Rolul jocului didactic in

inlaturarea tulburarilor de
vorbire
Rolul jocului didactic in inlaturarea tulburarilor de vorbire
Varsta prescolara are o deosebita importanta in dezvoltarea limbajului si in ridicarea
gandirii pe trepte mai inalte de generalizare si de abstractizare. La aceasta varsta copilul
incepe sa depaseasca faza limbajului situativ, desprinzandu-se de influenta momentului
present si-si dezvolta din ce in ce mai mult capacitatea de a folosi limbajul contextual,
intensificandu-se functia intelectuala a limbajului care consta in planificarea mintala si
reglarea activitatilor practice.
Odata cu asimilarea fondului lexical, copilul isi insuseste si semnificatia cuvintelor. El
nu invata regulile gramaticale, nu cunoaste definitii, nu stie ce este substantivul, verbul,
adjectivul, declinarea sau alte denumiri, dar respecta in vorbire aceste reguli, pentru ca are in
jur modelul de vorbire, este antrenat sa le cunoasca prin jocuri si exercitii, este corectat atunci
cand greseste.Tocmai de aceea modelul de vorbire trebuie sa fie corect, iar adultul trebuie sa
aiba o exprimare ingrijita, sa respecte regulile gramaticale dupa care este structurata vorbirea.
Acumularea experientei verbale duce treptat la formarea unor generalizari lingvistice
empirice, la eliberarea asa-numitului simt al limbii!."ensibilitatea fata de fenomenele
lingvistice, in general, inclusiv fata de formele gramaticale, este o trasatura caracteristica
copilului prescolar.#e baza acestui simt al limbii! copiii ajung sa foloseasca tot mai corect
formele gramaticale si tot prin aceasta se poate explica si un alt fenomen caracteristic varstei
prescolare si anume $ crearea de cuvinte.
%nul din obiectivele majore ale invatamantului prescolar il constituie omogenizarea
relativa a dezvoltarii limbajului copiilor, in asa fel incat la intrarea lor in scoala, copiii sa
posede notiunile strict necesare insusirii cunostintelor de baza prevazute in programa scolara,
indeosebi pentru insusirea citit-scrisului.
%nmijloc adecvat particularitatilor de varsta ale prescolarului, util in realizarea
dezvoltarii vorbirii, este jocul didactic.#rin intermediul lui se consolideaza, fixeaza si se
activizeaza vocabularul care contribuie la perceperea structurii limbii romane.
Eficienta jocurilor didactice de dezvoltare a vorbirii depinde insa de modul in care
educatoarea stie sa le selectioneze in raport cu particularitatile concrete ale grupei. Aceasta
presupune o foarte buna cunoastere a copiilor, sub raportul nivelului atins de dezvoltare a
limbajului, precum si sub aspectul defectelor de vorbire, ca in functie de aceste realitati sa se
actioneze in vederea prevenirii si a corectarii acestora..
&n organizarea si in desfasurarea acestor jocuri, educatoarea are adesea posibilitatea sa
depisteze cu mai multa usurinta defectele de vorbire ale copiilor, deoarece in cadrul jocului
acestia se manifesta liberi, nesting'eriti, fara rezervele determinate uneori de interventia
directa a educatoarei.
(u diverse ocazii am constatat ca, din spirit de imitatie, copiii isi pot transmite unul
altuia greselile de vorbire. (ontaminarea devine, fireste, nociva, ea influentand asupra
procesului de dezvoltare normala a vorbirii la un grup mai numeros de copii. )ata fiind
varsta, indreptarea greselilor nu poate fi conceputa rigid, ca o reproducere repetata a unor
cuvinte, silabe, sunete, pana la corecta lor executare. %na din modalitatile cele mai
recomandate este aceea a includerii exercitiului, oricare ar fi el, intr-un joc antrenant cu un
continut inteligibil, corect.
*ata cateva exercitii care pot fi desfasurate la inceputul fiecarui joc+
,- Gimnastica faciala:
a- inc'idereasi desc'iderea alternativa a gurii.
b- imitareasurasului, pentru obtinerea unei desc'ideri transversale a gurii.
c- umflareasi retragerea simultana a obrajilor.
d- imitareasarutului.
e- vibrareasurda a buzelor.
/- Gimnastica linguala:
a- ridicareasi coborarea limbii in cavitatea bucala.
b- ascutirealimbii, in afara cavitatii bucale.
c- asezarealimbii intre buze , in forma plata.
d- miscaride lateralitate a limbii.
e- miscaride formare a santului lingual, prin ridicarea marginilor laterale ale limbii.
f- miscaride proiectare a limbii in afara cavitatii bucale.
g- pronuntarearitmica a sunetelor.
