Sunteți pe pagina 1din 375

Horia Sima

SFRSITUL UNEI
DOMNII SNGEROASE
CUPRINS
PARTEA NTIA: PREGATIRI PENTRU REVOLUTIE
1. Iesim din nchisoare
2. Ce-am gasit la Berlin
3. Caderea lui Armand Calinescu si razboiul
4. Reorganizarea
5. n cautarea unui !lan
". #n sol din tara
$. nt%m!lari din garnizoana
&. 'al de arestari n tara
(. n lu!ta cu greutatile
1). *egam%ntul
11. +oartea ,ro-esorului .ae Ionescu
12. /estinderea
13. nt%ia delegatie legionara din tara
14. +omentul nor0egian
15. 12!editia se !une n mars
1". A doua delegatie legionara din tara
1$. ,lecarea lui ,etrascu
1&. n di0ergenta cu ,a!anace
PARTEA A DOUA: DEZASTRUL EXPEDITIEI N IUGOSLAVIA
1. n drum s!re Banatul 3%rbesc
2. 4 stralucita !er-ormanta
3. 4-ensi0a germana din 'est
4. 3ur!rinsi de 3%rbi la 4-cea
5. 5uga n necunoscut
". /in nou atacati la 'ladimiro0at
$. #n mars -ortat n noa!te
&. ,o!asul de la '%rset
(. 6recerea n Rom%nia
1). ,e !am%nt rom%nesc la *atunas
11. ncon7urati de 7andarmi
12. #ltima batalie
PARTEA A TREIA: DE LA MOARTE LA VIATA
1. 4 noa!te la Clo!odia
2. *a *egiunea de 8andarmi din 6imisoara
3. 6rans!ortat la Bucuresti
4. n -ata 9eneralului Bengliu
5. ntre0ederea cu 9helmegeanu
". *a 3iguranta
$. Cabinetul lui .ic:i 3te-anescu
&. 1rai n m%inile noastre...
(. Atentatul din .oiembrie
1). ;Codreanu e de 0ina;
11. 4rganizatia terorista a 9arzii de 5ier
12. Ce cred de -rontul din 5ranta<
13. ;/omnule 3ima= trebuie sa ne ntelegem;
14. Intra !e scena +oruzo0
15. 'iata la 3iguranta
1". /ezarmarea !istolarilor
1$. Contactele cu legionarii
1&. Cum s-a des-asurat o!eratia
1(. 5aza !olitica
2). si -ace a!aritia 9eneralul Coroama
21. +omente de tensiune
22. /es!re !ermanentele 3tatului
23. /in nou n -ata lui 9helmegeanu
24. #n ultim mesager al ,alatului> #rdareanu
25. n libertate
2". 4 ultima !ri0ire
PARTEA A PATRA: COLABORAREA CU REGELE CAROL
1. 3tarea mea su-leteasca
2. Ce s-a !etrecut a-ara
3. 1liberarea lui 6raian Borobaru
4. n actiune !entru noul !artid
5. nt%lnirea cu ,ro-esorul Codreanu
". *a ?otelul m!aratul 6raian
$. #n mesa7 de la 'irgil Ionescu
&. Audienta la Rege
(. n-iintarea ,artidului .atiunii
1). #n gest istoric al ,ro-esorului Codreanu
11. ,etrascu este adus la Bucuresti
12. Ce s-a !etrecut la Berlin
13. 4 noua delegatie legionara la Berlin
14. n drum s!re Brad
15. Rechemat tele-onic la Bucuresti
1". Ra!irea Basarabiei si a Buco0inei de .ord
1$. #ltimatumul rusesc si Consiliul de Coroana
1&. 6ara !e drumul bolse0izarii
1(. nt%lnirea cu 9eneralul Antonescu
2). 3ubsecretar de 3tat n gu0ernul 6atarascu
21. Asist la Consiliul de +inistri
22. 4 cam!anie memorabila
23. ?ermann 0on Ritgen
24. 4 ntre0edere dramatica cu 6atarascu
25. 2 Iulie 1(4)
2". 9u0ernul 9igurtu
2$. Alte masti= aceeasi !iesa
2&. /emisia
PARTEA A CINCEA: DRUMURILE SE DESPART
1. *inia miscarii
2. Ras!%ndesc te2tul demisiei
3. Budisteanu mi ia locul
4. +oruzo0 s!eriat
5. 4 inter0entie a lui 'asile Iasinschi
". Cam!anie !entru rasturnarea gu0ernului 9igurtu
$. 4 tor!ila de la Berlin
&. Adunarea de la Budisteanu
(. Constituirea 5orului *egionar
1). ,roblema se-iei
11. 8ocul german
12. /in nou la ,alat
13. Internarea 9eneralului Antonescu
14. ,olitica e2terna a 9u0ernului 9igurtu
15. +asuri contra e0reilor
1". ntre0ederi !olitice
1$. 9igurtu si +anoilescu la Berchtesgaden
1&. 9rigore 9a-encu la +osco0a
1(. +inistrii legionari nu demisioneaza
2). 4 intriga a *egatiei 1ngleze
21. *a rascruce
22. #n drum !rin Ardeal
23. 4 noua lo0itura de la Berlin
24. 4 con0orbire semni-icati0a
25. nt%lnirea -runtasilor ardeleni n casa lui 9igurtu
2". 1dith 0on Coller
2$. #ltima audienta la Rege
PARTEA A SASEA: FRONTUL SE REFACE
1. Intensi-icarea !regatirilor
2. 4stilitati nedeclarate
3. ,ro-esorul Codreanu la Calimanesti
4. #n a7utor !ro0idential
5. Con-erinta rom%no-ungara de la 6urnu 3e0erin
". Concentrat la regiment
$. +isiunea lui 'aler +oldo0an la Berlin
&. 10olutia lui +oruzo0
(. 4 con-erinta n !atru
1). n 0izuina lui +oruzo0
11. +oruzo0 ma in0ita la Canaris
12. 5orul *egionar si re0olutia
13. 4 con0orbire cu ?oria Codreanu
14. +ani-estul si ti!arirea lui
15. Cauzele dictaturii de la 'iena
1". #n Consiliu de Coroana sui-generis
1$. ,ierderea Ardealului de .ord
1&. 3chimbarea datei
1(. ,lanul lui Rotea
2). Curierii destinului
21. ;/eutschland braucht Ruhe;
22. +oruzo0 cade n dizgratie
23. 1liberarea 9eneralului Antonescu
24. /e-ectiunea ,ro-esorului Codreanu
25. #ltimele ntre0ederi !olitice
2". +aniu a7uta !e Rege
PARTEA A SAPTEA: MINUNEA ARHANGHELULUI
1. ,lanul de batalie
2. 4 ultima !ri0ire asu!ra situatiei e2terne
3. ,lecarea la Braso0
4. *u!tele de la Braso0
5. 4-ensi0a legionara de la Constanta
". Bra0a Ca!itala
$. n dimineata de 4 3e!tembrie
&. 9eneralul Antonescu= ,resedintele de Consiliu
(. 1liberarea legionarilor
1). +ani-estatia de la Braso0
11. 9eneralul Antonescu in0estit cu !uteri de!line
12. Arestarea lui +oruzo0
13. 4 noa!te cu +ihai Antonescu la Braso0
14. n aceeasi noa!te= se !rabusea Regele Carol
15. ntoarcerea la Bucuresti
1". ,lecarea Regelui din tara
1$. 3e- al miscarii legionare
1&. Consideratiuni -inale
RNDURI PENTRU CITITOR
'olumul de -ata a!artine memoriilor mele si cu!rinde !erioada de la 1)
/ecembrie 1(3( !%na la " 3e!tembrie 1(4) @ acea -aza din istoria *egiunii c%nd
s-a dat ultima batalie contra Regelui Carol si care s-a ncheiat cu renuntarea
acestui la 6ron.
+arimea acestui 0olum se e2!lica !rin multimea e0enimentelor care s-au
ngramadit n acest scurt inter0al de tim!= caci n-a -ost zi n care sa nu se -i
!etrecut ce0a im!ortant. +ai trebuie tinut seama si de -a!tul ca nt%m!larile care
au izbucnit la su!ra-ata si sunt cunoscute de toata lumea nu !ot -i de!lin ntelese
-ara a se cunoaste tesatura lor intima= reteaua sutelor de amanunte din care ele s-
au !lamadit. Am !re-erat sa lungesc e2!unerea dec%t sa las lucrurile nelamurite.
Cu aceasta carte= s!er ca am contribuit la cunoasterea si deslusirea uneia din cele
mai tragice e!oci din 0iata neamului nostru.
?4RIA 3I+A
24 I#.I1 1($$ @ Anul 3emicentenarului
PARTEA NTIA
PREGATIRI PENTRU REVOLUTIE
1 I!"im #i$ %$&'i"oar!
n !rea7ma Craciunului= du!a a!roa!e doua sa!tam%ni de sedere n nchisoarea
din 9raz= suntem !usi n libertate. *a trecerea -rontierei iugosla0e !e la +aribor=
n noa!tea de (A1) /ecembrie 1(3(= am cazut n m%inile granicerilor nemti= !e
teritoriul localitatii de -rontiera 3!iel-eld si= !%na la lamurirea situatiei noastre=
!olitia din 9raz= care -acea cercetarile= ne-a de!us la nchisoarea locala. 4data cu
mine au intrat n nchisoare= Rosu 4cta0ian= 6raian Borobaru si Iosi- 'asiu. #n
alt gru!= -ormat din Boian Ion= ,o!a Ion= 'intan 'aleriu si 6olcea Ion= !lecat din
Iugosla0ia naintea noastra= a a0ut aceeasi soarta. .e-am gasit cu totii la ora de
!limbare a detinutilor= n curtea interioara a nchisorii.
.i s-a dat 0oie sa scriem si= gratie inter0entiei -acute la Berlin de ,reotul
/umitrescu-Borsa= se-ul legionarilor din 9ermania= si de /r.'ictor Biris= n-am
zabo0it !rea mult ndaratul -erestrelor zabrelite. A mai contribuit la grabirea
eliberarii noastre si declaratia lui Rosu la ancheta> acesta -usese la *egatia
germana din Belgrad= n tim!ul c%nd eram acolo= si solicitase 0iza de intrare n
9ermania !entru gru!ul de legionari sositi n Iugosla0ia. *egatia germana a cerut
instructiuni de la Berlin= dar noi n-am mai !utut aste!ta sosirea ras!unsului=
a0%nd !olitia s%rba !e urmele noastre. 6otusi inter0entia si-a dat mai t%rziu
roadele> gru!ul nostru -iind semnalat la Berlin= eliberarea lui n-a mai -acut
obiectul unor cercetari s!eciale= care durau de obicei mai bine de o luna.
Am iesit !e !oarta nchisorii bucur%ndu-ne ca niste co!ii n !rima zi de 0acanta.
!entru c%te0a ore= 0iata !atrundea na0alnic n su-letul nostru.
9razul este un oras de munte= de as!ect medie0al. Alergam !e strazi= sorbindu-i
cu nesat imaginile. 3ub n0elisul za!ezii= casele e0ocau o lume de basm si de
-rumuseti !ierdute. ,o!ulatia se !regatea de Craciun= un Craciun de razboi= -ara
0itrine ncarcate.
.e uitam unul la altul si nu ne 0ine a crede ca suntem liberi. 4 senzatie ciudata
!une sta!%nire !e noi. /u!a lunile de ncordare din tara si din Iugosla0ia= !e care
le-am trait cli!a de cli!a cu moartea !e urmele noastre= !are ca !asim ntr-o 0iata
ireala= care nu-i a noastra.
.e trebuie un tim! de ada!tare. Re-le2ele omului liber nu mai -unctioneaza. 1 de
crezut oare ca !oti sa umbli !e strazi si alt-el dec%t sa !ri0esti -ara teama n
drea!ta si st%nga= la -ata si miscarile -iecarui trecator= -ara sa te e2!ui unei
nt%lniri -atale< 1 o stare anormala= o ntreru!ere a e2istentei noastre anterioare=
n care norma de 0iata era -ereala si ascunzisul.
+izeria n care ne a-lam nu ne strica 0oiosia= dar suntem siliti sa luam act de ea.
3untem o!t insi si nu a0em o centima n buzunar. .-a0em cu ce !leca la Berlin.
.-a0em de m%ncare si nici bani sa ne cum!aram o bucata de !%ine. *a !lecarea
din Iugosla0ia= ne-am m!artit ultimii bani @ !reschimbati n marci @ n asa -el
nc%t -iecare gru! sa !oata a7unge cu trenul !%na la 'iena.
#n gru! a0ea 1)) de marci= alt gru! &) de marci. Banii acestia ne-au -ost ridicati
n cursul !erchezitiei ce nu s-a -acut la !olitia de -rontiera din 3!iel-eld. Cine
introduce moneda germana n Reich= este !asibil de as!re !ede!se= du!a noile
dis!ozitii de razboi.
.oi= -iind re-ugiati !olitici= nu eram amenintati de rigorile legii= dar moneda
introdusa ilicit n 9ermania a -ost 0arsata n Casa 3tatului 9erman.
Chestiunea mesei am rezol0at-o obtin%nd niste bonuri de la ,rimarie !entru o
cantina a A7utorului de Iarna BC?CD. C%t !ri0este banii= ne-am hotar%t sa ne
adresam autoritatilor 0amale din 9raz= unde erau de!usi. *-am luat !e Rosu= care
stia ce0a nemteste si= du!a multe umblete si e2!licatii !rin di-erite birouri= ni se
restituie banii con-iscati mai recent. Ceilalti= ridicati de la gru!ul Boian= intrasera
!e -agasul -ormalitatilor si asu!ra lor nu mai !utea decide dec%t /irectiunea
9enerala a 'amilor din Berlin. .e nt%lnim cu ceilalti camarazi si le aratam
h%rtiile. 6oti se uitau cu multa duiosie la ele. n m!re7urarile n care ne gaseam=
aceste mici lucruri luau !ro!ortiile unei mari biruinte. +ergem la gara si ne
-acem re!ede socoteala. 3!re bucuria noastra= cu banii restituiti e asigurata
calatoria ntregului gru! !%na la 'iena. 1 22 /ecembrie. 6im!ul a trecut si
trebuie sa nno!tam n 9raz. /ar unde sa gasim un loc de dormit< Acte nu a0eam
si banii nu ne a7ungeau sa !latim un hotel.
.e ntoarcem la nchisoare si rugam administratia sa ne ngaduie sa mai !o!osim
o noa!te n celulele ce le-am !arasit azi dimineata. 3!re mirarea noastra nu ne da
0oie. +ai mult dec%t at%ta.
.i se !une n 0edere ca 0a trebui sa !latim -iecare c%te doua marci !e zi !entru
tot tim!ul !etrecut n nchisoare. 3ocoteala ni se 0a trimite la Berlin. 1ram ntr-o
categorie a!arte> nici n arest !re0enti0= nici condamnati= si administratia nu stia
cum sa 7usti-ice cheltuiala -acuta cu noi. .e ntoarcem dezamagiti n oras. Batem
din nou la usa ;A7utorului de Iarna; si ni se indica un azil de noa!te. nghetati si
obositi= ne ntindem !e !aturi si dormim tun !%na la ziua.
A doua zi !e la amiaza= luam trenul s!re 'iena. 4cu!am cu toti un com!artiment
si nce!em sa ne de!anam !ataniile. 9ru!ul Boian= !lecat naintea noastra= a -ost
simtit de granicerii s%rbi si numai cu greutate s-a !utut strecura din m%inile lor.
.-au naintat mult !e teritoriul german si au -ost !rinsi la -rontiera 3!iel-eld= de
unde au -ost trans!ortati la nchisoarea din 9raz. Boian= care conducea !rimul
gru!= a mai trecut n 0ara granita !e la +aribor-9raz n 9ermania. *a !lecarea
din Belgrad= ne lasase o schita a drumului asigur%ndu-ne ca= urm%nd indicatiile
lui= 0om a7unge cu bine la 9raz. /ar !e semne ca memoria nu l-a mai a7utat=
!entru ca de la un !unct schita nu mai cores!undea cu locurile. Boian se
des!artise de noi cu certitudinea ca !olitia germana nu 0a !une m%na !e el si ne-
a dat nt%lnire la Berlin. Acum statea neca7it ntr-un colt= su!ort%nd cu resemnare
glumele lui Rosu si Borobaru. .u numai ca stiinta lui @ i demonstrau acestia @
nu i-a ser0it nici lui si nici noua la nimic= dar a trebuit sa 0ina gru!ul nostru ca sa-
l scoata de unde se m!otmolise.
n a-ara de mine si Boian= ceilalti camarazi 0edeau !entru nt%ia oara Austria. Cei
mai multi nici nu trecusera 0reodata -rontiera tarii lor. 4 lume noua se deschidea
naintea lor.
Atentia lor era absorbita de oameni si locuri. ,e mine ma na!adesc g%ndurile. n
ce stare su-leteasca 0om gasi gru!ul de la Berlin< +iti /umitrescu !lecase nsotit
de binecu0%ntarile legionarilor din Berlin= dar golurile lasate de *egiune de
masacrul din tara nu le-a !ustiit si lor su-letul= nu le-a s!ulberat toate nade7dile<
Clime= Banea= 6otu= Alecu Cantacuzino= nu mai sunt n 0iata. /intre Comandantii
Bunei 'estiri doar Ilie 9%rneata a-lasem ca traieste= dintr-o declaratie -acuta
ziaristilor. /e Belgea si ,uiu 9%rcineanu nu a0eam nici o stire. n cine sa mai
creada< /u!a ce toate !unctele e2terioare de s!ri7in le !ierduseram= nu ne mai
!utea ser0i de reazem dec%t interiorul. /ar c%ti legionari se !ot regasi= -ara
Ca!itan= -ara ca!etenii= a0izati e2clusi0 la !ro!ria lor -orta su-leteasca< C%ti !ot
re!roduce !rin !ro!riile lor mi7loace -enomenul legionar<
/aca ma uit n 7os= la elementele care au dus greul !rigoanei= nu 0ad dec%t
!am%nt ars. 6oti cei care au lucrat sub comanda mea au -ost ucisi !%na la unul.
*egatura cu mine= chiar daca se marginea la ser0icii secundare= era o indicatie
su-icienta !entru 3iguranta 3tatului ca sa treaca un legionar !e listele mortii.
/orca= .oaghea= Clement= Cio-lec= .adoleanu si altii= zac n morminte
necunoscute. Iar eu daca mai sunt n 0iata= nu !ot sa-mi e2!lic alt-el dec%t !rin
ocrotirea cerului. 3e m!linesc a!roa!e doi ani de c%nd sunt urmarit de toata
!olitia= 7andarmeria si 3iguranta 3tatului. 3-au !us !remii !e ca!ul meu. 3ute de
oameni au -ost schingiuiti= unii ucisi n batai= ca sa s!una unde ma a-lu sau cum
!ot sa-mi dea de urma. /e nenumarate ori s-a nchis cercul !rigonitorilor n 7urul
meu !%na a!roa!e a ma atinge cu m%na si tot de at%tea ori o !utere ne0azuta ma
scotea din !rime7die= adeseori -ara sa stiu. 1 aici mai mult dec%t o nt%m!lare. Ca
si cum toata actiunea de nimicire a miscarii legionare ar at%rna de ce0a> de
!rinderea mea si aceasta ultima ca!tura nu le-a reusit dusmanilor.
,ri0esc la camarazii din 7urul meu. Coasa mortii a trecut la c%ti0a milimetri de
-iecare. +a bucur ca macar ei au !utut -i sal0ati. ,uterile su-letului sunt mari.
Cine stie< ,oate ca acest gru! este solul destinului legionar= !oate ca odata cu
trenul care ne !oarta s!re 'iena si Berlin si !oarta si *egiunea ultimele ei
nade7di.
ntre legionarii din tara= e-ectul !rodus de re!resalii n-a -ost cel scontat de Carol.
12em!lul ;statuat; de gu0ern n-a !ro0ocat acel 0al de n-ricosare destinat sa
mature ultimele rezistente legionare. /u!a trei zile= legionarii din Ca!itala si-au
re-acut contractele= du!a o luna un mare numar de organizatii si-au reluat
acti0itatea.
*a !lecarea mea din tara= lasasem un sistem de legaturi care se ntindea de la
Bucuresti !%na la Banatul s%rbesc. n !o!ulatie e2ecutiile ordonate de Carol au
-ost nt%m!inate cu o deza!robare unanima. n s%ngele ne0ino0at cel-a 0arsat
Carol= ca al doilea Irod= ca sa dis!ara si ;sam%nta acestor netrebnici;= cum se
e2!rima Argetoianu= s-au stins si ultimele re-le2e ale +a7estatii Regale. C%nd
cada0rele legionarilor au -ost e2!use !e strazi si n !ietele !ublice= iar co!ii de la
scoala !rimara obligati sa !ri0easca= toata lumea si-a ntors ngrozita -ata de la el.
,e tronul Rom%niei nu mai statea un Rege= ci un calau al tineretului si al .atiunii.
4roarea st%rnita de Rege era at%t de mare= nc%t lumea din Ca!itala l denumea
Berila= du!a numele unui -ioros asasin.
9ru!ul de la Berlin re!rezenta un !retios ca!ital legionar= !rin -a!tul ca se a-la n
a-ara razei de actiune a gu0ernului. *egionarii din tara !uneau mari nade7di n
acest gru!. Acolo era Comandamentul= acolo se tinea ascuns si Ca!itanul= caci
nimeni nu se !utea m!aca cu g%ndul mortii lui. Credinta ca traia Ca!itanul nu
!utea -i smulsa nici din su-letele noastre= ale acelora care -iind n 9ermania=
stiam c%t de !utin -undate sunt z0onurile care circulau. .u a0eam nici o do0ada.
+intea re-uza orice s!eculatie de acest gen si totusi nu ni-l !uteam nchi!ui !e
Ca!itan trecut dincolo de hotarele 0ietii. 1ra un sacrilegiu sa g%ndim legiunea
-ara el. .u era o !rezenta mistica sau simbolica= ci una aie0ea si actuala. 1l
conducea *egiunea= el dadea im!uls actiunilor noastre= iar noi re!rezentam un
!ro0izorat de conducere= un sistem legionar care nu -unctioneaza dec%t gratie
aco!eririi continue ce-o !rimim de la el ;de unde0a;= din tara sau din 1uro!a.
Ca!itanul era o -a!tura nazdra0ana. /usmanii nu-l !ot ra!une si moartea nu se
!oate atinge de el.
'estea ca ar trai Ca!itanul a -ost strecurata de gu0ern n mi7locul legionarilor cu
sco!ul de a atenua reactiunile ce s-ar -i !rodus du!a uciderea lui. /ar 0iclenia lui
Armand Calinescu s-a ntors m!otri0a lui si a gu0ernului. Insinuatia a cazut !e
un teren !rimitor si s-a trans-ormat n mit. ;Ca!itanul traieste; de0enise lozinca
de lu!ta a celor mai multi legionari. 4 -ormidabila coeziune s-a realizat n 7urul
acestui mit. Chiar du!a masacrul din 3e!tembrie= mitul nu si-a !ierdut
e-icacitatea. 6oate actiunile se realizau ca si cum noi= c%ti0a initiati= am sti ce0a
mai mult dec%t masa legionara= ne-am ra!orta n tot ceea ce -acem la !rezenta
Ca!itanului= ascuns unde0a= dar nu !utem 0orbi= suntem legati sa !astram
secretul= !%na c%nd 0a hotar el.
9ru!ul de la Berlin bene-icia si de !restigiul unui alt mit= cu caracter !olitic>
s!ri7inul de care ne-am bucura din !artea lui ?itler. *egionarii din tara erau -erm
con0insi ca ntretinem relatii de cea mai mare im!ortanta cu gu0ernul german si=
la momentul o!ortun= aceasta !rietenie se 0a arata= -ie !rimind arme ca sa
nlaturam regimul !rin -orta -ie ca ?itler nsusi 0a lichida regimul de crima si
teroare= !ede!sind !e asasini.
Acest mit bagase s!aima si n Rege. 3im!la noastra !rezenta n Ca!itala
Reichului crea o gra0a !roblema gu0ernului rom%n. 4rice succes al lui ?itler era
inter!retat a -i si un succes al miscarii= un !as mai a!roa!e de ziua scadentelor.
n realitate= relatiile noastre cu o-icialitatile germane n-au de!asit niciodata
interesul destul de !recar ce-l aratau= n genere= tuturor nationalistilor re-ugiati
n 9ermania. Aceste contacte n nici o m!re7urare n-au dus la consecinte
!ractice= n sensul unui s!ri7in e-ecti0 ce l-am -i obtinut din !artea gu0ernului
german sau a !artidului national-socialist.
+iti /umitrescu= !lec%nd din mi7locul legionarilor din Berlin ca sa razbune !e
Ca!itan= acest gru! mai c%stigase o -aima> de0enise chezasia in0incibilitatii
noastre. .ici n-a trecut un an de la uciderea Ca!itanului= a .icadorilor si
/ecem0irilor= si Armand Calinescu cazuse= -ulgerat de echi!a lui +iti
/umitrescu. 9ru!ul de la Berlin asa era de a!reciat n tara= ca traia ntr-un climat
eroic= ca era continuatorul lu!telor din !rigoana. n s%nul acestui gru! cadeau
marile deciziuni ale miscarii. nu 0a trece multa 0reme si Regele Carol 0a a0ea
aceeasi soarta sau 0a -i alungat de !e tron= !entru ca legionarii de la Berlin nu
dorm.
/%ndu-mi seama ce gra0e re!ercusiuni ar a0ea destramarea gru!ului Berlin
!entru soarta ntregii miscari= m-am adresat legionarilor 0eniti cu mine= cer%ndu-
le ca= la nt%lnirea lor cu camarazii din Berlin sa nu mani-este nici cel mai mic
semn de descura7are. Chiar daca ar -i tulburati de anumite ndoieli= sa -orteze
nota la ne0oie= arat%ndu-si netarmuita ncredere n 0iitorul nostru. ,robabil ca
gru!ul din Berlin aste!ta sa soseasca o tru!a n-r%nta si demoralizatoare. /ar noi
n-am !lecat din tara !entru a ne sal0a 0iata= ci !entru a ne !regati !entru o noua
cam!anie= du!a ce e2istenta n tara de0enise im!osibila. 6rebuie sa de!asim
durerea care ne s-%sia su-letele= !entru a da un nou im!uls lu!tei legionare. 3a
-im inter!retii autentici ai s!iritului legionar din tara. *egionarii din tara !ri0esc
la noi si la toti camarazii din Berlin ca la oastea miracolului= de la care 0a 0eni
m%ntuirea.
Cu0intele mele n-a0eau ne0oie sa -ie nsotite de !rea multe argumente. Ca
oameni 0eniti de !e -ront= !entru ei era -ireasca aceasta atitudine. Cu totii si-au
luat anga7amentul sa e2alte naintea camarazilor din Berlin resursele si s!iritul
combati0 al miscarii.
A7ungem du!a masa la 'iena. Aici tragem la 3te-an Cernea= -ost o-iter n armata
austro-ungara si a!oi -unctionar la Consulatul rom%n din 'iena. /in cauza unor
con-licte cu Consulul= si daduse demisia si acum si c%stiga e2istenta n mod
!articular. 1ra un !rieten al miscarii= iar casa lui de0enise un !unct de s!ri7in
!entru trecerile noastre din tara s!re 9ermania si na!oi. 1u am ramas !este
noa!te la el= iar ceilalti camarazi chiar n aceeasi seara= 23 /ecembrie= au luat
trenul s!re Berlin.
3te-an Cernea a -ost emotionat !%na la lacrimi la 0ederea noastra. A-lase si el ca
suntem la nchisoarea din 9raz si= !e unde !utuse= inter0enise ca sa -im !usi n
libertate. Ramas singur= m-a ntrebat cu inima str%nsa daca mai e2ista ce0a n
tara= daca mai sunt oameni care cred n lu!ta si daca miscarea mai are 0reo sansa
sa biruie< 1ra ngrozit de cele nt%m!late si destul de abatut. I-am e2!us -ara
ascunzisuri toate di-icultatile situatiei.
A!roa!e ntreg cadrul nostru de conducere a cazut !rada nebuniei carliste= iar
lu!tatorii care s-au distins n !rigoana din 1(3&-1(3( doi= trei daca mai traiesc.
,ierderile sunt at%t de rele nc%t ar trebui sa te lasi dobor%t de dis!erare daca ai
0rea sa le c%ntaresti. /ar se nseala tiranii= c%nd cred ca ai distrus miscarea. /in
s%ngele martirilor 0or creste noi legionari. +iscarea este un sistam de 0alori= o
traire si nu !oate -i des-iintata !rin masuri brutale. 1a ar !utea dis!area numai
daca un alt sistem= mai 0iguros= mai !ur= mai dezinteresat= ar !area !e !am%ntul
rom%niei. Astazi mitul miscarii s-a ad%ncit n asa masura n masa !o!orului
rom%n nc%t daca s-ar -ace un nce!ut de re0olta= tot !o!orul s-ar ridica contra
tiraniei carliste. .oi ne-am ntors ca sa ne !regatim !entru o noua e2!editie.
/aca acestia acum= c%ti suntem si c%ti am mai ramas= n momentul celei mai mari
dureri si dezorientari= mai credem si nu !lecam steagul= biruinta noastra este
asigurata. 1sentialul este sa nu se ru!a -irul continuitatii legionare si acest -ir=
astazi du!a deca!itarile su-erite= este e2trem de -ira0. /aca !ri0im n tabara
dusmana= lucrurile nu stau tocmai bine. 3istemul carlist= li!sit de Armand
Calinescu= nu mai este 0iabil. Cu Armand Calinescu= n-a cazut numai omul tare al
regimului= ci ntreg regimul a !rimit o lo0itura de moarte. /e alta !arte situatia
e2terna a Rom%niei se agra0eaza din zi n zi= demonstr%nd ca numai !olitica
e2terna !reconizata de Ca!itan= alaturi de ,uterile A2ei= !oate asigura 0iitorul
tarii. 3e remarca semne de descom!unere interioara a regimului. 'enirea lui
6atarascu= om al com!romisului= declaratiile acestuia= trebuie inter!retate n
sensul ca Regele este obligat sa renunte la !olitica asasinatului si sa caute o noua
orientare interna si e2terna.
6ragedia legionara l-a zguduit at%t de mult !e Cernea= nc%t la !lecare am simtit
ca nu stateam de 0orba numai cu !rietenul Cernea= ci ca de0enise unul de-ai
nostri= hotar%t sa m!artaseasca toate necazurile si bucuriile cu noi.
n ziua nt%i de Craciun= cobor la Berlin= n gara 5riedrich-3trasse. +a aste!tau
c%ti0a dintre camarazii sositi cu o zi nainte.
ntreb de ,etrascu. mi s!un ca locuieste la ,etre ,onta. i dau un tele-on chiar
din gara. +a cheama la el sa !etrecem Craciunul cu -amilia ,onta. ,e ,etre ,onta
l cunosteam -ugiti0 nca din 0ara. 1ra un om de o rara energie= de-o !utere de
munca uluitoare. #n e2em!lar unic n -elul lui> m!reuna !erse0erenta germana
la lucru cu iuteala si 0ioiciunea tem!eramentului rom%nesc. /aca ntreg !o!orul
rom%n ar -i -ormat din ast-el de elemente= am de0eni cea dint%i natiune de !e
glob.
,etre ,onta a0ea toate moti0ele sa -ie multumit cu 0iata. 1migrase de a!roa!e
zece ani din tara. 5acuse scoala de Belle-Arte din Berlin. 1ra un desenator artistic
si organizator de e2!ozitii. si iubea meseria cu !asiune si c%stiga destul ca sa
duca o e2istenta comoda. 3otia lui= Alice ,onta= de origine germana= o -emeie de o
rara ntelegere si bunatate= era ea nsasi !ictorita. 6otusi ce0a n -orul lui interior
nu i dadea !ace. 'iata !rintre straini= ru!erea de neam= l durea ad%nc. Auzise de
legionari= de lu!ta ce-o !oarta !entru ridicarea neamului= de 0iata lor chinuita.
'oia sa de0ina unul dintre ei. .-a mai a0ut ast%m!ar !%na ce n-a dat de urma
noastra. ,rin inginerul Carai0an a a7uns sa 0orbeasca cu ,etrascu. Acesta mi-a
comunicat im!resiile ce le-a a0ut du!a nt%lnire> sur!rinzatoarea a!aritie a unui
om care se o-era sa ser0easca din tot su-letul lui si cu tot ce are cauza *egiunii. *-
am cunoscut a!oi si eu= nainte de !lecarea din tara. 9reu se mai e2!rima
rom%nesteE si nsusise la !er-ectie dialectul berlinez. Felul cu care se mbia mi s-a
!arut sus!ect. Cum gu0ernul cauta sa introduca agenti n mi7locul nostru= i-am
recomandat lui ,etrascu !rudenta. /u!a c%te0a luni de tinere sub obser0atie=
,etrascu s-a con0ins ca n-are de ce sa se teama. 4mul era de !er-ecta buna
credinta. Felul lui era sincer. 1ra e2!resia unui -ond curat= a unei constiinte
nationale care a izbucnit n el cu o !utere elementara. ,etrascu s-a mutat la el si
de atunci casa lui ,etre ,onta din Berlin= 3ondershauserstr.&4= a de0enit !arte
integranta din 0iata si istoria *egiunii. 4data cu intrarea noastra n casa lui=
-amilia ,onta ncetase de a mai a0ea o e2istenta !ri0ata. Fiua si noa!tea orice
legionar era bine !rimit. #ltimii bani si ultima bucata de !%ine si-o m!artea cu
noi. Asa si-a stricat ,etre ,onta rosturile 0ietii lui !entru totdeauna.
Casa lui ,etre ,onta se a-la n sudul Berlinului= cartierul *ichter-elde-4st. ,e
nserat am a7uns la el. n !rag m-a nt%m!inat ,etrascu. .e-am str%ns m%na si
ne-am luat ndelung unul la altul. ,arca i 0enise inima la loc. ;Bine ca ai 0enit;=
au -ost singurele lui cu0inte.
/in nou suntem iar m!reuna. Am%ndoi am trecut !rin cele mai mari !rime7dii si
/umnezeu ne-a a!arat !%na acum si !e unul si !e altul. C%t tim! ma stia n tara=
nu mai a0ea liniste. i era teama de 0iata mea. l lega de mine o 0eche !rietenie.
.e cunosteam de !e bancile liceului. Aceleasi 0isuri si idealuri ne-au !lamadit
e2istenta din -rageda tinerete. C%nd ne-am nt%lnit n *egiune= eu intrasem n
toamna anului 1(2$= el cu un an mai t%rziu= nu m-am mirat deloc. A!artineam
demult aceleasi comunitati s!irituale. Chemarea lui Corneliu Codreanu ne-a gasit
!regatiti su-leteste. l cautam !e acest urias al generatiei noastre si de atunci n-
am urmat dec%t cararea batuta de 0iscole a *egiunii.
Intru n salon. #n !om de Craciun -rumos m!odobit si o masa lunga. nt%lnesc
!e mai multi camarazi dintre cei 0echi si noii sositi. Am c%ntat m!reuna colinde
si c%ntece legionare. 3u-erintele si gri7ile !ar sa dis!ara !entru o cli!a n 0oia
buna care ne n0aluie !e toti. /ar a doua zi 0or nce!e cu si mai multa strasnicie.
( C!)am *a"i+ ,a B!r,i$
,etrascu mi-a comunicat ce s-a !etrecut n li!sa mea la Berlin. 3ituatia gru!ului
era mult mai rea dec%t mi-o nchi!uisem. .umai e2ista unitate de comanda=
gru!ul se m!rastiase si= ceea ce era mai gra0= nsasi resorturile su-letesti ale
legionarilor cedasera. /intre ca!etenii= ,a!anace se tinea mai bine= dar nu -acuse
nici un e-ort de regru!are a -ortelor. ,etrascu se simtea stingher -ara mine.
C%nd am !lecat s!re tara= 15 August 1(3(= -unctiona un ;comandament; al
gru!ului legionar din Berlin= -ormat din ,reotul /umitrescu-Borsa= Ale2andru
Constant= 'ictor 'o7en= Constantin ,a!anace= 'ictor 3ilaghi si cu mine. 3e-ul
gru!ului era ,reotul /umitrescu-Borsa= eu ma ocu!asem de legaturile cu tara=
'o7en si ,a!anace cu relatiile e2terne= Constant cu garnizoana. ,arintele
/umitrescu-Borsa nu se bucura de !rea multa consideratie ntre legionarii din
9ermania. 'enise cu o !resa !roasta din ,olonia. ?orodiceanu= 6ri-a= ,etrascu=
3tanicel= care m!rastiasera cu ,arintele e2ilul cu ,olonia= erau at%t de !orniti
contra lui nc%t duceau cam!anie. Cum nu !artici!asem la aceste -ram%ntari= nu
m-am lasat im!resionat de ele. *-am sustinut la conducerea gru!ului din Berlin
m!otri0a celor mai a!ro!iati !rieteni ai mei. +a lega de el 0iata chinuita
!etrecuta m!reuna din 1(3& si ma g%ndeam la numele ce-l !oarta. 5usese
secretar general al !artidului ;6otul !entru 6ara; si era singurul su!ra0ietuitor al
echi!ei din 3!ania.
*a ntoarcerea mea= comandamentului nu se mai ntrunea= iar legionarii se
razletisera care ncotro= caut%ndu-si !reocu!ari mai mult sau mai !utin
nde!artate de obiecti0ele esentiale ale miscarii n acele momente. 12istau si
elemente de lu!ta= dar ce !uteau -ace c%nd ei nsisi se-ii lor se aratau so0aitori<
nainte de sti ce sa -ac= m-am hotar%t sa trec !e la -iecare din ca!eteniile
legionare din Berlin= ca sa 0eri-ic in-ormatiile !rimite de la ei. *-am 0izitat mai
nt%i !e ,reotul /umitrescu-Borsa. .-am recunoscut nici o -ibra din omul de
altadata. 1ra o ruina morala. .u mai credea n nimic. Re!eta mereu= cu ochii dusi
de!arte= n cursul con0ersatiei= ;o sa a7ungem ca Rusii albi;. /u!a masacrul din
tara= considera situatia miscarii !ierduta= cel !utin !entru generatia actuala.
,reotul /umitrescu-Borsa era unul dintre legionarii care nu traiau din lumina lor
!ro!rie. /u!a dis!aritia Ca!itanului= se !rabusise si el. ,rocesul descom!unerii
nce!use din ,olonia. 'enind din ,olonia n 9ermania= eu= ,a!anace si ceilalti
am -ortat nota= asez%ndu-i n -runtea noastra. *-am !us ntr-o situatie care-l
obliga ;sa se tina bine;. 1ra se-ul nostru.
Intr%nd n mediul nostru combati0= ,arintele Borsa a a0ut chiar momente de
n0iorare. n 0ara era !lin de -oc. Com!ara situatia noastra cu a 0%natorului care
sta la !%nda. ;Cine !oate si are norocul sa-i treaca !e dinainte Armand Calinescu=
trage;.
1ra n cores!ondenta cu +iti /umitrescu si a0ea -erma con0ingere ca de asta
data monstrul nu mai sca!a. Iar acum acelasi om= se-ul nostru= !rimea cu ast-el
de cu0inte !e legionarii care se ntorceau din mi7locul !rime7diilor. .u-i !area
bine c%nd i s!uneam ca miscarea s-a re-acut n tara.
.-a a0ut nici curiozitatea sa ma ntrebe amanunte. Ce-am !utut des!rinde !recis
de la el= era ca 0oia sa -ie lasat n !ace. .u mai 0oia sa auda de nimic= nu mai 0oia
sa -ie amestecat n nici o actiune. Ras!underea gru!ului nu-l mai interesa.
#n se- si descura7eaza tru!a= nu mai !oate !retinde sa -ie urmat. ,arintele
/umitrescu-Borsa !urta ras!underea !entru destramarea gru!ului. +i-am dat
seama din acel moment ca drumurile noastre se des!art.
+-am nt%lnit a!oi cu ,a!anace= la locuinta lui 'irgil +ihailescu. *-am gasit
abatut. I-am e2!us situatia din tara si el mi-a !o0estit -ram%ntarile din mi7locul
gru!ului= du!a !lecarea mea. 'o7en. Constant= ,reotul Borsa= se des!rinsese de
gru!. 3ilaghi a0ea un ser0iciu si traia retras. Cu Ciorogaru= relatiile gru!ului erau
de multa 0reme ntreru!te. ,a!anace se nt%lnea indi0idual cu ceilalti legionari=
dar o 0iata colecti0a nu mai e2ista.
Analiz%nd !osibilitatile miscarii= du!a !ierderile su-erite= se e2!rima destul de
sce!tic. 3e a-la ntr-un im!as su-letesc= !e care si-l marturisi -ara ncon7ur. +i-a
!ro!us sa iau eu conducerea gru!ului= du!a de-ectiunea ,arintelui.
;/-ta esti singurul care !oti continua lu!ta= mi-a s!us. Re!rezinti e2trema
drea!ta a miscarii= elementul ei de actiune de care se tem dusmanii. Ai un nume
n 7urul caruia se !oate aduna tru!a s-ar%mata;.
Relatiile mele cu ,a!anace= n tot tim!ul re-ugiului din Berlin= au -ost mai mult
dec%t cordiale= de mare con-identa. .oi doi re!rezentam ultima linie de rezistenta
a gru!ului. C%nd gru!ul a0ea momente de absenta sau de dezorientare= noi
restabileam e-ortul si continuitatea. C%nd am !lecat n tara= !e el l-am considerat
a -i garantul liniei legionare a gru!ului Berlin= a0%nd un coe-icient de densitate
su-leteasca mai mare dec%t altii. n acest sens am lasat 0orba si lui ,etrascu la
!lecare> ;6ineti-0a de ,a!anace orice s-ar nt%m!la;. Acum el nsusi intrase ntr-o
-aza de de!resiune. 4mul nu mai !utea da at%t c%t reclama gra0itatea
momentului si -acea la altii sa-si asume ras!underea situatiei. 1 o atitudine
legionara cum nu se !oate mai corecta.
Cunosc%ndu-i trecutul= a0eam toate moti0ele sa cred ca !ro!unerea ce mi-o
-acuse !leca dintr-un -ond su-letesc curat.
Cu aceeasi sinceritate i-am e2!us !unctul meu de 0edere. 1u mi iau ras!underea
lu!tei din tara= dar nu ras!underea conducerii gru!ului legionar din Berlin= nici
sub as!ect sa reconstituim o unitate -ragila= care ar a0ea mai mult darul sa
!ro0oace numai dusmanii< /e ce sa ne reunim cu niste oameni care si-au !ierdut
su-lul interior< 3a-i lasam !e cei ce au abdicat de la linia legionara n !lata
/omnului= iar noi sa ne 0edem de drumul nostru. 1u mi 0oi alcatui un gru!
legionar= -ormat numai din lu!tatori= numai din ncercati si gata de sacri-iciu si
cu acestia ma 0oi ntoarce n tara. 1l= ,a!anace= sa aco!ere !regatirea 0iitoarei
e2!editii= -ie n ra!ort cu ceilalti legionari din gru! -ie n relatiile cu 9ermanii.
,a!anace a -ost de acord si cu asta ne-am des!artit. /e -a!t= n aceasta nt%lnire=
-ara sa-i s!unem !e nume= s-a reconstituit comandamentul legionar din Berlin
ntre noi doi= du!a razletirea celorlalti membri ai lui.
/e atunci ne consultam des si toate !roblemele ce se i0eau n 0iata gru!ului le
rezol0am m!reuna= ntr-un s!irit de !er-ecta camaraderie.
'o7en si constant intrasera -unctionari la +inisterul german al !ro!agandei. *-
am 0azut mai nt%i !e Constant= care re-lecta de obicei si !arerea celuilalt.
Constant mi-a 0orbit agitat= ca un om sta!%nit de !anica> ;+ai= sa lasam actiunile
acestea care ne -ac at%ta rau si ne costa at%ta s%nge.
3a cautam o solutie !olitica a !roblemei noastre;. A a!asat !e !olitic cu un
deosebit e-ect oratoric.
A -i consec0ent= a a0ea o logica n idei si -a!te= este o chestiune de caracter. 1ra
uluitor sa 0ad cum ncerca sa-si corecteze !ozitia retroacti0. 'orbea cu mine ca si
cum ar -i -ost strain de cele nt%m!late n tara. Ce li!sa de barbatieG 'o7en si
Constant= ca membri ai comandamentului= cunosteau e2!editia lui +iti
/umitrescu.
I-am cerut lamuriri= cum 0ede el ;solutia !olitica;< Im!lica tratati0e cu Regele< A
e0itat sa se !ronunte. #n lucru am retinut> Constant nu mai !unea !ret !e lu!ta
din tara. /intr-o con0orbire ce-a= a0ut-o mai t%rziu cu 'o7en= !rietenul sau
nedes!artit= m-am lamurit n ce consta -aimoasa ;solutie !olitica> o inter0entie a
Berlinului n !olitica interna a Rom%niei= ntr-un moment de ncordare cu Carol=
care ar !utea sa -ie chiar un razboi. +iscarea legionara ar -i chemata sa 7oace un
rol im!ortant ntr-o asemenea m!re7urare. 3olutia era is!ititoare !entru cine
0oia sa e0ite riscurile= dar !entru miscare nu era o a-acere. n ce !ostura
mizerabila ne-am -i !rezentat n -ata tarii= ca miluiti ai .emtilor<
n caz de razboi= c%nd muntii de cada0re s-ar -i ridicat ntre Rom%ni si germani=
mai !utea miscarea sa-si sustina 0echea !ozitie de !olitica e2terna= alaturi de
!uterile A2ei<
Cu Ciorogaru n-am 0orbit= !entru ca de multa 0reme se des!artise de gru!.
A-lasem ca si el era !artizanul unei solutii !olitice= dar !e care nu o 0edea
!osibila= s!re deosebire de 'o7en si Constant= dec%t cu Regele. ,entru a-si ilustra
teoria= luase de7a legaturi cu gu0ernul de la Bucuresti= !rin mi7locirea agentilor
di!lomatici de la Berlin. 3e m!rietenise n ultimul tim! cu !reotul /umitrescu-
Borsa. i sur%dea si lui o ntelegere cu gu0ernul= !entru a nu a7unge ;rus Alb;=
cum se lamenta ,arintele.
6ri-a= -ostul !resedinte al Centrului 3tudentesc Bucuresti= sustinea ca nu mai
a0em altce0a mai bun de -acut la Berlin dec%t sa n0atam si sa luam di!lome.
4data oamenii -ormati= alt-el ne 0om masura cu Carol. .u !rice!eam legatura de
la cauza la e-ect cu !olitica *egiunii. 3a se s!erie Carol de di!lomele achizitionate
de legionari la Berlin si sa ne lase !uterea< 3au= -iind n !osesiunea acestor titluri=
0om !atrunde mai bine n miezul e0enimentelor si atunci l 0om combate cu arme
su!erioare< +-am -ortat sa cred ca acesta din urma era g%ndul lui 6ri-a= c%nd a
!arasit 0iata de gru! si !reocu!arile noastre si s-a consacrat e2clusi0 studiilor.
6ara Rom%neasca nu ducea li!sa de intelectuali= ci de intelectuali de caracter.
+iscarea legionara era o reactie contra intelectualismului ster!= ru!t de realitatile
nationale.
3ingura m%ng%iere su-leteasca mi-a !rocurat-o /r. 'ictor Biris. .u-l mai
0azusem din tara. n August 1(3(= ne-am ncrucisat drumurile n Banatul s%rbesc=
-ara sa ne -i !utut 0edea. 1u mergeam s!re tara si el -ugea din tara= !e la *atunas=
!entru a se re-ugia n 9ermania. 5usese !rocuror la 6ribunalul 4ra0ita si si-a dat
demisia c%nd i s-a cerut sa 0oteze .oua Constitutie.
A -ost unicul caz !e tara. ,rin ,reotul Borsa= de ai carui co!ii se interesase n
!rigoana= s-a atasat comandamentului central= aduc%nd mari ser0icii miscarii.
Biris lucra acum ca hamal ntr-o ntre!rindere si l-am gasit zac%nd la s!ital=
zac%nd de o gri!a contractata n iarna aceea grea. /esi era !e un !at de s!ital ars
de -ebra= n-a -ost ne0oie de nici o ncura7are !entru a-l n0iora. Biris era mai tare
su-leteste dec%t noi toti. ,ierduse !e -ratele lui= 9heorghe Biris= n masacrul de la
+iercurea Ciuc. 9heorghe Biris studiase /re!tul la Clu7 si -acea !arte din -alanga
de studenti legionari de la aceasta #ni0ersitate= care s-au aco!erit de glorie n
cursul acestei !rigoane.
Atmos-era de la Berlin l ntrista. 5usese !rieten cu ,reotul Borsa= dar de c%nd i
citise n su-let lenta descom!unere= se nstrainase de el. Acum a!roa!e nici nu-si
0orbea. Ce deosebire de atitudine ntre ultimul su!ra0ietuitor al echi!ei din
3!ania si -ostul secretar al !artidului ;6otul !entru 6ara;= ,reotul Borsa= si
necunoscutul !rocuror de la 4ra0itaG Biris ru!sese toate !untile n urma lui=
!entru a se nt%lni cu destinul *egiunii. Renuntase la -amilie= la cariera= la
!rietenii din alte !artide= !entru a-si asuma riscuri care nu decurgeau din
obligatii contractate anterior sau din 7uraminte solemne.
5ac%nd bilantul ntre0ederilor a0ute cu ca!eteniile legionare din Berlin= am a7uns
la urmatoarele concluziuni>
1. n !rimul r%nd am obser0at o goana du!a alibiuri. 5iecare 0oia sa se stie c%t
mai !utin amestecat n atentatul lui +iti /umitrescu. +asacrul din tara !unea
!roblema res!onsabilitatilor si= cu e2ce!tia lui ,a!anace= ceilalti se -acusera mici=
mici de tot= !entru ca ras!underile sa treaca !e deasu!ra ca!ului lor.
