prin intepare" la adult pulpa degetului sau lobul urechii, la copil
fata plantara a halucelui sau calcai ) prin punctie venoasa,punctie arteriala.
Pentru ma.oritatea recoltarilor de sange este necesar ca bolnavul sa fie
nemancat"nu a ingerat nici un aliment solid sau lichi timp de ') ore). In practica se
recomanda bolnavului sa nu mai manance nimic de la cina pana dimineata cand se face
recoltarea.
9ateriale necesare: tava medicala acoperita cu camp steril, doua seringi de '( cm
sterilizate, trei ace de punctie venoasa cu mandren sterilizate, uscate si verificate,
alcool,tinctura de iod, tampoane de vata, garou de cauciuc, casoleta cu compuse sterile,
leucoplast, musama, perna tare elastica pentru articulatia cotului, recipienti de recoltare,
eprubete si flacoane sterile, uscate, goale sau cu substante chimice, anticoagulante sau de
alta natura in functie de felul analizei pentru care se face recoltare, numerotate cu creion,
medii de cultura,tavita renala.
$tape de e!ecutie:
'. Pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:
- se aleg materialele necesare si se aseaza pe tava#
- se transporta tava cu materialele in apropierea bolnavului.
). Pregatirea fizica si psihica a bolnavului:
- se anunta bolnavul si i se e!plica necesitatea tehnicii
- se aseaza bolnavul in pozitia necesara " in functie de locul punctiei)#
- se dezbraca bratul ales astfel ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere#
- se aseaza sub bratul bolnavului perna elastica si apoi musamaua#
- se solicita bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara.
5. 0e monteaza seringa.
8. 0tabilirea locului punctiei:
- se stabileste bratul la care se face punctia#
- se e!amineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului#
- se stabileste locul de e!ecutare a punctiei.
*. $!ecutarea punctiei:
- se aplica garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mi.locie a
bratului#
- cu inde!ul mainii stangi se palpeaza locul pentru punctie#
- se dezinfecteaza locul punctiei#
- se cere bolnavului sa inchida si sa deschida pumnul de cateva ori si sa ramana cu
el inchis #
- avand seringa in mana dreapta intre police si celelalte degete, cu inde!ul se
fi!eaza amboul acului atasat#
- cu policele mainii stangi fi!eaza vena la 8-* cm sub locul punctiei si e!ecuta o
compresiune si o tractiune in .os asupra tesuturilor vecine#
- se introduce acul in mi.locul venei in directia a!ului longitudinal al venei si se
impinge de-a lungul ei la o adancime de '-',* cm#
- cu mana stanga se trage incet pistonul, aspirand sange " sangele trebuie sa apara
in seringa)#
- se continua aspirarea sangelui in seringa pana se e!trage cantitatea de sange
necesara#
- se desface garoul si bolnavul deschide pumnul#
- se aplica un tampon de vata uscat peste locul unde este acul si se retrage acul
printr-o miscare rapida#
- se dezinfecteaza locul punctiei cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod care
va fi mentinut la bolnav timp de *-'( minute, pentru hemostaza#
- se scoate acul de la seringa si sangele recoltat se goleste in recipientul pregatit#
- spalare pe maini cu apa curenta si sapun.
=. Ingri.irea bolnavului dupa tehnica# reorganizarea locului de munca si pregatirea
sangelui recoltat pentru laborator.
in sangele recoltat se fac urmatoarele analize:
A.0.@.- ul
0e va recolta prin punctie venoasa, fara staza. Pentru aceasta se aspira in prealabil
in seringa (,8 ml citrat de sodiu 5,7? si se recolteaza ',= ml sange. Aalorile normale:*-
'( mm3h sau )(-*( mm3)8 h. &a femei valoarea este cu ' sau cu 5 mm mai crescuta fata
de barbat.
Anal!ze 2!o#1!m!#e
&ipidemia , se recolteaza dimineata pe nemancate, )-* ml de sange fara substanta
anticoagulanta prin punctie venoasa.
Aalori normale:*((-B(( mg?
+olesterol - se recolteaza dimineata pe nemancate )-* ml sange prin punctie
venoasa fara substanta anticoagulanta.
Aalori normale:'*(-)*( mg?
2licemia , se recolteaza sange prin punctie venoasa ) ml sange pe substanta
anticoagulanta"florura de natriu) 8 mg si se va trimite la laborator.
Aalori normale: ' gE -',)(gE.
$.(REGATIREA BOLNA&ULUI (ENTRU E7(LORARI RADIOLOGOCE
$!amenul radiologic al inimii cuprinde :radiografia , radioscopia, %imografia,
radiocardiograma, angiocardiografia.
In practica obisnuita se intrebuinteaza e!amenul radiologic si radioscopic.
Radioscopia- e!amen direct, proiectandu-se silueta cardiovasculara pe un ecran
fluorescent. Permite e!amenul in miscare, dar ramane un e!amen subiectiv, care nu
permite comparatia an timp.
