Sunteți pe pagina 1din 5

De la adoptarea Tratatului de la Amsterdam, unul din obiectivele esentiale ale Uniunii Europene l

constituie crearea unui spatiu al liberttii, securittii si justitiei.


Spatiul liberttii presupune asigurarea liberei circulatii a persoanelor peste frontierele interne ale
statelor membre, precum si libertatea pentru cetteni de a tri ntr-un mediu al respectului fat de
lege.
Spatiul securittii este creat prin devoltarea cadrului institutional pentru actiuni comune n
domeniul cooperrii politienesti si judiciare, n special pentru a preveni si combate criminalitatea
organiat si terorismul.
Spatiul justitiei are ca fundament, n fiecare stat al Uniunii Europene, e!istenta unei puteri
judectoresti independente si magistrati bine pregtiti. "e l#ng aceasta, recunoasterea si
e!ecutarea $otr#rilor n materie civil si penal precum si asigurarea acelorasi garantii n cadrul
procedurilor vor trebui s asigure acelasi sens al justitiei pentru toti cettenii statelor membre.
%om#nia este implicat decisiv n activittile decurg#nd din aplicarea Acordului de Asociere
nc$eiat cu &omunitatea European si a "arteneriatului pentru Aderare nc$eiat de Uniunea
European cu %om#nia, ce permit participarea la crearea n Europa a unui spatiu al liberttii,
securittii si justitiei. Astfel, vor fi adoptate msuri pentru consolidarea statului de drept,
functionarea sistemului judiciar si respectarea drepturilor omului, asigurarea cooperrii n materie
juridic si judiciar, n domeniile dreptului civil, comercial si penal, inclusiv n lupta mpotriva
coruptiei si criminalittii organiate.
'n preent, n Uniunea European e!ist o varietate de sisteme juridice, ceea ce determin o serie
de dificultti atunci c#nd n procedurile legale sunt implicate mai multe state membre. De
asemenea, procesul ntr-un stat membru, altul dec#t cel al crui cettean este justitiabilul, poate
crea dificultti pentru persoane fiice si juridice.
"entru a se remedia aceast situatie s-a nceput introducerea unor msuri de natur s duc la
cresterea armonirii si cooperrii ntre sistemele juridice ale statelor membre. 'n acest scop,
%om#nia se afl ntr-un proces vast de reformare a legislatiei interne, cu profunde implicatii asupra
ntregii societti, contribuind la devoltarea unei economii de piat viabile, la stabilitatea si
securitatea vietii sociale si la consolidarea statului de drept.
(biectivul principal al politicilor comunitare pentru realiarea spatiului justitiei n domeniul dreptului
civil, l constituie e!istenta unei bune colaborri ntre autorittile judiciare n solutionarea litigiilor
transfrontaliere.
'n acest sens, %om#nia urmreste realiarea unui ec$ilibru ntre e!igentele unui sistem judiciar
ec$itabil si n acelasi timp eficient si respectarea ferm a principiilor ce guvernea activitatea de
nfptuire a justitiei. )oile acte normative n materie civil si procesual-civil urmresc un
ansamblu de obiective clare si precise n acest domeniu, precum* asigurarea celerittii n
solutionarea procesului civil, sporirea si moderniarea mijloacelor procesuale de realiare a
drepturilor deduse judectii, e!ercitarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor procesuale ale prtilor,
sanctionarea corespuntoare a abuului de drept si a tendintelor de tergiversare a judectii,
economie de timp si bani pentru cettenii care se adresea justitiei, simplificarea si accelerarea
e!ecutrii silite.
Toate aceste obiective urmresc facilitarea accesului la nfptuirea justitiei, cu respectarea tuturor
drepturilor si garantiilor procesuale, deiderat major care trebuie s directionee n permanent
activitatea de legiferare proprie statului de drept.
"ersoanele fiice si operatorii economici nu trebuie s fie descurajati s si apere drepturile datorit
comple!ittii sistemului judiciar al unui stat membru. Deoarece acestia sunt ncurajati s triasc si
s-si desfsoare activitatea oriunde doresc n Uniunea European, este dreptul lor de a avea
acces la un tratament judiciar corect. De aceea, vor e!ista reguli procedurale comune pentru
recunoasterea si e!ecutarea $otr#rilor n materie civil, comercial, familiei.
