1

EXERCITII PREGATIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV 2013

ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN SI CONTROLULUI INTERN AL INTREPRINDERII

1. Orice planificare incepe cu intrebarea pentru ce suntem aici? Aceasta presupune termene
(orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor.
Termenele pot fi:
termen scurt: pina la un an;
termen mediu: intre doi si cinci ani;
termen lung: peste cinci ani.
In functie de termenele stabilite etapele pot fi:
planificarea strategica,
planificarea tactica,
planificarea operativa.
Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul organizarii
contabilitatii la nivelul unei intreprinderi, informatiile importante necesare si exemple pentru continutul
fiecarei etape de planificare.

RASPUNS:
Planificarea activitatii de audit intern se realizeaza pe trei nivele:
planificarea strategica pe termen lung are in vedere activitatea de evaluare a functiei auditului intern
a structurilor care si au organizat compartimente de audit, o data la 5 ani, conform cadrului normativ al
auditului intern;
planificarea strategica pe termen mediu are in vedere faptul ca, in conformitate cu prevederile
cadrului normativ al auditului intern, toate activitatile auditabile trebuie sa fie auditate cel putin o data la 3
ani; n funcie de importana unei activiti n cadrul entitii, de pericolul producerii unor evenimente sau
chiar pagube, ct i de gradul de apariie i importan al riscului aceasta poate fi cuprins n auditare;
planificarea anuala cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anului viitor tinand cont de
bugetul de timp disponibil din cadrul planului si de resursele alocate anual. Fiecare misiune de audit va
cuprinde obiectivele, identificarea activitatilor adiacente, orele lucrate, personalul si planificarea pentru
activitatile si departamentele entitatii supuse examinarii.
Practica impune selectarea riguroasa a activitatilor din domeniile auditabile cu risc crescut pe baza analizei
riscurilor asociate acestor activitati. Exercitarea unei politici de management al riscurilor la nivel de entitate
trebuie sa cuprinda:
o existenta unei politici formalizate, care include identificarea riscurilor, determinarea celor majore,
stabilirea proprietarilor de riscuri
o sisteme de identificare si masurare a riscurilor;
o strategii adaptate de gestiune si control asupra riscurilor;
o sistem de auditare a riscurilor;
o sistem de raportare a riscurilor;
o tablou de bord realizat in coordonare cu obiectivele entitatii auditate
Tipologia riscurilor si respectiv criteriile de evaluare a riscurilor trebuie sa fie eficienta si sa ne asigure
pastrarea unei viziuni generale asupra ansamblului. La planificarea activitatilor auditabile in anul viitor
trebuie sa acordam prioritate activitatilor ale caror rezultate vor fi relevante pentru entitatile auditate.
Planurile anuale de audit intern trebuie sa fie adaptate in cursul exercitiului ori de cate ori se modifica
structura riscurilor din cadrul entitatii.
Planificarea activitatii de audit intern trebuie sa aiba in vedere si evenimente deosebite sau neprevazute
(zilele de pregatire profesionala ale auditorilor, zile de concediu ale auditorilor).
Planificarea activitatii de audit intern are in obiectiv si stabilirea bugetului de timp al auditorilor si bugetul
financiar aferent activitatilor planificate.
Programul misiunilor de audit intern trebuie sa se bazezez pe o evaluare a riscurilor cel putin o data pe an si
sa tina cont de punctul de vedere al managementului general.
2

In situatia in care sunt propuneri de realizare a unei misiuni de consiliere, inainte de a fi acceptata, se va
analiza in ce masura aceasta poate aduce un plus de valoare si contribuie la imbunatatirea managementului
riscurilor in functionarea entitatii. Misiunile de consiliere care au fost acceptate trebuie sa fie integrate in
planul de audit intern anual, care este transmis spre aprobare managerului general pentru aprobare.