Radiografia- ofera o imagine obiectiva, care permite comparatia in timp , sesizeaza
numeroase amanunte care scapa radioscopiei si prezinta un grad mai redus de
periculozitate pentru medic.
$tapele de e!ecutie:
'. Pregatirea psihica a bolnavului- bolnavul este anuntat si i se e!plica conditiile in
care se realizeaza "camera in semiobscuritate ):
- va fi condus la serviciu de radiologie#
- se e!plica bolnavului cum trebuie sa se comporte in timpul e!punerii " va
e!ecuta cateva miscari de respiratie, iar radiografia se va face in apnee dupa o
respiratie profunda).
). Pregatirea fizica
- asistenta a.uta bolnavul sa se dezbrace complet in zona toracica#
- se departeaza obiectele radioopace #
- se aseaza bolnavul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse
inainte fara sa ridice umarul cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul in
spatele ecranului. +and pozitia verticala este contraindicata se aseaza bolnavul in pozitie
sezanda sau decubit. Asistenta are rolul de a a.uta bolnavul in timpul e!aminarii , sa ia
pozitiile ceruta de medic.
5. Ingri.irea bolnavului dupa tehnica
<olnavul va fi a.utat sa se imbrace , va fi condus la pat, medicul va nota in foaia de
observatie e!amenul radiologic si data.
-.(REGATIREA BOLNA&ULUI (ENTRU ELECTROCARDIOGRA'A
$lectrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor
bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. $a reprezinta o metoda de investigatie
e!trem de pretioasa in diagnosticul unei cardiopatii, in general, in suferintele
miocardului si este o metoda care recunoaste o boala de inima cu evolutie lenta atunci
cand $42 se efectueaza la efort. Inregistrarea electrocardiogramei se face cu a.utorul
unor aparate speciale numite electrocardiograme de tipuri diferite. <olnavul este
racordat la aparat printr-un cablu cablu , bolnav# la e!tremitatea distala a cablului
sunt atasate niste placute metalice numite electrozi in numar de '(, necesare pentru a
inregistra 8 derivatii standard si unipolare si = derivatii precordiale notate cu A'-A=.
$tapele de e!ecutie:
'. Pregatirea bolnavului
- asistenta pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a inlatura
factorii emotionali#
- se transporta bolnavul in sala de inregistrare, de obicei cu caruciorul, cu '(-'*
minute inainte de a inregistrare#
- bolnavul va fi dezbracat in partea superioara a corpului si la nivelul
membrelor inferioare#
- va fi culcat pe canapea si rugat sa-si rela!eze musculatura.
). 9ontarea electrozilor
Placile electrozilor se monteaza pe partile moi, sub placa de metal a electrozilor se
aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit" o lingura sare la un pahar de apa) ,
iar la aparatele noi se foloseste o pasta speciala. +ei '( electrozi" 8- pentru membre si
=- pectorali) se fi!eaza pe bolnav in felul urmator:
a) 9ontarea electrozilor pe membre:
- rosu-mana stanga
- galben-mana dreapta
- verde-picior stang
- negru-picior drept
b) &a nivel precordial derivatiile precordiale se noteaza cu A'-A)#A5-A8#A*-A=.
A'- in spatiul 8 intercostal pe marginea dreapta a sternului "rosu)#
A)- spatiul 8 intercostal pe marginea stanga a sternului"galben)#
A5- intreA)-A8"verde)#
A8- spatiul * intercostal stang pe linia medioclaviculara"maro)#
A*- intersectia de la orizontala dusa din A8 si linia anterioara a!ilara stanga"negru)#
A=- intersectia dintre orizontala dusa din A8 si linia a!ilara mi.locie stanga"verde).
: electrocardiograma normala cuprinde undele numite conventional P,F,/,0,-,1#
segmentele - distanta dintre doua unde"PF si 0-), iar intervalele sunt portiuni de
traseu care cuprind unde si segmente P-F si F--. In practica, electrocardiograma este
foarte utila pentru diagnosticul tulburarilor de ritm, tulburarilor de conducere,
cardiopatiilor ischemice coronariene, into!icatii cu unele droguri " +hinidina,
igitala).
3.ROLUL (RO(RIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI
IN SATISFACEREA NE&OII DE A SE 'ISCA SI DE A 'ENTINE O BUNA
(OSTURA
0copul este de a cunoaste care sunt pozitiile pe care le ia bolnavul in pat sau in
care acestia trebuie asezati pentru ingri.iri, e!aminari speciale si alte acte medicale.
Pozitia bolnavului in pat este determinata de boala si starea lui generala. In functie
de aceasta bolnavul poate avea:
'. Pozitia activa , reprezinta pozitia pe care o ia bolnavul singur, se misca singur, nu
are nevoie de a.utor.
). Pozitia pasiva , in stare grava, bolnavul este lipsit de forta fizica si are nevoie de
a.utor pentru miscare si pentru a-si schimba pozitia.