+a baa unei economii de piat viabile si previibile stau societtile comerciale care trebuie s
functionee potrivit unor reguli bine stabilite si pe principii economice sntoase. De aceea, este
necesar o lege a falimentului care s permit o interventie prompt pentru reorganiarea
societtilor comerciale aflate n dificultate sau lic$idarea acestora, precum si o lege privind
procedura falimentului judiciar cu caracter transnational. Este, de asemenea, necesar
completarea legislatiei privind organiarea si functionarea grupurilor de interese economice.
"entru facilitarea punerii n aplicare a conventiilor internationale la care %om#nia este parte, va fi
elaborat at#t actul normativ cu caracter general n domeniul cooperrii n materie civil - legea
privind asistenta judiciar international n materie civil, c#t si cel cu caracter special - actul
normativ pentru aplicarea &onventiei de la ,aga, -./0, privind aspectele civile ale rpirii
internationale de copii.
De asemenea, vor fi definitivate formalittile procedurale interne pentru adoptarea a trei importante
conventii din sistemul &onferintei de drept international privat de la ,aga privind obtinerea probelor
n strintate, ,aga -.10, privind notificarea n strintate a actelor judiciare si e!trajudiciare,
,aga -.23 si privind facilitarea accesului la justitie, ,aga -./0.
'n materia dreptului penal, Tratatul Uniunii Europene stipulea faptul c trebuie s e!iste o
cooperare, care s se desfsoare rapid, c trebuie evitat conflictul dintre jurisdictii si c este
necesar adoptarea de msuri pentru facilitarea e!trdrii inculpatilor.
'n acest sens, %om#nia, prin +egea nr./0 4-..1 a ratificat &onventia european de e!trdare si
protocoalele sale aditionale iar n anul 500- a fost adoptat +egea nr.5.2 privind e!trdarea, lege
care corespunde e!igentelor europene n materie.
"entru a coordona investigarea si urmrirea infractiunilor transfrontaliere n domeniul criminalittii
organiate, statele membre au $otr#t crearea unei ec$ipe speciale de e!perti, denumit Eurojust,
care mpreun cu %eteaua European 6udiciar, ce actionea deja ca grup central coordonator
ce permite sc$imbul rapid de informatii ntre procurori si judectori, vor asigura analia si
solutionarea rapid a infractiunilor transfrontaliere, prin solutionarea de urgent a cererilor de
e!trdare si de asistent mutual n materie penal.
%om#nia a ratificat o serie de conventii care facilitea cooperarea judiciar n materie penal,
precum* &onventia european de asistent judiciar n materie penal si protocolul aditional al
acesteia, &onventia european privind valoarea international a $otr#rilor represive, adoptat la
,aga la 5/ mai -.10, &onventia european asupra transferrii persoanelor condamnate si
protocolul aditional la aceasta.
'n vederea participrii la aceste structuri europene a fost creat reteaua de corespondenti nationali
pentru cooperare juridic si judiciar international, format din judectori si procurori responsabili
pentru aplicarea eficient si unitar a conventiilor internationale.
Actiunile principale n cadrul luptei mpotriva criminalittii organiate n Uniunea European
constau n prevenirea, urmrirea si pedepsirea infractorilor si privarea infractorilor de produsele
infractiunilor lor.
'n acest sens, elaborarea unui nou &od penal pentru %om#nia integrat european constituie o
prioritate legislativ pentru 7uvern, n conte!tul unificrii legislatiei penale la nivel european.
)oul &od penal trebuie s fie un instrument functional de realiare a politicii penale prin care
societatea s fie mai bine aprat.Totodat noul &od penal se va caracteria prin realism, ceea ce
presupune o e!aminare lucid a vec$ilor reglementri pentru a se vedea ce institutii merit s fie
reconfirmate, a transformrilor care s-au petrecut de la elaborarea actualului &od penal si p#n n
preent, a ceea ce a adus nou n viata social politica penal.
8unctionalitatea si realismul noului &od penal vor fi dublate de caracterul su modern, prin
includerea de institutii noi si prin abordarea problematicii criminalittii organiate, a incriminrii
noilor fapte aprute n sfera economico-financiar, a naltei te$nologii sau a te$nologiei genetice.
'n plus, se urmreste crearea unor alternative reale la sanctiunile privative de libertate si
reformarea profund a ntregului sistem al sanctiunilor penale. )u n ultimul r#nd, vor fi avute n
vedere implicatiile documentelor internationale la care %om#nia este parte asupra noii legislatii
penale.
'n domeniul prevenirii, %om#nia si va armonia eforturile cu cele ale Uniuni, pentru mbunttirea
mecanismului colectrii datelor necesare pentru analiarea informatiilor privind criminalitatea
organiat, ce vor conduce la adoptarea celor mai adecvate msuri pentru prevenirea si
combaterea criminalittii organiate.