2. *u!ta contra Regelui Carol trebuia sa continuata si onorata. Aceasta situatie=
singura loiala -ata de *egiune si -ata de memoria celor cazuti= reclama noi e-orturi
si noi sacri-icii. Cine urmeaza la r%nd ca sa continue eroica a miscarii< ,utini mai
ras!undeau la a!el. Re-le2ele combati0e ale legionarilor din Berlin nu mai
-unctioneaza cu !ros!etimea omului din transee.
3. 12ista un caz a!arte= al lui 3ilaghi= caruia nu i se !utea tagadui nici cura7ul
con0ingerilor si nici s!iritul de deciziune. 1l statea deo!arte !entru ca era zdrobit
su-leteste. .u mai traia Ca!itanul= nu mai traiau at%tia legionari de elita= care ar -i
!utut sa i ia locul. n cine sa mai aiba ncredere< n ,arintele Borsa= care daduse
bir cu -ugitii= n mine= n ,a!anace< 9arantia noastra i se !area destul de -ragila.
4. /u!a atentatul contra lui Calinescu= autoritatile germane !usesera ochii !e
legionarii re-ugiati. +iti /umitrescu !lecase din 9ermania. 9u0ernul germana
-ost ne!lacut sur!rins de atentat.
4 com!licatie care nu-i con0enea n momentul c%nd armatele germane erau
anga7ate n ,olonia= iar !roas!atul !act de neagresiune cu +osco0a trebuia sa -ie
!us n a!licare. Cum 0or inter!reta 3o0ietele acest atentat<
Ca sa se !una la ada!ost de noi sur!rize= gu0ernul german decisese restr%ngerea
libertatii de miscare a legionarilor re-ugiati n 9ermania= oblig%ndu-i sa se
!rezinte sa!tam%nal la !olitie= !entru control. *i s-a !us n 0edere ca nu au 0oie
sa !araseasca teritoriul german= -ara a!robarea 9esta!o-ului. Aceasta masura
marise dezorientarea n mi7locul gru!ului. nsasi !am%ntul solid al 9ermaniei
national-socialiste nce!ea sa le -uga de sub !icioare. 3e ras!%ndise teama ntre
legionarii din Berlin ca daca se 0a mai ntre!rinde ce0a de !e teritoriul
9ermaniei= 0or -i bagati cu totii n lagar de concentrare sau 0or -i !redati
gu0ernului din tara. Aceasta amenintare i-a determinat !e multi ;sa se dea la
-und;= !entru ca sa nu -ie ridicati n cine stie ce m!re7urare.
5. 12ista si o categorie de legionari care au ramas neclintiti !e !ozitie. Acestia
erau 3multea= Rotea= ,etrascu= 1ugen 6eodorescu= /ragomir-8ila0a= Ale2andru
,o!o0ici= 'irgil +ihailescu si Biris. /ar acestia aste!tau initiati0a
;Comandamentului;= cum erau obisnuiti. 'enirea noastra a nsemnat o usurare
!entru ei. 1i s!erau ca de acum nainte se 0a risi!i atmos-era de l%ncezeala care
domnea la Berlin si li se 0or s!une clar si !recis ce au de -acut.
". n concluzie= gru!ul de la Berlin nu mai !oseda ceea ce e2ista mai nainte= 0iata
si orientare !ro!rie. 12istau atitudini= dar nu o atitudine globala. Aceste atitudini
indi0iduale erau -ara consistenta= -luide= -iind mai degraba e2!resia unei
renuntari interioare. /aca noi= cei din tara= ne asimilam acestei mentalitati
de-etiste= Regele Carol !utea sa-si serbeze trium-ul !e morm%ntul Ca!itanului si
al at%tor legionari cazuti. 4 batalie nu se !ierde atunci c%nd au su-erit una= doua
sa mai multe n-r%ngeri= ci atunci c%nd interior te recunosti n-r%nt.
3ituatia nu se !utea sal0a dec%t conto!ind ntr-o unitate !e legionarii 0eniti din
tara cu legionarii din Berlin= ramasi !e !ozitie. /in uni-icarea celor doua gru!e
trebuie sa a7ungem la constituirea unei noi -orte= cu care sa reluam o-ensi0a
contra regimului. 4data acest nucleu -ormat= ntreg gru!ul de la Berlin si 0a
regasi centrul de greutate si= !e ncetul= si ceilalti legionari= care acum sunt
-ram%ntati de ndoieli si stau n e2!ectati0a= se 0or reintegra lu!tei.
6ot at%t de im!ortant era= ca n locul 0echiului comandament= care se !ul0erizase=
sa cream un nou comandament= a carei a2a sa -ie colaborarea mea cu ,a!anace.
- Ca#!r!a ,.i Arma$# Ca,i$!"&. "i ra/0oi.,
Armand Calinescu a cazut la trei sa!tam%ni du!a in0azia ,oloniei de catre
armatele germane B21 3e!t.1(3(D. ,ro!aganda engleza a -olosit aceasta
m!re7urare ca sa acuze gu0ernul german de com!licitate. .emtii ar -i dat aceasta
lo0itura @ a-irma !ro!aganda engleza @ !entru a cotro!i mai usor Rom%nia.
,rimul obiecti0 al lui ?itler ar -i Rom%nia si asasinarea lui Calinescu ar
re!rezenta !reludiul in0aziei. 4 Rom%nie zguduita din interior nu 0a !utea
rezista unui atac germano-ungar. 1nglezii urmareau sa-l at%te !e Carol ca sa intre
n razboiul contra 9ermaniei= arat%ndu-i ca tergi0ersarile numai am%na
!rime7dia. 4rice ar -ace= zilele lui !e tron sunt numarate.
9u0ernul german= ca sa contracareze e-ectele !ro!agandei engleze n Rom%nia=
n-a gasit alt mi7loc mai !otri0it dec%t sa in0enteze o alta !o0este= n care com!licii
9arzii de 5ier la asasinarea lui Armand Calinescu ar -i -ost 1ngleziiG *a radio au
anuntat ca ;elemente din 9arda de 5ier= agenti ai Intelligence-3er0ice-ului= au
asasinat !e !rietenul 9ermaniei= Armand Calinescu;. Acelasi comentar s-a
re!etat si n ziarele germane. A a!arut nu mult du!a aceea si o carte= scrisa de doi
ins!ectori de !olitie germani= ;Au- die Bluts!uren des Intelligence 3er0ice;= care
continea= ntre alte marturii= si e!isodul cu Armand Calinescu.
'ersiunea engleza era 0erosimila= !entru ca 9arda de 5ier era orientata s!re A2a=
iar +iti /umitrescu= se-ul echi!ei care a dobor%t !e Armand Calinescu= !lecase
din 9ermania. 'ersiunea germana era absurda din toate !unctele de 0edere. .u
sal0a nici cel !utin a!arentele. Armand Calinescu nu -usese niciodata ;!rieten al
9ermaniei;. /u!a asasinarea lui Corneliu Codreanu= !ozitia lui Armand
Calinescu de0enise ire0ersibila> numai az0%rlind tara ntr-un razboi contra
9ermaniei= !utea sa-si 7usti-ice !rigoana contra miscarii. 1nglezii nu !uteau
ucide !e omul care m!ingea din toate !uterile Rom%nia la un razboi contra
9ermaniei. 6oate a!arentele erau -a0orabile tezei englezesti= dar nici un indiciu
nu admitea talmacirea germana a atentatului. /emonstratia era -ortata si nu
!utea -i crezuta de nimeni.
n realitate= am%ndoua erau -alse. .ici 9ermanii= nici 1nglezii nu -usesera
amestecati n atentatului contra lui Calinescu. .oi eram 0ictima razboiului
!ro!agandistic dintre cele doua !uteri. Caderea lui Calinescu n-a0ea nimic de-a
-ace cu situatia internationala din acel moment. Armand Calinescu !utea sa cada
tot asa de bine n 5ebruarie 1(3(= n +artie 1(3(= n 0ara anului 1(3(. 1ra un
e!isod al lu!tei ce-a izbucnit ntre miscare si regimul de teroare al Regelui Carol.
.enumarate ncercari de a-l dobor !e Armand Calinescu s-au -acut nainte de
+iti /umitrescu= unele cunoscute= altele mai !utin cunoscute. +ai multe echi!e
de legionari= -ormate din elemente tot at%t de hotar%te ca si acelea a-late sub
comanda lui +iti /umitrescu= au cazut n m%inile !olitiei si au -ost ucise.
+iti /umitrescu 0enise n 9ermania ca sa se con0inga daca traieste sau nu
Ca!itanul. /aca nu da de urmele lui= era hotar%t sa se ntoarca n tara si sa-l
razbune. n +artie 1(3(= soseste la Berlin si n Iunie al aceluiasi an se ntoarce n
tara= -iind nsotit !%na la -rontiera ungaro-rom%na de 'ictor 3ilaghi si Ilie
3multea. +iti /umitrescu se simtea chemat sa razbune !e Ca!itan= dar 0oia=
nainte de a se anga7a n actiune= sa c%stige certitudinea interioara a actului. ,e el=
ca si !e toti legionarii liberi= nu-l interesa momentul e2tern= ci momentul intern.
1sential era sa cada tiranul= oric%nd= oriunde !oate -i !rins.
,entru !o!orul rom%n= m!uscarea lui Calinescu n-a constituit o sur!riza. /u!a
uciderea lui Corneliu Codreanu= toata lumea se aste!ta ca legionarii sa-si razbune
Ca!itanul. /ece!tia ar -i -ost mare n !o!or daca Armand Calinescu ar -i
continuat sa-si !limbe crima !rin tara= n 0reme ce sub les!edea de la 8ila0a
zaceau osemintele Ca!itanului. 9arda de 5ier nu-si mai merita numele si mitul ei
s-ar -i s!ulberat.
;5use Armand de otel= dar tot intra !lumbu-n el;= erau 0ersurile nascocite de
!o!or= ca sa-si e2!rime satis-actia !entru caderea tiranului.
*egionarii din tara si din Berlin au -ost !ro-und a-ectati c%nd au citit n ziare
inter!retarea ce-o da gu0ernul german atentatului.
/aca 1nglezii considerau !e legionari agenti ai unor -orte straine= -a!tul ne
indigna= dar nu ne durea su-leteste= dar c%nd 9ermania national-socialista= tara
de care ne simteam n-ratiti !rin idealuri= ne arunca aceasta o-ensa= atunci c%nd
noi s%ngeram din mii de rani= era !este !uterile noastre sa !rice!em.
/e ce trebuia sa recurga gu0ernul german la -alsi-icari at%t de grosolane= care nu
sal0au nici cel !utin a!arentele< n m!uscarea lui Calinescu gu0ernul german nu
a0usese nici un amestec si nici nu am -i tolerat noi 0reun amestec. 12!licatia
atentatului era sim!la si eloc0enta nc%t nici !ro!aganda engleza nu a0ea ce sa-i
o!una> legionarii au razbunat !e Ca!itan. ;1ra la mintea cocosului;= cum zice
rom%nul si ultimul om din !o!or !utea sa lamureasca de ce a -ost m!uscat
Armand Calinescu. /e ce aceasta e2!licatie elementara a -ost substituita cu un
roman !olitist= n care nu credea nimeni< 6ocmai aceasta mbrobodire a
ade0arului= a lasat im!resia n lumea rom%neasca si euro!eana ca gu0ernul
german nu ar -i strain de atentat.
Constantin ,a!anace= ndata ce-a a-lat de -alsurile ras!%ndite de !ro!aganda
germana= a naintat un !rotest-memoriu lui /r. 9oebbels= n 23 3e!tembrie 1(3(=
n care a restabilit ade0arul. +iti /umitrescu n-a -ost n ser0iciul nici unei !uteri
straine= ci si-a -acut datoria -ata de .eam si *egiune= !ede!sind !e asasinul lui
Corneliu Codreanu.
1 R!or*a$i/ar!a
Cel dint%i lucru ce l-am -acut a -ost sa schimb starea de s!irit a gru!ului legionar
din Berlin. Am con0ocat !e legionarii 0eniti din tara si le-am m!artasit
im!resiile culese din con0orbirile a0ute cu camarazii din Berlin. *e-am cerut sa
nu se moli!seasca de aceasta atmos-era a!asatoare= ci= dim!otri0a= sa -orteze
chiar nota= mani-est%nd= !oate m!otri0a !ro!riilor lor con0ingeri= o ncredere
!uternica n 0ictorie. Aceasta este !orunca ceasului de -ata. 4rice atitudine
molateca 0a duce la destramarea gru!ului din Berlin si cu el la nmorm%ntarea
s!erantelor ce si le-au !us legionarii din tara n noi.
1-ectul acestei o-ensi0e morale s-a 0azut n c%te0a zile. 'echii camarazi din Berlin
se mirau de atitudinea d%rza a legionarilor 0eniti din tara= care= abia sca!ati din
-oc= si -aceau socotelile sa se ntoarca n mi7locul lu!tei si al !rime7diilor. #n alt
-a!t care a im!resionat ad%nc !e camarazii din Berlin a -ost imediata intrare la
lucru= la c%te0a zile du!a sosire= a legionarilor sositi cu mine din tara. 6olcea cu
'asiu si ,o!a Ion munceau la turnatoria 3iemens din 3!andau= iar Rosu=
Borobaru= 'intan= si Boian= la -abrica de cauciuc ;'eritas; din *ichter-elde-4st.
Am trecut a!oi la constituirea gru!ului de actiune. Cum am !rocedat< Ca si cum
nu as -i a0ut !e nimeni l%nga mine si nimeni nu m-ar urma. Am luat om de om=
0echi sau nou 0enit= cer%ndu-i -iecaruia sa se !ronunte= du!a ce si-a -acut
e2amenul de constiinta.
Am nce!ut cu ,etrascu si am a0ut sur!riza si bucuria sa numar si !e ,etre ,onta
!rintre cei hotar%ti sa !artici!e la noua cam!anie= cu toate ca nu a0ea dec%t un
stagiu de c%te0a luni n miscare. 6ot gru!ul 0enit din tara s-a declarat !entru
continuarea lu!tei= iar elementele a-late n Berlin nainte de 0enirea noastra= au
consimtit sa intre n gru!ul de actiune 3eitan= 1ugen 6eodorescu= 9a0agina=
Cracea= Rotea= 3multea= 'irgil +ihailescu= ,etrascu si ,onta. n total= eram 1$
insi. /intre legionarii nencadrati= /r. 'ictor Biris si 9heorghe-8ila0a erau mai
a!ro!iati de !lanurile noastre si ne a7utau cu tot ce !uteau.
.umele camarazilor care au -acut !arte din gru!ul de actiune sa cu0ine sa
ram%na n amintirea sirurilor 0iitoare de legionari= caci= datorita a0%ntului lor= s-a
reconstituit -rontul legionar din Berlin= ntr-un moment de neagra deznade7de
!entru ntreaga miscare. .u toti au !lecat n tara si au luat !arte la lu!te= dar din
im!ulsul su-letesc al tuturor s-a cristalizat hotar%rea care ne-a dus la biruinta din
" 3e!tembrie 1(4).
9ru!ul de actiune -orma o unitate a!arte n mi7locul gru!ului mare. 1ra m!artit
n cuiburi. 4data !e luna cuiburile se ntruneau n sedinta comuna. 3e-ii de
cuiburi erau ,etrascu .icolae= Rosu 4cta0ian= Ale2andru ,o!o0ici= Rotea Ilie si
1ugen 6eodorescu. 'iata legionara !ulsa mai intens n cadrul gru!ului restr%ns.
Cu ceilalti legionari= nencadrati gru!ului nostru= nu ne nt%lneam dec%t la
sedinte comemorati0e.
*a ca!atul acestor e-orturi= situatia se !rezenta n -elul urmator>
1. 12ista un nucleu central= destinat sa inter0ina n tara= asa numitul gru! de
actiune= -ormat din conto!irea gru!ului legionar 0enit din tara cu legionarii din
Berlin= ramasi !e !ozitie.
2. 3-a reconstituit a2a !olitica a gru!ului din Berlin !rin colaborarea mea cu
,a!anace.
3. Aceasta reorganizare a e2ercitat o in-luenta bine-acatoare asu!ra ntregului
gru!. 3e stia ca unde0a se -auresc noi !lanuri de actiune de catre oameni hotar%ti
sa le duca la nde!linire.
4. Ciorogaru= ,reotul Borsa si toti de-etistii au -ost izolati si 0egetau la marginea
gru!ului.
2 $ &a.+ar!a .$.i 3,a$
,unctul de 0edere ce l-am sustinut ntotdeauna n cadrul comandamentului
legionar a -ost ca regimul de teroare al Regelui Carol nu !oate -i rasturnat dec%t
!rintr-o actiune re0olutionara. #n atentat zguduie sistemul= are e-ectul unui
cutremur asu!ra lui= dar daca nu inter0ine o -orta re0olutionara care sa
e2!loateze momentul= si re0ine. Asa s-a nt%m!lat cu Calinescu. +iile de
!oliticieni= !olitisti si o-iteri de 7andarmi= cointeresati la bene-iciile si crimele
gu0ernului= s-au regru!at ndaratul Regelui= mai !utin bucurosi de continuarea
to0arasiei si mai mult tem%ndu-se de orice schimbare. .umai ridic%nd .atiunea
contra Regelui= regimul !oate -i constr%ns la ca!itulare.
Ideea atentatului am acce!tat-o ca o solutie e2trema= numai du!a ce se e!uizase
e-ortul re0olutionar al miscarii n lantul de nenorociri !etrecute n Ianuarie 1(3(.
,lanul ce l-am -aurit m!reuna cu 'asile Christescu= du!a asasinarea Ca!itanului=
!re0edea un mare atac asu!ra Ca!italei cu toate -ortele dis!onibile din !ro0incie.
.u e2cludeam un atentat contra Regelui sau contra lui Calinescu= daca nu s-ar -i
!utut realiza concomitent cu atacul general= dar nu intra atentatul ca element
indis!ensabil n ansamblul o!eratiunilor. 9ri7a noastra !rinci!ala= du!a uciderea
Ca!itanului= era sa nu lasam -r%u liber razbunarilor indi0iduale si nici sa nu ne
risi!im -ortele n actiuni de e-ect limitat BatentatulD= !entru a nu !ierde
o!ortunitatea marii si -inalei razbunari.
Conce!tia la care m-am o!rit acum se deosebea de cea 0eche !rin largirea
c%m!ului de lu!ta. Actiunea nu se limita la Ca!itala= ci trebuia sa se des-asoare n
mai toate orasele unde dis!uneam de su-iciente concentrari= ca sa ne asigure un
minimum de succes initial. 12!erienta ne-a n0atat ca este -oarte greu de a aduna
oamenii ntr-un singur !unct= -ara a alarma autoritatilor. /e alta !arte= 0oiam sa
dam re0oltei un caracter national. Im!resia asu!ra Regelui si gu0ernului ar -i -ost
mult mai !uternica c%nd ar -i a-lat ca -ocul s-a a!rins din mai multe !arti deodata
si toata tara s-a ridicat contra lui.
4 s!eciala atentie rezer0am Braso0ului. 4cu!area acestui oras nsemna o i!oteca
asu!ra Ca!italei= -iind unul din ca!etele n care se nsuruba a2a tarii> Bucuresti-
Braso0. Cine sta!%neste aceasta a2a= sta!%neste Rom%nia.
/e alta !arte= acest oras !utea ser0i= ntr-o -aza ulterioara= ca !unct de !lecare al
-ortelor legionare din Ardeal.
Atacul era !roiectat sa se des-asoare n trei 0aluri succesi0e= la scurte inter0ale>
mai nt%i gru!uri restr%nse de legionari= !regatite n cea mai mare taina= trebuia
sa -aca nt%ia bresa n autoritatea regimului= !e urmele lor sa na0aleasca
multimea legionara si= n cele din urma= atmos-era re0olutionara odata creata=
nsasi masele !o!ulare sa -ie antrenate n lu!ta.
n ce !ri0este obiecti0ele destinate a -i cucerite= m-am o!rit asu!ra acelora care
re!rezentau !unctele ne0ralgice ale a!aratului de 3tat> !osturi de radio=
tele-oane= chesturi de !olitie= *egiune de 8andarmi= ,re-ecturi.
Ram%nea marea necunoscuta> armata. Regimul trebuia lo0it n nsasi sursa
!uterii lui. 1ra indis!ensabil ca n -iecare oras sa c%stigam de !artea noastra cel
!utin o unitate militara. n iarna anului 1(3&-1(3( reusisem sa ne in-iltram
ad%nc n mi7locul o-iterilor din Ca!itala si sa ne asiguram !artici!area c%tor0a
unitati la actiunea !roiectata. Acum trebuia sa renodam -irele ru!te si sa cautam
a e2tinde actiunea de c%stigare a armatei si n !ro0incie.
Acest !lan nu era dec%t o sim!la schema. .u continea nici un element concret=
nici o indicatie de teren. 6otusi nu era un !lan construit din imaginatie si nici cu
idei m!rumutate. /in !ro!ria noastra e2!erienta si din !ro!riile noastre
nenorociri i-am -i2at liniile -undamentale.
+iscarea legionara n-a ost !regatita nici !entru lu!ta clandestina si nici !entru
lu!ta re0olutionara. Ca!itanul re!udia ideea unei lo0ituri de 3tat.
6eroarea regimului ne-a silit ;sa ne dam la -und;= cum se numea= n limba7
legionar= 0iata n clandestinitate= si tot teroarea regimului ne-a obligat sa !unem
m%na !e arma. Ceea ce am mostenit de la Ca!itan= a -ost hotar%rea de a n-runta
orice !rigoana si de a ras!unde nedre!tatilor. ;n e2tremis;= c%nd toate celelalte
cai ni se nchideau= acce!tam si-o lu!ta clandestina si nu ne temeam nici de
s!ectrul unei re0olutii. Caracteristica miscarii este ca se !oate ada!ta oricaror
m!re7urari= -ara a-si !ierde identitatea. /ar re0olutia materializata n actiuni de
strada= n atacuri contra institutiilor !ublice= nu a!artineau -iintei noastre !rin
de-initie. Re0olutia noastra era de ordin interior= era schimbarea launtrica a
omului. n -ata a!aratului de teroare= -aurit de cu!lul Rege-Calinescu= n -ata
,olitiei= 3igurantei si 8andarmeriei= noi ne !rezentam ;cu !ie!t calit de -ier si
su-letul de crin;. /oar 0agi banuieli a0eam de a!ucaturile 0ietii subterane. 1ram
at%t de nai0i nc%t nu cunosteam nici banala ;cursa de soareci;. Cadeau legionarii
unul du!a altul= sa0%rsind im!rudente elementare. 1roismul nostru se nclestase
ntr-o lu!ta inegala cu tehnica !olitieneasca a lui +oruzo0.
/intre legionarii gru!ului de actiune= am ales c%te0a elemente destinate sa
!rimeasca misiuni de conducere n organizarea actiunii re0olutionare> 4cta0ian
Rosu= 6raian Borobaru= Ilie 3multea= Ilie Rotea= 1ugen 6eodorescu= Ion Boian si
,etrascu. Cu acestia ma nt%lneam de obicei duminica du!a masa= n casa lui
,etre ,onta= si tineam sedinte tehnice= n care dezbateam !lanul de actiune sub
toate as!ectele. /u!a ce am e!uizat temele !rinci!ale= ne-am ndre!tat atentia
asu!ra unor chestiuni cu caracter mai s!ecial>
aD Ce contingent de legionari 0om !utea ridica n !rima zi< C%ti ne 0or mai urma
du!a n-r%ngerile su-erite< /u!a a!recierile tuturor= rezulta ca 0om gasi
su-iciente elemente !entru constituirea gru!elor de soc= dar mobilizarea masei
legionare 0a -i grea. 1 indis!ensabil un c%t de mic succes initial !entru a o !une
n miscare.
bD /e unde ne 0om !rocura arme< n 1(3&-1(3(= locotenentul /umitrescu
rezol0ase n mod genial !roblema= construind aruncatoarele de -lacari. Cu ele
!uteam com!ensa li!sa armelor !ro!riu zise. /ar el -usese ucis si un al doilea nu
se mai gasea. 3a atacam un de!ozit militar< Autoritatile ne-ar lua-o nainte si ne-
ar aresta.
.u am mai bene-icia a!oi de e-ectul sur!rizei. Am a7uns la concluzia ca
chestiunea armelor sa si-o rezol0e -iecare se- de organizatie cum crede mai bine.
.u trebuie sa !rime7duim realizarea !lanului n ansamblul lui= !rin trimiteri de
arme dintr-o !arte n alta= sau !rin alarmarea inamicului. Cu c%te a0em= cu at%tea
nce!em lu!ta= si la ne0oie chiar -ara arme= dezarm%nd !rin sur!rindere
santinelele de la institutii.
cD Ce atitudine luam -ata de legionarii iesiti din lagare si nchisori< n genere= sa
se e0ite sa -ie anga7ati n actiune= din cauza mentalitatii lor s!eci-ice. 4mul nchis
si !ierde reactiile combati0e si trebuie sa treaca un tim! oarecare !%na si
reca!ata 0igoarea su-leteasca. 12ce!tiile nu sunt e2cluse.
dD /e unde ne 0om !rocura bani< Realizarea !lanului reclama sume im!ortante=
destinate de!lasarii si gazduirii oamenilor din di-erite orase. Cotizatiile nu !uteau
aco!eri aceste sume. n acest !unct n zadar ne-am -ram%ntat mintea. .oi nu
a0eam n acel moment nici at%tia bani ca sa ne !latim calatoria !%na n tara=
necum sa mai -inantam totalitatea actiunii.
Am -acut a!oi cu -iecare o a!licatie a !lanului n 7udetul sau regiunea unde 0a
a0ea comanda. Con0orbirile se des-asurau ntre !atru ochi> c%ti0a oameni !oate
sa str%nga !entru nt%ia zi a lu!tei<
Are arme< Ce !uncte din orasele res!ecti0e trebuia cucerite< Cum 0om !utea
e0ita sa nu le !ierdem du!a aceea<
Rezultatele ce le-am cules din aceste anchete de la om la om erau destul de slabe.
.ici unul din elementele gru!ului de comanda nu mi 0a da asigurari ca actiunea
condusa de el 0a reusi ntr-o !ro!ortie con0enabila= dar toti erau iluminati de-o
mare s!eranta si decisi la orice risc.
4 U$ "o, #i$ +ara
n cursul lunii Ianuarie= !rimesc o 0izita neaste!tata. #n legionar din tara= ,etre
/umitriu= soseste la Berlin si 0rea sa-mi 0orbeasca ntr-o chestiune de interes
deosebit. ntr-o du!a masa= a -ost adus la casa lui ,etre ,onta= unde locuiam= si a
nce!ut sa-mi de!ene !o0estea lui. +i-a s!us ca e student n medicina si a
actionat n Centrul 3tudentesc= sub conducerea lui '%r-ureanu. A!oi= -ara nici o
introducere= a intrat n subiect>
@ .e-ati luat-o nainte cu +iti /umitrescu.
@ Cu ce<
@ Cu Armand Calinescu.
i cer e2!licatii. 4 actiune !aralela nu era e2clusa>
@ 3i noi a0eam n !regatire un atentat.
@ Care 0oi<
@ 9ru!ul studentesc din Bucuresti= de sub conducerea lui '%r-ureanu.
@ 3i<
@ .e-a sur!rins inter0entia lui +iti /umitrescu n !erioada de organizare. /ar
ntr-o sa!tam%na doua= cel mult= intram si noi n actiune.
@ 6ot contra lui Armand Calinescu<
@ Banuiesc ca si el trebuia sa cada= dar eu a0eam o alta misiune.
@ Care<
@ 3a m!usc !e 9eneralul /ragu.
+a uit la el uluit. 9eneralul /ragu era o -igura !o!ulara n Rom%nia. Iesise la
!ensie si conducea= m!reuna cu !ro-esorul +arin 3te-anescu= o organizatie
!atriotica= ;Cultul ,atriei;.
@ 3tiu ca mai erau si alti generali !e lista= ntre care un -ost comandant al
7andarmeriei= adauga /umitriu.
Con0orbirea cu /umitriu mi-a ramas nti!arita n minte !%na la ultimul cu0%nt.
Acum numai e2ista nici un dubiu ca '%r-ureanu era un agent de mare clasa al
!olitiei. ,rin mi7locirea lui '%r-ureanu= care controla sectorul studentesc=
Armand Calinescu nscenase un com!lot legionar contra unor mai multor
generali rom%ni= !entru a-si !utea !une n a!licare !lanul de asasinare a
ca!eteniilor a-late n nchisori si n lagare. Indignarea ce-ar -i !ro0ocat n tara
asasinarea mai multor generali rom%ni ar -i -ost at%t de mare nc%t masacrul ce-ar
-i urmat ar -i considerat ca o 7usta re!resiune a unor actiuni absurde si bestiale.
Atentatul lui +iti /umitrescu n-a sal0at !e legionarii din nchisori= dar= cel !utin=
odata cu ei cadea si acela care !lanuise lichidarea lor. /aca nu ar -i -ost nlaturat
Armand Calinescu= -runtasii legionari tot ar -i !ierit cu doua sa!tam%ni mai
t%rziu= dar n asa -el ca monstrul nu numai ca ar -i ramas n 0iata= dar ar -i
trium-at !e mormintele lor. /u!a aceste nt%m!lari= cine ar mai -i cutezat sa
ridice steagul *egiunii= c%nd asu!ra ei a!asa acuzatia unor atentate demente<
6oata lumea ar -i a!robat uciderea lui Armand Calinescu= dar sa ucizi niste
generali ne0ino0ati= scosi la !ensie< Cum se mai !utea reabilita miscarea<
Acum toate se lamureau. +ihail '%r-ureanu era -iu de !reot din 7udetul
/%mbo0ita. A intrat n miscare -iind student n medicina= si re!ede si-a c%stigat
a!recierea se-ilor lui. At%t Ion 'ictor 'o7en= -ostul se- al 7udetului /%mbo0ita= c%t
si 'ictor /ragomirescu= -ost se- al Centrului 3tudentesc *egionar Bucuresti=
ntotdeauna mi-au 0orbit de el n termeni su!erlati0i. 4 s!eranta a legiunii.
5usese !rimit si n Cor!ul +ota-+arin= iar= n tim!ul !rigoanei= de0enise omul de
ncredere a lui 'ictor /ragomirescu. Conducea gru!ul legionar de la medicina.
1u n-am a0ut nici un -el de contact cu el si nu l-am 0azut niciodata= deoarece eu
a0eam legaturi numai cu se-ii de mari unitati= iar el nu era dec%t se-ul unei
subunitati studentesti. /u!a recomandarea lui 'ictor /ragomirescu= cu care
lucram str%ns la realizarea !lanului de actiune= ce trebuia sa -ie !us n a!licare !e
la nce!utul lunii 5ebruarie 1(3(= '%r-ureanu era !re0azut sa conduca atacul de
la cazarma +almaison. +-am ntrebat mai t%rziu ce s-ar -i nt%m!lat daca am -i
a7uns sa dezlantuim atacul< .e-ar -i tradat<
1 greu de !recizat c%nd a intrat '%r-ureanu n slu7ba !olitiei. 3a -i -ost nainte de
nce!erea !rigoanei sau chiar n cursul ei= !rins si !us n dramatica alternati0a de
a -i schingiuit sau de a trece de cealalta baricada< #n -a!t ce mi-a dat mult de
g%ndit era ca se-ii studentimii n clandestinitate cadeau unul du!a altul= la scurte
inter0ale> din 4ctombrie 1(3& !%na n Ianuarie 1(3( sunt sur!rinsi de !olitie si
arestati 5ili!o0= +azilescu= .ecrelescu si Busuioc. 4ri= toti acestia erau se-ii
ierarhici ai lui '%r-ureanu. /ar era greu sa se -aca 0reo legatura= !entru ca cei
cazuti a0eau contacte si cu alti se-i de gru!e studentesti. /e unde 0enise tradarea<
n orice caz= '%r-ureanu era ultimul care !utea -i banuit= deoarece era aghiotantul
lui 'ictor /ragomirescu= iar 'ictor /ragomirescu era un membru de elita al
*egiunii.
,rin aceste deca!itari succesi0e= n !rima0ara lui 1(3(= ramasese '%r-ureanu n
-runtea studentimii legionare de la Bucuresti= dar nu !entru ca l-ar -i numit
cine0a= ci din !ro!rie initiati0a. 4rganizatia noastra de lu!ta -usese distrusa n
cursul lunii Ianuarie 1(3(= comandamentul legionar se !ul0erizase !rin moartea
lui 'asile Christescu si -uga celorlalti !este hotare.
1u nsumi= la nce!utul lunii 5ebruarie= trecusem granita n #ngaria= nc%t nu
mai era cine sa dea dis!ozitii. *ui '%r-ureanu= unul din !rinci!al conducatori ai
studentimii= n mod natural i re0enea succesiunea= nc%t atunci c%nd si-a asumat
ras!underea Centrului Bucuresti nu !utea trezi nici o banuiala.
Asa trebuie sa !rocedeze orice legionar= n m!re7urari asemanatoare= c%nd
!ierde legatura cu Comandamentul. C%nd am a-lat mai t%rziu= la Berlin= ca
'%r-ureanu lucreaza la reorganizarea studentimii= ne-am bucurat= deoarece acest
cor! de elita= n care ne !uneam toata nade7dile= nu ramasese -ara conducator.
1 ade0arat ca nca din tim!ul acela= adica din !rima0ara anului 1(3(= circulau
z0onuri nelinistitoare re-eritor la '%r-ureanuE totusi nu ne !uteam lua du!a gura
unuia sau altuia= c%nd 'ictor /ragomirescu= chiar din nchisoare= unde se a-la=
du!a nereusita ncercare de a -ugi cu a0ionul= ne trimisese 0orba la Berlin sa
a0em toata ncrederea n '%r-ureanu. Al doilea garant= 'ictor 'o7en= care se a-la
la Berlin= ne asigura cu aceeasi strasnicie ca '%r-ureanu e de o loialitate
desa0%rsita.
/e aceea= c%nd= !e la nce!utul lunii +ai 1(3(= a 0enit din tara un curier trimis de
.icoleta .icolescu si= ntre altele= m-a ntrebat ce cred de '%r-ureanu= i-am
comunicat ca nu-l cunosc= dar se-ii lui ierarhici= 'o7en si /ragomirescu= l
garanteaza suta la suta. 3e !are ca !%na la urma .icoleta a-lase ce e cu el. 1 un
mister totusi ca= du!a in-ormatiile ce le a0ea= consimtise sa mearga la locul de
nt%lnire. ,e strada con0enita cu '%r-ureanu= o aste!tau agentii ,olitiei. /e atunci
i-a dis!arut urma. 3-a a-lat mai t%rziu ca du!a ce -usese 0iolata= a -ost ciuruita de
gloante si a!oi arsa la crematoriu.
Caderea si uciderea .icoletei au ntarit banuielile contra lui '%r-ureanu. /ar
toate acuzatiile a0eau un caracter 0ag. '%r-ureanu si luase toate masurile de
a!arare= ca sa nu ram%na nimic de !e urma tradarii lui. 3e -aceau a-irmatii=
deductii= dar nu se !utea do0edi nimic. 1ra ciudat -a!tul ca '%r-ureanu rezista n
-runtea studentimii= n tim! ce toti ceilalti se-i cazusera la scurte inter0ale.
1ra si mai ciudat -a!tul ca numai .icoleta -usese arestata= n tim! ce el sca!ase.
Cum era inteligent si in0enti0= a !otolit re!ede ndoielile asu!ra oamenilor din
7urul lui.
3tudentii care lucrau cu el nu !uteau sa se !l%nga de nimic. .imeni nu cazuse n
retelele !olitiei. /aca '%r-ureanu ar -i -ost agent= a-irmau ei= ar -i trebuit sa se
o!ereze zeci de arestari din s%nul lor.
/e alta !arte= '%r-ureanu era -oarte acti0. 4rganiza echi!e de razbunare= tinea
ntruniri
clandestine n marginea Bucurestilor si 0orbea cu n-lacarare de ziua cea mare=
c%nd asasinii Ca!itanului 0or !lati cu crima lor. /in c%nd n c%nd= ne comunica si
noua= la Berlin= ca se !regateste= ca sa a0eam rabdare= ca zilele lui Armand
Calinescu sunt numarate.
Bazati !e aceste stiri= care in0ocau -ebrila acti0itate a lui '%r-ureanu de a !regati
nu una= ci mai multe echi!e destinate !ede!sirii marilor 0ino0ati= noi la Berlin ne
aste!tam dintr-o cli!a n alta la caderea lui Calinescu sau a Regelui sau a
am%ndurora. 1ra si +iti /umitrescu n tara= dar mai era si '%r-ureanu cu
echi!ele lui. n realitate= organizatia lui '%r-ureanu era cunoscuta de !olitie si era
lasata n !ace sa-si des-asoare !otentialul= cu sco!ul e2!licat mai nainte.
*a momentul o!ortun =aceste echi!e= constituite sub se-ia lui '%r-ureanu si n
cunostinta !olitiei= 0or ser0i ca instrumente de !ro0ocare ale celei de-a doua bai
de s%nge contra ca!eteniilor legionare. Binenteles= erau lucruri !e care noi nu le-
am desco!erit si reconstituit dec%t ulterior= n tim! ce= n 0ara anului 1(3(= nici o
tara si nici la Berlin nu i se !utea im!uta lui '%r-ureanu nici o acuzatie concreta.
12istau contra-argumente tot at%t de !uternice.
/e ce nu l-a !redat !olitiei !e 'ictor /ragomirescu< /ar !e at%tia altii cu care
a0ea legatura<
Asa se -ace ca atunci c%nd Ilie 'lad 3turdza s-a ntors n tara= !e la nce!utul lui
August 1(3(= si m-a ntrebat cu cine sa ia legatura= i-am indicat !e '%r-ureanu.
Ilie 'lad 3turdza n-a a0ut nici o legatura cu actiunea n curs. 1l se ntorcea acasa
!entru chestiuni strict -amiliare si am !ro-itat de acest !rile7 ca sa-i dau o
misiune de in-ormare. *a ntoarcere= -iind o !ersoana sigura= trebuia sa ne
transmita ceea ce i-a comunicat '%r-ureanu. *a at%t s-a limitat misiunea lui>
sim!lu ser0iciu de curierat. ,entru acest lucru era sa-si !iarda ca!ul. '%r-ureanu
l-a denuntat du!a caderea lui Calinescu si= du!a ncercare neizbutita de a trece
-rontiera= a -ost arestat si de!us la ,re-ectura de ,olitie. A sca!at cu 0iata numai
gratie celor trei milioane de lei= solicitati de consortiul de asasini= si !redati= !e o
-iliera in0izibila= de /oamna 3turdza.
Inginerul .icolau= se-ul razletilor= tinea legaturi cu '%r-ureanu. 3i unul si altul
erau se-i de cor!uri legionare n clandestinitate. /u!a m!uscarea lui Calinescu si
baia de s%nge care a urmat= .icolau s-a dus la '%r-ureanu si !e un ton
amenintator= i-a s!us> ;se 0orbeste ca ai 0%ndut-o !e .icoleta .icolescu. /aca ma
!redai si !e mine= sa stii ca acest lucru se 0a cunoaste si 0ei -i m!uscat;.
'%r-ureanu s-a a!arat cu at%ta indignare si cu at%ta caldura= !rotest%nd
ne0ino0atia lui= nc%t .icolau s-a ntors im!resionat de la nt%lnire. A-l%ndu-ma
la Bucuresti atunci si !o0estindu-mi .icolau scena cu '%r-ureanu= eram nclinat
sa ma nt%lnesc cu el= !entru a-i da instructiuni de reorganizare a studentimii.
Inginerul .icolau s-a m!otri0it. ;Acest om !are de buna credinta. /ar riscurile
sunt !rea mari. .u !ot sa-mi asum ras!underea;.
n 4ctombrie 1(3(= trec n Banatul s%rbesc. n tim!ul sederii mele acolo= a-lu ca
'%r-ureanu a sosit la Berlin. Credeam ca -ugise din tara= ca noi toti= din cauza
!rigoanei= si ma bucuram ca !uteam lamuri n s-%rsit dosarul banuielilor care
!lanau asu!ra lui. /ar c%nd a7ung la Berlin= n ziua Craciunului= a-lu ca
'%r-ureanu se na!oiase n tara. 'o7en l-a gazduit= l-a ocrotit si i-a rennoit
ncrederea -ata de ceilalti camarazi. ,arasise Rom%nia cu !asa!ort n regula= !e
numele de 'asile Albu. 3!unea ca l-a obtinut= reusind sa nsele 0igilenta unui
comisar de la ,re-ectura de ,olitie. /ar de ce aceasta !lecare !reci!itata< /e ce n-
a aste!tat sosirea noastra< 3e-ul studentimii legionare de la Bucuresti nu !utea sa
!lece -ara a lua contact tocmai cu acei care se ntorceau din tara. Actiunile
trebuiau coordonate. 3e temea= !robabil= de o con-runtare cu gru!ul din tara< si
imagina ca noi i cunoastem legaturile cu 3iguranta si l 0om desco!eri<
'oia sa e0ite acest moment !enibil< 5acuse un calcul gresit= deoarece eu= la
0remea aceea= nici atunci nu-mi -acusem o 7udecata clara asu!ra lui. 4ri tocmai
!rin dis!aritia lui !reci!itata si absurda= dezlantuise un nou 0al de banuieli
asu!ra lui.
.ormal era sa se declare re-ugiat !olitic si sa ram%na cu noi. 3i atunci= trageam
noi concluzia= el nu !lecase din tara !entru ca era urmarit= ci !entru moti0e
nemarturisite. 5ara ndoiala= cum circula !rintre legionarii din Berlin= gratie
cartii de 0izita a lui 'o7en= n-a !utut sa nu a-le de a!ro!iata noastra sosire. /u!a
0izita lui '%r-ureanu la Berlin= a ramas un mare semn de ntrebare n urma lui.
3ingur 'o7en continua sa-l a!ere cu n0ersunare.
/estainuirile lui ,etre /umitriu risi!eau si ultimele ndoieli asu!ra rolului odios
7ucat de '%r-ureanu. Acum se lamureau toate> caderea succesi0a a ca!ilor
studentimii= arestarea .icoletei si !oate alte 0ictime !e care noi nu le 0om
cunoaste niciodata.
/e ce nu l-a !redat !e 'ictor /ragomirescu< /ar !e at%tia altii cu care a0ea
legatura< '%r-ureanu si mena7a !ozitiile susce!tibile sa-l desco!ere. *a ce i-ar -i
-olosit= cum -aceau alti agenti recrutati din mi7locul nostru= de a !reda un singur
om si a!oi ar -i -ost ars de-initi0 si scos din circulatie< /im!otri0a= loiala
colaborare cu 'ictor /ragomirescu l !unea la ada!ost de banuieli. 4ri de c%te ori
a0ea ne0oie= /ragomirescu l a!ara= garant%nd de buna lui credinta. A!oi= mai era
si !rieten cu el. /in aceleasi moti0e nu l-a denuntat nici !e inginerul .icolau. i
era teama de consecinte. '%r-ureanu si alegea n asa -el 0ictimele nc%t sa nu -ie
re!erat. *a Berlin a 0enit ntr-o misiune de in-ormare= trimis de ,re-ectura de
,olitie. 3!ecul%nd legaturile de !rietenie cu 'o7en= a !atruns n mediul legionar
de aici si s-a ntors cu un dosar bogat la Bucuresti. .umai ntoarcerea noastra l
nelinistea. .estiind cu ce in-ormatii 0enim= a !re-erat sa nu dea ochi cu noi.
Am a0ut a!oi mari greutati !%na ce l-am lamurit !e ,etre /umitriu. 1l sustinea
mortis ca '%r-ureanu e de buna credinta. *-am tinut multa 0reme n carantina si
nu l-am coo!tat n gru!ul de actiune dec%t du!a ce ne-am con0ins de buna lui
credinta.
Cu aceste e2!licatii= nu 0reau sa az0%rl 0reo acuzatie asu!ra lui /ragomirescu sau
'o7en. .ici ei nu a0eau de unde sa stie ce zace n su-letul lui '%r-ureanu. 1 greu= e
a!roa!e im!osibil sa acce!ti ca unul din cei mai buni legionari= cu merite
recunoscute si galoane c%stigate n lu!ta= a de0enit o iuda.
5 $+6m3,ari #i$ *ar$i/oa$a
A7unul Anului .ou l-am !etrecut la Amalienho-= o casa nchiriata de noi n 'estul
Berlinului= nu de!arte de 3!andau. Aici locuia ,a!anace= m!reuna cu un gru! de
legionari. Aici ne ntruneam ori de c%te ori tineam sedinte cu ntreg gru!ul sau
!raznuiam 0reun e0eniment deosebit. n seara Anului .ou 1(4)= ne-am adunat la
Amalienho- mai toti legionarii din Berlin. *i!seau ;razletii;= cei ce se ru!sera de
0iata comunitara a gru!ului. 'enise si /oamna Codreanu= cu ne!otica ei
Catalina.
A -ost multa admiratie n noa!tea Anului .ou. Am stat !%na s!re ziua. *egionarii
0eniti din tara se bucurau ca= du!a at%tea ncercari= le este dat sa !etreaca c%te0a
cli!e de liniste si 0oiosie= n mi7locul camarazilor din Berlin= iar acestia din urma
se bucurau ca un -ragment de *egiunea izbutit sa sca!e din m%inile calailor lui
Carol. ,entru nt%ia oara ne nt%lneam cu totii si -iecare !utea sa-si mani-este n
libertate tot ce-i statea !e su-let.
Atmos-era calda si camaradereasca a -ost tulburata de a!aritia lui Ciorogaru. .u-l
in0itase nimeni si nici nu banuiam ca ar !utea sa calce !ragul casei de la
Amalienho-. /e multa 0reme traia n a-ara de gru! si des!artit de actiunea si
!olitica gru!ului. ,rin sim!la lui !rezenta ne tulbura.
Con-lictul dintre noi si el a0ea la baza niste !retentii absurde. 1l cerea ca sa-l
recunoastem ca unicul nostru re!rezentant n relatiile cu .emtii= adica nimeni
altul sa nu -ie autorizat sa 0orbeasca n numele miscarii la Berlin. .imeni nu-o
contesta dre!tul de a re!rezenta interesele miscarii !e l%nga autoritatile germane=
dar nu n -orma n care !retindea el= adica o e2clusi0itate a acestor legaturi si mai
ales o 0adita dorinta de a nu da socoteala nimanui de ele. Ciorogaru des-asurase o
acti0itate -rumoasa !%na la 0enirea noastra la Berlin si ne-a a7utat !e noi= -ugarii=
sa le legitimam la autoritati= sa ni se recunoasca calitatea de ;re-ugiati !olitici; si
sa obtinem ;5remden!assurile;. .e gasise locuinte si ne a7utase n alte multe
chestiuni marunte= dar e2traordinar de im!ortante !entru niste oameni !o!ositi
!entru nt%ia oara ntr-o tara straina. i !urtam o ad%nca recunostinta= !entru ca
ne-a calauzit !rimii !asi n Ca!itala Reichului= unde o !olitie e2trem de 0igilenta
urmarea !e -iecare strain. +a m!rietenisem cu el si am regretat mult
com!ortamentul sau de mai t%rziu= care l-a nstrainat de imensa ma7oritate a
gru!ului. 1l !retindea ca la Berlin trebuie sa-i acordam n%ietate nu du!a trecutul
lui legionar= destul de recent= si nici du!a gradul ce-l detine= era numai instructor
legionar= ci n 0irtutea -unctiunii ce-o nde!lineste= care e asemanatoare cu aceea
a unui se- de tabara. #n se- de tabara= indi-erent de !ozitia ierarhica a celorlalti
legionari a-latori n tabara= comanda tuturor. Com!aratia era de!lasata.
Cei ce sca!asera la Berlin= a0usesem -unctiuni de ras!undere n tara si aceste
ras!underi ne obligau sa continuam lu!ta. .u ne !uteam dezinteresa de as!ectul
e2tern al acestei lu!te= de !roiectia ei euro!eana si mai ales de relatiile Berlinului
cu !olitica Regelui Carol= n tim! ce Ciorogaru 0oia sa con-iste !entru sine
!olitica e2terna a miscarii= iar !e noi sa ne tina n ignoranta.
/u!a ce s-au stins luminile si cu lacrimile n ochi am !asit !e !oarta Anului .ou=
g%ndindu-ne la cei dis!aruti= se ridica Ciorogaru de la locul sau si nce!e sa
0orbeasca. nu era cel mai indicat sa e0oce 7ert-ele miscarii n !ragul Anului .ou=
dar l-am su!ortat din buna cu0iinta -ata de /oamna Codreanu si !entru a nu
strica atmos-era de camaraderie ce abia se n-iri!ase. 3-ar -i trecut !este iesirea
lui daca= n cu0%ntarea lui= nu s-ar -i re-erit la bunul simt al Ca!itanului= la marele
simt al Ca!itanului= ;la /umnezeiescul bun simt al Ca!itanului;= 0orbind cu o
alura ca si cum el ar -i -ost cel mai credincios inter!ret al Ca!itanului si= !rin
glasul lui= Ca!itanul ne-ar -i adresat= noua= celor din sala= o mustrare !entru ca
am uitat regula bunului simt. ,etrascu nu s-a mai !utut retine si i-a dat re!lica
cu0enita. A urmat un moment de tacere glaciala. .e uitam cu totii c%nd la
,etrascu= c%nd la Ciorogaru = care -acea -igura de cor! strain n mi7locul nostru=
c%nd la /oamna Codreanu. /in aceasta atmos-era grea ne-a scos tot /oamna
Codreanu= care n-a dat incidentului nici o im!ortanta= trec%nd la alt subiect. 3-a
reluat animatia si Ciorogaru a -ost uitat ntre !ahare.
#n alt e0eniment care ne-a str%ns iarasi laolalta al Amalienho-= a -ost 13 Ianuarie.
+i-aduc aminte ca 4cta0ian Rosu a -ost trimis de noi la ,reotul Borsa ca sa-l
roage insistent sa !artici!e la solemnitate= !entru ca cel !utin n 7urul marii 7ert-e
sa re-acem unitatea legionara= el -iind ultimul su!ra0ietuitor al echi!ei din
3!ania. ,ledoaria 0ibranta a lui Rosu n-a a0ut nici un e-ect. ,arintele /umitrescu
a re-uzat categoric sa re0ina n mi7locul gru!ului si n -runtea lui= acolo unde i era
locul.