5. Pozitia fortata , este o pozitie neobisnuita impusa de bolnav.
Pozitiile in care poare fi asezat un bolnav sunt:
- pozitia decubit dorsal
- pozitia semisezanda
- pozitia sezanda
- pozitia decubit lateral
- pozitia trendelemburg "declina)
- pozitia decubit ventral
- pozitia ginecologica
- pozitia genu-pectorala
&a bolnavii cu insuficienta cardiaca pozitia indicata este cea sezanda cu gambele
atarnate ce se realizeaza aducand bolnavul sezand pe marginea patului, iar sub picioare
asezandu-se un taburet, bolnavul fiind invelit cu o patura.
4.ROLUL (RO(RIU SI DELEGAR AL ASISTENTEI
IN SATISFACEREA NE&OII DE A SE ALI'ENTA
Alimentatia constituie substratul vietii fiind realizata prin aportul permanent de
substante nutritive. &a omul bolnav alimentatia are in vedere stabilirea unui regim
echilibrat corespunzator bolii.
Alimentatia rationala reprezinta aportul unor alimente in concordanta cu nevoile
organismului, diferite dupa varsta, munca, starea de sanatate sau boala, starea fiziologica.
Alimentatia rationala la bolnav trebuie sa cuprinda:
- inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului necesare cresterii la copil
sau refacerii pierderilor prin consum e!agerat la adulti#
- asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal si
celorlalte functii#
- favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave#
- prevenirea unei evolutii nefavorabile in bolile latente transformand bolile acute in boli
cronice si aparitia recidivelor#
- consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute prin alte tratamente.
/atia alimentara reprezinta proportia alimentelor de origine animala sau vegetala
in )8 ore. /atia alimentara este variabila dupa varsta, munca prestata, starea de sanatate
sau de boala. $a trebuie sa corespunda atat calitativ, cat si cantitativ. /atia se masoara in
calorii, la ratia minima de '=(( calorii necesara organismului in repaus, se adauga ratia
care trebuie sa acopere necesarul de calorii pentru munca depusa in plus. 1n bolnav in
repaus absolut la pat necesita )* calorii3%g corp in )8 ore.
Aaloarea nutritiva a principiilor alimentare este:
-' g glucide G 8,' calorii#
-' g proteine G 8,' calorii#
-' g lipide G C,5 calorii.
;oaia de alimentatie zilnica este un document in care se centralizeaza regimurile
alimentare zilnice prescrise de medic fiecarui bolnav in parte in scop terapeutic. In timpul
vizitei, medicul prescrie regimul alimentar al bolnavului consemnand in foile de
alimentatie clinica medicala# in acelasi timp asistenta de salon noteaza in caietul propriu
si in caietul de activitate al sectorului regimul alimentar, mentionand numarul salonului,
numele bolnavului si tipul de regim.
/egimul cardiovascular are doua variante in functie de bolile inimii si ale
sistemului circulator:
Aarianta I , normocaloric, normoglucidic, hidroprotidic,hiposodat. $ste compus
din: iaurt, branza de vaca, branza desarata, supe, creme, legume, pireuri, fainoase cu
lapte, salate de morcovi, sfecla rosie, carne fiarta, tocata, biscuiti, galuste.
Aarianta II , normohipocaloric, normoprotidic, normohipoglucidic,
normohipolipidic, hiposodat. $ste compus din: iaurt, lapte, carne alba, fiarta, peste, paine
alba fara sare, legume crude, pireuri, fructe crude sau coapte, compot, biscuiti, dulceata,
unt '( g3zi, ulei 5( g3zi.
/egimul bolnavilor cu insuficienta cardiaca va fi hipoaloric sau hipercaloric,
normocaloric# bogat in vitamine, sa contina proteine, bogat in legume si fructe# echilibrat
in glucide si moderat in lipide. 9esele vor fi mici si fractionate "8-* 3zi), ultima masa
fiind inainte de culcare.
0e dau urmatoarele alimente: lapte, iaurt, branza, carne de vaca, peste de rau slab,
fiert sau copt, paine alba fara sare, legume crude, pireuri, fructe crude sau coapte,
dulceata, ceaiuri de plante, sucuri de fructe.
In functie de starea bolnavului alimentatia se face astfel:
a). activ , bolnavul mananca singur in sala de mese#
b). pasiv sau dependenta ,bolnavul este a.utat sa manance#
c). artificial , in care alimentele sunt introduse artificial in organism in conditii
nefiziologice.
6. ROLUL (RO(RIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI
IN SATISFACEREA NE&OII DE A RES(IRA
/espiratia este o nevoie esentiala a fiintei umane, este o functie vitala a
organismului, prin care organismul isi asigura procesele de o!igenare si eliminare a
dio!idului de carbon.
0copul il constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, evolutia bolii,
recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii.
9aterialele necesare pentru masurarea respiratiei sunt: ceas cu secundar, pi!
albastru, foaia de temperatura.
$tapele:
'.0e pregatesc materialele si se transporta langa bolnav.
).Pregatirea fizica si psihica , bolnavul este asezat in decubit dorsal, nu se anunta
bolnavul deoarece pe baza emotiilor se modifica ritmul respirator si nu se obtin valorile
reale.
