Sunteți pe pagina 1din 20

FORME FARMACEUTICE SOLIDE

I. PULBERI
FR X pulberile sunt preparate farmaceutice solide alcatuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor substante active
asociate sau nu substantelor auxiliare.
Folosire:- ca atare
- divizate in doze unitare
Administrare: - oral
- alicate e: - iele
- mucoase
Pulberile pot fi definite ca suspensii sedimentate constituite din particule solide de forme si dimensiuni diferite cuprinse intre
0,5 800 m.
CLASIFICAREA PULBERILOR
- dua comozitie - simle ! contin o sin"ura su#stanta activa $ara su#stante au%iliare
- comuse ! contin un amestec de su#stante active cu & $ara su#stante au%iliare
- dua modul de dozare: - nedivizate
- divizate
- dua modul de utilizare 'calea de administrare(: - de uz intern ! se administreaza er os
- de uz e%tern
- dua "radul de $inete: - ul#eri "roscioare 'trec rin sita I)(
- ul#eri mi*locii 'trec rin sita )(
- ul#eri semi$ine 'trec rin sita )I(
- ul#eri $ine 'trec rin sita )II(
- ul#eri $oarte $ine 'trec rin sita )III(
- ul#eri e%tra$ine 'trec rin sita I+(
E%ista ul#eri la care dimensiunea articulelor este mai mica decat dimensiunea sitei I+,
-ul#erile cu dimensiuni ale articulelor $oarte mici . ul#eri coloidale 'ul#eri micronizate sau ul#eri imala#ile(,
- dua modul de $ormulare: - ma"istrale
- o$icinale
- rearate de industrie
- dua natura lor: - rearate din roduse naturale 've"etale/ animale/ minerale(,
- rearate din su#stante de sinteza
PREPARAREA PULBERILOR
La reararea ul#erilor se alica urmatoarele oeratii: - uscarea
- ulverizarea
- cernerea
- amestecarea & omo"enizarea
- divizarea in doze
- sterilizarea 'in cazuri seciale(
1. USCAREA
FR+ ! mentioneaza ca uscarea sa se $aca atunci cand este cazul,
Uscarea se imune atunci cand umiditatea su#stantei deaseste limita admisa si in cazul su#stantelor eflorescente (substante cu
apa de cristalizare care au tendinta de a pierde o parte din apa de cristalizare in anumite conditii) cu scoul de a utea resecta
concentratia rescrisa sau de a reveni unele interactiuni intre comonentele asociate,
Uscarea tre#uie sa se e$ectueze la o temeratura coresunzatoare in $unctie de termosta#ilitatea su#stantelor:
- su#stantele termola#ile se vor usca la temeratura camerei sau in e%icator
- su#stantele ce se ot descomune la temeraturi se vor usca la 01-21
1
C
- su#stantele termosta#ile se vor usca la 31-441
1
C,
FR+ revede entru unele su#stante e$lorescente des5idratarea ana la un anumit "rad inaintea asocierii sau amestecarii cu alte
su#stante,
Dintre su#stantele e$lorescente entru care FR+ recomanda uscarea $ac arte 6a7SO0 si 6a8-O0,
6a7SO0 9 41 :7O ! in mod normal
In com#inatii se $oloseste an5idru,
Metode de uscare: - uscarea la aer
- uscarea in e%icator
- uscarea la cald
- uscarea cu radiatii in$rarosii
Uscarea la aer - Uscarea la aer rerezinta e%unerea in aer li#er a unor materiale care ierd usor umiditatea si nu sunt sensi#ile la
actiunea a"entilor atmos$erici: - la soare
- la um#ra
- in satii inc5ise
Materialul se intinde in strat su#tire si se vantura 'eventual( entru a "ra#i rocesul,
-rin e%unere la aer ot $i uscate o serie de su#stante solide care ierd usor umiditatea sau aa de cristalizare si nu sunt in$luentate
de aer,
Uscarea in e%icator - E%icatoarele . reciiente cu eretii "rosi de sticla care ot $i acoerite etans cu un caac si care servesc la
uscarea unor su#stante,
Unele e%icatoare au la artea in$erioara un comartiment este care se "aseste o laca de ortelan care serveste dret suort entru
vasele care contin materialul de uscat,
4
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
Comartimentul in$erior serveste entru introducerea unor su#stante 5i"roscoice care $i%eaza umiditatea: CaO/ :7SO0
concentrat/ silica"el etc,
Substantele higroscopice si delicvescente retin / fixeaza umiditatea din aer in conditii defectuoase de pastrare. Se deosebesc prin
cantitatea de apa absorbita:
- substantele higroscopice se umezesc in prezenta umiditatii atmosferice
- substantele delicvescente se pot dizolva in apa absorbita
E%icatoarele servesc la des5idratarea unor su#stante in cantitati mici sau entru astrarea unor roduse 5i"roscoice:
- unele e%tracte uscate
- unele e%tracte moi
Uscarea la cald - Uscarea la cald se $ace cu a*utorul unui a"ent de uscare incalzit 'aerul este cel mai des $olosit( care circula
deasura materialului/ se incarca cu vaori de aa si este evacuat rin ventilare,
Uscarea la cald necesita o aaratura seciala si conditii de lucru controlate, Cele mai simle aarate de uscare sunt:
- etuvele
- dulaurile de uscare
Uscarea cu radiatii in$rarosii
- se realizeaza cu a*utorul unor lami care radiaza raze in$rarosii
- incalzirea materialului deinde de:
intensitatea sursei
distanta dintre lama si material
culoarea & caacitatea de a#sor#tie a rodusului
Durata de uscare e mai mica decat la alte metode,
Uscarea cu radiatii in$rarosii e constituita din mai multe lami asezate la artea suerioara a incaerii de uscat, Materialul e asezat
e o #anda rulanta care se roteste cu o viteza mica la o anumita distanta de sursele de radiatie,
Aceasta metoda oate $i $olosita entru uscarea urmatoarelor roduse: - ve"etale
- "ranulatelor
- ul#erilor
2. PULVERIZAREA
-ulverizarea este oeratia rin care corurile solide sunt trans$ormate in $ra"mente mai mici de 4 mm,
In cazul roduselor ve"etale ulverizarea este recedata de maruntire,
-ulverizarea ermite aducerea unei ul#eri la "radul de maruntire revazut de mono"ra$ia resectiva,
Puler!"area la #o$ar
! este oeratia cea mai $recvent intalnita in ractica $armaceutica,
-ulverizarea la mo*ar se oate $ace rin:
- pisare (lovire) . se e$ectueaza lovind cu utere su#stanta a$lata e $undul mo*arului cu istilul e o directie
erendiculara, Aceasta metoda se alica su#stantelor dure sau roduselor ve"etale care au tesuturi tari 'e%emlu: acidul
tartric/ radacina de Ieca(
- triturare . rocedeul in care istilul e invartit in mo*ar imrimandu-se o actiune de resare '$recare asura materialului
de ulverizat(, Rotirea istilului se $ace de o#icei in sens invers acelor de ceasornic 'de la dreata la stan"a(, -rin triturare
se ulverizeaza su#stantele mai utin dure care se s$arama mai usor,
Puler!"area %r!& !&ter#ed!u
Unele su#stante $olosite in $armacie nu ot $i ulverizate rin simla triturare la mo*ar entru ca/ datorita structurii lor/ se
a"lomereaza, -entru a se inlesni ulverizarea se recur"e la o alta su#stanta numita intermediu, Intermediile $olosite entru
ulverizare ot sa ramana sau nu in amestec,
Intermediile ot $i:
- solide 'za5arul( ! intermediu ermanent
- lic5ide 'alcool/ eter/ cloro$orm( ! intermedii volatile
In "eneral o su#stanta se ulverizeaza $ara reziduu, Un eventual reziduu se ulverizeaza din nou si se incororeaza in amestec,
E%cetie a ulverizarii cu reziduu ! radacina de ieca . alcaloizii se a$la in tesuturile cortical si li#erian care se ulverizeaza usor
e cand tesutul lemnos este lisit de rinciii active si se indearteaza,
;radul de $inete al ul#erilor di$era dua destinatia lor:
- ansamentele "astrice/ udrele tre#uie sa coresunda unei $ineti avansate ! sitele )II - I+
- ul#erile care se dizolva inainte de administrare/ ul#erile de uz intern care sunt dizolvate de secretia "astro-intestinala
ot avea un "rad de disersie mediu ! sitele )-)II
Su'sta&tele se %uler!"ea"a !& ca&t!tat! &ecesare %e&tru ca sta'!l!tatea lor su' (or#a de %ul'ere e #a! redusa.
). CER*EREA
-rin oeratia de ulverizare se o#tine o ul#ere care e constituita din articule de dimensiuni di$erite, Deseori e necesar ca
articulele care au dimensiuni mai mari sa $ie searate,
Cernerea e oeratia rin care articulele cu dimensiuni mai mari se seara cu a*utorul sitelor,
-rin cernere rezulta 7 $ractiuni: - articule cu dimensiuni mai mici decat dimensiunile sitei . cernut
- articule cu dimensiuni mai mari sau e"ale cu dimensiunea sitei . refuz
FR+ ! 3 site standardizate ' I.dimensiunile mari ! I+.dimensiuni $oarte mici(
Sitele ot $i caracterizate rin: - latura interioara a oc5iului 'mm(
- numarul de oc5iuri e cm
7
- diametrul sarmei 'mm(
sita nr 4 ! $ra"mente mari
sita nr 7 ! $ra"mente mi*locii
sita nr 8 ! $ra"mente mici
7
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
sita nr 0 ! ul#eri
+. AMES,ECAREA - OMO.E*IZAREA
Amestecarea ul#erilor $armaceutice are ca sco omo"enizarea articulelor de marimi di$erite din aceeasi su#stanta sau a
articulelor aroiate ca ordin de marime dar di$erite din unct de vedere c5imic,
Amestecul o#tinut tre#uie sa $ie omo"en,
-entru amestecarea ul#erilor in $armacie se utilizeaza de o#icei mo*arele, Acestea tre#uie sa ai#a o caacitate de 2-41 ori mai
mare decat volumul ul#erii,
Con$orm FR+ la reararea ul#erii comuse su#stantele se amesteca in ordinea crescatoare a maselor cu e%cetia su#stantelor cu
densitate mare care se adau"a la inceut,
Ca&d #asa %ul'er!! de%aseste 2/0 cer&erea (!&ala este o'l!0ator!e.
1aca su'sta&ta care este !& ca&t!tatea cea #a! #!ca este d!& 0ru%a celor %uter&!c act!e sau to2!ce se !&troduce !& #o$ar
&u#a! du%a ce cu o %ort!u&e e0ala sau du'la d!&tr-o alta su'sta&ta %rea"uta !& a#estec s-au astu%at %or!! #o$arulu!.
La (el se %rocedea"a s! !& ca"ul su'sta&telor colorate.
