Sunteți pe pagina 1din 8

1.

ORGANIZAREA ECOSFEREI
Ecosfera reprezinta sistemul ecologic care cuprinde totalitatea ecosistemelor de pe Pamant.
Ecosfera este alcatuita din :
intreaga lume vie
mediul abiotoc , alcatuit din:
litosfera
atmosfera
hidrosfera
Ecosfera, din punct de vedere anorganic.
1. Litosfera formeaza invelisul solid de la suprafata pamantului si are o grosime cuprinsa
intre 0 si 30 m. !iata ion litosfera este prezenta in stratul superficial reprezentat de sol.
"olul are o structura afanata si friabila si este supus unui process continuu de
transformare sub actiunea aerului, apei, plantelor. #cesta are o grosime de 1,$ m si
reprezinta 0.003%& din grosimea scoartei terestre.
"olul este rezultatul a doua etape:
a) faza minerala in care se formeaza stratul mineral in urma degradarii rocilor
sub actiunea ploii, vantului, temperaturii'
b) faza organica in care are loc formarea propriu(zisa a solului
)a factor de mediu , solul constituie:
suport si mediu de viata pentru plante si animale'
depozit de elemente chimice: )a, ", *e, etc
etapa in circuitul biogeochimic'
locul unde apar si se dezvolta asezari omenesti.
2. #tmosfera reprezinta patura gazoasa situata in +urul Pamantului.
#re o grosime cuprinsa intre 1000(3000 m, si reprezinta urmatoarele
stratificari:
a. ,roposfera
are o grosime intre 030 m
cuprinde -0& din volumul total al atmosferei
reprezinta locul unde se produc fenomene meteorologice
b. "tratosfera ( are o grosime cuprinsa intre 30(.0 m
c. /ezosfera ( are grosimea intre .0(100 m
d. ,ermosfera:
are grosimea cuprinsa intre 100(%00 0m'
reprezinta 0.001& din volumul atmosferei
la $00 0m distanta de Pamant temperature poate a+unge la 110
2)
e. E3osfera:
stratul superior al atmosferei
este situate la o altitudine de peste 1000 m
3. 4idrosfera reprezinta inveslisul de apa al ecosferei
5. 6iosfera reprezinta partea vie a ecosferei:
contine o biomasa de -0710
8
t'
se caracterizeaza prin circulatia substantei, energiei, informatiei'
este reprezentata neuniform pe suprafata Pamantului fiind prezente zone cu mare
biodivesrsitate 9 padure ecuatoriala, oceanul: si zone marginale 9parabiosferice:
unde se intalnesc numai spori de bacterii sau ciuperci9 calotele polare, zonele
montane de mare altitudine, craterele vulcanilor activi:.
Ecosfera, din punct de vedere organic
/ateria via are o influenta deosebita asupra scoartei terestre prin :
crearea sau alterarea rocilor
formarea solului
transformarea reliefului. etc.
#nimalele acvatice au un rol important in filtrarea apei si purificarea ei, lucru ce permite
patrunderea razelor de lumina in profunzime. se dezvolta astfel alge care produc o3igenul
necesar respiratiei.
1: Litosfera
;n patura superioara a litosferei, se gasesc partile subterane ale plantelor 9 radacini,
bulbi, tuberculi: si este prezenta o flora 9bacterii alge, ciuperci: si o fauna
9protozoare, insecte si larve de insecte , viermi, rozatoare insectivore:. <nele specii
de rame patrund in pamant pana la - m marmotele de stepa, sunt intalnite pana la $(
. m in sol iar radacinile unor plante pot a+unge pana la o adancime de zeci de metrii:
1: Limita superioara pana la care s(au putut observa organisme vii in atmosfera
este de 10(13 m.
;n aer, plantele sunt prezente $0(%0 m de la suprafata solului, dar pot
a+unge si la 1$0 m, e3emplu "e=uoia sau Eucaliptus.
<nele animale pot sa zboare sau sa pluteasca in aer timp indelungat,
solul fiind folosit numai pentru a se odihnii sau pentru a depune ouale.
<nele pasari9 condorul: pot a+unge la inaltimea de %000 m .
/a+oritatea insectelor zboara la inaltimea de apro3imativ 10 m .
La inaltimea de $000 m incepe zona aeroplanctonului in acre ,
deplasarea se realizeaza numai pasiv, organismele fiind purtate de
curentii de aer.

3) ;n hidrosfera viata se intalneste pana la o adancime de 10000 de m si chiar mai mult,
fiind prezenta in toate bazinele continentale, inclusive in ape termale, ape din pesteri si
ape freatice. "ingurele zone lipsite de viata sunt partile central ale >roelandei si
#ntarcticii. <nele insect rezista la zapezile vesnice din 4imalaia pana la 5000($000 m
inatime.