5. $fectuarea tehnicii: asistenta numara frecventa miscarilor respiratiei prin inspectie
cand bolnavul este treaz, constient sau cand doarme prin asezarea mainii cu fata palmara
pe suprafata toracelui bolnavului. 0e numara inspiratiile "miscarile de ridicare a cutiei
toracice) pe timp de ' minut.
8. 6otarea cifrica , asistenta noteaza in cifre in carnetul propriu valoarea frecventei
respiratiei, numele si prenumele bolnavului.
*. 6otarea grafica , se noteaza grafic in foaia de temperatura, cu un punct de culoare
albastra si se uneste printr-o linie cu valoarea anterioara.
Aalorile normale ale respiratiei sunt:
- femei , '7 respiratii3minut#
- barbati , '= respiratii3minut.
<olnavii cu insuficienta cardiaca prezinta tulburari grave respiratorii care constau
in diferite forme de dispnee "respiratie dificila).
ispneea se caracterizeaza prin respiratii frecvente si superficiale, care la inceput
apar la eforturi mari, apoi progresiv, pe masura cedarii miocardului la eforturi din ce in ce
mai mici.
: alta forma de dispnee de efort este dispneea vesperala, minima dimineata,
accentuandu-se spre seara. In formele avansate de insuficienta cardiaca stanga, dispneea
apare si in repaus, bolnavul luand o pozitie semisezanda, aceasta dispnee purtand numele
de ortopnee.
1n alt tip de dispnee este dispneea paro!istica nocturna ce apare sub forma unor
ce survin dupa una-doua ore de somn , bolnavul se trezeste cu sete de aer, este an!ios, se
ridica in pozitie sezanda sau coboara si deschide fereastra sa respire aer curat. ispneea
imbraca aspectul de tahipnee superficiala
0copul consta in obtinerea de informatii privind starea morfofunctionala a
aparatului urinar si a intregului organism# calitatea si cantitatea urinei furnizeaza date
importante in stabilirea diagnosticului, a prognosticului, urmarirea evolutiei bolii si-n
stabilirea bilantului nutritiv in bolile metabolice.
/itmul fiziologic este de *-= mictiuni3)8 ore la barbati si 8-* mictiuni3)8 ore la
femei. $!ista insa o serie de tulburari de mictiune:
- poli%iuria , cantitati frecvente, iar ca si cantitate, scazuta#
- is%iuria , retentie de urina "imposibilitatea de a urina)#
- disuria , durere in timpul eliminarii#
- enurezisul , eliminarea involuntara a urinei in timpul noptii, mai frecventa la copiii cu
tulburari nevrotice si dupa varsta de 5 ani#
- nicturia , inversarea sau egalarea dintre raportul numarului de mictiuni si cantitatea de
urina emisa ziua fata de cea emisa noaptea.
Aalorile fiziologice ale volumului de urina sunt:
-'(((-'8(( ml3)8 ore , la femei#
-')((-'7(( ml3)8 ore ,la barbati.
Aalorile patologice ale volumului de urina sunt:
- poliurie , cresterea volumului de urina peste 5((( ml3)8 ore
- oligurie , volum sub valoarea normala "mai mic de '((( ml3)8 ore)
- anurie ,lipsa urinei din vezica.
&a bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta, datorita fenomenelor de staza renala
ce apar ca urmare a cresterii presiunii in venele renale si scaderii gradientului de presiune
dintre artere si vena renala, apare nicturie, oligurie cu urina normal concentrata, iar in
stazele avansate poate apare o discreta proteinurie.
0caunul face si el parte din nevoia de a elimina din organism resturile alimentare
supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin anus prin actul de defecatie.
Aalorile normale sunt: '-) scaune3zi, iar valorile patologice constau in 5-= scaune3zi.
iareea se caracterizeaza printr-un aspect deosebit si o culoare de la galben pana
la negru in functie de afectiune ")(-5( scaune pe zi in sindromul dizenterie). +onstipatia
consta in scaune la )-8 zile. &a bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta datorita
fenomenelor de staza portala apare meteorismul, constipatia, inapetenta, greata, iar in
cazurile cu aliura mai rapida prin varsaturi si diaree.
$!pectoratia face parte din actul de a elimina si reprezinta actul de eliminare pe
gura dupa tuse a produselor formate in caile respiratorii. <olnavii pot avea o e!pectoratie
rozata si spumoasa "hemoptizia) in cazurile edemului pulmonar acut sau franc
sangvinolent in cazul infarctului pulmonar. In insuficienta ventriculara stanga sau
insuficienta atriala stanga bolnavii pot e!pectora spute ruginii ce contin celule de
insuficienta cardiaca.
%. ROLUL (RO(RIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI
IN OBSE&AREA EDE'ELOR
$demul reprezinta o acumulare de lichid seros in tesuturi si se manifesta prin:
- cresterea in volum a regiunii edematiate#
- pielea devine palida, lucioasa, stravezie#
- pierderea elasticitatii tesutului edematiat , tesutul pastreaza urma
presiunii digitale, situatie denumita semnul godeului.