2. Inventarierea patrimoniului. Proceduri. Studiu de caz.

R:Sunt situaii n care, ntre datele din evidena contabil (situaiile din conturi) i realitatea faptic, de pe
teren, pot s apar diferene, nepotriviri cantitative, calitative i valorice. Acestea se datoreaz aciunii unor
factori de ordin obiectiv sau subiectiv a cror cunoatere este necesar pentru a se putea lua msurile care se
impun n reglementarea acestor diferene.

Dintre aceti factori de influen amintim:
- pierderea n greutate a unor stocuri ca urmare a proprietilor acestora fizicochimice
care determin evaporarea, uscarea, deshidratarea;
- modul de gestionare a valorilor materiale i bneti;
- condiiile de depozitare i pstrare a stocurilor;
- starea aparatelor de msur i control;
- condiiile de transport;
- greeli de calcul a documentelor;
- erori de nregistrare n evidena contabil;
- erori umane.
Toate acestea impun, i n Romnia legea oblig, la verificarea periodic a realitii faptice a strii
patrimoniului n scopul cunoaterii exacte a elementelor patrimoniale pentru a avea o imagine corect, fidel
i complet a patrimoniului unitii.
Inventarierea reprezint procedeul de stabilire faptic, pe teren, cantitativ, valoric i calitativ, la un moment
dat, a existenei elementelor patrimoniale pe baza documentului numit inventar.
Inventarierea este n legtur de intercondiionare i cu celelalte procedee ale metodei contabilitii:
documentarea, contul, balana de verificare i bilanul contabil.
Unitile patrimoniale au obligaia de a efectua inventarierea patrimoniului n urmtoarele cazuri:
1. la nceputul activitii pentru stabilirea i evaluarea aportului n natur;
2. n cursul desfurrii activitii cel puin o dat pe an sau ori de cte ori exist suspiciuni n legtur
cu integritatea patrimoniului;
3. n cazul lichidrii;
4. n cazul fuzionrii;
5. n cazul divizrii.
Inventarierea este procedeul care st la baza ntocmirii unui bilan real care s reflecte o imagine fidel i
corect a strii patrimoniului. n calitate de procedeu al metodei contabilitii inventarierea ndeplinete mai
multe funcii i anume:
1. funcia de control a existenei faptice a elementelor patrimoniale n scopul determinrii corecte a
indicatorilor economico financiari i a ntocmirii unui bilan real. n acest scop n inventariere se cuprind
toate elementele patrimoniale precum i bunurile deinute cu orice titlu aparinnd altor persoane fizice i
juridice;
2. funcia de asigurare a integritii patrimoniale prin controlul gestiunilor de stocuri. n urma comparrii
stocurilor faptice cu cele scriptice (din contabilitate) rezulta plusuri sau minusuri pentru care se stabilesc
cauzele, vinovaii i modul de reflectare n evidena contabil;
3. funcia de stabilire la finele unui exerciiu a valorii actuale (de utilitate) a elementelor patrimoniale ct i
a modificrilor produse n mrimea i structura elementelor patrimoniale determinate de creterea sau
deprecierea valorii contabile a elementelor patrimoniale;
4. funcia de calcul i eviden a stocurilor, a consumurilor i vnzrilor.
n cazul unitilor patrimoniale mici se folosete pentru evidena stocurilor metoda inventarului intermitent
n baza cruia n conturile de stocuri se nregistreaz stocurile iniiale la nceputul lunii i stocurile finale la
sfritul lunii n urma inventarierii acestora. Prin diferen rezult consumurile n cursul lunii care se reflect
3