La nivelele ecosferei se intalnesc doua categorii de relatii:
a: ?elatiile dintre individ si populatie 9specie:. *iecare individ biologic , indifferent de gradul
de comple3itate, indeplineste doua functii
1: *unctia de autoconservare consta din:
dobandirea hranei si asimilarea ei
folosirea energiei rezultata din descompunerea substantelor
organice'
apararea organismului de dusmani si conditiile nefavorabile
ale mediului
*unctia de autoconservare poate fi considerata @ functia pentru sine A , prin care organismal se
adapteaza conditiilor mereu schimbatoare ale mediului.
1: *unctia de reproducere. Prin functia de reproducere se asigura @ programul pentru
specieA deoarece indivizii biologici contribuie la perpetuarea speciei. La unele sp3cii
de animale, adultii mor dupa imperechere si depunerea oualelor 9 pesti, anfibieni,
insecte: , dupa indeplinirea rolului in viata 9 perpetuarea speciei :, cand functia de
autoconservare devine inutila.
b: ?elatiile dintre3 populatie si ecosBstem
Legatura dintre populatie si ecosBstem este asigurata printr(un schimb reciproc de informatii.
#stfel, populatia informeaza biocenoza asupra starii sale iar ecosistemul isi coordoneaza
legile in functie de informatiile primate.
;n cadrul ecosistemului, fiecare specie interactioneaza cu mediul incon+urator in vederea
realizarii programelor @ pentru sine @ si @ pentru specie @ prin cautarea hranei, apararea de
dusmani, cautarea partenerului , etc.

);)L<?;LE 6;C>EC)4;/;)E
1. )ircuitul apei
#pa reprezinta cel mai important solvent din organismele vii si este componenta esentiala a materiei
vii. 4idrosfera contine circa 13$0 milioane m
1
de apa din acre 8%& se afla in oceane.
;n fluvii, lacuri, panze freatice se afla 0..& din cantiatea totala de apa 9-,3 mil m
1
:. 11%00 m
1
se afla
in atmosfera sub forma de vapori. 500 m
1
se afla in biomasa animal si vegetal adica 0,0000$& din
cantitatea totala de apa e3istent pe planeta. Energia solara determina evaporarea unei de 5$0000 m
1
la
nivelul oceanelor si apro3imativ %0000 m
1
la nivelul suprafetei continentelor care revine in circuit sub
forma de precipitatii
La nivelul plantelor, apa este absorbita prin radacina si condusa prin vasele conductoare lemnoase la
*runze. C parte cantribuie la la sinteza substantei organice care se depoziteaza in organe de deposit
9tuberculi, bulbi: , alta parte se pierde prin procesul evapotranbspiratiei.
Prin circulatia in planta, apa asiguar urmatoarele procese:
a: transporta sarurile minerale la *runze
b: asigura pozitia vertical a plantelor ierboase prin turgescenta 9 modificarea continutului in apa a
citoplasmei: pe care o creeaza la nivelul celulelor'
c: influenteaza procesele de crestere si dezvoltare a plantelor'
d: participa la procese de fotosinteza'
e:contribuie la reglarea temperaturii plantelor prin procesul de evapotranspiratie.
1. )ircuitul carbonului
)arbonul reprezinta elemental de baza al materiri vii, fiind present sub forma gazoasa 9)C1: inaerul
atmosferic, precum si in rocile calcaroase sub forma de carbonate minerali.
?ezervorul de )C1 se afla dizolvat in mari si oceane 93$.000 milioane tone: in timp ce in atmosfera se
gasesc apro3imativ %00 miliarde tone )C1 provenite din:
constitutia biologica 9 respiratia materie vii :
constitutia industriala determinate de arderile combustibilului fosil. ;ntre atmosfera, biosfera si
litosfera e3ista un schimb permanent de )C1. Plantele verzi folosesc )C1 din aerul
atmospheric in procesul fotosintezei. Dio3idul de carbon din aer provine din respiratia
organismelor vii, din arderile care au loc la suprafata Pamantului, din emanatiile gazoase ale
vulcaniilor active, din descompunerea rocilor calcaroase cu a+utorul apei. ;n corpul plantelor ,
)C1 a+uat la formarea substantei organice din care, o parte o depune in oprgane de deposit,
alta parte a+ungand prin lanturi trofice , in corpul animalelor. Dupa moartea plantelor si
animalelor, carbonul a+unge in sol in urma descompunerii acestora de catre bacterii si
ciuperci. Din organismele moarte descompuse, in conditii special se formeaza petrolul si
carbunele.
3. )ircuitul azotului.
#zotul este un component deosebit de important al materiei vii, deoarece intra in alcatuirea=
substantelor proteice.
?ezervorul principal de azot il reprezinta aerul atmospheric, care contine %-& azot. C alta sursa de azot
o reprezinta solul unde se afla sub forma de compusi.