$demul pulmonar acut este cea mai grava, dar si cea mai caracteristica
manifestare a insuficientei cardiace stangi. Apare in atacuri bruste, brutale, de obicei
nocturne sau dupa fort mai mare, uneori dupa incarcarea cu lichide a organismului. 0e
manifesta cu o dispnee e!trema, cu o ortopnee stringenta. <olnavul este socat, an!ios,
agitat, palid, cu buze usor cianotice, cu transpiratii reci. $l prezinta hipernee ampla,
zgomotoasa si tahipnee de 5(-8( respiratii3minut. Apare tusea care la inceput este seaca,
apoi apare o e!pectoratie serioasa, spumoasa, alicioasa, iar in cele din urma devine
rozata, e!presie a transvazarii sangelui din alveolele pulmonare. $demul pulmonar acut
de origine cardiaca trebuie deosebit de edemul pulmonar to!ic, de edemul pulmonar de
origine cerebrala sau de edemul pulmonar al fenalilor.
intre manifestarile cele mai caracteristice ale insuficientei cardiace drepte fac
parte edemele cardiace. 6atura cardiaca a edemelor se cunoaste prin caracterul lor
generalizat, predominant declin, progresiv, la inceput vesperale apoi permanente, cu
e!tindere de la partile cele mai .oase ale corpului "maleole si gambe, regiunea sacrala) in
sus. : alta manifestare importanta la bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta o
reprezinta cianoza ce reprezinta e!presia incetinirii vitezei in mica circulatie ce este
generalizata cu predominanta la e!tremitati si proeminente "buze, urechi, pometi ,nas,
maini, picioare). -egumentele sunt ceva mai rosii si mai calde cu transpiratii "mai ales la
palme) daca debitul cardiac este crescut, mai palide si mai reci daca debitul cardiac este
scazut.
).ROLUL (RO(RIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI
IN SATISFACEREA NE&OII DE A SE ODI5NI
$ste o nevoie a fiecarei fiinte de a dormi si a se odihni in bune conditii timp
suficient incat sa-i permita organismului sa obtina randament ma!im.
:dihna este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se
completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul
efortului, fie ficat "acid lactic), fie rinichi "produsi de e!cretie). 0omnul este forma
articulara de odihna prin absenta starii de veghe# somnul elibereaza individul de tensiuni
psihologice si fizice si permite sa regaseasca energia necesara activitatii cotidiene.
&a bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta apar fenomene de staza cerebrala ,
e!presie a congestiei venoase a encefalului, a scaderii relative a debitului arterial, a
hipo!iei si a hipercapniei, apar de obicei in stadii mai avansate ale insuficientei cardiace
drepte. Aceasta encefalopatie se manifesta prin somnolenta diurna si adesea prin
insomnie nocturna, apatie, care uneori evolueaza pana la coma, alteori agitatie "delir
cardiac).
urata somnului la persoanele varstnice este de =-7 ore. 0omnul trebuie sa fie
odihnitor, fara intreruperi, fara cosmaruri, sa adoarma cu usurinta, sa se trezeasca odihnit.
aca e!ista perturbari ale somnului apar urmatoarele probleme: insomnia, hipersomnia,
oboseala. Insomnia reprezinta dificultatea de a dormi.
<olnavii cu insuficienta cardiaca supusi la eforturi fizice mari, caldura e!cesiva a
mediului ambiant si emotii puternice pot determina o decompensare cardiaca. -otodata la
decompensarea inimii mai contribuie si ingestia unei cantitati mari de sare, suprimare
intempestiva a digitalei si diureticelor, transfuziilor de sange si perfuziile saline.
Asistenta se va ingri.i ca bolnavii sa aiba ma!im de confort, sa evite efortul fizic# sa
fereasca bolnavul de tot ceea ce ar putea tulbura somnul.
8. ROLUL (RO(RIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI
IN EFECTUAREA TRATA'ENTULUI
-ratamentul insuficientei cardiace are trei obiective importante:
- usurarea activitatii inimii "repaosul fizic reprezinta una dintre principalele
masuri prin care se urmareste realizarea acestui obiectiv# tratamentul hipotensor este
e!trem de util in cazul bolnavilor hipertensivi, la care au aparut manifestarile clinice ale
insuficientei cardiace stangi)#
- marirea fortei de contractie si a eficientei miocardului "cu a.utorul tratamentului
tonicardic)#
- restabilirea echilibrului hidrosalin "prin dieta hiposodata si prin tratamentul cu
diuretice)#
9edicamentele sunt substante de origine minerala, animala, vegetala si chimica
de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice intr-o forma de administrare
"comprimate, fiole) folosite pentru prevenirea tratarea sau ameliorarea bolilor.
