Sunteți pe pagina 1din 8

1

NURSING IN URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE


URGENTELE APARATULUI CARDIO-VASCULAR
SEMNE SI SIMPTOME IN AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
1. Durere
localizare precordial
- retrosternal
important e sa se stabileasca caracteristicile
Debut, localizare, intensitate
Iradiere, legatura cu efortul, cu miscarile respiratorii sau miscarea toracica
determina disconfort, anxietate
2. Dispnee
este consecinta stazei si hipertensiunii pulmonare
poate apare la efort sau in repaus, cu predilectie noaptea
poate fi insotita de tuse, neliniste
este un simptom dominant in insuficienta cardiaca stinga
3. Palpitatii
pot surveni izolat sau in accese
cele tranzitorii sunt determinate de:
- efort
- stari emotionale
- abuz de alcool, tutun
cele de durata mai mare sunt caracteristice in tulburarile de ritm sau de conducere
determina anxietate
4. Paloare - prezenta in edocardita reumatica
5. Cianoza - simptom dominant in unele afectiuni
- IC dreapta
- Cardiopatii congenitale
6. Edem - manifestarea insuficientei cardiace
7. Manifestari respiratorii
- tuse cardiaca
- hemoptizie
8. Manifestari digestive
2

- greturi , varsaturi
9. Manifestari generale - Astenie, subfebrilitate-in tromboflebite

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
1. asigurarea conditiilor de mediu
saloane amplasate in partea mai linistita a spitalului, spatioase, luminoase, bine
incalzite, temperatura camerei 19-20 grade
paturile cit mai comode, pe rotile
semnalizatorul de alarma cit mai aproape de bolnav
2. ingrijiri generale
sa se faca cit mai putin traumatizant
pozitia in pat se lasa la discretia bolnavului
insa e bine sa le aratam pozitia corecta
scopul ingrijirii este reducerea cauzelor care obliga bolnavul la luarea unor pozitii
neobisnuite
mobilizarea acestor bolnavi se face numai la stricta indicatie a medicului
in cazul IM igiena se face la pat
in cazul in care are voie sa faca baie , nu va dura mai mult de 10-15 minute, nu la
caldura mare, iar toracele sa fie liber deasupra apei
o imobilizare prelungita la pat predispune organismul la complicatii vasculare,
flebotromboze sau flebite latente generatoare de embolii
se permit miscari dirijate de respiratie sau miscari usoare ale membrelor
asistenta se va ingriji de masajul extremitatilor
daca flebita s-a constituit majaul este interzis
3. alimentatia
regimul dietetic trebuie sa asigure un aport caloric corespunzator
in IM si IC dieta va fi hipocalorica
in ateroscleroza se elimina alimentele bogate in colesterol
regimul de baza este cel hiposodat
3

mesele sa fie fractionate, evitind consumul de cantitati mari
masa de seara sa fie saraca in lichide si sa fie servita cu 2-3 ore inainte de culcare
asistenta se va ingriji de mentinerea tranzitului intestinal, la nevoie va face clisme, se
va evita administrarea de purgative , pot cauza stari de colaps
4. supravegherea bolnavilor cardiaci
prevede inregistrarea paralela a pulsului periferic si central, TA, diurezei, respiratiei
la indicatia medicului se urmareste expectoratia, dispneea, cianoza, edemele,
greutatea corporala, pulsatiile venelor jugulare
vor fi supravegheati permanent
asistenta trebuie sa prevada si sa recunoasca din timp semnele agravarilor
5. recoltarea probelor de laborator
de la primele ore de la internare asistenta va recolta probele necesare pentru analiza
de urina, hemoleucograma, VSH, la indicatia medicului probe de coagulabilitate,
fibrinogen, lipemie, colesterol, probe enzimatice
asistenta pregateste si asigura transportul bolnavior pentru efectuarea examenelor
radiologice , etc
6. administrarea medicamentelor
se face cu punctualitate, la indicatia medicului
asistenta va interveni in cazuri de urgenta pina la venirea medicului prin administrare
de oxigen si nitroglicerina la nevoie
trebuie se sesizeze cit mai repede supradozarea sau efectul nefavorabil al
medicamentelor
inapetenta, greturile, bradicardia supradozare de digitala
tratamentelul cu anticoagulante hemoragii
in perioada de convalescenta bolnavul va fi instruit asupra modului de viata:cum sa
preparare a alimentele permise , orele de odihna, cum sa-si adm. medicamentele,
semnele preliminare ale supradozarilor, datele de prezentare la controlul periodic
trebuie sa cunoasca semnele alarmante pentru care trebuie sa se prezinte la control
si in afara programarilor
7. pregatirea si asistarea probelor functionale cardiovasculare
Se va pregati psihic
4

Citeva zile inainte nu va mai primi medicatie care ar putea influienta
Examinarile se executa pe nemincate sau la 2-3 ore dupa masa
Asistenta se va ingrji de transportul bolnavului
Dupa sosire va fi lasat sa se odihneasca 10-15 minute
Cateterism cardiac
EKG (electrocardiograma)
Fonocardiograma- reprezentarea grafica a zgomotelor produse in cursul unui ciclu cardiac
Apexocardiograma - curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian
Ecocardiograma metoda de explorare bazata pe inregistrarea ultrasunetelor strabatute si
reflectate la nivelul cordului

INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC
Definitie
- Zona de necroza miocardica determinata de o obstructie coronariana prin
tromboza
Circumstante de aparitie
- Dupa mese copioase
- Efort fizic intens
- Expunere la frig
Manifestari de dependenta
A)DURERE anginoasa, intensa, atroce, violenta, insuportabila, socogena
- Nu cedeaza la NTG, sau repaus
- Durata> 30 minute
- Tipica localizata retrosternal+/- iradiere, instalata brusc si de intensitate mare
- Atipica localizata epigastric
B)Dispnee
C)Anxietate marcata-senzatie de moarte iminenta
D)Transpiratii reci
E)Slabiciune, ameteala
F)Sughit, greata, varsaturi
5

G)HTA sau hTA soc cardiogen
H)Tahicardie
I)Hipertermie dupa 24-48 de ore
PROBLEMELE PACIENTULUI
Disconfort- durere
Anxietate
Scaderea DC obstructie coronariana
Alterarea perfuziei tisulare in zona de necroza
Deficit de autoingrijire intoleranta la effort
Potential de alterare a nutritiei:deficit-greata, varsaturi
Potential de complicatii
OBIECTIVE
Combaterea durerii
- anxietatii
Prevenirea complicatiilor - imediate
- tardive
Limitarea extinderii necrozei
Recuperare (reintegrare) socio-profesionala
INTERVENTII
In etapa prespitaliceasca
- Prevenirea mortii subite pozitie DD
- repaus total
- psihoterapie
- Calmarea durerii opiacee
- ! Morfina deprima respiratia si hTA
- Monitorizarea TA, puls, respiratie
- O2
- Transport de urgenta la spital
INTERVENTII
In spital:
6

Asigurarea confortului (T, liniste, aerisire)
Combaterea anxietatii
Sedarea durerii
Monitorizare functii vitale TA, P, R
Recoltarea probelor de laborator-L, VSH, Gl, probe de coagulare
Prevenirea complicatiilor trombo-embolice-anticoagulant
Adm. Medicatiei
Alimentatia- pasiva la pat INTERZIS FUMATUL
Urmarirea eliminarilor
-Diureza, scaun- notate in FO
-Prevenirea constipatiei/combaterea
-Servirea cu urinar/bazinet la pat sau sondaj
Toaleta la pat
Mediu psihologic favorabil liniste, se evita vizitele lungi, telefoanele
Mobilizarea repaus total, la indicatie progresiv
Educatia sanitara-regim de viata, respectarea tratamentului, control periodic

ANGINA PECTORALA
Definitie:
Afectiune a miocardului determinata de un dezechilibru intre necesitatea de oxigen
a muschiului cardiac si aportul coronarian.(arterele nu pot aproviziona pe masura
cerintelor-obstructie)
Lipsa de O2ischemie miocardicahipoxie +acumulare de produsi metabolici
DURERE
Circumstante de aparitie
Criza dureroasa apare dupa effort
- emotii
- mese copioase
- frig
Manifestari de dependenta
Durere retrosternala, constrictiva ca o gheara, arsura, presiune, care iradiaza in
umarul stang de-a lungul membrului superior stg pe marginea cubitala pana la
ultimele 2 degete.Poate iradia in maxilarul inferior, spre umarul drept, hipocondrul
drept, la baza gatului, regiunea interscapulara.
7

Durata-2-3 minute, rar 10-15 minute
anxietate
Senzatia mortii iminente
Atitudinea de urgenta
Repaus la pat
Indepartarea cauzei , stresului
Administarea NTG sublingual/spray-efect rapid, 1-2 minute;diferenta cu IMA
Transport de urgenta la spital
Interventiile a.m. in spital
Masuri igieno-dietetice-regim alimentar hipocaloric, hipoglucidic, hipolipidic
Reducerea consumului de tutun, cafea, alcool
Indepartarea stresului
Activitate fizica
Adm. Tratamentului antianginos-nitriti (NTG), coronaro-dilatatoare (digoxin-atentie la
intoxicatia digitalica)
Educatia pacientului pentru respectarea lor

Nursingul pacientului
cu
encefalopatie hipertensiva acuta
definitie
Sindrom clinic ce consta din semne si simptome neurologice cu caracter acut si tranzitoriu
determinat de o crestere brusca a valorilor TA
Se asociaza cu 3 modificari hemodinamice:
brusca a TA
-Scaderea fluxului sanguin cerebral
-Vasoconstrictie arteriolara cerebrala, toate ischemie cerebrala
Culegere de date-circumstante de aparitie
8

Apare la bolnavii cu HTA cronica in cursul crizelor hipertensive, TA diastolica depasind 130 mmHg
Cauze principale:
HTA din GNA nefropatie cr.
HTA esentiala forma maligna
Feocromocitom
Toxemia gravidica din disgravidii
Manifestari de dependenta
Cefalee violenta, intensa, pulsatila
Convulsii, stare confuzionala
Varsaturi
Tulburari de vedere fotofobie, diplopie, vedere incetosata
Tulburari de auz acufene, hipoacuzie
Ameteli, vertij, obnubilare, coma
Problemele pacientului
Alterarea circulatiei
Confuzie, agitatie
Stare generala alterata
Alterarea nutritiei deficit
Risc de complicatii
Obiective
Combaterea edemului cerebral
Ameliorarea starii generale
Diminuarea valorilor tensionale
Prevenirea accidentelor (complicatii-lezarea limbii in convulsii)
Interventii
Internare de urgenta confortul
Supraveghere stare generala, functii vitale, prevenirea muscarii limbiiindepartarea
protezelor;prevenirea accidentelor indepartarea obiectelor de care s-ar putea
lovi/aspirarea secretiilor oro-faringiene
Adm.tratamentului hipotensor, de depletie, calmant la indicatia medicului