#n -a!t im!ortant !entru consolidarea gru!ului a -ost tre!tata re0enire a lui
3ilaghi n mi7locul nostru. nce!ea din nou sa se intereseze de 0iata gru!ului= de
!roblemele care ne -ram%ntau. 3ilaghi a!artinea celei mai 0echi serii de legionari=
du!a Comandatii Bunei 'estiri= si cu0%ntul lui a0ea greutate n orice dezbatere
asu!ra orientarii miscarii.
9heorghe /ragomir-8ila0a= desi nu a!artinea gru!ului de actiune= era -oarte
a!ro!iat de noi. *ucra si el ;'eritas 9ummi-Cer:e; din *iechter-elde-4st si
locuia n a!ro!iere de -abrica. Casa lui era deschisa tuturor camarazilor.
+ergeam adeseori !e la el. ,unea !e masa tot ce a0ea si a!oi nce!eam sa ne
de!anam amintirile. Credea cu tarie n biruinta *egiunii= chiar c%nd !ers!ecti0ele
erau sumbre= nc%t orice nt%lnire cu el era recon-ortanta tocmai !rin o!timismul
sau robust. .e dadea n ca-ea si ne talmacea 0isele. +i-aduc aminte ca= nainte de
!lecare= am a0ut un 0is ciudat si i l-am !o0estit lui ;.enea 9hita;. 3e -acea ca
sunt ntr-o !oiana -rumoasa= cu o iarba 0erde si nalta= care se legana n adierea
0%ntului ca o holda de gr%u. /e 7ur m!re7ur= la o oarecare de!artare= se 0edeau
co!aci -rumosi= care ncon7urau !oiana din toate !artile. 3edeam n mi7locul
!oienii si ma bucuram= uit%ndu-ma la cer= c%nd la !adure= nici un bat= nici o
!iatra= caci nu se gasea nimic !rin a!ro!iere. 1ram !ierdut. C%inele nainta -urios
s!re mine n salturi. +i-a nghetat inima. /ar c%nd se a!ro!ie de mine= -urios sa
ma s-%sie= 0ad ca are botul m%ncat ca o boala si nici dinti nu mai a0ea. A latrat la
mine= m-a ncon7urat= dar n-a cutezat sa se a!ro!ie.
@ .ene= mi talmaceste 9hita /ragomir 0isul= !oiana -rumoasa e tara. C%inele rau
care 0oia sa te s-%sie e Regele. /ar e stirb= nu mai are !utere= nu mai !oate sa -aca
nimic rau *egiunii. 'isul e bun. Biruinta se a!ro!ie.
/u!a ce am trecut !rin toate c%te am trecut si Regele a -ost alungat de !e tron= m-
am ntrebat adeseori daca acest 0is nu a -ost o !remonitie de tot ce mi s-a
nt%m!lat. n orice caz= 9hita /ragomir s-a do0edit a -i un !er-ect talmacitor de
0ise.
/ragomir-8ila0a a0ea mania de a desco!eri tradatori n mi7locul nostru. /r. Biris
era tradator= 6ri-a era tradator. .u mai 0orbesc de ,arintele Borsa= 'o7en=
Constant si Ciorogaru. Contra lui Biris nu a ncetat cam!ania dec%t c%nd a a-lat ca
-ratele lui a -ost ucis la +iercurea Ciuc. 1ste ade0arat ca n cazul '%r-ureanu el a
dat !ermanent alarma. /ragomir-8ila0a crea discordii !rin !ornirea lui= ru!erea
de miscare sau cautarea unor -ormule de sal0are !ro!rie= si tradarea !ro!riu-zisa=
tradarea camarazilor= a secretelor miscarii= con0ertirea unui legionar n agent al
!olitiei= cum era cazul lui '%r-ureanu.
7 Va, #! ar!"+ari %$ +ara
,e la s-%rsitul lui Ianuarie= ne 0in 0esti alarmante din tara> un nou 0al de arestari
ra0asise *egiunea= a0%nd ca e!icentru Banatul si 7udetele n0ecinate= Aradul si
?unedoara. 3e aude de sute de arestari. nchisorile din /e0a= Arad si 6imisoara
ar -i !line de legionari. ,rintre cei arestati= se a-lau si ,ro-esorul ,roto!o!escu cu
sotia.
/in ce am !utut a-la mai t%rziu= noile arestari erau n legatura cu retragerea
noastra din tara n toamna anului 1(3(. Ce se nt%m!lase< *a na!oierea mea n
9ermania= lasasem n urma o retea n !er-ecta stare= care nce!ea de la Bucuresti=
unde era ca! de linie inginerul .icolau= si s-%rsea la Belgrad= a0%nd ca ncheietor
!e 3-arma-,iatra= unchiul lui 4cta0ian Rosu. +isiunea retelei era sa asigure
legatura cu 9ermania= !entru o!eratiuni ulterioare. Reteaua trecea direct de la
Bucuresti la 6imisoara= -ara a a0ea o atingere cu organizatiile intermediare. *a
6imisoara= !unctul de !lecare era ,ro-esorul ,roto!o!escu= care= !rin !ozitia
sociala ce-o detinea= era n a-ara de orice banuiala ca ar !utea sa -ie gazda de
;!istolari; Inginerul .icolau si cu ,ro-esorul ,roto!o!escu nu se cunosteau. A
ramas ca .icolau sa trimita !ro-esorului o carte !ostala cu salutari= ca semn al
ntelegerii dintre ei.
C%nd m-am re-ugiat din Ca!itala= n drumul s!re 9ermania= am stat ascuns n
casa !ro-esorului ,roto!o!escu si din acest ada!ost am ntre!rins !regatirile
!entru trecerea -rontierei. Reteaua !leca chiar din casa !ro-esorului. *a catedra
lui= a0ea ca laborant un legionar. iar sotia acestuia ser0ea la bucatarie. ,rin
laborantul sau= am luat legatura cu legionarul 9hita Ciorba din Comlosu-+are=
comuna -runtasa= asezata !e -rontiera. Am -i2at trecerea !e linia Comlos-Hi:inda
si= !entru gasirea de !uncte de s!ri7in n Banatul 3%rbesc= l-am e2!ediat n tara
0ecina !e 6raian Borobaru. /esi ntreg a!aratul 3tatului era mobilizat si
!ermanent !e urmele noastre= sistemul a -unctionat im!ecabil. n regiunea de
-rontiera era ntesata de agenti. 1i simteau ca suntem !e unde0a !e a!roa!e de ei=
dar nu au !utut sa ne desco!ere. .e-am strecurat ca niste umbre. /u!a ce s-au
con0ins ca am trecut -rontiera= agentii au in0adat Banatul s%rbesc. Au umblat din
sat n sat sa ne dea de urma= dar !o!ulatia ne-a ocrotit= n0aluindu-ne ntr-un
mutism im!enetrabil.
6otul a mers -oarte bine= !%na la nt%m!larea cu ?edes. nca a-l%ndu-ma la
6imisoara= am trimis 0orba n 7udetele n0ecinate ca daca au legionari n
!rime7die de moarte sa-i !regateasca !entru a se re-ugia n 9ermania. Asa se -ace
ca din !artea organizatiei de Arad a -ost trimis la 6imisoara si a!oi trecut !este
-rontiera= !e -iliera stabilita= Comlosul +are-Hi:inda= 6raian ?edes. ?edes era
un legionar din 0echea garda. ,usese bazele organizatiei din acest 7udet= su-erise
!rigoana din 1(33 si era cunoscut n toata tara. 1ram la Belgrad c%nd am a-lat de
reusita trecerii lui si m-am bucurat de alegerea -acuta de organizatia Arad= !entru
ca 6raian ?edes re!rezenta un om cu garantie n miscare si !utea sa ntareasca
0aloarea !olitica a gru!ului din Berlin. C%nd 0ine 6raian Borobaru de la #zdin=
unde era gazduit ?edes= mi aduce o 0este gra0a. ?edes e bolna0 de tuberculoza.
/in cauza s-ortarii -acute cu trecerea -rontierei= daduse n hemo-tizie. 5amilia la
care locuia s-a s!eriat de boala lui= de s%ngele ce l-a 0arsat= si l-a rugat !e
Borobaru sa-l duca c%t mai re!ede de acolo= !entru a nu in-ecta co!iii. .e crea o
!roblema teribila. .u mai !uteam abuza de os!italitatea Rom%nilor din Banatul
s%rbesc. 1ram o!t insi risi!iti !rin satele rom%nesti si !olitia s%rba= alarmata de
gu0ernul rom%n= nce!use si ea sa -aca cercetari. /ar ce -acem cu ?edes< n
starea n care se gasea nu-l !uteam lua nici cu noi si nici nu-l !uteam ntoarce n
Rom%nia. .u mai rezista nici celui mai mic e-ort.
6rebuia sa stea n !at= !entru a nu-i re0eni 0arsarile de s%nge. Am cautat -el de -el
de solutii= am cheltuit cu el o multime de bani= din micul ca!ital destinat
drumului s!re 9ermania= si ne-a nt%rziat !lecarea cel !utin doua sa!tam%ni.
n cele din urma l-am internat ntr-un sanatoriu. /e atunci nu am mai auzit
nimic de el= dar banuiam starea n care se gasea= -ara bani si -ara nici un !unct de
s!ri7in= nu !utea dec%t sa cada -ie la s%rbi= care l 0or e2trada= -ie la rom%ni.
Aste!tam dintr-un moment n altul sa auzim de caderea lui si catastro-a ce 0a
urma. ,entru a nu e2!une si gru!ul nostru la e0entuale com!licatii ce le 0a
!roduce arestarea lui= am m!rumutat n graba niste bani de la cunostintele
noastre si am luat trenul s!re -rontiera germana.
/e atunci= am trait mereu n neliniste= aste!t%nd dintr-un moment ntr-altul sa
auzim 0estea -atala. .u 0edeam nici o !osibilitate ca sa sca!e. 3i o data !rins= 0a
!ro0oca un lant de arestari= care 0or merge !%na la !ro-esorul ,roto!o!escu si
!%na la Bucuresti. 4rganizatia de Arad -acuse o imensa greseala trimit%nd sa
treaca -rontiera un om bolna0 si urmarea ei 0a -i destramarea ntregului nostru
sistem de legaturi din tara= cladit cu at%ta truda si at%tea riscuri.
C%ti oameni nu 0or -i arestati= schingiuiti si chiar ucisi< Adeseori= n lu!ta noastra
clandestina= din cauza unei greseli elementare= a unui singur om= au cazut
organizatii ntregi si !lanuri marete au -ost date !este ca!.
*ucrurile s-au !etrecut n tara e2act asa cum mi le imaginasem. Ca!turarea lui
?edes= !e la nce!utul lunii /ecembrie 1(3(= a determinat 3iguranta sa de!laseze
ntreaga mobila de la Bucuresti !entru continuarea cercetarilor. 3e banuia ca s-a
dat de urmele retelei !e care o lasasem noi n urma. *a chestura !olitiei
6imisoara= ?edes a -ost chinuit mai multe zile !entru a s!une cine l-a a7utat sa
treaca. A rezistat eroic= a ncercat chiar sa se sinucida= !entru a nu-si trada
camarazii. /ar n cele din urma i-au 0enit de hac. A s!us !e unde a trecut si !rin
cine. Cel denuntat era 9hita Ciorba= din Comlosul +are. /e la 9hita Ciorba= s-a
urcat -irul la laborantul !ro-esorului ,roto!o!escu= si de la acesta la !ro-esor.
4data cu ,roto!o!escu a -ost arestata si sotia lui= /oamna *iliana ,roto!o!escu.
.ici inginerul .icolau nu a sca!at. *a !erchezitia n casa sotilor ,roto!o!escu s-a
gasit cartea !ostala cu salutari= trimisa de .icolau de la Bucuresti. Inginerul a -ost
ridicat de la Bucuresti si adus la 6imisoara !entru ancheta si con-runtari.
,aralel= s-a desco!erit si o alta !ista. n 6imisoara= a0eam ;o hazda de hoti;= sau
;ca0oul;= cum se mai numea n limba7ul studentilor de la ,olitehnica. 1ra o
camera la subsol= nchiriata de un student= !e strada /ecembrie nr.33. Rezistase
la toate raziile si descinderile. Aici m-am ada!ostit si eu c%te0a zile si tot aici a
locuit si ?edes= !%na la !lecarea lui n Iugosla0ia. *A ancheta= ?edes a declarat si
locul unde a stat. /in acest !unct a !ornit o noua serie de arestari= care s-au
e2tins n gru!ul studentesc legionar si ntre muncitorii legionari. Au -ost arestati
Ica 6anase= 6otoescu= 3imicin= Basiu= 5oale= Craicio0ici= 4lteanu si altii. Contra
acestui gru!= ancheta a luat un alt curs. Chestiunea retelei de trecere a -rontierei
cazuse !e al doilea !lan. 1i au -ost groaznic schingiuiti !entru a declara echi!ele
ce s-au constituit !entru uciderea Regelui Carol. ntr-ade0ar se -ormase ceste
echi!e= dar -ara un !lan= -ara o actiune hotar%ta= -ara un termen.
Au 0orbit ntre ei= g%ndindu-se la e0entualitatea unei 0izite a Regelui Carol la
6imisoara. .u se concretizase nimic. /ar autoritatile de la Bucuresti= care
-acusera amara e2!erienta cu +iti /umitrescu= un necunoscut= aceste marturisiri
luau !ro!ortiile unui com!lot. 1i erau cu at%t mai s!eriati de cele desco!erite cu
c%t organizarea acestor echi!e a0usese loc ndata du!a masacrele din 3e!tembrie.
Baia de s%nge din toamna nu !rodusese e-ectul dorit de gu0ernanti= adica nu
bagase groaza n restul de legionari= determin%ndu-i sa nceteze orice o!ozitie
contra regimului.
*ucrurile nu s-au o!rit aici. Cercetarile s-au e2tins n 7udetul 6imis=
desco!erindu-se noi -iliere= care duceau si n 7udetele n0ecinate= Caras si 3e0erin.
.ici 7udetul Arad nu -usese crutat.
9u0ernul a intrat n !anica c%nd autoritatile locale au desco!erit un alt com!lot
!entru asasinarea Regelui Carol n 7udetul ?unedoara. Cam n acelasi tim!= un
gru! de muncitori de la 3imeria= im!ortant nod de cale -erata= luasera hotar%rea
sa m!uste !e Regele Carol cu !rile7ul unei 0izite ce acesta !roiecta sa o -aca la
-abrica de arme Cugir. .imeni nu stia de acest lucru. 1ra o initiati0a a lor.
Brigada mobila s-a de!lasat imediat la /e0a= unde au -ost concentrati toti
legionarii din 7udet. Cu o rara salbaticie= s-au na!ustit asu!ra oamenilor=
bat%ndu-i no!ti de-a r%ndul !entru a declara !artici!area lor la com!lot. Cu acest
!rile7 a -ost ridicata !entru a doua oara si sotia mea si tinuta a!roa!e doua
sa!tam%ni la chestura /e0a= unde i se cerea sa declare daca stie ce0a de mine.
Arestarile si anchetele au a0ut un crescendo= care a culminat ntre Craciun si Anul
.ou. ndata du!a Anul .ou= s-a simtit o slabire a !rigoanei. 'enisera noi ordine
de la Bucuresti. 6endinta generala a gu0ernului de a se gasi o acomodare cu
legionarii a a0ut e-ect si asu!ra acestor arestari. n alte m!re7urari= o !arte ar -i
-ost ucisi -ara 7udecata= altii condamnati la !ede!se grele= iar altii internati n
lagare.
+ai nt%i legionarii nchisi au obser0at ca nu se -ac noi detineri. ,e la boboteaza
au -ost eliberati ma7oritatea celor nchisi. .u au -ost retinuti dec%t cei direct
amestecati= -ie n organizarea trecerilor de -rontiera -ie n echi!ele de razbunare.
9ru!ul acesta se com!unea din inginerul .icolau= !ro-esorul ,roto!o!escu= /r.
+oldo0an= tatal si -iul= !lus studentii si muncitorii im!licati n com!lot. #n alt
indiciu de schimbarea climatului a -ost ca acest gru! a -ost trans-erat de la
Chestura= unde -usesera batuti si schingiuiti= la nchisoarea +ilitara= unde s-au
bucurat de un tratament mai bun. n aceeasi nchisoare au -ost adusi a!oi si cei
triati din 7udetele ?unedoara si Arad= destinati a -i dati n 7udecata. 3i aceste
7udete marea ma7oritate au -ost trimisi acasa= nainte de Boboteaza.
ntr-o zi si -ace a!aritia la nchisoare ,am-il 3eicaru= dorind sa 0orbeasca cu
gru!ul legionar. .u a !utut 0orbi dec%t cu !ro-esorul ,roto!o!escu= !entru ca
nui-a dat 0oie ,resedintele 6ribunalului +ilitar. A dat asigurari !ro-esorului
,roto!o!escu ca el a inter0enit la gu0ern si la Rege !entru eliberarea lor -ara
7udecata si !rocese. 3i-a e2!rimat admiratia !entru tinuta gru!ului legionar din
9ermania= care nu a luat bani de la .emti. #nul singur= s!unea el= 'ictor 'o7en= a
acce!tat sa intre n solda gu0ernului german. ,am-il 3eicaru se re-erea !robabil la
-a!tul ca 'o7en intrase ca -unctionar la +inisterul ,ro!agandei. A mai s!us ca
situatia s-a schimbat si ca n cur%nd 0or -i chemati sa 7oace un rol !olitic.
9eneralul /ragalina= 3e-ul Regiunii militare= a inter0enit si el la +inisterul de
Interne= 9helmegeanu= !entru ncetarea urmaririlor contra gru!ului legionar din
6imisoara. /oamna ,roto!o!escu= eliberata mai de mult= tinea legatura cu
9eneralul /ragalina si !rin ea cei nchisi erau in-ormati de e0olutia situatiei
!olitice si de inter0entiile -acute n -a0oarea lor la Bucuresti.
9u0ernul era hotar%t sa ncheie !rigoana contra legionarilor= dar din moti0e de
!restigiu si !entru a nu -i inter!retata atitudinea lui dre!t semn de debilitate= a
lasat ca ancheta sa-si urmeze cursul ei normal. A 0enit un 7udecator de instructie
de la Craio0a= 'asilescu= o-iter de rezer0a= care s-a !urtat e2traordinar de corect.
3e 0edea ca are instructiuni de la Centru sa nu bruscheze !e incul!ati. /e -a!t nu
mai ancheta el= ci lasa !e legionari sa-si s!una !asurile si sa-si moti0eze
atitudinile. 1l s-a multumit sa ia note si sa-si -aca ra!ortul. Ca urmare a 0izitei
lui= cu trei sa!tam%ni nainte de ,asti= din lotul de legionari concentrati la
6imisoara= au mai -ost eliberati o !arte si nu au mai ramas dec%t 11= !resu!usi a -i
!rinci!alii res!onsabili. ntre ei si !ro-esorul ,roto!o!escu. n +artie sunt
lagarele. 1ra semn ca se a!ro!ia si eliberarea lor. 3toicanescu= eliberat de cur%nd=
0enise sa-i 0iziteze= s!un%ndu-le ca at%t el c%t si alti -runtasi legionari au s!us lui
9helmegeanu chestiunea lor si eliberarea lor e iminenta. .u li s-a nchis dosarul=
ci a -ost o eliberare !ro0izorie. /ar la scurt inter0al du!a ,asti= au a!arut doua
secrete care i-au scos de sub orice urmarire.
8 $ ,.3+a &. *r!.+a+i,!
3!re deosebire de comunism si alte organizatiuni !olitice cu caracter
international= miscarile nationaliste n-au a7uns la nici o constiinta comuna a
destinului lor. .u-si recunosc su-icient nrudirile de conce!tie. Aceasta li!sa de
solidaritate !e !lan de solidaritate !e !lan ideologic si !olitic le -ac ina!te sa-si
coordoneze !lanurile si actiunile. Cauzele dezordinii care domneste n tabara
nationalista sunt multi!le. ,robabil ca sta n natura miscarilor nationaliste sa nu
se !oata gru!a ntr-o entitate su!erioara.
,robabil ca la mi7loc este li!sa de maturitate !olitica= -iind recent a!arute= ceea ce
le m!iedica sa-si recunoasca interesele comune. /aca ne re-erim la
res!onsabilitatile istorice ale acestei carente= ele re0in n ntregime -ostelor 3tate=
9ermania si Italia= care au !arasit linia re0olutiilor nationaliste= las%ndu-se
antrenate si coru!te de im!erialismul burghez.
9u0ernul rom%n care ne !rigonea si camarazii din tara si imaginau ca legionarii
re-ugiati n 9ermania se bucura nu numai de os!italitatea gu0ernului german=
dar suntem sustinuti cu bani= arme si alte mi7loace !entru a dar%ma regimul
carlist. As scrie istoria -ara res!ectul ade0arului= daca n-as recunoaste ca noi am
dorit acest s!ri7in si am ncercat chiar sa-l obtinem. .u reclamam a7utorul
!artidului national-socialist n calitate de n-r%nti= de umili !ostulanti= sau de
oameni care si nchiriaza ser0iciile= ci l !retindeam n numele comunitatii de
idealuri. A7utorul solicitat l consideram un act de camaraderie si de 0iziune
!olitica= ca oameni care a!artinem aceluiasi -ront si a caror lu!ta= n ultima
analiza= ar -i bene-iciat ntreaga lume nationalista.
Corneliu Codreanu niciodata nu ceruse nimic nici de la Roma si nici de la Berlin.
nainte de !rigoana e2ista nsa o !uternica organizatie legionara= care si !rocura
mi7loacele -inanciare din !ro!ria ei acti0itate si dez0oltare. 4rice crestere de
membri= a0ea e-ecte si n casa miscarii. /ar= din 5ebruarie 1(3&= de c%nd
!artidele !olitice au -ost interzise n Rom%nia si miscarea a trecut n -aza
clandestinitatii= nu se mai !utea aduna sume im!ortante de bani. 3cazuse si
numarul legionarilor acti0i si nici !olitia nu !ermitea colectarea de bani. .ici
arme nu ne !uteam !rocura= caut%ndu-le !rin !oduri sau !e la indi0izi
singuratici. Riscurile erau imense si tot ce-am adunat n -aza 1(3&-1(3( cazuse n
m%inile dusmanului= n cursul di0erselor !erchezitii si arestari. ,entru a
ntre!rinde un atac -rontal contra regimului a0eam ne0oie de un stoc initial de
arme= cu care sa -acem !rima bresa n dis!oziti0ul lui de a!arare.
Constient de aceasta situatie !recara= Comandamentul legionar de la Berlin a
nsarcinat n 0ara anului 1(3(= s-%rsitul lui Iulie-nce!utul lui August= !e 'ictor
'o7en sa tatoneze !osibilitatea unui e0entual s!ri7in material n cercurile militare
ale regimului. 'o7en !retindea ca are legaturi im!ortante= care duceau !%na la
Heitel. A-irmatia lui nu am !utut-o 0eri-ica niciodata= !entru ca 'o7en nu
introducea !e nimeni !e -irul lui. Cert este ca la a doua sedinta a
Comandamentului= 'o7en s-a ntors cu un ras!uns negati0. 9u0ernul german nu
se amesteca n !olitica interna a altor 3tate si nici nu s!ri7ina miscari nationaliste
din alte tari.
,e ei i intereseaza numai o miscare nationalista care ;!rin !ro!riile mi7loace;
cucereste !uterea n 3tat= cum a -ost -ascismul sau national-socialismul. 4
miscare !olitica ce trebuie sustinuta din a-ara nu-i intereseaza= !entru ca nu are
radacini n !o!or. Cu aceasta e2!licatie= cercurile germane ne in0ita sa ne
rezol0am singuri= cum 0om sti= !roblema !olitica din Rom%nia= -ara amestecul
lor.
/u!a sosirea mea din Iugosla0ia= am considerat nchisa aceasta !osibilitate si
chiar !ericulos de a -i redeschisa= din cauza statutului nostru !recar de re-ugiat
!olitic.
Ce a7utor !uteam s!era de la un gu0ern care ne tinea sub su!ra0eghere=
oblig%ndu-ne sa ne !rezentam sa!tam%nal la !olitie si sa seman ntr-o condicuta<
9u0ernul 9erman nu numai ca nu era dis!us sa ne acorde 0reun s!ri7in= dar= !rin
limitarea libertatii noastre de miscare n interiorul Reichului si n a-ara= ridicase o
serioasa !iedica n calea !lanurilor noastre.
3!iritul de sacri-iciu= n slu7ba oricarei credinte= !rin natura lui merita sa -ie
res!ectat= dar este mai mult usor de lu!tat= cum este cazul comunistilor= ca
membru al unei organizatii internationale= care dis!une de legaturi n toata
lumea si de mi7loace materiale din abundenta= dec%t ca membru al unei miscari
nationaliste= ale carei !osibilitati sunt limitate la ceea ce nsasi !oate sa !roduca.
+i7loacele noastre= c%nd am nce!ut sa edi-icam !iesa cu !iesa noul !lan= erau ca
si ine2istente. ,entru alti re0olutionari sau oameni trimisi n misiuni !ericuloase=
!artea tehnica a misiunii lor este cel !utin rezol0ata> din ca!ul locului bani= arme=
h%rtii= gazde si alte legaturi nu mai constituiau o !roblema. 4amenii !lecau cu
acest echi!ament initial= care nu li!sea niciodata.
,entru noi= nsasi a!ro!ierea de obiecti0= strabaterea eta!elor de drum !%na n
tara= re!rezenta un e-ort considerabil. Re0olutia nu se !utea -ace de la Berlin. #n
ban adunat cu truda= un !asa!ort= un !istol= luau !ro!ortii gigantice= de0enind
eta!e ale bataliei -inale. .umai !erse0erenta noastra !utea sa ni le !rocure. .oi
nu a0eam bani= nu a0eam h%rtii de trecerea -rontierei= nu a0eam arme= si !e
deasu!ra ne a-lam si sub su!ra0egherea 9esta!o-ului.
Cum am rezol0at aceste chestiuni !reliminare= sim!le n a!arenta= dar colosal de
im!ortante !entru noi<
,entru alimentarea -ondului de actiune= toti camarazii atasati gru!ului de actiune
contribuiau cu cinci marci lunar. /in munca n -abrica= ei c%stigau a!ro2imati0
4) de marci lunar= din care si !lateau chiria si ntretinerea. 6raian Borobaru era
casierul gru!ului. /in cotizatii am reusit sa str%ngem !%na la nce!utul lunii
A!rilie= 1.$)) de marci. 1ra ridicol de !utin. ,onta 0ine cu o idee. 1l cunostea !e
un industrias= 4tt= !ro!rietarul editurii si ntre!rinderii ti!ogra-ice Braun I Co.
Cu recomandatia lui ,etre ,onta au intrat lucratori la Braun I Co. @ 3multea=
Rotea= 3eitan= 1ugen 6eodorescu= *aurentiu 'eres si ,etrascu.
@ Ce-ar -i= mi s!unea ,onta= daca i-as cere sa ne m!rumute cu 2).))) marci=
asigur%ndu-l n schimb= ca daca 0om birui= n a-ara de restituirea banilor= l 0om
a7uta sa-si deschida o ntre!rindere ti!ogra-ica n Rom%nia< n caz ca nu a0em
noroc= cu munca mea B,onta era desenator artistic si a0ea legaturi de a-aceri cu
4ttD i garantez restituirea sumei n c%ti0a ani.
@ Bine= ncearca= i-am ras!uns lui ,onta= dar sa nu su-li o 0orba des!re ce a0em
sa -acem cu acesti bani.
3!une-i ca sunt !entru acti0itatea noastra !olitica n strainatate.
*a nt%ia ntre0edere= 4tt era dis!us sa ne m!rumute suma ceruta. /ar la a doua
ntre0edere a batut n retragere. /esi este !lin de buna0ointa= nu are suma
dis!onibila. 4tt ceruse in-ormatii des!re noi= de la !artid= si !robabil -usese
s-atuit sa nu-si bage banii ntr-o ntre!rindere nerentabila si -ara !ers!ecti0e.
Amar%t de acest insucces= ,etre ,onta a -acut atunci un gest de neuitat>
economiile -amiliei lui= 0reo 1.3)) de marci= le-a scos din banca si ni le-a !us la
dis!ozitie. Cu a7utorul lui ,onta= ;comoara; noastra= cum o numeam= se ridica la
0reo 3.))) de marci. /in aceasta suma trebuia sa aco!erim calatoria cu trenul
!%na n Iugosla0ia= gazduirea n Banatul s%rbesc si asezarea noastra n Rom%nia
la locuri sigure.
,aralel cu str%ngerea banilor se mai i0ea si o alta !roblema> schimbarea marcilor
n de0ize--orte. +arcile germane= din cauza razboiului= nu a0eau cautare !e
!ietele straine si ne era teama sa nu ram%nem cu ele n buzunar.
,rin legionarul Adrian Bratianu= anga7at la Radio-Berlin= am reusit sa cum!aram
de la niste bulgari= cunostinte de-ale lui= care lucrau tot la Radio= 1)) de dolari
americani n moneda marunta= e2celenta !entru sco!urile noastre. 6ra-icul de
de0ize se !ede!sea !e atunci cu moartea n 9ermania sau= n cel mai -ericit caz=
cu internarea ntr-un lagar de concentrare. 4 alta sursa de schimb ne-a o-erit-o=
-ara sa stie= ,reotul Borsa. Acesta !rimise de la 3turdza= c%nd -usese la
Co!enhaga= o suma a!reciabila n lire sterline si coroane daneze= !entru ne0oile
gru!ului. /es!artindu-se de gru!= el cheltuia acesti bani !entru ne0oile lui
!articulare si !entru !ro!ria lui actiune !olitica. ,entru e-ectuarea schimbului=
-acea a!el la inginerul .egoescu= un legionar stabilit de multa 0reme la Berlin= ca
re!rezentant al unor -irme din tara. .egoescu ne o-erea noua s!re cum!arare
lirele !arintelui= !latindu-i-le= binenteles= asa cum era !retul n comertul negru.
4!eratia a durat toata iarna= caci ,arintele nu schimba lirele dec%t una c%te una=
ca sa-si economiseasca banii. n total am achizitionat 2) de bancnote de o lira
sterlina. 6recerea -iecarei lire din buzunarul ,arintelui n buzunarul gru!ului era
salutata cu sal0e de bucurie de cei initiati.
*irele si dolarii au -ost scosi din casieria obisnuita si bine ascunsi de ,etre ,onta=
!entru a nu -i gasiti la 0reo !erchezitie.
4 chestiune mult mai com!licata dec%t aceea a banilor era a !asa!oartelor. n
!lanul de actiune era !re0azut ca granita germana sao trecem cu !asa!oarte. .u
!uteam risca o con-runtare cu !olitia germana= caci os!italitatea Reichului era
conditionata de !rezentarea legionarilor sa!tam%nal la ,olizeire0ier-ul din raza
unde locuiam. /ar de unde sa ne !rocuram !asa!oartele< .oi nu a0eam dec%t
;5remden!ass; si !e aceste documente nici #ngaria nici Iugosla0ia nu ne-ar -i
eliberat 0ize. 3ingura !osibilitate de a !utea !atrunde n aceste tari era sa ne
substituim altor cetateni rom%ni a-lati n 9ermania. *a nce!ut am crezut ca 0om
gasi su-iciente !ersoane= mai ales !rintre studenti= dis!usi sa ne cedeze
!asa!oartele lor. /ar c%nd am nce!ut sonda7ele= m-am izbit !retutindeni de
re-uzuri. 4amenii banuiau la ce le -olosim si nu 0oiau sa -ie amestecati n
chestiuni gen +iti /umitrescu. /u!a multe iscodiri si multe re-uzuri= am !us
m%na abia !e !atru !asa!oarte rom%nesti= din cercul !rietenilor miscarii> de la
doua doamne= sotiile camarazilor Bratianu si Boaru= si de la doi studenti din
Berlin= A0ram si Banciu. Cu al meu= !e care l a0eam mai de mult=
!e numele de 4tto 3chneider= !osedam n total cinci !asa!oarte= -oarte !utine n
ra!ort cu numarul legionarilor destinati sa !artici!e la actiune.
,entru nlocuirea -otogra-iilor de !e !asa!oarte cu noii lor titulari= am a0ut iarasi
multa bataie de ca!. ,entru nt%ia oara sa0%rseam ast-el de o!eratii. Arta
-alsi-icarii documentelor= at%t de ras!%ndita n toate cercurile de cons!iratori
internationali= noua ne era necunoscuta. .e-a sal0at din ncurcatura tot ,etre
,onta. .ici el nu se !rice!ea= dar cum era desenator= du!a c%te0a sa!tam%ni de
e2!erienta a de0enit maestru. ,asa!oartele rom%nesti a0eau doua stam!ile= una
seaca si alta cu cerneala. 3tam!ilele de cauciuc le-a con-ectionat relati0 re!ede=
dar cea de !lumb i-a scos !eri albi. /e c%te ori nu i s-a s!art -orma de !lumbG .u
a reusit dec%t du!a zeci de ncercari nesabuite= n care tim! si-a lasat total n
!arasire ocu!atiile din care-si c%stiga e2istenta. 5inalul o!eratiei l-am sarbatorit
ca un mare trium- al gru!ului de actiune= cu un !ahar de 0in= ridicat n cinstea lui
,etre ,onta= eroul ntre!rinderii.
+ai ram%nea o ultima greutate de nde!artat. Cum sa ne sustragem de sub
0igilenta 9esta!o-ului< nca de la ntoarcerea noastra la Berlin luasem c%te0a
masuri de !recautiune= !entru orice e0entualitate. Cum locuiam la ,etre ,onta=
am tot am%nat sa ma !rezint la ,olizei-re0ier-ul res!ecti0 !entru nde!linirea
-ormalitatilor cu condicuta= cum era ordinul de la ,olizei-!rJsidium. /in
am%nare n am%nare= m-am a!ro!iat de data !lecarii= nc%t !roblema dis!aritiei
mele de la Berlin se rezol0ase de la sine. Acelasi !rocedeu l-a utilizat Boian. /ar
mai e2istau alti camarazi care nu se !uteau !re0ala de aceasta li!sa de control=
-iind nscrisi n registrul !olitienesc.
,entru acestia am imaginat un alt sistem. Cei destinati sa !lece n !rima serie= 0or
!arasi Berlinul= mut%ndu-se n alte orase. #rm%nd acest consemn= Rotea si
3multea s-au mutat la 'iena= -iind gazduiti de bunul nostru !rieten Cerna. Rostul
!lecarii lor nu era cunoscut n gru!ul mare= crez%ndu-se ca ntr-ade0ar oamenii
0or sa schimbe !eisa7ul berlinez cu 'iena= !entru cine sti ce moti0e.
Ceilalti= care nu !uteau utiliza acelasi !rocedeu -ara a trezi banuielile= ,etrascu=
6eodorescu= 0or recurge la schimbarea domiciliului lor n raza Berlinului.
+ut%ndu-se dintr-un ,olizei-re0ier ntr-altul= nada7duiam sa-si !iarda urmele n
desisul -ormalitatilor.
19 L!*am6$+.,
A!ro!iindu-se momentul !lecarii= am con0ocat !e toti legionarii din gru!ul de
actiune ntr-o sedinta solemna la ;bo7deuca; lui Rotea si 3multea= !entru a
de!une un legam%nt de lu!ta. 6e2tul a -ost redactat de mine si a -ost transcris !e
o h%rtie s!eciala si cu caractere artistice de catre ,etre ,onta. /u!a deschiderea
sedintei= si o scurta cu0%ntare a mea= n care am subliniat uriasa ras!undere ce
a!asa !e umerii nostri= am citit legam%ntul si toti cei !rezenti l-au re!etat du!a
mine= n !ozitie de onor. A urmat semnarea documentului.
*egam%nt
n -ata ncercarilor de ademenire si ale tuturor uneltirilor dusmane= care
urmaresc nimicirea s!iritului ade0arat al +iscarii *egionare re!rezentat !rin
Corneliu Codreanu si Ion +otaE n -ata miseliei unor legionari care s-au !us n
slu7ba tradarii de neam si *egiune= gru!ul de camarazi a-lat astazi m!reuna
hotaraste sa se m!otri0easca cu toata energia si sa continue lu!ta cu cea mai
mare n0ersunare.
.e legam n -ata mormintelor noastre scum!e= care ne lumineaza drumul ca niste
-aclii uriase !este 0eacuri= sa nu !arasim niciodata linia lui Corneliu Codreanu.
Credem -ara so0aire n 0ictoria de!lina a lui Corneliu Codreanu si !entru a o
c%stiga nu ne !oate n-ricosa nici o !rime7die si nici o greutate nu ne !oate sta n
cale.
'om razbuna -ara crutare si -ara mila !e toti cei care au cazut= !e toti cei care au
-ost chinuiti= !e toti cei bat7ocoriti si ntemnitati si 0om !ede!si toate uneltele
dusmane din mi7locul nostru ca sa ram%na e2em!lu de strasnicie n istorie.
'rem sa ntemeiem o Rom%nie legionara= asa cum a -ost nteleasa n mintea lui
Corneliu Codreanu= si sa ridicam neamul rom%nesc la constiinta misiunii sale !e
acest !am%nt.
Acum c%nd su-letele noastre sunt !regatite !entru o noua lu!ta= /umnezeu si
Arhanghelul +ihai sa binecu0%nteze steagurile 9arzii de 5ier si sa le !oarte s!re
naltimile biruintei si ale gloriei.
6raiasca legiuneaG
Berlin= 1$ +artie 1(4)
?oria 3ima
'irgil +ihailescu
Ilie Rotea
.icolae ,etrascu
.icolae 3eitan
Ioan Boian
,etru ,onta
,o!a Ioan
'aleriu 'intan
Ale2andru ,o!o0ici
6olcea Ioan
6raian Borobaru
9a0agina Iosi-
Ilie 3multea
'asiu Iosi-
.ic.I.Cracea
4cta0ian Rosu
1ugen 6eodorescu
Cu de!unerea legam%ntului intram n -aza de realizare a !roiectului. ndata du!a
aceasta solemnitate= au nce!ut !rimele miscari n gru!= n 0ederea camu-larii
!lecarii s!re tara.
A -ost ultima oara c%nd ne-am nt%lnit cu totii. A -ost un -el de ;Cina cea de taina;
!entru gru!.
Am luat masa m!reuna= domnind ca de obicei multa animatie si caldura. 6otusi
se schimbase ce0a n atmos-era gru!ului.
9%ndurile tuturor erau absorbite de ntoarcerea n tara= n mi7locul !rime7diilor=
de unde abia sca!asera cei mai multi= trec%nd la doi !asi de moarte. mi !limbam
ochii de la unul la altul> c%ti 0or mai -i n 0iata !este un an < 6ineretea= 0ite7ia si
!uterea lor de daruire i m%nau !e toti ntr-acolo> s!re n-runtarea marelui risc.
6ot n aceasta !erioada= Ilie 3multea are un moment de ins!iratie -ericita si
reuseste sa e2!rime n c%te0a stro-e starea noastra su-leteasca de atunci. ,oezia
era de buna calitate= dar nu s-a !utut ncetateni n lumea legionara din cauza
melodiei alese= c%ntecul german ;9egen 1ngelland;.
Iata aceste 0ersuri>
Astazi am !lecat din nou la lu!ta
?otar%ti sa nu mai dam-na!oi.
8ert-a 0oastra se nalta s-%nta=
Camarazi iubiti= 0enim la 0oi.
.oi ne daruim
3a slu7im mereu
Altarul 3-%nt=
/e crez legionar=
Ca!itane= Ca!itane=
n 0eci !e drumul=
,e drumul tau.
11 Moar+!a Pro:!"or.,.i Na! Io$!"&.
n mi7locul !regatirilor !entru !lecare= cade ca un trasnet 0estea mortii
!ro-esorului .ae Ionescu. n 15 +artie 1(4) nu dis!aruse numai un mare -iloso-
si un mare dascal al generatiei= ci si o mare s!eranta a *egiunii deca!itate. A -ost
o lo0itura care ne-a buimacit= az0%rlindu-ne n cele mai amare re-le2ii asu!ra
sortii 0itrege.
/u!a masacrele din 3e!tembrie 1(3(= gru!ul din Berlin n-iri!ase multe nade7di
n 7urul numelui sau. ,restanta intelectuala a !ro-esorului si taria lui de caracter=
do0edita n cursul !rigoanei carliste= l destinau sa 7oace un im!ortant rol n -aza
!olitica ce se a!ro!ia cu !asi re!ezi.
.ae Ionescu ntrunea n !ersoana lui doua nsusiri greu de gasit m!reuna> o
inteligenta neegalata n toata generatia lui= nzestrata cu 0aste resurse culturale=
si un d%rz lu!tator !entru cauza neamului sau.
/in tara mai -useseram in-ormati ca moartea !ro-esorului nu -usese naturala= ca
su-erind -iind de inima= cine0a din a!ro!ierea lui i-ar -i administrat medicamente
neindicate bolii lui= !ro0oc%ndu-i decesul. Aceasta !ersoana= sus!ecta de a-i -i
grabit s-%rsitul= a0ea legaturi cu ,alatul si ar -i sa0%rsit atentatul du!a sugestiile
camarilei= n schimbul unei im!ortante sume de bani. /ar chiar daca aceasta
in-ormatie nu ar -i -ost ade0arata= !ro-esorul .ae Ionescu tot asasinat a murit.
1l a -ost o 0ictima a razbunarii carlisto-lu!esciene. #n om de o 0ibratie
intelectuala si s!irituala de intensitatea lui = era destinat sa se consume re!ede
-iziceste= du!a lunga lui detentiune de lagar= de a!roa!e doi ani= si n conditii de
izolare totala de restul gru!ului.
/uminica= 24 +artie 1(4)= gru!ul din Berlin a tinut o sedinta de comemorare a
!ro-esorului .ae Ionescu= la Amalienho-. 5igura ilustrului dis!arut a -ost e0ocata
de Constantin ,a!anace.
4 durere nesta0ilita !usese sta!%nire !e toti. #nul dintre !utinii su!ra0ietuitori
ai marii e!oci legionare luase drumul s!re cele eterne= tocmai c%nd *egiunea a0ea
mai mare ne0oie de s-atul si e2!erienta lui.
.ae Ionescu era bine 0azut n s-erele !olitice din 9ermania. n e0entualitatea
unei crize a regimului carlist= era un om indicat sa trateze o noua -ormula !olitica
ntre miscare= ,uterile A2ei si Regele Carol.
/ar .ae Ionescu a0ea n acelasi tim! con0ingeri in-le2ibile -ata de anumite
e2igente nationale= ceea ce l con0ertea ntr-un !artener di-icil !entru ,alat. /e
aceea e 0erosimila i!oteza su!rimarii lui de camarila nainte sa se !roduca
scadenta -atala a tuturor erorilor si crimelor regimului. 5ireste ca *egiunea ar -i
a0ut o ncredere totala n .ae Ionescu= du!a stralucitul e2amen de credinta si
de0otament ce l-a dat n lagar= daca ar -i -ost chemat de e0enimente sa trateze
succesiunea regimului.
n 3e!tembrie 1(3(= du!a caderea lui Calinescu si masacrele care au urmat=
a-l%ndu-ma la Bucuresti= am 0oit sa-l scot din tara= lu%ndu-l cu mine n
9ermania.
1ra o ntre!rindere grea= dar n -ata marilor !ierderi ce le-am su-erit= ma
g%ndeam ca re-ugiul lui la Berlin ar constitui un !uternic re0iriment !entru tara
si *egiune. I-am m!artasit inginerului .icolau= care conducea organizatia
clandestina a ;Razletilor;= ideea mea. 1l s-a interesat= s-a consultat si cu alti
camarazi= si la !ro2ima nt%lnire mi-a s!us ca ;ra!irea; !ro-esorului e
irealizabila. +ai nt%i e greu sa te a!ro!ii de el= desi se a-la n libertate= !entru ca
e urmarit mereu de agenti.
1u nsumi m-am con0ins de cele s!use de .icolau. 4data= nt%lnindu-l
nt%m!lator !e Calea 'ictoriei= n dre!tul ,alatului ,ostelor= eram !ersecutat de
g%ndul sa-l agreez.
/ar uit%ndu-ma mai bine n s!atele lui= am 0azut o !ersoana ce se tinea ca scaiul
du!a el. mi mai s!unea .icolau ca !ro-esorul e im!racticabil !entru atare
o!eratii. n 7urul lui sa gasesc !ersoane care ar 0orbi sau ar da imediat de aceasta
lume< .ici el si nici alti camarazi nu cuteaza sa se a!ro!ie de el= necum sa-i
!ro!una e0adarea din tara.
n cursul sedintei de la Amalienho-. ma g%ndeam la !lanul meu de atunci si acum
mi !area rau si mi -aceam n0inuiri ca nu am ncercat im!osibilul sa-l sal0ez.
/ar= !resu!un%nd ca ar -i a7uns !%na la 6imisoara= !utea !ro-esorul sa su!orte o
trecere a -rontierei= cu inima lui slabita<
1( D!"+i$#!r!a
/estinderea este e2!resia ncetatenita n limba7ul legionari !entru a denumi
!erioada n care regimul carlist a nce!ut sa slabeasca !rigoana contra
legionarilor si sa caute o a!ro!iere de miscare. Regele Carol a -ost obligat la
aceasta schimbare de !olitica interna din cauza !resiunii e0enimentelor e2terne.
#n 3tat mic sau mi7lociu nu !oate -i gu0ernat n chi! tiranic dec%t at%ta 0reme c%t
se bucura de !ace la hotare. /e ndata ce este amenintat din a-ara= orice regim de
dictatura nce!e sa se clatine.
/obor%rea ,oloniei n 1& zile a dat de g%ndit Regelui. 5ara ndoiala armata
-ranceza era nca intacta si nimeni nu banuia la acea data sa ca!ituleze n sase
sa!tam%ni. n linia +aginot si !usese si Regele nade7di. /aca nsa 0a ceda si
aceasta bariera masinii de razboi germane= e ine0itabila a!ro!ierea Rom%niei de
9ermania. n acest caz= socotea Regele= schimbarea !oliticii noastre e2terne nu se
0a !utea -ace cu lagarele si nchisorile !line de legionari.
/estinderea era !lanuita !e lunga durata. nainte -aza tatonarilor= a!oi= !rin
concesiuni reci!roce= sa se creeze un climat de ncredere ntre cele doua !arti=
!entru ca la urma= daca 0a -i ne0oie= sa se a7unga chiar la o colaborare n gu0ern.
,rimele ncercari de a sonda o!inia legionarilor= n 0ederea unei a!ro!ieri= s-a
-acut sun gu0ernul Argetoianu. Acest gu0ern a ncheiat re!resiunea s%ngeroasa a
gu0ernului !recedent= Argesanu= ucig%nd !e toti acei legionari care= n noa!tea
macelului. n-au !utut -i gasiti la locurile unde erau indicati ca se a-la du!a listele
ntocmite de 3iguranta. ,entru ca initiati0a gu0ernului sa nu -ie considerata un
act de slabiciune de catre legionari= s-a dat mandat 9eneralului 9abriel
+arinescu= +inistrul 4rdinii ,ublice= sa ncea!a discutiile cu miscarea= adica
aceluia care a0usese ras!underea directa a e2ecutiilor sin 3e!tembrie. Calaul era
chemat sa deschida 0ictimelor ramase n 0iata !oarta s!re libertate.
9u0ernul Argetoianu nu a0u 0iata lunga. Chemarea lui 6atarascu la !utere= la 24
.oiembrie 1(3(= era un indiciu al schimbarii de atitudine a Regelui 9abriel
+arinescu= +inistrul 4rdinii ,ublice. 4data cu !lecarea 9eneralului +arinescu=
acest minister= creat sub dictatura Regelui Carol= a -ost si des-iintat si atributiile
de !astrare a ordinii !ublice au re0enit +inisterului de interne= ncredintat acum
lui +ihail 9helmegeanu= un om mai !onderat. Aceeasi soarta a m!artasit-o si
'ictor Iamandi= -ostul +isitru de 8ustitie= -rate de cruce cu Armand Calinescu n
urzirea !rigoanei contra legionarilor. nlaturarea acestuia s-a -acut sub -orma
naintarii lui n cadrul consilierilor regali.
,rin aceste eliminari= Regele 0oia sa inaugureze era noua= arat%nd legionarilor ca
e dis!us sa !una ca!at !rigoanei si numai de ei de!inde ca sa !rinda ramura de
maslin ce li se ntinde. /ar Regele mai urmarea si altce0a !rin nlaturarea lui
Iamandi si 9abriel +arinescu> sa se des!arta ncet de toti acei colaboratori care i-
au ser0it ca unelte n cursul !rigoanei si care acum= de0enind o !o0ara= !rezenta
lor n gu0ern ar -i !ericlitat interesele 6ronului. 6otusi structura generala a
regimului n-a su-erit nici o alterare. 9eneralul +arinescu ram%ne mai de!arte ca
,re-ect al ,olitiei Ca!italei si ntre a!aratul de re!resiune se a-la la locul lui.
Regele Carol s-a anga7at n directia destinderii cu multa !rudenta= !as cu !as=
tin%nd -erm n m%na -r%nele gu0ernarii.
,entru a nu a0ea sur!rize nici din !artea legionarilor n !ro2imele tratati0e=
,alatul s-a adresat elementelor mai docile= mai dis!use sa se con-ormeze
!lanurilor urzite de camarila. ,ersoana agreata de ,alat a7unsese /r. 'asile
.o0eanu= instructor legionar si -ost se- al organizatiei din 7udetul Arad. .o0eanu
se tragea dintr-un tata e0reu= trecut la ortodo2ie= originar din ?usi= binecunoscut
de !ro-esorul Codreanu= care mi-a !o0estit acest lucru.
