Sunteți pe pagina 1din 4

Analiza capacitii de autofinanare

Pentru a face nevoilor sale de finanare, o intreprindere trebuie s-i utilizeze propriile resurse
sau s procure resurse din exterior. Resursele interne sunt generate de activitatea desfurat, dand
coninut noiunii de capacitate de autofinanare (CAF), cunoscut i sub numele de marj brut de
autofinanare. Finanarea intreprinderii prin resurse proprii este denumit autofinanare, pentru a o
delimita de finanarea de origine extern. Mrimea capacitii de autofinanare depinde, in primul rand,
de performanele economice i financiare ale intreprinderii in cauz, dar i de o serie de parametri
interni sau externi, cum ar fi: politica adoptat de conducere in materie de indatorare.

Capacitatea de autofinanare se poate determina prin dou metode:

# Prin metoda fluxurilor, pornind de la excedentul brut al exploatrii (EBE):
CAF = EBE + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli de exploatare (Cheltuieli cu despgubiri, donaii, activele cedate) +
Venituri financiare Cheltuieli financiare + Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Impozitul pe profit.
Aceast metod pune in eviden originea capacitii de autofinanare, corectand excedentul brut
de exploatare cu veniturile i cheltuielile care sunt la originea fluxurilor de trezorerie.

# Prin metoda aditiv, pornind de la rezultatul net al exerciiului (Rnet).
CAF = Rnet + Amortizri i provizioane pt. deprecierea imobilizrilor corporale i necorporale + Ajustarea valorii activelor circulante
+ Ajustri privind provizioanele
Aceast metod rapid nu explic originea capacitii de autofinanare i ansamblul fluxurilor de
trezorerie care vor nate operaiuni, ci informeaz asupra utilizrii acesteia in mai multe scopuri:
- acoperirea pierderilor probabile i a riscurilor (provizioanelor);
- finanarea creterii (rezultatul pus in rezerv);
- remunerarea capitalului propriu (dividende) i rambursarea imprumuturilor.

Capacitatea de autofinanare reflect potenialul financiar de cretere economic a intreprinderii
i trebuie s aib in vedere urmtoarele aspecte:
permite acoperirea riscurilor probabile prin constituirea de provizioane;
finanarea unor nevoi ale gestiunii curente;
creterea fondului de rulment;
finanarea total sau parial a noilor investiii;
dezvoltarea investiiilor, demonstrand independena financiar a
intreprinderii;
rambursarea imprumuturilor contractate (a creditelor financiare,
obligatare);
remunerarea capitalurilor investite (asociailor);

CAF vizeaz:
finanarea total sau parial a noilor investiii;
intrirea fondului de rulment;
imprumutul la termen pentru completarea mijloacelor de finanare a programului de investiii;
rambursarea datoriilor bancare de finanare a investiiilor;
distribuirea de dividende.













Autofinanarea

Sursele destinate autofinanrii se formeaz in cadrul intreprinderii reprezentand deci, surse
interne. In principal, aceste surse provin din excedentul monetar creat din operaiuni economice i
financiare, adic din diferena dintre fluxurile financiare pozitive i negative, respectiv dintre incasri i
pli.
Politica de autofinanare a unei intreprinderi este sinteza cilor de producie, comerciale i
financiare care orienteaz activitatea sa. Fluxul surselor de autofinanare rezult din performanele
economice i financiare, fiind grupate ins in funcie de posibilitile repartizrii beneficiilor, amortizrii
i de politica de indatorare.

Autofinanarea (AF) constituie partea din capacitatea de autofinanare care rmane la
dispoziia intreprinderii dup deducerea dividendelor distribuite acionarilor. Autofinanarea
reprezint imbogirea" intreprinderii, fiind un mijloc de finanare pe care il regsete in
propriile sale fore,care ii va intri structura financiar, mrindu-i fondul de rulment.
Ea constituie o resurs proprie de care dispune intreprinderea prin prezena capitalurilor
proprii, a cror absen conduce la dezechilibrarea structurii bilanului.

In analiza autofinanrii distingem trei trepte: minim, de meninere i de dezvoltare:
Autofinanarea minim cuprinde suma amortizrii i are rolul de permite meninerea
capacitii intreprinderii. Datorit inflaiei i evoluiei tehnologice, autofinanarea minim nu este
suficient pentru reinnoirea imobilizrilor necesare, pstrrii capacitilor de producie existente;
Autofinanarea de meninere include sursele care vor asigura in viitor acoperirea cheltuielilor
necesare meninerii potenialului productiv i, respectiv, pentru reinnoirea imobilizrilor i acoperirea
riscurilor de exploatare. Principalele izvoare de formare ale autofinanrii de meninere sunt:
amortizrile normale (ce corespund pierderii reale din valoarea imobilizrilor) i provizioanele;
Autofinantarea de dezvoltare cuprinde, pe langa cea de mentinere, o parte din rezultatul
exercitiului, astfel incat sa permita modernizarea si cresterea capacitatilor de productie.