+aile de administrare a medicamentelor sunt:
') cai directe "calea bucala sau mucoasa)
)) cai indirecte "parentale) ce intereseaza tesutul celular, intravenos, intradermic,
muscular.
eoarece medicamentul poate deveni to!ic, asistenta trebuie sa cunoasca doza de
administrare:
a) doza terapeutica , cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului terapeutic dorit#
b) doza ma!ima , cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor
fenomene to!ice#
c) doza to!ica , cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism#
d) doza letala , cantitatea care provoaca moartea.
Asistenta medicala are obligatia sa cunoasca si sa respecte urmatoarele reguli de
administrare a medicamentelor:
'. respectarea medicamentului prescris#
). Identificarea medicamentului de administrat prin verificarea etichetei inainte de
administrare sau a medicamentului insusi#
5. verificarea calitatii medicamentului#
8. respectarea caii de administratie#
*. respectarea orarului de administratie#
=. respectarea dozei prescrise#
B. respectarea somnului fiziologic al bolnavului#
7. evitarea incompatibilitatii intre medicamente#
C. servirea bolnavului cu doza unica de medicament prescris#
'(. respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor#
''. lamurirea bolnavului asupra medicamentului prescris#
'). anuntarea imediata a greselilor de administratie a medicamentelor#
'5. administrarea imediata a medicamentelor deschise#
'8. prevenirea infectiilor intraspitalicesti.
Asistenta medicala va administra medicatia prescrisa de medici bolnavilor cu
insuficienta cardiaca, medicatie ce consta in cardiotonice, cel mai frecvent fiind igitala
ce actioneaza mai lent, are o durata de actiune mai lunga si daca nu se administreaza dupa
prescriptia medicala da fenomene de supradozare. 0e mai administreaza diuretice:
;urosemid , ce se administreaza intravenos lent "'-5 fiole a )( mg sau '-5 comprimate a
8( mg)# 6efri! , pe cale orala se administreaza )-8 tablete3zi "*(-'(( mg) sau de )-5 ori
pe saptamana.
/educerea edemelor si a masei sangelui circulant se face prin atarnarea membrelor
inferioare, reducand astfel flu!ul venos spre inima. :!igenoterapia este indicata in
cazurile acute si in cazurile cronice cu afectiuni pulmonare.
$misia de sange "5((-*(( ml) se face in insuficienta cardiaca acuta si in forma
cronica severa cu edeme mari. 9orfina se face in edemul pulmonar acut si cordul
pulmonar acut, iar anticoagulantele in formele cu accidente tromboembolice.
CA(ITOLUL 3
(ROCESUL DE INGRI.IRE NURSING
Procesul de ingri.ire este o metoda organizata, sistematica, care permite acordarea de
ingri.iri individualizate.
Planul de ingri.ire astfel conceput este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui
individ sau grup de indivizi la o modificare reala sau potentiala de sanatate.
emersul nu poate fi definit ca un proces fara gandire deoarece el este compus din
diverse etape logic structurate avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului
sau demersul mai poate fi definit ca aplicare a modului stiintific de rezolvare a
problemelor, de analiza a situatiilor, de ingri.ire care sa corespunda nevoilor fiziologice,
psihosociale ale persoanei.
Procesul de ingri.ire este un mod de a gandi logic care permite interventia constienta,
planificata a ingri.irilor in scopul prote.arii si promovarii starii de sanatate a individului.
Aplicarea cadrului conceptual al Airginiei @enderson in procesul de ingri.ire usureaza
identificarea problemelor pacientului in plan bio, psiho, social si cultural gasind sursele
de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor. Permite stabilirea interventiilor
capabile sa reduca influenta acestor surse cu scopul de a a.uta persoanele sa-si recapete
autonomia pe cat posibil.
Procesul de ingri.ire cuprinde * etape:
'.Culegerea datelor , permite sa se faca o inventariere a tuturor aspectelor privind
pacientul in globalitatea lui. 0e poate spune ca ele ne informeaza asupra ce este pacientul,
asupra suferintei, asupra modului sau de viata, asupra modului de satisfacere a nevoii.
).Analiza si interpretarea datelor , "problema sau diagnosticul de ingri.ire) ne permite sa
punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care i-a
generat, adica elaborarea diagnosticului de ingri.ire.
5.Planificarea ingrijirilor , ne permite determinarea obiectivelor care trebuie urmarite si
stabilirea mi.loacelor pentru rezolvarea acestor obiective.
8.Realizarea interventiilor , aici asistenta va e!ecuta toate ingri.irile ce trebuie acordate
bolnavilor fie prin actiuni autonome, fie prin actiuni delegate. Interventia presupune
realizarea obiectivului propus.
*.Evaluarea , este ultima etapa si consta in analiza rezultatului obtinut si daca au aparut
noi date in evolutia pacientului.
Procesul de ingri.ire constituie un instrument de individualizare si de
personalizare a ingri.irilor.
(LAN DE INGRI.IRE AL BOLNA&ULUI
CA9 NR./
NU'E SI (RENU'E Buzatu Dum!tru
DATA NASTERII 4 ma! /83$
DO'ICILIUL Dro2eta Turnu Se"er!n
DATA INTERNARII /mart!e $::3; ora $$.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE Insu0!#!enta #ard!a#a #lasa 0un#t!onala $<-=
Card!opat!e !s#1em!#a dureroasa=
F!2r!lat!e arter!ala.