/u!a #nire= s-a mutat cu toata -amilia lui la 3ibiu= unde a intrat n armata cu
gradul de !lutonier-ma7or. +ama lui .o0eanu era o 0rednica rom%nca= care a dat
o educatie crestina si nationala co!iilor. 1rau mau multi -rati .o0eanu si toti
legionari. A studiat medicina la Clu7 si a!oi a !ro-esat la Arad. Inteligent=
!rietenos= a-abil= se bucura de multe sim!atii n miscare. Ca!itanul tinea mult la
el. 4rganizatia 7udetului Arad era una dintre cele mai !uternice din tara= cel !utin
ca numar de membri si sub ra!ortul 0oturilor obtinute= n alegerile din 1(3$. 1u
nsumi l-am a!reciat mult si eram bun !rieten cu el.
n cursul !rigoanei a -ost internat n lagar. /u!a asasinarea Ca!itanului= s-a !us
n -runtea acelor legionari din lagare care= ngroziti de cele nt%m!late= 0edeau n
ntelegerea cu Regele unica solutie !entru sal0area cadrelor ramase n 0iata.
ntre0ederile ntre +inistrul 4rdinei ,ublice= 9eneralul 9abriel +arinescu= si
.o0eanu au nce!ut !e la s-%rsitul lunii 4ctombrie 1(3(= dar= !robabil= legaturile
lui cu naltele autoritati datau mai demult.
+ai t%rziu au intrat !e -ir si alti -runtasi legionari= dar tot tim!ul .o0eanu a
ramas !unctul de des-asurare al destinderii. Realiz%ndu-se destinderea !rin
.o0eanu= camarila i crea acestuia o !lat-orma n miscare= de care se !utea -olosi
ulterior !entru a abate grosul ei !e linia de ca!tare a ,alatului. .o0eanu intrase
mai nt%i cu 9abriel +arinescu si mai a!oi cu #rdareanu si rege ntr-un -el de
com!licitate de interese= care nu era aceea a unui agent de categoria lui
'%r-ureanu= ci de ordin mult mai nalt. .o0eanu as!ira sa de0ina se-ul !olitic al
miscarii= acce!t%nd la ne0oie o dublura !entru !artea s!irituala. ,lanul lui era
acesta> bucur%ndu-se n ncrederea Regelui= realizeaza destinderea= a!oi=
legionarii= recunoscatori !entru ca i-au scos din lagare si nchisori= se gru!eaza n
7urul lui si= cu aceasta zestre !olitica= culeasa din s-ar%maturile *egiunii= se 0a
!utea a-irma n 0iata !ublica.
.o0eanu se des!rinsese de obiecti0ele s!eci-ice ale miscarii si 7uca o carte
!ro!rie= abia disimulata. 1l urmarea o sal0are sui-generis a *egiunii= -ara a se
!reocu!a la ce ser0este destinderea= care e sco!ul ei -inal n ra!ort cu interesele
.eamului.
6ratati0ele cu ,alatul s-au !relungit n tot cursul iernii= -iind continuate= du!a
debarcarea lui 9abriel +arinescu= !rin ministrul de Interne= 9helmegeanu= si
!rin #rdareanu= +inistrul ,alatului. n !rima0ara s-a a7uns la o anumita
clari-icare. ,rin +artie 1(4)= o serie de legionari au -ost adusi din lagare sub
escorta la Ins!ectoratul 9eneral al 8andarmeriei din Ca!itala= ca sa ia !arte ca
delegati al lagarelor= la un -el de cons-atuire a tuturor -runtasilor legionari din
toata tara.
n adunare a a!arut si .o0eanu= care -usese eliberat de mai multa 0reme si diri7a=
n colaborare cu autoritatile= toata o!eratia. /iscursul inaugural al con-erintei a
-ost tinut de .o0eanu= de unde se !utea deduce ca el este e2!onentul ma2im al
legionarilor din toata tara= n actiunea de destindere. A luat a!oi cu0%ntul +ihail
9helmegeanu= care a -acut a!el la tineretul tarii sa uite tot ce a -ost si sa -aca zid
n 7urul 6ronului= !entru a!ararea !atriei amenintate la hotare.
/u!a aceasta cons-atuire= legionarii au naintat un memoriu Regelui si au dat n
acelasi tim! si o !roclamatie catre tara n care cereau ca toate energiile rom%nesti
sa se str%nga n 7urul 6ronului= n ceasurile grele !rin care trece ,atria. ndata
du!a aceste acte de su!unere autoritatii Regelui= un gru! de -runtasi legionari au
-ost !rimiti n audienta de Rege.
A -ost un moment de o rara semni-icatie. +ult hulita miscare legionara a -ost
recunoscuta ca realitate !olitica n -ata tarii si a strainatatii= du!a ce nainte de
0reme i se tagaduise chiar e2istenta.
*egionarii din Berlin= a-l%ndu-se n a-ara de raza !rime7diei= !uteau sa-si
!recizeze atitudinea !e alte baze dec%t legionarii din tara= care traiau sub
continua teroare a celor nt%m!late. 1i nu erau liberi !e deciziile lor. Ceea ce s-a
nt%m!lat la 3) .oiembrie 1(3& si la 21 3e!tembrie 1(3(= se !utea re!eta. Aceste
amintiri i ndurerau si torturau. *egionarii din Berlin !uteau sa 7udece
destinderea din tara si actele ntre!rinse de camarazii nostri e2clusi0 n -unctie de
linia miscarii si interesele .eamului. ,e l%nga libertatea de care se bucurau=
legionarii din Berlin a-l%ndu-se n a-ara hotarelor tarii= erau mult mai bine
in-ormati asu!ra mane0relor Regelui Carol. Acesta nu de dragul legionarilor a
acce!tat sa stea de 0orba cu ei= ci !entru ca e0olutia generala a situatiei euro!ene
l silea sa-si schimbe !olitica interna.
*a s-%rsitul sedintei de comemorare a !ro-esorului .ae Ionescu= s-a citit si
semnat o declaratie= !rin care se -i2a atitudinea gru!ului din Berlin -ata de
e0enimentele din tara. /ocumentul a -ost redactat de ,a!anace si= nainte de
sedinta= l-am re0azut m!reuna. ,entru a da mai mare tarie acestor declaratii=
,etrascu a a0ut ideea= si eu m-am asociat !arerii lui imediat= ca toti camarazii
!rezenti sa-si !una semnatura acelor legionari care traiau des!artiti de gru!=
Ciorogaru= 'o7en= Constant= ,arintele Borsa= 6ri-a. Acestia nici n-au 0enit la
sedinta de comemorare a !ro-esorului .ae Ionescu. n schimb a!are semnatura
lui 'ictor 3ilaghi= care= de la aceasta reuniune= a re0enit -ormal n mi7locul nostru.
Iata acest document> ,ozitia +iscarii *egionare -ata de asa zisa m!acare ntre
9arda de 5ier si regimul actual din Rom%nia.
,lanul iudaic !entru distrugerea +iscarii legionare a -ost conce!ut n mai multe
eta!e.
,rima eta!a a -ormat-o ncercarea di0ersiunii de ca!tare si com!romitere a
curentului legionar n matca !oliticianista si masonizata a gu0ernului 9oga-Cuza.
C%nd aceasta tentati0a de com!romitere n-a reusit= iudeo-masoneria s-a o!rit la
solutia e2terminarii -izice si morale a conducerii legionare.
n acest sco! s-a dat lo0itura de 3tat din 5ebruarie 1(3&= c%nd= cu com!licitatea
ntregii lumi !oliticianiste= s-a modi-icat Constitutia care a o-erit !lat-orma
!entru nimicirea noastra.
/e data aceasta sco!ul era ndoit. n !rimul r%nd e2terminarea Ca!itanului si n
al doilea r%nd ca!tarea +iscarii creata de el. ,rintre alte indicii ale acestei intentii
a -ost si marturisirea -acuta de Istrate +icescu n niste sugestii transmise
Conducerii *egionare n 3e!tembrie 1(3&= du!a ntre0ederile a0ute cu Carol la o
0%natoare din Ardeal= !rin care recomanda +iscarii *egionare sa se la!ede de
Ca!itanul sau ncarcerat si sa urmeze !e Rege.
,utin mai t%rziu= imediat du!a ntoarcerea Regelui de la *ondra= a urmat
asasinarea Ca!itanului. /%rzenia si intransigenta din !artea legionarilor din
lagare si nchisori s-a mani-estat cu un im!resionant dis!ret de moarte. Aceasta
atitudine a determinat gu0ernul Armand Calinescu sa e2tinda !lanul de
e2terminare si anume> se hotar%se asasinarea tuturor legionarilor considerati
intransigenti ntr-una din cele doua ocazii= ast-el>
1D Cu ocazia intrarii Rom%niei n razboi alaturi de 5ranco-1nglezi> /is!ozitia de
asasinare era cu!rinsa chiar n !licul con-idential si sigilat care urma sa -ie
deschis n ziua mobilizarii generaleE
2D n cazul c%nd acest e0eniment nu se !roducea= !rete2tul de e2ecutie al
legionarilor intransigenti era sa -ie gasit cu ocazia unor atentate simulate de
agentii !ro0ocatori mane0r%nd n acest sco! o echi!a din care -aceau !arte si
c%ti0a legionari de buna credinta B'%r-ureanuD.
nt%m!larea a -acut ca Armand Calinescu= !regatitorul acestor masacre= sa -ie
!ede!sit nainte de a-si -i !us monstruosul !lan n a!licare. /ar totusi acest !lan
n-a cazut= ntruc%t 9eneralul Argesanu= care coo!erase la elaborarea lui = a -ost
adus la gu0ern= cu misiunea de a-l duce la nde!linire= -olosind ca !rile7 chiar
moartea initiatorului sau.
Au urmat monstruoasele masacre din toamna trecuta n care si-au gasit moartea
sute de camarazi. /ar +iscarea legionara n-a murit. /im!otri0a ea s-a ad%ncit n
asa masura n su-letul natiei rom%nesti= nc%t actualul regim simte= !e zi ce trece=
golul sub !icioarele sale.
Aceasta e0identa realitate l determina !e Regele Carol al II-lea sa reia 0echiul
!lan de com!romitere al +iscarii *egionare !rin ca!tare si umilire= du!a ce at%ta
tim! a contestat nsasi e2istenta acestei +iscari.
,e de alta !arte= o serie de considerente de natura e2terioara l -orteaza sa
grabeasca aceasta actiune si anume>
1D Conducerea actuala din Rom%nia= ins!irata de interesele iudaice= 0rea sa
antreneze Rom%nia n razboi m!otri0a 9ermaniei cu sco!ul sa a de!lasa teatrul
de razboi s!re sud-estul euro!ean= dezorganiz%nd ast-el a!ro0izionarea
9ermaniei cu !etrol si alimente.
2D #rmareste sa solidarizeze +iscarea *egionara la anumite concesiuni teritoriale
care= sub sugestia Angliei si 5rantei= urmeaza a le -ace Bulgariei= n /obrogea de
3ud= cu sco!ul de a usura realizarea blocului balcanic anti-german.
3D 3a com!romita n mod de-initi0 !osibilitatea unei sincere colaborari= asa cum
a !reconizat Ca!itanul= cu ,uterile A2ei= adica singura solutie de natura sa
nlature !rime7dia iudaica si amenintarea !ansla0ista= !rote7%nd !rin aceasta
interesele iudaice.
4D 3a -aca !artasa +iscarea *egionara= acum la scadenta tuturor greselilor
acumulate de o !olitica a0enturoasa= s!re a o com!romite de-initi0 si a-i lua
autoritatea morala de a trage la ras!undere !e cei care au adus la nenorocirea
6arii.
,entru a se masca toate aceste intentii= se -ace a!el la sentimentul !atriotic at%t
de dez0oltat le legionari si de care s-a abuzat n trecut= cu sco!ul de a-i atrage n
ca!cana. /u!a miseliile nt%m!late 0reme de doi ani= asemenea erori nu mai
trebuie sa -ie cu !utinta.
3emnaturile date de camarazii nostri !e asa zisele acte de su!unere si mani-este
catre legionari au -ost luate cu silnicie= care au mers !%na la amenintarea cu
moartea= cum a -ost cazul cu !ro-esorul .ae Ionescu.
/e aceea ele nu !ot anga7a nici +iscarea *egionara si nici chiar constiinta acestor
camarazi si deci nu !oate -i 0orba de di0ergente de !areri n -i2area liniei
legionare care trebuie urmata.
,entru aceste considerente si altele= care= !rin natura lor= nu se !ot deocamdata
arata= se -i2eaza urmatoarea !ozitie a +iscarii *egionare n legatura cu ultimele
e0enimente din tara>
1D 3e mentine neclintita !e linia morala si -i2ata de Ca!itanul nostru= Corneliu
Felea Codreanu= at%t !e !lanul !oliticii interne c%t si !e cel al !oliticii e2terne.
2D /eclaratiile date de camarazii din tara nu !ot anga7a +iscarea *egionara=
ntruc%t sunt smulse cu silnicie si sub amenintare de moarte si nici nu !ot !une n
discutie unitatea +iscarii.
3D 4magiaza memoria ,ro-esorului .ae Ionescu care a !re-erat sa moara dec%t sa
ser0easca de unealta mane0relor iudeo-masonice= care au de sco! derutarea
maselor legionare si atragerea Rom%niei n razboi alaturi de statele democratice
beligerante.
4D 3e !une n garda se0era -ata de toti acei care lucreaza n cadrul +iscarii din
sugestii si !entru interese straine.
5D Crede n biruinta 9arzii de 5ier si n realizarea Rom%niei *egionare.
Berlin= 24 martie 1(4).
3emneaza> Cdt. *eg. Constantin ,a!anaceE Cdt. *eg. ?oria 3imaE 1lena Corneliu
Felea CodreanuE Cdt. *eg. /ragomir-8ila0aE Cdt. *eg. 'ictor 3ilaghiE Cdt. *eg.
.icolae ,etrascuE Cdt. *eg. .icu 3eitanE Ale2.,o!o0iciE ..?orodiceanuE 'eres
*aurentiuE ,o!a IonE Ing. ..3marandescuE 3tanicel 3telianE 6iti CristescuE Ilie
RoteaE 9a0agina Iosi-E *e!a 'aleriuE Ion BoianE 'irgil +ihailescuE 4ct. RosuE Ion
6olceaE 'asiu Iosi-E Adrian BratianuE 1ugen 6eodorescuE Ilie 3multeaE 'intan
'aleriuE ?anu 6raianE ..CraceaE ,etre ,ontaE +atei BiloiuE 6iana 3ilionE 6raian
Borobaru.
/u!a cum se !oate constata din citirea documentului de mai sus= rezolutia
ado!tata de gru!ul legionar din Berlin cu!rindea>
@ 4 e2!unere a !lanului ntocmit de Carol-Calinescu !entru nimicirea miscarii
legionare. ,lanul= e2!lica documentul= a0ea doua -aze>
aD #ciderea Ca!itanului.
bD Ca!tarea miscarii ramase -ara conducator.
Cum ca!tarea n-a reusit= s-a hotar%t re!etarea o!eratiei dint%i> uciderea celor mai
d%rzi legionari din lagare si nchisori. ,lanul lui Calinescu= care urma sa -ie
e2ecutat cu a7utorul lui '%r-ureanu= s-a ncrucisat cu actiunea lui +iti
/umitrescu.
@ /estinderea inaugurata de Rege n tara este considerata de legionarii liberi a
ideii de ca!tare a miscarii= !re0azuta n !artea a doua a !lanului.
@ /eclaratiile legionarilor din tara= -iind smulse sub amenintarea mortii= nu !ot
anga7a nici linia miscarii si nici constiinta acestor camarazi. #nitatea miscarii= n
consecinta= nici nu !oate -i macar !usa n discutie.
#n e2em!lar din aceasta rezolutie= semnata numai de ,a!anace si de mine= a -ost
naintat autoritatilor germane= !entru a lua act de atitudinea gru!ului Berlin -ata
de e0enimentele din tara.
1- $+6ia #!,!*a+i! ,!*io$ara #i$ +ara
,aralel cu actiunea de destindere din tara= nce!uta nca din toamna anului 1(3(=
gu0ernul a ntre!rins si o actiune de ca!tare a legionarilor re-ugiati din
9ermania. Agentii gu0ernului= atasati *egatiei Rom%ne de la Berlin= au !rimit
misiunea sa se a!ro!ie de acele elemente care= du!a in-ormatiile lor= ar -i dis!use
la o schimbare de atitudine si reconciliere cu regimul. /intre !ersonalitatile
legionare din Berlin= !rimul care a acce!tat sa intre n contact cu gu0ernul a -ost
Ciorogaru. ,e urma lui= n baza !rieteniei care se stabilise ntre ei= a intrat !e -ir si
,arintele /umitrescu-Borsa. 'o7en si Constant nu !uteau -i atrasi n 7ocul
gu0ernului= !entru ca se ancorase ntr-o alta !ers!ecti0a. 1i contau !e un con-lict
iminent ntre 9ermania si Rom%nia si si rezer0au rolul !entru acest moment.
+ani-estatia gru!ului legionar din Berlin= din 24 +artie 1(4)= a sur!rins si
nelinistit cercurile gu0ernamentale rom%nesti. .u numai ca ncercarile de
dezagregare ale gu0ernului daduse gres= dar si !ozitia !e care se -i2ase acest gru!
n -ata noilor e0enimente nu se deosebea cu nimic de cea !recedenta.
.ici masacrele si nici momeala destinderii nu a0usese 0reo in-luenta asu!ra lor.
ntr-o -orma care nu mai lasa nici un dubiu= gru!ul legionar din Berlin res!ingea
orice tranzactie cu regimul din tara si !roclama hotar%rea de a continua lu!ta
!%na la biruinta *egiunii. ,lanurile de ;m!acare; = urzite de ,alat= amenintau sa
se !rabuseasca din cauza atitudinii intransigente a gru!ului Berlin.
Im!ulsul de a trimite o delegatie legionara la Berlin a 0enit at%t din r%ndurile
-runtasilor legionari anga7ati n !rocesul destinderii c%t si de la ,alat. *egionarii
din tara au declarat gu0ernului ca ei nu !ot sa duca la s-%rsit actiunea destinderii
daca nu obtin adeziunea gru!ului Berlin. +asele legionare nu i 0or urma !e ei= ci
!e acei care re!rezinta s!iritul de lu!ta al miscarii= iar se-ii acestei ari!e e2treme
se gasesc n 9ermania. 5ac%nd aceste declaratii= ei nu s!uneau dec%t !urul
ade0ar. 1u nu !uteau continua destinderea si nu si !utea lua noi anga7amente
-ata de Rege -ara de consultarea gru!ului nostru. Cercurile ,alatului= la r%ndul
lor= si-au dat seama si ele ca centrul de greutate al miscarii se de!lasase la Berlin
si ca= -ara con0ertirea acestui gru!= destinderea !luteste n aer. /e aceea au
consimtit ca o delegatie de legionari sa !lece la Berlin= ca sa !ledeze naintea
gru!ului de acolo cauza destinderii. /elegatia legionara !oseda un ndoit
mandat> din !artea legionarilor care aderasera la destindere si -acuse !ace cu
regimul c%t si din !artea ministrilor 9helmegeanu si #rdareanu= !leni!otentialii
Regelui n tratati0ele cu miscarea.
/elegatia soseste la Berlin n ziua de 2& +artie 1(4). 1a era com!usa din Radu
+irono0ici= Comandant al Bunei 'estiri= unul din ntemeietorii miscarii si
Constantin 3toicanescu= Comandant A7utor= -ost se- al 7udetului 6imis. 3i unul si
altul -usesera internati n lagare. Radu +irono0ici -usese eliberat nainte de
caderea lui Calinescu= iar 3toicanescu abia la des-iintarea lagarelor= cu doua
sa!tam%ni nainte de a 0eni la Berlin. ,e Radu +irono0ici l cunosteam !rea
!utin.
Cu 3toicanescu eram 0echi !rieten. Am lu!tat umar la umar n destelenirea
su-letului rom%nesc din Banat. 1ra un om de o energie rara. 4 -orta a naturii. 3ub
conducerea lui= 7udetul 6imis de0enise o cetatuie a *egiunii. /e o inteligenta
sc%nteietoare= !e care n-am nt%lnit-o dec%t la 'asile +arin. 1ra mult iubit si
a!reciat n toate sectoarele miscarii> tarani= muncitori= intelectuali= studenti=
ele0i. n-lacara si cucerea cu !rezenta lui orice mediu legionar. .u era o greutate
de la care sa se dea na!oi si nu era o !roblema sa i se !ara insolubila. Cu mintea
lui iscoditoare !atrundea acolo unde mintea obisnuita se o!rea ne!utincioasa. 3i
aceste calitati de dinamism si -inete intelectuala erau sustinute si de o !uternica
traire interioara. #nul dintre !utinii legionari la care e-ortul !entru *egiune nu
era ntreru!t sau cel !utin adumbrit de nici o alta !reocu!are.
+ereu nainte= mereu scrut%nd destinul legionar= la mari de!artari de siragul
celor multi= era un !ionier al energiei legionare. 4 neasemuit de -rumoasa
ntru!are a -enomenului legionar. /e la Borobaru si altii care -usesera n lagar cu
el= a-lasem ca legase str%nsa !rietenie cu Iordache .icoara si ,uiu 9%rniceanu si
tustrei de0enisera !i0otul de rezistenta n lagar.
Asa l-am cunoscut !e Constantin 3toicanescu= dar stiu eu !rin ce !re-aceri
su-letesti a trecut n cursul celor doi ani de lagar<
nainte de a-i nt%lni am a0ut o cons-atuire !realabila cu ,a!anace= !entru a ne
-i2a atitudinea. .e-am hotar%t sa ne mentinem ntr-o rezer0a !rudenta. ,ozitia
gru!ului Berlin are 0aloare !rin -ermitatea ei. .u 0om cauta nici sa-i aca!aram
de la sosire= de teama sa nu ni-o altii nainte= razletii= si nici sa -ortam sa ado!te
!unctul de 0edere. Cum ntre -runtasii legionari din Berlin e2istau mai multe
tendinte= cel mai bun lucru era sa i asculte !e toti si a!oi sa se orienteze singuri.
Asa s-a -acut ca !rimii cu care au luat contact au -ost Ciorogaru si ,reotul Borsa.
.oi nu le-am dat nici un semn de 0iata. /ar a doua zi de la sosirea lor ma cheama
le tele-on 6iti Cristescu. Radu +irono0ici si 3toicanescu sunt la el acasa si 0or sa
ma 0ada. Au insistat ca 0or sa ma nt%lneasca c%t mai re!ede. .u era dec%t
3toicanescu. +-a nt%m!inat cu ochii umezi de bucurie. Acelasi su-let -alnic=
neschimonosit de 0iata din lagar= aceeasi 0ibratie !ura si dezinteresata de
camarad si lu!tator. +-am simtit umilit n sinea mea= ca m-am !utut ndoi macar
o cli!a de -orta lui interioara. Bucuria a -ost at%t de mare c%nd a a!arut n !ragul
usii Radu +irono0ici. .e-am mbratisat cu e-uziune.
4chii lui mari re-lectau o bunatate nes!usa. Ce noroc !e legiune= ma g%ndeam= ca
cel !utin ntemeietorii miscarii se mai gaseau n 0iata. ,ierderile su-erite erau
cum!lite= dar cu ei n -runte si cu cei ramasi n 0iata= *egiunea era 0iabila. 3e 0a
!utea reconstitui si si 0a !utea urma drumul ei !ro!riu.
/iscutia ce-au a0ut-o cu Ciorogaru si /umitrescu-Borsa -usese mai mult
con0entionala. n -ata mea !uteau sa-si descarce su-letul. C%te nu mi-au !o0estitG
'orbitorul !rinci!al era 3toicanescu. +irono0ici mai mult asculta. A0ea at%tea de
s!usG 3ubiectele se ntretaiau si nu le s-%rseam niciodata bine> .ae Ionescu= scena
de groaza ce-a trait-o la +iercurea Ciuc= cine mai traieste= destinderea=
#rdareanu= audienta la rege.
.ae Ionescu nu murise de moarte naturala. Cu o zi nainte de deces= 3toicanescu
-usese la !ro-esor. 1ra n !at. 3-a ntretinut des!re situatia !olitica si nu-i -acea
deloc im!resia de om s-%rsit. ;4 sa -ie bine= ai sa 0ezi= o sa -ie bine;= au -ost
!rimele cu0inte cu care si-a luat ramas bun de la el. .e-a !o0estit a!oi de
con0orbirea a0uta ntre un gru! de legionari si #rdareanu= nainte de !lecarea
s!re Berlin. Acesta ca sa do0edeasca legionarilor !rezenti ca Regele dorea sa
a7unga la o ntelegere cu Corneliu Codreanu= scoate o scrisoare a Ca!itanului
adresata lui .eagoe 5londor. ,rin .eagoe 5londor= membru al organizatiei
noastre= ruda cu 5londor= +aresalul ,alatului = Ca!itanul !rimise sugestia de la
,alat sa -aca o cerere de audienta si 0a -i !rimit de Rege. 1ra ndata du!a
!roclamarea .oii Constitutii. n scrisoarea sa catre .eagoe 5londor= Corneliu
Codreanu s!unea ca momentul cererii de audienta si-l 0a alege el c%nd si cum 0a
crede de cu0iinta. 3toicanescu i-a re!licat atunci lui #rdareanu= n -ata ntregului
gru!> ;3crisoarea nu !oate constitui o do0ada m!otri0a lui Corneliu Codreanu=
!entru ca el nu re-uza audienta= ci ras!undea sa i se lase lui latitudinea sa
c%ntareasca singur momentul !olitic n care o 0a cere;. #rdareanu a nghitit n
sec si nu a mai zis nimic.
3osind si ,a!anace= ne-am asezat a!oi la o e2aminare mai !e ndelete a situatiei.
n r%ndurile care urmeaza nu redau numai discutia a0uta n aceasta zi la 6iti
Cristescu= ci esentialul din toate discutiile ce le-am a0ut cu delegatii din tara.
nsarcinarea -ormala ce si-o luase -ata de 9helmegeanu si #rdareanu era sa ne
con0inga sa aderam la actul de m!acare cu Regele si e0entual sa ne ntoarcem n
tara. /orinta lor intima era cu totul alta. 3a stea de 0orba cu noi= !entru ca
!ornind de la situatia data= sa ne -aurim un !lan comun de actiune. Chestiunea
nu se !unea !entru ei de a ne atrage !e !ozitia lor= ci de a gasi un su!ort comun
celor doua !ozitii. /estinderea era rezultatul unei e0olutii n !olitica interna a
Rom%niei= sub !resiunea e0enimentelor e2terne= de care nu se !utea -ace
abstractie. ,roblema care se !unea acuma era cum sa mane0ram !entru ca
schimbarile sur0enite n tara sa le !unem de acord cu obiecti0ele !olitice ale
miscarii.
Ce se obtinuse n tara de !e urma destinderii< 3-au des-iintat lagarele si s-a dat
amnistie !artiala. 4 serie de legionari iesisera din nchisori. 3-a nregistrat si un
alt c%stig de ordin !olitic> !rin audienta -runtasilor legionari la Rege= se iesise din
stadiul de ;in-ractori ai 3tatului;= cum eram clasi-icati !%na acuma de regim= si
miscarea -usese recunoscuta ca realitate !olitica. .u !utea -i 0orba de o
recunoastere -ormala= !entru ca toate !artidele -usesera des-iintate !rin
Constitutia din 1(3&= ci de recunoasterea e2istentei noastre de -a!t. +etodele
teroriste ale ,alatului dadusera gres. Cu r%ndurile rarite= eram nu mai !utin
!rezenti n acest ceas cum!lit al istoriei noastre si Regele nu !utea trece !este
noi.
/e schimbarile din tara au bene-iciat indirect si legionarii din Berlin. 9u0ernul
german= du!a masacrele din 3e!tembrie= ne socotise !entru multa 0reme
eliminati din 0iata !olitica a Rom%niei si nu-l mai interesa e2istenta noastra dec%t
sub ra!ort !olitienesc. /u!a !roclamarea o-iciala a destinderii= cercurile germane
au nce!ut sa mani-este din nou interes !entru cauza noastra. 5a!tul a a0ut
re!ercusiuni -a0orabile si asu!ra starii de s!irit a gru!ului de la Berlin.
/e unde= la sosirea mea aici= cei mai multi legionari considerau !ozitia noastra
de-initi0 !ierduta= acuma se constata chiar si la cei mai slabi un su-lu de
n0iorare. Binenteles= Ciorogaru si ,reotul Borsa inter!retau e0enimentele din
tara care trateaza cu Regele= -ormeaza acuma un bloc= iar ceilalti= intransigentii=
s-au situat n a-ara orientarii generale a miscarii. 1u si ,a!anace 0edeam n
destindere o con-irmare a !ozitiei noastre> crimele Regelui 0eneau la scadenta si
acuma= a!ro!iindu-se dezastrul= ar 0rea sa m!arta cu miscarea ras!underile unei
gu0ernari -alimentare.
Ce re!rezenta gru!ul de la Berlin< /aca ne re-erim la numar= 4)-5) de oameni=
e0ident ca nu !utea concura cu legionarii anga7ati n !rocesul destinderii= care
erau c%te0a sute. /aca nsa luam n considerare atractia ce-o e2ercita acest gru!
asu!ra legionarilor din tara= situatia se schimba n -a0oarea lui= cu tot numarul
sau mic. /u!a realizarea destinderii= gru!ul de la Berlin ramasese -actorul
determinant n *egiune. ,restigiul gru!ului de la Berlin a0ea la baza trei
elemente> aD era liber !e miscarile luiE bD se a-la n Ca!itala acelei tari care= n acel
moment= decidea de soarta 1uro!eiE cD re!rezenta linia de lu!ta a miscarii. n
acest gru! se cristalizase su!remele as!iratii ale *egiunii. Ceea ce dorea n
ad%ncul su-letului -iecare legionar= chiar si acei care bene-iciasera de destindere=
era dobor%rea regimul carlist. Cine re!rezenta aceasta linie= incontestabil ca a0ea
de !artea lui marea ma7oritate a *egiunii.
/e e2istenta si greutatea !olitica a gru!ului liber de !este hotare se !uteau
!re0ala si -runtasii legionari anga7ati n !rocesul destinderii. n tratati0ele cu
,alatul= -runtasii din tara se !uteau re-eri oric%nd la acest gru!= !entru a se
sustrage de la cereri care le-ar -i com!romis !ozitia.
Consultarea gru!ului de la Berlin era !entru ei mai mult dec%t o necesitate
tactica. /aca ar -i nce!ut sa ignore e2istenta acestui gru! si sa se anga7eze !e
cont !ro!riu n actiunea de destindere= s-ar -i izbit de im!onderabilele *egiunii si
riscau sa !iarda aco!erirea maselor legionare. n rezolutia din 24 +artie= noi le-
am dat aceasta aco!erire= dar numai n sens negati0. 5ara a a!roba gestul lor= am
considerat declaratiile de su!unere nule si nea0enite= !entru ca ;sunt smulse cu
silnicie si amenintare de moarte. /e aceea ele nu !ot anga7a nici +iscarea
*egionara si nici constiinta acestor camarazi si deci nu !oate -i 0orba de
di0ergenta de !areri n -i2area liniei legionare care trebuie urmata;.
C%nd am ado!tat noi aceasta rezolutie= nu a0eam contact cu gru!ul din tara.
Rezolutia a -ost n asa -el com!usa nc%t sa statueze nca o data !ozitia
-undamentala a +iscarii= -ara a !ro0oca o ru!tura n interiorul ei. Acuma situatia
era schimbata. .e a-lam n !rezenta delegatilor 0eniti din tara. .u !uteam -ace
abstractie de ei. *ibertatea noastra de orientare su-erise o ngradire !rin 0enirea
lor la Berlin. 1i ne-au !us la curent cu -azele destinderii= cu intentiile Regelui si
cu starea de s!irit a legionarilor eliberati.
C%ta 0reme contactul nu -acuse ntre noi si ei= !uteam lucra !aralel si
inde!endent. .oi nu eram res!onsabili de atitudinea unor oameni care sub
amenintarea mortii au semnat actul de su!unere= iar ei nu !uteau -i -acuti
res!onsabili de atitudinea intransigenta a gru!ului de la Berlin. .e miscam !e
doua traiectorii di-erite. 1i au -acut ce-au -acut !asind din lagar s!re libertate= iar
noi bucur%ndu-ne de libertatea !e care nu o a0eau n -orma de!lina nici acum.
/u!a stabilirea contactului cu delegatia legionara din tara= chestiunea destinderii
nu mai !utea -i tratata de gru!ul din Berlin n termenii anteriori. ,roblema era
deschisa si !entru noi. ,ozitiile din tara de0enisera -luide. 5ronturile ,alat-
*egiune se nmuiasera. 9ru!ul Berlin nu -usese !rins n miscarea de dezghet
!olitic din tara= dar= du!a 0enirea delegatiei= luaseram act n mod o-icial de
schimbarea sur0enita si eram solicitati sa dam un ras!uns.
Ram%n%nd !e !lanul strict al miscarii= ras!unsul nostru nu !utea 0aria de acela
cu!rins n rezolutia din 24 +artie 1(4). .ici o tranzactie cu asasinii Ca!itanului
si ai sutelor de legionari. /u!a ce sacri-iciile su!reme se consumasera= !rin
asasinarea Ca!itanului si a elitei legionare= din !artea su!ra0ietuitorilor ar -i -ost
un act de lasitate sa-si !una !roblema su!ra0ietuirii lor. 4ric%t ne-am muncit
ca!ul= si eu si ,a!anace= din aceasta !ozitie rigida nu !uteam iesi. 3a-i a7utam !e
camarazii din tara= dar cum< .oi nu !uteam subscrie n nici un caz un act de
su!unere asemanator celui ntocmit de ei.
n cursul discutiilor !urtate cu 3toicanescu si Radu +irono0ici= !e ncetul si cu
mare greutate= s-a cristalizat un nou !unct de 0edere= care ni s-a !arut acce!tabil
!entru am%ndoua !ozitiile.
Ce este *egiunea= ne-am ntrebat< 1a nu este o entitate des!rinsa de .eam= nu
are obiecti0e autonome. *egiunea este un instrument s!iritual si !olitic al
.eamului. /aca !rime7diile care se ngramadesc la hotarele tarii im!un o
a!ro!iere ntre +iscare si Rege= daca sal0area ,atriei nu e !osibila dec%t cu !retul
acestei ntelegeri= !utem noi sa ne sustragem acestei obligatii sacre< Regele si
regimul ce-l !atroneaza= stim= este naclait n s%nge. 4rice contact cu oamenii
acestui regim !ro0oaca o re!ulsie a!roa!e -izica. 3tim= de alta !arte= ca numai
Regele si antura7ul lui sunt 0ino0ati de dezastrul national ce se a!ro!ie. /ar daca
noi= nabusindu-ne durerea= renunt%nd la razbunarea du!a care striga
mormintele de la 8ila0a= Ciuc si 'aslui= ntindem m%na Regelui si= !rin acest
sacri-iciu= sal0am tara de cio!%rtire= nu este !retul !latit si nu suntem !e linia
miscarii< .oi am dat nenumarate do0ezi ca stim sa lu!tam si nu ne este teama de
moarte. /eci nimeni nu ne !oate acuza de o !olitica o!ortunista. /aca acum ne-
am decide si noi sa subscriem !oliticii de destindere= nu o -acem de gri7a *egiunii=
ci de gri7a tarii= nu !oate sal0a 0iata unor legionari= ci !entru a sal0a integritatea
teritoriala a 3tatului .ostru.
n rezolutia din 24 +artie= am !re0azut ca regimul= a-l%ndu-se n !rime7die=
!entru a normaliza ra!orturile cu miscarea= 0a -ace a!el la sentimentul !atriotic
al legionarilor. 3i-am !us n garda !e legionari ;sa nu cada n ca!cana;. Acum noi
nsine eram !rinsi ntr-o situatie asemanatoare. Cu toate nedre!tatile ce ni s-au
-acut= cu toate ca acei care acum -ac a!el la sentimentele noastre !atriotice
niciodata n-au crezut n ele= totusi soarta tarii nu ne !utea lasa indi-erenti.
/estinderea nu !utea -i un sco! n sine.
1a nu !utea -i in0ocata !entru sal0area cadrelor legionare. 1a a0ea o 7usti-icare
numai n i!oteza ca a7uta la mbunatatirea !ozitiilor e2terne ale Rom%niei=
amenintate sa se deterioreze.
10ident !atriotismul nostru= oric%t de generos s-ar -i a-irmat= nu 0a !utea !une
tara la ada!ost de !rime7dii= daca destinderea nu 0a a0ea si !entru celalalt -actor=
Regele= aceeasi semni-icatie. 4are Regele a a7uns la aceeasi constiinta clara a
momentului si este dis!us= cel !utin n ceasul al 11-lea= sa-si re0izuiasca !olitica
urmata !%na acuma< 3al0area -runtariilor tarii nu o 0edeam !osibila dec%t n
alaturarea c%t mai grabnica a Rom%niei la A2a Roma-Berlin= -ara a !ierde o
secunda. Cu c%t se 0a nt%rzia mai mult cu contractarea noilor aliante= cu at%t se
0a agra0a situatia internationala a Rom%niei.
n -unctie de aceste coordonate= ne-am -ormulat un ras!uns 0erbal= !e care l-am
comunicat delegatiei legionare ca sa-l transmita Regelui. /aca e ce0a care ne
!utea a!ro!ia de Rege= a!oi nu era destinderea n sine= ci re!ercusiunile ei !e
!lan e2tern. /aca actualele intentii ale Regelui se su!ra!uneau realmente cu
initiati0ele noastre mai 0echi n !olitica e2terna= -ormulate nca de !e tim!ul
Ca!itanului= atunci suntem dis!usi la o re0izuire a atitudinii noastre n sensul
dorit de Rege si realizat de7a de catre camarazii nostri din tara.
9ru!ul din Berlin re-uza nsa initiati0a de a se ntoarce n tara si nu ntelege de ce
ar !arasi aceasta !ozitie tocmai acum c%nd soarta Rom%niei at%rna mai mult ca
oric%nd de Berlin. Re-uza orice declaratie at%ta 0reme c%t acesta nu-si
desemneaza !recis orientarea. /ar daca gu0ernul rom%n si 0a alinia !olitica
e2terna n mod sincer si !recis alaturi de ,uterile A2ei= !rent%m!in%nd
!rabusirea hotarelor= n aceeasi masura= n masura actelor sa0%rsite de gu0ern= si
noi ne 0om a!ro!ia de !unctul nostru de 0edere al camarazilor din tara. .oi
conditionam acce!tarea destinderii de schimbarea aliantelor Rom%niei= n sensul
declaratiilor -acute de Ca!itan n 1(3$.
5i2%ndu-ne la acest ras!uns= du!a o grea -acere a lui= gru!ul din Berlin iesise din
!ozitia de combatere a actului destinderii si ado!tasera o !ozitie de e2!ectati0a.
.u ne luasem nici un anga7ament -ormal. Indicam directia n care doream sa
e0olueze !olitica e2terna a Rom%niei si lasam 0iitorul= adica 0iitoarelor acte ale
Regelui Carol sa decida de atitudinea noastra.
ntr-o con0orbire a0uta numai cu 3toicanescu= acesta mi-a n-atisat situatia reala
a ra!orturilor dintre miscare si Rege. 3toicanescu nu a a0ut nici un amestec n
tratati0ele destinderii. 6ot tim!ul c%t a stat n lagar a crezut ca traieste Ca!itanul
si si-a a2at e2istenta !e aceasta credinta= insu-l%nd-o cu ardoare si celorlalti
camarazi de su-erinta. A re-uzat orice t%rguiala cu autoritatile si orice act de
umilinta !ersonala. /in cauza atitudinii lui intransigente= a -ost mutat din lagarul
'aslui n lagarul Ciuc= rezer0at legionarilor considerati a -i cei mai !ericulosi de
catre autoritati.
n lagarul Ciuc se gasea tot gru!ul legionarilor care au lu!tat n !rigoana si au
cazut la nce!utul anului 1(3(. 3toicanescu si Iordache .icoara au ridicat acest
lagar la un ni0el de traire e2traordinar. 9%ndul mortii nu-i mai tulbura. 6oata
gri7a lor era sa nu se !lece n -ata autoritatilor= !entru a nu -ace de rusine !e
Ca!itan= care traieste unde0a de!arte.
3toicanescu a iesit din lagar odata cu des-iintarea lor si -ara a -i trecut !rin -urcile
caudine ale declaratiilor. .u stia nici el carei m!re7urari se datoreaza ca nu a -ost
m!uscat n masacrele din 3e!tembrie. Autoritatile nu a0eau nici un moti0 sa-i
crute 0iata.
Banuia ca la mi7loc a !utut -i o con-uzie de nume= c%nd s-a transmis ordinul de
e2ecutie de la Bucuresti> n lagar se gasea un camarad Constantin 3toienescu= iar
el se chema Constantin 3toicanescu. Aceasta !osibila substituire l -ram%nta
ad%nc si din acel moment se considera si mai !uternic legat de *egiune= !entru a
!lati aceasta datorie de s%nge. ,e o !ozitie diametral o!usa se a-lau .o0eanu si
Bidianu. Acestia erau !artizanii ;realismului; n orientarea *egiunii. Ca!itanul
nu mai traieste si cine ras!%ndeste ast-el de z0onuri= m!iedica sa 0edem clar
0iitorul. 1i cereau sa ne !redam e0identei. Regele e mai tare. n consecinta=
trebuie sa gasim o acomodare= !entru a sal0a de la !ieire cadrele ramase n 0iata.
Cele doua !ozitii= .o0eanu si 3toicanescu= re!rezentau !olii de tensiune ai
lagarului. *a mi7loc se gaseau !rudentii si indecisii. Acestia nu se e2!rimau= nu
luau atitudine sau se e2!rimau n termeni 0agi !entru a nu se strica nici cu o
tabara si nici cu cealalta.
/e -a!t 3toicanescu nu re-uza din !rinci!iu orice discutie cu autoritatile= ci cerea
numai ca aceste discutii sa se duca la ni0elul demnitatii umane> el re-uza sa-si
renege trecutul n schimbul libertatii si sa-si ia anga7amente !e care nici un
legionar constient nu le !oate tine. m!acarea sustinea el nu se !oate realiza daca
cei ce ies din lagar si !ierd !restigiul n -ata maselor legionare. ;/eclaratiile
dezonorante ce le semnam ne des-iinteaza creditul n -ata legionarilor si nu mai
!utem -i !ractic utili nici !entru destindere. Ram%nem cu o !ata !e constiinte=
!entru ca ne-am rascum!arat libertatea n schimbul unei semnaturi= !e care nici
nu suntem ca!abili sa o res!ectam. 1 cu totul altce0a daca= odata a7unsi n
libertate= -ara a subscris !ro!ria noastra deca!itare !olitica si s!irituala= intram
n tratati0e cu regimul si a7ungem la un acord;.
Iesind din lagar= 3toicanescu si-a dat seama de situatie. .o0eanu urmarea ca
destinderea sa se consume n ea nsasi. +iscarea= din !ers!ecti0a .o0eanu= era
condamnata sa-si !iarda indi0idualitatea si sa de0ina o masa de mane0ra la
dis!ozitia ,alatului. /es!re 3toicanescu= stiam din acti0itatea lui anterioara= de
se- al 7udetului 6imis-6orontal= ca era un e2celent organizator si educator= calitati
su-iciente !entru a nalta -aima unui legionarE acum -acusem si o alta
desco!erire> era si un ca! !olitic de 0aste resurse.
4!era !e mari s!atii si nu se !ierdea niciodata n amanunte. /u!a ce a -ost
eliberat din lagar= n loc sa stea deo!arte si sa-i agite !e legionari din a-ara contra
tendintei .o0eanu= a a!licat o alta tactica> de 0reme ce a -ost luat 0olens-nolens
de curentul destinderii trebuia -erita sa de0ieze de la linia miscarii si cel mai
e-icace mi7loc ca miscarea din tara sa nu se rataceasca n aceasta -aza benigna era
sa !astreze contactul str%ns cu ari!a lu!tatoare a miscarii= ai carei se-i se a-lau la
Berlin.
+i-a comunicat ca numele meu ins!ira teama teribila la ,alat si ca daca
#rdareanu si 9helmegeanu doreau asa de mult sa se a7unga la o ntelegere cu
legionarii din Berlin= era n !rimul r%nd !entru a neutraliza sectorul ce-l
re!rezint.
i era teama ca 3iguranta sa nu organizeze un atentat m!otri0a mea si ma s-atuia
sa !lec c%t mai de!arte la Berlin= ntr-o localitate !e care sa nu o cunoasca dec%t
c%ti0a initiati.
,rezenta lui 3toicanescu n crestetul destinderii era de un noroc neaste!tat
!entru gru!ul Berlin. 12ista cine0a n tara care controla des-asurarea ra!orturilor
dintre Rege si *egiune= e2clusi0 n -unctiune de obiecti0ele miscarii.
11 Mom!$+., $or;!*ia$
/estinderea a introdus un element de nesiguranta n des-asurarea !lanului de
actiune. n 0reme ce n tara s-au !us bazele unei ntelegeri ntre Rege si miscare=
noi !roiectam rasturnarea !rin 0iolenta a regimului. Cum !uteau -i urmarite
concomitent doua initiati0e diametral o!use< 4 clari-icare era indis!ensabila.
#n sentiment de ndoiala nce!use sa-si -aca loc n su-letul meu> ma ntrebam
daca !regatirile de ntoarcere n tara mai erau actualitate si nu ar trebui
ntreru!te.
,e !lan !olitic= gru!ul Berlin rezol0ase ciocnirea de !ozitii ntre e2il si tara n
termenii cunoscuti> acce!tam destinderea sub rezer0a ca Regele sa-si nsuseasca
n !olitica e2terna !unctul nostru de 0edere @ alaturarea imediata de ,uterile
A2ei.
/ar ram%nea n sus!ensie !roblema !lanului de inter0entie n tara. n ce masura
atitudinea ado!tata de ,a!anace si de mine !e !lan !olitic a-ecta realizarea
actiunii !roiectate< /u!a multe soliloc0ii= am a7uns la o -ormula bi0alenta= care
lasa sa se des-asoare !aralel ambele initiati0e.
'om continua !regatirile ca si cum nu s-ar -i nt%m!lat destinderea din tara. /aca
ea des-asoara n sensul 0ederilor noastre= adica Regele si nde!lineste
anga7amentul de a schimba radical !olitica e2terna= atunci actiunea de -orta cade
!e al doilea !lanE daca destinderea nu da rezultate aste!tate de noi= si aceasta se
!oate 0edea -oarte cur%nd= a0em n rezer0a instrumentul de inter0entie= !entru a
lichida regimul.
10ident= nici +irono0ici si nici 3toicanescu= c%t tim! au stat la Berlin= n-au a-lat
nimic de !regatirile noastre. ,a!anace si ceilalti camarazi s-au !urtat tot at%t de
discret= nc%t ei au !lecat cu con0ingerea ca noi nu 0om !utea ntre!rinde nimic=
cel !utin n 0iitorul a!ro!iat= las%ndu-le lor toata libertatea de actiune.
/ar ndata ce m-as -i ntors n tara= eram hotar%t sa ru! tacerea -ata de
3toicanescu= sa-i m!artasesc !lanurile noastre si sa-l solicit sa de0ina omul de
legatura ntre gru!ul nostru= care ar -i actionat din clandestinitate= si gru!ul
!olitic care tinea legatura cu ,alatul.
n mi7locul acestor -ram%ntari= cade ca un trasnet 0estea inter0entiei germane n
.or0egia= ( A!rilie 1(4). 5ulgeratoarea 0ictorie germana a brazdat cerul 1uro!ei
n toate directiile si a !rodus un nou moment de !anica la Bucuresti. 1ra clar ca
nici Rom%nia nu se mai !utea balansa multa 0reme ntre o tabara si alta si 0a -i
obligata sa iasa din actuala ei !ozitie. /aca Rom%nia 0a a!uca drumul ,oloniei=
0a a0ea aceeasi soarta= adica 0a -i m!artita ntre 0ecinii ei. Rusia nu se 0a
multumi cu Basarabia= ci= n tumultul razboiului= 0a ocu!a si +oldo0a. .umai o
grabnica ntoarcere a Rom%niei s!re ,uterile A2ei 0a !utea sal0a 3tatul Rom%n de
la des-iintare. 3emnele de m!acare cu miscarea= tratati0ele si destinderea=
cores!und oare si unei schimbari !e !lanul !oliticii e2terne< Ru!erea Regelui de
0echea !olitica este e-ecti0a sau numai o tergi0ersare= o mane0ra= destinata sa
c%stige tim!= !entru ca= ntr-o con7unctura -a0orabila= sa-si realizeze 0echile lui
intentii= az0%rlirea Rom%niei ntr-un razboi contra 9ermaniei<
Ras!unsul mi l-a dat un alt e0eniment= care s-a !etrecut cu !utine zile nainte de
debarcarea germana n .or0egia.
4data cu nce!erea razboiului= 1nglezii au organizat o retea de sabota7 n zona
!etroli-era= !entru a crea di-icultati 9ermaniei n a!ro0izionarea cu !etrol din
Rom%nia. n toamna anului 1(3(= s-au semnalat acte de sabota7 n aceasta zona=
-a!t care a determinat gu0ernul german sa inter0ina !e l%nga gu0ernul rom%n=
cer%nd masuri de securitate. n e0entualitatea unui con-lict armat ntre Rom%nia
si 9ermania= aceasta organizatie a0ea misiunea sa !rocedeze din !rima zi la
distrugerea sistematica a instalatiilor de e2tractie si de!ozitare a !etrolului=
!recum si a conductelor si ra-inariilor.
*a nce!utul lui A!rilie 1(4)= Intelligence 3er0ice-ul !roiecteaza sa dea o lo0itura
de gratie trans!ortului de !etrol rom%nesc s!re 9ermania= !rin blocarea
na0igatiei !e /unare n dre!tul ,ortilor de 5ier. 3er0iciul german= care se
organizase si el !e teritoriul rom%nesc !entru a !rent%m!ina actele de sabota7
ale ser0iciului englez= desco!era n aceste zile un con0oi de sle!uri care nainta cu
mare bagare de seama de la 3ulina !e /unare n sus. #rmarile ntre!rinse de
ser0iciul german au dat la i0eala ca sle!urile nu trans!ortau mar-a= cum
sustineau autoritatile rom%nesti= ci a0eau o ncarcatura de ciment si dinamita.
