Toate portiunile tractului genital sunt suusceptibile infectiilor
Infectiile pelviene sunt f. frecvente iar costurile sunt enorme.Cele mai frecvente bacterii implicate in unfectii sunt Neisseria gonorrhoeae,Chalamydia trchomatis,bacterial vaginosis,streptococul de gr.B,Mycobacterium tuberculosis si bacterii anaerobe. Impactul infectiilor pelviene se intinde de la stari de anxietate cauzate de infectii minore pana la stari septice ce pot conduce la deces. Infectiile virale sunt asimptomatice ,cateva dinte acestea pot produce boli severe atat la adult cat si la copil.CM!,"#!,"I! "ep.B$ Vulva "%!&otreime din femeile cu varste intre '(&)* de ani au fost infectate cu "%!& '.Intre +(&,*- duntre aceste femei cu anticorpi la "%!&' nu au fost depistatae niciodata cu ulcer genital. "%!&este frecvent o cauza a ulcerului genital %imptomatic infectia cu "%!&este urmata la .&/ zile de aparitia simptomelor apar multiple vezicule care vor suferi un process de coalescent ace va produce ulceratia vulvara ce poate fi extrem de dureroasa.Colul si vaginul pot fi interesate ,aparind un col gri ,necrotic si leucoree abundenta.0eziunile vulvare dureaza de obicei . sapt.sau chiar mai mult innainte ca vindecarea sa fie completa.semnele generala ca si febra greata,migrena ,pielita pot sa persiste cateva saptamani. 1upa leziuniea primara,infectiile latente cu "%!&se localizeaza in ganglionii sacrali si la nivelul dermului.0eziunea secundara apre la cateva sapt. si luni de la prima infectie.0eziunile secundare sunt mai putin dureroase si mai bine localizate ca primele durand mai putin. Intre /*&,* - din infectiile genital sunt cauzate de "%!&' .cele care raman sunt cauzate de "%!&2 care este prima cauza a infectiilor orale.cele ' tipuri de infectii nu se pot deosebii clinic.!eziculele si ulcerele contin particule virale care sunt puternic infectioase si isi mentin aceasta capacitate pana cand leziuniile se reepitelizeaza.Contactul direct cu o persoana infectata duce la o rata innalta a infecti ei.1g se pune pe baza semnelor clinice si pe baza diag. de laborator.3tc anti "%!&nu asigura protectie impotriva "%!&recurente dar transferal pasiv al anticorpilor de la mama la fat are effect la fat. Terapia locala a herpesului genital consta din antiinflamatoare cele mai multe medicamente nu patrund in capsula virala.3ntiviralele locale ,antiboiticele ,corticosteroizii nu scurteaza perioada de vindecare,ele prelungesc boala impiedicand uscarea..Terapia umeda&uscata este de a4utor2( min bai sezute de )x5zi urmate de uscare $.3ciclovirul admin. 6ral scurteaza boala dar nu asigur eradicarea "%! sau sa impiedice recurenta. "#!&a fost intalnit in )*- din femeile aflate la colegiu si se dezvolta in aria genitala umeda si se transmite pe cale sexuala. Numai 2- din femeile infectate au avut condiloame si doar )- au avut condiloame in antecedente.Media de incubatie pt. condiloame este de . luni .Condiloamele mari apar pe vulva si pe comisura posterioara. Ma4oritatea condiloamelor pot fi identificate doar la colposcopie.3u fost identificate peste *( de serotipuri.Condiloamele vizibile sunt cauzate de tipurile + si 22.%erotipurile "#! 2+, 2,,.2,.7 )* ,*2,*' au un grad mare de asociere cu cc.cervical. 0eziunile verucoasa de dim. medii si mici pot fi tratate cu crioterapie cu podofilina ,acid tricolor&acetic.#odofilina este contraindicat in timpul sarcinii cantitatiile mari pot provoca chiar moartea fatului.Condiloamele mari pot sa nu raspunda la trat. cu laser sau chirurgical si necesita terapie cu interferon. Vestibulita&#acientii cu vestibulita au durere la penetrarea sexualarelatii sexuale,insertie de tampon$TIpic&pacientii au o leziune ulcerative la ora ) si / in afara himenului .'( - din paciente au o istorie a candidozelor.Trat. de multe ori este inefficient dar include8 Corticosteroizi,nortriptilina si chiar vulvectomia pielii. Bartolinitele-Doua stagii ale infectiei gl. Bartholin pot sa apara9&prima este o infectie acuta a ductului si a glandei cauzate de N.gonorrhoeae sau C.trachomatis.1aca infectia este nedectata urmeaza al doilea stagiu ,obstructia ductului care duce la formarea abcesului.Bacteriile anaerobe pot fi izolate din cele mai multe abcese.#acientele cu abces cer masupializarea abcesului sau incizie cu plasare de cateter in cavitate pt . &+ sapt. Incizia simpla urmata de drna4ul acesteia sunt urmate de recurente. %ancrul