'OTI&ELE INTERNARII D!spnee la e0ort m!#; pre#ord!al*!!; edeme *am2!ene;
palp!tat!!.
ANTECEDENTE 5EREDOCOLATERALE Nea*a.
ANTECEDENTE (ERSONALE An*or de e0ort
ISTORICUL BOLII Bolna" #unos#ut #u #ard!opat!e !s#1em!#a #ron!#a dureroasa=
F!2r!lat!e arter!ala > se !nterneaza pentru pre#ord!al*!!=
D!spnee #u ortopnee; palp!tat!! edeme *am2!ene; s!mptome #e
au de2utat !n urma #u doua saptaman! s!
s+au a##entuat pro*res!".
9! (ro2lema O2!e#t!"e Inter"ent!! E"aluare
$
m
a
r
t
!
e
$
:
:
3
ispnee de
efort mic
+ombaterea
dispneei prin
asigurarea
o!igenului
necesar
respiratiei
Am pozitionat bolnavul in
pozitie semisezanda. Am
aerisit salonul. I se cere
bolnavului sa evite efortul
fizic si psihic si sa stea la
pat.
/educerea in
intensitate a
dispneei.
Precordialgii
,intensitate
mica
+ombaterea
durerii
/epausul absolut la pat.
Am administrat ' f3i.m.
algocalmin.
0e observa o
scadere in
intensitate a durerii.
+ianoza
accentuata
periorona-
zala cu
tegumente
umede.
Asigurarea unei
o!igenari
corespunzatoare.
0caderea
debitului cardiac
:!igenoterapia prin
administrare de o!igen cu
a.utorul sondei
nazofaringiene 8-* l3minut.
0chimbarea len.eriei de
corp si de pat.
+ianoza scade in
intensitate.
$deme
gambiene.
+ombaterea
edemelor.
Am urmarit daca bolnavul
respecta regimul desodat
prescris. Am asigurat
masa.ul membrelor in
directia curentului venos.
Am indicat bolnavului sa
tina ridicate partile
edematiate punandu-si sub
picioare o patura si sa
e!ecute miscari active cu
membrele inferioare. &a
indicatia medicului am
administrat ' fiola
;urosemid.
$demele persista in
continuare.
9asurarea,
observarea si
notarea -.A.
9asurarea, observarea si
notarea -.A.
-ensiunea arteriala
reprezinta presiunea
e!ercitata de peretii
arteriali asupra presiunii
-.A. G '7(3B( @g
sangelui circulant. -.A. se
masoara cu stetoscopul si
tensiometrul cu mercur
"/iva-/occi) a carui
manseta se aseaza pe bratul
bolnavului spri.init si in
e!tensie.
9asurarea,
observarea si
notarea pulsului.
Pulsul arterial este senzatia
de soc perceputa la
palparea unei artere
superficiala, comprimata
incomplet pe un plan
rezistent. Pulsul se masoara
in artera radiala prin
comprimarea arterei pe un
plan dur.
A.A.G7(3minut
neregulat
9asurarea,
observarea si
notarea diurezei.
iureza reprezinta procesul
de formare si eliminare a
urinei din organism timp de
)8 ore. 1rina se colecteaza
in recipiente, apoi se citeste
gradatia de pe vas care
indica urina pe )8 ore.
iurezaG=(( ml3)8
ore
9asurarea,
observarea si
notarea
respiratiei
/espiratia reprezinta
functia prin care se
realizeaza aportul de
o!igen necesar proceselor
vitale ale organismului
paralel cu eliminarea in
atmosfera a +:) rezultat
din arderi. 0e masoara
notand inspiratiile "miscari
de ridicare a cutiei toracice)
timp de ' minut.
/espiratie G '*
respiratii3 min
9asurarea,
observarea si
notarea
temperaturii
-emperatura reprezinta
rezultatul proceselor
o!idative ale organismului
generatoare de caldura prin
degradarea alimentelor
energetice. 0e masoara prin
aplicarea termometrului in
a!ila, timp de '( minute.
-emperatura G 5B
grade +elsius
9asurarea,
observarea si
notarea
scaunului.
0caunul reprezinta resturile
alimentare supuse
procesului de digestie,
eliminate din organism prin
0caun normal
anus prin actul defecatiei.
Insomnie
datorata
an!ietatii
+ombaterea
insomniei si
linistirea
bolnavului
Am supravegheat starea
psihica a bolnavului,
vizitandu-l cat mai des, am
administrat o tableta de
Diazepam inainte de
culcare.
1rmarirea
functiilor vitale
9asurarea, observarea si
notarea -.A., pus,
respiratie, diureza, scaun,
cantarire. upa masurarea
temperaturii, termometrul
se dezinfecteaza si se
pastreaza separat in solutia
dezinfectanta care se
schimba zilnic.
-emperatura G 5B
grade +.
-.A.G'7(3B(
mm3@g
A.A.G 7(3min.