A7ung%nd con0oiul n canalul ,ortilor de 5ier= dinamita trebuia sa -aca e2!lozie.
n urma e2!loziei= bucati mari de st%nca de !e malul s%rbesc s-ar -i !ra0alit n
a!a= iar 0asele ncarcate cu ciment s-ar -i scu-undat= bloc%nd !entru 0reme
ndelungata na0igatia.
Abia du!a re!etate inter0entii ale +inistrului 9ermaniei la Bucuresti= care au
mers !%na la amenintari= gu0ernul de la Bucuresti da ordin de o!rire a con0oiului
sus!ect la 9iurgiu.
/aca com!lotul englez ar -i reusit= re!lica Berlinului nu !utea -i dec%t una
singura> o -ulgeratoare inter0entie n Rom%nia= !entru a lua sub !rotectie zona
!etroli-era si !entru a asigura caile de comunicatii ntre 9ermania si sud-estul
1uro!ei. +arele 3tat +a7or german a0ea de7a !lanurile de in0azie !regatite.
,entru a obtine trecerea !rin #ngaria= Berlinul !romisese acestei tari
retrocedarea Ardealului.
*a izbucnirea unui con-lict armat s-au g%ndit si 1nglezii c%nd au !lanuit
ntre!rinderea de la ,ortile de 5ier. Incidentul ar -i -ost !rea gra0 ca sa !oata -i
lichidat !e cale di!lomatica. n 7oc era !etrolul rom%nesc= element 0ital !entru
continuarea razboiului. Reactia lui ?itler ar -i -ost drastica si Rom%nia a r -i -ost
antrenata n razboiul de ncercuire al 9ermaniei.
/istrugerile !lanuite la ,ortile de 5ier se ncadrau ntr-un !lan mult mai 0ast=
care !ri0ea strategia generala a Aliatilor. Actiunea din Rom%nia trebuia sa se
des-asoare n !rima 7umatate a lunii A!rilie= adica tocmai n !erioada n care
1nglezii se !regateau sa debarce n .or0egia.
,entru a slabi !resiunea armatei germane !e -rontul de 0est= 1nglezii s-au g%ndit
sa deschida alte teatre de o!eratiuni n 1uro!a si= n acest sco!= au !regatit
debarcarea n .or0egia concomitent cu lo0itura !lanuita n Rom%nia.
n acelasi tim! asadar di0iziile Reichului ar -i -ost ne0oite sa inter0ina n doua
directii di0ergente= cu consecinte im!re0izibile.
?itler a-l%nd de !regatirile aliate de debarcare n .or0egia= le-a luat-o nainte.
4rganizarea retelei engleze de s!iona7 si sabota7 din Rom%nia s-a -acut cu
a!robarea gu0ernului rom%n si tot cu a!robarea acestui gu0ern s-a realizat
e2!editia de dinamitare a canalului de la ,ortile de 5ier. .u stiu daca gu0ernantii
rom%ni si-au dat su-icient de bine seama de gra0itatea acestei com!licitati.
Aceasta nt%m!lare con-irmase nca odata intentiile reale ale Regelui n !olitica
e2terna a Rom%niei. 1l ramasese ancorat n 0echea orientare e2terna si urmarea
sa !%ndeasca un !rile7 !otri0it !entru a az0%rli tara n razboi contra 9ermaniei.
Acest !rile7 nsemna !entru el un moment n care 9ermania era anga7ata ntr-un
razboi de uzura !e un -ront stabilizat= !entru ca Rom%nia sa nu ram%na singura
-ata n -ata cu toata !uterea Reichului. .umai ntr-un asemenea moment= Regele
s!era sa smulga consimtam%ntul oamenilor !olitici din 7urul lui= timorati de -orta
Reichului. +omentul !olonez a trecut -ara sa-si !oata !une !lanurile n a!licare=
din cauza re!eziciunii cu care s-a s-%rsit cam!ania. +omentul nor0egian a ramas
ne-olosit din aceeasi cauza. +ai ram%nea Regelui o nade7de= ca o-ensi0a germana
sa se nte!eneasca n 5ranta= ca n !rimul razboi mondial.
Incidentul de la ,ortile de 5ier= des!re care am a0ut am!le in-ormatii= mi-a risi!it
si ultimele ndoieli asu!ra necesitatii actiunii din tara.
ntoarcerea n Rom%nia mi !area ca o !orunca a destinului. Cu Regele m!reuna=
tara nu mai !utea -i sal0ata= cum ne leganasem o cli!a n aceasta iluzie= du!a
0enirea delegatiei legionare. /estinderea era com!romisa n germene= deoarece
conditia ce o !usese gru!ul Berlin ca sa-si dea adeziunea la realizarea ei=
alaturarea c%t mai grabnica a Rom%niei la A2a= nu -usese nde!linita si nici nu
!utea -i nde!linita.
,olitica Regelui dos!ea de du!licitate. At%t destinderea c%t si concesiunile
economice -acute Reichului erau sim!le instrumente ale acestei !olitici !er-ide=
destinate sa se termine cu un razboi contra 9ermaniei.
5runtasii legionari din tara= -ara sa 0rea si -ara sa si dea seama= erau t%r%ti !e
-agasul aceleasi !olitici de du!licitate. 3chimbarii de !olitica interna nu-i
cores!undea si o schimbare de !olitica e2terna= singurul element care ngaduia
miscarii sa si modi-ice atitudinea -ata de Rege.
naltele ratiuni !atriotice care obligasera !e cei de la Berlin sa se ncline s!re teza
destinderii se ade0erisera a -i numai sim!le momente tactice= destinate sa ne
induca n eroare.
,rime7dia era acum si mai mare. 5olosindu-se de destindere= Regele urmarea sa
ca!teze buna0ointa Berlinului= !entru ca= la momentul o!ortun= sa-si
nde!lineasca anga7amentele -ata de tabara bolse0ico-democratica= caruia i
dedicase toate s-ortarile domniei lui.
mi rec%stigasem linistea su-leteasca= tulburata !entru o cli!a de 0enirea
delegatiei din tara. 3untem !e drumul cel bun. .umai actiunea !lanuita la Berlin
re!rezinta linia miscarii= !entru ca numai !e aceasta cale se !oate sal0a 3tatul
Rom%n. /eci= c%t mai re!ede n tara. Ce 0om -ace< 4 re0olutie= daca se !oate. #n
atentat contra Regelui= daca tim!ul nu mai ngaduie o concentrare de -orte. Cu
toata energia am dat zor !regatirilor de !lecare= !entru a o lua naintea celor care
!regateau dezastrul Rom%niei.
12 E<3!#i+ia "! 3.$! %$ mar"
,lecarile s!re tara au -ost -i2ate !entru luna A!rilie. n cursul acestei luni trebuia
sa se scurga n Rom%nia ntreaga echi!a. Cum nu dis!uneam n total dec%t de
cinci !asa!oarte= cu al meu= o lu!ta grea s-a iscat ntre mine si ceilalti camarazi
din gru!ul de actiune= cu c%t se a!ro!ia tim!ul !lecarii. .ici unul nu 0oia sa lase
locul celuilalt. n s!ecial= Cracea= Rosu= 3multea= 3eitan= staruiau sa nu -ie lasati
!e dina-ara cu nici un !ret. ,entru a nu ne m!otmoli n discutii= am con0enit ca
numai necesitatile actiunii decid de alegerea nsotitorilor mei.
+ai nt%i nu era cazul sa ngreunam e2!editia cu camarazi hotar%ti= cura7osi= dar
care nu dis!uneau de o raza su-icienta de mobilizare a -ortelor. ,asa!oartele
trebuiau rezer0ate acelora care !uteau antrena n lu!ta un gru! legionar mai
im!ortant. A!lic%nd acest criteriu= au cazut de !e lista 6olcea= 'intan 'aleriu=
'asiu= ,o!a Ion= 9a0agina si ,etre ,onta. /in tabloul celor ramasi= am mai
eliminat o serie= orient%ndu-ma du!a -a!tul daca unii !ot -i substituiti cu altii.
Asa de !ilda= ntre 3eitan si 1ugen 6eodorescu= am%ndoi din Constanta= am ales
!e 6eodorescu. ,e 4cta0ian Rosu= 3multea Ilie si ,o!o0ici Ale2andru i-am lasat
n sus!ensie= !entru ca a!artineau tus-trei organizatiei din Banat= !e care o
condusesem eu nsumi. ,%na la urma am a7uns la urmatoarea -ormatie> .icolae
,etrascu= -ostul se- de regiune al Ardealului de 3udE 6raian Borobaru= care desi
banatean= era indis!ensabil !entru sistemul de legaturi din Banatul 3%rbescE Ilie
Rotea= element im!ortant caci !utea mobiliza !uternica organizatie din 7udetul
?unedoara= si n a-ara de asta= a0ea mari s!erante sa ne !rocure !usti-mitraliere
de la 5abrica de arme CugirE 1ugen 6eodorescu= care a0ea misiunea sa conduca n
lu!ta -ortele legionare din /obrogea. #n alt element de care nu ma !uteam li!si=
era Ion Boian. 1l ma nsotise n cursul e2!editiei mele n tara din August 1(3( si
mi -usese de ne!retuit a7utor. l 0eri-icasem !e teren a -i un im!ecabil e2ecutant
al celor mai grele misiuni. 6ocmai -iind omul nzestrat cu cea mai mare
ndem%nare de a trece granitele= i-am indicat ruta cea mai grea. Cum nu mai
a0eam !asa!oarte dis!onibile= el trebuia sa a7unga n Rom%nia trec%nd !e negru
trei -rontiere> cea germano-maghiara= cea ungaro-iugosla0a si a!oi= m!reuna cu
noi= cea iugosla0o-rom%na. *ui Boian i-am dat ca nsotitor !e studentul n
medicina= ,etre /umitriu. Acest camarad= desi nu -usese recrutat !entru gru!ul
de actiune= se legase at%t de mult de noi nc%t nu 0oia nici n ru!tul ca!ului sa mai
ram%na la Berlin. *-am lasat sa !lece= g%ndindu-ma mai mult la -olosul ce ni l-ar
!utea aduce !un%nd n garda studentimea de la Bucuresti contra tradarii lui
'%r-ureanu.
n total erau gata de !lecare= n a-ara de mine= cinci legionari din gru!ul de
actiune si un razlet= recrutat n ultimul moment. ,entru a !otoli agitatia celorlalti=
le-am comunicat ca mai sunt unele !asa!oarte n !ers!ecti0a= ca ,etre ,onta le
0a ridica de la !ersoane ce ni le-au !romis si le 0a schimba -otogra-ia !entru uzul
celor ramasi. ,regatirile din tara nu !uteau nt%rzia din cauza lor= caci
e0enimentele se !reci!itau. n realitate= !utine nade7di mai erau de alte
!asa!oarte.
Rau mi-a !arut sa las la Berlin !e 'irgil +ihailescu= care cunostea bine
organizatia Razleti din Ca!itala si chiar o condusese du!a caderea Inginerului
+icu Augustin. 6ot at%t de !retios !entru e2!editie ar -i -ost si .icu Cracea= -ostul
se- din !rigoana al organizatiei din 7udetul 6eleorman. 3i el trebuia sa ram%na
!entru acelasi moti0. /ureroasa= !e !lan su-letesc= a -ost des!artirea lui Rotea de
3multea. Am%ndoi au lucrat n aceeasi ntre!rindere la Berlin si au locuit n
aceeasi casa= ;bo7deuca; din 6em!elho-. 3i-au legat su-letele n 0a!aia aceluiasi
dor> sa se ntoarca c%t mai re!ede n tara. Acuma= unul ram%nea stingher la
'iena= iar celalalt se ducea n necunoscutul unei noi lu!te= ru!%ndu-se de o
!rietenie bine-acatoare.
Borobaru era nainte mergatorul e2!editiei. nainte de !lecare= ne-am -i2at
modalitatile de nt%lnire la Belgrad si lozincile ce le 0or ntrebuinta legionarii
!entru a -i recunoscuti de gazdele noastre din Banat. n gri7a lui si a lui '%rtan=
zis .egru= cadea ada!ostirea noastra n Iugosla0ia si a!oi trecerea -rontierei. n (
A!rilie= mi-am luat ramas bun de la Borobaru. .u a0ea nimic din -ata cris!ata a
omului care se a-la n !reziua unei mari ncercari. *a gara -acea glume cu
camarazii care l-au nsotit= ca si cum ar -i -ost o calatorie de !lacere.
3tarea noastra su-leteasca de atunci se integrase total !e linia sacri-iciului.
Bariera dintre 0iata si moarte se ru!sese !arca n su-letele noastre= conto!indu-se
cele doua s-ere n una n aceeasi e2istenta. Cei doi morti nu a!artineau 0ietii de
dincolo= ci erau mai a!roa!e de noi si mult mai 0ii dec%t lucrurile reale. 3eitan
gasise o e2!resie admirabila !entru a caracteriza -renetica traire a legionarului n
!rigoana= n intima comuniunea cu moartea> ;?eidelbergul mortii;.
,e la mi7locul lui A!rilie= !araseste Rotea 9ermania. 1l si cu 3multea au -acut mai
nt%i un !o!as la 'iena= !entru a se sustrage de sub !ri0egherea !olitiei germane.
3multea a ramas la 'iena si du!a !lecarea lui Rotea= torc%nd mereu s!eranta sa-l
a7unga din urma. 3!re marea noastra bucurie= at%t Borobaru c%t si Rotea ne-au
trimis ilustratele con0enite= !rin care ne anuntau ca au a7uns la destinatie. Rotea
nu trebuia sa aste!te sosirea noastra= cum era !re0azut !entru ceilalti= ci sa
dis!ara n Rom%nia ndata ce si 0a -i organizat trecere.
n esalonarea !lecarilor= trebuia sa tinem seama de agentii *egatiei Rom%ne din
Berlin. /is!aritia oamenilor din Berlin trebuia sa !roduca c%t mai !utine
comentarii= ca si cum nu s-ar -i nt%m!lat nimic anormal. ,entru a aco!eri
!lecarea lui Borobaru si a!oi a lui Boian si /umitriu= am lansat 0ersiunea ca s-au
dus sa-si gaseasca de lucru n alte orase din 9ermania. 12!licatia era !lauzibila=
!entru ca e2ista un !recedent cunoscut= !lecarea lui Rotea si 3multea la 'iena.
n a treia serie am dat drumul lui Boian si /umitriu ,etre. +i se -r%ngea inima
c%nd ma g%ndeam ca cei doi ar -i !utut sa cada n m%inile granicerilor nemti= la
trecerea -rontierei n #ngaria. ,rinsi si interogati= s-ar -i desco!erit -uga lor n
9ermania si !robabil ca ancheta nu s-ar -i o!rit la ei= ci ntreaga e2!editie !utea -i
tor!ilata. /ar /umnezeu a 0oit alt-el. *a c%te0a zile abia= am !rimit o carte
!ostala de la Boian= !rin care anunta sosirea lui la Buda!esta. .e-am bucurat ca
niste co!ii. ,%na acuma nu ne !uteam !l%nge de nenoroc. 6ot ce am ntre!rins= s-
a realizat= cum s!une neamtul= ;!lanmJssig;.
/in aceleasi moti0e= n ordinea de !lecare= ,etrascu era trecut !enultimul= iar eu
ultimul. C%ta 0reme eram semnalat la Berlin= gu0ernul din tara nu a0ea moti0e sa
se alarmeze. ,lecarea mea era de asa -el calculata ca ntre ultima mea !rezenta la
Berlin si saltul n tara sa se scurga cel mai !utin tim! !osibil.
#it%ndu-ma n urma mea= cu trei luni nainte= la tru!a hartuita care se ntorcea
din tara si la aerul de nmorm%ntare ce-l gasisem la Berlin= si a!oi re-lect%nd la
acesti tineri care se a0%ntau !entru a nu stiu c%ta oara !e cararile mortii= cu
con0ingerea mortii= cu con0ingerea ca soarta tarii se 7oaca cu e-ortul si sacri-iciul
lor= nu !uteam dec%t sa -iu multumit si sa multumesc lui /umnezeu de ocrotire.
Acest !umn de legionari 0a !une n miscare ca o a0alansa tara ntreaga si regimul
de crime si teroare 0a -i maturat.
1". A doua delegatie legionara din tara
*a nce!utul lunii +ai= o noua delegatie legionara si -ace a!aritia la Berlin. 1a
era com!usa din Constantin 3toicanescu si Augustin Bidianu de la 3ibiu= a0ocat si
-ost se- de regiune.
.oua ncercare a Regelui de a ca!ta gru!ul legionar Berlin !entru !olitica de
destindere trebuie !usa cu cam!ania din .or0egia. 5ulgeratoarea 0ictorie a
armatei germane n nordul 1uro!ei a az0%rlit n !anica ,alatul. 1ra al doilea dus
rece ce l !rimise du!a cam!ania din ,olonia. Regele !area decis la o grabnica
re0izuire a !oliticii sale e2terne= n sensul unei a!ro!ieri de A2a. /esco!erirea
concomitenta a a-acerii cu sle!urile de !e /unare i crease temerea ca !entru el
nu mai e2ista sal0are la Berlin.
.umai daca ar reusi sa se nteleaga cu legionarii si sa se !rezinte n -ata lui ?itler
cu ntreaga miscare masata n s!atele lui= nada7duia sa mbl%nzeasca m%nia
Cancelarului 9ermaniei= care mergea din 0ictorie n 0ictorie.
3toicanescu si Bidianu 0enisera cu aceleasi e2igente din !artea ,alatului !e care
ni le comunicase si !rima delegatie= cu deosebirea ca de asta data ni se cerea sa ne
e2!rimam !ublic lealitatea -ata de Rege si a!oi sa ne ntoarcem n tara.
Integritatea teritoriala a Rom%niei este amenintata si interesele su!reme ale
!atriei cer o c%t mai mare unitate n interior.
ntre 3toicanescu si Bidianu e2ista o !ro-unda deosebire de 0ederi. 3toicanescu
e2!unea cererile Regelui de !e !ozitia miscarii= cu toata !rudenta si rezer0ele
cu0enite. 1l nu credea n sinceritatea Regelui si nu !leda cauza lui.
Bidianu era !artizanul directiei re!rezentate de .o0eanu. +iscarea= s!unea el= nu
se !oate sal0a dec%t ncet%nd lu!ta m!otri0a lui Carol. .u e2ista o alta iesire din
im!asul n care se gasea miscarea dec%t ca gru!ul din Berlin sa-si nsuseasca
!ozitia ado!tata de miscare din tara. 1l !re0edea chiar ca= n scurta 0reme=
Regele ne 0a chema sa !artici!am la gu0ern.
n acest caz= !retindea Bidianu= este mai !rudent ca miscarea legionara sa -ie
re!rezentata n gu0ern de elemente mai !utin intransigente= !entru ca= daca
colaborarea cu Regele ar esua= miscarea sa iasa com!romisa din aceasta
colaborare.
,a!anace= ,etrascu= 3toicanescu si cu mine ne-am o!us cu nd%r7ire acestei
!ro!uneri. /aca acesti 0agi legionari ar intra n gu0ern cu titlul de re!rezentanti
al *egiunii= ras!underile miscarii nu !ot -i se!arate de ras!underile lor ca
!ersoane !articulare. /aca ei= -iind n gu0ern= sa0%rsesc acte com!romitatoare
!entru *egiune= im!licit anga7eaza si bunul mers al *egiunii. /aca s-ar !une
0reodata aceasta e0entualitate= este in-init mai bine ca miscarea sa -ie
re!rezentata n gu0ern de cele mai sigure elemente de care dis!une. 4amenii
acestia lucizi= tenaci si de mare ncredere niciodata nu 0or cadea n cursa Regelui
si nu 0or !utea -i ca!tati. /aca 0or simti ca !rezenta lor n gu0ern !oate sa creeze
!re7udicii ire!arabile miscarii= 0or a0ea cura7ul sa se retraga.
Ras!unsul ce l-am dat celei de-a doua delegatii legionare era identic cu cel
nm%nat !rimei delegatii= cu singura deosebire ca= de asta data= l-am -ormulat n
scris. Acelasi continut sau a!roa!e acelasi continut= redactat n doua 0ersiuni=
una de mine si alta a!artin%nd lui ,a!anace. n am%ndoua ras!unsurile
conditionam e2!rimarea sentimentelor noastre de lealitate -ata de Rege de
orientarea !oliticii e2terne a Rom%niei s!re !uterile A2ei.
;+iscarea *egionara= s!uneam eu= ram%ne !e !ozitia e2terna -i2ata de Corneliu
Codreanu= adica crede si astazi cu tarie ca numai o alianta e-ecti0a si c%t mai
grabnica cu A2a Roma-Berlin !oate sa sal0eze 0iitorul neamului nostru.
10enimentele care au urmat de la !rabusirea ,oloniei si !%na la acelea mai
recente ale cuceririi /anemarcei si .or0egiei= con-irma !uterea militara a
9ermaniei= iar ntre0ederea de la Brennero dintre ?itler si +ussolini do0edeste
ca A2a Roma-Berlin nu !oate -i zdruncinata= asa cum nada7duia !%na n ultimul
moment *ondra si ,arisul. A mai crede astazi n 0ictoria aliatilor= oric%te a7utoare
ar mai !rimi acestia din alta !arte= du!a ce Italia si 9ermania si-au asigurat
!ozitii strategice su!erioare= e identic cu a te lu!ta zadarnic cu realitatile. ,unctul
de 0edere e2!rimat de Corneliu Codreanu n 1(3$ n !olitica e2terna si care
atunci !area clasei noastre conducatoare e2agerat si !rime7dios= astazi a!are clar
si e0ident;.
;Con0ingerea noastra este ntemeiata !e constatari elementare si la ndem%na
oricui. /aca la noi n tara= !entru a res!inge acest -el de a 0edea= se 0orbeste
mereu si se utilizeaza ca mi7loc de !ro!aganda @ s!re nenorocirea noastra cu
s!ri7inul o-icialitatii @ ideea !rime7diei germane= noi stim ca acest argument
constituie o !ro0ocare si o at%tare a o!iniei !ublice 0enite din !artea acelor
cercuri care 0or sa t%rasca Rom%nia ntr-un razboi dezastruos alaturi de aliati.
,rime7dia germana nu e2ista dec%t n i!oteza c%nd si-o creeaza singura Rom%nia=
!rin !olitica ei de n-eudare intereselor anglo--ranceze.
n i!oteza aliantei cu A2a Roma-Berlin= aceasta !rime7die nu e2istaE mai mult
dec%t at%ta> 9ermania 0a asigura integritatea teritoriala a tarii noastre si ne 0a
a7uta n dez0oltarea noastra economica;.
;Acei oameni !olitici care 0orbesc mereu de !rime7dia germana @ care nca odata
e2ista numai n cazul c%nd Rom%nia= m!otri0a intereselor -iresti= 0a lua atitudine
ostila Reichului @ uita sau 0or sa treaca sub tacere ca tara noastra e amenintata
de alte !rime7dii= at%t de gra0e nc%t !un n discutie nsasi e2istenta -izica a
!o!orului nostru;.
1. ,rime7dia iudaica. ,rin numarul lor co0%rsitor de mare= !rin aca!ararea
bogatiei economice a tarii noastre si !rin o!era lor de disolutie a !o!orului n
mi7locul caruia traiesc= 7idanii constituie cea mai gra0a !roblema !entru 0iitorul
neamului nostru. 5ara rezol0area !roblemei 7ido0esti= chiar daca Rom%nia 0a
ram%ne libera si n actualele ei hotare= !o!orul rom%n este amenintat sa se stinga=
nabusit de cotro!irea iudaica.
.imeni nu !oate tagadui nsa ca nimicirea !uterii 7ido0esti n Rom%nia @
chestiune de 0iata si de moarte !entru neamul nostru @ e legata de 0ictoria A2ei
Roma-Berlin.
2. A doua !rime7die este !ansla0ismul. ,o!orul rom%n este !rins ntre sla0ii de
.ord si cei de 3ud. ,ericolul nce!e din momentul ce ar e2ista 0reo !osibilitate sa
se uneasca cele doua ramuri ale sla0ismului.
3e stie ca miscarile o!iniei !ublice din Iugosla0ia si Bulgaria sunt o a!ro!iere de
Rusia si= n ultimul tim!= chiar gu0ernele celor doua 3tate se ndrea!ta s!re
aceasta linie. .imic mai -iresc @ !entru a sca!a de aceasta amenintare @ dec%t sa
se asociem acelor !uteri care au interese identice cu ale noastre din acest !unct
de 0edere si o!use !ansla0ismului= adica A2ei Roma-Berlin.
3. Ram%ne !rime7dia re0izionismului maghiar si bulgar. Aceste doua tari nu 0or
a0ea niciodata -orta necesara ca !rin !uterea lor !ro!rie sa se smulga teritoriile
re0endicate de ele. .umai n i!oteza c%nd #ngaria si Bulgaria se 0or asocia unui
bloc de 3tate biruitoare ntr-un razboi si din care Rom%nia sa nu -aca !arte sau sa
-ie de !artea n0insilor= aceste doua 3tate 0or reusi sa ne zdrobeasca. /aca nsa
Rom%nia trece de !artea A2ei= Bulgaria si #ngaria si !ierd 0aloarea lor de !ioni
esentiali ai o-ensi0ei italo-germane n sud-estul euro!ean= iar re0izionismul lor
ram%ne -ara s!ri7in si -ara !osibilitate de realizare.
;/in in-ormatiile noastre si din anumite indicii se !are ca Rom%nia a nteles
necesitatea stringenta si imediata de a se a!ro!ia de A2a Roma-Berlin;.
;/aca aceasta !resu!unere a noastra are 0reun s%mbure de ade0ar= !rezenta
legionarilor la Berlin este de o e2trema im!ortanta si socotim ca am -ace un act
contrar intereselor tarii noastre= daca am renunta la !ozitia noastra de aici= n
momentul acesta= chiar numai !rintr-o declaratie !ublica;.
;,entru ca se -ace a!el la !atriotismul nostru= la realizarea unei unitati su!reme
n momentul actual de !rime7die e2terna= ras!undem ca e2!rimarea
sentimentelor de loialitate nu 0or nt%rzia sa se !roduca cu toata sinceritatea n
ziua c%nd 0om a0ea certitudinea ca Rom%nia a nteles sa-si realizeze destinul ei
istoric= merg%nd alaturi de !uterile biruitoare ale A2ei;.
2 +ai 1(4).
?.3.
Constantin ,a!anace= !lec%nd de la aceleasi consideratii= a7unge la concluzii
analoge>
;5ara ndoiala ca toate aceste considerente de baza ale unei realiste si nationale
!olitici e2terne rom%nesti= !e care miscarea *egionara= !rin -a!tul ca nu se
gaseste la gu0ern= le !oate !reconiza n -orma categorica si n !ublic= trebuiesc
!resu!use ca sunt tinute n seama de -actorii care !oarta n mod e-ecti0
ras!underea !oliticii o-iciale rom%nesti. /e alt-el unele indicii din ultimul tim!.
de !ronuntata tendinta de a!ro!iere de Italia= 0in sa ntareasca aceasta
!resu!unere. 6otusi !entru oricine si da seama de mersul !reci!itat al
e0enimentelor= este ngri7orat ca o clari-icare n sensul celor aratate mai sus= sa
nu se !roduca ntr-un moment c%nd 0a -i !rea t%rziu. Aceasta ngri7orare s!oreste
si -a!tul ca o!inia !ublica rom%neasca continua sa -ie lasata la discretia o-icinelor
de !ro!aganda iudao-masonica= care= !entru a sustrage atentia !o!orului rom%n
de la !rime7diile reale ce l !%ndesc= in0enteaza si e2agereaza o !rime7die ca
0enita din !artea statelor nationaliste. Cu aceasta -alsi-icare s-a mers at%t de
de!arte= nc%t chiar actiunea de astazi @ a -ost !rezentata= at%t n tara= dar mai
ales n !resa democratica din strainatate= dre!t o cunoastere din !artea
legionarilor a asa zisei !rime7dii germane= care ar -i a0ut dre!t consecinta
abandonarea !oliticii e2terne -i2ata de Ca!itan.
;4 asemenea inter!retare eronata= care !ri0este nsasi una din liniile
-undamentale ale !oliticii legionare= sustinuta !%na acum cu imense 7ert-e=
!entru a -i o rezer0a a neamului rom%nesc= trebuieste e0itata !rintr-o categorica
lamurire;.
Consideram aceasta lamurire cu at%t mai necesara= cu c%t domnului Ion
+ihalache si deci indirect si domnului Iuliu +aniu li s-a !ermis sa conditioneze
n mod !ublic= de0otamentul catre Rege= cu rezer0e ideologice= !areri sau
atitudini= care !e !lan intern= du!a re-orma 3tatului rom%n din 5ebruarie 1(3&=
sunt anacronice si !erimateE iar !e !lan e2tern !ot de0eni de-a dre!tul
catastro-ale.
;/e aceea= daca un asemenea !rocedeu de de0otament conditionat= mai ales c%nd
este adresat 3u0eranului tarii= nu este de dorit sa se mani-este sub -orma
ado!tata de /l. Ion +ihalache= atunci este necesar din !unct de 0edere rom%nesc
ca sentimentele de loialitate ale legionarilor din strainatate sa nu se mani-este n
mod !ublic= dec%t atunci c%nd se 0a ado!ta o-icial !olitica e2terna @ care
-ormeaza unul din crezurile legionare -undamentale @ si care du!a multe indicii
din ultimul tim! !are ca nu ar -i e2clusa din calculele 3u0eranului tarii;.
;,%na atunci nu se 0a ntre!rinde nici un -el de actiune= s!re a nu stingheri !e cei
ce !oarta ras!underea n actualele m!re7urari e2ce!tional de grele si s!re a se
con-orma obligatiei im!usa de statul os!italier de a nu -ace nici un -el de
acti0itate !olitica= at%ta tim! c%t se gasesc ca re-ugiati !olitici !e teritoriul sau;.
Berlin= 2 +ai 1(4).
,.C.
,entru delegatii din tara= ntoarcerea lor ca un ras!uns scris de la Berlin
constituia o mare usurare. 1i !uteau do0edi Regelui cu documentele aduse ca si
nde!linisera misiunea si se ntorsesera chiar cu un nce!ut de succes. /aca
destinderea e determinata de nalte ratiuni de 3tat= cum a-irma Regele si toti care
l secundau= noi i ras!undeam cu aceeasi moneda. 9ru!ul Berlin astea!ta din
!artea Regelui sa -aca !asul decisi0 !entru sal0area tarii @ a!ro!ierea de A2a @
!entru ca noi= la r%ndul nostru= sa ne e2ecutam anga7amentul !rin aceste
declaratii si sa ne e2!rimam n mod !ublic sentimentele de lealitate.
15 P,!&ar!a ,.i P!+ra"&.
A sosit si r%ndul ;ariergarzii; sa !araseasca Berlinul. /e -a!t !lecarea lui ,etrascu
mai nt%i= a mea la scurt inter0al du!a el= trebuia sa aiba loc !e la s-%rsitul lunii
A!rilie. Ceea ce ne-a retinut !este acest termen= a -ost sosirea celei de-a doua
delegatii din tara. +-am bucurat de re0ederea lor= dar as -i -ost si mai bucuros sa-
i 0ad c%t mai re!ede urcati n tren... ca sa ne !utem urca si noi n aceeasi directie=
-ara a le trezi banuielile. Am a0ut noroc ca erau si ei grabiti sa se ntoarca= !entru
ca i aste!ta #rdareanu cu ras!unsul. Regele 0oia sa obtina c%t mai re!ede un
anga7ament -erm din !artea noastra.
,etrascu a !lecat n 2 +ai 1(4)= n ziua c%nd delegatia legionara abia sosise. /e
dimineata a !utut sa 0ada !e 3toicanescu si Bidianu n casa lui 6iti Cristescu si
a!oi sa se !limbe cu ei !rin !arcul Charlottenburg. A 0orbit cu ei des!re
nt%m!larile din tara= dar cu ochii mereu !e ceasornic. .u !utea am%na !lecarea
nici cu o zi macar= deoarece i e2!ira 0iza de iesire din 9ermania.
3i-a luat ramas bun de la 3toicanescu si Bidianu= ca si cum ar a0ea o treaba
urgenta de nde!linit si chiar i-a dat lui Bidianu o scrisoare si o -otogra-ie !entru
sotia lui.
+-am nt%lnit cu ,etrascu !e drum= eu 0enind s!re locul de nt%lnire cu camarazii
din tara. .e-am asezat !e o banca si am re0azut toate amanuntele calatoriei lui=
descrierea locurilor de nt%lnire si a oamenilor= caci el nu -usese niciodata n
Banatul s%rbesc.
,etrascu se mutase cu o sa!tam%na nainte de la ,etre ,onta= ntr-o !ensiune= si
anuntase la !olitie noua locuinta. 5acuse aceasta o!eratie !entru a i se !ierde
urma si !entru a nu crea greutati -amiliei camaradului nostru. /u!a ce si-a luat
baga7ul s-a ntors la ,etre ,onta= !entru a-si lua ramas bun nu numai de la
-amilia care l gazduise n cursul iernii= dar si de la casa unde traise cu intensitate
toate !regatirile !lecarii.
,etrascu s-a des!artit greu de Berlin= ca si cum era muncit de negre !resimtiri. n
odaia lui de sus= din casa lui ,onta= a !ri0it ndelung -otogra-iile de !e !ereti= ca si
cum si-ar -i luat ramas bun de la 0iata. /eo!arte era at%rnata -otogra-ia sotiei lui
si a co!ilasuluiE de alta !arte l masura -igura de cremene a lui 'asile Christescu.
Cele doua -otogra-ii re!rezentau cele doua lumi ntre care se zbate destinul
legionar.
*egionarul trebuie sa-si calce n !icioare dragostea omeneasca= !entru a se
realiza cealalta dragoste= de .eam si *egiune. 6rebuie sa-si !ustieasca asezarile
0ietii !ro!rii= !entru a nu le !ustii asezarile .eamului. /ar= cum s!une +ota= nu
este nici o rusine sa-si marturisesti su-erinta ce o simti= c%nd trebuie sa te ru!i de
0iata. Cu at%t mai mare a!are 7ert-a.
,etrascu nu era eroul !ur= nu a!artinea genului +iti /umitrescu= care trecuse din
0iata n moarte= nainte de-a muri. .umai mbracat n zalele mortii a !utut
ra!une !e Armand Calinescu. ,etrascu mergea la moarte= !entru ca aceasta era
soarta lui de legionar= de la care nu se !utea sustrage= !entru ca !e acest drum au
mers si au cazut at%tia alti camarazi. 6e-ai -acut legionar= trebuie sa onorezi
numele ce-l !orti= chiar daca nu ai -i 0iteazul din !o0este.
*a des!artire mi-a cazut mie mai greu dec%t lui sa mi iau ramas bun. 5aceam
e-orturi sa-l ncura7ez= iar el ma a!roba cu tristete. 1l stia tot asa de bine ca si
mine ca de la ultima noastra e2!editie el nu !utea li!si. /in !leiada de legionari
cu care lu!tasem n !rigoana mai ramasesem numai c%ti0a n 0iata= iar acestia
c%ti0a nu !uteau da ndarat. 6rebuia sa ne masuram nca odata !uterile cu
dusmanul.
Retinut de con0orbirile cu 3toicanescu si Bidianu= abia n ultimul moment am
!utut sa a7ung la Anhalterbahnho-= de unde i !leca trenul s!re 'iena. 1ra !e
nserat. ,etrascu se asezase n 0agon= ncon7urat de o multime de camarazi.
nainte de !lecarea trenului cu c%te0a minute= am a!arut si eu. +are i-a -ost
bucuria. .e-am mbratisat nca o data si a!oi trenul s-a !us n miscare.
.e-a mai salutat o cli!a cu m%na ntinsa si a!oi nu s-a mai 0azut.
17 $ #i;!r*!$+a &. Pa3a$a&!
3e a!ro!ia si momentul !lecarii mele. /elegatia legionara !arasise Berlinul. 1u
cu 1ugen 6eodorescu eram ncheietorii e2!editiei.
n Berlin nu mai a0eam altce0a de -acut dec%t sa stabilesc= ntr-o discutie -inala
cu ,a!anace= modalitatile de coordonare ntre actiunea din tara si situatia
gru!ului Berlin.
.e-am nt%lnit= n !reziua !lecarii= n casa inginerului .egoescu. +are mi-a -ost
mirarea c%nd m-am gasit n -ata unui alt ,a!anace dec%t acela !e care l
cunoscusem din con0orbirile anterioare. 6ot ce !lanuisem m!reuna era dat !este
ca!. 1l staruia sa nu !lec n tara si= !entru a ma con0inge= si-a des-asurat toate
resursele dialectice si tot !athosul de care dis!unea.
9ru!ul Berlin= s!unea el= re!rezinta un ca!ital !olitic considerabil n aceste
momente= !entru ca numai un gru!= bucur%ndu-se de libertate= !oate lua hotar%ri
0alabile !entru ntreaga miscare. ,rezenta noastra n Ca!itala Reichului
m!iedica sau cel !utin st%n7eneste !e Regele Carol ca sa-si duca la nde!linire
mane0rele lui de a!ro!iere de Berlin= de at%tea ori demonstrate a -i so0aitoare=
incerte si chiar sus!ecte. 9ru!ul Berlin re!rezinta o rezer0a si o !ermanenta
amenintare !entru regimul carlist. .u este e2clus a!oi sa se !roduca o noua
s%ngerare a miscarii= !e care noi cu greu am mai !utea-o su!orta.
Argumentatia lui ,a!anace= n a!arenta -oarte solida= a0ea ce0a nede-init. .u
mergea !%na la e!uizarea !roblemei. 1ra construita unilateral. 3i eu acordam
aceeasi 0aloare gru!ului Berlin. 3i eu eram constient de rolul im!ortant= as zice
decisi0= ce-l 7oaca n ra!ort cu miscarea din tara si lu!ta m!otri0a Regelui. /ar
eram de !arere ca rezer0a Berlin acum si nu mai t%rziu trebuie sa intre n actiune.
Aste!tarea noastra ar -i -ost 7usti-icata numai daca n tara s-ar -i i0it acel com!le2
de -orte legionare care sa ia chestiunea n m%na si sa -aca de !risos !rezenta
noastra acolo. /ar el stia tot asa de bine ca si mine= din s!usele delegatilor din
tara= c%t de con-uz se contura 0iitorul n mintea legionarilor de acasa. Chiar
3toicanescu= cel mai in0enti0 si mai ndraznet dintre ei= nu 0edea clar ce se !oate
-ace cu destinderea. 3ingurul s-at ce mi l-a dat a -ost sa ma ascund n -undul
!am%ntului= ca sa nu mi -aca de !etrecanie agentii gu0ernului. .u mai 0orbesc
de gru!a .o0eanu-Bidianu= care 0edea n m!acarea cu Regele -ericirea su!rema
la care !oate as!ira miscarea.
/in tara nu ne !utem aste!ta asadar dec%t ca miscarea sa se m!otmoleasca n
meandrele destinderii. Regele Carol 0a !astra initiati0a si 0a m!inge miscarea
din com!romis n com!romis.
4data legionarii anga7ati !e acest drum dezonorant= cu greu 0or mai !utea -i
readusi la !ozitia initiala si= !%na la urma= n mod -atal ne 0om misca !e linii
di0ergente. +iscarea 0a -i !rezenta la Berlin si absenta n tara= nca e0enimentele
se 0or des-asura !este ca!etele noastre.
,rezenta noastra n tara ar a0ea rolul sa dubleze destinderea= !entru a -eri
miscarea de un esec. n caz ca destinderea nu se 0a realiza con-orm 0ederilor
noastre= 0om !utea inter0eni= anul%nd !ierderea de !restigiu n interior si n
a-ara. .oi= cei de la Berlin= am acce!tat destinderea cu conditia ca Regele Carol sa
schimbe !olitica e2terna.
/in in-ormatiile ce le detinem= rezulta ca Regele continua aceeasi !olitica de
du!licitate= ca creeaza numai a!arente -a0orabile unei !resu!use a!ro!ieri de
A2a= -ara nsa a se decide !entru ado!tarea ei de-initi0a. Incidentul cu 0asele
engleze de !e /unare numai lasa nici un dubiu asu!ra intentiilor reale ale
Regelui. /aca i se o-era o o!ortunitate= daca armata germana s-ar nte!eni n -ata
liniei +aginot= sa -im siguri ca Regele 0a sari n s!atele 9ermaniei si soarta
Rom%niei 0a -i !ecetluita. ,roblema care se !une !entru noi= iar ,a!anace n-a
-ost niciodata de alta !arere de la re0enirea mea n tara= e ca nainte ca Rom%nia
sa -ie t%r%ta ntr-un razboi contra 9ermaniei= miscarea legionara sa schimbe
destinul ei si sa aiba un cu0%nt de s!us n gu0ernarea tarii.
.u stiu ce se !etrecuse n ca!ul lui ,a!anace de si schimbase com!let -elul de
g%ndire. 1ra insensibil de argumentele ce le de!anasem m!reuna de nenumarate
ori si !e care acuma numai i le re!etam. 1l nsusi a-irmase n ras!unsul dat
delegatiei legionare din tara> ;6otusi= !entru oricine si da seama de mersul
!reci!itat al e0enimentelor= este ngri7orat ca o clari-icare n sensul celor aratate
mai sus sa nu se !roduca ntr-un moment c%nd 0a -i !rea t%rziu;.
3ublinierea era a lui= !rea t%rziu= ne g%ndeam am%ndoi la e0entualitatea ca
ntoarcerea s!re A2a sa nu se !roduca dec%t n momentul cel mai -a0orabil !entru
tara noastra= c%nd cartile razboiului erau 7ucate n 4ccident si ?itler era sta!%nul
1uro!ei. Atunci Rom%nia numai !utea 0eni dec%t !e masa de o!eratii a
rea7ustarilor teritoriale= conditie sine-Kua-non !entru a -i !rimita n A2a. 1l
nsusi mi !o0estea o scena de la Amalienho-= c%nd a sur!rins !e unul din
camarazii ce locuiau acolo= 'asiu= m%ng%ind harta -rumoasa a Rom%niei si
zic%nd= d%nd din ca! cu tristete> ;acuma= te duci= n cur%nd n-o sa mai -i cum ai
-ost;.
Am -ost izbit de urmatoarea -raza n concluzia ras!unsului lui ,a!anace catre
,alat>
;,%na atunci nu se 0a ntre!rinde nici un -el de actiune s!re a nu stingeri !e acei
care !oarta ras!underea n actualele m!re7urari e2ce!tional de grele si s!re a se
con-orma obligatiei im!use de statul os!italier de a nu se -ace nici un -el de
acti0itate !olitica= at%ta tim! c%t se gasesc re-ugiati !olitici !e teritoriul sau;.
6otusi nu l-am ntrebat la ce se g%ndeste c%nd a scris aceste r%nduri= s!er%nd ca
nu e 0orba dec%t de o declaratie de circumstanta= destinata sa aco!ere e2!editia
s!re tara= de ale carei !regatiri era !e de!lin in-ormat. /e abia n cursul acestei
con0orbiri mi-am dat seama ca el scrisese aceste r%nduri cu de!lina con0ingere si
si mani-esta !rin ele noul !unct de 0edere la care a7unsese.
Acuma consideram gra0a chestiunea= caci el= !rin aceasta declaratie= ne lega si !e
noi de m%ini= las%nd ntreaga initiati0a Regelui. .ici !e !lan !olitic nu trebuia sa
mai ntre!rindem nimic= !entru ;a ne con-orma obligatiei im!usa de statul
os!italier;.
/u!a schimbul de cu0inte a0ute cu el ncasa lui .egoescu= mi-am dat seama ca se
!rodusese n mintea lui o totala schimbare de !ers!ecti0a= o anulare a tot ce am
!lanuit m!reuna de !atru luni.
4!ozitia lui ,a!anace cadea ntr-un moment cum nu se !utea mai rau !entru
realizarea actiunii !roiectate. .u eram cu !regatirile nici la nce!ut si nici cel
!utin n stadiul de mi7loc= ci tocmai c%nd erau ncheiate. n a-ara de 1ugen
6eodorescu= toti ceilalti legionari !arasisera 9ermania si ma aste!tau de la o zi la
alta sa a7ung si eu n Iugosla0ia. .u !uteam sa ntreru! actiunea n curs de
des-asurare= -ara a ma su!une la as!re critici din !artea acelora care si riscasera
nca o data 0iata. /ar nu aceasta di-icultate m-ar -i m!iedicat sa -ac ;marche
arriere;= ci con0ingerea ca ,a!anace se balansa n gol= ne-iind consec0ent cu sine
nsusi.
,%na la urma= am nclinat sa cred ca sunt moti0e de ordin subiecti0 care l-au
determinat sa ma -r%neze. .u cum0a i-o -i teama de ceea ce ar !utea sa se
nt%m!le la Berlin du!a !lecarea noastra<
3e g%ndea oare ca dis!aritia noastra ar !utea sa !ro0oace 0reo reactie a
gu0ernului german contra ntregului gru!< Riscuri e2istau= dar= n orice caz= mult
mai !utine dec%t ale acelora care luasera drumul s!re tara.
.e-am des!artit -ara a a7unge la nici o ntelegere= el staruind !e !ozitia lui de
e2!ectati0a= iar eu -iind tot asa de hotar%t sa-mi urmez drumul meu. n a7unul
!lecarii= ramasese singur n -ata destinului.
PARTEA A DOUA
DEZASTRUL EXPEDITIEI N IUGOSLAVIA
1 $ #r.m "3r! Ba$a+., S6r0!"&
/estul de zdruncinat su-leteste= du!a con0orbirea cu ,a!anace= mi-am -acut
!regatirile de !lecare. Calatoria mea cadea cum nu se !oate mai rau din !unct de
0edere al situatiei interne din miscare.
/e unde nainte de aceasta discutie= socoteam gru!ul de la Berlin ca aliatul
!rinci!al al e2!editiei si nu a0eam sa-mi bat ca!ul dec%t cu necunoscutul din ara=
acum ma trezeam desco!erit si n s!ate. ,a!anace ma !arasise tocmai c%nd era
mai mare ne0oie de s!ri7inul lui. 1ste ade0arat ca mai ram%neau n rezer0a o
serie de elemente din gru!ul de actiune si= la ne0oie= !uteam -ace a!el la ser0iciile
lor= dar acestea nu detineau dec%t 0ag si -ragmentar legatura cu autoritatile
germane= nc%t cu greu ar -i !utut 0aloriza !olitic e0entualele rezultate ale actiunii
noastre din tara. *egaturile cele mai im!ortante cu gu0ernul german le a0eau
;razletii;= Ciorogaru= 'o7en= si Constant= iar acestia le s!eculau n interesul lor
!ro!riu= nc%t gru!ul nu tragea nici un -olos de !e urma lor. *egaturi bune= la
ni0el administrati0= a0ea ,a!anace si= !e -iliera lor= !utea sa a7unga doleantele
noastre !%na n s-erele !artidului si ale gu0ernului. Cu !rimii nu mai a0eam nici
un contact= iar acuma nici ,a!anace numai !area dis!us sa -ie !urtatorul de
cu0%nt al unei actiuni !e care o considera ino!ortuna.
,entru a substitui= cel !utin !artial= o e0entuala carenta a lui ,a!anace= am lasat
urmatoarele dis!ozitii>
1. 4cta0ian Rosu 0a lua comanda gru!ul de actiune si 0a mentine coeziunea lui=
neabat%ndu-se cu nici un !ret de la linia legam%ntului nostru.
2. /r. 'ictor Biris= anga7at ca ;s!ea:er; la Radio Berlin= sectiunea rom%neasca= si
0a largi c%m!ul de actiune n lumea o-icialitatii germane= !entru ca la ne0oie sa
dis!unem de o dublura daca ,a!anace= dar i-am cerut sa se com!orte ca si cum
nu s-ar -i nt%m!lat nimic ntre noi. .u-i !uteam -ace lui ,a!anace nedre!tatea
de a-l banui ca ar !utea ntre!rinde o actiune ostila gru!ului de actiune. /in
!artea celor ramasi nu trebuia sa se mani-este nici cel mai mic semn de
nencredere. Rosu trebuia sa tina contactul str%ns cu el= caci ,a!anace re!rezenta
continuitatea !olitica a gru!ului Berlin. .oi ram%nem consec0enti cu ceea ce am
hotar%t alta data= n buna ntelegere cu el= iar daca ,a!anace se nde!arteaza de la
linia -i2ata m!reuna= ras!underea sa cada asu!ra lui si nu asu!ra noastra.
+are mi-a -ost ntristarea= c%nd la !lecare l-am 0azut si !e Rosu clatinat. 1ram
ntr-un restaurant cu 'ictor Biris. 1ra masa de adio. /eodata l 0ad !e Rosu ca ia
o atitudine solemna si gra0a si nce!e o !ledoarie dramatica= !entru a ma
con0inge solemna sa nu !lec.
@ #nde te duci< ,e cine 0ei mai gasi n tara< Ce elemente< Cum ai sa -aci
re0olutia< Am ramas asa de !utiniG .-ai trecut !rin at%tea !rime7dii< 'rei sa te
!ra!adesti si /-ta< Ce ne -acem<
Rosu si re0arsa -ocul inimii dintr-o sincera ngri7orare !entru mine. /in 1(33=
am lu!tat cot la cot n organizatia din Banat. n toamna anului 1(3(= !lecasem cu
el de la 6imisoara si am trecut !rin nenumarate !rime7dii. Amintirea lor
!roas!ata l zguduia= g%ndindu-ne la ce ne aste!ta= lu%nd acum na!oi drumul
s!re tara. Acea nesiguranta care te urmareste cli!a de cli!a= n a-ara de greutatile
-izice ale e2!editiei= acele marsuri obositoare !rin !loi= noroaie si araturi. 6ot
acest com!le2 de groaza !e care l traise recent n carnea lui = i !ro0ocase un
moment de de!resiune si de s!aima= g%ndindu-se la ceea ce ar !utea sa ni se
nt%m!le. Constructia noastra re0olutionara i se !area at%t de -ragila nc%t
e2!editia risca sa se termine cu alti morti si alte morminte.