)eosebit de eficiente sunt exercitiile de imitare a sunetelor din natura
0onomatopeele-.1asim in jurul nostru o mare varietate de sunete care ne pot fi utile in
activitatea noastra la clasa, in scopul prevenirii si a corectarii eventualelor deficiente de
vorbire , pe care le intalnim la copii nostri.
2ocurile didactice destinate dezvoltarii vorbirii contribuie, in mare masura, la
dezvoltarea acuitatii auditive a auzului fonematic.Ele solicita perceperea corecta a sunetelor,
descifrarea compozitiei sonore sau semnalarea prezentei sau absentei unui anumit sunet intr-
un cuvant. )ezvoltarea auzului fonematic este strans legata de sarcina deosebit de importanta
privind corectarea defectelor de vorbire.2ocurile didactice isi aduc contributia nu numai la
perceperea clara si corecta a sunetelor corespunzatoare ci si la corectarea pronuntiei
defectuoase a acestora, solicitand copiilor audierea lor cu atentie si reproducerea lor corecta.
)e astfel de sarcini am tinut seama in jocurile didactice: Deschide urechea bine,
Cine face asa? , Ce se aude? , Cine vine la noi?, De-a trenul, N-am spus bine?,
Repeta ce spun eu, A cui este?
Aceste jocuri sunt introduse incepand cu grupa mica, ele putandu-se realiza si cu
grupele mai marirespectandu-se particularitatile de varsta, respectiv complicandu-se sarcina
didactica.
Am ales spre exemplificare jocul Spune cum face
Scop:
exersarea pronuntarii corecte a unor consoane ca+ r, c, g, s, s, z aflate in diferite
parti ale cuvintelor.
activizarea vocabularului cu cuvinte care desemneaza animale cunoscute de
copii.
dezvoltarea capacitatii de a face legaturi simple 0intre glas, miscare si animalul
respectiv-.
Sarcina didactica:
recunoasterea animalelor si reproducerea onomatopeelor corespunza- toare
glasului acestora.
sa completeze propozitia inceputa.
Reguli de joc:-la primirea jucariei sau aimaginii, copilul trebuie sa imite glasul
animalului respective, iar ceilalti copii sa-l recunoasca si sa-l denumeasca.
-copiii prind mingea aruncata de educatoare si completeaza propozitia inceputa.
Elemente de joc:surpriza, aplauze,stelute.
Material didactic:animale-jucarii sau imagini reprezentand cainele, pisica, oaia, calul,
rata, gaina, cocosul, gasca, albina,etc.mingea.
Jocul se desfasoara astfel:
3aterialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus intr-un cosulet pentru a crea
surpriza la prezentare si a da posibilitatea sa se perceapa pe rand fiecare animal al carui glas
va trebui imitat.(opiii vor fi asezati pe scaunele in jurul mesei cu materialul de joc.
Varianta I
"e prezinta jucariile sau imaginile iar copiii trebuie sa imite glasul animalului
respectiv, individual sau in colectiv."e va asigura o anumita succesiune in prezentarea
imaginilor, incepand cu cele care sunt mai usor de pronuntat0pisica- si terminand cu cele care
prezinta dificultati in reproducere 0albina, cocosul-.
Varianta II
"e modifica ordinea actiunilor.(opiii asculta onomatopeea0reprodusa de educatoare-
apoi aleg animalul al carui glas l-au auzit si-l reproduc individual sau in colectiv.
Varianta III
Copiii stau cu capul pe masute, fara aavea voie sa priveasca, iar educatoarea aseaza un
animal de jucarie in dreptul unuia dintre ei.La semnalul ei+!"pune cum face!,copiii se uita in
fata lor.(el care a primit jucaria reproduce onomatopeea corespunzatoare denumind totodata
si animalul.)e exemplu+!#isica face miau.!(eilalti copii imita actiunile caracteristice
animalului si repeta sunetele corespunzatoare.
Varianta IV
Educatoarea arunca mingea, iar copilul care o prinde vine in fata si alege de pe masa
un jeton reprezentand tot animale.Acesta raspunde la intrebarea+!(ine este si cum face4!)e
exemplu+!Acesta este un urs. El face mor, mor, mor.!
Varianta V
Aceasta se desfasoara fara material intuitiv.Educatoarea incepe sa spuna o propozitie
despre animale, iar copilul care a primit mingea trebuie sa completeze propozitia cu
onomatopeea corespunzatoare.
Cocosul striga (cucurigu)
Gaina canta(cot-co-dac)
Cioara face(cra,cra,cra)
2ocul didactic prezentat se poate introduce cu success la toate grupele, indiferent de
varsta, inclusiv la clasa *, mai ales in perioada preabecedara.
