Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS ARAD

FACULTATEA DE STIINTE ALE EDUCATIEI, PSIIHOLOGIE SI EDUCATIE FIZICA


SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE CLINICA ANUL I MASTER

TULBURAREA DE PERSONALITATE
BOREDERLINE

COORDONATOR
LECTOR UNIV. DR. MONICA LICU
MASTERAND
DUMITRESCU(CHITA) DANA STEFANIA
DECEMBRIE 20II

TEME
1 - Tulburarea de Personalitate Borderline este o tulburare psihiatric deficient, serioas,

cronic, handicapant i potenial letal. *


2 - Dai exemplu de personaje celebre din cinematografie i literatur care sufer de
simptomele Tulburrii de Personalitate Borderline? Argumentai.
Una dintre cele mai greu de neles dintre boli mentale, dar cu o denumire foarte creativ este tulburare de
personalitate borderline (BPD). Psihologul Marsha Linehan, care a studiat-o fiind unul dintre experii mondiali , o
descrie astfel: Persoanele cu tulburare de personalitate borderline sunt echivalentul unui pacient cu arsuri de gradul
III. Ei, pur i simplu nu au, ca s zicem aa, piele emoional. Chiar si cea mai mic atingere sau micare le poate
crea suferine imense".
Este o tulburare psihiatrica deficienta?
Cnd psihanalistul Adolph Stern a inventat termenul borderline n anii 1930, pacienii cu aceast tulburare
erau mprii n dou grupuri mari: psihoz si nevroz. Pacienii ntre limite, (bordeline se traduce limit) prezint
o sngerare psihic i paralizie n faa crizelor", a scris Stern destul de poetic. Mai trziu, n anii 1940, doctorul
Helene Deutsch a spus c pacienii borderline sufer de goliciune interioar, pe care ei ncearc s o remedieze
prin ataarea de diverse grupuri sociale sau religioase". n 1968, atunci cnd a aprut cartea Sindromul
Borderline", principala caracteristic a pacienilor a fost, pur i simplu, furia.
Prin incapacitatea bolnavilor de a-si controla sentimentele i comportamentul cnd se confrunt cu un
eveniment care i deprim sau i enerveaz, si cand devin de neconsolat sau furioi bolala este profund deficienta.
De fapt aceste stri sunt greu de ncadrat n tiparele nosologiei psihiatriei clasice si chiar in sistemele actuale
ale clasificrii internationale: ICD10 si DSM-IV . Ele par s lase loc n viitor unor precizri suplimentare.
Knight (1953) situa strile borderline ntr-o zon de tulburri psihice ce nu apartin nici nevrozelor si nici
psihozelor, chiar dac ele prezinta unele simptome nevrotice sau psihotice.
Actualmente ele sunt plasate n spectrul tulburrilor de personalitate.
Este serioasa?
Pacienii borderline par s nu aib nici un fel de control intern, ei fiind capabili de iubire profund i de furie
profund aproape simultan. Ei sunt dependeni de oamenii din jurul lor i sunt ngrozii de posibilitatea de a-i pierde
- cu toate acestea ei i pot ataca pe aceti oameni. n mod neateptat. Muli terapeui nu au nici o idee despre cum s
trateze aceast tulburare. i totui, incidena ei pare s fie n cretere.
n anul 2000, Asociatia American de Psihiatrie credea c doar 2% dintre americani au BPDsi totusi, un
studiu din 2008 pe aproape 35.000 de aduli, a constatat c 5,9% - adica 18 de milioane de americani - au fost
diagnosticai cu BPD.

Este cronica?
Se pare ca nu. Din 1991, cercettorii au efectuat cel puin 17 studii clinice i au avut rezultate ncurajatoare.
Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Harvard, adulii care primesc tratament pentru BPD prezint
mbuntiri dup numai un an, iar dup 10 ani, aceti sunt vindecai.
Linehan a experimentat diverse tehnici pentru controlul emoilor. Tehnica numitamintea neleapt"
este un fel de stare de calm, pe care doctorul insist c aproape toi pacienii cu tulburri o pot atinge. Pacienii
trebuie doar s i urmreasc respiraia i s ncerce s se concentreze asupra unui centru din corpul lor unde
ajunge aerul n cele din urm". Aceasta psihoterapie a avut rezultate miraculoase pe zecii de pacieni, aa c a
fost adoptat i de ali specialiti din domeniu. 10.000 dintre ei au fost instruii n terapie comportamental
dialectic, iar Linehan, spre surprinderea ei, a devenit un fel de figur cult.

