Sunteți pe pagina 1din 2

BOALA ADDISON

Generalitati
Boala Addison este o afectiune caracterizata prin tulburarea functionalitatii portiunii corticale a glandelor
suprarenale. Ea cauzeaza secretia scazuta a doi hormoni foarte importanti pentru organism: cortizol si aldosteron.
Glandele suprarenale sunt glande pereche localizate in partea superioara a rinichilor. Portiunea externa a glandei se
numeste corticala suprarenalei, iar cea interna - medulara suprarenalei. Ambele portiuni produc tipuri diferite de
hormoni.
Cortizolul, hormon important secretat de catre corticala glandelor suprarenale, este implicat in reglarea functiei
multor organe si tesuturi din organism, si este considerat a fi unul dintre putinii hormoni absolut necesari ietii.
Acesta are rol in:
procesul complex de descompunere si utilizare a substantelor nutritie, precum carbohidrati, grasimi si
proteine
functionarea normala a sistemului circulator si a inimii
buna functionare a muschilor
functionarea adecata a rinichilor
producerea de celule sanguine
procesele implicate in mentinerea scheletului
functionarea corespunzatoare a creierului si nerilor
raspunsuri imune normale
Aldosteronul, produs de asemenea de portiunea corticala a suprarenalei, !oaca un rol important in mentinerea
echilibrului normal al apei si sarurilor in organism. Cand acest echilibru este tulburat, olumul de sange circulant
se reduce dramatic, fiind acompaniat de scaderea tensiunii arteriale.
Boala Addison este numita si insuficienta adrenocorticala primara. "n alte cuinte, un anumit proces interfera direct
cu abilitatea corticalei suprarenalei de a produce hormoni. Atat nielul de cortizol, cat si cel de aldosteron scade, si
numeroase functii ale organismului sunt tulburate.
Boala Addison se intalneste la aproximati # din $%%%%% de persoane, si afecteaza in mod egal barbatii si femeile
de toate arstele.
Etiologie
Cea mai frecenta cauza a bolii Addison o reprezinta distructia si&sau atrofia portiunii corticalei a suprarenalelor.
"n aproximati '%( din toate cazurile, aceasta atrofie se considera a fi datorata unei boli autoimune. )istemul imun
al organismului este responsabil pentru identificarea si distrugerea substantelor straine, precum irusi si bacterii. "n
cadrul unei afectiuni autoimune, el identifica eronat celulele corticalei suprarenaliene ca fiind straine, si le ataca.
*a +%( dintre bolnai, distructia corticalei este proocata de tuberculoza. "n restul cazurilor, boala Addison este
cauzata de infectii fungice, precum histoplasmoza, coccidiomicoza si criptococoza, care afecteaza glandele
suprarenale prin producerea unor mase tumorale distructie numite granuloame.
Semne si simptome
*a aproape ',( dintre pacienti, boala Addison tinde sa eolueze lent si treptat. -e regula, nu se obsera simptome
semnificatie pana cand nu este distrusa .%( din corticala suprarenaliana.
Cele mai intalnite manifestari sunt oboseala si pierderea de energie, scaderea poftei de mancare, greata, arsaturile,
diareea, durerea abdominala, scaderea in greutate, slabiciunea musculara, ameteala la ridicatul in picioare,
deshidratarea, prezenta zonelor de piele cu coloratie mai intunecata si pistruii inchisi la culoare.
/data cu eolutia bolii, pielea pacientului poate capata un aspect bronzat, cu intunecarea mucoasei orale, aginale,
rectale, si cu o pigmentatie inchisa a areolelor mamare.
Pe masura ce deshidratarea se intensifica, tensiunea arteriala continua sa scada, iar bolnaul se simte din ce in ce
mai slabit si ametit.
0nii pacienti prezinta simptome psihiatrice, precum depresie si iritabilitate. *a femei, cade de parul pubian si axilar
si este tulburata menstruatia.
"n cazul unei infectii sau rani boala Addison poate progresa brusc si rapid, astfel instalandu-se 1criza addisoniana2.
Aproximati +,( dintre pacientii cu boala Addison sunt identificati datorita dezoltarii crizei addisoniene.
$
Investigatii de laborator si paraclinice:
HLG-eidentiaza neutropenie noderata , cu leucocitoza si eozinofilie. 3a-seric este scazut, 4-seric este crescut.
Glicemia a !eun este scazuta, 5&- hipercalcemie,
C67 poate eidential gl suprarenale hipoplazice
Diagnostic
8a!oritatea persoanelor afectate nu recunosc progresia lenta a simptomelor, iar boala este intr-un final descoperita
atunci cand medicul obsera zonele de piele intens pigmentate.
/data suspectata, boala Addison poate fi diagnosticata cu a!utorul unui numar de teste serologice.
3u este suficient sa se determine nielele serice scazute de cortizol, deoarece alorile normale ariaza mult. "n
schimb, se dozeaza un alt hormon numit corticotropina 9AC6:;. AC6:-ul este produs de glanda pituitara si are rol
in dezoltarea corticalei suprarenaliene, stimuland producerea si eliberarea de cortizol. "n boala Addison, chiar si in
urma administrarii unei doze crescute de AC6: sintetic, nu cresc nielele de cortizol.
Pentru a distinge insuficienta adrenocorticala primara 9boala Addison; de cea adrenocorticala secundara 9cauzata
de incapacitatea glandei pituitare de a produce suficient AC6:;, sunt examinate nielele de AC6: din sange.
<alori serice normale sau crescute de AC6: indica faptul ca glanda pituitara functioneaza corespunzator, insa
corticala suprarenaliana nu raspunde adecat la stimularea AC6:-ului.
Aceast lucru confirma diagnosticul de boala Addison.
Tratament
6ratamentul bolii Addison implica inlocuirea nielelor scazute sau absente de cortizol cu preparate sintetice. "n
cazul unei crize addisoniene, suplimentarea hormonala a fi indeplinita prin in!ectarea intraenoasa a unei
preparatii steroidiene potente.
-eshidratarea si pierderea sarurilor se corecteaza prin administrare intraenoasa de lichide.
-aca aloarea tensiunii arteriale este scazuta, pana la instalarea efectului tratamentului hormonal, se or utiliza
medicamente cu actiune hipertensia.
6ratamentul hormonal 9ex. hidrocortizon, fludrocortizon;trebuie urmat tot restul ietii. -aca bolnaul este afectat
de infectii, doza normala de hidrocortizon trebuie dublata.
rognostic
Prognosticul pacientilor tratati cu hidrocortizon si aldosteron este excelent. -urata de iata in acest caz nu este
modificata.
"n absenta tratamentului sau in cazul unui tratament inadecat, bolnaii prezinta constant riscul de a dezolta crize
addisoniene.
+