*ntroducerea jocului in structura activitatii constituie un mijloc de prevenire a oboselii
si c'iar la inlaturarea acesteia, cunoscuta fiind capacita- tea redusa de efort a
prescolarilor.2ocul didactic poate fi introdus si in cadrul activitatilor alese, el cinstituind si un
procedeu deosebit de valoros de acumulare de noi cunostinte si astfel de pregatire a copilului
pentru scoala.
La grupa mare ca si la grupa pregatitoare, copiii respecta regulile si sarcinile didactice,
desi acestea sunt uneori complexe si impuse de educatoare.La aceasta varsta jocurile cer o mai
mare concentrare, copiii constientizand sarcina, dar nu neglijand aspectul distractiv.
)in gamavariata de mijloace de realizare a activitatilor de dezvoltare a limbajului in
gradinita, jocurile didactice constituie una dintre cele mai placute forme de munca cu
prescolarii, intrucat asigura, totodata o participare activa, atractiva si deconectanta.
Exemplele de jocuri didactice pe care le voi descrie in continuare au avut in vedere
tocmai realizarea obiectivelor enumerate mai inainte.
Exemplu-2ocul Cu ce unet incepe cuvantul!
Scop:
dezvoltarea capacitatii de a diferentia sunetul initial al diferitelor cuvinte.
perfectionarea auzului fonematic prin efectuarea unor analize ale structurii
fonetice ale cuvintelor.
activizarea vocabularului referitor la obiecte de uz personal, mobilier, jucarii,
vesela etc.
Sarcina didactica:
pronuntarea corecta a sunetelor din componenta cuvintelor.
gasirea unor cuvinte care incep cu sunetul dat.
Reguli de joc:copiiitrebuie sa denumeasca obiectul descoperit si sa precizeze sunetul
cu care incepe cuvantul respectiv. copilul care a sesizat sunetul initial al cuvantului are
dreptul sa numeasca un coleg care trebuie sa gaseasca un cuvant care incepe cu acelasi sunet
iar un alt copil sa formuleze o propozitie cu cuvantul dat.
Elemente de joc:surpriza, aplauze, g'icire, cautare.
Material didactic:obiectede uz personal, mobilier-jucarii, alte jucarii din gradinita ca+
-creion,creta, caiet, carte, caciula,
-fular, floare, farfurie, faras, furculita,
-rama, roc'ie, roata, roaba.
-guma, gargarita, gard.
Jocul se desfasoara astfel:
Obiectele aranjate in mai multe parti ale salii de grupa vor fi descope- rite pe
rand de cate un copil numit de educatoare.Acesta va denumi obiectul sau jucaria gasita.%n alt
copil va fi antrenat sa pronunte sunetul cu care incepe cuvantul, iar acela, la randul lui, va
alege un coleg pentru a gasi un alt cuvant care incepe cu acelasi sunet.Acesta va alege un alt
coleg care sa formeze o propozitie cu cuvantul respectiv.
Varianta I
Educatoarea pronunta un sunet, consoana sau vocala, iar copilul numit trece la tabla
sau la flanelograf si alege o imagine sau mai multe, a caror denumire incepe cu sunetul dat.
)upa acest moment, copiii sunt solicitati sa formuleze propozitii despre obiectul sau obiectele
acaror imagine a fost prezentata.
(opiii pot fi antrenati sa gaseasca si alte cuvinte care incep cu acelasi sunet, fara sa
aiba suport intuitiv.
Varianta II
*maginile sunt puse intr-o cutie astfel incat sa nu poata fi vazute.(utia este data unui
copil care va scoate o imagine si dupa ce o denumeste precizeaza sunetul cu care incepe
cuvantul.O ofera unui alt copil care trebuie sa gaseasca un alt cuvant care incepe cu acelasi
sunet.
Varianta III
"e s'imba sarcina- respectiv copilul trebuie sa spuna cu ce sunet se sfarseste
cuvantul si de a gasi un cuvant care sa se sfarseasca cu acelasi sunet.
)and jocului un caracter dinamic, de intrecere, sarcina fiecarei variante a fost usor
realizata de copii cu mult interes, dezvoltandu-le acestora spiritul de competitie, autocontrolul
asupra reactiilor verbale si motrice si deprinderea de a analiza fonetic cuvintele.
#erceperea diferentiata a silabelor am introdus-o tot prin intermediul jocurilor
didactice, dar am avut in vedere gradarea dificultatilor in analiza fonetica a cuvintelor.Am
folosit in primele jocuri cuvinte din una sau doua silabe, apoi am introdus si cuvinte din trei,
patru silabe.