n conturile de cheltuieli materiale (n cazul materiilor prime) i producia obinut n cursul lunii care se
reflect n veniturile din producia stocat.
Formula sintetic a inventarului intermitent este:
Ieiri de Stocuri iniiale Intrri n cursul Stocuri stocuri = (de la sfritul + perioadei (aprovi finale
(consumuri) lunii precedente) zionri/producie) (inventar)
7.2. Tipuri de inventariere
Inventarierea este de mai multe feluri funcie de modul de abordare i anume:
1. dup obligativitatea realizrii sunt:
inventarieri periodice care se efectueaz n fiecare unitate patrimonial dup reguli de planificare proprii,
frecvena efecturii fiind condiionat de particularitile fiecrei gestiuni i de viteza de micare a
elementelor patrimoniale;
inventarieri anuale care sunt obligatoriu de efectuat prin dispoziii legale, nainte de nchiderea conturilor i
ntocmirea bilanului anual, n toate unitile patrimoniale. Lucrrile de inventariere anual cuprind toate
elementele patrimoniale de natura stocurilor materiale, a valorilor bneti, a creanelor, datoriilor etc. i
necesit un volum mare de munc concentrat ntr o perioad relativ scurt de timp ceea ce determin
ealonarea lucrrilor ntr o perioad anterioar i valorificarea rezultatelor pe baza stocurilor constatate prin
inventar innd seama de micrile ulterioare nregistrate n evidena contabil.
2. dup sfera de cuprindere sunt:
inventarieri generale care cuprind toate elementele patrimoniale. De regul inventarierile anuale sunt
generale pentru a asigura imaginea real furnizat de bilan;
inventarieri pariale care cuprind numai anumite elemente patrimoniale sau gestiuni din unitatea
patrimonial. De regul, aceste inventarieri sunt cele periodice.
3. dup modul de efectuare sunt:
inventarieri complete care se realizeaz prin verificarea tuturor bunurilor care formeaz un element
patrimonial (toate mijloacele fixe, toate obiectele de inventar, toi clienii) sau o gestiune (toate bunurile din
gestiune indiferent de coninutul economic: bani, mrfuri, mijloace fixe, obiecte de inventor ) ; inventarieri
prin sondaj care privesc doar anumite sortimente sau anumite bunuri dintr o gestiune. Aceste inventarieri pot
determina transformarea lor n complete dac se constat nereguli semnificative sau exist numite dubii.
4. dup cauzele care le determin sunt:
inventarieri ordinare care au un caracter planificat i se desfoar dup un plan prestabilit;
inventarieri inopinate care sunt generate de producerea unor situaii de excepie, ca:
1. predarea primirea unei gestiuni;
2. la solicitarea organelor de control;
3. la modificarea preurilor;
4. n cazul divizrii, comasrii, desfiinrii unor gestiuni;
5. n cazul calamitilor naturale;
6. n cazul furturilor i spargerilor;
7. cnd exist suspiciuni n legtur cu gestiunea.
5. dup scopul efecturii sunt:
inventarieri de constatare a existenei faptice a elementelor patrimoniale prin numrare, cntrire,
msurare etc.;
inventarieri de determinare a valorii de utilitate a elementelor patrimoniale prin stabilirea unor valori de
pia a acestora.
7.3. Organizarea inventarierii
n conformitate cu Legea contabilitii i celelalte reglementri legale n domeniu 30, rspunderea pentru
modul de organizare i efectuare a inventarierii patrimoniului unitilor patrimoniale (persoane juridice i
persoane fizice care au calitatea de comerciant) revine administratorului sau altei persoane responsabile cu
administrarea patrimoniului (conform statutului sau actelor de constituire).
Inventarierea se desfoar prin parcurgerea urmtoarelor etape:
1. pregtirea inventarierii;
2. realizarea propriu zis a inventarierii;
3. stabilirea i valorificarea rezultatelor inventarierii.
7.3.1. Pregtirea inventarierii
4