&sancrul moale este o ulceratia nedureroasa ,cu margini slab delimitatate si ridicate spre deosebire de sifils care este dureros si are marginile indurate.frevent apare ulcerul si pe vulva opusa rezultaind :;issing ulcer<.3denopatia unilaterala este comuna si supuratia apare in *(- din cazuri.Boala se transmite sexual si are o perioada de incubatie de '&* zile.Infectia este cauzata de "aemophylus ducrecy. 1iag. diferentiat se face cu sifilisul,herpesul genital,0imfogranuloma venereum. Tratament8 =ritromicina pt&/zile sau o in4ectie unica cu Ceftriaxone '*( mg. >ranuloma inghinala&3gentul pathogen este transmis sexual dar poate aparea si din tractul >&I.#apula initiala se ulcereaza si se dezvolta intr&un granulom moale,rosu nedureros care poate fi acoperit de o membrane gri.>ranulomul de&a lungul anilor se poate intinde spre anus si rect.Nodulii limfatici nu supureaza.Infectia poate devenii cronica putand cauza cicatrici genitale ,depigmentari , fibroza limfatica ca si edm genital. Infectia este cauzata de Calymmatobacterium granulomatis care este dificil de cultivat pt ca este un parazit intracellular. Trat.3mpicilna ,tetraciclina ,eritromicina pt '&. sapt. 0ymphogranuloma !enereum&perioada de incubatie este '&* zile,dupa care apare un ulcer nedureos sau ano&rectal.Nodulii inghinali multiplii conflueaza si supureaza dupa '& . sapt.Infectia acuta poate cauza simptome generalizate.Netratata infectia duce la obstructia extensivea a sist. 0imfatic.0>!&cauzeaza fistule si ulcerari ale anusului ,uretrei si ariei genitale.Infectia este cauzata de C.trachomatis imunotipurile2&.. Trat. const din admin .timp de . sapt. de 1oxiciclina,tetraciclina,eritromicina,sulfamide. Vaginitele&sunt cele mai comune simptome pe care le prezinta femeile.!aginitele infectioase pot sa produca scurgeri vaginale ,iritatii vulvare,prurit ,disurie externa si miros.?emeile cu vaginita prezinta fie flora anormala sau flora normala care este crescuta.Cel mai frecvent au fost gasite 8 Candida si Trichomonas vaginalis. %curgerile vaginale @pot fi cauzate de cervicite ,corpi straini vaginali,contraceptive reactii alergice. !aginitele atrofice pot sa produca dispareunie si arsuri dar cauzele infectioase nu au fost stabilite.
0a ex. cu valve organele genitale pot fi normale sau pot fi edematiate,escoriate sau fisurate,caracteristicile scurgeii ce trebuie observate sunt8vascozitatea,prezenta elem.floculare,culoarea si mirosul.#h&ul vaginal trebuie determinat. Candidoza vaginala: cele mai proeminente simptome ale vaginitei candidozice sunt pruritul vulvar si vaginal.=ritemul vaginal si fisurile pot sa fie prezente. &cauzeaza peste 7(- din infectiile vaginale Cu toate ca prezenta candidozei nu identifica intotdeauna o infectie,candidozele apar in scadera imunitatii. Aolul aniconceptionalelor este controversat pt ca cauzeaza o alterare a metabolismuli carbohidratiilor cat si o crestere a prevalentei candidozei. 1iabetul,sarcina, imunosupresoarele, antibioticele cu spectru larg sunt factori de risc pt Candidoza. Tratam candidozelor se aplica local si consta din 8Clotrimazol,butoconazol,insertia vaginal de acid boric.3dmin . a 2*(mg de fluconazol in doza unica este de asemenea eficienta. In recurentele candidozice se recomanda masurarea glucozei sit rat.cu "I! Tirchomonas vaginalis(TV)&%imptome&secretie galbicioasa,urat mirositoare si cu pruit vulvar. T.!8este unul din organismele transmise cel mai frecvent ,fiind prezent in .&2*- din femeile asimptomatice si in '(&*(- din femeile care se adreseaza pt. boli transmise sexual #este *(- din femeile cu T! sunt asimptomatice,cei mai multi barbate contacteaza T.!. de la femeile asimptomatice si il contin in uretra si prostata. Clasic apare o scurgere galbuie,buloasa care este prezenta la 25. din femei.!ulva poate fi edmatoasa si umezita de catre scurgere. ?emeile care au culture positive pt.T! ar trebuii testate si pt.N.>onorrhea cele ' infectii se asociaza frecvent. T! se gaseste nu numai in vagin ci si in vezica in glandele s;ene si necesita terapie mai degraba sistemica decat locala. Tratament. Aegimul preferat este de Metronidazol 'g5zi in doza unica.Trat.poate fi extins pana la / zile a cate *((mg dar nu creste rata fata de trat.cu doza unica. Vaginitele Bacteriene @se datoreaza cresteriibacteriilor aerobe si a celor anaerobe. 