Comonentele care sunt rescrise in cantitate mai mare sau rezinta volume mai mari se adau"a in mai multe ortiuni succesive,
Su#stantele cu densitate mica voluminoase se adau"a la s$arsit,
In scoul asi"urarii omo"enitatii amestecului de ul#eri/ FR+ recomanda in cazul ul#erilor ce deasesc 71" trecerea rin sita
imediat in$erioara sitei ce indica $inetea ul#erii resective,
Deoarece in timul trecerii rin sita are loc o sortare a ul#erii la inceut trecand rin sita articulele mai $ine iar la s$arsit cele
mai mari se imune readucerea ul#erii in mo*ar si omo"enizarea ei din unct de vedere al marimii articulelor,
3. S,ERILIZAREA
FR+ recomanda ca ul#erile care se alica e la"i/ arsuri/ ielea su"arilor sa se reare rin metode care sa le asi"ure sterilitatea
si care ermit evitarea unei contaminari ulterioare cu micro-or"anisme,
In acest re"ime se incadreaza si ul#erile cu anti#iotice,
4. 1IVIZAREA
Divizarea ul#erilor in doze unitare se $ace rin: - arecierea vizuala a conurilor de ul#ere $ormate e cartele de celuloid
- cantarire
Pentru dozele de 2g sau mai mari este obligatorie divizarea prin cantarire
Dozele mai mici se pot diviza pe cartele
-entru divizarea corecta a cantitatilor mai mici de 71m" su#stanta entru o doza se recomanda adau"area unei ul#eri inerte 'e%,
Lactoza( ana la comletarea "reutatii de 71m" amestec,
1!!"area 5du%a oc6!7 cu a*utorul cartelelor consta in reartizarea ul#erii in doze e"ale in numarul indicat e cartele asezate
cate 2 sau 41 in randuri verticale unele este aletle ast$el incat ca 4&8 din lun"imea $iecarei cartele sa $ie li#era/ e aceasta urmand
sa se deuna ul#erea de divizat, Ast$el conurile de ul#ere $iind mai aroiate unele de altele/ arecierea vizuala este mai usoara/
reartizarea in volume e"ale este mai e%acta iar ierderile de su#stanta rin aderare de cartela sunt mai mici deoarece distanta de
arcurs ana la introducerea in casula este mai scurta,
-ul#erea de divizat se reartizeaza rin cantarire in doze de cate 2 sau 41/ sau in concordanta cu numerul de doze revazut in
reteta care oate $i multilu de </ 47 etc,
Cartela cu ul#erea de divizat se tine cu mana dreata deasura sirului de cartele asezate vertical si rintr-o usoara lovire a
mar"inii cartelei cu de"etul aratator intrea"a cantitate se reartizeaza in doze e"ale,
Este de criticat rocedeul rin care cartelele se aseaza orizontal si mai ales distantate intre ele/ disunerea ul#erii $acandu-se in
mi*locul cartelei, -rin acest rocedeu arecierea vizuala comarativa a volumuli de ul#ere este mai di$icila si ierderea de
su#stanta mai mare,
Dua divizare urmeaza introducerea ul#erii divizate in: - casule de 5artie simla & cerata
- casule amilacee
- casule de "elatina
Casulele se ale" in raort de: - cantitatea ul#erii
- natura ul#erii
- rorietatile ul#erii
I&troducerea %ul'er!! d!!"ate !& ca%sulele de 6art!e se $ace ast$el:
- casulele se aseaza unele este altele cate 41
- se indoaie la 4&8 din lun"imea lor
- se iau in mana stan"a si se desc5id la caatul ortiunii mai lun"i
- este recomandat ca desc5iderea sa se $aca dinainte si sa se imrime rintr-o usoara resare intre de"ete muc5ii noi a#ia
marcate care vor mentine casula desc5isa
- in casulele ast$el re"atite se introduc una cate una ul#erile de e cartele
- cartelele "olite se ster" in aceeasi ordine daca oeratia continua
- la s$arsit cartelele se ster" de ar$ si daca este cazul se ster" si cu un tamon de vata im#i#ata cu alcool, Intre 7
intre#uintari este #ine sa se astreze intr-un a5ar =erzelius entru a-si mentine o usoara $orma de *"5ea#,
- casulele se inc5id rin im#ucarea celor 7 e%tremitati aasand aoi casula ast$el incat sa caete $orma unui lic/
"ruandu-se cate 8 sau 2,
1!str!'u!rea %ul'er!! !& ca%sule a#!lacee ! se $ace dua o reala#ila diviziune e cartele, Este de criticat metoda dua care
ul#erea se divizeaza direct in casulele amilacee deoarece duce la erori $oarte mari, In $iecare casula se introduce doza
coresunzatoare cu a*utorul cartelei aoi cu a doua *umatate a casulei cu dimensiune utin mai mare/ care serveste dret caac/
se inc5ide casula umluta cu ul#ere,
8
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
Re%art!"area %ul'er!! d!!"ate !& ca%sule 0elat!&oase tar! nu se $ace individual ci se $ace cu a*utorul unor disozitive numite
"eluliere ! ermit umlerea unui numar mare de casule in tim $oarte scurt, -reararea amestecului de ul#eri entru umlere se
$ace la volum deoarece si umlerea se $ace la volum,
Fiecare marime de casula e caracterizata de un anumit volum,
- cantitatea de su#stanta activa e adusa la volumul dorit cu lactoza
- amestecul se omo"enizeaza
- se reartizeaza in numerul de casule entru care s-a re"atit
Acesta este un rocedeu raid si e$icient,
PULBERI COMPUSE CU SUBS,A*,E CE 1AU AMES,ECURI EU,EC,ICE
O serie de su#stante or"anice cu $unctii $enolice/ alde5idice/ cetonice asociate intre ele dua triturare ot da amestecuri eutectice,
mestecurile eutectice au punctul de topire mai mic decat ale fiecarui component in parte! cel mai adesea mai mic decat
temperatura ambianta! si rezulta amestecuri moi sau lichide.
-ro#leme la incororarea amestecurilor eutectice in ul#ere aar doar la cantitati mari,
E%emle de su#stante ce $ormeaza amestecuri eutectice:
- cam$or > mentol . ul#eri de uz e%tern
- asirina > amino$enazona
- cam$or > $enol
Evitarea $ormarii eutecticului se oate realiza rin:
- seararea comonentelor rintr-o rondela de :ostia
- amestecarea comonentei a$late in cantitate mai mare cu o contitate e"ala dintr-o ul#ere a#sor#anta 'de e%emlu
lactoza/ amidon/ M"O/ caolin ?Al7O8@7SiO7@7:7OA/ car#onat #azic de ma"neziu ?M"CO89M"'O:(797:7OA( aoi
adau"area celeilalte comonente,
- inlocuirea comonentei ce $ormeaza amestecul eutectic cu o sare a ei,
PULBERI COMPUSE CU ULEIURI VOLA,ILE
-ul#erile comuse cu uleiuri volatile se reara rin incororarea su#stantelor volatile in comonentele cu reactivitatea c5imica
cea mai mica/ adau"and aoi restul comonentelor,
E%emle de su#stante volatile:
- lic5ide . uleiuri volatile ! se adau"a icatura cu icatura e caul istilului si se tritureaza ana la omo"enizare, Se ot
reara oleoza5aruri ast$el: la o icatura de ulei volatil se incororeaza 7 " za5ar ulverizat,
- solide . cam$or/ mentol/ timol/ '6:0(7CO8 ! se ulverizeaza reede si se amesteca cu ul#ere inerta 'comonenta cu
reactivitate c5imica mai mica( si oi cu restul ul#erii,
-ul#erile cu su#stante volatile se cern numai rin site seciale destinate acelei ul#eri,
-ul#erile divizate - se am#aleaza in casule din 5artie cerata & er"aminata
-ul#erile nedivizate ! se am#aleaza in #orcane de sticla
PULBERI COMPUSE CU E8,RAC,E SI ,I*C,URI
E%ista 8 cate"orii: - ul#eri comuse cu e%tracte uscate
- ul#eri comuse cu e%tracte moi
- ul#eri comuse cu e%tracte $luide 'tincturi(
1. P!"#R$ %&'P(# % #X)R*%)# (%*)#
Disersarea acestor e%tracte in ul#eri nu ridica ro#leme deose#ite deoarece nu duce la modi$icarea consistentei si asectului
acestora,
6e$iind ul#eri $ine e%tractele uscate tre#uie ulverizate,
Con$orm FR+ e%tractele uscate se rezinta su# $orma de: - ul#eri cu asect uni$orm
- lamele
- masa son"ioasa care se ulverizeaza usor
-ulverizarea se $ace la mo*ar rin triturare,
- Deoarece e%tractele uscate se rescriu in cantitati mici ele nu se aduc rimele in mo*ar entru a evita retinerea unei arti in orii
mo*arului,
- Se ulverizeaza intai o cantitate aro%imativ e"ala cu cantitatea de e%tract de ul#ere inerta 'lactoza( sau cu densitate mare
'6a:CO8(,
- Daca sunt rescrise cantitati mari se aduc la "radul de maruntire dorit rin ulverizare si cernere si aoi se amesteca,
+. P!"#R$ %&'P(# % #X)R*%)# '&$
E%tractele moi sunt rearate vascoase/ semisolide/ colorate/ cu asect uni$orm care au un continut de cel mult 71B materii
volatile,
Incororarea e%tractelor moi in ul#eri ridica ro#leme in cazul in care sunt rescrise in cantitati mari,
- Ma%im 81B din ul#erea comusa oate $i rerezentata de e%tractul moale, Aceasta limita deinde de caacitatea de
a#sor#tie a comonentelor,
- In cazul comonentelor 5i"roscoice/ cantitatea de e%tract moale ce oate $i incororata $ara a modi$ica consistenta ul#erii
este mai mica de 81B,
'etode de incorporare
4, Triturarea cu cantitati succesive din ul#erea comonentelor o#tinute anterior
- se reara ul#erea comusa dua re"ulile "enerale de rearare
- se cantareste e%tractul moale e o tectura '#ucata de 5artie( din 5artie er"aminata & cerata
- se aduce cantitativ cu a*utorul unei satule e caul istilului
- se tritureaza usor entru a evita $ormarea de a"lomerate sau cruste rin aderarea e%tractului moale de eretii mo*arului si de
istil 'asemenea cruste se des$ac "reu(
- se continua triturarea ana la o#tinerea unei ul#eri omo"ene
6U se rocedeaza ca la reararea solutiilor cand se cantarea e%tractul moale e o 5artie de $iltru care se aducea e caul
istilului si se umezea la e%terior, -rin aceasta metoda s-ar introduce o cantitate de aa sulimentara in ul#ere,
0
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
7, Disersarea e%tractului in una din comonentele ul#erii cu caacitate ma%ima de a#sor#tie
-este ul#erea rearata in mo*ar din una din comonente si e%tractul moale se aduc celelalte comonente sau ul#erea comusa
rearata in reala#il intr-un alt mo*ar,
8, Diluarea cu o mica cantitate de alcool a e%tractului moale/ aoi disersarea in ul#erea comusa si incalzirea usoara a mo*arului
entru indeartarea alcoolului
Aceasta metoda rezinta un dezavanta*: introduce sulimentar o cantitate de aa in ul#erea comusa,
---------------------------
Cand cantitatea de e%tract moale rescrisa intr-o ul#ere este mai mare de 81B se oate $olosi concentrarea . trans$ormarea
e%tractului moale in e%tract uscat cu a*utorul lactozei & amidonului & de%trinei & ul#ere de lemn dulce,
Se $oloseste o arte ul#ere inerta entru 8 arti e%tract moale,
- Intr-o casula de ortelan se amesteca ul#erea inerta cu e%tractul moale si amestecul o#tinut se incalzeste e #aie de aa
ana la uscare,
- Se ulverizeaza si se incororeaza in ul#ere comonentele,
-rocedeul de concentrare este contraindicat la e%tractele si tincturile cu rinciii termola#ile
,. P!"#R$ %&'P(# % #X)R*%)# F!$-# (* )$.%)R$
9 E%tractele $luide sau tincturile in roortie de ma%im 41B $ata de restul comonentelor se ot incorora in ul#erea comusa
$ara ro#leme,
Fiind rescrise in cantitati mici se masoara cu a*utorul icatorului normal sau al ietei,
-icaturile se aduc tretat e caul istilului si se tritureaza usor ul#erea comusa entru a evita $ormarea de cruste,
Se continua triturarea ana la o#tinerea unei ul#eri omo"ene,
9 Daca roortia de e%tract $luid sau de tinctura deaseste 41B se $oloseste concentrarea cu a*utorul unei ul#eri inerte 'aceleasi
ca si entru e%tractele moi(,
La concentrare se $oloseste o arte ul#ere inerta entru o arte tinctura sau e%tract $luid,
