Boala inflamatorie pelvina

Toate portiunile tractului genital sunt suusceptibile infectiilor

Infectiile pelviene sunt f. frecvente iar costurile sunt enorme.Cele mai frecvente
bacterii implicate in unfectii sunt Neisseria gonorrhoeae,Chalamydia trchomatis,bacterial
vaginosis,streptococul de gr.B,Mycobacterium tuberculosis si bacterii anaerobe.
Impactul infectiilor pelviene se intinde de la stari de anxietate cauzate de infectii
minore pana la stari septice ce pot conduce la deces.
Infectiile virale sunt asimptomatice ,cateva dinte acestea pot produce boli severe atat la
adult cat si la copil.CM!,"#!,"I! "ep.B$
Vulva
"%!&otreime din femeile cu varste intre '(&)* de ani au fost infectate cu "%!&
'.Intre +(&,*- duntre aceste femei cu anticorpi la "%!&' nu au fost depistatae niciodata
cu ulcer genital. "%!&este frecvent o cauza a ulcerului genital
%imptomatic infectia cu "%!&este urmata la .&/ zile de aparitia simptomelor apar
multiple vezicule care vor suferi un process de coalescent ace va produce ulceratia
vulvara ce poate fi extrem de dureroasa.Colul si vaginul pot fi interesate ,aparind un col
gri ,necrotic si leucoree abundenta.0eziunile vulvare dureaza de obicei . sapt.sau chiar
mai mult innainte ca vindecarea sa fie completa.semnele generala ca si febra
greata,migrena ,pielita pot sa persiste cateva saptamani.
1upa leziuniea primara,infectiile latente cu "%!&se localizeaza in ganglionii sacrali
si la nivelul dermului.0eziunea secundara apre la cateva sapt. si luni de la prima
infectie.0eziunile secundare sunt mai putin dureroase si mai bine localizate ca primele
durand mai putin.
Intre /*&,* - din infectiile genital sunt cauzate de "%!&' .cele care raman sunt
cauzate de "%!&2 care este prima cauza a infectiilor orale.cele ' tipuri de infectii nu se
pot deosebii clinic.!eziculele si ulcerele contin particule virale care sunt puternic
infectioase si isi mentin aceasta capacitate pana cand leziuniile se
reepitelizeaza.Contactul direct cu o persoana infectata duce la o rata innalta a infecti
ei.1g se pune pe baza semnelor clinice si pe baza diag. de laborator.3tc anti "%!&nu
asigura protectie impotriva "%!&recurente dar transferal pasiv al anticorpilor de la mama
la fat are effect la fat.
Terapia locala a herpesului genital consta din antiinflamatoare cele mai multe
medicamente nu patrund in capsula virala.3ntiviralele locale ,antiboiticele
,corticosteroizii nu scurteaza perioada de vindecare,ele prelungesc boala impiedicand
uscarea..Terapia umeda&uscata este de a4utor2( min bai sezute de )x5zi urmate de
uscare $.3ciclovirul admin. 6ral scurteaza boala dar nu asigur eradicarea "%! sau sa
impiedice recurenta.
"#!&a fost intalnit in )*- din femeile aflate la colegiu si se dezvolta in aria genitala
umeda si se transmite pe cale sexuala.
Numai 2- din femeile infectate au avut condiloame si doar )- au avut
condiloame in antecedente.Media de incubatie pt. condiloame este de . luni
.Condiloamele mari apar pe vulva si pe comisura posterioara.
Ma4oritatea condiloamelor pot fi identificate doar la colposcopie.3u fost identificate
peste *( de serotipuri.Condiloamele vizibile sunt cauzate de tipurile + si 22.%erotipurile
"#! 2+, 2,,.2,.7 )* ,*2,*' au un grad mare de asociere cu cc.cervical.
0eziunile verucoasa de dim. medii si mici pot fi tratate cu crioterapie cu podofilina
,acid tricolor&acetic.#odofilina este contraindicat in timpul sarcinii cantitatiile mari pot
provoca chiar moartea fatului.Condiloamele mari pot sa nu raspunda la trat. cu laser sau
chirurgical si necesita terapie cu interferon.
Vestibulita&#acientii cu vestibulita au durere la penetrarea sexualarelatii sexuale,insertie
de tampon$TIpic&pacientii au o leziune ulcerative la ora ) si / in afara himenului .'( -
din paciente au o istorie a candidozelor.Trat. de multe ori este inefficient dar include8
Corticosteroizi,nortriptilina si chiar vulvectomia pielii.
Bartolinitele-Doua stagii ale infectiei gl. Bartholin pot sa apara9&prima este o infectie
acuta a ductului si a glandei cauzate de N.gonorrhoeae sau C.trachomatis.1aca infectia
este nedectata urmeaza al doilea stagiu ,obstructia ductului care duce la formarea
abcesului.Bacteriile anaerobe pot fi izolate din cele mai multe abcese.#acientele cu abces
cer masupializarea abcesului sau incizie cu plasare de cateter in cavitate pt . &+ sapt.