Este handicapanta?
Prin problemele care pot fi exacerbate de comportamente impulsive: mncatul n exces sau abuzul de
substane, tentative de suicid, intenia de auto-prejudiciu poate provoca un handicap fizic dar cel mai grav este
handicapul de adaptare si integrare sociala. Metode de auto-vtmare alese de aceti bolnavi sunt foarte diverse.
Are un potential letal?
Se afirma ca peste 75% dintre ei se rnesc i aproximativ 10% se sinucid - o rat de sinucidere extraordinar
de mare (prin comparaie cu rata de sinucidere pentru tulburarile de dispoziie care este de aproximativ 6%). Silver
et al (1991) dup un studiu de 10 ani arat c 10% din personalittile borderline s-au sinucis, iar Paris (1993)
constat c majoritatea sinuciderilor s-au comis n a treia si a patra decad de vrst. Totusi, destul de frecvent la
subiectii borderline, amenintarea cu suicidul poate avea drept scop manipularea celor din jur n vederea obtinerii
unor privilegii si tocmai de aceea este necesar s distingem acest tip de tentative, fr a neglija faptul c jocul cu
moartea este riscant.
n ultimul deceniu, sute de poveti n ziare importante au relatat crime violente comise de cei care au aceast
tulburare.
Potentialul letal se poate manifesta atat auto cit si heteroagesiv.

2 - Dai exemplu de personaje celebre din cinematografie i literatur care sufer de


simptomele Tulburrii de Personalitate Borderline? Argumentai.
Personalittile borderline sunt fie mult prea disfunctionale pentru a atinge cotele celebrittii, fie prea jenate
de a-si dezvlui tririle si esecurile, care le-au creat attea dureri sufletesti si dezamgiri crunte, nu odat soldate cu
tentative nereusite de autosuprimare. Printre celebrittile studiate de specialisti, din notele lor autobiografice sau din
biografiile date publicittii de autori profesionisti, se disting cteva mai bine cunoscute publicului nostru interesat
de acest stil literar si mai ales de nefericita soart a acestor monstri sacri urmriti de ghinion, de fapt victime
ale propriilor lor slbiciuni si nesbuinte, puse cu prea mult usurint numai pe seama ravagiilor generate de glorie
si publicitate mpins la extrem. Sunt de o asemenea notorietate nct simpla pronuntare a numelor lor evoc
compasiune si regrete (Printesa Diana, actrita Marlyn Monroe, actrita Judy Garland, actorul Rudolf
Valentino etc). Galeria de personaje enumerate n acest studiu sumar nu s-ar opri aici, fiindc numrul celebrittilor
suferind de borderline este infinit mai mare. Printesa Diana, desi internat n clinici celebre si costisitoare de mai
multe ori pentru bulimie si apoi anorexie, nu a beneficiat de un tratament adecvat strii ei psihice reale,
continundu-si existenta dezastruoas si aventuroas, pn la sfrsitul ei tragic, care ar fi putut fi evitat, dup cum
relateaz celebra ei biograf Sally Bedell Smith, narmat cu argumentele bunului simt.
Biografiile acestor personalitti celebre ca Marlyn Monroe, Elvis Presley, care au sfrsit prin a se sinucide,
sunt studii cazuistice ilustrative pentru ntelegerea unor comportamente concludente pentru sustinerea acestui
diagnostic, la o analiz expert retrospective. O impresie puternic a produs-o, asupra opiniei publice, publicarea a
dou crti best-selling: Diana n cutarea propriei personalitti (Diana in Search of Herself: Portrait of a
troubled Princess) scris de Sally Bedell Smith (1999), identificat de autoare ca avnd simptome tipice de
borderline si o a dou carte Girl, interrupted de Susanna Kaysen (1993).
Recunoasterea public a unor personalitti de notorietatea printesei Diana ar ridica personajul prezentat
biografic pe tribuna figurativ a unui purttor de cuvnt a crui pledoarie pentru cauza borderline ar contribui la
destigmatizarea social a acestor bolnavi.
Din scurtele evocri biografice ale unor personaje faimoase vom ntelege de ce semnalul de alarm lansat de
scoala american de personologie deviant trebuie s aib ecoul scontat si la noi, n tar, n primul rnd asupra
comunittii psihiatrice nationale si a celorlalti specialisti chemati s-si aduc aportul. Pe lng personalittile
faimoase evocate de mari specialisti n domeniu, din psihiatria Nord-American, exist o mare mas anonim de
fiinte umane n suferint, pentru care efortul specialistilor se constituie n pledoarie si manifest pentru cauza tratrii
si ntelegerii lor corecte. afirma Carol Freidemann.