Concentrarea este contraindicata entru tincturile si e%tractele $luide care contin rinciii termola#ile,
PULBERI COMPUSE CU SUBS,A*,E COLORA*,E SI COLORA,E
Su#stante colorante si colorate ridica ro#leme de maniulare: - al#astru de metilen
- violet de "entiana
- rivanol
Re"uli: - nu se ulverizeaza in mo*ar oros entru a evita imre"narea mo*arului cu su#stanta colorata
- se $oloseste un mo*ar cu eretii luciosi/ de o#icei se aduce la mo*ar o cantitate mica dintr-o ul#ere inerta entru a
astua orii mo*arului dua care se aduce ul#erea colorata
- se $olosesc vase/ cartele si site seciale entru aceste su#stante
PULBERI COMPUSE CU SUBS,A*,E EFLORESCE*,E
Su#stantele e$lorescente . su#stante cu aa de cristalizare care au tendinta de a ierde o arte din aa de cristalizare in anumite
conditii: - conservare de$ectuoasa
- variatii de temeratura
- triturare
-rin ierderea aei de cristalizare ele se trans$orma din su#stante cristaline in su#stante amor$e si mai ulverulente,
La incororarea su#stantelor e$lorescente in ul#eri aar o serie de ro#leme:
- umezirea ul#erii comuse datorita aei eli#erata din su#stanta e$lorescenta
- reactii c5imice nedorite intre comonente ! reactii care nu ar $i avut loc in conditii de umiditate coresunzatoare
- modi$icarea doza*ului ! de aceea ori de cate ori se rescriu su#stante e$lorescente $armacistul are o#li"atia sa inlocuiasca
su#stantele cristaline cu cele uscate in cantitate ec5ivalenta
PULBEREA ALCALI*A - FR8
9PULVIS ALCALI*UM:
6atrii sul$as an5Cdricus 'sul$at an5idru de sodiu 6a7SO0( 'sita )( ,,,,, 7 "
6atrii 5Cdro"eno 5os5as '$os$at acid de sodiu 6a7:-O0( 'sita )( ,,,, 0 "
6atrii 5Cdro"eno car#onas 'car#onat acid de sodiu 6a:CO8( 'sita )( ,,,, < "
-rearare: - comonentele se ulverizeaza searat dua o reala#ila uscare
- se aduc la mo*ar in ordinea crescatoare a maselor/ triturand dua $iecare adau"are
- se eli#ereaza in un"i sau casule de 5artie de marimi coresunzatoare
Descriere:- ul#ere al#a
- "ust sarat amarui
- :. D/7 ! 3/D
O#servatii:
- la rearare se $oloseste sul$at de sodiu an5idru o#tinut con$orm FR+ din 6a7SO0941:7O uscat la 81
1
C 4 5 aoi la 481
1
C
ana la masa constanta
- FR+ revede uscarea $os$atului disodic la 21
1
C dar la 82
1
C $os$atul disodic se dizolva in aa de cristalizare ceea ce determina
$ormarea de cruste ce in"reuneaza uscarea si ulverizarea, De aceea se recomanda intai uscarea rin e%unere la aer si aoi la
etuva la 21
1
C ana la masa constanta cand se o#tine 6a7:-O097:7O 'acesta se $oloseste in $ormula noastra(
- amestecarea se $ace in ordinea crescatoare a maselor entru ca su#stantele au densitati aroiate
- entru cernere se $oloseste sita )
- nu este necesar un "rad mai avansat de maruntire entru ca ul#erea este destinata dizolvarii in aa
2
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
- un eventual reziduu de la cernere se ulverizeaza din nou si se incororeaza in amestec,
Conservare: - se reara in cantitati mici
- se astreaza $erit de umiditate
Actiune: - coleretic/ cola"o" ! stimuleaza vezica #iliara
Intre#uintari: - in a$ectiuni 5eatice sau ale cailor #iliare
- se dizolva continutul unui ac5et intr-un litru de aa $iarta si racita
- se administreaza 472 ml ! 711 ml cu E 5 ! 4 5 inainte de masa o data sau de doua ori e zi
- solutia se incalzeste la 02
1
C inainte de administrare
- se reara numai la nevoie
PULBEREA LA8A,IVA EFERVESCE*,A ; FR8
9PULVIS EFERVESCEUS LA8A*S:
Se $olosesc 7 ul#eri:
I, 6atrii sul$as an5Cdricus 'sul$at an5idru de sodiu 6a7SO0( 'sita )( ,,,,, 7 "
6atrii 5Cdro"eno car#onas 'car#onat acid de sodiu 6a:CO8( 'sita )( ,,,, </2 "
II, Acidum tartaricum 'acid tartric( 'sita )( ,,,, < "
-rearare: - se amesteca sul$atul de sodiu an5idru si car#onatul acid de sodiu
- se trec rin sita ) si se introduc intr-o casula de 5artie al#astra
- acidul tatric ulverizat si trecut rin sita ) se introduce intr-o casula de 5artie al#a
Descriere:- ul#eri al#e
- dizolvate imreuna in aa roduc e$ervescenta
- rima are "ust sarat amar
- a doua ! "ust acru
O#servatii::
- sul$atul de sodiu este an5idru
- acidul tartric tre#uie sa iarda rin uscare cel mult 1/2B din masa/ alt$el se usuca la 412
1
C ana la masa constanta
- continutul celor 7 casule rerezinta o doza
- se $oloseste dua dizolvare in aa/ deci ul#erea nu necesita o maruntire mai avansata
- rin amestecarea solutiei in momentul intre#uintarii are loc $ormarea tartratului de sodiu/ reactia decur"and cu e$ervescenta
- se oate reara o sin"ura ul#ere comusa din cele 8 elemente dar in acest caz umiditatea ul#erii comuse nu tre#uie sa
deaseasca 4B entru a nu avea loc reactii intre comonente
- conservarea ei se va $ace in $lacoane #ine inc5ise in rezenta unei su#stante des5idratante sau in $lacoane inc5ise ermetic &
etanse
Conservare: - se reara la cerere
- se astreaza $erit de umiditate
Actiune: - la%ativ
Intre#uintari:
- entru actiune la%ativa
- se dizolva continutul $iecarei casule in 411 ml aa $iarta si racita si cele 7 solutii se ot administra $ie succesiv $ie dua
amestecarea solutiilor si incetarea e$ervescentei $ie cu a*utorul unui a5ar cu 7 comartimente,
PULBERI COMPUSE CU SUBS,A*,E <I.ROSCOPICE SI 1ELICVESCE*,E
Su#stantele 5i"roscoice si delicvescente retin sau $i%eaza umiditatea din aer in conditii de$ectuoase de astrare,
Se deose#esc rin cantitatea de aa a#sor#ita:
- su#stantele 5i"roscoice se umezesc in rezenta umiditatii atmos$erice
- su#stantele delicvescente se ot dizolva in aa a#sor#ita
Cantitatea de aa a#sor#ita deinde de natura su#stantei si umiditatea relatica atmos$erica,
E%emle de su#stante 5i"roscoice:
- 6a=r
- 6:0=r
- 6aI
- 6a6O7 '6itritul de sodiu este su#stan F to%icF ' dozF letalF $iind 0"(/ Gn com#ina ie cu unele amine 'nitroamine( este
canceri"en, Identi$icarea nitritului se $ace cu su$atul de $ier 'FeSO0 H I :7O( care Gn rezen a nitritului devine #run,(
- 6istatin
- Feno#ar#ital sodic
E%emle de su#stante delicvescente: - Ca=r797:7O
- CaCl79<:7O
- Cloral 5idrat
Re"uli:
- cantarirea/ ulverizarea/ amestecarea su#stantelor 5i"roscoice sau delicvescente se va $ace cat mai reede entru a evita un
contact indelun"at cu aerul
- cantarirea lor se va $ace e 5artie cerata
- incororarea acestor su#stante in ul#erile comuse se $ace dua o reala#ila uscare in etuva la 4111C 45 'entru su#stantele
termosta#ile(, Se aduc aoi in mo*arul uscat si usor incalzit entru a evita retinerea aei in timul lucrului,
- entru su#stantele termola#ile uscarea la etuva nu e osi#ilaJ se asociaza o su#stanta a#sor#anta 'lactoza/ amidon/ caolin/
M"O/ M"CO89M"'O:(797:7O ! car#onat #azic de ma"neziu( in cantitate e"ala sau du#la comonentei cu su#stanta
5i"roscoica sau delicvescenta
<
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
- in cazul in care su#stanta 5i"roscoica sau delicvescenta este sensi#ila la un anumit : se $oloseste su#stanta a#sor#anta care
sa rote*eze de actiunea :-ului resectiv 'sa tamoneze aciditatea sau alcalinitatea(
- se recomanda am#ala*e imermea#ile entru aa: - 5artie cerata
- 5artie er"aminata
- reciiente din sticla
PU1RE / pulberi de u0 extern caracteri0ate printr1un 2rad avansat de finete 3sitele 4$$$ $X5.
-udrele sunt ul#eri nedivizate si ot $i: - cosmetice
- medicamentoase
Pudrele cos#et!ce
- contin amestecuri de su#stante anodine sau e%ciienti
- se $olosesc in sco rotector asi"urand rotectia mecanica a $etei
- se ot $olosi in sco decorativ ! dau $etei un asect mat/ cati$elat
- ot contine: - ar$umuri
- coloranti
- conservanti
Pudrele #ed!ca#e&toase
- contin su#stante active alaturi de e%ciienti
- se $olosesc in sco curativ sau ro$ilactic
e%emle de su#stante active: - anti#iotice
- sul$amide
- sul$
- acid #oric
- acid salicilic
- mentol
- cam$or
- i5tiol
e%emle de e%ciienti: - anor"anici: - talc
- caolin
- CaCO8
- M"CO8
- M"O
- KnO
- or"anici: - amidon
- stearat de M"
- naturali: - animala ! al#umina
- ve"etala ! licoodiu/ udra de matase
Pudre ster!le - -ul#erile care se alica e la"i/ arsuri/ ielea su"arilor se reara rin metode care le asi"ura sterilitatea si
care ermit evitarea unei contaminari ulterioare cu micro-or"anisme, -ul#erile care contin anti#iotice tre#uie sa $ie sterile entru a
evita scaderea actiunii anti#ioticului si entru a evita surain$ectarea ranilor,
(terili0area pudrelor
4, dua rearare 'dua amestecarea comonentelor( cu conditia ca atat su#stanta activa cat si e%ciientii sa $ie termosta#ili,
Sterilizarea se e$ectueaza la etuva la: - 4D1
1
C ! 81L
- 4I1
1
C ! <1L
- 4<1
1
C ! 4D1L
E%emle: - acid #oric
- unele sul$amide
- e%ciienti: talc/ amidon/ caolin
7, daca udrele contin su#stante medicamentoase termola#ile se realizeaza incororarea asetica a acestora in amestecul de
e%ciienti sterilizati,
- -reararea se realizeaza in conditii adecvate si in satii sterilizate cu radiatii U),
- Conditionarea se $ace in reciiente sterilizate/ inc5ise etans,
- E%ciientii se ot steriliza searat sau dua o reala#ila amestecare,
,IPURI 1E PU1RE S,ERILE: - udre sicative
- udre cu su#stante "rase
Pudrele sicative . ul#eri care a#sor# secretiile si imiedica $recarea si macerarea ielii,
E%emle de e%ciienti: - talc
- amidon
- M"O
- M"CO8
E%emle de su#stante active: - antiruri"inoase: cam$or/ mentol
- astrin"ente: tanin/ saruri de #ismut/ KnO
- $otorotectoare: tanin/ =i7O8/ TiO7
- antisudori$ice: acid salicilic
- antisetice: acid #oric/ acid salicilic
Pudre cu substante 2rase 1 -udrele destinate alicarii e sura$ete mari ce e%udeaza cantitati mari de lic5id a#sor# umiditatea si
se a"lomereaza $ormand cruste la sura$ata la"ilor, In asemenea situatii se recomanda 5idro$o#izarea ul#erilor entru
diminuarea caacitatii de a#sor#tie,
I
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
:idro$o#izarea se realizeaza cu a*utorul su#stantelor "rase: - ceara
- lanolina
- ulei ara$ina
- untura de este
- colesterol
- cetacee
Incororarea su#stantelor "rase moi sau lic5ide in ul#eri nu ridica ro#leme, Ele se tritureaza cu amestecul de e%ciienti ce
urmeaza a $i 5idro$o#izat,
Incororarea su#stantelor "rase solide in udre se oate $ace in 7 moduri:
- rin dizolvarea su#stantelor "rase intr-o cantitate minima de solvent volatil si triturarea solutiei cu amestecul de e%ciienti
ana la volatilizarea solventului si etalarea su#stantei "rase e articulele de ul#ere ! aceasta metoda se $oloseste cand sunt
rescrise cantitati mici de su#stanta "rasa ce se dizolva in alcool sau eter
- rin toirea su#stantei "rase in mo*arul incalzit si triturarea cu e%ciientul resectiv ana la disersarea uni$orma a su#stantei
"rase ! metoda se $oloseste cand sunt rescrise cantitati mari de su#stanta "rasa sau su#stanta "rasa nu este usor solu#ila in
solventul volatil,
CO*,ROLUL PULBERILOR
1. O#o0e&!tatea
-ul#erile tre#uie sa rezinte un asect uni$orm ! intinse in stru#tire e o lama de sticla si e%aminate cu lua care mareste de 0/2
ori nu tre#uie sa rezinte a"lomerari de articule,
2. .radul de (!&ete al %ul'er!!