Incizia simpla urmata de drna4ul acesteia sunt urmate de recurente.
%ancrul

&sancrul moale este o ulceratia nedureroasa ,cu margini slab delimitatate si ridicate spre
deosebire de sifils care este dureros si are marginile indurate.frevent apare ulcerul si pe
vulva opusa rezultaind :;issing ulcer<.3denopatia unilaterala este comuna si supuratia
apare in *(- din cazuri.Boala se transmite sexual si are o perioada de incubatie de '&*
zile.Infectia este cauzata de "aemophylus ducrecy.
1iag. diferentiat se face cu sifilisul,herpesul genital,0imfogranuloma venereum.
Tratament8 =ritromicina pt&/zile sau o in4ectie unica cu Ceftriaxone '*( mg.
>ranuloma inghinala&3gentul pathogen este transmis sexual dar poate aparea si din
tractul >&I.#apula initiala se ulcereaza si se dezvolta intr&un granulom moale,rosu
nedureros care poate fi acoperit de o membrane gri.>ranulomul de&a lungul anilor se
poate intinde spre anus si rect.Nodulii limfatici nu supureaza.Infectia poate devenii
cronica putand cauza cicatrici genitale ,depigmentari , fibroza limfatica ca si edm genital.
Infectia este cauzata de Calymmatobacterium granulomatis care este dificil de cultivat pt
ca este un parazit intracellular.
Trat.3mpicilna ,tetraciclina ,eritromicina pt '&. sapt.
0ymphogranuloma !enereum&perioada de incubatie este '&* zile,dupa care apare un
ulcer nedureos sau ano&rectal.Nodulii inghinali multiplii conflueaza si supureaza dupa '&
. sapt.Infectia acuta poate cauza simptome generalizate.Netratata infectia duce la
obstructia extensivea a sist. 0imfatic.0>!&cauzeaza fistule si ulcerari ale anusului
,uretrei si ariei genitale.Infectia este cauzata de C.trachomatis imunotipurile2&..
Trat. const din admin .timp de . sapt. de 1oxiciclina,tetraciclina,eritromicina,sulfamide.
Vaginitele&sunt cele mai comune simptome pe care le prezinta femeile.!aginitele
infectioase pot sa produca scurgeri vaginale ,iritatii vulvare,prurit ,disurie externa si
miros.?emeile cu vaginita prezinta fie flora anormala sau flora normala care este
crescuta.Cel mai frecvent au fost gasite 8 Candida si Trichomonas vaginalis.
%curgerile vaginale @pot fi cauzate de cervicite ,corpi straini vaginali,contraceptive
reactii alergice.
!aginitele atrofice pot sa produca dispareunie si arsuri dar cauzele infectioase nu au
fost stabilite.

0a ex. cu valve organele genitale pot fi normale sau pot fi edematiate,escoriate sau
fisurate,caracteristicile scurgeii ce trebuie observate sunt8vascozitatea,prezenta
elem.floculare,culoarea si mirosul.#h&ul vaginal trebuie determinat.
Candidoza vaginala: cele mai proeminente simptome ale vaginitei candidozice sunt
pruritul vulvar si vaginal.=ritemul vaginal si fisurile pot sa fie prezente.
&cauzeaza peste 7(- din infectiile vaginale
Cu toate ca prezenta candidozei nu identifica intotdeauna o infectie,candidozele apar in
scadera imunitatii.
Aolul aniconceptionalelor este controversat pt ca cauzeaza o alterare a metabolismuli
carbohidratiilor cat si o crestere a prevalentei candidozei.
1iabetul,sarcina, imunosupresoarele, antibioticele cu spectru larg sunt factori de risc pt
Candidoza.
Tratam candidozelor se aplica local si consta din 8Clotrimazol,butoconazol,insertia
vaginal de acid boric.3dmin . a 2*(mg de fluconazol in doza unica este de asemenea
eficienta.
In recurentele candidozice se recomanda masurarea glucozei sit rat.cu "I!
Tirchomonas vaginalis(TV)&%imptome&secretie galbicioasa,urat mirositoare si cu pruit
vulvar.
T.!8este unul din organismele transmise cel mai frecvent ,fiind prezent in .&2*- din
femeile asimptomatice si in '(&*(- din femeile care se adreseaza pt. boli transmise
sexual
#este *(- din femeile cu T! sunt asimptomatice,cei mai multi barbate contacteaza
T.!. de la femeile asimptomatice si il contin in uretra si prostata.
Clasic apare o scurgere galbuie,buloasa care este prezenta la 25. din femei.!ulva poate
fi edmatoasa si umezita de catre scurgere.