/u!a ce l-am ascultat= m-a na!adit si!e mine ngri7orarea. Cunosteam mai bine
dec%t el insu-icienta !regatirilor noastre= li!sa de mi7loace si slabele !robabilitati
de a organiza ce0a temeinic n tara. /ar n -orul meu interior= stiam ca na!oi nu
mai !uteam da. n aceasta atmos-era ncordata= cade ca un balsam m%ng%ietor
sentinta lui Biris> ;*asati !e oameni sa-si m!lineasca destinul lor;. 3i a a0ut
dre!tate. /estinul unei 0ieti nu e legat de argumente !ro si contra. .ici de stari
su-letesti momentaneE nici de greutatiE nici de absurdul unei ntre!rinderi.
/estinul e o misiune= !e care trebuie sa ti-o nde!linesti= daca nu 0rei sa mori
s!iritual= ceea ce e mai teribil dec%t moartea -izica.
+i-aduc aminte ca cu o zi nainte de !lecare= mi-am cum!arat un costum de
haine= destul de scum! !entru 0remea aceea. 1ra un dar de la ,etre ,onta. #n
costum -rumos= de culoare deschisa= ales !entru a inaugura !rima0ara= dar n
acelasi tim! -acut dintr-o sto-a mai groscioara= !entru a ma ocroti de ca!riciile
0remii. Aratam mult mai t%nar dec%t el= nc%t se !otri0ea cu noua noastra
identitate de studenti la Charlottenburg= care se ntorceau acasa.
nainte de !lecare= imit%nd !e ,etrascu= i-am cerut lui ,onta sa-mi -aca niste !oze
de adio= de !e tre!tele casei care ma ada!ostise iarna si unde n-iri!asem !lanul
de actiune. +i-am rotit si eu odata ochii !rin toate odaile cum -acuse si el= a!oi
!rin gradina si !rin m!re7urimi. /ar= du!a ce mi-am luat ramas bun de la 0iata
mea de !%na acuma si nu m-am g%ndit dec%t la !roblemele 0iitorului.
Ca to0aras de drum l-am luat !e 1ugen 6eodorescu. *-am ales !e acest camarad
!entru istetimea si cura7ul lui. 1ra un om dis!us oric%nd sa se n-runte cu
necunoscutul unei actiuni.
+aruntel de statura si slabut= a0ea n schimb un organism de o rara rezistenta=
care trecea !rin boli= intem!erii si orice !ri0atiuni ca o lama de otel. /in !unct de
0edere legionar= era un caracter -ormat. .-am a0ut cu el niciodata discutii
com!licate sau sterile. /esi am trait n doua colturi di-erite de tara= eu n Banat=
el la Constanta= ne-am nteles !er-ect din !rima cli!a a cunoasterii. A0ea simtul
realitatilor. /istingea instantaneu= n orice situatie= ade0arul de minciuna n 0iata
legionara si ntotdeauna= n !roblemele care se i0eau n miscare= lasa sa cada
cu0%ntul acolo unde trebuia. n a-ara de aceasta era totdeauna bine dis!us si
nentrecut n 0orbe de s!irit.
9lumele lui !%na astazi circula n lumea legionara si si -ac deliciu celor ce le
asculta.
Am !lecat din Berlin s!re 'iena n seara de 5 +ai 1(4). *a gara au 0enit sa ne
nsoteasca Rosu= 3eitan= ,o!o0ici si ,onta= care ne-a tras -otogra-iile de rigoare.
/u!a o o!rire de c%te0a ore la 8ena= unde ne-a iesit nainte 3multea= am !ornit
s!re Belgrad. Ca masura de !recautiune= !entru a nu ma nt%lni cu 0reunul din
!olitistii de la !unctul de -rontiera 3!iel-eld= care ne arestasera n /ecembrie
1(3(= am luat o ruta ocolita= !e linia 'illach-*7ubliana.
Calatoria= lunga si obositoare= a decurs -ara incidente. .-am a0ut nici o ne!lacere
la -rontiera. A!ro!iindu-ne de Belgrad= credeam ca am trecut de ho!ul cel mare si
de acum numai !uteam a0ea nici o sur!riza. /ar mare ne-a -ost mirarea c%nd= n
a!ro!iere de Belgrad= a a!arut un nou control. Agenti n ci0il cereau !as!oartele
calatorilor sau carnetele de identitate si du!a ce le e2aminau= le restituiau. Cu noi
doi nsa au !rocedat alt-el. ntr-o germana a!ro2imati0a ni s-a comunicat ca
!asa!oartele le 0om !rimi de la !olitia garii Belgrad.
,ers!ecti0a nu-mi sur%dea. +-am s-atuit cu 1ugen 6eodorescu. .u mai auzisem
!%na atunci sa se retina !asa!oartele calatorilor care au 0iza de tranzit. ,rocedeul
mi s-a !arut neobisnuit si chiar alarmant. Ce !oate sa -ie< 12amin%nd alternati0a
n care ne gaseam si consecintele dintr-o atitudine sau alta= ne-am hotar%t sa ne
!redam destinului. /aca nu mergem sa ne ridicam documentele= !olitia din
Belgrad 0a a0iza autoritatile rom%nesti si toata e2!editia !oate sa -ie !rinsa n
!erioada de trecere a -rontierei. /aca cum0a ne retin= 0om gasi un !rile7 sa le
sca!am din m%ini.
*a o!rirea trenului= cu inima str%nsa ne-am ndre!tat s!re comisariatul de
!olitie. /e abia am intrat si am s!us cine suntem= un domn -oarte amabil ne-a
ntins !asa!oartele= oarecum scuz%ndu-se ca ne-au -ost retinute. C%nd ne
ntoarcem !e !eron si ne ndre!tam s!re iesire= 0edem !e cei doi agenti care ne-
au -acut controlul ca se ndre!tau cu !asi re!ezi s!re comisariat.
Am tresarit imediat. 3a -ie !entru chestiunea noastra< ;?ai sa o stergem re!ede;=
i su-lu lui 1ugen 6eodorescu. .ici nu stiu cum am a7uns n -ata garii= mbr%ncind
lumea si sarind !este baga7ele oamenilor. .e-am urcat n !rima masina= d%nd
directia strazii unde locuia Ilie Barbu= unchiul lui 4cta0ian Rosu= !oreclit de noi
;3-arma ,iatra;= din cauza staturii si grosimii lui. Ilie Barbu tinea o os!atarie
!o!ulara !e strada 'iso:iste0ana. 1ra unul dintre rarii rom%ni care locuiau n
Belgrad. 3-arma ,iatra era !unctul nostru de s!ri7in aici. n cam!ania anterioara
am stat o bucata de 0reme la el. *a el trageau curierii si tot din casa lui !leca
lumea= -ie s!re 9ermania -ie s!re tara -ie sa se ascunda !rin satele banatene.
3-arma ,iatra m-a recunoscut ndata si am a0ut norocul sa nt%lnesc acolo si !e
6raian Borobaru. Ce se nt%m!lase< .icolae ,etrascu !atise ca si noi= adica i se
luase !asa!ortul la control= dar nu i l-au mai restituit= ci i-au s!us la comisariatul
garii ca 0a -i condus !%na la granita rom%neasca de doi agenti si acolo 0a -i !redat
autoritatilor rom%nesti. n gara /una0= care deser0ea o linie secundara s!re
Rom%nia= ,etrascu a reusit sa nsele 0igilenta agentului care-l !azea si sa -uga
las%nd !asa!ortul n m%na s%rbilor. /u!a alte !eri!etii= a a7uns n casa lui Ion
6omici din 4-cea= n seara de 4 +ai 1(4). ndata ce-a !utut= a anuntat !e 6raian
Borobaru de nt%m!larea lui= !entru ca= m!reuna cu '%rlan= sa organizeze
controlul trenurilor care 0eneau s!re Belgrad. Borobaru si '%rlan luau trenul s!re
Fagreb= coborau la o statiune a!ro!iata si se urcau n trenurile internationale care
0eneau s!re Belgrad= cu sco!ul sa ne a0izeze sa ne dam 7os la Femun= !entru a nu
-i luati n !rimire de agenti si escortati. /ar desi au -acut acest drum de c%te0a
ori= nu ne-au !utut gasi= deoarece noi luaseram ruta *aibach. +are ne-a -ost
bucuria c%nd am dat si de Ion Boian. ,etre /umitriu se a-la la 4-cea cu ,etrascu.
12!editia a7unsese n totalitatea ei la destinatie. Cei mai !rime7duiti si cei care
a0usesera de strabatut un drum mai lung= Boian si /umitriu= se a-lau si ei n
siguranta.
/ar nu era tim! de !ierdut. Casa lui Ilie Barbu trebuia e0acuata c%t mai re!ede.
,e Boian si 1ugen 6eodorescu i-am ndre!tat s!re Cu0in. '%rlan i-a luat n
!rimire si i-a dus la o gazda ce-o a0ea !regatita n aceasta comuna. 1u l-am
urmat !e 6raian Borobaru lu%nd drumul care ducea la 4-cea= !entru a ma nt%lni
cu ,etrascu. Am !lecat s!re nno!tat si cum Borobaru cunostea bine locurile= am
a7uns -ara ;ne!re0azute; la c%rciuma lui Ion 6omici.
1ra n noa!tea de & +ai 1(4) c%nd am calcat !ragul acestei case !rimitoare. *ui
,etrascu= care tremura de s!aima sa nu -i -ost si noi agatati n tren si a!oi condusi
cu alaiul la -rontiera= i straluceau ochii de bucurie c%nd ne-am 0azut. Alaturi de
el se a-la ,etre /umitriu= cel mai calm dintre toti= 0orbind -ara a da semne de nici
o agitatie interioara= ca si cum ne a-lam la Berlin.
/ar cel mai -ericit dintre toti era Ion 6omici= care nu stia cu ce sa ne mai
ser0easca= !entru a ne simti n largul nostru. 1l nu stia e2act ce e cu noi.
Banuia ca ne ntoarcem n tara !entru niste is!ra0i si ne !ri0ea cu multa
admiratie. Caderea lui Calinescu i-a zguduit si !e -ratii nostri din Banatul s%rbesc
si i-a con0ins ca *egiunea n-a -ost ngro!ata sub les!edea de la 8ila0a.
.oi stateam la 6omici !e garantia lui ,etrascu. nainte de !rigoana= ,etrascu
-usese !ro-esor la 3coala .ormala din 3ibiu si a0usese de ele0 !e 6raian 6omici=
baiatul cel mai mare al gazdei noastre.
+erg%nd sa-si 0ada baiatul la 3ibiu= Ion 6omici l-a cunoscut si !e ,etrascu si au
stat mult de 0orba atunci. 6oti erau acum n 7urul nostru= 6omici= sotia lui= o buna
gos!odina si o -emeie inimoasa= a!oi co!iii lor= 6raian si ,era= care ne !ri0eau cu
multa dragoste si admiratie. /e multa 0reme n-am m%ncat o cina at%t de buna si
at%t de ;bine meritata;= mai ales ca 0eneam dintr-o tara unde nce!usera
restrictiile alimentare.
Am stat !%na noa!tea t%rziu de 0orba cu gazda n 7urul unui !ahar cu 0in. 6omici
cauta sa ne iscodeasca n -el si chi!= daca traieste Ca!itanul= daca nu e n
9ermania cum se z0onise= a!oi= -iindca auzise si de mine= citind gazetele din
Rom%nia= nu s-a !utut rabda sa nu ntrebe !e unde sunt. +a ntelesesem cu
,etrascu nca din Berlin ca !e unde 0om !o!osi sa nu mi dea nici o atentie.
1l era se-ul su!rem= iar noi subordonatii lui. Cu mare greutate= tem%ndu-se
mereu sa nu se tradeze= ,etrascu si-a 7ucat rolul im!us de m!re7urari= iar noi cu
m%inile la gura= c%nd -acea 0reo st%ngacie= ne -ortam sa nu izbucnim n r%s.
#n somn odihnitor ne-a recom!ensat du!a ncordarea n care traisem trei zile.
,rima eta!a a !lanului se des-asurase n mod satis-acator= dar ne aste!ta alta
mult mai grea si a!oi a treia mai grea. Cu aceste g%nduri am adormit.
( O "+ra,.&i+a 3!r:orma$+a
A doua zi am tinut o cons-atuire cu camarazii !rezenti> ,etrascu= Borobaru si
/umitriu. Am e2aminat rezultatele obtinute !%na atunci si n ce stadiu se gasesc
!regatirile !entru a -ace saltul n tara.
Cu e2ce!tia incidentului ,etrascu= !artea nt%ia a !rogramului s-a realizat
;!lanmJssig;= cum s!une neamtul. 6oti cei !lecati din 9ermania au a7uns n
Iugosla0ia si erau ada!ostiti la gazde sigure. Rotea= cum ne ntelesesem= n-a
aste!tat concentrarea noastra= ci a trecut -rontiera= la c%te0a zile du!a sosire.
Ceea ce ne-a um!lut de m%ndrie si ne-a ntarit ncrederea n 0iitor= a -ost
stralucita !er-ormanta a echi!ei Boian-/umitriu. 1i a!ucasera drumul cel mai
!rime7dios. .-a0eau !asa!oarte. /in 9ermania au trecut !e drumul negru n
#ngaria= !e la 3o!ron= si du!a ce au strabatut aceasta tara cu trenul= au a7uns n
aceleasi conditiuni n Iugosla0ia.
,rinderea lor de catre granicerii nemti ar -i a0ut consecinte -oarte gra0e= deoarece
le ncredintasem ntreg arsenalul nostru> cea mai mare !arte a 0alutei straine=
acte de identitate n alb si stam!ilele de cauciuc iesite din laboratorul lui ,onta.
,entru -rauda cu 0aluta= legile germane !re0edeau !edea!sa cu moartea= iar
gasirea celorlalte lucruri ar -i desco!erit intentiile noastre si ar -i alarmat
gu0ernul german. 6oata e2!editia ar -i sarit n aer.
,e Boian l-am 0azut la Belgrad> el si asa tras la -ata= dar acum era un s!ectru. .
.umai ochii i ardeau n orbite= c%nd mi-a comunicat= cu eternul lui z%mbet de
om care a iesit 0ictorios din toate ncercarile= ca misiunea a -ost nde!linita si=
oarecum= cu un usor re!ros n 0orba ca as -i !utut sa ma ndoiesc 0reodata de
0rednicia lui. n casa la Barbu= nu am a0ut 0reme sa-l ntreb de !eri!etiile
calatoriei lor= dar la 4-cea l-am chestionat ndelung !e /umitriu. C%nd l
ascultam= m!reuna cu ,etrascu= !o0estind !e un ton banal si sters odiseea lor=
am simtit -orta ce emana din acest su-let. Ce !utere de trans-ormare are idealul
legionar asu!ra oamenilorG 6eribilele s-ortari ce le -acuse n aceasta calatorie nu i
alterase echilibrul interior. *e -acuse= !entru ca asa e legionarul. Asta e legea lui.
.u i se !area ca a -acut cine stie ce mari is!ra0i. 4 str%ngere de m%na din !artea
unui camarad mai 0echi era de a7uns ca sa reia de la ca!at acelasi drum de
su-erinta.
Calatoria lui Boian si ,etre /umitriu !rin #ngaria cu trenul a decurs normal
!%na n gara 3eghedin= unde au -ost legitimati si= -iind gasiti -ara acte= au -ost
escortati la nchisoare. /u!a o sedere de doua sa!tam%ni ndaratul zabrelelor= n
care tim! au -ost identi-icati ca legionari= #ngurii le-au !ro!us sa-i conduca !%na
la -rontiera germana si acolo sa le dea drumul !e socoteala lor= cum au !rocedat
cu alti rom%ni re-ugiati. /ar ei au re-uzat acest ser0iciu si i-au rugat sa-i lase sa
treaca n Iugosla0ia.
,olitia maghiara le-a satis-acut dorinta= dar nu cum 0oiau ei. n loc sa-i conduca
noa!tea !%na la -rontiera si a!oi sa-i lase n !lata /omnului= i-au urcat n tren si
i-au e2!ediat -ara acte= direct n m%na granicerilor s%rbi. 3e gaseau n mare
!rime7die= caci daca ar -i -ost identi-icati= cu siguranta ca ar -i -ost !redati !olitiei
rom%nesti. Ca sa sca!e de ancheta= s-au declarat unguri si s-au !re-acut ca sunt
beti. Cum Boian stia ungureste= a izbutit sa con0inga !e s%rbi ca sunt niste che-lii
adormiti n tren si sa-i lase sa se ntoarca n #ngaria. Cu !ro2ima garnitura= au
re0enit la 3eghedin. Autoritatile maghiare= ca sa sca!e de el= au consimtit de asta
data sa le dea drumul sa treaca ilegal n Iugosla0ia. *-au condus noa!tea la
-rontiera si i-au lasat sa se descurce.
Regiunea !e unde trecuse= ntre 6isa si /unare= era !lina de balti si canale si cum
se nimerise n acel an a -i o !rima0ara !loioasa= nu !utea sa -aca un !as -ara sa
dea de a!a. Au -acut s-ortari su!ra-omenesti ca sa a7unga n oraselul Hani7a=
!rimul centru de unde !uteau sa calatoreasca -ara a -i legitimati.
n tim! ce ne !o0estea /umitriu drumul lor n noa!te !rin acea regiune dos!ita
de a!e= ne-am n-iorat. Au intrat de multe ori n a!a !%na la br%u= !entru a trece
canalele= s-au a-lat n !rime7die sa se scu-unde n mlastini si du!a ce au sca!at de
ele= au mers toata noa!tea !rin noroaie si araturi cleioase. .u cunosteau locurile
si nu a0eau alta orientare dec%t sa mearga s!re miazazi= mereu s!re miazazi.
C%nd au a7uns la Hani7a= au cautat mai nt%i cimitirul locului= unde si-au curatat
cum au !utu hainele !line de noroiE a!oi s-au urcat n tren si au a7uns la BelgradE
de aici= din nou !e 7os !%na la 4-cea= unde l-am nt%lnit !e ,etrascu si s-au !utut
curati si odihni n casa nimicitoare a lui 6omici.
Am -acut o !auza= caci ma 0edeam !e mine nsumi n situatii asemanatoare= m-
am ntins !e !at si am re-lectat la oamenii !e care i nt%lnisem n ultima 0reme>
,onta= Boian= /umitriu. 5ara de ei= nu am -i !utut n7gheba aceasta e2!editie. n
Boian am a0ut ncredere de c%nd l-am 0azut la Berlin= n 0ara anului 1(3(= o
ncredere deosebita. *-am luat cu mine la ntoarcerea n tara= n 15 August 1(3(=
si de atunci l-am a0ut mereu to0aras de drum !%na la na!oierea la Berlin= la
Craciunul din acelasi an. /e unde rasarise acest om e2traordinar< Cutezator si
!recaut n acelasi tim!= asa cum cer conditiile acestui gen de lu!ta. .u l-am auzit
!l%ng%ndu-se niciodata de oboseala= niciodata nu l-am 0azut ncruntat= rau
dis!us sau ner0os.
1ra de o liniste su0erana c%nd treceam !rin situatii grele= !rin retele ntinse de
dusmani de-a lungul si de-a latul tarii.
Am e2aminat a!oi cazul ,etrascu. 1l sca!ase= dar lasase n m%na s%rbilor
!asa!ortul= iar acestia cu siguranta ca l 0or nainta ;colegilor; rom%ni. 'a -i
e2aminat de 3iguranta 3tatului de la Bucuresti. Ce concluzii 0or trage acestia<
3!re norocul lui si al nostru= !asa!ortul lui ,etrascu era unicul care nu -usese
-alsi-icat= deoarece ,etrascu semana ca doua !icaturi de a!a cu titularul
!asa!ortului= studentul A0ram= cu singura deosebire ca A0ram era blond= n tim!
ce ,etrascu era brunet. ,ersona7ul de !e !asa!ort e2ista= era cunoscut de *egatia
Rom%na de la Berlin= si se !utea !resu!une ca ntr-ade0ar 0oise sa se ntoarca n
tara. 1ra greu ca 3iguranta sa -aca legatura ntre !asa!ort si ,etrascu. Am
discutat ndelung daca nu ar -i bine sa renuntam la ,etrascu si sa-l lasam sa se
na!oieze n 9ermania. n cele din urma am o!tat !entru ram%nerea lui n
echi!a= deoarece am -i !ierdut un element im!ortant n realizarea !lanului de
actiune. 5usese 3e-ul Regiunii 3ibiu si !utea mobiliza -ortele legionare din ntreg
Ardealul de miazazi.
*amurita si aceasta chestiune= am dezbatut !unctul -inal> !e unde trecem<
Borobaru ne-a comunicat ca trecerea e n asa -el organizata de '%rlan-.egru
nc%t sa se e0ite !unctele de -rontiera !e unde trecuseram nainte= n s!eta
Hi:inda si *atunas. +ai ales sa ne -erim de *atunas= caci 7andarmii au a-lat de
.egru ca a ser0it de calauza legionarilor si l urmaresc -ara ncetare.
.e-am interesat a!oi de banii ce-i mai a0eam si re!artitia lor. Coroanele daneze
n-au !utut -i schimbate nicaieri la Belgrad. *irele englezesti sunt cautate si se
!latesc -oarte bine. 6ot asa si dolarii. +are ne-a -ost sur!riza c%nd am a-lat ca
zara-ii din centrul Belgradului !rimesc bancnote germane la schimb. 4 !arte din
lire se cheltuise= dar -ondul de 1)) de dolari= n h%rtii de un dolar= era intact.
Cea mai mare !artea a dolarilor= &) de bucati= le-am !redat lui Boian= ca sa le
!astreze !%na n momentul trecerii -rontierei= c%nd trebuia sa ne 0edem din nou=
iar eu= cu ,etrascu si /umitriu= ne-am rezer0at 2) de dolari= !entru ne0oile
imediate.
3. 4-ensi0a germana din 'est
6otal absorbiti de gri7ile drumului s!re Rom%nia= nu mai stiam ce se nt%m!la n
lumea mare. 6oate g%ndurile si energiile noastre erau concentrate n aceasta
directie. .u -aceam un !as din casa lui 6omici= n care gasisem un loc ideal
!entru !regatirea trecerii s!re tara. Cu at%t mai mare ne-a -ost sur!riza c%nd= n
dimineata de 1) +ai 1(4)= am auzit la radio ca tru!ele germane au trecut la
o-ensi0a !e -rontul de 0est. 4landa si Belgia -usesera in0adate si !rimele
comunicate anuntau !atrunderi ad%nci ale blindatelor germane !e toata
ntinderea -rontului= cu e2ce!tia liniei Rinului.
1ra ntr-o zi de 'ineri. Interesul nostru !entru amanuntele !lecarii a scazut brusc
si ne-am az0%rlit n s!eculatii asu!ra e-ectelor ce le a0ea la Bucuresti stirea
o-ensi0ei germane. n a7un se anuntase ca 1) +ai 0a -i sarbatorit anul acesta cu
-ast deosebit= deoarece se m!linesc 1) ani de la urcarea !e tron a Regelui Carol al
II-lea.
+arile serbari au -ost su!rimate c%nd s-a auzit ca tunul bubuie !e Rin. Am tras
concluzia ca trebuie sa -ie !anica la ,alat.
3i a0ea de ce sa -ie camarila alarmata. 1ra a treia lo0itura ce-o !rimise !olitica
e2terna a regimului de la dezlantuirea razboiului> mai nt%i= n-r%ngerea ,oloniei
n 1& zile= a!oi -ulgeratoarea cam!anie din .or0egia si /anemarca si acuma
atacul contra 5rantei.
5ara ndoiala ca toate aceste e0enimente au zdruncinat ncrederea Regelui si a
com!licilor lui n solidaritatea regimului= du!a cum= n aceeasi masura= ntarea
!ozitia legiunii= care sustinuse nca din 1(35 necesitatea unei aliante cu 3tatele
Re0olutiilor .ationale.
/in !ers!ecti0a acelorasi e0enimente e2terne trebuie 7udecata si graba Regelui de
a goli lagarele de legionari.
9u0ernantii actuali ai Rom%niei @ eram siguri de aceasta @ mai !astrau o ultima
s!eranta a sal0arii lor> ei aste!tau ca o-ensi0a germana sa se m!otmoleasca
unde0a n -ata liniei +aginot sau sa se re!ete miracolul +arna din !rimul razboi
mondial. ,%na c%nd nu se 0a s!ulbera si aceasta ultima iluzie= regimul 0a
continua !olitica de du!licitate -ata de ,uterile A2ei.
.oi care stiam gradul de !regatire al armatei germane= nu ne ndoiam de
rezultatele acestei o-ensi0e. 5ranta 0a ca!itula n scurta 0reme= e2act ca ,olonia.
Iubeam !o!orul -rancez !entru tot ce ne lega de el= !entru a7utorul ce ni l-a dat la
realizarea #nirii ,rinci!atelor si a!oi la nchegarea unitatii nationale= dar nu mai
!uteam -i alaturi de 5ranta du!a ce se aliase cu +osco0a si du!a ce se anga7ase
ntr-un razboi contrar intereselor ei !ro!rii si care !entru noi nsemna
!rime7duirea directa si iminenta a e2istentei nationale. .e ndurera n-r%ngerea
la care e sortita 5ranta= dar= de alta !arte= o nte!enire a -rontului de 0est ne-ar -i
lasat total la discretia +osco0ei.
Cu c%t s-ar -i !relungit mai mult ostilitatile din A!us cu at%ta situatia Rom%niei ar
-i de0enit mai grea.
.umai o 9ermanie biruitoare= si biruitoare n scurta 0reme= ne-ar -i !utut sal0a.
4rice am%nare a deciziei !e -rontul de 0est !entru an sau doi ne-ar -i -ost -atala.
3im!atiile noastre de !o!or latin mergeau s!re 5ranta= dar alternati0a sal0atoare
!entru 0iitorul neamului nostru era alaturi de 9ermania.
/in !unct de 0edere al situatiei interne= deschiderea ostilitatilor din A!us de!lasa
miscarea n centrul de interes al 0ietii !olitice rom%nesti. /eclaratiile de !olitica
e2terna ale Ca!itanului se nde!lineau ad-litteram. 6oate combinatiile
titulesciene= continuate si de Regele Carol= se !rabuseau ;ca niste castele de
carton;. /aca 0a cadea si 5ranta= hegemonia germana 0a -i solid instalata !e
continent. n acest moment= regimul nu 0a mai !utea continua 7ocul !er-id de
!%na acuma -ata de ,uterile A2ei= ci 0a trebui sa ia o atitudine clara.
12!editia noastra s!re tara se realiza sub cele mai -a0orabile aus!icii e2terne.
/is!uneam de un solid su!ort n !olitica euro!eana !entru a ne 7usti-ica
atitudinea. *egaturile noastre cu Roma si Berlinul erau !recare= dar cum
inamicul nu 0a a0ea de unde sa stie= a-l%ndu-se si n ceas de !rime7die= 0a da
!osibilitatilor noastre e2terne o am!loare gigantica. ntelegerea cu miscarea i se
0a !area o conditie sine Kua non !entru a ca!ta buna0ointa ,uterilor A2ei.
,e legionarii din tara= stirea atacului din A!us i 0a ntari n con0ingerea ca se
a!ro!ie momentul culminant n clari-icarea ra!orturilor dintre Rom%nia si
,uterile A2ei= iar miscarea 0a -i chemata sa 7oace un rol hotar%tor n rezol0area
acestei crize. 1i 0or ntelege sensul real al destinderii= nu era o -a0oare a Regelui=
ci ca o necesitate ce i-a -ost im!usa de e0enimente. +area masa a !o!orului 0a
!ri0i la noi ca la o rezer0a n aceste momente cruciale !entru tara. /incolo de
bucuria ce-o a0eam= ne g%ndeam cu groaza la !retul ce-l 0or cere Regelui Roma si
Berlinul= !entru a ne !rimi alaturi de ele= du!a ce din 1(33 acelasi Rege nu a -acut
altce0a dec%t sa saboteze !ermanent toate o-ertele generoase ce ni s-au -acut din
aceste ca!itale.
Ce 0a ram%ne din tara< Ce anga7amente si-a luat Berlinul -ata de Rusia si -ata de
ceilalti 0ecini ai nostri< .u 0om su-eri soarta ,oloniei<
Am !etrecut ziua n discutii a!rinse. 6omici nu stia ce sa mai creada de agitatia
noastra. 4are traieste Ca!itanul< /in nou ne iscodea= c%nd !e unul c%nd !e altul.
la urma a cobor%t n !i0nita si ne-a adus un 0in 0echi= !e care l tinea el !entru
zile mari.
n orice caz= e2!editia noastra s!re tara luase o noua dimensiune !rin
comunicatele de razboi de !e -rontul de 0est !e care le urmaream acuma cu nesat.
.u ne ndoiam ca buletinele 0ictoriilor germane se 0or nti!ari ca tot at%tea
;mane= te:el= -ares; n constiinta tulbure a gu0ernantilor de la Bucuresti.
nainte de a adormi= m-am g%ndit la ,a!anace si la ultima noastra discutie. 'a
ntelege el= cel !utin acuma= ca era momentul su!rem sa !arasim Berlinul< Ca
orice nt%rziere n rasturnarea regimului 0a a0ea ca urmare cio!%rtirea tarii si=
cine stie= stergerea ei de !e harta< Ca numai un gu0ern legionar 0a dis!une de
!restigiul si aco!erirea !o!ulara necesare= ca sa n-runte la ne0oie cu Roma si
Berlinul= daca ne 0or !une conditii inacce!tabile<
1 S.r3ri$"i #! S6r0i ,a O:&!a
Fiua de 3%mbata= 11 +ai= am -olosit-o !entru a -ace ultimele re0izuiri ale
!ro2imei eta!e. .imic nu !area sa stea n calea unei bune e2ecutii a !artii a doua
a !lanului nostru.
'enise si '%rlan= care a0ea misiunea sa ne conduca !este -rontiera. Cunoscut sub
numele de .egru ntre rom%nii din satele banatene= a -olosit iarna !etrecuta aici
ca sa gaseasca un nou loc de trecere s!re Rom%nia= !entru a e0ita 0echile 0aduri.
/u!a multe drumuri si cercetari se o!rise asu!ra satului +arghita. Cunostea
locurile ca-n !alma si ne !utea trece ziua sau noa!tea cu egala siguranta. .u ne
ncredintase calauzelor= ci -acuse el nsusi drumul s!re granita de mai multe ori.
4data iesiti din zona -rontierei= trebuia sa luam trenul de la cea mai a!ro!iata
statiune !entru a a7unge la 6imisoara. /e aici -iecare trebuia sa se ras!%ndeasca
la locurile de comanda. /ar mai nainte trebuia sa ne reunim cu camarazii nostri
din Cu0in= 1ugen 6eodorescu si Ion Boian. ntreaga echi!a urma acelasi itinerar.
4data cu noi= !arasea Banatul s%rbesc si '%rlan= !entru a nu lasa nici o urma
susce!tibila sa ne tradeze mai t%rziu. /e '%rlan a0eam ne0oie si n actiunea
!roiectata= -iind unul din cei mai talentati curieri.
+ai a0eam de aran7at actele de identitate !entru Rom%nia. n Banatul s%rbesc
umblam cu h%rtii eliberate de ,rimaria #zdin si de aceea am lasat !%na n ultima
zi con-ectionarea actelor rom%nesti. /is!uneam de li0rete militare n alb= caci= !e
acea 0reme de continue mobilizari= erau cele mai sigure h%rtii. 6raian Borobaru=
n tim!ul c%nd -usese chemat la concentrare= n 0ara anului 1(3(= ndata du!a
eliberarea din lagar= reusise sa sustraga de la regimentul din 6imisoara= unde si
-acea ser0iciul= c%te0a librete n alb. *ucra ca -urier la com!anie si ma7orul i
lasase !e m%na toata arhi0a com!aniei. ,etre ,onta -abricase a!oi n cauciuc
stam!ilele militare ale regimentului. 6ot Borobaru !rocurase o tunica militara si
r%nd !e r%nd ne-am mbracat cu ea si ne-a tras -iecaruia o !oza ostaseasca. +ai
ram%nea ca -ilmul sa -ie de0elo!at la Belgrad si odata n !osesiunea -otogra-iilor=
sa le li!im !e li0ret si sa le a!licam stam!ila cores!unzatoare.
Asta se nt%m!la /uminica dimineata= 12 +ai. ,lecarea o -i2asem !entru *uni
du!a masa sau +arti dimineata= cel mai t%rziu.
6otul de!indea de graba cu care Borobaru !utea sa !rocure -otogra-iile.
/u!a ce am m%ncat de amiazi= ne atragem n camera noastra. n 0ad !e ,etrascu
agitat.
@ Ce-i ,etre<
@ .u stiu ce am. .u-mi gasesc locul. Am o !resimtire ca si cum s-ar nt%m!la
ce0a. Am stat cam mult aici.
@ 1i= lasa ,etre. +ai a0em o zi= doua= si a!oi !ot sa ne caute. .u !utem de aici= cu
trenurile !e 7umatate -acute.
#nde mai gasim asa o casa<
1u eram linistit= desi mi dadeam seama ca am abuzat de acest loc. *a 4-cea
0enise de mai multe ori '%rlan n cursul iernii= a!oi Borobaru= tragea aici ca la el
acasa= -iind a!roa!e de Belgrad= a!oi 0enise ,etrascu= a!oi Boian cu /umitriu=
a!oi eu...
.oi nu ne-am miscat din casa. /ar '%rlan si Borobaru erau mereu !e drumuri. 4
circulatie neobisnuita de domni necunoscuti la cr%sma lui 6omici.
.u se !oate sa nu -i obser0at lumea. .-ar -i e2clus ca 7andarmii s%rbi= care au
iscoade !rin -iecare sat= sa -i !rins ce0a de 0este.
*as%nd la o !arte !resimtirile= teama lui ,etrascu a0ea temeiuri reale.
Abia trecuse un s-ert de ora de la agitatia lui ,etrascu si intra n odaie ,era=
baiatul cel mai mic al lui 6omici= caci cel mai mare= 6raian= !lecase la 3ibiu la
scoala.
@ Au 0enit 7andarmii s%rbi= ne s!une ,era cu res!iratia taiata si se ntoarce
na!oi.
n camera unde dormeam noi= ne a-lam concentrati n acel mai moment toti
cinci> eu= /umitriu= Borobaru si '%rlan. 3tirea adusa de ,era ne-a naucit.
,resimtirile lui ,etrascu... .u stiam ce sa -acem. 3a iesim n strada si sa -ugim ni
se !area !rime7dios= cai era /uminica= cu lumea !e ulite si a!oi cine stie daca nu
!azeau alti 7andarmi la !oarta. /intr-un moment ntr-altul ne aste!tam ca
7andarmii sa-si -aca a!aritia n !ragul usii noastre.
n acest tim!= n c%rciuma= 6omici !ertracta cu ei. 1ra un om res!ectat n sat si
statea n bune ra!orturi cu autoritatile s%rbesti.
/ar= n zadar si-a des-asurat 6omici toata !uterea lui de con0ingere ca sa-i
ndu!lece sa !lece= s!un%ndu-le ca sunt doi tineri de treaba= care 0in din c%nd n
c%nd !e aici si au acte n regula. 8andarmii= nici una nici alta= au insistat sa-i
0ada. .ea0%nd ncotro= 6omici l-a trimis !e ,era sa cheme !e Borobaru= stiindu-l
mai descurcaret. Borobaru a !lecat -ara o cli!a de so0aire. /u!a c%te0a minute=
,era 0ine din nou si-l cheama !e '%rlan-.egru. 3i acesta l urmeaza -ara a cli!i
din ochi. 3e sacri-icau !entru restul echi!ei.
.u le-a -ost greu 7andarmilor sa desco!ere ca actele de identitate ale lui Borobaru
si '%rlan nu a!artineau !urtatorilor lor= deoarece nu stiau limba s%rba= -a!t
neobisnuit !rin regiune. Au -ost declarati arestati si 7andarmii au nce!ut sa
!erchezitioneze camera lor de dormit. Au scotocit geamantanele si au rasturnat
!e dos toata camera. .-au gasit nimic com!romitator= cai toate lucrurile care
trebuia sa ne ser0easca la e2!editie= ntre care si niste !istoale= se gaseau n
camera noastra. .oi aste!tam aici cu su-letul la gura rezultatul !rimelor
con-runtari.
*a un moment dat intra -emeia lui 6omici la noi si= cu un calm !e care noi nu-l
a0eam= ne -ace semn sa o urmam. Casa lui 6omici a0ea doua ari!i care se
m!reunau ntr-un dre!tunghi. Camera noastra se gasea la e2trema unei ari!i.
#rm%nd !e -emeie= noi trebuia sa trecem curtea n diagonala= !entru a ne
ascunde ntr-un so!ron care se gasea si camera unde dormeau Borobaru si '%rlan
si unde acuma se gaseau 7andarmii. 6omici s-a g%ndit totusi sa riscam aceasta
miscare= !entru a nu -i gasiti de 7andarmi= daca le-ar trece !rin ca! sa
!erchezitioneze toata casa. .e-am strecurat cum am !utut !rin curte= ti!til= ca sa
nu -acem zgomot. Cu coada ochiului l-am zarit !e '%rlan n !ragul camerei lor=
aco!erind cu toata marimea tru!ului intrarea ca sa nu ne !oata 0edea 7andarmii.
A7unsi n coltul casei= -emeia a deschis so!ronul si ne-am ngramadit claie !este
gramada !rintre saci= -iare de !lug= resturi de mobila= roti ru!te= si alte 0echituri=
!e care 6omici= ca orice gos!odar !re0azator= le !astra !entru cine stie ce ne0oie.
/ar nici aici nu ne-a lasat -emeia. ,e o scara str%mta= ne urcam n !odul
so!ronului= unde dormeau gainile. 3!eriate de brusca noastra iru!tie n locuinta
dorm !asarile au zburat n curte cotcodacind ca de groaza cutitului.
/ar mai dis!erati eram noi care nu stiam daca alarma gainilor nu 0a atrage
atentia 7andarmilor. Aici am stat nghesuiti= cu res!iratia taiata= -ara a -ace nici
cel mai mic zgomot. 9ainile se linistisera si ele si acum le 0edeam de sus
ciugulind !rin curte.
ntre tim!= dincolo se terminasera !rimele cercetari. Cu toate insistentele lui
6omici= 7andarmii i-au luat !e cei doi !entru a-i trans!orta la ,rimarie= unde
a0eau de g%nd sa-i su!una la un interogatoriu mai str%ns. Cum nsa !%na n acel
moment nu gasisera la ei nimic com!romitator= i-au tratat cu relati0a bl%ndete. I-
au condus la ,rimarie -ara a-i lega.
ndata du!a !lecarea 7andarmilor= 6omici s-a g%ndit la sal0area noastra. 6rebuia
sa dis!arem c%t mai re!ede din casa lui= cai nu se stia cum 0a decurge ancheta si
daca 7andarmii nu 0or re0eni. A !us sluga sa nhame caii la caruta= iar !e ne0asta
lui a trimis-o la noi ca sa ne scoata de unde eram si sa ne ndre!te s!re marginea
satului. ntr-o cli!a ne-am dat 7os din !od si am iesit n strada= dar nu !e !oarta=
ci !e o usa a so!ronului= de multa 0reme ne-olosita= !e care -emeia o deschisese
atunci= d%nd la o !arte lucrurile ce stateau n cale. .e-a aratat directia ncotro sa
a!ucam si a!oi ne-a lasat singuri.
1ram !lini de !ene si alte murdarii. Cum era /uminica du!a masa= lumea sedea=
du!a obiceiul de la sate= n -ata caselor= !e laicere sau scaune.
.e-au 0azut zeci de oameni cum am zbughit-o din casa lui 6omici si cum= mai
mult -ugind= ne-am ndre!tat s!re marginea satului. Aici= l%nga o mica balta=
aste!ta sluga cu caruta. Cum ne-am urcat= a dat niste bice zdra0ene cailor si
caruta a !ornit n goana !e drumul care duce la ,ancio0a.
*a 0reo trei :ilometri= sluga ne-a lasat ntr-o holda= iar el= ca sa ascunda
oamenilor din sat !entru ce a nhamat caii= a taiat n graba niste nutret !entru
0ite= l-a !us n caruta si a!oi s-a ntors.
6im!ul era rece. ,loua o !loaie marunta si deasa= iar noi nu a0eam dec%t hainele
!e noi. ,ardesiile ne ramasese n camera unde dormisem. Cum lumea trecea !e
drum si daca am -i ramas n !icioare ne-ar -i zarit= ne-am ntins !e razoare.
/u!a o buna aste!tare= l-am 0azut !e ,era 0enind cu bicicleta !e drum. I-am iesit
n nt%m!inare. .e-a s!us ca deocamdata nu ne !utem ntoarce n sat !%na nu se
nno!teaza.
6atal lui nu 0oia sa ne lase sa !lecam n necunoscut. Admirabil om acest 6omici.
/esi el nsusi n mare !rime7die= si !unea n 7oc linistea lui si a -amiliei !entru a
ne sca!a !e noi. /aca o sa a-le s%rbii cine suntem= n-o sa-i mearga usor. .e-am
resemnat sa aste!tam noa!tea !e !am%ntul umed. +ai t%rziu am desco!erit !e
c%m! niste gramezi de coceni. *e-am str%ns laolalta si ne-am ntocmit din ele un
ada!ost. Acolo= nghesuiti unul ntr-altul si uzi !%na la !iele= am stat !%na
noa!tea t%rziu= c%nd ne-a gasit ,era. 'enise nsotit de un alt om= un -in al lui
6omici. .e-a s!us Borobaru si '%rlan= du!a ancheta de la ,rimarie= au -ost
escortati la Belgrad= legati unul de altul cu m%inile la s!ate. /in -a!tul cum i-a
tratat acuma= se !area ca 7andarmii desco!erisera a -i legionari. *a ei acasa nu ne
!uteam ntoarce= dar 0om dormi !este noa!te ncasa omului care a 0enit cu el= iar
dimineata 0om 0edea ce este de -acut.
.e-am ntors n sat taind holdele= iar c%nd am a7uns la marginea lui= ne-am
strecurat !e l%nga garduri= caci tocmai ncetase !loaia si iesise o luna -rumoasa.
Ca niste umbre am intrat n curtea omului si a!oi n casa. Aici ne-a condus ntr-o
odaie= unde !e ntuneric= ne-a adus ce0a de m%ncare si un !ahar cu 0in. A!oi ne-
am ntins toti trei !e doua !aturi si am dormit mbracati.
/e dimineata tare= 0ine omul la noi si ne zguduie zdra0an= caci eram cu-undati
ntr-un somn de !lumb si ne s!une ca !este ziua nu !utem ram%ne n casa= caci
am -i 0azuti de 0ecini. 6rebuie sa ne urcam n !od. .e-am bucurat= g%ndindu-ne
ca n !od 0om gasi -%n si 0om !utea continua somnul ntremator. C%nd colo !e
!odeaua !odului nu se gasea dec%t !am%nt si nici !e el nu te !uteai aseza. 4
multime de !orumbei se roteau !rin !od= intrau si ieseau= s!eriati de a!aritia
acestor oas!eti nedoriti. .ici nu ne !uteam misca= ca sa ne dezmortim oasele= cai
gazda ne-a 0izat sa nu -acem zgomot= cai s-ar !utea sa ne auda 0ecinii si sa
ntrebe ce se !etrece n !odul lui.
Am curatit un !etec de !odea si am stat acolo nghesuiti cum am !utut. Am
!ro-itat de acest tim! !entru a re-lecta asu!ra situatiei noastre. ,etre /umitriu
era de !arere sa nu ntreru!em e2!editia nici du!a caderea celor doi camarazi.
3a trecem n tara= asa cu e-ecti0ele scazute= sa ne ascundem si= la momentul
o!ortun= sa rence!em organizarea. 1ram bucuros sa desco!ar n ,etre /umitriu
un camarad at%t de 0iteaz si hotar%t= dar !entru mine nu mai e2ista nici o
ndoiala ca !lanul cazuse. Arestarea lui Borobaru si '%rlan daduse lo0itura de
gratie !regatirilor noastre. Acum nu mai e nimic altce0a de -acut dec%t sa sal0am
ce se mai !oate sal0a= adica 0iata noastra si a camarazilor nostri de la Cu0in.
4data iesiti din zona !rime7diilor= trebuie sa studiem modalitatile de a ne
ntoarce n 9ermania. .u !entru a renunta la lu!ta= ci !entru a relua !regatirile
de la ca!at. ,oate n-ar -i rau= ma g%ndeam= daca am !utea sa cream un !unct de
s!ri7in clandestin n #ngaria= !rin regiunile locuite de Rom%ni. /u!a e2!erienta
-acuta cu os!italitatea camarazilor national-socialisti= as -i !re-erat sa nu mai !un
!iciorul n 9ermania.
*e-am e2!licat= lui ,etrascu si /umitriu= ca des!rinderea de !lan nu era usoara.
ntoarcerea la locul de !lecare era m!reunata cu nenumarate greutati si
obstacole. +ai nt%i= n nici un caz nu ne 0om ntoarce n 9ermania !e drumul !e
care am 0enit= adica !e la 'illach sau 9raz.
Borobaru si '%rlan se gasesc n moment n ancheta 3igurantei de la Belgrad si se
0a desco!eri identitatea lor legionara. 3e 0a da alarma n tot Banatul 3%rbesc si !e
toate liniile care duc s!re 9ermania. A!oi 0or -i e2tradati n Rom%nia= con-orm
con0entiei e2istente ntre cele doua gu0erne ca= reci!roc= sa-si !redea inamicii=
calc%nd n !icioare sacrosantul dre!t la azil !olitic.
n tara cercetarile 0or -i si mai as!re. 'or -i su!usi la mari chinuri si 0or s!une
tot. 6rebuie sa tinem seama si de re!ercusiunile cele 0a a0ea !rinderea lor n tara.
Ce a0em de -acut< n situatia data= tin%nd seama de toate aceste m!re7urari si
!re0ederi= !rimul !as de -acut este sa ne reunim cu camarazii nostri din Cu0in.
6ot ei au ma7oritatea banilor. Cu cei 2) de dolari ce-i a0em nu ne !utem ntoarce
si nici nu a0em de la cine sa cerem. 4data m!reuna cu Boian si 6eodorescu= ne
0om -i2a unde0a= !robabil la '%rset= la 0echea noastra gazda= c%rciumarul
6aranu. Boian se duce a!oi la 6imisoara ca sa anunte organizatia de cele
nt%m!late. .u-i !utem lasa n nestiinta. Cei din tara nu a0eau nici o ras!undere=
actiunea -iind !roiectata si e2ecutata de gru!ul Berlin= dar trebuia sa-i a0izam
!entru a nu -i luati !rin sur!rindere. n !rimul r%nd trebuie anuntat 3toicanescu=
!entru ca= m!reuna cu legionarii din Ca!itala= sa !areze... o e0entuala actiune a
gu0ernului. *a 6imisoara nu 0a sta dec%t strictul necesar !entru a-si nde!lini
aceasta misiune si a!oi se ntoarce. Cu banii ce-i a0em si cu altii ce e0entual i 0a
!utea str%nge n graba de la camarazii din 6imisoara= ne !regatim ntoarcerea n
9ermania. A0em doua !osibilitati> -ie !ro-it%nd de e2!erienta lui Boian si
/umitriu= luam directia 3eghedin= trec%nd si noi din Iugosla0ia n #ngaria= !rin
terenul mlastinos !e care l-au strabatut ei= -ie ca -acem un ocol !rin Rom%nia si
de aici trecem n #ngaria= !e la Beba-'eche= drum !e care l -acusem n 1(3(.
2 F.*a %$ $!&.$o"&.+
/e unde ne gaseam= nu ne !uteam misca !%na s!re seara. Aste!tam dintr-un
moment n altul sa 0ina gazda cu ce0a de-ale m%ncarii= caci -rigul si emotiile ne
su!sera !%na la oase. C%nd se 0a nno!ta= si !oate cu a7utorul lui 6omici= ne 0om
urni s!re rasarit n cautarea lui Cu0in. /ar destinul a0ea alte socoteli cu noi si ne
!regatea o noua lo0itura.
4data l 0edem !e taran ca se urca la noi= dar nu cu o bucatura ntrematoare= ci cu
ochii holbati de groaza si ne s!une sa !lecam ndata de la el. 'enise ne0asta lui
6omici si i s!usese sa -ugim= caci lucrurile luasera o ntorsatura gra0a. 5usese
arestat si 6omici. /u!a cercetarile la care -usesera su!usi la Belgrad= se de!lasase
la 4-cea o comisie de ancheta= -ormata din !rimele autoritati din Ca!itala>
!rocuror= 7udecator de instructie= comisari de la 3iguranta si mai multi 7andarmi.
Au rascolit de asta data toata casa si n camera unde dormeam noi au gasit si
doua !istoale= !e care le uitasem n graba !rimei -ugi. 3e desco!erise la 4-cea un
gru! de teroristi legionari care se !regateau sa treaca n Rom%nia. 5usesera
arestati doi= dar= du!a s!usele 0ecinilor= altii trei reusisera sa sca!e si trebuie sa
-ie ascunsi !rin m!re7urimi. 6omici= -iind considerat tainuitor al gru!ului
legionar= a -ost detinut si dus la Belgrad. 6otusi= n mi7locul -urtunii care se
dezlantuise n casa lor !asnica= oamenii acestia au mai a0ut at%ta !utere
su-leteasca sa se g%ndeasca la noi. n loc sa caute sa sca!e ei= au -acut totul sa
ncurce ancheta= !entru a c%stiga noi tim! ca sa ne !utem sal0a. 3i acuma= c%nd
6omici -usese ridicat= ne0asta lui a 0enit n goana la taranul nostru ca sa ne
anunte sa -ugim.
3igur ca !entru noi nu era alta solutie dec%t sa !lecam. /ar unde< 8andarmii
umblau !rin sat. 1ra ziua si lumea iesise la c%m!. *-am rugat !e taran sa ne duca
la un ada!ost !%na ce se 0a ntuneca. 4mul era at%t de n-ricosat nc%t nici n-a
0oit sa auda de asa ce0a. 3a !lecam= sa !lecam= unde ne-o m%na soarta= numai sa
nu ne gaseasca 7andarmii la el. .ici at%ta n-a 0oit ca sa ne arate drumul cel mai
!otri0it ca sa a7ungem la ,ancio0a= !e unde sa nu nt%lnim lume.