Uni$ormitatea $inetii ul#erilor se determina cu a*utorul sitelor standard/ ast$el:
- 71" ul#ere se introduc in sita revazuta cu caac si reciient
- se a"ita 71L
- reziduul de cernere o#tinut cu sita seci$icata nu tre#uie sa $ie mai mare de 2B si sa nu $ie mai utin de <1B $olosind sita
suerioara,
). Masa totala %e rec!%!e&t - se e$ectueaza in cazul ul#erilor nedivizate
- se cantareste individual continutul din 41 recieinte
- $ata de masa declarata se admit a#ateri de M 4-2B
+. U&!(or#!tatea #ase! - La ul#erile divizate se cantareste individual continutul a 71 doze si se calculeaza masa medie,
3. Ster!l!tatea - -ul#erile alicate e rani/ la"i/ ielea su"arilor tre#uie sa $ie sterile,
4. 1o"area - Continutul in su#stanta activa declarat,
II. PILULE 9FR I8: / preparate farmaceutice solide de forma sferica cu o masa de 0,+ 0,, 2 obtinute prin modelare din una
sau mai multe substante active cu adaos de excipienti destinate administrarii interne.
For#ularea %!lulelor
4, Su#stante active
7, E%ciienti
1. SUBS,A*,E AC,IVE
Se ot $olosi aroae toate su#stantele solide/ moi sau lic5ide ale caror doze unitare sunt mai mici de 1/7 " si care ot $i relucrate
intr-o masa lastica cu a*utorul e%ciientilor,
Dua modul in care se relucreaza in ilule/ su#stantele active sunt:
- su'sta&te cr!stalo!de ! nu au caacitate de adeziune deci nu ot da cu aa sau alt solvent o masa lasticaJ entru o#tinerea
unei mase lastice se asociaza cu su#stante lio$ile
o e%emlu: sarurile de alcaloizi/ de $ier sau $eno#ar#italul se ot asocia cu "el de macromolecule cum e
metilceluloza sau cu e%tracte ve"etale moi
- %roduse colo!dale ! au o mare caacitate de adeziune cu aa sau alti solventi rezultand o masa ilulara liicioasa care nu
oate $i relucrata in iluleJ entru o#tinerea unei mase lastice usor de modelat se asociaza cu su#stante cristaloide
o e%emle de lio$ile: - e%tracte $luide . asi$lora
- tincturi . oiu
- e%tracte moi . valeriana
- su'sta&te 6!dro(o'e ! entru a o#tine o masa ilulara coresunzatoare se asociaza cu e%ciienti lio$ili emulsivi
o e%emle de 5idro$o#e: - cam$or
- eucalitol
- unele "udroane
o e%emle de e%ciienti emulsivi: - masa "elatinoasa
- "licerolat de amidon
- "el de metil celuloza
2. E8CIPIE*,I
7,4 Diluanti
7,7 E%ciienti a"lutinanti
7,8 E%ciienti a#sor#anti
7,0 E%ciienti conser"anti
2.1. 1!lua&t!
-rezenta lor nu este o#li"atorie, Se adau"a in cazul in care masa ilulei nu atin"e 1/7 ",
E%emle: - lactoza
- za5ar
- tectina
D
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
- dro*die de #ere uscata
2.2. E2c!%!e&t! a0lut!&a&t! 9ade"!!= l!a&t!:
Se $olosesc entru o#tinerea unei mase lastice usor de modelat mai ales in cazul iluleor cu su#stante cristaloide,
- adau"ati in cantitate rea mica duc la o#tinerea unei mase ilulare $aramicioase
- adau"ati in cantitate rea mare determina o#tinerea unei mase liicioase "reu de modelat
-ractic se cantareste o cantitate ceva mai mare de a"lutinant/ aceasta se aduce tretat in masa ilulara ana cand se o#tine
consistenta dorita, A"lutinantul ramas se cantareste si rin di$erenta se a$la cantitatea $olosita la reararea ilulelor,
E%emle: - siro simlu
- siro de "lucoza 72-21B
- miere
- "el de metil celuloza
- "licerolat de amidon
- e%tract moale de dro*die de #ere
- alcool
2.). E2c!%!e&t! a'sor'a&t! 9de co&s!ste&ta:
Se $olosesc in cazul ilulelor cu su#stante active moi sau lic5ide/ la $el entru o#tinerea unei mase de consistenta coresunzatoare,
- a#sor# e%cesul de umiditate
6u se $olosesc in cantitati rea mari entru a nu se deasi 1/8 " & ilula
E%emle: - amidon
- M"O
- caolin
2.+. E2c!%!e&t! co&s%er0a&t! 9de aco%er!re: . ul#eri inerte $ine $olosite la acoerirea ilulelor si uneori la reararea
ma"daleonului,
- evita liirea ilulelor intre ele
E%emle: unele ul#eri ve"etale: edicuta/ scortisoara/ cacao/ lactoza etc,
ME,O1E 1E PREPARARE A PILULELOR
8 metode: - metoda modelarii manuale
- metoda icurarii
- metoda toirii & turnarii in $orme
1. Metoda #odelar!! #a&uale
4,4, O#tinerea masei ilulare
- su#stantele active solide se ulverizeaza si se amesteca
- daca sunt in cantitati $oarte mici si solu#ile in aa se re$era dizolvarea lor entru a realiza o disersare mai #una
- se adau"a e%ciientii necesari entru o#tinerea masei ilulare
- tincturile/ e%tractele $luide si moi rescrise in cantitati mari se aduc la consistenta solida si aoi se incororeaza in amestec
4,7, Trans$ormarea masei ilulare in ma"daleon
- se lucreaza e laca ilularului in rezenta unei cantitati de conser"ant
4,8, Divizarea ma"daleonului
- se aduce ma"daleonul e cutitul in$erior $i%
- deasura se aduce cutitul suerior care se aasa intai usor aoi i se imrima o miscare de du-te vino entru divizare
- entru ca ilulele sa $ie s$erice rin taiere tre#uie ca cele 7 cutite sa se surauna er$ect si ca diametrul ma"daleonului sa $ie
mai mic cu 4&2 decat distanta dintre cele 7 muc5ii,
4,0, Rotun*irea si acoerirea ilulelor 'conser"area(
- se realizeaza cu a*utorul unui disc de lemn cu mar"inile mai roeminente
- discului i se imrima o miscare de rotatie care determina rotun*irea ilulelor intre cele 7 sura$ete
2. Metoda %!curar!!
-rin aceasta metoda se o#tin ilule mai mici de 1/7 ",
- in e%ciientul $luidi$icat e #aie de aa se aduc su#stantele active
- masa ilulara $luida se toarna su# $orma de icaturi intr-un lic5id de racire nemisci#il cu su#stantele active si e%ciientii
- lic5idul de racire tre#uie sa ai#a densitatea mai mica decat masa ilulara toita entru a se utea $orma icatura rin cadere e
$undul vasului
E%ciienti "rasi: - uleiuri 5idro"enate
- "rasimi de semisinteza
Lic5id de racire: - alcool
). Metoda to%!r!! - tur&ar!! !& (or#e
- Su#stantele active se incororeaza in e%ciienti in $unctie de solu#ilitatea lor 'se dizolva sau se susenda(,
- Masa ilulara $luidi$icata se toarna in $orme unse in reala#il,
- Dua racire se scot ilulele,
- cu e%ciienti 5idro$ili $ormele se un" cu ulei de ara$ina : - "licero"el de "elatina
- cu e%ciienti "rasi $ormele se un" cu sirt de saun: - untul de cacao
CO*,ROLUL PILULELOR
-ilulele tre#uie sa indelineasca urmatoarele conditii: - sa $ie s$erice
- uni$orme ca marime
- masa intre 1/7-1/8 "
- omo"ene la sura$ata
- in sectiune nu tre#uie sa rezinte "oluri/ cristale vizi#ile/ articule colorate di$erit
- deza"re"area tre#uie sa ai#a loc in cel mult 7 ore 'se determina in aa la 8I
1
C(
Dezavanta*e: intarirea ilulelor in tim ! scade viteza de eli#erare a su#stantei active
Conservare: - se reara la cerere
3
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
- se astreaza in vase #ine inc5ise
- se eli#ereaza in cutii de carton sau material lastic ce contin cantitati mici de conser"ant
- in tim ot ierde aa si se intaresc sau ot retine aa si se inmoaie
III. .RA*ULA,E 9FR 8:
/ preparate farmaceutice solide constituite din particule de forma nere2ulata, vermiculara, cilindrica 6 sferica care contin
substante active si auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala.
In $unctie de te5nolo"ia de rearare ot e%ista 7 cate"orii de "ranulate:
- "a6arur! 0ra&ulate . sunt constituite din a"re"ate de su#stante medicamentoase/ za5ar si alte su#stante au%iliare, In cazul
za5arurilor "ranulate e$ervescente su#stantele au%iliare sunt rerezentate in rincial de o su#stanta acida si una alcalina,
- 0ra&ulate aco%er!te . sunt constituite din su#stante medicamentoase si au%iliareJ sunt acoerite cu unul sau mai multe
straturi continue si uni$orme $ormate din su#stante cu rol rotector sau de diri*are a eli#erarii su#stantei active,
FORMULAREA .RA*ULA,ELOR
;ranulatele au un continut in su#stanta activa de 41-71B si o cantitate mare de za5ar si aromatizanti care le con$era "ust lacut la
administrare/ $iind areciate in secial in medicatia in$antila,
Su#stantele medicamentoase incluse in "ranulate nu au o actiune $ramacolo"ica uternica/ dintre ele $acand arte:
- vitamine
- minerale
- antiacide
;ranulatele nu asi"ura o dozare e%acta/ administrarea $acandu-se de catre #olnav cu masuri imrecise 'lin"ura/ lin"urita etc,(
Administrare: - ca atare
- dizolvate in aa
Su#stantele au%iliare ot $i:
- e%ciienti diluati: lactoza/ za5ar/ "lucoza
- a"lutinanti: siro/ aa/ alcool/ ectine
- deza"re"anti: za5ar/ lactoza/ metil celuloza
- lu#ri$ianti: - talc 8B
- acid stearic 4B
- stearat de M" sau Ca 4B
- corectori de "ust & miros
- coloranti
- a"enti de acoerire: - "astrosolu#ili
- enterosolu#ili
PREPARAREA .RA*ULA,ELOR
E%ista 7 metode: - e cale umeda
- e cale uscata '#ric5etare(
I. .ra&ularea %e cale u#eda
- o#tinerea unei ul#eri comuse din su#stante active si e%ciienti
- umectarea ul#erii comuse cu a*utorul unui lic5id de umectare adau"at tretat ana la o#tinerea unei mase coresunzatoare
- "ranularea roriu-zisa ! se e$ectueaza rin trecerea amestecului umezit si mala%at rin oc5iurile sitei III 'amestecul este $ortat
sa treaca(
- uscarea "ranulatelor ! asezate e tavi sunt uscate la aer aoi la etuva la ma%im 02
1
C
- uni$ormizarea "ranulatelor ! se $oloseste sita I)J re$uzul se astreaza si se indearteaza ul#erea si $ra"mentele mai mici decat
oc5iurile sitei I),
O'serat!!:
-in cazul za5arurilor "ranulate e$ervescente umectarea se realizeaza cu alcool concentrat entru a se evita reactia dintre
comonenta acida si cea alcalina,
- daca su#stanta $olosita la reararea za5arurilor "ranulate e$ervescente contine aa de cristalizare aceasta tre#uie indeartata rin
uscare,
II. .ra&ularea %e cale uscata
- o#tinerea amestecului de su#stante active si e%ciienti
- #ric5etarea - rezulta comrimate de dimensiuni mari dar su#tiri
- maruntirea #ric5etelor rin lovire la mo*ar
- se trec rin sita III
- uni$ormizarea "ranulatelor ! se cern rin sita I), Re$uzul se astreaza/ se indearteaza ul#erile si $ra"mentele mai mici
decat oc5iurile sitei I),
CO*1I,IO*AREA SI PAS,RAREA .RA*ULA,ELOR
;ranulele se conditioneaza in: - $lacoane de sticla
- $lacoane de material lastic
- tu#uri de Al siliconate
Se am#aleaza in cutii de carton inscritionate,
Se astreaza: - in reciiente #ine inc5ise
- $erite de lumina
- $erite de caldura
- $erite de umiditate
Deendent de natura rodusului/ am#ala*ele ot contine o masura entru administrare,
;ranulatele e$ervescente se astreaza: - in reciiente #ine inc5ise
- in rezenta unei su#stante des5idratante
41
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
CO*,ROLUL CALI,A,II .RA*ULA,ELOR 9FR 8:
1. 1eter#!&area #ar!#!! %art!culelor
- continutul unui reciient in reala#il cantarit se aduce e sita I) revazuta cu caac si reciient colector
- se a"ita usor
- se cantareste din nou
Di$erenta dintre cele 7 cantariri nu tre#uie sa deaseasca 41B din masa de "ranulate luate in lucru,
2. 1e"a0re0area
- za5arurile "ranulate tre#uie sa se deza"re"e in aa in cel mult 42L
- za5arurile "ranulate e$ervescente tre#uie sa se dizolve & diserseze in aa cu e$ervescenta in cel mult 2LJ vasul nu se a"ita in
timul determinarii
- "ranulatele acoerite tre#uie sa se deza"re"e in esina solutie acida in cel mult <1L
- "ranulatele acoerite enterosolu#ile nu tre#uie sa se deza"re"e in 7 ore in esina solutie acida si tre#uie sa se deza"re"e in cel