Detectarea din timp a activittilor grupurilor de infractori organiate si planificarea unui rspuns
adecvat al societtii presupun cunoasterea profilului, motivelor si a modului de operare al
infractorilor. 'ntruc#t aceste grupuri si e!tind activitatea si dincolo de granitele Uniunii se impune
ca analiele efectuate s fie comunicate ntre organismele ce le efectuea.
9odalitatea principal de actiune mpotriva criminalittii organiate se va concentra pe
armoniarea definitiei elementelor constitutive ale infractiunilor de trafic de persoane, trafic de
droguri, coruptie, fraud, splarea banilor, c:bercrime.
"entru combaterea criminalittii au fost elaborate o serie de acte normative, care constituie tot
at#tea instrumente eficiente n combaterea acestui fenomen, dintre care mentionm* +egea
nr.1/45000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, +egea
nr.-;<45000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, (rdonanta de Urgent a
7uvernului nr.--54500- privind sanctionarea unor fapte sv#rsite n afara teritoriului trii de ctre
cettenii rom#ni sau de alte persoane fr cettenie domiciliate n %om#nia.
"roliferarea fr precedent a fenomenelor antisociale din sfera criminalittii repreint o surs de
insecuritate pentru viata social si, n egal msur, o real agresiune mpotriva statului de drept.
'ntrirea actiunii de prevenire si control al criminalittii presupune, printre altele, promovarea unor
legi speciale pentru prevenirea si combaterea unor grave fenomene precum traficul de fiinte
umane. Astfel, "arlamentul %om#niei a adoptat +egea privind prevenirea si combaterea traficului
de persoane, care incriminea si sanctionea faptele de trafic de persoane, cu accent deosebit
pe sanctionarea traficului de copii, protectia si asistenta acordate victimelor unui astfel de trafic,
procedurile judiciare desfsurate, precum si promovarea cooperrii ntre state n acest domeniu.
Aceast lege este pe deplin armoniat cu ac=uis-ul comunitar n materie si cu documentele
internationale, n special cu "rotocolul privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de
persoane, ndeosebi femei si copii, aditional la &onventia )atiunilor Unite mpotriva criminalittii
transnationale organiate.
Activitatea legislativ de prevenire si control al criminalittii va fi completat prin elaborarea
reglementrii privind combaterea criminalittii prin intermediul sistemelor informatice, deoarece
devoltarea rapid a industriei calculatoarelor au determinat aparitia unor activitti ilicite, greu de
descoperit si e!trem de profitabile prin mijlocirea calculatorului. >or fi incriminate faptele prevute
n proiectul &onventiei europene privind criminalitatea n spatiul cibernetic, precum faptele care
aduc atingere confidentialittii si integrittii datelor din sistemele informatice si cele prin care se
ncalc dreptul de autor, frauda informatic, sabotajul informatic, accesul neautoriat la sisteme
informatice si utiliarea neautoriat a sistemelor informatice.
Un prim pas n reglementarea acestui domeniu a fost realiat prin elaborarea si promovarea
proiectului +egii privind comertul electronic.
Aparitia criminalittii organiate n societatea modern a modificat considerabil conditiile n care
este respectat obligatia cetteanului de a depune mrturie. 'n conte!tul anumitor tipuri de
criminalitate, nu se poate ignora faptul c martorul se e!pune unor eventuale represalii din partea
infractorului si a complicilor si. 6ustitia penal n acest ca, trebuie s rspund nevoilor specifice
martorului a crui mrturie este crucial pentru aflarea adevrului. Datoria de a depune mrturie
implic acum si responsabilitatea statului de a garanta martorilor posibilitatea de a depune mrturie
fr a fi supusi vreunui risc.
)ecesitatea protejrii martorilor mpotriva intimidrilor a aprut relativ recent, n special n cadrul
infractional referitor la terorism, criminalitate organiat, trafic de droguri, infractiuni comise n
grupurile mici nc$ise precum si n caul violentei n s#nul familiei.
8at de aceste realitti, se impune promovarea legislatiei av#nd ca obiect de reglementare
protectia martorilor.