2ocul didacticDin jumatate intreg, familiarizeaza copii cu componenta silabica a
unor cuvinte din doua silabe- cu sarcina de a reconstitui imaginile din doua jumatati.
"pre exemplificare am ales jocul didactic+!"ocul ilabelor
Scop:
formarea deprinderii de a gasi cuvinte care sa inceapa cu o silaba data, precum si
de a desparti cuvintele din cuprinsul unei propozitii in silabe.
perfectionarea capacitatii de analiza si sinteza fonetica, a capacitatii de a efectua
rapid asociatii.
exersarea pronuntarii corecte a unor sunete.
Sarcina didactica:
sa completeze silaba data cu alte silabe pentru a obtine un cuvant.
sa alcatuiasca propozitii cu cuvantul dat si sa desparta in silabe toate cuvintele
din propozitie, mentionand numarul silabelor din fiecare cuvant spus.
Reguli de joc:copilulindicat prin intermediul unei bag'ete va pro-nunta silaba
enuntata de educatoare si o va completa construind un cuvant. (opiii vor cauta alte cuvinte
care saaiba in cuprinsul lor aceeasi silaba si se vor anunta sa le spuna.
Elemente de joc:aplauze,bag'etafermecata, g'icire
Material didactic:ilustratiicare sa sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabe frecvent
folosite in vorbire, de exemplu+
,-casa, cana, cada
masa, mazare, mama, macara
tava, taburet, taraf, taxi
magar, maces, malai, manusa, matura, matase
lada, lama, lacat, laba
/-(uvintecare contin /-5 consoane consecutive+
capra, castana, castel, carte, castravete
creion, creta, crap, parc, porc, palme, scrisoare, stropitoare
6isa de evaluare, creioane0buline-
Varianta I
Educatoarea pronunta o silaba din cele frecvent intalnite in structura cuvintelor+ ma,
na, la, pa, da, ca, etc. si lasa timp de gandire copiilor.Ea se deplaseaza prin spatele
copiilor.(el atins cu bag'eta trebuie sa spuna un cuvant care incepe cu silaba spusa.
Varianta II
%n copil numit de educatoare spune o silaba, grupa gaseste cat mai multe cuvinte cu
silaba spusa si formeaza propozitii cu ele.7aspunsurile bune vor fi aplaudate, iar copiii care
raspund corect primesc buline.
Varianta III
Educatoarea spune un cuvant, iar copilul cu care a dat mana il desparte in silabe.
1rupa de copii scoate din cosulet atatea betisoare cate silabe are cuvantul.
Varianta IV
Educatoarea pune pe flanelograf imagini cu obiecte a caror denumire incepe cu aceesi
silaba."pune prima silaba, iar copiii spun un cuvant, apoi aleg de pe flanelograf toate
imaginile a caror denumire incepe cu silaba enuntata si le pun intr-un cosulet.(opiii care dau
cele mai multe raspunsuri corecte primesc cate un stegulet.
Varianta V
(opiii primesc cate o fisa pe care se gasesc imagini.Trebuie sa scrie in dreptul fiecarei
imagini atatea liniute cate silabe are fiecare cuvant.
(opiii pot primi buline si sa aseze atatea buline, in spatiul din dreptul fiecarei imagini,
cate silabe are cuvantul.
Am dat copiilor cuvinte care contin sunete , in pronuntarea carora , ei intampina
greutati.&n acelasi timp am urmarit si corectarea unor anumite tulburari de vorbire, prin
repetarea in timpul jocului a acestor sunete, cat si perfectionarea deprinderii de a desparti
corect cuvintele in silabe, dar si de a forma cuvinte.
#e langa valoarea deosebita pe care o are acest joc in dezvoltarea limbajului, el
actioneaza si asupra imaginatiei creatoare, dezvoltand deasemenea si operatiile gandirii+
analiza, sinteza, comparatia, flexibilitatea si fluiditatea.
#rin introducerea fisei de evaluare am depistat copiii care nu stiau sadesparta corect
cuvintele in silabe, avand astfel posibilitatea sa recuperez aceste cunostinte in activitati cu
grupuri mici sau individual pentru a-i aduce pe toti copiii la nivelul cerut de programa.
2ocurile didactice amintite si altele asemanatoare lor vinsa pregateasca trecerea
copiilor intr-un mediu avansat al analizei si sintezei fonetice, activitate specifica perioadei
preabecedare din scoala.