mult <1L in ancreatina solutie alcalina,
). Masa totala %e rec!%!e&t
+. 1o"area
IV. .RA*ULE / preparate framaceutice solide sferice de aproximativ 0,05 2 destinate administrarii pe cale orala.
- se aseamana cu ilulele din unct de vedere al $ormei si metodelor de rearare
- se deose#esc de ilule rin continutul in su#stanta activa si masa
- contin su#stante $oarte active in doze $oarte mici '1/4-4 m" & "ranula(
- cele mai $olosite sunt "ranulele si micro"ranulele 5omeoate
V. CAPSULE 9FR 8: / preparate framaceutice formate din invelisuri care contin do0e unitare de substante active asociate
sau nu cu substante auxiliare si care sunt destinate administrarii pe cale orala.
CLASIFICARE
In $unctie de natura invelisului/ casulele ot $i:
4, casule amilacee 'cas5ete (
7, casule "elatinoase
7,4, casule "elatinoase tari
7,7, casule "elatinoase moi
1. CAPSULE AMILACEE
Pre%arare
- se $ace dintr-un amestec de amidon de "rau si amidon de orum# 'asi"ura o mai #una conservare( cu di$erite adaosuri 'e%:
"licerol 4B( entru a le con$eri o oarecare elasticitate si luciu
- comonentele se trans$orma intr-o asta cu a*utorul aei
- se toarna in tiare
- rin incalzire tim scurt la 411
1
C se usuca si se intaresc
- se scot din tiare
;rosimea lor e de aro%imativ 4 mm,
Casulele amilacee se comun din 7 cilindri lati cu diametrul utin di$erit ca marime entru a ermite inc5iderea rin
suraunere si usoara aasare,
Marimea casulelor amilacee e di$erita si se e%rima rin numere ! $iecare numar rerezinta caacitatea de incororare, E%ista 0
marimi: - 11 ! 1/41 "J - 1J - 4J - 7 ! 4/2 "
Aa&ta$e: - se maniuleaza usor
- masc5eaza "ustul nelacut al medicamentelor
- imiedica liirea ul#erilor de lim#a sau mucoasa #ucala
- sunt alunecoase si se in"5it usor
1e"aa&ta$e: - din cauza orozitatii sunt ermea#ile $ata de "aze si umiditate
- su#stantele 5i"roscoice astrate in casule amilacee devin umede
-in stomac este osi#il ca masa invelisului sa nu se des$aca usor ! relun"este timul de eli#erare a su#stantei active
2. CAPSULE .ELA,I*OASE / sunt invelisuri ri2ide sau elastice de diferite forme in care se introduc medicamente lic7ide 6
moi 6 soilde in do0e unitare.
Se o#tin din "elatina sin"ura sau asociata cu alti comusi macromoleculari 5idrosolu#ili la care se adau"a lasti$ianti 'e%:
"licerina(,
In $unctie de roortia dintre comonente se o#tin casule "elatinoase: - ri"ide 'tari(
- $le%i#ile
2.1. CAPSULE .ELA,I*OASE ,ARI 9ca%sule o%erculate sau 0elule:
- au $orma de cilindri alun"iti/ rotun*iti la caete/ care se inc5id rin im#ucare
- se o#tin industrial
- contin amestecuri de su#stante su# $orma de ul#eri sau "ranulate
- se rezinta in mai multe marimi: - 111 ! 4/2 mlJ 11J 1J 4J 7J 8J 0J 2 ! 1/42 mlJ
Aa&ta$e : - se inc5id ermetic si usor
- au eretii mai su#tiri decat cele moi
- se deza"re"a in stomac in acelasi tim ca si cele amilacee si mai raid decat comrimatele 'daL nu neaarat (
Pre%ararea !&el!sulu!
44
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
La casulele "elatinoase tari in a$ara de "elatina eretii casulelor contin:
- lasti$ianti '"licerina sau sor#itol(
- TiO7 'oaci$iant(
- coloranti: - "al#en de tartrazina
- rosu amarant
- eritrozina
- al#astru indi"o
Continutul in aa al casulelor "elatinoase tari e de 47-4<B,
-eretii mai ot contine: - aromatizanti
- edulcoranti
- a"enti de acoerire "astrorezistenti 'eventual(
O't!&erea ca%sulelor 0oale
- O#tinerea casulelor "oale se realizeaza rin imersarea intr-un #ac 'reciient( de imersie/ in care e%ista solutie de "elatina
$luidi$icata/ a unor tiare din otel ino%ida#il de $orma si marimea casulelor montate e #are de otel,
- Tiarele sunt scoase din solutie
- Filmul deus este uscat
- Casulele sunt taiate la dimensiunile otrivite/ inc5ise rin im#ucarea unui cor cu un caac
- Casulele "oale se livreaza de catre roducator inc5ise
- In conditii coresunzatoare de stocare '42-71
1
C('umiditate relativa de 82-<2B( ot $i astrate mai multi ani
Pre0at!rea a#esteculu! de u#%lere
Amestecul de umlere
- tre#uie sa $ie omo"en
- cu o cur"ere li#era daca e ul#ere
- cu anumite rorietati de adeziune daca materialul e un comrimat
Continutul casulei este $oarte rar alcatuit numai din su#stanta medicamentoasa, De o#icei se asociaza:
- e%ciienti
- diluanti
- deza"re"anti
- umectanti
Asi"urarea omo"enizarii si cur"erii imlica utilizarea unui lu#ri$iant 'stearatul de M" 4B/ aerosil 'Si 7O8 coloidal( 41B/ acid
stearic 4B/ talc 8B(
Disozitivele de umlere sunt industriale,
Inc5iderea se $ace automat/ rin alicarea caacului
Daca sunt suuse la vi#ratii sau miscari #ruste casulele au tendinta de a se desc5ide/ de aceea acest inconvenient oate $i inlaturat
rin asi"urarea inc5iderii rin sudare,
Sudarea ! se realizeaza imediat dua inc5idere rin toirea "elatinei in anumite uncte ale zonei in care caacul se a$la este
corul casulei cu a*utorul unor ace metalice incalzite,
CAPSULE OPERCULA,E OFICI*ALE FR 8
Casule cu: - Amicilina 721 m"
- 6aI
- O%acilina sodica 721 m"
- Ri$amicina 421 m"/ 811 m"
- Clor5idrat de tetraciclina 721 m"
2.2. CAPSULE .ELA,I*OASE MOI 9%erle: . sunt constituite dintr-un invelis continuu si moale de "elatinaJ au $orma s$erica
sau ovala, Datorita elasticitatii eretilor se de$ormeaza usor si ot $i in"5itite c5iar si atunci cand au un volum arecia#il,
Contin su#stante active: - lic5ide
- asta
- solide in solutie
Cel mai adesea ot contine 1/2 ! 2 " su#stanta medicamentoasa,
I. Pre%ararea !&el!sulu!:- se $oloseste solutie de "elatina <-IB
- lasti$ianti: - "licerina
- sor#itol
- raortul in "reutate lasti$iant uscat & "elatina uscata . 4/D & 4
'etode de preparare
1. Prepararea prin imersie
- in masa "elatinoasa $luida se imerseaza $orme metalice s$erice e care se deune o elicula de "el care se usuca
- rintr-o miscare ener"ica casula e scoasa de e $orma si se taie relun"irea ramasa de la masa aderenta de iciorul $ormei
- se usuca in etuva la 71-72
1
C
+. 'etoda prin stantare
- se $olosesc laci metalice in care se "asesc alveole semis$erice
- este asemenea laci incalzite se aseaza $olii de "elatina care iau $orma tiarelor
- in $iecare *umatate de casula este dozata umlutura medicamentoasa 'de o#icei un lic5id(
- se aduce cea de a doua $oaie de "elatina cu a*utorul unei alte laci si rin resare de cele doua *umatati se sudeaza $oamand o
s$era cu o linie mediana de sudura, In acest caz umlerea casulelor se realizeaza e *umatate,
O er$ectionare a acestui rocedeu a inlocuit lacile cu valturi rotative care au sco#ituri cat *umatate de casula, Ele se rotesc in
sens invers/ intre valturi se introduc 7 $olii de "elatina care se muleaza si iau $orma tiarului, Cand valturile se atin" si sunt e
unctul de a inc5ide o casula are loc umlerea cu continutul medicamentos,
47
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
Avanta*: umlerea casulelor este comleta,
,. 'etoda prin picurare
- oeratiile de umlere si $ormare a casulelor se $ac concomitent
- se $oloseste un ac cu erete du#lu: rin artea interioara circula solutia medicamentoasa iar rin artea e%terioara masa
"elatinoasa $luidi$icata
- se $ormeaza o icatura du#la care se cule"e in ulei de ara$ina rece '2
1
C(
- entru a se $orma erla tre#uie ca icatura de solutie medicamentoasa sa se desrinda in acelasi tim cu icatura de masa
"elatinoasa/ acest lucru deinde de vascozitatea solutiei medicamentoase si vascozitatea masei "elatinoase,
II. Co&t!&utul #ed!ca#e&tos al ca%sulelor 0elat!&oase #o!
Formularea continutului casulelor "elatinoase moi are in vedere ale"erea coresunzatoare a lic5idului utilizat ca ve5icul entru
su#stanta medicamentoasa,
Se $olosesc: - uleiuri ve"etale
- 5idrocar#uri aromatice & ali$atice
- alti solventi neaosi misci#ili cu aa: "licerol/ olietilen"licoli cu c N 41B
6U se ot $olosi su#stante & ve5icule care ot dizolva & inmuia & traversa eretele de "elatina al casulei: - aa
- alcool
- esteri
- acizi or"anici
6umeroase casule moi contin rearate cu vitamine sau alte su#stante medicamentoase liosolu#ile,
Cand su#stanta medicamentoase nu e solu#ila in lic5idele care se ot introduce in casule ea se diserseaza su# $orma de
susensii,
III. I&c6!derea ca%sulelor 0elat!&oase #o!
- la cele rin imersie inc5iderea se $ace rin alicarea catorva icaturi de solutie de "elatina: o icatura $ormeaza caacul si
inc5ide casula/ celelalte icaturi ii o$era o $orma ovoidala,
FR + rezinta 7 mono"ra$ii: - casule cu vitamina E 411m"
- casule cu acetat de vitamina A 21,111 ui
CAPSULE 1E <AR,IE
6U sunt o$icializate in FR, - se $olosesc entru am#alarea ul#erilor divizate,
Sre deose#ire de celelalte cate"orii de casule 'amilacee si "elatinoase( care se in"5it cu continutul lor/ casulele de 5artie
constituie doar un am#ala* care se arunca la administrarea ul#erii,
Casulele de 5artie sunt ermea#ile entru umiditate si "azele din mediul am#iant,
-entru o serie de su#stante ce necesita un am#ala* imermea#il '5i"roscoice/ e$lrescente/ volatile( se $oloseste 5artie imre"nata
cu ceara & ara$ina sau 5artie er"aminata,
CO*,ROLUL CALI,A,II CAPSULELOR
1. 1e"a0re0area
- Casulele "elatinoase "astrosolu#ile tre#uie sa se deza"re"e in aa in cel mult 81L
- Casulele "elatinoase enterosolu#ile nu tre#uie sa se deza"re"e in esina solutie acida in 471L si tre#uie sa se deza"re"e in
ancreatina solutie alcalina in cel mult <1L,
- Casulele amilacee tre#uie sa se trans$orme in aa intr-o masa moale dua 81O
2. U&!(or#!tatea #ase!
- se e$ectueaza luand in lucru 71 casule
- se cantareste o casula intacta
- se desc5ide/ se indearteaza continutul si se cantareste invelisul
- in cazul casulelor "elatinoase moi dua indeartarea continutului invelisul se sala in reala#il cu eter aoi se cantareste/
di$erenta dintre cele 7 cantariri rerezentand masa continutului casulei
- determinarea se reeta e inca 43 casule si se calculeaza masa medie a continutului casulei,
A#aterile admise sunt in $unctie de tiul de casule 'vezi FR(,
). 1o"area - se $oloseste continutul a 71 casule
- se determina masa medie a continutului
- continutul in su#stanta activa se dozeaza con$orm FR si $ata de continutul declarat se admit a#ateri de M 2-41B
VI. COMPRIMA,E / preparate farmaceutice solide care contin do0e unitare din una sau mai multe substante active8 se
obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate
administrarii pe cale orala. Repre0inta cea mai frecventa forma farmaceutica.