1iag. de vaginita bacteriana se pune pe8 &ph B ),* aspect omogen subtire al scurgerii,si un miros de peste la reactia cu C6"&2(- Aiscul crescut pt vaginita bacteriana este dat de 8=ndometrita post&partum,infectii post histerectomie,avorturile. !aginita bacteriana in sarcina poate determina nasterea premature ,corioamniotita Trat& Metronidazol *((mg 'x5zi / zilesau 2 doza unica de 'g este cel mai eficient tratament9Clindamicina .((mg 'x5zi / zile &topice locale Sindromul de soc toxic-este cauzat de %. aureus care este continut la proximativ +- din femei dar numai '- din femei au un stafilococ capabil de soc toxic. %indromul este asociat cu menstruatia dar apare si din utilizarea de tampoane si dupa alaptatul la san. %imptome8 tB.7C,eruptii cutanate,greata ,varsaturi ,mialgie,migrene, cresterea ureei si creatininei,trombocitopenie,coma #acientelor li&se admin. 3ntibiotice rezistente la B&lactamase de multe ori fiind necesara dializa, intubatia,admin. 1e vasopresoare. Sifilisul-Cele mai multe femei infectate cu sifilis sunt asimptomatice si prezinta numai dovezi serologice.%pirocheta T.pallidum patrunde rapid in canalele limfatice dar leziunea primara sancrul apare dupa . saptamani.Dlceratia primara este nedureroasa si ferma cu margini uscate.?recvent ulceratia este atipica. %ifilisul secundar&apare dupa + sapt. sau mai tarziu si este caracterizat prin papule maculare simetrice si limfadenopatie nedureroasa. &apar eroziuni mucoase nedireroase ale gurii si ale vaginului numite petesii mucoase ce apar in 25. din cazuri. %imptome ca si febra,scadera in greutate,stare generala mediocre,pot fi prezente. Dlterior pacientii intra intr&o faza in care semnele si simptomele sunt absente ,diagnosticul fiind posibil doar prin teste serologice. In sarcina riscul de infectie congenitala apare in timpul fazei primare si secundare si este de ,(&7* -9in timpul fazei latente initiale este de /( -. In timpul fazei tardive a sifilusului latent riscul de infectie scade cu 2(-.25. din pacientii cu sifilis latent dezvolta manifestari ale %.N.C si manifestari cardiace caracteristice. 1iag. pe baza reactiilor serologice.!1A0, ?luorescent treponema antibodies &?T3 Trat.&#t.sifilisul initial ce dureaza de mai putin de 2 anprimar ,secundar, sau latent$ %e admin.#enicilina > '.) mil.DI i.m. intr&o singura doza.Aegimuri alternative include 1oxicilina, tetraciclina si erytromicina. &%ifilisul de peste 2an se admin #enicilina > /.' mil.DI i.m. ce se admin in trei sapt.succesiv . acesti pacienti cer proba din 0CA pt a exclude neuro sifilisul$ ndometritele-este o boala ce produce simptome nespecifice si care nu ar trebui diagn decat daca apare crestera celulelor plasmatice leucicite,neutrofile$ sau daca exista o cauza evidenta. =ndometritele pot sa apara ca si endometrite in post&partum ,post abortum,post interventii chirurgicale , dupa folosirea I.D.1. sau dupa interventii chirurgicale. Cel mai frecvent sunt cauzate de N.>onorrhoeae si de C.Trachomatis N.>onorrhae&de obicei se transmite sexual,iar fatul poate fi infectata prin colul mamei cauzind infectii gonococice. #oarta de intrare a gonoreei este gl.Bartholin,endocervixul,uretra,anusul sau rectul. #ola;iuria ,disuria, scurgerile vaginale purulente sunt primele simptome ce apar de obicei la '&* zile dupa expunere. In '- din cazuri infectia poate sa disemineze cauzand febra, septicemia, artrita >onorrea este asociata cu nasterea prematura si ruperea premature de membrane. In timpul menstruautei proprietatiile mecanice si antibacteriene ale mucusului cervical se pierd a.i. N.>onorrhae poate parcurge in sens ascendant tractul genital. ?imbriile inflamate si congestionate pot sa adere unul la celalalt sis a produca ocluzia tubara. 3proximativ *( - din pacientele cu N.>onorrhae nu au simptome.Cele mai comune simptome sunt disuria si pola;iuria . In faza acuta a infectiei poate sa apara durere bilaterala in eta4ul abdominal inferio, miscarile colului pot fi dureroase. In stagiul final al bolii, trompele, uterul sunt fixate prin aderente la peritoneul pelvian. #acienta prezinta dispareunie,sterilitate si durere cronica. #robele pt culture se recolteaza din col ,din uretra,canal anal.si feringe.Trebuie sa se faca teste si pt.C.Trachomatis,iar scurgerea vaginala trebuie indepartata innainte de a se lua culturi din col. =ste important de tratat ambii parteneri sexuali.