Este etapa n care se asigur condiiile necesare pentru buna desfurare a inventarierii propriu zise. n acest
scop, se iau dou categorii de msuri: de natur organizatoric i contabil.
Msurile organizatorice privesc urmtoarele:
cu precizie a obiectului i sferei de cuprindere a inventarierii adic precizarea elementelor
patrimoniale (stocuri, bani, datorii, creane etc.) care vor fi supuse inventarierii i locurile de depozitare a
acestora (toate elementele de acelai tip sau doar anumite elemente sau anumite gestiuni);
emiterea de ctre persoanele competente (administratori) a dispoziiei de inventariere prin care se
precizeaz: componena comisiei i subcomisiilor de inventariere, preedintele comisiei, gestiunile supuse
inventarierii, natura elementelor patrimoniale care fac obiectul inventarierii, data de ncepere, de terminare i
de valorificare a rezultatelor inventarierii.
La nceputul fiecrui an, conductorul unitii patrimoniale emite o decizie scris prin care numete comisia
central, la nivel de unitate patrimonial, care rspunde de toate inventarierile care se efectueaz n cursul
anului fiscal.
Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii i contabilii care in evidena gestiunilor sau
bunurilor supuse inventarierii.
condiiilor optime de lucru pentru comisia de inventariere care se realizeaz prin urmtoarele
msuri:
1. conducerea la zi a evidenei tehnico operative a gestiunii i confruntarea periodic cu evidena contabil
pentru punerea de acord;
2. asigurarea participrii la lucrrile de inventariere a ntregii comisii;
3. asigurarea cu personal necesar pentru manipularea valorilor material inventariate;
4. asigurarea comisiei de inventariere cu personal de specialitate n scopul identificrii corecte a bunurilor
supuse inventarierii (calitate, pre etc.);
5. dotarea cu aparate de msur i control, rechizite i formulare necesare;
6. dotarea cu tehnic de calcul i materiale de sigilare necesare;
7. dotarea gestiunilor cu sisteme de nchidere duble.
de ctre comisia de inventariere a urmtoarelor msuri organizatorice:
1. nchiderea i sigilarea accesului n gestiune, n prezena gestionarilor, ori de cte ori se ntrerup lucrrile i
se pleac din gestiune, indiferent de numrul de spaii n care sunt depozitate bunurile;
2. se cere gestionarului o declaraie scris din care trebuie s rezulte urmtoarele:
dac gestioneaz bunuri materiale i n alte locuri dect cele supuse inventarierii i care anume sunt
acelea;
dac are n gestiune bunuri aparinnd terilor cu sau fr documente de provenien i care sunt
acelea;
dac are documente justificative privind gestiunea care nu au fost operate n evidena tehnico operativ
sau nu au fost predate la contabilitate i care sunt acelea;
dac are cunotin de existena unor plusuri sau minusuri;
dac are valori materiale nerecepionate, care trebuie expediate, primite sau eliberate pentru care s au
operat documentele justificative;
dac deine numerar i care este acesta;
3. se vizeaz ultimele documente de intrare i ieire din gestiune ntocmite naintea nceperii inventarierii;
4. se bareaz i se semneaz ultima operaie din fiele de magazie;
5. se sisteaz operaiile de intrare i ieire din gestiune iar dac acestea se efectueaz pe documente se face
meniunea intrat sau ieit n timpul inventarierii;
6. se identific toate locurile de pstrare a bunurilor care aparin gestiunii inventariate;
7. se verific dac aparatele de msur i control sunt n bun stare de funcionare;
8. la unitile cu amnuntul gestionarul va ntocmi ultimul raport de gestiune n care se cuprind valoarea
ultimelor documente de intrare i ieire a mrfurilor i ambalajelor i numerarul depus la caserie;
9. se grupeaz bunurile supuse inventarierii pe sortimente i categorii de preuri separndu se cele degradate,
deteriorate, primite n custodie sau spre pstrare.
Msurile de natur contabil cuprind:
la zi a tuturor operaiunilor economice n contabilitate i n evidena operativ condus n
gestiune;
5

corectitudinii i exactitii nregistrrii n conturi a operaiilor economice prin compararea
informaiilor din contabilitate cu cele din evidena tehnico operativ (fie de magazie, rapoarte de gestiune,
registrul de cas etc.);
balanelor de verificare sintetice i analitice.

PROCEDURI DE INVENTARIERE

Inventarierea se efectueaza cel putin o data pe an, de regula la sfarsitul anului.

SARCINILE ADMINISTRATORULUI
sau ale altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului

Raspunderea pentru organizarea inventarierii revine administratorului sau altei persoane care are obligatia
gestionarii patrimoniului conform art. 11 alin.(1) din Legea contabilitatii nr.82/1991 republicata si a OMFP
1753/22.11.2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de
activ si de pasiv (MO 1174/13.12.2004).