?emeile care au culture positive pt.T! ar trebuii testate si pt.N.>onorrhea cele '
infectii se asociaza frecvent.
T! se gaseste nu numai in vagin ci si in vezica in glandele s;ene si necesita terapie
mai degraba sistemica decat locala.
Tratament.
Aegimul preferat este de Metronidazol 'g5zi in doza unica.Trat.poate fi extins pana la /
zile a cate *((mg dar nu creste rata fata de trat.cu doza unica.
Vaginitele Bacteriene @se datoreaza cresteriibacteriilor aerobe si a celor anaerobe.
1iag. de vaginita bacteriana se pune pe8 &ph B ),* aspect omogen subtire al scurgerii,si
un miros de peste la reactia cu C6"&2(-
Aiscul crescut pt vaginita bacteriana este dat de 8=ndometrita post&partum,infectii
post histerectomie,avorturile.
!aginita bacteriana in sarcina poate determina nasterea premature ,corioamniotita
Trat& Metronidazol *((mg 'x5zi / zilesau 2 doza unica de 'g este cel mai eficient
tratament9Clindamicina .((mg 'x5zi / zile
&topice locale
Sindromul de soc toxic-este cauzat de %. aureus care este continut la proximativ +-
din femei dar numai '- din femei au un stafilococ capabil de soc toxic.
%indromul este asociat cu menstruatia dar apare si din utilizarea de tampoane si dupa
alaptatul la san.
%imptome8 tB.7C,eruptii cutanate,greata ,varsaturi ,mialgie,migrene, cresterea ureei si
creatininei,trombocitopenie,coma
#acientelor li&se admin. 3ntibiotice rezistente la B&lactamase de multe ori fiind
necesara dializa, intubatia,admin. 1e vasopresoare.
Sifilisul-Cele mai multe femei infectate cu sifilis sunt asimptomatice si prezinta numai
dovezi serologice.%pirocheta T.pallidum patrunde rapid in canalele limfatice dar leziunea
primara sancrul apare dupa . saptamani.Dlceratia primara este nedureroasa si ferma cu
margini uscate.?recvent ulceratia este atipica.
%ifilisul secundar&apare dupa + sapt. sau mai tarziu si este caracterizat prin papule
maculare simetrice si limfadenopatie nedureroasa.
&apar eroziuni mucoase nedireroase ale gurii si ale vaginului numite petesii mucoase ce
apar in 25. din cazuri. %imptome ca si febra,scadera in greutate,stare generala
mediocre,pot fi prezente.
Dlterior pacientii intra intr&o faza in care semnele si simptomele sunt absente
,diagnosticul fiind posibil doar prin teste serologice.
In sarcina riscul de infectie congenitala apare in timpul fazei primare si secundare si este
de ,(&7* -9in timpul fazei latente initiale este de /( -.
In timpul fazei tardive a sifilusului latent riscul de infectie scade cu 2(-.25. din
pacientii cu sifilis latent dezvolta manifestari ale %.N.C si manifestari cardiace
caracteristice.
1iag. pe baza reactiilor serologice.!1A0, ?luorescent treponema antibodies &?T3
Trat.&#t.sifilisul initial ce dureaza de mai putin de 2 anprimar ,secundar, sau latent$
%e admin.#enicilina > '.) mil.DI i.m. intr&o singura doza.Aegimuri alternative include
1oxicilina, tetraciclina si erytromicina.
&%ifilisul de peste 2an se admin #enicilina > /.' mil.DI i.m. ce se admin in trei
sapt.succesiv . acesti pacienti cer proba din 0CA pt a exclude neuro sifilisul$
ndometritele-este o boala ce produce simptome nespecifice si care nu ar trebui
diagn decat daca apare crestera celulelor plasmatice leucicite,neutrofile$ sau daca exista
o cauza evidenta.
=ndometritele pot sa apara ca si endometrite in post&partum ,post abortum,post
interventii chirurgicale , dupa folosirea I.D.1. sau dupa interventii chirurgicale.
Cel mai frecvent sunt cauzate de N.>onorrhoeae si de C.Trachomatis
N.>onorrhae&de obicei se transmite sexual,iar fatul poate fi infectata prin colul mamei
cauzind infectii gonococice.
#oarta de intrare a gonoreei este gl.Bartholin,endocervixul,uretra,anusul sau rectul.
#ola;iuria ,disuria, scurgerile vaginale purulente sunt primele simptome ce apar de
obicei la '&* zile dupa expunere.
In '- din cazuri infectia poate sa disemineze cauzand febra, septicemia, artrita
>onorrea este asociata cu nasterea prematura si ruperea premature de membrane.
In timpul menstruautei proprietatiile mecanice si antibacteriene ale mucusului cervical
se pierd a.i. N.>onorrhae poate parcurge in sens ascendant tractul genital.