Trat se face cu Ceftriaxone 2'* mg i.m. ,cefixime)((mg oral, %= poate admin. %pectinomycin, 'g IM,enoxacin sau norfloxacin Chalm!dia trachomatis este o bacterie ce se transmite sexual si se asociaza frecvent cu N.gonorrhae,cauzeaza uretrita, bartolinita ,cervicita si endometrial si sindr.?itz&"ugh Curtis.Noi nascutii din mame infectate cu Chalmydia trachomatis au '( &)( - sanse de a dezvolta con4unctivite. Chalmydia trachomatis&se diagn. 1in culture prin anicorpi monclonali si prin testul =0I%3. Trat.consta din admin .de 1oxiciclina ,Tetraciclina,3zitromicina sunt drogurile cele mai eficiente. Sal"ingitele&salpingitele primare rezulta din infectia trompelor bacteriene de catre organismele din col. !irtual toate salpingitele apar la femeile active sexual care sunt la menstruatie si nu sunt gravide. Infectiile gonococice si Chalmydile sunt responsabile pt *(&+( - din acestea.Aata %alpingitelor creste de * x la femeile cu multiplii parteneri sexuali. ?emeile cu ID1 au o rata de '&) x mai frecventa decat cele ce nu au ID1. Aata cea mai mare apare la cateva saptamani dupa introducerea I.D.1. cand endometrul este infectat cu bacteriile din cervix. %indr ?itz "ugh Curtis @perihepatita care consta din inflamatia capsulei hepatice fara implicarea parenchimului hepatic.In timpul inspiratiei apare durerea de obicei in cadranul9 apar niste aderente intre ficat si peretele abdominal ce se numesc corziile de vioara. %indromul este cauzat de N.>onorrhae si Chalmydia trachomatis. %e pare ca aceste organisme a4ung la nivelul ficatului pe cale limfatica ,pe cale hematogena sau transperitoneal.?recvent acest sindrom este diag. ca si colecistita, pneumonie sau pielonefrita. #roblema nerezolvata a salpingitelor este lipsa semnelor si simptomelor specifice. Intre *(&+(-din femeile care au obsructie tubara nu au avut niciodata un episod de salpingita in antecedente.Chiar si laparoscopia diag. boala doar in '5. din cazuri9 in '( - din cazuri nu prezint boala, iar in 2*- din cazuri se observa chist de ovar,sarcina ectopica, apendicita, endometrioza,. #a ex$ %izic se deceleaza durere in eta4ul abdominal inf. si sensibilitate anexiala bilat,durere in hipocondrul drept,secretie vaginala. Teste de laborator-!%" crecut ,0eucocite crescute ,#CA crescut =cograful poate face difernta fata de o sarcina ectopica sau fata de un abces sau o masa anexiala,este de a4utor la pacientele obese. Dneori apendicitele sunt confundate cu BI# la 2(( de cazuri cu BI# . apendicite sunt tratate ca si BI# Tratament&consta din spitalizarea pacientelor & indepartarea I.D .1. & trat. antibiotic in caz ca acestea exista. & Chirurgia este indicata in caz de ruptura a piosalpinxului 6oforita&poate sa apara rar izolata in caz de septicemie sau in caz de oreion,dureaza cateva zile .Cele mai multe cazuri sunt secundare saalpingitelor ,ele pt form cu trompa un abces tubo&ovarian care necesita rezolvare chirurgicala. TBC&ul genital este f. rar si apare secundar inf.pulmonar,care se transmite pe cale sanguine,intr&un an de la inf. primara9deseori este cauzata de un partener ce prezinta epidimita tuberculoasa se poate localiza la toate organelle genitale. Tratamentul consta din tuberculostatice si poate fi si chirurgical. %arcina dupa TBC&genital este rara chiar si acolo unde evolutia a fost minima