Pentru a putea fi utilizat de catre plante, azotul atmospheric 9E1: trebuie sa fie fi3at sub forma de
molecule organice. "ub influenta descarcarilor electrice din atmosfera si a radiatiilor ultraviolet, azotul
este o3idat si rezulta o3izi de azot. #cestia sunt dizolvati de apa de ploaie si a+ung pe sol sub forma de
saruri9 azotiti, azotati:, acumulandu(se in sol, in apele lacurilor si marilor unde sunt folositi de plante. La
fi3area azotului din atmosfera, un rol important il au unele metale: fierul, molibdenul si unele
microorganisme. #stfel alga albastra(verde Eostoc, foloseste azotul atmospheric pentru sinteza
substantelor proteice.
6acteria ?Bsobium leguminosarum fi3eaza in nodozitatile plantelor leguminoase azoltul atmospheric,
fiind folosit pentru sinteza compusilor cu azot.
#zotatii a+unsi in protoplasma plantelor, trec in corpul animalelor unde o parte se elimina prin urina.
Dupa moartea plantelor si animalelor, bacteriile de putrefactie pun in libertate azotul sub forma de
ammoniac. C parte este descompus de bacteriile denitrificatoare pana la azot care se dega+a in atmosfera.
C alta parte este descompusa de bacteriile denitrificatoare in doua etape:
a: bacteriile din genul Eitrosomonas a3ideaza amoniacul pana la acid azotos care se combina cu
anumite saruri si rezulta azotiti.
b: bacteriile din genul Eitrobacter descompun azotiti pana la azotati. #cidul azotic formeaza saruri de
, Ea, care pot forma zacaminte de silistra, ce pot fi absorbite de radacinile plantelor. )ircuitul
azotului este perturbat de poluare.

5. )ircuitul fosforului
?ezervorul principal de fosfor este reprezentat de rocicare sunt spalate de catre apele curgatoare ce se
varsa in mari si oceane.
Plantele iau fosforul din sol o data cu apa sun forma de fosfati de unde trec in corpul
animalelor. ;n urma descompunerii cadavrelor plantelor si animalelor, fosfatii minarali
a+ung in sol si sunt preluati de radacinele plantelor.
Pe fundul marilor si aceanelor se depun scheletele animalelor care intra in alcatuirea unor roci
sedimentare. Prin intermediul lanturilor trofice ,
9 fitoplancton((((zooplancton(((peste(((((pasari ihtiofage :
o parte din fosfor a+unge in oragnismul uman. )ircuitul fosforului este perturbat de folosirea
ingrasamintelor chimice cu fosfor care, a+ungand in apa lacurilor si raurilor, contribuie la
eutrafizarea acestora.
$. )ircuitul sulfului
Plantele iau sulful din apa sub forma de sulfati organici iar animalele fitofage isi procura sulful din plante.
De+ectiile animalelor a+unde in apa se descompun si pun in libertate sulful. ;n apa, cadavrele plantelor si
animalelor se descompun sub influenta bacteriilor rezultand hBdrogen sulfurat care este transformat de
bacteriile sulfuroase in sulf. #cesta se combina cu compusi ai fierului si fosforului. )ircuitul
biogeochimic al sulfului este perturbat de poluare si eroziunea solului.
DE>?#D#?E# E)C"*E?E;. )#<FE "; )CE"E);E,E E)CLC>;)E
1. )auzele degradarii ecosferei.
/ecanismele proceselor care provoaca degradarea ecosferi sunt comple3.Printre acestea se numaraG
#. *ocul a modificat biotopul si biocenoBa in regiuni tropicale si temperate. ;n locul unei comunitati
de tip clima3 se instaleaBa un echilibru de tip piroclima3.
6. Deterioararea prin eroBiune si e3tinderea desertului
1. Deserturile natural sHau instalat independent de activitatea omului in Bonele cu cantitate mica
de precipitatii sau in zonele cu cantitate mare de apa repartiBata neuniform in timp.
1. Deserturile antropice Bunt rezultatul interactiunii activitatii umane cu factorii naturali printer
care se numara si fluctuatiile climei.
sezoniere
anuale
multianuale.
). "uprae3ploatarea prin practicarea pasunatului a dus la la
batatorirea terenului
degradarea solului
e3tinderea desertului
D. "uprae3ploatarea unor specii sau grupe de specii de plante si animale in asa fel incat depasesc
capacitatea de suport a populatiei punand in pericol e3istenta lor.
a. arderea sau taierea completa a unei paduri pentru e3ploatarea solului
b. colectarea nerationala a plantelor din flora spontana
c. vanatoarea si bracona+ul animalelor terestre au dus la micsorarea numarului de : lupi,
ursi,vidre, catori, elefanti, rinoceri, maimute, canguri.