Persoana responsabila cu inventarierea emite o decizie de numire a Comisiei de inventariere care trebuie sa
contina:
- componenta comisiei,
- numele responsabilului comisiei,
- modul de efectuare a inventarierii,
- gestiunile supuse inventarierii,
- data de incepere si terminare a operatiunilor.

La unitatile mici, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana.

Acolo unde este cazul, comisiile de inventariere sunt coordonate de o comisie centrala numita tot prin
decizie.

Masurile pe care trebuie sa le ia administratorul sau alta persoana care are obligatia gestionarii patrimoniului
pentru creearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere sunt:

- organizarea activitatii de trimitere a scrisorilor de circularizare pentru confirmari de sold de la
clienti, furnizori si banci inainte de data inceperii perioadei de inventariere;
- organizarea depozitarii valorilor materiale grupate pe sortotipodimensiuni, codificarea acestora si
intocmirea etichetelor de raft;
- tinerea la zi a evidentei tehnico operative la gestiunile de valori materiale si a celei contabile si
efectuarea lunara a confruntarii datelor dintre aceste evidente;
- participarea la lucrarile de inventariere a antregii comisii de inventariere;
- asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se inventariaza, respectiv
pentru sortare, asezare, cantarire, masurare, numarare etc.;
- asigurarea participarii la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, pret etc.) a unor persoane
competente din unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabi lului comisiei de inventariere,
care au obligatia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor inscrise;
- dotarea gestiunii cu aparate si instrumente adecvate si in numar suficient pentru masurare, cantarire
etc., cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.), precum si cu formularele si
rechizitele necesare;
- dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si de sigilare a spatiilor inventariate;
- dotarea gestiunilor (magazine, depozite etc.) cu doua randuri de incuietori diferite.



6

SARCINILE COMISIEI CENTRALE

Comisia centrala are urmatoarele sarcini:
- sa organizeze modul de efectuare a operatiunilor de inventariere.
- sa instruiasca personalul responsabil cu inventarierea in vederea efectuarii operatiunilor de
inventariere.
- sa supravegheze modul de efectuare a operatiunilor de inventariere.
- sa controleze modul de efectuare a operatiunilor de inventariere.

Nu pot face parte din comisiile de inventariere:
a) gestionarii depozitelor supuse inventarierii
b) contabilii care tin evidenta gestiunii respective, cu exceptia unitatilor mici.
In comisii vor fi numite persoane cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica.

Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate, prin decizie scrisa,
emisa de administrator

SARCINILE DIRECTORULUI ECONOMIC (sau CONTABILUL SEF)

In afara administratorului sau altei persoane obligate la gestionarea patrimoniului conform Legii
contabilitatii, directorul economic (contabilul sef) are urmatoarele sarcini:
- supravegheaza intocmirea fiselor de inventariere cu valorile scriptice, gruparea lor pe gestiuni si pe
tipuri de stocuri sau alte active/datorii si numerotarea lor;
- supravegheaza predarea fiselor de inventariere catre responsabilul comisiei/comisiilor de
inventariere;
- organizeaza activitatea de trimitere a scrisorilor de circularizare catre clienti, furnizori si banci cu
date corespunzatoare din evidenta contabila de la sfarsitul lunii precedente perioadei de inventariere.

SARCINILE DEPARTAMENTULUI JURIDIC

Sarcina departamentului juridic consta in punerea la dispozitia comisiei de inventariere a urmatoarelor acte:
- ipoteci (primite/date);
- gajuri (primite/acordate);
- cereri de retrocedare;
- situatia litigiilor (cu clientii, furnizorii si tertii);
- situatia clientilor insolvabili (plangeri in instanta, sentinte judecatoresti, inceperea procedurii de
faliment, etc.);
- plangeri la organele de politie pentru clienti asupra carora se detin efecte de comert (CEC uri, BO)
fara acoperire.