.ea0%nd ncotro= am iesit !e !oarta omului= am trecut cele c%te0a case !%na la
marginea ulitei lui si a!oi am luat ca !unct de orientare malul /unarii= care se
0edea -oarte bine deoarece era a!arat de un dig. .-am mers !e drumul de care
s!re ,ancoi0a= !e care-l cunosteam din ziua !recedenta= ci am taiat direct !rin
holde si araturi. A -ost un mers greu si obositor= !rin !am%ntul cleios si nca !lin
de a!e !rin multe locuri. 5iecare !as ce-l -aceam cerea o s-ortare cum!lita.
6rebuia sa ridicam odata cu !iciorul si noroiul care se nclestase !e el. 1ram si
sleiti du!a !ataniile din noa!tea trecuta si nici nu a0eam la noi ce0a de m%ncare
sau de baut. *a teama de 7andarmi= care !uteau sa a!ara n s!atele nostru= se
adauga si teama de oamenii de !e c%m!. /ar daca ne o!rea cine0a si ne cerea
socoteala< ,oate ca taranii rom%ni ne-ar -i lasat n !ace= dar 4-cea era locuita si
de s%rbi. .e uitam cu gri7a n drea!ta si st%nga si ocoleam c%t !uteam locurile
unde lucrau oamenii. 3!re norocul nostru= taranii ne !ri0eau cu curiozitate c%nd
treceam !rin -ata lor= dar nu s-au legat de noi.
Cei trei :ilometri care ne des!arteau de lunca /unarii !arca nu se mai gateau. Cu
c%t ne a!ro!iam= digul= ridicat cu sco!ul sa ocroteasca terenurile culti0abile de
inundatii= se -acea tot mai nalt. .e bucuram g%ndindu-ne ca dincolo de el 0om
sca!a de !ri0irile oamenilor si 0om gasi un locsor ada!ostit= unde sa stam ascunsi
!%na se 0a nno!ta. /ar a7ung%nd la dig si urc%ndu-ne !e el= ne aste!ta o crunta
dece!tie.
6oata 0alea /unarii era inundata= c%t 0edeai cu ochii= !%na la malul celalalt. .u
!uteai !une !iciorul= nici o !alma dincolo de ntaritura. .umai a!a si a!a.
.-a0eam ce -ace. 6rebuia sa ne continuam drumul. Am mers de-a lungul digului
!e !artea a!ei= ca sa sca!am din 0ederea oamenilor de !e c%m!. /u!a o distanta
am a7uns la locul unde soseaua care 0ine de la Belgrad s!re ,ancio0a taie digul.
,ancio0a se gaseste la con-luenta r%ului 6imis cu /unarea. nainte de a intra n
oras= soseaua trece !este a!ele 6imisului !e un !od im!unator= care= n alte
m!re7urari= ne-ar -i !lacut sa-l !ri0im= dar acuma ne uitam la el cu nencredere=
ca la un dusman ascuns. 3a -ie oare !odul !azit<
l trimitem !e /umitriu nainte ca iscoada= iar noi du!a el= la o oarecare
de!artare. Am trecut !odul cu bine= dar c%nd /umitriu se a!ro!ia de !rimele
case= l 0edem ca -ace st%nga m!re7ur= coboara de !e sosea si se ntoarce s!re noi
cu in-inite !recautiuni. 'azusem si noi de de!arte doi indi0izi care stateau n
mi7locul soselei si 0orbeau.
1l se a!ro!iase mai mult de ei si ne con-irma ca sunt agenti care su!ra0egheaza
!e calatorii care trec !odul. Am luat-o na!oi !e dig !%na ce am lasat !odul
soselei n urma noastra si am intrat n oras !e !odul caii -erate. .e-am a!ro!iat
de gara= dar n-am intrat n ea= ci ne-am cautat un loc mai -erit !rin m!re7urimi.
Am gasit n a!ro!ierea garii o !lantatie t%nara de salc%mi si acolo ne-am curatit
cum am !utut= cu smocuri de iarba si h%rtii aruncate. A!oi l-am trimis !e
/umitriu sa identi-ice linia -erata care merge s!re '%rset. ,e aceasta linie se
gasea localitatea 'ladimiro0at si de aici se des!arte bratul s!re Cu0in.
n nici un caz nu !uteam risca sa luam trenul. A0eam certitudinea ca at%t gara c%t
si liniile care !leaca din ,ancio0a sunt controlate.
/umitriu s-a ntors -ara nici un rezultat. Cum de la ,ancio0a !leaca mai multe
linii= n-a !utut sa se orienteze care din ele strabate Banatul s!re rasarit si n-a
ndraznit nici sa ntrebe. n schimb a intrat n restaurantul garii= de unde a
cum!arat ce0a de-ale m%ncarii. 1ra o 0ictorie mare= caci de aseara n-am !us
nimic n gura= iar cu !ro0iziile aduse ne !uteam m!ros!ata -ortele !entru lungul
drum de noa!te ce ne aste!ta.
n tim! ce ne s-atuiam n-rigurati ce sa -acem si ncotro sa a!ucam= cum eram
a!roa!e de statiune= !rintre lumea care se ndre!ta s!re gara am zarit !e ,era.
ndata i-am iesit n cale si= n cele c%te0a minute ce mai li!seau !%na la !lecarea
trenului= ne-a !o0estit ce s-a nt%m!lat du!a -uga noastra din 4-cea. n tim! ce
tatal lui -usese arestat= mama lui a izbutit sa se strecoare din casa si sa ne anunte
sa !lecam de la -inul lor.
,%na la urma= !robabil !rin !%ra 0reunui 0ecin= s-a a-lat unde am ramas !este
noa!te si au 0enit 7andarmii ca turbati sa ne !rinda. .egasindu-ne= l-au arestat si
!e -inul lor= iar acuma umblau !rin m!re7urimi ca sa ne dea de urma. n sinea
noastra= am multumit acuma lui /umnezeu ca taranul s-a !urtat asa de as!ru cu
noi si ne-a alungat din casa lui -ara mila. /aca mai ram%neam c%te0a ore= azi
eram si noi la 3iguranta din Belgrad. Bietul baiat era s!eriat si abia si retinea
lacrimile. ,era 0enise cu un a0ocat s%rb= !rieten al -amiliei= ca sa inter0ina !entru
eliberarea lui. Acesta i-a -agaduit ca ndata 0a !orni la Belgrad sa se intereseze de
6omici si acuma ,era se ntorcea acasa cu trenul. Asa se -ace ca l-am desco!erit
n drumul s!re gara.
C%nd s-a des!artit de noi= si-a !us ca!ul n !am%nt si ne-a s!us de c%te0a ori= ca o
trista !resimtire= ;acuma e rau= e tare rau= acum e rau= e tare rau;. ,era se g%ndea
la tatal lui= dar cu0intele lui ne-au sunat n urechi tot tim!ul drumului si c%nd am
a7uns si noi n m%na dusmanului= ne-am adus aminte de ele. nainte de-a !leca=
ne-a mai -acut un ser0iciu> I-a aratat lui /umitriu linia care duce la 'ladimiro0at.
.u mai era tim! de !ierdut. /u!a toate !robabilitatile= ntreaga regiune era !usa
sub su!ra0eghere. 6rebuia sa ne nde!artam c%t mai re!ede de ,ancio0a si de
m!re7urimile ei. 5ara ndoiala= autoritatile se 0or g%ndi la toate trecatorile s!re
rasarit> la gari= la trenuri= la autobuze= la sosele= la carute= dar nu 0or a0ea tim! sa
interce!teze si caile -erate.
ntr-un tim! at%t de scurt @ nu trecuse dec%t o 7umatate de zi de la -uga noastra
din 4-cea @ nu ar -i !utut sa-si des-asoare ntreg dis!oziti0ul de alarma !entru a
!une m%na !e -ugari.
1ra n du!a masa zilei de 13 +ai= o zi -rumoasa cu soare. ntremati de merindea
adusa de /umitriu si m%ng%iati de caldura ce se re0arsa din cer= am a!ucat !e
linia -erata= !rintre tra0erse si bolo0ani. 4ric%t de usor ni se !area drumul acesta
n com!aratie cu ceea ce ne-a -ost dat sa !atimim azi dimineata< ,arca zburamG
Fburam de teama -ocului din s!ate= dar bucurosi ca ne !utem ridica !icioarele n
aer. ,aralel cu drumul de -ier= curgea si soseaua nationala= nc%t= din c%nd n
c%nd= mai schimbam ruta= du!a cum ni se !area a -i mai siguri. C%nd dibuiam n
de!artare un canton= treceam !e sosea= si c%nd nu se !area ce0a sus!ect !e sosea=
re0eneam !e calea -erata.
,e nserat am a7uns la !rimul sat si la gara care l ser0ea. *e-am ocolit cu gri7a !e
am%ndoua si ne-am ascuns n dosul unei gradini. Con-orm obiceiului= l-am trimis
!e /umitriu iscoada= nt%i sa 0ada ce sat este= si a!oi daca nu !leaca 0reun tren
s!re 'ladimiro0at.
nce!use oboseala sa ne a!ese si ne g%ndeam daca n-am !utea cruta !icioarele de
restul drumului. 3-a ntors re!ede= caci n s!atele garii gasise niste tarani rom%ni
si acestia i-au s!us ca asezarea se cheama 3atul .ou= !e s%rbeste .o0oselo= si
!este c%te0a minute !leaca un tren s!re 'ladimiro0at. Ce sa -acem<
,etrascu !ro!unea sa dormim acolo unde ne gasim= n s!atele gradinii= !e o
gramada de coceni. /umitriu nclina sa luam trenul. +i-am -acut re!ede
socoteala. /aca dormim aici noa!tea= 0a trebui sa umblam= m%ine ziua= !e linia
-erata= ceea ce nu-i recomandabil.
/aca mergem cu trenul= s-ar !utea sa a0em noroc sa a7ungem cu bine la
'ladimiro0at. /ar daca trenul e controlat si suntem legitimati< *a ce-a ser0it
atunci tot e-ortul cela-m -acut !%na acuma ca sa sca!am din m%inile 3%rbilor<
+ai bine adaugam oboseala !este oboseala dec%t sa dormim !este c%te0a ore n
beciurile 3igurantei din Belgrad. ,oate ca e2ageram= !oate ca autoritatile nu 0or -i
luat masuri at%t de strasnice cum banuiam eu= dar= n cazuri d-astea= e totdeauna
mai bine sa iei ca baza i!oteza cea mai rea. /u!a c%te0a minute de re-acere= am
ales calea cea mai grea= dar cea mai sigura= !er !edes a!ostolorum.
C%nd am !lecat din 3atul .ou= se nno!tase. Cu multa greutate ne-am urnit din
loc. n tim!ul c%t ne-am o!rit n dosul garii= am simtit cum oboseala ne
nte!enise tot cor!ul. /aca ne lasam acuma cotro!iti de oboseala= adormeam aici
si cine stie ce se !utea nt%m!la cu noi. 3tatul s%rbesc= care ne urmarea tot asa de
a!rig ca si a!aratul !olitienesc din Rom%nia= ni-l imaginam a -i muma !adurii din
!o0estirile care ne-au m%ng%iat co!ilaria. 3a -ugim sa= nu ne !rinda muma
!adurii= ale carei 0a!ai le simteam din s!ate. *a acest g%nd n-iorator= ne-am
ridicat n !icioare si !rin -orta 0ointei ne-am !us n miscare= t%r%nd !icioarele
du!a noi ca doi busteni.
Am umblat toata noa!tea= tin%ndu-ne numai de calea -erata. /e la o 0reme= cum
se nt%m!la n asemenea cazuri de oboseala e2trema= nu mai simteam oboseala.
#mblam ca niste automate= li!siti de orice sensibilitate. #n singur g%nd tiranic ne
calauzea> c%t mai de!arte de locul unde -useseram sur!rinsi si c%t mai a!roa!e de
camarazii nostri.
+ersul !e drumul de -ier nu e usor. 6rebuie sa urci si sa cobori= cu un !icior !e
tra0ersa si cu altul !e !iatra. 6ot tim!ul su-eri un zdruncin continuu. Ca sa
sca!am de aceste izbituri= mai saream de !e o tra0ersa !e alta= dar s-ortarea era
!rea mare. 6rebuie sa adaug ca mergeam n mars -ortat= !entru ca sa a7ungem la
'ladimiro0at c%t mai de dimineata= nainte de a se -i deste!tat satul.
.u trebuia sa ne !rinda ziua !e calea -erata= caci ne-ar -i !utut 0edea 0reun
cantonier si !oate ar -i dat alarma. C%nd se ngemana noa!tea cu ziua= ne-am
hotar%t totusi sa -acem un mic !o!as.
5acusem socoteala ca nu mai suntem de!arte de 'ladimiro0at si ne !utem
!ermite lu2ul unei mici ntre!rinderi. .e-am str%ns toti trei !e o grama7oara de
coceni ce-i gasisem !e o aratura= nu de!arte de calea -erata= si am ati!it. .-am
stat mai mult de o 7umatate de ora si am sarit ca arsi. 3e luminase binisor.
4dihna ne-a !rins bine. ,arca ne mai n0iorasem. Am trecut iar !e linia -erata si
n acelasi ritm salbatic ne-am reluat mersul !rintre tra0erse si !ietre.
3e -acuse ziua de-a binelea c%nd am a7uns n dre!tul satului 'ladimiro0at sau
,etro0aselo= cum i s!un rom%nii. 3atul are o !o!ulatie mi2ta= -ormata din
rom%ni si s%rbi. n ceata diminetii= am zarit gara. 3atul se ntindea ntr-o
de!resiune la st%nga liniei -erate= cum mergi s!re rasarit. Am ocolit linia -erata !e
drea!ta= si am desco!erit n -ata garii un d%mb= aco!erit cu tu-isuri= care ni s-a
!arut un bun !ost de obser0atie. *ocul era uscat si ne-am !utut aseza !e mantale.
/u!a ce ne-am -i2at !unctul de s!ri7in= l-am trimis= ca de obicei= !e /umitriu sa
se intereseze de trenul s!re Cu0in si daca !oate sa cum!ere ce0a de la cantina
garii.
3-a ntors re!ede si ne-a comunicat ca trenul s!re Cu0in !leaca !este o 7umatate
de ora. n m%na tinea o !%ine alba -rumoasa= si o sticla cu a!a minerala. Am
m%ncat toti trei= nghitind bucatile de !%ine -ara sa le mai mestecam si am baut
cu nesat !retiosul lichid din sticla.
n c%te0a cu0inte= i-am s!us cum sa !rocedeze. .u stim unde sa gasesc camarazii
nostri= dar i 0a gasi usor= ntreb%nd de n0atatorul rom%n din sat. i in-ormeaza
de cele nt%m!late si a!oi se ntoarce cu !rimul tren na!oi. Boian si 6eodorescu
0in !e 7os= ca nu cum0a sa se a-le de !rezenta lor la Cu0in si sa se -aca control n
tren. /umitriu mai !utea risca o n-runtare cu autoritatile= dar ei nu= caci de ei
de!indea sal0area noastra ulterioara. Boian a0ea banii si= n a-ara de asta=
cunostea o -amilie la Alibunar= unde ne !uteam ada!osti c%te0a zile si ne !uteam
!regati !entru a dis!area de-initi0 din Banatul s%rbesc.
/u!a !lecarea lui /umitriu= ne-am ntins !e mantale sa dormim. 3oarele se
ridicase binisor !e cer si nce!use sa ne ncalzeasca oasele rebegite. /ar n-am
a0ut noroc de liniste nici aici. 4data cu soarele iesise si lumea la c%m!. n 7urul
d%mbului nostru s-au i0it niste co!ii cu 0ite la !ascut. .e-am schimbat locul= dar
co!iii blestemati se tineau du!a noi= n0%rtindu-se cu 0itele n 7urul mo0ilitei. i
auzeam 0orbind s%rbeste. 'az%nd ca nu-i chi! sa sca!am de ei= ne-am luat
hainele si ne-am nde!artat de gara n directia liniei -erate care cobora s!re
Cu0in. .e-am o!rit n santul liniei= unde am desco!erit o iarba nalta si
matasoasa. ,am%ntul se uscase binisor. .e-am !us mantalele si am ncercat sa
dormim. 1u am cazut ntr-un somn greu= dar ,etrascu= temator de sur!rize= a stat
de 0eghe si m-a !azit.
/u!a masa= t%rziu= c%nd soarele se nclinase binisor s!re a!us= auzim !u-aind
trenul care 0enea de la Cu0in. Re!ede ne-am luat mantalele si ne-am -acut
ne0azuti= !entru a nu -i zariti din tren. .e-am reluat locul la !ostul de obser0atie
din -ata garii. Co!iii= !lecasera si ei s!re casa cu 0itele. 1ram linistiti.
/u!a c%te0a minute de la intrarea trenului n gara= /umitriu era l%nga noi. A
gasit usor casa n0atatorului si !e camarazii nostri. 1i nu stiau nimic de cele
nt%m!late la 4-cea si 0az%ndu-l !e /umitriu n loc de '%rlan sau Borobaru= au
banuit ce0a rau. .ici n sat nu se a-lase nimic. n0atatorul l-a !rimit cu toata
dragostea= si cum !icase chiar n ceasul !r%nzului= l-a !o-tit la masa.
/ar abia nce!usera sa guste toti trei din bucate si intra n0atatorul ca o -urtuna si
le s!une sa !lece ndata din casa lui. 3e a-lase n sat de -ocul ce-a izbucnit la 4-cea
si el nu 0oia sa -ie amestecat n aceasta a-acere si sa aiba soarta lui 6omici.
n0atatorul era un om -oarte cumsecade= ne ntelegea lu!ta si ne-a a7utat mult n
tim!ul !ribegiei noastre !rin Banatul s%rbesc= dar nu era !regatit su-leteste sa
n-runte o !erchezitie n casa lui sau chiar o arestare. Abia au a0ut 0reme
camarazii nostri sa se nteleaga asu!ra locului de nt%lnire de la 'ladimiro0at=
mo0ilita din -ata garii. /umitriu s-a ntors cu !rimul tren si ntr-o traista ne-a
adus lucruri de-ale m%ncarii= ce i le-a !us n graba. Boian si 6eodorescu urmau sa
0ina !e 7os. Am calculat ca 0or -i la noi !e la miezul no!tii.
4 Di$ $o. a+a&a+i ,a V,a#imiro;a+
,e micul !latou din -ata garii= unde ne a-lam= nu !uteam sta !%na la noa!te. 1ra
!rea e2!us. 3i a!oi co!iii care ne-au dat t%rcoale ar !utea sa ras!%ndeasca 0orba
!rin sat ca au gasit niste straini !rin acele locuri. 'om re0eni mai t%rziu= c%nd se
0a nno!ta= !entru a aste!ta !e camarazii nostri. /ar !%na atunci unde ne 0om
ada!osti< ,etrascu era de !arere sa ne ntoarcem n santul caii -erate care cobora
s!re Cu0in. +ie nu mi s-a !arut locul !rea !otri0it. 3antul e bun !%na nu da
cine0a !este tine= dar a!oi nu mai ai sca!are .u stiu ce mi-a 0enit sa insist sa
intram n !adurea 0ecina cu d%mbul= care se ridica usor n !anta= n -ata noastra=
-iind marginita ntr-o !arte de locurile de cultura= iar n cealalta de calea -erata si
de sat. ,oate -rumusetea ei m-a atras= batuta de razele soarelui. mi nchi!uiam
ca ntr-o !adure e mai usor de gasit un loc mai retras dec%t n m!re7urimile
golase.
n s-%rsit ,etrascu si /umitriu au cedat insistentelor mele si ne-am ndre!tat s!re
!adurice. C%nd am intrat n ea= am 0azut ca ne-am stramutat degeaba. 1ra o
!lantatie t%nara. Co!acii crescusera nalti= dar !e dedesubtul lor se 0edea totul.
Cum erau saditi n ordine= de oriunde ai -i !ri0it= ochiul strabatea !%na n -undul
ei= desco!erind orice 0ietate si orice miscare. Aici nu era de stat. Ca sa nu mai
-acem drumul na!oi= trezind atentia oamenilor care lucrau !e c%m!ul n0ecinat=
ne-am asezat ntr-o 0ie !araginita de la marginea !adurii. .e-am ascuns cum am
!utut !rintre mladite uscate si alte buruieni= care crescusera mari c%t omul.
/u!a ce me-am gasit culcusul= /umitriu a scos din traista m%ncarea ce-o adusese
de la Cu0in> o !%ine mare= alba si -rumoasa= si o bucata de salam de 3ibiu. Am
nce!ut sa m%ncam= dar bucaturile ne stateau n g%t. .u a0eam a!a. 3ticla cu a!a
minerala= cum!arata dimineata= se golise demult.
/umitriu si !otolise setea la Cu0in= dar noi de azi dimineata nu mai luasem o
!icatura de a!a.
3alamul de 3ibiu mai ales ne sugea ca un burete. A luat sticla si a !ornit s!re gara
sa cum!ere alta. 1ra o im!rudenta. ,entru a treia oara -acea acest drum. /ar n-
am a0ut !uterea sa-l o!rim= at%t eram de deshidratati.
/u!a !lecarea lui /umitriu= ne-am asezat !e s!ate= !ri0ind la cerul albastru= ntr-
o dulce aste!tare. ,oate ca 0om a0ea noroc de asta data. nca c%te0a ore de
aste!tare si ne 0om reuni cu camarazii nostri din Cu0in. n cinci= alt-el 0om
rezol0a !roblemele. Chiar daca 0om -i desco!eriti= mai greu se 0or lega s%rbii de
cinci oameni. A!oi Boian a0ea bune legaturi la Alibunar si 0a !utea substitui li!sa
lui '%rlan.
'om merge n acest sat si ne 0om ada!osti c%te0a zile= !%na ce ne 0om !regati
eta!a ulterioara= -ie s!re tara -ie na!oi s!re 3eghedin. 3imteam cum odihna
bine-acatoare ne n0aluia tru!ul.
6raiam ntr-o !ermanenta ncordare si nesiguranta= dar nu ne g%ndeam ca
!rime7dia sa -ie at%t de a!roa!e de noi si ca !este c%te0a cli!e 0om nce!e o noua
goana s!re rasarit= las%nd !e c%m!ul de lu!ta un alt camarad.
,etrascu= care a0ea ureche buna= aude un suierat !rin a!ro!iere. *a nce!ut nu s-
a sinchisit= g%ndindu-se ca e un co!il. /ar suieratul se re!eta si se ntetea. si
ridica cu gri7a ca!ul din tu-is si !ri0este n toate !artile.
*a marginea !adurii= cam la o suta de metri de locul unde ne a-lam= 0ede un om
!itit sub o tu-a= cu o !usca n m%na. #it%ndu-se mai bine 0ede ca !oarta si
uni-orma. 1ra un 7andarm s%rb. 3a mai -ie si altii< 1l suiera nu ca sa-i treaca de
ur%t= ci ca sa st%rneasca 0%natul din !adure= adica !e noi. Ce e de -acut<
.ici 0orba sa ram%nem n locul unde ne a-lam. n c%te0a minute= 7andarmul ne-ar
-i desco!erit. .e str%ngeam lucrurile si o zbughim din 0ie ca niste naluci. A!ucam
la ca!atul 0iei !e drumul de c%m! care mergea !aralel cu !adurea. 9%ndul nostru
era sa ne ascundem n !adure. /ar si 7andarmul ne-a 0azut. /in c%te0a sarituri
0oinicesti e n 0ia !arasita de noi si de la marginea ei se !regateste sa traga n noi
!e drumul !e care a!ucasem. /ar c%nd sa a!ese !e tragaci= din !artea o!usa se
i0este un car tras de 0ite= cu un om deasu!ra. .e!ut%nd sa traga= caci ar -i lo0it -ie
omul -ie 0itele= si schimba !ozitia si din nou si ndrea!ta tea0a s!re noi. .oi=
atunci= schimbam directia si a!ucam !e o alee a !adurii. 8andarmul du!a noi=
caut%nd o alta !ozitie de tragere.
/e c%te0a ori s-a re!etat acest 7oc= dar !%na la urma ne-ar -i !rins= caci era mai
0oinic ca noi= mai t%nar si mai odihnit= !lus ca a0ea si !usca n m%na. /in !adure
nici nu !uteam iesi= cai !e c%m! i o-eream tinta sigura. n acest moment
dis!erat= c%nd nu mai a0eam altce0a de -acut dec%t sa ne !redam sau sa riscam sa
-im m!uscati= 0edem un om care se ndre!ta n goana s!re 7andarm cu o sticla de
a!a n m%na= strig%nd c%t !utea de tare> ;Ich bin der 3!ion;. 1ra bra0ul /umitriu
care se az0%rlea n gura leului ca sa ne sal0eze !e noi. 'enind de la gara= el 0azuse
scena si obser0%nd ca suntem urmariti de un singur 7andarm= si-a -acut socotelile
ca daca el se !reda= ne 0a lasa !e noi n !ace. Ceea ce s-a si nt%m!lat. 8andarmul=
multumit cu ca!tura lui /umitriu= l-a luat n !rimire sa-l duca la !ost. 3e g%ndea
ca du!a ce l 0a !une la beci= se 0a ntoarce cu a7utoare si ne 0a !rinde si !e noi.
9ratie sacri-iciului lui ,etre /umitriu= eram sal0ati !entru moment. 3e creasca
un tim! mort !entru 7andarmi= de care trebuia sa ne -olosim din !lin !entru a
sca!a de sub urmarirea lor. .u a0eam alta iesire dec%t sa !arasim !aduricea si sa
ne cautam sca!area !e c%m!ul deschis= unde 0edeam oameni lucr%nd. n acel
moment de buimaceala= ne-am des!artit. ,etrascu a luat directia buna= s!re
nord-est= unde se 0edea un deal stra7uit de o !adure= n tim! ce eu m-am
nco0oiat s!re sud-est= a!uc%nd !e calea -erata si sat. 1ram !ierdut.
'az%nd ,etrascu ca nu-l urmez= s-a luat du!a mine= a -acut un e-ort dis!erat sa
ma a7unga din urma si m-a t%r%t du!a el.
5ugeam !rintre araturi si holde= n 0azul tuturor oamenilor care lucrau !e c%m!.
.u a0eam s!or la -uga= caci trebuia sa ne lu!tam si cu lutul ce se li!ea de ghete.
3e re!eta cal0arul de la 4-cea= dar cu conditii mult mai grele. Atunci eram
odihnitiE acuma eram e!uizati de marsul din noa!tea trecuta s!re 'ladimiro0at.
n a-ara de asta= atitudinea oamenilor era alta. 6aranii rom%ni si s%rbi strigau de-
a 0alma du!a noi= cum ne 0edeau= n7ur%ndu-ne si som%ndu-ne sa ne o!rim. *a
un moment dat= ne-am trezit -ata n -ata cu niste tarani care ncarcau un car de
lemne si care au ncercat sa !una m%na !e noi.
A -ost o -uga ucigatoare cum n-am trait n 0iata mea. ,etrascu= mai 0oinic=
mergea nainte= iar eu l urmam cu greu. Inima-mi batea sa iasa din cosul
!ie!tului. C%teodata simteam ca nu mai !ot= ca ma s-%rsesc= si mi 0enea sa ma
tr%ntesc la !am%nt. C%nd 0edea ,etrascu ca am ncetinit -uga si ma distantam de
el= se ntorcea s!re mine si mi striga sa ma grabesc ca ;ne !rind 7andarmii;. *a
auzul acestei amenintari= -aceam un nou e-ort !enibil= alergam n ritmul lui o
bucata= dar a!oi iar nu mai !uteam si iar ncetineam !asul. mi dadeam seama ca
-iecare secunda era !retioasa n cursa n care eram anga7ati cu 7andarmii= dar
tru!ul nu mai ras!undea la im!ulsurile 0ointei.
n s-%rsit a7ungem la marginea c%m!ului lucrat si dam de !am%nt tare. 6erenul
nce!use sa se ridice lin. 6inta noastra era culmea m!adurita care se 0edea n
0%r-ul dealului. Acuma mergeam mai usor si chiar am ncetinit !asul !entru a
lasa inima sa se !otoleasca. /ar ndata ne-am dat seama ca cu acest mers !utem
-i a7unsi din urma. 7andarmii nu 0or 0eni !e 7os= ci= du!a toate !robabilitatile=
calare.
3al0area noastra de!indea de tim!ul ce-l 0om -olosi !entru a a7unge sus !e
culme. n !adurea din -ata noastra ne 0om !utea !ierde. /in nou am nce!ut sa
-ugim= desi locul intrase n urcus de-a binelea.
#n ultim e-ort ne g%ndeam si suntem sal0ati. Acest g%nd ne dadea noi !uteri.
3oarele se nrosise si se !regatea sa a!una. /ar cum noi luasem directia nord-est=
ne lumina din s!ate si n ultimele lui raze !uteam -i usor re!erati= mai ales ca
urcam !e un deal golas. n sinea mea= ma rugam lui /umnezeu sa-l ia c%t mai
re!ede de !e cer si sa ne n0aluie n mantia bine-acatoare a ntunericului. nainte
de a a7unge !e culmea dealului= am cobor%t ntr-o de!resiune= care nu se 0edea de
la !oale= aco!erita de o mica !adure. *a o margine= o turma de oi= care se
!regatea sa coboare. Ciobanii ne-au lasat n !ace. nca o suta de metri= nca o
o!intire si am intrat n !adurea cea mare. 1ram !e 0%r-ul dealului.
n acel moment= !arca /umnezeu mi ascultase ruga. 3oarele a dis!arut brusc la
orizont si umbrele serii s-au ntins !este tot !am%ntul.
Cu o re!eziciune -antastica nainta noa!tea= su!rim%nd acele ng%nari ntre
noa!te si zi= caracteristice cre!usculului.
.u mai !uteam -i 0azuti de la distanta. n schimb noi= ntorc%ndu-ne ca!ul
!entru o cli!a= am 0azut !e o colina 0ecina= mai 7oasa ca a noastra= doua siluete.
Ce sa -acem< ,adurea n care ne a-lam nu era nici ea !adure n lege. 1ra o !adure
batr%na= dar rarita de secure. dar daca 7andarmii 0in calare ncoace< 5ara a ne
mai s-atui= ntr-o cli!a ne-am !ra0alit la 0ale !e !artea cealalta. Colina !e care am
cobor%t era aco!erita cu 0ii= su!ra!use n terase. #itasem de oboseala. .u mai
umblasem= nu mai -ugeam= ci zburam de !e o terasa !e alta si dintr-o 0ie ntr-
alta. .u se 0edea ti!enie de om. ,arca eram doua ca!re negre. ntr-un s-ert de
ora= ne nde!artasem binisor de culme. 4!rindu-ne un moment si uit%ndu-ne !e
culme= la locul unde -usesem cu un s-ert de ora nainte= distingem cele doua
siluete calare... 1rau 7andarmii.
5 U$ mar" :or+a+ %$ $oa3+!
nainte de a !arasi colinele !e care am cobor%t= ne-am odihnit c%te0a cli!e n
marginea ultimelor 0ii. n -ata noastra se ntindea sesul. 0iile erau bine ngri7ite.
5iecare 0ie a0ea c%te o casuta= unde se !astrau uneltele si butoaiele= si c%te un
bazin cu a!a= turnat n beton. /in unul din aceste bazine ne-am ast%m!arat setea=
b%nd o a!a de !loaie statuta. Cum erau -ri!ti de sete= noua ni s-a !arut de o
calitate e2celenta.
,ri0ind sesul n de!artare= stiam ca ne astea!ta o noua noa!te de mars -ortat. Au
cazut trei din echi!a !%na acuma. 4are ce se 0a alege de noi< ,arca a trecut un
secol de c%nd am !arasit casa !rimitoare a lui 6omici. Acolo a0eam de toate.
Acuma ne li!sesc toate. .u a0em nici cel !utin siguranta cli!ei urmatoare. /in
s!ate suntem izgoniti si n -ata ne astea!ta necunoscutul. Am -acut socoteala ca
astazi trebuie sa -ie +arti= 14 +ai. /e /uminica suntem alungati ca niste t%lhari
!e care i-a ncoltit !otera. /ar ce rau am -acut noi acestei omeniri< .e-am
a-irmat crezul nationalist= lucru considerat !ericulos at%t n Rom%nia lui Carol c%t
si n Regatul 3%rbesc. Filele si no!tile acestea nu se 0or sterge niciodata din
mintea noastra. *e-am trait cu o intensitate dureroasa= !latind -iecare cli!a cu un
e-ort urias ca sa ne sustinem la su!ra-ata.
/re!t naintea noastra se 0edeau niste lumini stralucind n noa!te ca niste
licurici.
@ 4are ce sa -ie< ma ntreba ,etrascu. .u cum0a e 0reun oras de -rontiera din
Rom%nia<
@ Acolo e '%rsetul= i-am ras!uns= si tinta drumului nostru din noa!tea aceasta.
Acolo cunosc eu !e cine0a= un hangiu= 6aranu= unde am stat cu Boian anul trecut.
*ocul e sigur. .umai sa !latesti. /aca am a7uns la el= suntem sal0ati. Cine stie
daca nu 0om da si de Boian acolo. /ar trebuie sa -acem drumul n noa!tea
aceasta= e2act ca la 'ladimiro0at. .u trebuie sa ne !rinda ziua !e drum. +%ine
dimineata trebuie sa -im !e 0%r-ul dealului !e care l 0ezi cu licurici. 1 cula de la
'%rset= un -el de 6%m!a Braso0ului. 4raselul e asezat la !oalele ei. 6rebuie sa
urcam mai nt%i sus de tot !e culme= unde sa curatim de noroi si a!oi !utem
cobor n oras. Iata n c%te0a minute !rogramul din noa!tea aceasta. .u e nici o
cli!a de !ierdut. Cu /umnezeu nainteG
Cu atacul de la 'ladimiro0at= nu am !ierdut numai !e /umitriu= ci si nt%lnirea
cu ceilalti doi camarazi ai nostri. 1i 0or 0eni la noa!te si nu ne 0or gasi !e d%mbul
din garii. Ce 0or crede de noi si ncotro se 0or ndre!ta< Am !ierdut !e Boian care
ne-ar -i calauzit la loc sigur= la o cunostinta a lui din Alibunar. Am !ierdut si
;comoara;= cei &) de dolari dati n !astrare lui Boian. *a noi a0eam ce0a dinari si
0reo 15 dolari. Cu acesti bani trebuia sa ne descurcam= daca lui Boian nu i da !rin
ca! sa se aciueze si el la '%rset. Ar -i sal0area. *i!sa de bani ne ncurca teribil n
m!re7urarile n care ne gaseam. n -r%nturi de secunda= mi treceau !rin ca!
toate aceste g%nduri. /ar !%na atunci sa 0edem daca 0om -i 0rednici sa strabatem
n noa!tea aceasta drumul !%na la '%rset.
n0aluiti n umbrele bine-acatoare ale no!tii= !ornim din nou la drum. Am taiat-o
direct !rin holde si araturi= a0%nd ca tinta luminile de !e dealul '%rsetului. .ici
dusmana luna nu se arata !e cer= ca sa ne tradeze siluetele. +ergeam la /umitriu.
Acuma trebuie sa -ie la Belgrad= la 3iguranta= unde 0a -i con-runtat cu ceilalti doi.
n sinea lui trebuie sa -ie multumit ca !rin !redarea lui ne-a sal0at !e noi. Ce
e2em!lare de elita da scoala legionaraG Inima mi se str%ngea de durere=
g%ndindu-ma la soarta celor !rinsi. ,entru ei nu mai e sca!areG 12tradati n
Rom%nia= 0or -i sugrumati n beciurile ,olitiei sau n drum s!re crematoriul de la
Bucuresti sau ucisi n batai la *egiunea de 8andarmi de la Baneasa. ,entru ei nu
mai e sca!areG
,etrascu care a0ea auzul ascutit= aude n s!atele nostru un zgomot nedeslusit. .e
o!rim si desluseste un tro!ot de cal. mi s!une ca e cine0a !e urmele noastre.
Cum tro!otul se a!ro!ia= ne-am tr%ntit n marginea unei holde= -ac%ndu-ne una
cu !am%ntul. .ici nu mai res!iram de teama. Calaretul a trecut la c%ti0a !asi de
noi si a!oi s-a !ierdut n noa!te. .e-am sculat cu gri7a si ne-am uitat du!a el. .u
am zarit dec%t o s!inare alba de cal care salta n noa!te. Ce sa -ie< #n hot< n
orice caz am tras o noua s!aima !%na ce calaretul--antoma s-a nde!artat de noi.
Am iutit !asul= tem%ndu-ne ca 7andarmii sa nu -ie !e urmele noastre si am
schimbat !utin directia !entru a ne abate de la drumul a!ucat de calaret.
@ C%t sa -ie !%na la '%rset< ma ntreaba ,etrascu.
@ .u stiu= i-am ras!uns= dar luminile nseala n noa!te. .oua ni se !ar a!ro!iate=
dar= cu 0oia lui /umnezeu= numai merg%nd toata noa!tea n mars -ortat 0om
a7unge la '%rset= nainte de a se trezi oamenii.
.oua ncercare era mult !rea grea dec%t cele !recedente !rin conditiile -izice n
care intra n ea. 1ra a treia noa!te de e-ort= de nesomn si de emotii. 6rei zile si
trei no!ti n-am stiut ce-i odihna. A0eam n s!ate si ultima -uga ucigatoare. 6oate
aceste !robe maratonice l-ar -i dobor%t si !e cel mai zdra0an om. 3i nca nu am
a7uns la ca!atul su-erintelor. .umai s!iritul mai licarea= unde0a n -undul
constiintei= ndemn%ndu-ne sa nu cedam. 4boseala e uneori at%t de mare nc%t
!re-eri sa mori dec%t sa mai -aci un !as. 12!editia era acum lichidata. .umai
g%ndul sa nu le !rocuram celor din tara satis-actia de a ne !rinde si !e noi= ne
tinea n !icioare si ne dadea !uteri sa rezistam.
Am mers multa 0reme -ara sa ne o!rim o secunda= las%nd sate du!a sate n urma
noastra. 6recuse de mult miezul no!tii. .u stiu c%ti :ilometri sa -i -acut. /e la o
0reme luminile din -ata noastra nu mai scli!eau ca niste licurici= ci au nce!ut sa
se mareasca.
1ra semn ca ne a!ro!iem. Ceea ce ne chinuia acuma ngrozitor= era setea. +ai
a0eam la noi o bucatica de !%ine si una de salam= sal0ate de ,etrascu n -uga din
a7un= dar nu cutezam sa ne a!ro!iem de ele= de teama sa nu at%te si mai mult
-ocul launtric.
1ram arsi de sete. 3i nicaieri o -%nt%na= un !%r%u. /e asezari omenesti nu
ndrazneam sa ne a!ro!iem= ca sa nu st%rnim c%inii. 1ram la ca!atul !uterilor
c%nd intraram ntr-o regiune mai 7oasa= !e unde gos!odarii -acusera santuri ca sa
usuce !am%ntul. n -undul unui sant= am desco!erit un ochi de a!a. .e-am
a!lecat !e oglinda a!ei= abia tin%ndu-ne n m%inile slabanogite si am sorbit cu
nesat. Ce -ericireG n 0iata mea n-am baut o a!a mai buna. 1ra o a!a m%loasa
iesita din scursorile za!ezilor si !loilor de !rima0ara= dar noi nu simteam gustul
de !am%nt si de buruieni. Am mbucat a!oi ce0a din resturile de !%ine si salam si
am ncheiat os!atul b%nd nca odata din -undul santului. ,etrascu s-a !l%ns a!oi
de o greutate ce-i sta n stomac. 1u n-am a0ut nimic.
,arca n0iaseram. *uminile din -ata noastra a!areau acuma mari si -rumoase. .u
mai !uteam -i de!arte de orasul -agaduintelor= dar nici ziua nu mai era de!arte.
.oa!tea nce!use sa ia re-le2ele diminetii. .u ne-am odihnit dec%t c%te0a cli!e si
iar am !ornit la drum. .-o sa ne necam tocmai acuma= ca tiganul la mal. nca un
e-ort si orasul 0a zacea la !icioarele noastre.
nainte de a a7unge la '%rset= am mai trecut !rintr-o !rime7die care !utea sa ne
coste 0iata. n -ata noastra ne-a a!arut o asezare. Cum luminile de sus straluceau
acum !uternic= ne-am nchi!uit ca am intrat ntr-o mahala a '%rsetului.
A!ro!iindu-se= ne-am dat seama ca e un sat si trebuie sa ocolim. Am -acut o
curba s!re miazazi= a7ung%nd !e linia -erata. +erg%nd c%t0a tim! !e linie=
deslusim o cladire= care nu !utea -i dec%t gara satului. Ca sa ocolim si gara= am
largit curba si mai mult s!re gara liniei -erate si ne-am trezit ntr-un teren
mlastinos. /ar tot !e acolo se gasea o t%rla de oi. ?aita de c%ini ne-a simtit si a
nce!ut sa alerge s!re noi latr%nd.
Ca sa nu -im s-%siati de c%ini= ne-am n-undat si mai mult n mlastina. Am intrat
!%na la genunchi n !am%nt miscator.
3imteam cum ne suge mlastina. na!oi= !e linia -erataG Cu mare greutate ne-am
smuls cor!ul din !am%ntul cleios si am a7uns !e tra0erse.
C%inii ne-au latrat tot tim!ul c%nd orbecaiam !rin mlastina si a!oi ne-au nsotit
cu alaiul o buna bucata si de-a lungul liniei. /e la o 0reme s-au saturat si ne-au
lasat n !ace. /ar daca st%rneau !e ciobani sau !ersonalul garii= caci ra!aitul lor
nd%r7it arata ca umbla cine0a !rin m!re7urimi< .e-am hotar%t acuma sa nu mai
cobor%m de !e linia -erata si sa mergem nainte orice s-ar nt%m!la.
Cu !asi gigantici ne-am reluat drumul m%nati de ziua care se a!ro!ia si ea cu !asi
gigantici. 4rice cli!a era !retioasa. 3aream de !e o tra0ersa !e alta cu o energie
necunoscuta. n dimineata de miercuri= 15 +ai= ne strecuram ca doua s!ectre !e
strazile !eri-erice ale '%rsetului. 1ram !alizi ca moartea si !lini de noroi !%na la
genunchi. 9os!odarii nce!usera si ei sa miste !rin curti= !regatindu-se !entru
lucrul c%m!ului sau !entru 0ii. /ar ulitele erau nca !ustii.
/e acum nainte eu ser0eam de calauza lui ,etrascu. Cunosteam bine orasul din
cam!ania !recedenta. ,lec%nd cu Boian de la Berlin= n 15 August 1(3(= am stat
c%te0a zile la Belgrad si a!oi ne-am mutat la '%rset. Aici am locuit la c%rciuma lui
6aranu= o cunostinta a lui Boian= desco!erita de el cu c%te0a luni nainte= c%nd a
trecut din Rom%nia n Iugosla0ia !e la *atunas. Am stat atunci la '%rset !%na la
nce!utul lui 3e!tembrie 1(3(= am intrat n tara tot !e la *atunas.
'%rsetul se ntinde la !oalele unui deal. 8os de tot sunt alei cu banci= !e care se
!limba n zilele de sarbatoare notabilitatile orasului. *a mi7loc e un br%u de 0ii=
iar s!re 0%r- nu mai cresc dec%t tu-isuri si co!aci de -elurite soiuri. .u !uteam
ram%ne nici !e alei si nici la mi7loc= unde erau 0iile= caci tocmai n aceasta
!erioada !ro!rietarii lor 0eneau sa -aca sa!aturi de !rima0ara si sa desteleneasca
butucii. 6rebuia sa ne urcam !%na a!roa!e de 0%r-= unde as de dimineata nu 0ine
ti!enie de om. .umai acolo !uteam -i n siguranta= numai acolo ne !uteam
odihni si !une hainele n ordine.
Am urcat !e carari str%mte n zig-zag. /e o !arte si de alta se ridicau ziduri de
!iatra care margineau !ro!rietatea -iecarui om. nauntrul 0iilor 0edeam casute
-rumoase= care ser0eau nu numai la !astrarea uneltelor de lucru= ci si ca loc de
recreatie !entru -amilii= n tim!ul 0erii. 6oate aceste casute a0eau lumina
electrica a-ara. 1rau acele lumini !e care noi le 0edeam din de!artare.
,e la mi7locul drumului= nca -iind n regiunea 0iilor= ne-am asezat !e iarba sa ne
odihnim !utin. Am ati!it ntr-o cli!a. /ar n cli!a urmatoare mi-am dat seama de
!rime7die.
/aca nu !lecam ndata= adormim aici si 0reun trecator ar !utea da alarma. l
zgudui !e ,etrascu care cazuse ntr-un somn de moarte. Cu mare greutate s-a
sculat n !icioare si s-a t%r%t du!a mine. Cu mine nu stiu ce se nt%m!lase ca ma
n0iorasem.
Calcam 0oiniceste !e carare n sus= n tim! ce ,etrascu ramasese n urma si !arca
se m!leticea. ,entru nt%ia oara l-am 0azut !e acest om 0oinic la ca!atul
!uterilor. +i-era teama sa nu se rostogoleasca lesinat la !am%nt. 3e a-la si el ntr-
un moment de e!uizare= asemanator cu acela !rin care trecusem eu n -uga de la
'ladimiro0at. ,rintr-un mare e-ort interior si-a re0enit si ma urma acum cu
hotar%re.
A7ung%nd !e culme cautam un loc nsorit= unde sa ne asezam !e iarba crescuta
salbatic. Cum era de dimineata= aerul era nca rece= iar noi tremuram de -rig cu
hainele umede !e noi.
'edem la drea!ta niste st%nci= batute de !rimele raze ale soarelui. 1ra un loc
uscat si -oarte bun !entru sco!urile noastre.
@ Ai gri7a= ,etre= i s!un eu. Am auzit ca cula de la '%rset e 0estita n cuiburi de
0i!ere. .e-am -i2at cartierul !e st%ncile batute de soare. 'om dormi si soarele ne
0a usca hainele. A!oi le 0om curata si 0om cobor la 0ale ca doi domni care si-au
-acut !limbarea !e aleile m!re7muitoare. ,etrascu se asezase. nainte de a ma
ntinde si eu= mai -ac o re0izie a st%ncii. 'ad ca n s!ate= n muschiul st%ncii= !arca
se misca ce0a. 4data l trag !e ,etrascu si sarim am%ndoi ca arsi. .e uitam bine si
0edem n -ata noastra un sar!e ncolacit cu !uii lui. .umai ca!ul si-l tinea dre!t.
Abia se distingea de muschii st%ncii. Iesise si el sa se soreasca. /e groaza= am
cobor%t la 0ale o suta de metri= mai mult !ra0alindu-ne si -ara sa ne uitam n
urma. A0eam senzatia ca sar!ele -uge du!a noi. n s-%rsit ne-am linistit si ne-am
cautat un nou culcus. Am gasit un ta!san de iarba !e o coasta si am e2aminat-o
minutios. Am adormit de ndata n bataia soarelui= care nce!use sa-si arate
!uterea. ,etrascu n-a nchis ochii. 3ar!ele l electrizase= scutur%ndu-i toata
oboseala. 3e temea si de oameni si de lighioane.
7 Po3a"., #! ,a V6r"!+
,e aceasta costise de iarba ne-am odihnit !%na catre amiaza. .e chinuia iar setea
si eram -lam%nzi. /ar g%ndul la hanul lui 6aranu= unde 0om gasi de toate= ne
dadea !uteri noi. .e-am a!ucat a!oi sa ne curatim. ?ainele erau !line de noroiul
rosu-galben !%na la genunchi. ,ardesiele erau si ele ntr-o stare 7alnica= cu !ete
!e s!ate si la !oale.
9hetele se decolorasera de c%ta a!a nghitisera. .ea0%nd alte unelte= am -recat
!antalonii cu m%inile !%na ce ne-a dat s%ngele= iar !entru ghete am -olosit
somoioage de iarba uscata= izbutind sa le dam un oarecare lustru. /u!a o
7umatate de ora de lucru= ne-am ins!ectat reci!roc tinuta si am ramas multumiti
de n-atisare. ,uteam sa cobor%m.
Am strabatut re!ede br%ul 0iilor= ca sa nu nt%lnim cu oameni. ,aream doi domni
care si -ac !limbarea de dimineata. 1ram nebarbieriti de trei zile. 4 umbra
neagra se asternuse !e obraz. /ar l-am linistit !e ,etrascu. Aici nu suntem n
9ermania= unde nu !oti sa iesi !e strada -ara sa te barbieresti. n 3erbia ca si n
Rom%nia= lumea nu se rade dec%t de doua= trei ori !e sa!tam%na. Intr%nd n oras=
eu al luat-o nainte si ,etrascu ma urma cam la o suta de metri. Am mers !e
stradute mai !ustii= totdeauna= a0%nd gri7a ca la cotituri= sa nu-l !ierd. /u!a zece
minute ne a-lam n -ata hanului lui 6aranu. Am intrat cu siguranta musteriilor
care 0in sa man%nce de amiaza si ne-am asezat la o masa. 4s!atarul= un om
maruntel= brunet si cu ochii 0ioi= m-a recunoscut da ndata. .u s-a asezat la
masa= ci= du!a ce a dat m%na cu noi= ne-a ntrebat ce dorim. .u 0oia sa atraga
atentia celorlalti clienti. Am comandat ce-a a0ut el mai bun= !lus o sticla de 0in si
a!a minerala. .e-a lasat sa m%ncam. 3u!a buna si un !a!ricas e2celent= cum
numai n Banat gasesti= si a!oi= du!a ce ne-am saturat= a luat loc la masa noastra.
ne-a ntrebat de unde 0enim. I-am s!us ca din Rom%nia. Auzise si el de eliberarea
legionarilor din lagare. I-am !o0estit si noi ce0a= -ara sa lungim !rea mult 0orba.
Curioasa -igura acest 6aranu. ,e el nu-l interesa dec%t negustoria. 3a aiba
clientela si banul sa curga n chimir. /ar a0ea si anumite calitati -oarte a!reciate
de niste -ugari ca noi. .u ne-a ntrebat niciodata de acte= desi am dormit la hanul
lui= nu ne iscodea si nu 0oia sa ne stie nici numele. 3e multumea sa ne ser0easca
si sa-si !rimeasca tainul.