CLASIFICARE
Comrimatele se clasi$ica in $unctie de modul in care este cedata su#stanta activa:
- comprimate cu cedare imediata
o comprimate neacoperite
de uz intern
comrimate orale ! se in"5it intre"i si sunt destinate unei actiuni sistemice sau locale la
nivelul tu#ului di"estiv
comrimate e$ervescente ! se dizolva in aa inainte de administrare
comrimate #ucale sau su#lin"uale ! sunt destinate a#sor#tiei su#stanteti medicamentoase
rin mucoasa #ucala
comrimate entru sut ! sunt destinate unor a$ectiuni locale
comrimate de mestecat ! dua masticare ot $i mai usor in"5itite
de uz extern " comrimate va"inale
- comrimate entru imlante in cavitati
48
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
- comrimate entri in5alatii
o comprimate acoperite
gastrosolubile ! eli#erarea su#stanteti active are loc la nivelul se"mentului "astric
enterosolubile ! rezista deza"re"arii in mediul acid "astric/ eli#erarea su#stanteti active are loc in
se"mentul intestinal la : alcalin
- comprimate cu eliberare prelun2ita 1 neacoerite de ti matrita
- acoerite de ti rezervor
AVA*,A>E ALE COMPRIMA,ELOR
- comrimatele rerezintF una din $ormele $armaceutice cu cea mai mare roducPie industrialF/
- ele asi"urF un doza* recis/ o administrare uQoarF/ Fstrarea calitFPii e erioade lun"i de stocare/
- au rearare Qi maniulare simlF/ economicF/
- entru a evita alterarea su#stanPelor sensi#ile la acPiunea a"enPilor atmos$erici se ot acoeri/ 'dra*e$ia(
- rin acoerire se evitF descomunerea su#stanPei active Gn contact cu mediul stomacal sau acPiunea iritantF a unor medicamente/
- comrimatele sunt uQor de accetat de cFtre #olnavi/ "ustul Qi mirosul nelFcut al unor medicamente ot $i atenuate sau mascate
rin adFu"area de corectori sau rin dra*e$iere cu za5Fr
1EZAVA*,A>E
- di$icultatea la Gn"5iPire/ semnalatF mai ales la coii cRnd se recomandF s$FrRmarea sau mai #ine dizolvarea Gn aF sau alt lic5id
Gndulcit/
- o rearare de$ectuasF sau o Fstrare Gndelun"atF ot duce la comrimate care nu se deza"re"F Gn tim util Qi se eliminF ca atare,
CO*1I?II 1E CALI,A,E
Sta'!l!tate (!"!c@
- comrimatele tre#uie sF ai#F o anumitF rezistenPF mecanicF care sF le con$ere inte"ritate Gn timul maniulFrii Qi administrFrii/
- de asemenea tre#uie sF se deza"re"e Gntr-un anumit interval de tim entru a utea eli#era su#stanPa activF,
Sta'!l!tate (!"!co-c6!#!c@
- su#stanPa medicamentoasF tre#uie sF GQi Fstreze sta#ilitatea $izicF Gn timul rocesului te5nolo"ic/ e toatF durata de vala#ilitate
cRt Qi la locul de a#sor#Pie
- dacF su#stanPa oate su$eri o 5idrolizF te5nolo"ia de o#Pinere va evita comrimarea e cale umedF/ se vor ale"e e%ciienPi inerPi/
- dacF su#stanPa este insta#ilF la : acid ea tre#uie rote*atF Qi se va acoeri cu un olimer "astrorezistent/
- su#stanPele active care su$erF e$ectul rimului asa* 5eatic Gntr-o roorPie semni$icativF / nu se vor administra e cale oralF ci
e alte cFi,
Pur!tatea - comrimatele tre#uie sF $ie lisite de imuritFPi micro#iolo"ice/ c5imice sau mecanice/
I&ocu!tate - comrimatele tre#uie sF conPinF doza teraeuticF/
- e%ciienPii comrimatului tre#uie sF rezinte toleranPF la locul de administrare Qi a#sor#Pie a su#stanPei medicamentoase,
E(!c!e&Aa - comrimatele tre#uie sF cedeze su#stanPa medicamentoasF la locul dorit din or"anism iar aceasta tre#uie sF $ie
a#sor#itF cu o anumitF vitezF Qi Gntr-o anumitF roorPie ast$el GncRt sF ai#F o #iodisoni#ilitate coresunzFtoare,
FORMULAREA COMPRIMA,ELOR
- resuune ale"erea convena#ilF a e%ciienPilor Qi a su#stanPei active/ a te5nolo"iei de rearare Qi a modului de administrare,
E8CIPIE*?II - Se asociazF entru a in$luenPa $avora#il caracteristicile de comrimare 'diluanPi/ lianPi/ lu#ri$ianPi(/ sau entru a
in$luenPa Gn sensul dorit rorietFPile #io$armaceutice 'deza"re"anPi/ umectanPi(/ sta#ilitatea $izicF Qi c5imicF 'antio%idanPi Qi
a#sor#anPi( Qi rorietFPile or"anoletice ale comrimatului 'coloranPi/ edulcoranPi/ aromatizanPi(,
E2c!%!e&A!! d!lua&A! - su#stanPele cu rol diluant asi"urF mFrimea Qi "reutatea necesarF unui comrimat cu su#stanPF activF
rescrisF Gn cantitate $oarte micF/ comrimatele cu alcaloizi/ 5ormoni sau vitamine,
Aceste su#stanPe ot Gndelini Qi $uncPia de a"lutinant sau deza"re"ant,
e%emle:
- amidon/ - uree/
- lactozF/ - $os$at de calciu/
- "lucozF/ - za5arozF/
- manitol/ - celulozF microcristalinF/
E2c!%!e&A! a'sor'a&A! ! asocierea unor su#stanPe medicamentoase $luide sau vRscoase la comrimate necesitF su#stanPe au%iliare
a#sor#ante ' amidon/ lactozF/ caolin/ o%id de M"/ unele ul#eri ve"etale(,
E2c!%!e&A! l!a&A! 'a"lutinanPi( ! se $olosesc entru a mFri coeziunea articulelor ul#erii Gn vederea $ormFrii "ranulelor Qi entru a
creQte coeziunea "ranulelor Gn timul comrimFrii, Sn "eneral lianPii in$luenPeazF ne"ativ deza"re"area/ iar Gn cantitFPi insu$iciente
rezultF comrimate care rezintF o rezistenPF mecanicF scFzutF,
Sn cazul comrimFrii care $oloseQte "ranularea e cale umedF ca oeraPie reliminarF/ lianPii se adau"F Gn materialul de comrimat
su# $ormF de su#stanPe solide sau trans$ormate Gn mucila"ii sau soluPii,
Cei mai utilizaPi lianPi: - "uma ara#icF Gn rocent de 41B/
- "elatina 41B/
- "lucoza 21B/
- derivaPi de celulozF 7B/
- za5arozF 21B/
- sor#itol 41B/
- tra"acanta 4B/
- al"inat de sodiu 7B,
Sn comrimarea directF se $olosesc e%ciienPi care osedF ca atare caracteristici de coeziune su$iciente Qi asi"urF Gn acelaQi tim o
deza"re"are raidF,'celuloza microcristalinF(,
40
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
E2c!%!e&A! de"a0re0a&A! ; au rolul de a invin"e $orPa de coeziune a materialului con$erit rin comrimare Qi rin rezenPa
e%ciienPilor lianPi Gn scoul eli#erFrii conPinutului medicamentos Gn stomac, Deza"re"anPii se adau"F Gnainte de "ranulare sau
Gnainte de comrimare sau Gn am#ele $aze,
E%emle: amidon / car#ometilceluloza sodicF/ metilceluloza/ tra"acanta/ amestecul de acid citric sau de acid tartric cu #icar#onaPi
sau car#onaPi,
E2c!%!e&A! lu'r!(!a&A! ! Gn rocesul de comrimare e%istF uneori di$icultFPi te5nolo"ice,
Cur"erea di$icilF a "ranulatului Gn matriPF sau aderarea materialului de matriPF Qi de onsoane/ Qi eliminarea di$icilF a materialului
din matriPF, Toate acestea se GnlFturF rin adFu"areade lu#ri$ianPi, Ei se adau"F numai Gnainte de comrimare entru a $i rePinuPi e
sura$aPa "ranulelor sau articulelor,
Cei mai utilizaPi : - talcul cel mult 8B
- acid stearic 4B
- stearat de M" sau Ca 4B
- aerosil 41B
-rocentele sunt revFzute de FR +,
Un conPinut ridicat Gn lu#ri$ianPi determinF o 5idro$o#izare a comrimatului ceea ce conduce la relun"irea timului de
deza"re"are Qi cedare a su#stanPei active,
E2c!%!e&A! colora&A! ! a*utF la identi$icarea comrimatelor/ la di$erenPierea unui rodus de altul Qi la Gm#unFtFPirea
asectului,numFrul lor este restrRns datoritF to%icitFPii,
Utilizarea este ermisF numai cu avizul Or"anizaPiei Sanitare 6aPionale,
Aro#at!"a&A!!