6eregulat
0caun normal
iurezaG =(( ml3)8
ore
2reutateG7(%g
Pregatirea
bolnavului in
vederea
recoltarii
probelor
biologice si
efectuarea $42.
Am pregatit materialele
necesare recoltarii, le-am
transportat la patul
bolnavului cu masa de
tratament "materialele fiind
sterile). In prealabil am
facut pregatirea fizica si
psihica a bolnavului,
atentionandu-l ca analizele
se recolteaza. Am recoltat
sange pentru A0@, lipomie,
colesterol, glicemie, @-,
@b, timol. Apoi am
e!plicat bolnavului in ce
consta tehnica $42
$ducatia
sanitara privind
igiena personala
a bolnavului.
0chimbarea len.eriei de pat.
Am a.utat bolnavul sa-si
faca toaleta pe regiuni
"pielea trebuie mentinuta
uscata si curata pentru ca
cea edematiata se
infecteaza usor).
<olnavul se simte
mai bine.
Administrarea Am administrat Digoxin 0tare generala
tratamentului
medicamentos.
)tb. "'3zi), Dipiridamol =
tb. "53zi inainte de masa),
alsidolat 8 tb. ")3zi),
vitamina !" = fiole "53zi),
vitamina !# = fiole "53zi).
ameliorata.
6otarea in ;.:.
a analizelor
biologice.
A0@G5=mm3h
+olesterolG)5(mg?
&izemieG=((mg?
2licemieG'((mg?
-imolG * 19&
@-G 57?
&eucociteG85((
@<G '8 -'= g
9! (ro2lema O2!e#t!"e Inter"ent!! E"aluare
4<6
m
a
r
t
!
e
$
:
:
3
Pregatirea
documentelor si
a salonului
pentru vizita
medicala.
Asigurarea
alimentatiei.
Am insotit medicul la
vizita, notand
recomandarile. Am
transportat mancarea
la patul bolnavului si
l-am a.utat sa se
alimenteze.
Aizita medicala a decurs
normal.
1rmarirea
functiilor vitale.
9asurarea, notarea si
inregistrarea -A, pus,
diureza. Am cantarit
bolnavul. Am
masurat -A cu
tensiometrul si cu
stetoscopul.
-emperaturaG5B,)grade+
AvG=*3min regulat
-AG'8(37(mm @g
iurezaG'(((ml3)8ore
2reutateG78 4g
Administrarea
tratamentului
medicamentos
Am administrat
Digoxin )tb. "'3zi),
Dipiridamol =tb."53zi
inainte de masa),
alsidolat 8tb.
")3zi), vitamina !" =
fiole "53zi), vitamina
!# = fiole "53zi).
0tare generala
ameliorata.
ureri in +almarea 0e administreaza o iminuarea durerii.
hipocondrul
drept
durerii fiola algocalmin I.9.
pentru indepartarea
durerii.
Ameteli. Imbunatatirea
starii
bolnavului.
Am cerut bolnavului
sa stea linistit in pat.
&a cerea acestuia am
masurat -.A.
-AG'*737(mm @g
+rearea
conditiilor de
9ediu
Am aerisit salonul,
am efectuat toaleta
pe regiuni a
bolnavului, l-am
a.utat sa schimbe
len.eria de corp. Am
schimbat len.eria de
pat.
Alimentatia
pasiva.
Administrarea
tratamentului
medicamentos.
Am servit bolnavul la
pat cu alimentele
indicate de medic.
Am administrat:
Digoxin )tb. "'3zi),
Dipiridamol =tb.
"53zi inainte de
masa), $asilactoza 8
tb. ")3zi), vitamina
!" ') fiole "53zi),
vitamina !# ') fiole
"53zi)
<olnavul accepta
alimentatia. <olnavul
este multumit de felul
cum i-a fost administrat
tratamentul.
9! (ro2lema O2!e#t!"e Inter"ent!! E"aluare
%</:
m
a
r
t
!
e
$
:bservarea,
masurarea si
notarea
functiilor vitale
Am masurat -A,
pulsul, diureza. Am
masurat -A cu
a.utorul
tensiometrului si al
stetoscopului. Pulsul
l-am masurat prin
comprimarea arterei
radiale.
-AG'*(37( mm@g
AAG 7(3minut
-emp.G 5Bgrade +
iurezaG''((ml3)8ore
0caun normal.
/espiratie
normalaG'73minut
+rearea
conditiilor de
mediu
Am aerisit salonul.
Am schimbat len.eria
de corp si pat.
:
:
1soara tuse +almarea,
prevenirea
agravarii tusei
A administrat
bolnavului pentru
combaterea tusei
%recid 5 tb.3zi.
<olnavul nu mai tuseste.
// mart!e $::3
&a cererea bolnavului s-a facut e!ternarea, cu urmatoarele instructiuni:
- sa duca o viata ordonata, evitand efortul#
- sa respecte regimul prescris de medic#
- se instruieste asupra modului cum se administreaza medicamentele#
- se va prezenta periodic la medic.