?imbriile inflamate si congestionate pot sa adere unul la celalalt sis a produca ocluzia
tubara.
3proximativ *( - din pacientele cu N.>onorrhae nu au simptome.Cele mai comune
simptome sunt disuria si pola;iuria .
In faza acuta a infectiei poate sa apara durere bilaterala in eta4ul abdominal inferio,
miscarile colului pot fi dureroase.
In stagiul final al bolii, trompele, uterul sunt fixate prin aderente la peritoneul pelvian.
#acienta prezinta dispareunie,sterilitate si durere cronica.
#robele pt culture se recolteaza din col ,din uretra,canal anal.si feringe.Trebuie sa se faca
teste si pt.C.Trachomatis,iar scurgerea vaginala trebuie indepartata innainte de a se lua
culturi din col.
=ste important de tratat ambii parteneri sexuali.

Trat se face cu Ceftriaxone 2'* mg i.m. ,cefixime)((mg oral,
%= poate admin. %pectinomycin, 'g IM,enoxacin sau norfloxacin
Chalm!dia trachomatis este o bacterie ce se transmite sexual si se asociaza frecvent cu
N.gonorrhae,cauzeaza uretrita, bartolinita ,cervicita si endometrial si sindr.?itz&"ugh
Curtis.Noi nascutii din mame infectate cu Chalmydia trachomatis au '( &)( - sanse de a
dezvolta con4unctivite.
Chalmydia trachomatis&se diagn. 1in culture prin anicorpi monclonali si prin testul
=0I%3.
Trat.consta din admin .de 1oxiciclina ,Tetraciclina,3zitromicina sunt drogurile cele mai
eficiente.
Sal"ingitele&salpingitele primare rezulta din infectia trompelor bacteriene de catre
organismele din col. !irtual toate salpingitele apar la femeile active sexual care sunt la
menstruatie si nu sunt gravide.
Infectiile gonococice si Chalmydile sunt responsabile pt *(&+( - din acestea.Aata
%alpingitelor creste de * x la femeile cu multiplii parteneri sexuali.
?emeile cu ID1 au o rata de '&) x mai frecventa decat cele ce nu au ID1.
Aata cea mai mare apare la cateva saptamani dupa introducerea I.D.1. cand endometrul
este infectat cu bacteriile din cervix.
%indr ?itz "ugh Curtis @perihepatita care consta din inflamatia capsulei hepatice
fara implicarea parenchimului hepatic.In timpul inspiratiei apare durerea de obicei in
cadranul9 apar niste aderente intre ficat si peretele abdominal ce se numesc corziile de
vioara.
%indromul este cauzat de N.>onorrhae si Chalmydia trachomatis.
%e pare ca aceste organisme a4ung la nivelul ficatului pe cale limfatica ,pe cale
hematogena sau transperitoneal.?recvent acest sindrom este diag. ca si colecistita,
pneumonie sau pielonefrita.
#roblema nerezolvata a salpingitelor este lipsa semnelor si simptomelor specifice.
Intre *(&+(-din femeile care au obsructie tubara nu au avut niciodata un episod de
salpingita in antecedente.Chiar si laparoscopia diag. boala doar in '5. din cazuri9 in '( -
din cazuri nu prezint boala, iar in 2*- din cazuri se observa chist de ovar,sarcina
ectopica, apendicita, endometrioza,.
#a ex$ %izic se deceleaza durere in eta4ul abdominal inf. si sensibilitate anexiala
bilat,durere in hipocondrul drept,secretie vaginala.
Teste de laborator-!%" crecut ,0eucocite crescute ,#CA crescut
=cograful poate face difernta fata de o sarcina ectopica sau fata de un abces sau o masa
anexiala,este de a4utor la pacientele obese.
Dneori apendicitele sunt confundate cu BI# la 2(( de cazuri cu BI# . apendicite sunt
tratate ca si BI#
Tratament&consta din spitalizarea pacientelor
& indepartarea I.D .1.
& trat. antibiotic in caz ca acestea exista.
& Chirurgia este indicata in caz de ruptura a piosalpinxului
6oforita&poate sa apara rar izolata in caz de septicemie sau in caz de oreion,dureaza
cateva zile .Cele mai multe cazuri sunt secundare saalpingitelor ,ele pt form cu trompa un
abces tubo&ovarian care necesita rezolvare chirurgicala.
TBC&ul genital este f. rar si apare secundar inf.pulmonar,care se transmite pe cale
sanguine,intr&un an de la inf. primara9deseori este cauzata de un partener ce prezinta
epidimita tuberculoasa se poate localiza la toate organelle genitale. Tratamentul consta
din tuberculostatice si poate fi si chirurgical. %arcina dupa TBC&genital este rara chiar si
acolo unde evolutia a fost minima