- se $olosesc la comrimatele #ucale/
- se utilizeazF uleiuri volatile sau microcasule o#Pinute din uleiuri volatile emulsionate cu "umF ara#icF/
- se GncororeazF su# $ormF de soluPii alcoolice sau ul#eri disersate e talc Gn cantitFPi de cel mult 41B din masa "ranulatului,
Edulcora&A! ; e%ciienPii edulcoranPi sunt rerezentaPi de manitol/ sor#itol/ za5arozF/ lactozF/ za5arinF/ ciclamat,
ME,O1E 1E OB?I*ERE A COMPRIMA,ELOR
COMPRIMAREA 1IREC,B
- comrimarea roriu-zisF este oeraPia rin care un anumit numFr de articule solide este suus unor $orPe ouse diri*ate de la
e%terior cFtre interior/ oeraPie ce determinF micQorarea volumului amestecului Qi trans$ormarea acestuia Gntr-un tot comact numit
co#%r!#at
- un numFr $oarte mic de su#stanPe medicamentoase se ot comrima ca atare
- entru o comrimare directF este nevoie de o anumitF coeziune Gntre articule care este deendentF de $orma Qi mFrimea
cristalelor/ de rezenPa aei de cristalizare
- Gn "eneral su#stanPele cristaline se ot comrima mai uQor decRt ul#erile $ine,
E%emle de su#stanPe ce se ot comrima direct: - clorurF de otasiu
- #romurF de sodiu
- #romurF de otasiu
- citrat de sodiu
- #aro%
- sul$at de zinc
Su#stanPele medicamentoase care nu au o structurF cristalinF convena#ilF unei coeziuni uternice la comrimare se ot amesteca
cu e%ciienPi cu rol diluant/ liant/ deza"re"ant,
Raortul su#stanPF medicamentoasF e%ciient tre#uie sF $ie de 4 la 8,
E%emle de e%ciienPi comrimare directF: - celulozF microcristalinF ! avicel
- lactozF o#PinutF rin aerosolizare
- lactozF atomizatF
- $os$at dicalcic
Avanta*ul acestei metode este cF are un numFr redus de oeraPii iar dezavanta*ul este cF e%ciienPii de comrimare directF sunt
scumi,
COMPRIMAREA PRI* I*,ERME1IUL .RA*ULBRII
;ranularea este oeraPia rin care articulele urverulente se a"lomereazF Gn a"re"ate cu caacitate crescutF de aderenPF Qi cur"ere
Gm#unFtFPitF, OeraPia de "ranulare se oate realiza e douF cFi:
4, "ranulare e cale umedF/
7, "ranulare e cale uscatF,
1. .RA*ULAREA PE CALE UME1B
4, o#Pinerea ul#erii comuse din su#stanPe active Qi e%ciienPi:
- cRntFrirea
- ulverizarea
- cernerea
- amestecarea
7, umectarea ul#erilor comuse o#Pinute anterior
- se realizeazF cu a*utorul lic5idului de umectare care se adau"F este ul#erea comusF
tretat/ urmFrindu-se distri#uirea sa uni$ormF Gn masa de ul#ere
- se urmFreQte o#Pinerea unei mase coresunzFtoare care sF nu $ie rea liicioasF sau rea moale Qi sF ai#F o sura$aPF netedF
8, "ranularea roriu-zisF constF Gn trans$ormarea masei umede Gn "ranulate/ masa $iind $orPatF sF treacF rin oc5iurile unei site Qi
o#Pinem "ranulate cilindrice, Dimensiunea "ranulatelor deinde de mFrimea comrimatelor,
42
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
0, uscarea "ranulatelor se realizeazF de o#icei Gn etuvF la 21
1
C, Uscarea nu se $ace comlet entru cF eliminarea comletF a
umiditFPii duce la o#Pinerea unor "ranulate s$FrRmicioase Qi comrimate necoresunzFtoare, Umiditatea rezidualF este de 8-2B ca
sF $avorizeze comrimarea,
2, uni$ormizarea "ranulatelor urmFreQte o#Pinerea de "ranulate de dimensiuni aroiate, DacF "ranulatele conPin o cantitate rea
mare de ul#ere aceasta se GndeFrteazF rin cernere cu o sitF cu oc5iuri mai mici, Cantitatea de ul#eri din "ranulate la care se
adau"F lu#ri$ianPi Qi a"re"anPi nu tre#uie sF deFQeascF 71B,
<, udrarea ! "ranulatele se amestecF cu lu#ri$ianPi Qi deza"re"anPi , Gn aceastF etaF se mai ot adFu"a aromatizanPii care nu se
adau"F Gn ul#erea comusF deoarece s-ar utea ierde o arte rin volatilizare Gn timul uscFrii "ranulatelor,
I, comrimarea roriu-zisF ! comrimatele o#Pinute Gn urma "ranulFrii e cale umedF au cea mai #unF rezistenPF mecanicF, Cu
cRt un comrimat are o rezistenPF mecanicF mai #unF el se deza"re"F mai "reu,
2. .RA*ULAREA PE CALE USCA,B SAU BRIC<E,AREA
- aceastF metodF este adecvatF entru comrimarea su#stanPelor sensi#ile la temeraturF/ su#stanPe sensi#ile Gn rezenPa umiditFPii
sau entru su#stanPe active care sunt rea solu#ile Gn lic5idul de umectare/ o#PinRndu-se o masF rea liicioasF care nu mai trece
rin sitF,
- scoul "ranulFrii este modi$icarea structurii materialului entru ameliorarea rorietFPilor de cur"ere Qi entru reducerea
roorPiei de aer dintre articule ceea ce duce la scFderea $orPei necesare comrimFrii,
Eta%e:
1, o#Pinerea ul#erii comuse din su#stanPe active Qi e%ciienPi/ diluanPi/ deza"re"anPi/ lu#ri$ianPi/ lianPi Gn stare uscatF,
2. rima comrimare Gn urma cFruia se o#Pin comrimate mari numite #ric5ete cu diametrul de 7/2 cm su#Piri Qi $ria#ile,
), mFrunPirea Qi uni$ormizarea
- se s$FrRmF Qi se uni$ormizeazF rin cernere/
- se o#Pine o ul#ere "roscioarF cu rorietFPi mai #une de cur"ere Qi o coeziune mai #unF comarativ cu ul#erea de la care s-a
ornit
+. comrimarea roriuzisF
- nu se mai adau"F lu#ri$ianPi $iind su$icienPi cei adFu"aPi entru rima comrimare/
;ranularea e cale uscatF rezintF avanta* su# asectul scurtFrii timului necesar $a#ricFrii comrimatului,
Comrimatele o#Pinute rin "ranulare uscatF ca Qi cele o#Pinute rin comrimare directF se deza"re"F mai uQor comarativ cu cele
o#Pinute duF "ranularea umedF,
COMPRIMA,E 1ES,I*A,E U*OR SCOPURI SPECIALE
4, comrimate de mestecat
7, comrimate entru sut
8, comrimate e$ervescente
0, comrimate su#lin"uale si #ucale
2, comrimate va"inale
1. COMPRIMA,E 1E MES,ECA, . sunt destinate ersoanelor cu di$icultati de in"erare a comrimatelor intre"i 'coii/
#atrani(,
Avanta*e: - mani$estarea raida a actiunii
- "ustul lacut ! o rorietate imortanta de care tre#uie sa se tina seama in $ormulare
E%ciientii care se recomanda in acest sco: - za5arul
- "lucoza
- manitolul
- sor#itolul
- %ilitolul
- "licina
Aromatizanti ! ana la ma%im 8B
-reararea se oate $ace rin: - comrimare directa
- "ranulare umeda
Lianti: - "elatinaJ - metil celuloza
Lu#ri$ianti: - amidonJ - stearat de M"
2. COMPRIMA,E PE*,RU SUP,
. sunt destinate mentinerii in "ura sre a eli#era tretat su#stanta medicamentoasa in vederea unor a$ectiuni locale ale mucoasei,
Continut: - antisetice
- astrin"ente
- anal"ezice locale
- anti#iotice
- anestezice locale
- decon"estionante
- anti5istaminice
In reararea comrimatelor entru sut e%ciientul rincial este za5arul si alti e%ciienti cu "ust dulce,
Lianti . "elatina - se $oloseste o $orta de comrimare crescuta
- nu se asociaza deza"re"anti
). COMPRIMA,E EFERVESCE*,E . comrimate comlet solu#ile in aa/ a caror dizolvare este accelerata de un amestec
"enerator de "az in momentul contactului cu aa,
In ale"erea e%ciientilor sunt esentiale 7 elemente: - a#senta umiditatii
- solu#ilitatea totala in aa
E%ciientii tre#uie sa $ie an5idri sau cu molecule de aa de cristalizare le"ate sta#il,
-reararea "ranulelor in vederea comrimarii se $ace rin rocedee di$erite:
4<
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
- rearare searat e cale umeda sau uscata a $ractiunilor de "ranule acide si alcaline si amestecarea lor
inainte de comrimare
- "ranularea amestecului cu lic5ide neaoase
Surse de acizi: - acid citricJ acid tartricJ acid malicJ acid $umaricJ acid succinic
Surse de CO8
7- -
6a:CO8J 6a7CO8J T:CO8J T7CO8
In realizarea amestecului e$ervescent cei 7 reactanti se $olosesc intr-un anumit raort:
74 arti 6a:CO8 ! 4< arti acid citric an5idru
Edulcoranti: - za5arinaJ ciclamatulJ
Aromatizanti: - lamaieJ sucuri de $ructe
-entru o#tinerea comrimatelor e$ervescente matrita si onsoanele au un diametru mai mare decat entru comrimatele o#isnuite,
Am#alarea se $ace: - intre $oi de aluminiu
- in reciiente inc5ise etans revazute cu casule de su#stante des5idratante 'silica"el(,
+. COMPRIMA,E SUBLI*.UALE SI BUCALE
+.1. Co#%r!#ate su'l!&0uale . sunt destinate a#sor#tiei su#stanteti medicamentoase rin mucoasa #ucala in circulatia sistemica
evitand e$ectul rimului asa* 5eatic,
Formularea tre#uie sa asi"ure deza"re"area lenta entru a usura a#sor#tia su#stantei "reu solu#ile 'de e%emlu 5ormonii(
#xceptie9 comprimatele cu nitro2licerina care trebuie sa se di0olve si sa se absoarba in cateva minute pentru a inlatura cri0a
de an2ina pectorala.
$n ca0ul comprimatelor de nitro2licerina exista probleme speciale la formulare datorita faptului ca aceasta substanta
medicamentoasa este un lic7id volatil iar continutul in substanta medicamentoasa pe comprimat este foarte mic 30.15
0.:0m25. -in aceasta cau0a continutul in nitro2licerina 6 comprimat poate sa scada semnificativ prin9
- evaporare
- mi2rare de la o tableta la alta in interiorul ambala;ului
- absorbtie pe materialul ambala;ului
- descompunere c7imica
& stabili0are prin formulare se poate face adsorbind nitro2licerina pe celulo0a microcristalina si adau2and stabili0ant
polietilen2licol.
+.2. Co#%r!#ate 'ucale
In comrimatele #ucale: - metiltestosteron
- roionat de testosteron
+.). Past!le #ed!c!&ale . $orme $armaceutice solide elastice care se dizolva lent in "ura cedand tretat su#stanta activa
incororata,
Amestecul actioneaza la nivelul cavitatii #ucale sau a cailor resiratorii suerioare,
Masa . 7-0"
E%ciienti: - masa "elatinoasa
- amestec de "licero"el de "elatina
- amestec de mucila" de amidon
- amestec tra"acanta
In "elul $luidi$icat la cald se incororeaza su#stante active, Masa o#tinuta se toarna in $orme
E%emlu: ;um dros
3. COMPRIMA,E VA.I*ALE . comrimate care se alica intrava"inal in scoul tratarii unor a$ectiuni "inecolo"ice locale,
-entru tratament local se administreaza: - antisetice
- antimicotice
- antitricomonazice
- 5ormoni
Forma comrimatelor este di$erita de a comrimatelor de uz oral,
E%ciientii se ale" in scoul unei des$aceri o#isnuite sau rin e$ervescenta cu roducere de suma, Se asociaza lactoza care
constituie mediul nutritiv entru #acilul Doderline care rin $ormarea acidului lactic contri#uie la realizarea unui : $iziolo"ic
intre 0 - 0/2,
Deza"re"ant ! amidonul,
Amestecului e$ervescent i se adau"a a"enti tensioactivi si uneori ero%id de M" entru roducerea de suma si o%i"en care
asi"ura o disersare a su#stantelor medicamentoase in toate liurile cavitatii "enitale,
Deza"re"area tre#uie sa se $aca usor tinand seama de $atul ca lic5idul mucoasei va"inale este $oarte redus cantitativ,
OPERA,IA 1E COMPRIMARE
MASI*I 1E COMPRIMA,
1. Partile principale ale unei masini de comprimat sunt9 1 matrita
- onsoane
- alnia de alimentare
In "eneral e%ista 7 tiuri de masini: - masini rotative de comrimat
- masini cu e%centric
'atrita . satiul in care ul#erile & "ranulele se comrima
- se con$ectioneaza din otel rezistent
- are $orma cilindrica
- diametrul otrivit diametrului comrimatelor
Ponsoanele . sunt alcatuite din 7 #ucati: in$erioara si suerioara
- ot e$ectua o miscare e verticala de sus in *os
- intre ele se e$ectueaza comrimarea
- sunt con$ectionate din otel
4I
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
- sura$ata lor oate $i lana sau usor concava si e revazuta cu inscritii
-onsonul in$erior se delaseaza doar in interiorul matritei, -ozitia sa in$erioara determina volumul matriteti care va determina
"reutatea comrimatului, -ozitia sa suerioara atin"e mar"inea suerioara a matritei,
-onsonul suerior co#oara si atrunde in matrita e$ectuand comrimarea dua care se ridica,
Palnia de alimentare . contine materialul de comrimat si rin delasare e laca matritei umle matrita si totodata cu artea sa
anterioara 'sa#ot sau auc( imin"e comrimatul $ormat la resarea e un lan inclinat,
+. Re2larea masinii de comprimat
Inainte de inceerea comrimarii tre#uie avute in vedere 8 asecte:
- re"larea ozitiei de nivel a onsonului in$erior care resuune a*ustarea ozitiei suerioare a onsonului
in$erior ast$el incat sa atin"a mar"inea suerioara a matritei
- unerea la unct a "reutatii comrimatelor se $ace rin re"larea ozitiei in$erioare a onsolnului in$erior
ast$el incat sa intre tot materialul coresunzator unei anumite "reutati
- unerea la unct a rezistentei mecanice a comrimatului care se $ace rin re"larea ozitiei onsonului
suerior,
- Daca resiunea e rea mica ! rezulta comrimate s$aramicioase
- Daca resiunea e rea mare ! rezulta comrimate tari care nu se deza"re"a
,. Fa0ele comprimarii
a. umplerea matritei - onsonul suerior e in ozitia cea mai ridicata
- onsonul in$erior e in ozitia cea mai de *os
- satiul matritei e umlut cu material rin alunecarea alnieiJ eliminarea e%cesului se $ace cand alnia
se retra"e
b. comprimarea propriu10isa - onsonul in$erior in aceeasi ozitie in$erioara
- onsonul suerior co#oara si e$ectueaza comrimarea
c. expul0area comprimatelor - are loc ridicarea concomitenta a onsoanelor
- onsonul in$erior aduce comrimatul la nivelul lacii matritei
- comrimatul este indeartat de catre aucul alniei
MASI*I 1E COMPRIMA, CU E8CE*,RIC
- un suort cu una sau mai multe matrite 'ma%im 2(
- o erec5e de onsoane entru $iecare matrita
In cazul in care e%ista mai multe erec5i de onsoane/ toate de acelasi ti/ e$ectueaza aceeasi miscare in acelasi tim iar
comrimarea are loc in aralel,
-alnia de alimentare e mo#ila e$ectuand o miscare inainte ! inaoi e laca matritei,
Comrimarea se e$ectueaza de catre osnsonul suerior/ cel in$erior ramane nemiscat in timul $azei de comrimare,
Aceste matrite sunt actionate de un motor us in le"atura cu o curea de transmisie de ar#orele masinii, Constructia masinii e solida
iar in timul $unctionarii rezinta solicitari vi#ratorii uternice,
MASI*A 1E COMPRIMA, RO,A,IVA
Caracteristici: - alnia de alimentare e $i%a
- e%istenta unui tam#ur rotativ in care se "asesc 71-72 de matrite cu cate o erec5e de onsoane $iecare
- miscarea de rotatie a tam#urului este concomitenta cu o miscare ascendenta ! descendenta a onsoanelor
- comrimarea e e%ercitata atat de onsonul in$erior cat si de cel suerior
- resiunea sura materialului se e%ercita in mod "radat
- masina $unctioneaza linistit si $ara z"omot rezultand comrimate re"ulate si omo"ene
COMPRIMA,E ACOPERI,E / forme farmaceutice solide orale do0ate alcatuite dintr1un sambure medicamentos 3un
comprimat obisnuit5 acoperit cu un strat continuu de 0a7ar sau un film polimeric.