"e linia msurilor ntreprinse la nivel institutional, trebuie amintit faptul c 7uvernul %om#niei a
adoptat ,otr#rea nr.12<4500- privind nfiintarea, organiarea si functionarea &omitetului )ational
de "revenire a &riminalittii, structur specialiat care s elaboree strategii si programe
nationale pentru prevenirea criminalittii. 'nfiintarea acestui comitet repreint o abordare nou a
problematicii prevenirii criminalittii, n sensul c eforturile depuse n preent de numeroase
autoritti si institutii publice vor fi coordonate la nivel national de ctre o structur unic,
specialiat, sub autoritatea primului-ministru si coordonarea ministrului justitiei.
Tot la nivelul msurile ntreprinse pentru prevenirea si combaterea coruptiei trebuie amintit
"rogramul national de prevenire a coruptiei si "lanul national de actiune mpotriva coruptiei.
Un aspect important al prevenirii criminalittii l constituie devoltarea msurilor de reintegrare
social a infractorilor.
'n cadrul reformei justitiei penale au fost nfiintate la nivel national servicii de reintegrare social a
infractorilor si de supraveg$ere a e!ecutrii sanctiunilor neprivative de libertate, ca organisme
specialiate aflate sub autoritatea 9inisterului 6ustitiei.
'n vederea asigurrii eficientei activittii de reintegrare social, se actionea pentru* respectarea
de ctre infractori a msurilor si obligatiilor impuse de instanta de judecat, identificarea nevoilor
speciale ale infractorilor, precum si gradul de pericol social pe care l preint acestia, identificarea
problemelor infractorilor legate de scolariare, calificare profesional, e!istenta unui loc de munc,
a unei locuinte si implicarea institutiilor si organiatiilor ce pot s si ofere sprijinul, initierea si
desfsurarea de programe adaptate nevoilor speciale ale unor categorii specifice de infractori ?
minorii, femeile si rromii, reducerea, pe c#t posibil, a consecintelor negative pe care nc$isoarea le
generea asupra copiilor, persoanelor private de libertate si contactarea familiilor detinutilor n
vederea rentoarcerii detinutilor n comunitate.
'n domeniul dreptului procedural, obiectivul const n armoniarea prevederilor referitoare la
dreptul la aprare si drepturile victimelor n cadrul procedurilor penale, dar si folosirea noilor
te$nologii pentru a mbuntti eficienta n acest domeniu.
Acest obiectiv reflect dorinta statelor membre de a asigura un mai bun acces la justitie, si este
urmrit si de %om#nia prin modificarea legislatiei procesual-penale. Astfel, se are n vedere
modificarea si completarea &odului de procedur penal n spiritul jurisprudentei &urtii
&onstitutionale si a &urtii Europene a Drepturilor (mului dar si al standardelor europene e!istente.
"rin armoniarea procedurilor diferitelor sisteme juridice, va fi mai usor s se obtin recunoasterea
$otr#rilor emise ntr-un stat si aplicabile n altul. "rincipiul recunoasterii este un factor c$eie n
devoltarea unei one a liberttii, securittii si justitiei, dar si pentru cresterea protectiei drepturilor
fundamentale. "rin realiarea faptului c o $otr#re adoptat ntr-un stat nu va fi atacat n altul,
recunoasterea $otr#rilor va contribui la asigurarea certitudinii juridice n cadrul Uniunii Europene.
@mplementarea principiului recunoasterii $otr#rilor presupune ncrederea n sistemele de drept
penal, ncredere fundamentat pe angajamentul respectrii principiului liberttii, democratiei si
drepturilor fundamentale.
&u sprijinul programelor "$are, prin care sunt finantate o serie de proiecte destinate devoltrii
institutionale si pregtirii magistratilor, pregtirea continu a magistratilor va fi concentrat asupra
unor teme de actualitate, precum 6urisprudenta &urtii Europene de 6ustitie si a &urtii Europene a
Drepturilor (mului si conditiile de admisibilitate a cererilor la &ED(, traficul de droguri si persoane,
criminalitatea organiat, e!trdarea, violenta n familie, forme de cooperare international n
materie penal, criminalitatea economic si instrumente de plat moderne, noi te$nici de
investigare criminalistic, protectia mediului nconjurtor si protectia consumatorului.
file:///C:/Documents%20and%20Settings/Admin/%D0%9C%D0%BE
%D0%B8%20%D0%B4%D0%BE%D0%BA%D1%83%D0%BC%D0%B5%D0%BD
%D1%82%D1%8B/Donloads/Salomia!"ana!#i$aela%&df
$tt&://%sc'ig'ou&%com/isto'ie(&olitica/stiinte(&olitice/Balcanii(du&a(c'i)a(din(*oso+o1553,%&$&