Pentru argumentare am ales cazul celebrei actrite Marlyn Monroe alias Noma Jeane Mortensen (01.06.
1926 - 05.08.1962) votata in 1999 ca fiind Cea mai sexy femeie a secolului.

Prin prezentarea biografiei sub forma unui studiu de caz voi incerca sa aduc agumentele valide, asa cum au
fost ele mediatizate. Poate fi chiar si un... mic exercitiu de imaginatie!

1. Datele personale - Marlyn Monroe alias Noma Jeane Mortensen, divortata, actrita la Hollywood
2. Motivele internarii de urgenta in urma unei tentative de sinucidere
3. Antecedente eredo-colaterale cu eventuala importanta psihiatrica mama cu tulburari psihice
4. Antecedente personale cu eventuale implicatii psihiatrice tentative repetate sucidale
5. Consum de toxice - alcool, cafea, tutun, barbiturice
6. Scurta biografie a persoanei
7. Istoricul bolii
8. Examenul somatic suferea de endometrioza, a avut o sarcina ectopica, urmata de o intrerupere de sarcina si un
al doilea avort
9. Examenul psihic
10. Explorari paraclinice nu sunt consemnate
11. Consideratii pe marginea diagnosticului pozitiv si diferential.
12. Discutii referitoare la aspectele terapeutice
I . STAREA PREZENTA A PACIENTEI
A. Adaptarea la situatiile existentiale - pacienta este actrita la Hollywood
Starea ei fizica si mentala au devenit subiect de presa. Terapeutul lui Monroe, psihiatrul Ralph Greenson,
care o trata pe Marilyn de schizofrenie (se pare un diagnostic gresit!) a aranjat ca ea sa fie internata la clinica
psihiatrica "Payne Whitney", in sectia pentru bolnavii cei mai gravi.
B. Problematica comportamentelor simptomatice
1 - sesizate de pacient
2 - sesizate de cei din jur - Ea s-a reintors la caile auto-distructive increzandu-se in oameni pe care
DiMaggio ii credea nocivi pentru ea (incluzandu-l pe Frank Sinatra).
Arthur Miller(al treilea sot) spunea despre Marilyn Monroe ca avea talentul de "a se autodistruge", si ca in
perioada cat au fost casatoriti, "toata energia si atentia mi-au fost indreptate catre incercarea de a o ajuta sasi rezolve problemele. Din pacate, nu am avut un succes prea mare".
Henry Weinstein, scenaristul noului ei film si psihiatrul Ralph Greenson a gasit-o intr-o coma provocata de
medicamente. "Era aproape goala. Era mai mult moarta decat vie. Nu stiu cum, doctorul Greenson a reusit s-o
readuca la viata", povesteste Weinstein.
Marilyn a luat un adevarat cocktail de medicamente: Nembutal, Demerol, Libirum si cloralhidrat.
Cu patru ani inainte de aceste incidente, Marilyn mai trecuse printr-un eveniment asemanator.
Tabloul tipic poate fi: - nevrotic
- psihotic
3. Comportamente simptomatice sesizate de evaluator (semne psihopatologice).
C. Motivatia pentru tratament clinic si conceptia despre sanatate si boala
Pacineta a venit in clinica pentru amelioarea starii psihice adusa de terapeutul ei, sperind sa scape de
simptome si sperand la o evolutia favorabila in timp, care sa-i permita sa-si reia cariera artistica.
D. Modul in care pacientul apare in fata noastra (setting-ul clinic)
Pacienta este cooperanta, increzatoare in tratament.

