Sunteți pe pagina 1din 6

BIOMECANICA UMARULUI

1.Flexia antebratului pe trunchi(ANTEDUCTIE) o face doi muschi,fascicolul anterior al


deltoidului si muschiul coraco-brahial.

2.Extensia(RETRODUCTIE) o face fascicolul posterior al muschiului deltoid si muschiul
marele dorsal.
Muschiul marele dorsal la nivelul spatelui se insera pe aponevroza toraco-lombara si pe creasta
iliaca,urca in sus si lateral spre umar, si cateva fascicole se prind si pe unghiul inferior, si se
indreapta pe sub humerus, pe fata anterioara, si se insera pe culisa bicipitala.

3.Abductia(ridicarea bratului) o face fascicolul superior al deltoidului si suraspinosul.

4.Adductie(apropierea bratului) o face muschiul marele pectoral si muschiul marele dorsal.

5.Rotatia interna o fac cei trei mari,marele pectoral,marele dorsal si marele rotund,si
impreuna cu ei si subscapularul.
Muschiul marele pectoral pe piept se prinde pe stern,pe clavicula si pe primele 7 coaste, ca un
evantai,si pe humerus se prinde pe culisa bicipitala.

6.Rotatia externa o face micul rotund si subspinosul.


Biomecanica mersului si a coloanei vertebrale
Rolul static al coloanei vertebrale consta in mentinerea atitudinii verticale a capului in mod
special si a corpului in general. Coloana vertebrala este suport al greutatii corpului cap-gat-
trunchi de care sunt legate prin centuri membrele inferioare si superioare.
Functionalitatea dinamica a coloanei vertebrale este in raport cu mobilitatea sa. Mobilitatea
articulatiilor intervertebrale este mica, in general redusa dar atunci cand se insumeaza
mobilitatea (portiunea cervicala + toracala), determina o amplitudine mai mare. Coloana
cervicala: cea mai mobila, apoi coloana lombara si ultima este cea dorsala.
Fortele care actioneaza asupra coloanei vertebrale sunt pe de o parte gravitatia iar pe de alta
parte, muschii, ligamentele si discurile intervertebrale.
Articulatii





- intrinsece (intervertebrale)
- extrinsece (capul, coastele, bazinul)
Miscarile coloanei vertebrale se orienteaza dupa cele trei planuri principale: sagital, frontal
si transversal.
1) flexia extensia in plan sagital
O amplitudine mai mare a flexiei o executa coloana cervicala si cea lombara. Coloana
toracala (dorsala) este cea mai putin mobila. Insumata, flexia ajunge la 180 de grade. Extensia
este mult mai redusa: 50-55 de grade. In extensie, se exagereaza curbura cervicala si cea lombara
iar cea dorsala se redreseaza.
2) flexia-extensia laterala (in plan frontal); in cea mai mare masura, se executa din zona
lombara si cervicala 55 de grade;
3). rasucirea zona cervicala si cea lombara 120 de grade; combinat cu rotirea
soldurilor/membrelor inferioare, putem ajunge la o rasucire completa de 180 de grade.
Mobilitatea coloanei vertebrale variaza dupa varsta si sex; la copii si femei, mobilitatea este
mai mare. Cu varsta, discurile intervertebrale se turtesc si isi pierd din elasticitate. In plus, exista
si diferentieri individuale destul de mari. Mobilitatea coloanei vertebrale poate fi mult marita
prin exercitii speciale de suplete, permanente, inca de la varste fragede si se mentine numai prin
practica continua.
Tulburari ale mecanicii coloanei vertebrale: scoliozele si cifozele
Biomecanica articulatiei umarului
La articulatia umarului participa doua oase:
- omoplatul (scapula) prin cavitate glenoida;
- humerus-ul prin capul humeral.
Scapula (omoplatul) este un os lat cu forma triunghiulara situat in treimea superioara a
spatelui, pe grilajul costal, intre coastele 2 si 7, cu baza in sus; are doua fete: anterioara (cea
dinspre coaste; este concava) si posterioara. Pe fata anterioara se insereaza muschiul subscapular.
Fata posterioara (sau dorsala) este convexa si prezinta o creasta inalta care se mareste spre umar,
denumita spina omoplatului. Lateral-exterior se ingroasa si formeaza o apofiza numita
acromion(aici se prinde clavicula). Pe marginea superioara a spinei se insera muschiul trapez si
muschiul deltoid. Deasupra spinei se formeaza fosa supraspinoasa unde se insera muschiul