E. E3tinderea si intensificarea activitatilor agricole
a. aratul formatiunilor ierboase: stepe si savane'
b. defrisarea padurilor'
c. irigatiile practicate nerational.
,oate acestea determina modificarea ecosistemului, disparitia nisei ecologice pentru speciile de plante si
animale.
*. <rbanizarea
Crasele, de obicei se instaleaza pe terenuri de buna calitate. E3tinderea oraselor implica: constructii,
sosele, cai ferate, aeroporturi, instalatii de aprovizionare cu apa si energie.
>. ;ntroducerea de specii noi in biocenoze
C specie patrunsa in biocenoza noua , in lipsa dusmanilor naturali se inmulteste e3ploziv ducand la :
repera echilibrului ecologic
periclitarea altor specii in ecosisteme endemice
catastrofe ecologice.
"e cunosc numeroase e3emple de patrundere a unor specii straine intr(un ecosistem nou cu consecinte
devastatoare:
a: patrunderea in Europa a gandacului de )olorado 9 distruge culturile de cartofi :
b: introducerea iepurelui in #ustralia 9 acest rozator a distrus iarba care constituie hrana pentru oi:
c: patrunderea in Europa a daunatorului Phzlo3era vitifolii 9produce pagube insemnate in plantatiile
de vita de vie:
4. >eteriorarea prin constructii de bara+e si canale
6ara+ele si canalele au utilizari multiple:
asigurarea apei potabile
irigatii
cai de comunicatie
producerea de energie electrica, dar prin amena+area lor se distrug habitate.
;. Deteriorarea prin poluare
Poluarea reprezinta procesul de deteriorare a mediului cu :
deseuri provenite din activitatea umana
deseuri mena+ere
deseuri agricole si industriale.
Dupa mediul in care actioneaza poluarea poate fi : atmosferica, acvatica, si adafica 9a solului:
1.1 . Poluarea aerului se poate realiza cu produse provenite de la :
a: inteprinderi industriale
b: mi+loace de transport
c: sisteme de incalzire a locuintelor
Poluantii aerului sunt de mai multe categorii:
a) poluanti cu actiune asfi3ianta actioaneaza asupra aparatului respirator )C1
b: poluanti cu actiune alergizanta produc alergii : polenul, praful etc'
c: poluanti cu actiune cancerigena pulberi de metale grele: mercurul, hidrocarburile
d: poluanti cu actiune fibrozanta produc scleroza plamanului: pulberiI
e: poluanti cu actiune to3ica sistemica: plumbul 9Pb:, fluorul 9*:.
1.2. Poluarea apei.
"ursele de poluare a apei sunt:
centrele populate aflate in apropierea cursului de apa
utilizarea sezoniera a apelor pentru topirea plantelor te3tile
depunerea de gunoaie pe marginea cursului apei
apele fecaloid(mena+ere
apele reBiduale provenite de la diferite inteprinderi industriale
Poluantii apei sunt repreBentati de:
a: substante organice: hidrocarbur, pesticide'
b: substante anorganice ale metalelor grele : Pb, Fn, 4g'
c:substante radioactive'
d: produse petroliere.
1.3 poluarea solului poate avea drept cauze:
utilizarea de ingrasaminte chimice si pesticide 9insectofungicide si ierbicide:
irigarea cu ape reziduale provenite de la inteprinderi si comple3e zootehnice
substante radioactive provenite din laboratoare, etc.
)onsecinte ecologice ale degradarii ecosferei

1. Defrisarea padurilor prin foc si inlocuirea cu formatiuni ierboase: savane, stepe, a dus la disparitia
unor ierbivoare mari unele specii de rinoceri, mamutul.
1. ;rigatiile practicate nerational in special in zonele calde contribuie la salinizarea solului si apei.
3. E3tinderea agriculturii, urbanizarea, construirea de diverse obiective contribuie la
dispariatia habitatelor
disparitia speciilopr de plante si animale
5. "uprae3ploatarea
Padurile sunt e3ploatate pentru lemn de foc , materie prima industriala.
Disparitia padurii atrage strage dupa sine disparitia tuturor speciilor de plante si animale
vertebrate sau nevertebrate e3istenete in ecosistemul respectiv.
?esursele oceanului au fost considerate inepuiBabile. Din acest motiv s(a trecut la
e3ploatarea neratioanla a speciilor de pesti, balene, casaloti.
$. Deversarea in apa lacurilor si a baltiilor de ape reziduale bogate in fosfor determina procesul de
eurofizare 9 inflorirea apelor : urmat de moarte masiva a plantelor si animalelor si acumularea de
acid sulfhidric.
.. ?ezultatul degradarii ecosferei consta in scaderea resurselor biologice ale ecosferi si saracirea
genofondului biosferei.
%. Prin practicarea in sisteme entropiBate a monoculturii de poate a+unge la reducerea drastica a
biodiversitatii.