Importanta autofinantarii poate fi argumentata printr-o serie de avantaje pe care acestea
le ofera intreprinderii:
reprezinta o sursa independenta si stabila, respectiv un mijloc sigur de finantare
in anumite situatii conjuncturale pentru intreprindere;
confera intreprinderii libertatea de actiune, prin aceea ca autonomia financiara
dobandita prin autofinantare ii ingaduie acesteia independenta de gestionare
fata de organismele financiare si de credit;
este indispensabila pentru finantarea investitiilor (de mentinere, de inlocuire, de
crestere), cu conditia realizarii unor investitii utile si nu de irosire a resurselor;
permite franarea indatoririi si, implicit, reducerea cheltuielilor financiare;
constituie un indicator pe baza caruia se poate masura randamentul
capitalurilor proprii, respectiv rentabilitatea financiara;
reprezinta premisa deschiderii accesului la piata de capital si in atragerea de
capital extern.

Analiza ratelor de rentabilitate

Rentabilitatea reflect capacitatea intreprinderii de a obine profit, respective eficiena sintetic a
intregii activiti a acesteia.48 In mod absolut, rentabilitatea este dat de profitul obinut, iar in mod
relativ, de ratele de rentabilitate. Pornind de la analiza elementelor de activ (mijloace) i pasiv (surse),
rentabilitatea se calculeaz sub dou forme:
rentabilitate economic (in funcie de activele utilizate);
rentabilitate financiar (in funcie de capitalurile utilizate).

1. Analiza ratei rentabilitii resurselor consumate exprim gradul de eficien al consumului de
factori de producie i se determin prin raportarea beneficiului aferent cifrei de afaceri la costurile
acesteia. In funcie de componena cifrei de afaceri, analiza vizeaz atat factorii specifici rentabilitii
produciei vandute cat i cei specifici vanzrilor de mrfuri (din activitatea comercial).

ANALIZA RATEI RENTABILITII PRODUCIEI VANDUTE
Rata rentabilitii produciei vandute poate fi exprimat in dou moduri:
1) Pe total producie:

2) Prin calculul pe produs:

S = Structura sortimental a vanzrilor;
rc = Rata rentabilitii produselor;
p = Preul mediu unitar al produselor;
c = Costul unitar al produselor.

2. Analiza ratei rentabilitii comerciale caracterizeaz eficena politicii comerciale (a procesului de
aprovizionare, stocare i vanzare) i mai ales a politicii practicate de intreprindere. Se are in vedere
implicarea in calitate de efect a EBE, a Rezultatului din exploatare sau Rezultatul exerciiului.

3. Analiza ratei rentabilitii economice msoar performanele activului total al intreprinderii,
pornind de la un rezultat economic (RBE, RE) i ansamblu mijloacelor utilizate. Este independent de
mecanismul de finanare, de presiunea fiscal i de fluxurile excepionale. In teoria economic, rata
rentabilitii apare ca un produs intre o rat de rotaie i o rat a marjei.

4. Analiza ratei rentabilitii financiare este un indicator prin prisma cruia posesorii de capital
apreciaz eficena investiiilor, respectiv oportunitatea meninerii acestora. Intr-un sistem concurenial
dat, o intreprindere trebuie s se dezvolte, s investeasc, iar aceast investiie trebuie finanat.
Indicatorul cel mai sintetic al ratei rentabilitii financiare (Rf) rezult din raportul dintre rezultatul
exerciiului i capitalurile proprii:
Rf =






METODA DIRECTA PRIVIND ELABORAREA FLUXURIOR DE TREZORERIE
Indicatori Exercitiul curent Execitiul precedent


# utilizeaz informaii de tip incasari i pli, variaia trezoreriei asupra operaiunilor de exploatare fiind egal cu
suma dintre incasri i pli;

# informaiile privind clasele majore de incasri i pli nu sunt oferite pe cale direct de situaiile financiare.
Acestea pot fi obtinute fie direct din inregistrarile contabile, fie indirect prin ajustri. Suma vanzrilor efectuate de-
a lungul exerciiului nu coincide de regul cu incasrile provenite din vanzrile perioadei. In vederea determinrii
informaiilor cu privire la incasrile de la clieni, sunt necesare date atat din bilan, cat i din contul de profit i
pierdere;

# este recomandat intreprinderilor de norma IAS 7, fiind mai pe inelesul utilizatorilor, permiand prezentarea
ansamblului micrilor de trezorerie i putandu-se obine informaii cu privire la sursele i utlizrile de numerar;

# este preferat de investitori, furnizand informaii utile in vederea prognozrii fluxurilor viitoare de trezorerie;

# atat FAS 95, cat i FRS 1 incurajeaz utilizarea metodei directe.




METODA INDIRECTA PRIVIND ELABORAREA FLUXURIOR DE TREZORERIE
Indicatori Calcule Valoare


# este permis de norma IAS 7.

# este agreat de ctre managermentul intreprinderii (ascunde utilizatorilor interni imaginea real cu privire la
lichiditatea i solvabilitatea intreprinderii).

# utilizeaz in principiu informaii furnizate de contabilitatea de angajamente.

# scoate in eviden diferenele dintre profitul din exploatare i fluxul de trezorerie net care provine din activitatea
de exploatare.

# aceast metod este in fapt intocmirea unui tablou de reconciliere a rezultatului net inaintea impozitrii i a
elementelor extraordinare cu fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare .

# in practic, majoritatea intreprinderilor opteaz pentru metoda indirect, intrucat un sistem contabil modern
face apel la o contabilitate de angajamente.

# este agreat de ctre contabilii intreprinderii, putand fi obinut uor prin preluarea unor date existente deja in
bilan i contul de profit i pierdere.

# FAS 95 i FRS 1 accept metoda indirect, aplicandu-se in special in practic.