supraspinos; sub spina se formeaza fosa subspinoasa, unde se insera muschiul subspinos, micul
si marele rotund.
Omoplatul are trei margini:
- de sus (superioara): cea mai subtire; nu se insera muschi pe ea;
- interna/vertebrala: se insera muschiul marele dintat si romboidul;
- externa (spre umar) se mai numeste si fateta subglenoidiana; pe ea se insera lunga
portiune a tricepsului.
In unghiul inferior al omoplatului se insera muschiul subscapular, marele rotund si
fascicule din marele dintat; in unghiul supero-extern al omoplatului se gaseste cavitatea glenoida;
are forma ovala, priveste in afara si putin in sus. Este inconjurata de un burelet fibrocartilaginos
si impreuna formeaza cavitatea articulara a omoplatului. Cavitatea glenoida se uneste cu corpul
omoplatului printr-un gat iar pe marginea superioara a omoplatului se ridica apofiza coracoida
(de care se fixeaza muschiul coracoid); pe varful acestei apofize se insera scurta portiune a
bicepsului si muschiul coraco-brahial.
Pe fata superioara a acestei apofize se insera ligamentele coraco-claviculare si muschiul
micul pectoral.
Humerus: este un os lung si reprezinta scheletul bratului; extremitatea superioara a
humerus-ului prezinta un cap cu care se prinde de restul osului, o tuberozitate mare numita
trohiter si una mica numita trohin. Capul humeral reprezinta a doua suprafata articulara a
articulatiei umarului ; este neted, rotunjit, orientat in sus si putin in fata.
Articulatia scapulo-humerala este cea mai mobila articulatie din corpul omenesc; cavitatea
glenoida este acoperita de un cartilaj hialin nevascularizat la interior, iar de jur imprejur se afla
un burelet bogat in vase d sange si nervi.
Cele doua suprafete articulare (capul humeral si cavitatea glenoida) sunt mentinute in
contact de o capsula intarita superior de un ligament coraco-humeral si anterior de trei ligamente
gleno-humerale. Capsula articulara se insera pe omoplat pe marginea externa a bureletului
glenoidian.
Ligamentul coraco-humeral: se intinde de la spina coracoida a omoplatului la marea
tuberozitate a humerus-ului. Acest ligament este intarit de tendonul lungii portiuni a bicepsului.
Ligamentul coraco-brahial este cel mai important ligament al articulatiei; el sustine capul
humeral si de aceea se mai numeste si ligamentul suspensor (al capului humeral).
Cele trei ligamente dintre omoplat si humerus (gleno-humerale0 sunt:





- ligamentul supragleno-suprahumeral;
- ligamentul supragleno-prehumeral;
- ligamentul pregleno-subhumeral.
Ele se insera pe humerus in puncte diferite. Aceste ligamente sunt foarte laxe in mentinerea
contactului intre cele doua suprafete articulare, pentru a permite miscari ample. Un rol important
in mentinerea articulatiei revine musculaturii umarului, in special deltoidului. Paralizia
deltoidului are drept consecinta departarea suprafetei articulare si aparitia frecventa a subluxatiei
de umar.
O a doua articulatie a umarului este considerata spatiul dintre deltoid si acromion. Este o
articulatie interscapulotoracica. Rolul ei este foarte important: participa la dinamica articulatiei
scapulohumerale; iar procesele inflamatorii sau traumatice de la acest nivel reduc miscarea prin
durere (sindromul PSH)..
Muschiul deltoid
Este cel mai mare muschi al umarului; este superficial si are forma triunghiulara.
Se insera proximal pe marginea anterioara a claviculei, in treimea exterioara, - fascicul
clavicular. A doua insertie este pe marginea exterioara a acromionului fascicolele acromiale. A
treia insertie este pe buza inferioara a spinei omoplatului fascicolul spinal. Toate aceste
fascicule converg intr-un tendon distal, care se insera pe fata externa a humerusului.
Actiunea deltoidului este complexa. Cand ia punct fix pe torace si pe centura scapulara, el
va fi abductor al bratului. Contractia izolata a fasciculelor claviculare proiecteaza bratul inainte,
iar fasciculele spinale proiecteaza bratul inapoi.
Ridicarea bratului in lateral pana la 90 de grade este realizata de deltoid. Mai sus de aceasta
pozitie, bratul este ridicat de trapez.
Muschiul coraco-brahial
Este un muschi fusiform care se insera proximal pe omoplat, pe apofiza coracoida,
impreuna cu scurta portiune a bicepsului, iar distal se insera pe fata interna a humerusului. Cand
ia punct fix pe apofiza coracoida este proiector al bratului inainte, iar cand are punct fix pe
humerus apropie omoplatul de humerus.