II. PESONALITATE MANIFESTA


A. Particularitati biologice - starea generala de sanatate fizica este relative buna dar aspectul fizic general si
cel particular (faciesul) reflecta suferinta psihica
B. Temperamentul probabil coleric
C. Trasaturi manifeste cred ca pacienta era constienta de starea precara a sanatati pentru ca a aceptat sa fie
internata, dar anturajul o percepe (asa cum am mai afirmat) ca avea talentul de "a se autodistruge".
Daca as fi fost psihologul ei clinician, as fi vazut in pacineta o actrita cu un imens potential care merita sami mobilizez toate capacitatile pentru rezolvarea problemelor psihice.
Comportamentul interpersonal - Marilyn, era diva care suferea in tacere. Una din cele mai apropiate prietene
ale lui Marilyn, Grace, a devenit constienta ca aceasta sufera de dependenta de medicamente. In plus, Dr. Greenson
era frustrat fiindca si-a dat seama ca nu este singurul care-i prescria pastile. In 1960, pe cand filma la The Misfits,
a inceput sa se planga ca aude voci. Desi doza maxima de Nembutal care putea fi administrata era de 100 de
miligrame, doctorul i-a dat 300. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, in pauzele de la filmari a fost vazuta in timp ce lua
Seconal. Lista pastilelor pe care le folosea in 1961 este uluitoare: Thorazine, Demerol, Fenorbarbital, HMC,
Amytal, Nembutal.
Cand Frank Sinatra a vazut-o pe Marilyn cum arata, s-a ingrozit si l-a sunat imediat pe psihiatrul ei, isi
aminteste un barbat ce lucra ca garda de corp pentru Sinatra. Marilyn si-a deschis geanta pentru a-si cauta un
medicament si Sinatra s-a schimbat la fata cand a vazut cate pastile avea: "Marilyn, pentru numele lui Dumnzeu,
pentru ce sunt astea? O, sunt shoturile mele de vitamine" i-ar fi raspuns aceasta. Intr-un final a gasit pastila pe care
o cauta si a facut o mica gaura in ea. "Ajunge mai usor in sange", a spus ea. De teama sa nu moara la el in casa,
Sinatra a spus "Scoateti-o de aici, acum!".
III. STRUCTURA SI DINAMICA PERSONALITATII (nu am suficiente date)
A. Afecte, emotii, motivatii
B. Principii morale, valori, atitudini sociale
C. Functiile si identitatea eu-lui
1. Forta eu-lui
2. Mecanisme de aparare si coping
3. Organizarea gandirii: controlul si stilul cognitive
4. Capacitatile intelectuale, aptitudini, abilitati, talente
5. Identitatea si conceptia despre sine a clientului
IV. DETERMINANTII SOCIALI SI SITUATII DE VIATA
A. Calitatea de membru al diferitelor grupuri si rolurile jucate - era o tanara diva, adulata de barbati din
toata lumea dar singurul ei prieten sincer s-a dovedit a fi Joe DiMaggio, al doilea sot.
B. Familia mama Gladys Monroe, editor de film la cateva studiouri cinematografice, unde l-a cunoscut pe
tatal biologic, Charles Stanley Gifford, care lucra ca agent de vanzari, dar pe care actrita nu l-a cunoscut niciodata.
In certificatului ei de nastere, este trecut ca tata, norvegianul Martin Edward Mortensen. Mama avand serioase
probleme psihice, a fost internata la un sanatoriu cand Marilyn avea numai cinci ani.
C. Educatia si munca - fetita a copilarit alaturi de mai multe familii adoptive, unde a fost neglijata si
abuzata sexual, iar ulterior a fost lasata intr-un orfelinat. A renuntat la 16 ani la liceu si a decis sa se casatoreasca cu
un barbat care avea sa o sustina financiar, Joe Dougherty.
A lucrat apoi ca fotomodel pentru Miss Emmeline Snively, care ii spunea: "Esti mult prea senzuala pentru a
fi un simplu manechin." Tot ea a convins-o pe Marilyn sa-si taie parul si sa se vopseasca blonda. Monroe a
acceptat si a pozat in cateva reviste, ceea ce i-a deschis unele porti in industria fimului. Marilyn a divortat de
Dougherty.
Star-ul de baseball Joe DiMaggio s-a indragostit de Marilyn Monroe dupa ce a vazut-o jucand intr-o
reclama. Cei doi s-au casatorit intr-o ceremonie civila, in San Francisco. Dupa doar 274 zile de la casatorie
Marilyn a depus actele pentru divort, iar ca motiv era declarat "cruditatea mentala".
Dupa 2 ani Monroe se recasatoreste cu scritorul Arthur Miller. Dupa divortul care a urmat dupa o casnicie
furtunoasa, plina de incidente, are o relatie cu presedintelui american John Kennedy si apoi cu fratele
acestuia Robert F. Kennedy.
A mai avut relatii pasagere cu Yves Montand si cu Frank Sinatra.
D. Ecologie sociala