-rocedee rin care se $ace acoerirea: 4, acoerirea cu za5ar 'dra*e$ierea(
7, acoerirea cu $ilm
8, acoerirea rin comrimare
Avanta*e ale acoeririi: - osi#ilitatea modi$icarii locului de cedare
- evitarea iritarii "astrice
- evitarea de"radarii la : acid
- asi"urarea cedarii cu viteza controlata
- modi$icarea si mascarea "ustului si mirosului nelacute
- evitarea unor incomati#ilitati intre su#stante
- asect mai lacut
Dezavanta*e ale acoeririi: - costuri de roductie mult mai mari
- nevoie de te5nolo"ie comle%a
- ot sa aara ro#leme la deza"re"are sau cedarea su#stantei active
1. ACOPERIREA CU ZA<AR 91RA>EFIEREA: / consta in aplicarea unor straturi de acoperire pe samburi care se
rosto2olesc intr1o toba de acoperire prin adau2are succesiva a unor portiuni dintr1o solutie sau suspensie care contine 0a7ar,
urmata de indepartarea solventului prin uscare. *stfel, 2reutatea samburelui se poate dubla.
Etae ale rocesului de acoerire:
- izolarea sam#urelui medicamentos
- alicarea stratului de acoerire intermediar
- invelirea cu siro
- $inisarea si olisarea
Comrimatul se izoleaza cu 4-7 straturi de olimer/ introdus su# $orma unei solutii alcoolice cu scoul de a imiedica
atrunderea aei in sam#ure,
4D
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
Stratul intermediar tre#uie sa asi"ure o le"atura #una intre stratul izolator si stratul rincial de acoerire,
Se $oloseste o solutie calda de siro care contine "uma ara#ica sau "elatina, Se distri#uie uni$orm este comrimate si se
usuca ana devin liicioase/ cand se adau"a ul#erea de acoerire intermediara 'caolin/ talc/ amidon(,
Se usuca ana la intarire
Oeratia se reeta de 8-0 ori,
Acoerirea cu stratul rincial de za5ar consta din 8 etae: - in"rosarea
- alicarea stratului vascos
- alicarea siroului diluat
I&0rosarea ! se alica un siro in care se introduc si ul#eri utilizate in stratul intermediar,
A%l!carea stratulu! ascos ! dua uscare se adau"a un siro concentrat de za5ar in straturi succesive/ uscand dua $iecare
adau"are ana se realizeaza "reutatea necesara,
A%l!carea s!ro%ulu! d!luat ! in $aza $inala se adau"a cateva straturi de siro diluat $ara a usca comlet inaintea stratului care
urmeaza, Daca se reara dra*euri colorate/ colorantul se introduce in aceasta $aza,
In $aza de olisare sam#urii acoeriti se trans$era intr-o to#a de lustruire care este taetata cu ceara de al#ine sau ceara de
Carnau#a,
2. ACOPERIREA CU FILM . alternativa moderna a acoeririi cu za5ar/ mai simla si mai raida,
- cresterea in "reutate a comrimatului este de numai 7 ! 2B
- olimerii $olositi sunt solu#ili in solventi neaosi evitandu-se umiditatea
- $ilmul de acoerire este rezistent si nu craa
- su#stantele $ormatoare de $ilm sunt mai ales olimeri care in $unctie de : sunt "astrosolu#ile sau
enterosolu#ile
e2e#%le de su'sta&te 0astrosolu'!le: 5idro%i-roil-metil-celulozaJ metil-celulozaJ olivinil-irolidona
e2e#%le de su'sta&te e&terosolu'!le: aceto$talat de celulozaJ olimeri ai acidului metacrilic
Sole&t!! ut!l!"at! la %re%ararea a#esteculu! de aco%er!re su&t:- aaJ - alcool etilicJ - alcool izoroilic
Aceste a#estecur! #a! co&t!&: lasti$iantiJ colorantiJ i"mentiJ edulcorantiJ aromatizanti
Aco%er!rea cu (!l# se real!"ea"a %r!& te6&olo0!! d!(er!te:
- aerosolizarea solutiei de acoerire e sam#urii care se rotesc intr-o to#a de dra*e$iere
- rocedeul $luidizarii atului de sam#uri si aerosolizarea solutiei de acoerire
). ACOPERIREA PRI* COMPRIMARE
Acest rocedeu imlica trans$erul unor comrimate intr-o matrita mai mare in care e%ista un material de acoerire 'ul#ere sau
"ranulat( dua care se adau"a acelasi material si deasura sam#urelui si se e$ectueaza comrimarea,
COMPRIMA,E CU ELIBERARE PRELU*.I,A
-rearatele cu actiune relun"ita asi"ura o cedare lenta a su#stantei medicamentoase in decursul unei erioade de mai multe ore &
zile sau satamani, Ast$el/ se reduce numarul de administrari si creste e$icienta teraeutica rin mentinerea nivelurilor lasmatice
in limitele concentratiei e$iciente,
E2!sta ) t!%ur! de ast(el de co#%r!#ate:
- (or#e cu act!u&e %relu&0!ta . asi"ura o crestere a duratei de actiune rin reducerea vitezei de a#sor#tie a
su#stantei medicamentoase
- (or#e cu act!u&e sust!&uta . contin o doza cu cedare imediata care realizeaza raid nivelul medicamentos
dorit si o doza de intretinere care este o doza cu actiune relun"ita
- (or#e cu act!u&e re%etata . eli#ereaza doua sau mai multe doze succesive 'de e%emlu in stomac si in
intestin(
Pr!&c!%alele #etode %e&tru real!"area el!'erar!! %relu&0!te su&t cele care co&duc la:
1. (or#e cu !&el!s sau #e#'ra&a 9(or#e de t!% re"eror: care %ot (!:
- cu el!'erare d!sco&t!&ua . sunt alcatuite din mai multe $ractiuni continand $iecare mai multe unitati
medicamentoase 'de e%emlu "ranule acoerite cu un invelis olimeric cu o "rosime variata entru $iecare
$ractiune: o $ractiune eli#ereaza doza initiala/ celelalte se deza"re"a dua intervale di$erite de tim,
Micro"ranulele se introduc aoi intr-o casula "elatinoasa sau in comrimate, Comrimatele se ot realiza
in straturi surause sau in straturi concentrice(
- cu el!'erare co&t!&ua . sunt rerezentate de comrimate & casule "elatinoase acoerite cu un $ilm sau
microarticule invelite cu un $ilm si introduse in casule sau suuse comrimarii, Aceste $ilme sunt #ariere
insolu#ile in aa, -rinciiul activ di$uzeaza din interiorul $ormei rezervor sre e%terior/ viteza de eli#erare
este deendenta de orozitatea mem#ranei si de "rosimea sa,
2. (or#e de t!% #atr!ta %ot (! de ) t!%ur!:
- 6!dro(!le . se realizeaza rin amestecarea su#stantei medicamentoase cu ul#eri de olimeri 5idro$ili si
comrimare directa, Dua administrare are loc o 5idratare la sura$ata care $ormeaza un "el vascos cu o
#ariera care re"leaza di$uzia su#stantei sre e%terior
- 6!dro(o'e . $ormele de ti matrita 5idro$o#a se reara rin amestecarea su#stantei active cu su#stante
"rase toite 'ceara de Carnau#a/ acizi "rasi/ alsooli "rasi(, Masa solidi$icata se "ranuleaza/ raortul
rinciiu activ & masa totala . 8&2, "ranulele se comrima sau se introduc in casule "elatinoase, Eli#erarea
se $ace rin desrinderea de ortiuni din masa lio$ila din care are loc o eroziune si rin di$uzie,
- !&erte . se o#tin rin incororarea su#stantei active intr-o masa lastica inerta si oroasa, Aceste matrite se
ot reara rin di$erite te5nici de "ranulare aoi se comrima, Comrimatul rezultat e constituit dintr-un
sc5elet inert continand su#stanta medicamentoasa care este cedata tretat in tu#ul di"estiv rin dizolvarea in
sucurile di"estive lasand o retea oroasa cu un arcurs tot mai lun" e masura ce dizolvarea ro"reseaza,
). co#%lecs! 0reu solu'!l! 9ras!&! sc6!#'atoare de !o&!:
43
FORME FARMACEUTICE SOLIDE
- rasinile sc5im#atoare de ioni ot $orma comlecsi cu su#stantele medicamentoase ionice e care le
eli#ereaza aoi su# $orma unui medicament rintr-un alt sc5im# ionic cu ionii rezenti in sucurile di"estive
CO*,ROLUL CALI,A,II
1. U&!(or#!tatea #ase!
- se cantaresc 71 comrimate neacoerite si se calculeaza masa medie
- aceste comrimate se cantaresc individual si $ata de masa medie tre#uie sa se incadreze in niste limite rocentuale de M2 ! 41B
2. 1e"a0re0area
. rocesul rin care comrimatele sunt des$acute in "ranule sau articule $ine cand sunt lasate intr-un lic5id aos,
- comrimatele neacoerite tre#uie sa se deza"re"e in aa in cel mult 42L
- comrimatele acoerite tre#uie sa se deza"re"e in esina solutie acida in ma%im <1L
- comrimatele enterosolu#ile nu tre#uie sa se deza"re"e in esina solutie acida in 7 ore si tre#uie sa se
deza"re"e in ancreatina solutie alcalina in cel mult <1L
- comrimatele e$ervescente tre#uie sa se dizolve sau sa se diserseze in aa cu e$ervescenta in ma%im 2L,
71