&n cadrul orelor de Limba si literatura romana!, cat si in cadrul celorlalte ore din
programa scolara, s-au urmarit cu atentie defectele de exprimare ale elevilor si apoi s-a trecut
la corectarea lor. Exercitiile desfasurate in prescolaritate se regasesc si la scolarii mici, ele
desfasurandu-se in aceeasi forma sau putin mai complicate.
)e un real folos sunt framantarile de limba,utilizate tot ca si activitati in completare.
#entru exprimarea corecta a sunetelor 0 b, m, j, t, gi - s-au folosit in cadrul jocurilor didactice
cateva versuri pe care elevii le repetau de mai multe ori, reusind sa rosteasca corect sunetele
respective.
Exemple:
#$ Boc, boc, boc!
Boby esteun boboc
1ales, galben si bondoc
-Boc, boc, boc!
M$ os artin mananca mure
in desisul din padure
8888888888
9ice o gaita isteata
-!a-misi mie de-o dulceata:
acaruna de culeg
i-arajunge un an intreg
os artin n-o asculta
esteca si infuleca.
"$ Eu ma "oc
&n co"oc,
)ar deodata aud+ poc:
3i s-a rupt co"ocul,
"e vede mi"locul !
%$ #icutine tinta
"i Tantatinteste$
%n tantar intea%a,
C&irita vreaapa.
&i$ Gimnastica e buna
#entru copilasi
1elu si cu Gina
"unt si ei gimnasti$
&nsusirea citit- scrisului nu se va parcurge in acelasi ritm de catre toti copiii, acestia
neavand functiile psi'ice la fel de evaluate.)efectele de vorbire , pe care le intalnim c'iar si la
varsta scolara, sunt unele dintre cauzele nedezvoltarii ritmice a tuturor elevilor.&nca din
primele zile de scoala se incearca depistarea tuturor copiilor care au deficiente de vorbire, prin
organizarea exercitiilor amintite mai sus si a diferitelor jocuri didactice.
Logica vorbirii copiilor, vocabularul lor, l-am putut observa prin descrierea
ilustratiilor, povestiri, convorbiri.Am gasit copii cu spirit de observatie bine dezvoltat,
vocabular corespunzator si exprimare corecta. Altii prezinta defecte de vorbire, vocabular
sarac si nu au logica in vorbire.&n urma discutiilor cu parintii, dar si cu copiii, a reiesit ca
acestia din urma nu au frecventat gradinita decat sporadic sau unii c'iar deloc.Acesti copii au
nevoie de o atentie speciala, deoarece ei nu pornesc de la acelasi nivel cu ceilalti. Lipsurile
trebuie recuperate pe parcurs, aceasta necesitand nu numai activitati cu intregul colectiv de
elevi ci si activitati individuale sau pe grupe.
#entru dezvoltarea vocabularului copiilor am folosit mai multe jocuri didactice+
pune mai departe, !nde se gaseste sunetul?, "u spun una, tu spui multe#ve$i
ane%a nr&'( , )eri, asta$i, maine, Cauta perechea, *aseste repede propo$itia, Roata
vremii, Ce stii despre mine?, etc&
Lectiile desfasurate la clasa * si a **-a ofera invatatorului posibilitatea de a organiza cu
elevii activitati in completare cu continut variat si atractiv.2ocurile didactice, exercitiile fizice,
cantecele, desenele si modelajul sunt cateva modalitati de completare a lectiilor de citire,
matematica, cunoasterea mediului, etc. prin care se urmareste consolidarea cunostintelor
legate de citire sau scriere, imbinarea activitatilor instructive cu cele educative sau se asigura
uneori consolidarea cunostintelor sau deprinderilor.
'(%E #I#)I(&R*+ICE
,- "urcau. Emilia/ "urcau. 'icolae $ +nvatamsa vorbim corect, Editura #rinte;, (luj-
<apoca, ,===, pag.>-,?
0- #ocaiu. Emilia- Corectarea tulburarilor de vorbire ,in suplimentul pentru prescolari al
7evistei de pedagogie!, @ucuresti, ,=AB,p.,5
1- 2opecu-Mi3aieti. *lexandru $ ,uterea magica a gandurilor, a sentimentelor si a
limbajului, in 7evista &nvatamantul primar, nr./-5, ,==?, pag.CC
4- C3ircev. *natolie - ,roblematica pregatirii prescolarului pentru scoala, in
Tribuna scolii, ,=A5, pag.>
5- #ocaiu. Emilia $ ,revenirea si corectarea tulburarilor de vorbire la prescolari,
E.).#., @ucuresti, ,=A5
6- &utu. M. $ .ogopedia, vol.*, (entrul de multiplicare al %niversitatii, (luj- <apoca ,
,=AD