Actrita a trait in comunitatea boema a starurilor de cinema de la Hollywood, dar si a oamenilor de arta
(scriitori, cantareti, oameni politici) care au fost o sursa de patologie prin viata plina de excese. Ajungand pana la
varfurile societati americane, moartea ei cu toata patologia ramane inca invaluita in mister.
V. STRESURILE MAJORE SI POTENTIALUL DE COPING AL PACIENTEI
Cred ca stesorul ei cel mai puternic a fost determinat de conflictul intern datorat patologiei. Ar fi avut
toate sansele sa reusesca in viata dar acesta tulburare de personalitate i-a marcat destinul. Din pacate nu a fost
diagnosticata correct, desi psihanalistul Adolf Stern (1938) a conceptualizat personalitatea Borderline n forma
actual, descriind ceea ce el a denumit Borderline Group of neuroses i indic faptul c aceasta se situeaz la
frontiera ntre nevroz i psihoz, sau poate ca acesta tulurare era asociata unor alte maladii de care suferea
(schizofrenie - nu cred, depresie, anorexie). Desigur si cele doua sarcini pierdute au marcat-o psihic.
VI. DEZVOLTAREA PERSONALITATII
Marcata de o copilarie tragica, presarata de abandonuri si abuzuri sexuale si petrecerea celei mai mare parti
a copilariei in orfelinat, nu a avut sansa sa-si dezvolte armonios pesonalitatea. Instabilitatea afectiva i-a marcat si
viata de familie fiind incapabila s-i construiasc relaii stabile i durabile, iar intrarea in lumea artistica i-a marcat
definitiv destinul. Oscilaiile emoionale, mnie si sentimente extreme de vid, de disperare, de tristee au facut-o sa
recurga adesea la alcool, abuz de substane, anorexie, tentative suicidare, pentru a ncerca s fug de suferin.
Viata i-a fost o lupta continua de a evita abandonul real sau imaginar urmata de regrete i remucari,
tentative disperate pentru a obine ntoarcerea persoanei (Joe DiMaggio).
Relaiile ei interpersonale erau instabile i intense caracterizate prin alternan ntre poziiile extreme de
idealizare excesiv i de devalorizare (John F. Kennedy).
Impulsivitatea este marcata, iar sentimentul de vid dureros incerca sa-l evita prin de consumul de substante.
Era preocupata si de aspectul fizic, apelind la clisme ori de cate ori nu incapea in rochiile vaporoase.
Instabilitate afectiv datorat unei reactiviti marcate ale afectivitii face ca timp de cteva ore emoiile
subiecilor borderline sa poata oscila de la o stare de excitaie forte la una depresiv i suicidar, pe care
Linehan (1993) le consider drept cauza principal a suferinelor subiecilor borderline.
Si Marilyn Monroe, era in forma maxima cu doua luni inainte de a muri!
Lawrence Schiller a realizat o serie de fotografii cu Marilyn, in care apare in mai multe ipostaze intime,
relaxata, plina de viata si zambitoare. Marilyn pare sa fi fost intr-o forma maxima in timpul sedintei foto.
Cu cinci zile inainte de a muri, a fost intr-o excursie in Lake Tahoe, Nevada, cu mai multi prieteni, printre
care pianistul Buddy Greco si Franck Sinatra. Nimeni nu stia ca fotografiile facute cu aceasta ocazie aveau sa fie
ultimele. Conform Daily Mail, excursia ar fi putut fi doar o modalitate de a o tine pe Marilyn departe de ochii presei si
de reuniunile mondene ale vremii, pentru a nu povesti despre relatia cu fratii Kennedy. Ea fusese adusa in Nevada
de Peter Lawford, pentru a asista la un spectacol de-al lui Sinatra, despre care se crede ca i-a fost, la un moment dat,
iubit.

A avut ideaie persecutorie sau simptome disociative severe ca pierderea noiunii de timp i de spaiu,
contientizarea propriei identiti, sentimentele de depersonalizare i de derealizare? Cred ca da, pentru ca a fost
diagnosticata cu schizofrenie care are si ea aceste simptome.Este probabil ca si mama ei sa fi suferit de aceiasi
afectiune, teorie care ar sustine o ipoteza de transmitere genetica.
M-am straduit sa fac o lucrare buna dar nu am avut suficiente date biografice pentru a acoperi toate punctele
studiului de caz. Si chiar daca as fi reusit sa citesc cartea lui Randy Taraborrelli - "Viata secreta a lui Marylin
Monroe" nu sunt sigura ca as fi gasit toate indicile necesare tinind cont ca este o biografie romantata care poate fi

diferita de viata reala a inconfundabilei Marylin Monroe, cea care la Madison Square Garden, imbracata intr-o
rochie sclipitoare si extrem de sexy, i-a cantat lui presedintelui Kennedy, "Happy Birthday, Mr. President", cand
acesta implinea 45 de ani.