.u iesea o 0orba de la el= dar= bine nteles= nici nu 0oia sa -ie amestecat n
treburile noastre. .iciodata nu ia-m cerut mai mult dec%t !utea sa ne o-ere.
,etrascu l 7udeca !rea as!ru n cartea lui= -ara sa se g%ndeasca la marile ser0icii
ce le-a adus *egiunii> aici a stat mai nt%i Boian= care l-a desco!erit= a!oi /r.
'ictor Biris= a!oi eu cu Boian= iar acuma eu cu ,etrascu. Ce ne-am -acut -ara acest
om< 3i de asta data noi trebuia sa -ortam nota= cer%ndu-i lucruri care sa-l !una n
con-lict cu autoritatile.
*a urma l ntreb= dar -ara a mani-esta un interes deosebit>
@ .-a trecut !e aici /-l ,ro-esor< /-l ,ro-esor era Boian.
@ .u n-a trecut.
Am nghitit n sec= dar ma g%ndeam ca nici nu ar -i a0ut tim! sa se abata !e aici=
caci de abia la miezul no!tii a7ungeau camarazii nostri la 'ladimiro0at. n orice
caz= cel mai t%rziu !oim%ine se 0a lamuri si aceasta chestiune.
/eocamdata nu a0em che- sa ne g%ndim la ziua de m%ine. 1ram absorbiti de
m%ncare= de bautura= si aste!tam cli!a c%nd 0om !utea dormi ntr-un asternut
omenesc.
4 -ericire -iziologica !usese sta!%nire !e oasele noastre trudite. .e uitam
multumiti unul la altul de e-ortul -acut. ,oate 0om a0ea norocul sa sca!am
de-initi0 din aceasta tara inos!italiera= a carei conducere calca n !icioare dre!tul
de azil !olitic si era com!lice cu Regele Carol la !rigonirea legionarilor.
/u!a ce am s-%rsit masa= 6aranu ne-a condus ntr-o camera din s!atele
restaurantului= unde am !utut sa ne s!alam si a!oi ne-am lungit !e doua !aturi
cu cearcea-uri curate= aco!erite cu -aimoasele dune banatene. Am cazut ntr-un
somn letargic si n-am stiut nimic de noi !%na seara. .e-am sculat si ne-am dus n
cr%sma !entru a m%nca o noua !ortie buna si iar ne-am ntors n !aturi !entru a
continua acelasi somn de !lumb= c%nd nici 0isurile nu se mai !rind de om.
+a trezisem mai de dimineata @ ,etrascu dormea nca @ si st%nd n !at= am
nce!ut sa re-lectez asu!ra drumului de !%na acuma. /aca am a7uns unde
suntem= e din cauza greselilor noastre.
Ras!underea era a mea. Am ramas !rea mult la 4-cea. n loc de a -olosi casa lui
6omici numai ca !unct de trecere= am trans-ormat-o n baza o!erati0aG
6rebuia sa ne cada caramida n ca!G A doua greseala de neiertat a -ost ca am
nt%rziat o noa!te la 4-cea= n loc sa ru!em de la nce!ut orice contact cu acest loc
!ericulos. 4data sca!ati din casa lui 6omici= trebuia sa ne continuam drumul
!%na la ,ancio0a si de aici sa luam trenul s!re Cu0in= nainte ca ancheta sa ia curs
dramatic si sa se dea alarma n toata regiunea. Ce ne-a -acut sa ne ntoarcem la
4-cea< ne-am leganat cu iluzia ca 6omici= cu legaturile ce le are= 0a !utea sa
aran7eze chestiunea '%rlan-Borobaru la ni0el local= obtin%nd eliberarea lor. /u!a
ce au -ost trans!ortati la Belgrad= am acce!tat sa dormim la -ilmul acesta= n
s!eranta ca 6omici nsusi ne 0a a7uta sa ne gasim un loc de ada!ost= n alt sat.
4ri= a doua zi dimineata= era si el arestat= iar noi= -ugari din 4-cea= cu 7andarmii
!e urmele noastre. 10ident= de asta data ar -i -ost im!rudent sa -i luat trenul s!re
'ladimiro0at. Iata cum greseala de la 4-cea a0ea urmari= oblig%ndu-ne sa -acem
drumul noa!tea !e 7os !%na la 'ladimiro0at. Aici= a treia greseala. ,arca ne luase
/umnezeu mintile. Cum ne-am nchi!uit ca 0om !utea aste!ta o zi ntreaga n
m!re7urimile garii= -ara sa atragem atentia oamenilor< .u ar -i trebuit oare sa
!lecam toti trei la Cu0in< n orice caz am !acatuit !rin e2ces de !rudenta c%nd le-
am interzis lui Boian si 6eodorescu sa 0ina cu trenul= odata cu /umitriu. 3ederea
noastra n aceste locuri se !relungise e2cesi0= atrag%nd !ericolele care ne-au si
lo0it a!oi. /aca /umitriu ar -i 0enit nsotit de Boian si 6eodorescu= am -i !lecat n
alta !arte= c%stig%nd o ora= si 7andarmul nu ar mai -i gasit !e nimeni. Am !latit
aceasta a treia mare greseala cu caderea lui /umitriu si !ierderea contractului cu
Boian= calauza noastra sigura !entru ntoarcerea n 9ermania si omul care
detinea comoara. +ai a0eam o 0aga s!eranta ca i 0a trece !rin ca! sa se abata !e
la '%rset.
Acuma ne gaseam ntr-un loc sigur. .u ne !uteam teme de nici o di0ulgare= caci
nici unul dintre camarazii arestati nu cunosteau acest loc= a-ara de Boian= si
acesta= s!eram sa nu -ie arestat. Aici !utem sta o sa!tam%na= doua= cu conditia sa
!latim. 6aranu nchidea ochii la acest du-te-0ino al nostru !este -rontiera= dar nu
la !lata. .u !uteam sta !e datorie si banii erau !e s-%rsite.
A0eam 15 dolari= n h%rtii de c%te un dolar. 4rice zi de nt%rziere aici scadea
aceste rezer0e si ne !unea n !ericol !lecarea. .u a0eam de unde sa m!rumutam
nici o letcaie. Cunostintele noastre erau de!arte si ca sa a7ungem la ele= ar -i
trebuit sa reluam n sens in0ers acelasi drum !rime7dios.
4data cu ru!erea de Boian= cazuse si solutia sa ne ntoarcem !e la 3eghedin=
strabat%nd -rontiera s%rbo-ungara. 1ram !rinsi ntre doua -ocuri. /in s!ate ne
alungau s%rbii= iar din -ata ne aste!tau 7andarmii rom%ni. 5ara nici o ndoiala= la
ora actuala= toate autoritatile de -rontiera din Rom%nia erau n stare de alarma si
ne aste!tau. Ru!ti de toate legaturile si li!siti de toate mi7loacele= nu a0eam alta
!osibilitate sa ne retragem la Berlin dec%t -ac%nd un ocol !rin 6imisoara. Cu toate
!rime7diile care ne !%ndeau n Rom%nia= numai !e aceasta ruta mai a0eam o
sansa sa ne sal0am. 6oate celelalte cai erau nchise. Cei 15 dolari re!rezentau
strictul necesar sa !latim casa si masa la 6aranu= !e omul care ne 0a conduce
!este -rontiera si a!oi drumul !%na la 6imisoara. Acolo 0om a7unge le-teri si daca
c%te0a ore nu dam de un camarad= suntem !ierduti. Cu a7utorul legionarilor din
6imisoara= ne 0om retrage a!oi n #ngaria= trec%nd -rontiera !e la Beba 'eche=
0echiul drum !e care l-am -olosit n 5ebruarie 1(3(= c%nd am iesit din tara cu
3multea si ,o!o0ici. /in #ngaria 0a trebui sa gonim re!ede s!re Berlin= nainte
ca !olitia germana sa constate dis!aritia noastra.
.umai asa ne !utem sal0a de anchete si interogatorii.
8oi 1" +ai= -iind zi de t%rg la '%rset= am iesit singur !rin oras= n s!eranta sa
gasesc !e .eagu de la *atunas= care ne-ar -i condus nu numai !este -rontiera= ci si
!%na la !ro2ima statiune de cale -erata. .eagu 0enea n -iecare zi la '%rset. 1l= ca
toata !o!ulatia din comunele de -rontiera= !oseda !ermis de trecere n
Iugosla0ia= de unde -acea cum!araturi de articole care erau mai ie-tine aici. +-am
dus !rin toate locurile si strazile !e unde se mbulzeau taranii rom%ni= n s!eranta
sa-i desco!ar chi!ul. .-a -ost chi! sa dau de el. Atunci mi-am luat inima n dinti
si am ntrebat !e niste tarani= !e care i dibuiam a -i din *atunas= daca .eagu nu
era !rin t%rg si unde !oate -i gasit. +ai multi mi-au con-irmat ca .eagu nu 0enise
la '%rset n ziua aceea. 4 alta lo0itura. +i-am adus aminte de un nume !e care
mi-l daduse .eagu la des!artire= n anul trecut= !entru e0entualitatea ca nu-l
gasim !e el= om de toata ncrederea= !rieten cu el= Cosco-ag din 8amul +are. 1ra
o comuna a!ro!iata de '%rset si asezata !e -rontiera. /in nou am umblat t%rgul
!entru a da de urmele lui Cosco-ag. .ici acesta nu 0enise n ziua aceea la '%rset.
#n taran batr%n mi-a s!us ca l cunoaste !e Cosco-ag= ca -usese concentrat !%na
acuma si numai de c%te0a zile se ntorsese acasa. ;5ii bun atunci= i-am s!us= si
a0izeaza !e Cosco-ag sa 0ina !%na la c%rciuma lui 6aranu= unde l astea!ta niste
domni din Rom%nia= trimisi sa .eagu din *atunas= !rietenul lui. 3!une-i sa lase
toate si sa 0ina chiar azi du!a masa la '%rset si-l 0om ras!lati cum trebuie !entru
osteneala;. 6aranul mi-a -agaduit ca i 0a comunica cele s!use ndata ce 0a da
ochii cu el= caci i se !are ca iesise la c%m!.
Bucuros de legatura -acuta= m-am ntors ncrezator n camera noastra= unde ma
aste!ta ,etrascu= !utin nelinistit de nt%rziere. I-am !o0estit ce mi s-a nt%m!lat
si l-am asigurat ca am !us m%na !e un om bun care ne trece -rontiera -ara sa
simta granicerii.
.e-am asezat a!oi la masa si du!a aceea ne-am retras n camera noastra=
aste!t%nd din ora n ora sa a!ara hangiul cu Cosco-ag.
/ar orele treceau -ara sa se i0easca mult aste!tatul sol din 8amul +ic.
Ce era de -acut< n dis!erare de cauza= c%nd nu stiam cum sa nnod -irul ru!t= l-
am rugat !e 6aranu sa-l lase !e -eciorul lui sa se re!eada cu bicicleta !%na la
8amul +ic= chiar n seara aceea= si sa-l aduca !e Cosco-ag. 3-a lasat greu. .u 0oia
sa -ie amestecat n treburile noastre. /u!a multe insistente= s-a ndu!lecat si ne-a
!romis ca-si 0a trimite -eciorul chiar n seara aceea. /in nou nseninati si cu
s!eranta unei dezlegari -ericite a situatiei= ne-am ntins !e !aturi. Iar intram ntr-
o !erioada grea= din care cine stie daca 0om !utea sca!a cu 0iata.
*a cina a 0enit hangiul si ne-a s!us ca -eciorul a a0ut alte treburi si n-a !utut sa se
duca la 8amul +ic= dar 0a !leca m%ine dis de dimineata si 0a 0eni cu omul.
n a treia zi de odihna la 6aranu= 'ineri= 1$ +ai= eram bine nzdra0eniti si eram
gata de un nou mars= dar nelinistiti de ce 0a urma. /imineata 0ine !ro!rietarul cu
de7unul.
Credeam ca ne aduce 0estea cea buna si aste!tam cu res!iratia taiata sa ncea!a
0orba. 5eciorul lui= ne s!une= ca a trebuit sa !lece chiar n dimineata aceea la
concentrare= la regimentul sau din Femun= unde -usese chemat telegra-ic. .u
a0eam nici un moti0 sa nu-l credem. 'remurile erau tulburi. 3%rbii ca si Rom%nii
tineau lumea !ermanent concentrata= iar !e -ecior ntr-ade0ar nu l-am 0azut !e
acasa. ,arca ne urmarea !iaza rea. C%nd !rindem in -ir n m%na si nce!em sa-l
des-asuram= !entru a ne sal0a= !arca o m%na ne0azuta ni-l smulgea= las%ndu-ne
n gol.
Ce sa -acem< 3ituatia noastra se agra0ase brusc. .ici .eagu= dar nici Cosco-ag=
omul lui de ncredere din 8amul +ic. Banii se terminau 0az%nd cu ochii. 5ac%nd
socoteala cam c%t ar trebui sa !latim !entru 0i!tul lui 6aranu= ne-am s!eriat. .u
mai 0edeam nimic naintea noastra dec%t sa !lecam la nt%m!lare !este granita=
-ara calauza si -ara nici un !unct de s!ri7in.
n tim! ce ne -ram%ntam= nestiind cum sa legam -irul !ierdut= ntre sta!%nul cu
ramura sal0atoare. Are el un -in. 1 co7ocar de meserie si cum nu-i !rea merge= ca
sa-si rotun7easca 0eniturile= mai -ace si contrabanda. /ar sa -im linistiti= el l
cunoaste bine= e om de nade7de. Bine nteles ca n-am mai stat !e g%nduri si l-am
rugat !e 6aranu sa se duca re!ede si sa-l aduca. ,e la amiaza a intrat cu el si ni l-a
!rezentat. .oua nu ni s-a !arut chiar asa de bun si de sigur cum ni l-a
recomandat gazda. A0ea un de-ect de limba si 0orbea ntr-una -ara sa se
g%ndeasca. Cum nu a0eam ce alege= i-am s!us sa ne duca !%na la 8amul +ic si sa-
l caute !e Cosco-ag. *-am asigurat ca 0a merge cu noi !este -rontiera si l 0om
!lati la egalitate cu omul nostru.
/u!a masa s-a ntors= dar -ara rezultatul aste!tat. .u l-a gasit !e Cosco-ag.
,robabil ca nici nu-l cautase. /ar a 0orbit cu un alt om= to0aras al lui de a-aceri=
care ne 0a trece -rontiera si ne 0a conduce !%na la .eagu n *atunas. 3a n-a0eam
nici o gri7a. 1i am%ndoi cunosc locurile ca-n !alma si totul 0a iesi bine. Bine
nteles ca acuma trebuia sa !latim doi oameni n loc de unul. .u stiam c%t 0or
cere si daca ne 0or a7unge banii. /ar ne -aceam socoteala ca= n caz li!sa= 0om
!utea m!rumuta ce0a de la .eagu. ,%na c%nd am 0orbit toate acestea= trecuse de
ora sase.
.e-a s!us ca trebuie sa !lecam !e loc= deoarece !e nserat trebuia sa -im n casa
!rietenului sau si= !%na la 8amul +ic= mai e o buna distanta. .e-am !regatit de
!lecare= ncredint%ndu-ne 0iata unor contrabandisti. Am !latit socoteala= ne-am
luat ramas bun de la 6aranu= ne-am mbracat mantalele si am !lecat du!a omul
nostru.
8 Tr!&!r!a %$ Rom6$ia
#rm%nd !e -inul lui 6aranu= care nu mai contenea sa ne dea asigurari des!re arta
lui de a trece -rontiera= ne-am abatut mai nt%i !e la casa acestuia= unde am gasit
o -amilie de oameni ne0oiasi. *ocuia ntr-un cartier marginas al '%rsetului=
!o!ulat de o amestecatura s%rbo-rom%no-tiganeasca= lume care n-a0ea !am%nt=
traind din ceea ce !utea c%stiga cu !almele.
Am !ornit la drum cu imaginea mizeriei nt%lnite n casa co7ocarului= care nu
!rea !area a -i om 0rednic n meseria lui. 1ram cu su-letul a!asat si din cauza
!loii care nce!use sa curga de dimineata. 6ocmai n ziua aceea rence!usera
!loile de !rima0ara= du!a o ntreru!ere de trei zile= tim! n care am strabatut
distanta de la 4-cea la '%rset. .e ocrotise cerul= dar acum iar slobozisera
sta0ilarele de sus. C%nd am a!ucat directia s!re 8am= !loaia se o!rise= dar
drumurile erau des-undate. /in nou calcam !rin balti si noroaie= uit%ndu-ne cu
mila la hainele noastre curatite. Am mers mai nt%i s!re nord= !e soseaua
nationala= care era !ietruita= iar c%nd ne-am a!ro!iat de 8amul +ic= am luat-o la
drea!ta !e un drum 0icinal= care trecea !rin araturi= holde si 0ii. ,e aici am notat
iarasi 0%rtos !rin !am%ntul cleios.
Co7ocarul se ntelesese cu ortacul lui din 8am @ asa ne s!usese @ ca sa se
nt%lneasca cu el la marginea satului= la un loc unde se ridica o cruce.
4mul lui din sat se cheama ,etre Boroanca si ne s!unea de el ca e un om de toata
ncrederea. Am aste!tat la rascruce mai bine de un s-ert de ora -ara sa se i0easca
Boroanca. Atunci calauza noastra a nce!ut sa-si !iarda rabdarea si sa rosteasca
chiar 0orbe ur%te la adresa !rietenului sau. .oi eram mai catraniti dec%t el. n
chestiuni de trecere a -rontierei= nu e de 7oaca. .e !oate 0edea lumea si se !oate
duce 0orba !%na la granicerii s%rbi. Atunci co7ocarul s-a hotar%t sa se a!ro!ie el
de sat ca sa 0ada daca nu cum0a Boroanca e !e drum. 3-a ntors cu acelasi
rezultat negati0. .u se 0edea nimenea 0enind ncoace. Am nce!ut sa ne
nelinistim de-a binelea.
Cum de nu 0ine omul daca s-a nteles cu el sa se nt%lneasca la rascruce< 5el de -el
de banuieli au nce!ut sa ne umble !rin ca! si mai ca ne 0enea sa ne ntoarcem
na!oi.
n s-%rsit= co7ocarul s-a hotar%t sa-l caute acasa. ,e noi ne-a lasat n acelasi loc=
dar tem%ndu-ne de oamenii care se ntorceau de la lucru= ne-am ascuns ntr-o
holda= nu de!arte de cruce. C%t tim! am stat acolo nce!use sa se nno!teze. ntr-
un t%rziu a 0enit si co7ocarul si ne-a anuntat ca l-a gasit !e !rietenul lui si acesta
ne aste!ta acasa. .e-am sculat bucurosi ca cel !utin nu mai umblam la
nt%m!lare. /ar intr%nd n sat= mare ne-a -ost mirarea sa constatam ca co7ocarul
nu se !utea orienta. .u cunostea casa lui Boroanca. B%7b%ia de la o strada la alta=
ntreb%nd lumea ce iesise !e la !orti. Alt moti0 de neliniste.
Ce-o -i cu omul asta< C%nd si cum a 0orbit cu Boroanca= daca nu-i cunoaste nici
casa< 'ai si-amar de noiG Asa e c%nd te dai !e m%ini de oameni necunoscutiG
Cine stie daca nu ne !oarta numai cu 0orba !%na ce 0om nimeri la !rimarie sau la
!ostul de graniceri. *umea care se adunase !e la !orti trebuie sa stie cam ce
meserie n0%rte Boroanca= de care ntreaba calauza noastra. 3au e un !er-ect
imbecil care nu-si da seama de masurile elementare de securitate= c%nd treci
-rontiera<
/in nou ne batea g%ndul sa ne ntoarcem na!oi. /ar mai e2ista ntoarcere !entru
noi< Ce sa mai cautam la 6aranu= c%nd nu mai a0eam nici bani si !ierdusem toate
legaturile< 3i a!oi e !ericulos sa nu ai ncredere ntr-un contrabandist= caci
tocmai atunci ti !oate -ace rau. Au si acesti oameni codul lor de onoare. 4rice s-
ar nt%m!la= nu !utem da na!oi. 6rebuie sa 7ucam cartea lor !%na la ca!at.
n s-%rsit= din om n om= a7ungem la gos!odaria lui ,etru Boroanca. Aici ne
aste!ta o alta sur!riza ne!lacuta. 4mul nostru nici nu se ntorsese de la c%m!G
Co7ocarul nici nu 0orbise cu el si nici nu-i cunostea macar casaG Intr%nd n tinda=
ne-a iesit nainte ne0asta lui Boroanca= o -emeie cumsecade si dezghetata. .e-a
!rimit cu toata dragostea= ne-a !o-tit n casa= unde a a!rins o lam!a de !etrol. ,e
un !at se odihnea -eciorul lor= un baiat de 0reo 1& ani= care 0enise obosit de la
c%m!. 6atal lui= ne-a s!us= mai nt%rzie !entru a ncheia niste lucrari= dar 0a
a!area dintr-un moment ntr-altul. Am nce!ut sa 0orbim= dar cu teama sa nu -im
az0%rliti n alte situatii ne!lacute. .u !uteai a0ea nici o ncredere n acesti oameni
si n ;asigurarile; lor. .ici Boroanca= c%nd a intrat !e usa= nu ne-a -acut o
im!resie buna. 1ra un taran nalt= desirat= osos= mai n 0%rsta= cu niste ochi care
umblau hai-hui. n loc sa arate !utina gri7a !entru !lecarea !este granita= n-a
adus 0orba dec%t tangential de ea. ;.-a0eti nici o gri7a= ne-a s!us= 0a duc eu !%na
la .eagu n *atunas;. /aca si asigurarile lor 0or -i de aceeasi trainicie ca ale
Co7ocarului= atunci ne !utem lua adio de la libertate si 0iata.
.e0asta lui a nce!ut sa ntinda masa= dar noi= care stateam ca !e 7aratic=
bucurosi am -i renuntat la masa numai ca sa ne stim !lecati c%t mai re!ede din
casa si din sat. Boroanca= ca sa !rinda cura7 !entru e2!editia de noa!te si !entru
a-si cinsti ;gostii;= s-a sculat si s-a dus la c%rciuma ca sa aduca bautura. 3-a ntors
cu o sticla de rachiu si alta de 0in. .oi mbucam n sila= uit%ndu-ne mereu la usa
ca nu !ice cine0a nedorit tocmai n acest moment. Co7ocarul si Boroanca si-au
0azut linistiti de m%ncare si nu s-au sculat de la masa !%na ce nu au z0%ntat
am%ndoua sticlele.
Am !lecat !e la orele zece. ,rin s!artura norilor= iesea luna din c%nd n c%nd. .u
ne -acea nici o !lacere sa-i 0edem chi!ul= caci= n bataia ei= !e sesul din -ata
noastra= se !utea deosebi orice tu-a si orice umbra. /u!a ce am iesit din sat= am
!ornit s!re rasarit= taind direct c%m!ul. n -ata noastra straluceau niste lumini.
Calauzele ne-au s!us ca acolo a 8amul +are. .oi trebuia sa mergem mai nt%i n
directia aceste localitati= !%na ce iesim din !rime7dioasa zona= a!oi schimbam
drumul s!re sud si mergem !aralel cu granita= !entru a a7unge la *atunas= caci
acest sat e asezat mai la sud de 8amul +ic= cam n dre!tul '%rsetului.
Boroanca si Co7ocarul mergeau nainte= iar noi du!a el imit%ndu-i n tot ce
-aceau. ,%na la granita= s!uneau ei= nu mai e mult de un :ilometru si 7umatate.
nsotitorii nostri c%nd s-au a!ro!iat de -rontiera= se o!reau din c%nd n c%nd= se
!uneau n genunchi= !ri0ind si ascult%nd cu atentia. /u!a ce se con0ingeau ca nu
e nici o miscare= iar naintau c%ti0a zeci de metri si iar se tr%nteau la !am%nt. /in
salt n salt am a7uns la o !erdea de stu-aris si rachite. /u!a s!usele lor= aici se
ascundeau granicerii rom%ni si !%ndeau !e contrabandisti. /incolo de !erdeaua
de 0erdeata= era un canal. /u!a ce l-am trecut si !e acesta= !e malul lui am dat de
o alta linie de tu-aris. Acesta era momentul cel mai critic al trecerii. .e a-lam !e
!am%nt rom%nesc. .eobser0%nd nimic sus!ect= ne-am reluat drumul n !as
normal s!re 8amul +are. Am res!irat usurati. Cel !utin nu se !ot m%ndri s%rbii
ca !e noi= ca!eteniile e2!editiei= ne-au !rins n tara lor. /e acum nce!ea alt
ca!itol. 8amul +are era ca! de linie -erata. 3olutia cea mai sim!la ar -i -ost sa ne
o!rim aici si sa luam !rimul tren s!re 6imisoara= -ie ultimul din noa!tea asta
daca mai era= -ie cel ce !leca dis de dimineata. .u ne-am ncumetat= !entru ca ne
g%ndeam ca toate liniile care se ndrea!ta de la granita s%rbeasca s!re 6imisoara
!uteau sa -ie su!ra0egheate de 7andarmi si agenti. n urma arestarilor din
Iugosla0ia= toata regiunea trebuie sa -ie n stare de alarma. /e aceea am ales
*atunasul ca !unct de o!rire si a7ustare. 'om merge la .eagu. Acolo ne 0om
mbraca n haine taranesti si a!oi= tra0estiti= 0om strabate mult mai usor !rin
controalele din gari si trenuri. 5acusem e2!erienta aceasta n 1(3(. 4colul !e la
.eagu re!rezenta o nt%rziere si o com!licatie= dar o eta!a indis!ensabila= daca
0oiam sa a7ungem cu bine la 6imisoara.
.eagu din *atunas era se-ul garnizoanei legionare din aceasta comuna. .u era un
loc ideal !entru a -ace !rima halta !e !am%nt rom%nesc. A-lasem de la Berlin ca
-usese detinut m!reuna cu -eciorul lui= n /ecembrie din anul trecut= n legatura
cu 0alul de arestari care s-a abatut asu!ra 6imisoarei.
5ara ndoiala ca si -amilia lui era su!ra0egheata. /ar cum n-am -i stat la el mai
mult de o zi= s!eram sa ne !utem strecura neobser0ati.
Am mers tot tim!ul !aralel cu -rontiera= -ac%nd iarasi un mars greu si obositor.
.u mergeam !e drum= ci !e niste carari de !icior= care= c%nd urcau= c%nd coborau
!e dealuri= 0ai si li0ezi. Cum !louase toata ziua= !am%ntul mustea de a!a si=
culmea nenorocirii= tocmai atunci a nce!ut sa !loua. 1ram at%t de uzi= nc%t nici
nu mai ne -eream de balti sau !%raie. 5acusem si socoteala gresita ca *atunasul
nu !oate -i de!arte.
/ar din cauza no!tii= a !loii si a gri7ii de a e0ita locurile !e unde granicerii
!atruleaza= drumul se lungise mult. 6rebuie sa -i -ost du!a !atru dimineata= c%nd
am a7uns n dre!tul lui.
*atunas este asezat ntr-o de!resiune. /e 7ur m!re7ur sunt niste coaste care
coboara s!re sat. *a !lecare ma ntelesesem cu Boroanca ca sa nu mai trecem
!rin sat= unde s-ar !utea sa !atruleze 7andarmii= ci sa -acem un ocol !e deasu!ra
lui= merg%nd tot !e dealuri si= c%nd 0om a7unge n dre!tul lui .eagu= sa cobor%m
n gos!odaria lui. /ar acum= c%nd ne a-lam deasu!ra satului si trebuia sa e2ecute
cele 0orbite= Boroanca n ru!tul ca!ului na 0oit sa mearga !e culmi. atunci l-am
rugat sa se duca singur n sat= la .eagu si sa-l nstiinteze ca a 0enit ;Cioc%rlie;= ca
suntem la marginea satului si sa 0ina sa ne conduca acasa. ;Cioc%rlie; era !arola
noastra din !rigoana= -olosita si la Bucuresti. Boroanca s-a dus cam m%r%ind= caci
trebuia sa -aca drumul de doua ori !%na la .eagu. .oi am aste!tat !e 0%r-ul unui
deal= n !loaie si zgribuliti de -rig= ntoarcerea lui.
9rea e aste!tarea n ast-el de conditii. .u numai -rigul si !loaia ne secatuiau !%na
la oase= dar ne chinuia si teama ca 0a nt%rzia si se 0a lumina de ziua. ntr-un
t%rziu am deosebit doua siluete n ntuneric. Boroanca 0enise nsotit de -eciorul
lui .eagu.
,e ,etrascu nu-l cunostea= iar !e mine m-a recunoscut cu oarecare greutate. /ar
!arola -acuse minuni. Cine s!unea ;Cioc%rlie;= stia ca e om bun= trimis de
organizatie.
Am !lecat toti cinci= s!re casa lui .eagu. 1ram obositi de moarte si de abia ne
tineam du!a t%nar= care alerga ca o ca!rioara !este dealuri si 0ai. C%nd unul=
c%nd altul ram%neam n urma si trebuia sa strigam du!a -lacau sa ne aste!te. Am
umblat tot !e coaste= !rin semanaturi= araturi= !%raie. 9hetele gemeau de a!a.
C%nd eram a!roa!e de tel si mai a0eam un deal de urcat= 0edem ca li!seste unul
din noi. 1ra Boroanca. 4are ce sa -ie< .e uitam n s!ate= strigam= nimeni. .u-l
!utea lasa !e drum= caci cine stie ce s-a nt%m!lat cu el si ar !utea -i desco!erit.
Baiatul s-a ntors o bucata de drum na!oi si l-a gasit nclestat ntr-o mocirla.
6recuseram cu toti un !%r%u= care la mi7loc era mlastinos. .oi l-am trecut= dar
Boroanca n-a ntins !asul cum trebuie si a cazut chiar n mi7locul !%r%ului= unde
era noroiul mai mare si nu mai !utea iesi. Cu a7utorul t%narului s-a ridicat si s-a
li!it iar gru!ului.
Am nt%rziat mult cu acest ocol !e dealuri. /ar am a0ut noroc ca din cauza
tim!ului !loios ziua nt%rziase si nici oamenii nu se ndurau sa iasa din
asternuturi.
Am cobor%t s!re casa lui .eagu. nce! sa recunosc locurile !e carele stiam din
0ara trecuta. +ai nt%i o li0ada -rumoasa= a!oi un sant ad%nc= cu a!a si noroi= iar
malurile alunecoase.
Cu mare greutate ne-am dat drumul n -undul lui si am iesit a!oi de !artea
cealalta. A!oi am intrat n ograda crestinului. Am aste!tat o cli!a !%na ce s-a dus
-lacaul n casa si a anuntat !arintii. Am -ost dusi n gra7d= unde t%narul a a!rins
un lam!as cu !etrol. 1ram toti !lini de noroi. Boroanca era ca un bi0ol de negru=
caci cazuse cu ca! cu tot n mocirla.
ndata am concediat calauzele= multumindu-le. *a !lecare le dadusem 7umatate
din bani. /u!a c%te mi aduc aminte= con0enisem sa !rimeasca am%ndoi 1.5))
lei. *e-am dar restul si a!oi ne-am des!artit. Bucuros le-am -i dat mai mult= caci
trudisera si ei toata noa!tea= dar noi nsine nu mai a0eam dec%t o mie de lei= n
doua h%rtii de 5)). Cu acesti bani trebuia sa a7ungem la 6imisoara.
19 P! 3am6$+ rom6$!"& ,a La+.$a"
/u!a !lecarea calauzelor= a 0enit n gra7d .eagu cu -emeia lui. ,e mine m-a
recunoscut cu usurinta din anul trecut si mi-a str%ns m%na cu deosebita caldura.
Cu ,etrascu s-a m!rietenit
re!ede= deoarece el -iind din !rima generatie de tarani= stia sa-i 0orbeasca ;!re
limba lui;= cum s!un banatenii.
+ai nt%i .eagu s-a rugat sa-l iertam ca ne-a adus n gra7d. .u !entru ca eram
murdari= ci ca aici !uteam sca!a de !ri0irile 0ecinilor. n gra7d nu intra nimeni= n
tim! ce n casa !utea sa !ice= ba unul ba altul= -ara sa-l mai ntrebe. A!oi a 0orbit
t%narul= !ro!un%ndu-ne ca= !%na la !lecarea
din *atunas= s!re seara= sa ne duca ntr-o !adure 0ecina= unde !uteam sa stam
toata ziua= -ara a -i obser0ati. 1ra o !adure a comunei= de c%te0a hectare si bine
crescuta. ,ro!unerea t%narului era ntelea!ta si daca am -i urmat-o= n-am -i cazut
n m%na 7andarmilor. /ar noua numai de asta nu ne ardea acumaG A-ara !loua
din nou= iar noi= de abia iesisem dintr-o noa!te de mars !rin !loaie. Fgribuliti si
n0inetiti de -rig= nu ne sur%dea sa iesim iar n natura umeda. ntrezaream ca ar -i
bine sa urmam s-atul t%narului= dar ca!acitatea de reactie ne slabise. .u mai
a0eam dec%t un singur g%nd> sa ne !rimenim si sa dormim ntr-un asternut cald.
.e-am mai adus aminte si de !atania din !aduricea de la 'ladimiro0at= care ne-a
amagit= si a0eam groaza sa nu ni se nt%m!le la -el.
1u a0eam si un alt moti0 sa ma o!un !ro!unerii t%narului. nca din ultima
noa!te de mars s!re '%rset= am simtit la unul din calc%ie o usoara durere= ori de
c%te ori calcam. n cele trei zile c%t am stat la '%rset= durerea a!roa!e dis!aruse=
dar n drumul s!re 8amul +ic si a!oi la trecerea granitei= durerea a re0enit si s-a
e2tins la am%ndoua !icioarele. C%nd ne-am a!ro!iat de *atunas= ma nte!au rau
am%ndoua calc%iele.
C%nd m-am dezbracat n gra7d si m-am uitat la !icioare= am desco!erit de 7ur
m!re7urul gleznelor o usoara um-latura. 1ra un gra0 a0ertisment !entru cine0a
care e a0izat la !icioare ca sa sca!e de dusmani. .u m-am !l%ns nici lui ,etrascu
si nici gazdelor= dar n sinea mea stiam ca acesta era moti0ul !rinci!al !entru
care re-uzam sa ne ascundem n !adure. 1ra un nce!ut de in0aliditate= care ma
!utea scoate din circulatie tocmai n momentul cel mai critic al lu!tei noastre
!entru e2istenta. Bine nteles mai !uteam -ace s-ortari= mai !uteam -ugi la
ne0oie= dar cu rezultatul ca boala s-ar -i agra0at si mai t%rziu m-ar -i mobilizat.
+ai nt%i -emeile ne-au dus albituri sa ne !rimenim= a!oi ne-au ntins !aie n
gra7d= iar deasu!ra cearcea-uri albe si niste toale calde de aco!erit. .ici nu am
mai 0oit sa luam ce0a n gura. .e-am tr%ntit n asternut si am dormit tun= !aziti
de 0itele din gra7d= care si 0edeau de rumegatul lor molcom. .e-am trezit !e la
amiaza. 5emeile ne-au adus de m%ncare tot ce-au !utut sa gateasca mai bun= ia r
barbatii= du!a obiceiul locului= ne-au cinstit cu rachie. A-ara tot !loua= dar noi= n
asternutul cald si ncalziti de alcoolul care curgea !rin 0ine= ne simteam bine si
!lini de ncredere n 0iitor.
A!oi ne-am a!ucat de !o0estit. Batr%nul .eagu= un om de 0reo !atruzeci de ani=
nu stia bine cine sunt. /in cauza unei 0agi asemanari cu Ca!itanul si nchi!uia
ca as -i chiar el= sca!at= cum se z0onea !e atunci= din mi7locul calailor. l iscodea
mereu !e ,etrascu. Ca sa-i scoata din ca! aceasta idee= !rime7dioasa n
m!re7urarile n care ne a-lam= ,etrascu a izbucnit ntr-un hohot de r%s si i-a
s!us> ;Bine= omule= nici at%ta nu stii ca Corneliu Codreanu era un om 0oinic=
nalt= ne ntrecea cu un ca! !e noi toti de aici= si uita-te la domnul c%t e de
!ir!iriu;. .e-a ntrebat a!oi daca nu l-am 0azut !e Ca!itan n 9ermania. Cu
!arere de rau a trebuit sa-i s!ulberam si aceasta nade7de. Atunci am 0azut cum
si-a !ironit ochii n !am%nt si s-a ntunecat. 1l ca tot !o!orul traia n credinta ca
n-a murit Ca!itanul si ca se a-la e unde0a !rin 9ermania= ocrotit de ?itler.
A!oi ne-au !o0estit si su-erintele lor. /u!a arestarile o!erate la 6imisoara n
/ecembrie 1(3(= c%nd a -ost desco!erita ntreaga organizatie= cercetarile s-au
e2tins !%na la ei. Cum t%narul era im!licat n treceri de legionari !este -rontiera=
c%nd au 0enit 7andarmii sa-l aresteze= a -ugit de acasa= tem%ndu-se de batai si
schingiuiri. 3-a ascuns !e la rudenii= !rin satele n0ecinate= si chiar a0ea de g%nd
sa treaca n 3erbia. /ar de la o 0reme s-a saturat de aceasta 0iata nesigura= mereu
gonit din sat n sat= si s-a !redat 7andarmilor. A -ost groaznic ca sa s!una cu cine
a lucrat si ce legionari a trecut !este -rontiera. /e la nce!ut= baiatul s-a -i2at !e
!ozitia ca el n-a -acut nimic si nu cunostea !e nimeni si a tinut-o asa zile si zile de
anchete si batai.
Chiar c%nd a -ost con-runtat cu legionarii cu care lucrasera si care -acusera
declaratii re-eritor la acti0itatile lui ilegale= n-a recunoscut nimic. ,%na la urma
autoritatile nu au a0ut ce -ace si l-au eliberat.
Am 0orbit a!oi de ntarirea 9ermaniei= de razboiul din A!us= si de schimbarea ce
o simtisera si ei n relatiile cu autoritatile= care nce!usera sa se !oarte mai
omenos.
A0eau ncredere ca trecerea noastra !e la ei 0a nsemna o noua lo0itura !entru
regim. C%t am !utut i-am ncura7at= arat%ndu-le ca se !etrec mari schimbari n
1uro!a si ca n cur%nd 0a suna si ceasul *egiunii.
,loua ntr-una= dar noi ne simteam multumiti si n largul nostru= ncon7urati de
dragostea acestor camarazi. Aceasta -amilie de tarani de stare mi7locie din
*atunas a -acut mult !entru *egiune. 3i-au sacri-icat linistea casei si au su-erit
nenumarate !erchezitii si arestari !entru a a7uta !e lu!tatorii legionari. n
ansamblul actiunilor noastre din anii 1(3(-1(4)= care au a0ut ca -inal rasturnarea
Regelui Carol= rolul acestei -amilii a -ost e2traordinar de im!ortant. 5emeile nu se
simteau ngrozite de 7andarmi si nici nu-si m!iedicau barbatii ca sa !artici!e la
lu!ta legionara. ntreaga -amilie -orma un bloc de 0ointa si as!iratii. ,arca eram
la 6omici n 4-cea= caci si aici toata -amilia cons!ira ca sa ne sal0eze. *egiunea
era ce0a s-%nt !entru ei si a nu-si -ace datoria -ata de un camarad a-lat n
!rime7die= echi0ala cu un sacrilegiu. Cine a s!us ca suntem un neam de iobagi= de
st%r!ituri= de !%rliti< 3a -i !ri0it la acest .eagu= care se com!orta ca unul din acei
temuti Romani din 0remurile a!use. .e simteam umiliti de c%ta gri7a ne !oarta
acesti tarani= care nu !ot aste!ta nici onoruri si nici situatii.
.e-am -acut a!oi !lanul de !lecare s!re 6imisoara. 6recuseram -rontiera n
noa!tea de 1$-1& +ai. Azi e 3%mbata 1& +ai. .eagu ne-a !ro!us ca n seara asta
sa !lecam la niste rude ale lor= din satul 0ecin= 5orotic. 'om dormi acolo noa!tea
aceasta si 0om sta si ziua de /uminica= 1( +ai. *uni dimineata= cu a7utorul lui
/umnezeu= 0om lua trenul s!re 6imisoara. Acest tren are a0anta7ul ca e ntesat de
lume= muncitori care se duc la -abrici si tarani care merg la t%rg sau du!a treburi
!e la autoritati si a0ocati. ,entru a ne !ierde n aceasta lume rustica= ne 0om
mbraca taraneste= iar hainele domnesti le 0om lua ntr-o traista.
5emeile au scos din lazi -el de -el de haine mai 0echi ca sa le ncercam. 1u m-am
mbracat ca un -ecior din !artea locului= iar ,etrascu= ca un taran mai n 0%rsta.
,ri0indu-ne unul !e altul a!oi ntr-un ciob de oglinda= am ramas multumiti de
camu-la7. 1ra !este !utinta sa ne desco!ere= a-ara de cazul ca s-ar -ace o
legitimare sistematica a tuturor 0agoanelor. R%deam unul de altul si r%deau si
gazdele de noi= cum ne-am schimbat din domni n ;!aori;. ?ainele le-am !us
ntr-o traista= !e care trebuia sa o !oarte ,etrascu !e umar. .e-am m!artit si
banii -rateste. +ai a0eam o mie de lei. 1u am luat o h%rtie de 5))= iar ,etrascu
cealalta. ,e 0remea aceea acesti bani re!rezentau nca o 0aloare.
3-%rsite !regatirile de !lecare= aste!tam n liniste seara= !entru a lua drumul s!re
5orotic= calauziti de -eciorul lui .eagu. .u 0edeam de unde sa ne !%ndeasca o
noua !rime7die. .eagu si -amilia lui erau urmariti de 7andarmi= dar nu n chi!
sistematic. ,robabil ca 7andarmii a0eau in-ormatori n sat. n c%te0a ore nu 0om
mai -i aici si nimeni nu 0a a-la de trecerea noastra !e la *atunas. Asa cum ne
nteleseseram cu contrabandistii din 8amul +ic= ei chiar n noa!tea aceea trebuia
sa se ntoarca acasa. /eci= nici din !artea s%rbeasca nu !utea sa ne denunte
nimenea. /ar caile destinului erau altele si lo0itura ne-a 0enit de unde ne
aste!tam mai !utin.
11 $&o$=.ra+i #! =a$#armi
.enorocirea care a urmat a 0enit de la cei doi contrabandisti. n loc ca Boroanca
si co7ocarul sa se ntoarca n aceeasi noa!te acasa= asa cum -agaduise= s-au o!rit
la 8amul +are si cum a0eau bani= s-au !us !e m%ncare si bautura. Cum se
ametisera oleaca si erau murdari si nedormiti= au atras atentia autoritatilor. Au
-ost dusi la !ost si= n cursul anchetei= s-a desco!erit ca au trecut !este -rontiera
doi domni care 0enisera de la '%rset.
ndata au sunat tele-oanele n toata zona si o !atrula ntarita de 7andarmi a !lecat
s!re *atunas sa !rinda !e sus!ecti. 3atul nu a0ea !ost !ro!riu de 7andarmi.
10ident= !%na ce s-au nt%m!lat toate aceste lucruri= ziua s-a scurs si numai du!a
masa= mai !e nserat= au !ornit 7andarmii s!re *atunas.
.oua nici !rin ca! nu ne trecea ca am !utea -i desco!eriti din !artea aceasta.
1ram siguri ca nsotitorii nostri se gaseau de multa 0reme dincolo de granita. ,e
nserate= .eagu si cu -eciorul lui s-au dus la un loc ce-l a0eau la marginea satului
!entru a taia ce0a nutret !entru 0ite. .oi aste!tam ca sa se ntoarca= !entru ca sa
!lecam s!re 5orotic= calauziti de cel t%nar= cum 0a da noa!tea. 5emeile si 0edeau
de treburile gos!odariei. .u trecuse un s-ert de ora de la !lecarea gazdelor= c%nd
0ine un om @ noi nu l-am 0azut la -ata @ si s!une -emeilor ca au intrat 7andarmii
n sat. 5emeile lui .eagu intra n gra7d si ne anunta !e noi. Ce sa -ie< .e-am
g%ndit ca nu !oate -i 0orba dec%t de o !atrulare obisnuita. .e-am -acut socoteala
ca e mai nimerit sa nu iesim din gra7d= caci -iind nca lumina= 0om !utea -i
denuntati de cine0a 7andarmilor si atunci 0a -i mai rau. 3i ncotro sa a!ucam=
acuma c%nd nici unul din barbati nu este acasa< Ce se alege de !lecarea noastra la
6imisoara< .oi nu ne-am g%ndit ca daca omul acela 0enise= se !etrecea ce0a gra0
n sat. 'oia sa-l !re0ina !e .eagu= care mai -usese arestat.
,e c%nd ne -ram%ntam nestiind ce sa -acem= deodata auzim ca !oarta de la ulita e
izbita n laturi si o 0oce amenintatoare de barbat @ se-ul de !ost cum ne-am dat
seama mai t%rziu @ striga -emeilor>
@ #nde-s oamenii care au 0enit asta noa!te la 0oi< ,e cine a0eti n gra7d<
5emeia lui .eagu a nce!ut sa se b%lb%ie= -ara a !utea scoate o 0orba deslusita.
9ra7dul a0ea doua usi> una dadea s!re curte si de aici !utea 0eni 7andarmul= alta
se deschidea s!re gradina.
n -undul gradinii era santul ce-l trecuse= azi dimineata= iar dincolo se ntindea
li0ada= care se !relungea a!oi n c%m! deschis. ,etrascu= ca sa nt%rzie intrarea
7andarmului= !ro!teste usa dins!re curte cu o -urca si a!oi o zbughim am%ndoi !e
usa cealalta= n gradina. 1ra tim!ul su!rem= caci 7andarmul a7unsese la usa
gra7dului si o zg%lt%ia din toate !uterile= -urios ca nu o !oate deschide. n s-%rsit
usa a cedat= dar !%na ce s-a lu!tat sa deschida usa si !%na a cercetat gra7dul=
naint%nd cu bagare de seama de teama sa nu -ie atacat= noi am strabatut
!ortiunea de gradina= 0reo 5) de metri= si acum ne a-lam la marginea santului.
9radina era !roas!at arata si din cauza !loilor= brazdele se trans-ormasera n
noroi. Am notat mai mult dec%t am -ugit. /ar aceeasi greutate= !am%ntul li!icios=
l m!iedica acuma !e se-ul de !ost= un om mai scund si ndesat= sa ne a7unga din
urma.
3antul era un obstacol greu de trecut. 1ra ad%nc de 0reo doi metri= cu -undul
noroios= caci mereu se scurgea !rin el o su0ita de a!a= care se um-la c%nd !loile
0eneau mai mari.
A0ea o latime de 0reun metru si 7umatate. /in s!atele auzim zbieretele se-ului de
!ost care ne soma sa ne !redam> ;stati ca trag= stati ca trag;. 1u am -acut atunci o
saritura s!ectaculara= care a uimit !e urmaritori si s-a dus 0orba de ea !%na la
Bucuresti> ntr-o cli!a am cobor%t n -undul santului si din a doua miscare am
-ost deasu!ra lui= de !artea cealalta.
Am ntins-o a!oi dre!t nainte n li0ada. ,etrascu a -ost !utin mai norocos. 'oind
sa treaca santul !e deasu!ra= dintr-un salt= din cauza camasii lungi= a traistei din
s!ate si a terenului alunecos care nu ngaduia sa-ti iei a0%nt= a cazut n -undul
santului izbindu-se de !eretele din -ata. /e atunci drumurile noastre s-au
des!artit si nu ne-am mai nt%lnit dec%t la Ins!ectoratul de 8andarmi din
Bucuresti. Cum am !utut reconstitui ulterior= din !o0estirea lui ,etrascu si cum
scrie si el n cartea lui= cu mari s-ortari a izbutit si el sa se ridice !e mal= las%nd n
-undul santului !alaria care-i sarise de !e ca! si traista cu hainele noastre. /ar
c%nd a a7uns deasu!ra= o !otera de 7andarmi alerga s!re el sa-l !rinda. ,entru a -i
sigur de ca!tura= se-ul de !ost si !ostase oamenii du!a regulile n0atate. .umai
el cu un 7andarm au intrat !e !oarta !rinci!ala. C%nd s-a ndre!tat s!re gra7d= !e
celalalt 7andarm l-a trimis sa ocoleasca gra7dul si sa se -i2eze de !artea cealalta= n
gradina. Re!eziciunea cu care am e0acuat gra7dul nu i-au mai dar 0reme
7andarmului sa ne blocheze iesirea sau sa ne !rinda n gradina. A asistat si el
ne!utincios la -uga noastra si a!oi la saritul santului.
9rosul -ortelor le concentrase se-ul de !ost= dincolo de sant= n li0ada. 1rau trei
7andarmi= ntre care un reanga7at= erau obligati sa asiste !e 7andarmi. /aca
sca!am din gra7d= si -acea socoteala se-ul de !ost nu 0om !utea trece santul
ad%nc si cleios= iar daca totusi 0om sari !este el= dincolo ne aste!ta !otera cu
!ustile ntinse. c%nd a 0azut stolul de oameni ndre!t%ndu-se s!re el si som%ndu-l
sa se !redea= ,etrascu ar mai -i !utut sa -uga= caci mai era o mica distanta ntre
ei= dar s-a g%ndit la mine. 4!rindu-se si n-runt%ndu-i= mi !rocura mie ragazul
necesar ca sa dis!ar din raza lor. ,etrascu i-a lasat sa se a!ro!ie si a ridicat
m%inile n semn ca 0rea sa se !redea= dar c%nd se-ul gru!ului a 0oit sa !una m%na
!e el= i-a dat un br%nci de-a cazut n iarba de-a berbeleacul= cu !usca cu tot.
Ceilalti nu stiau ce sa -aca. /e dincolo de sant= se-ul de !ost striga c%t l tinea
!lam%nii> ;trageti= ma= m!uscati-i maG; 1l= cu 7andarmul de l%nga el= nu !uteau
sa traga= deoarece !uteau sa nimereasca n !ro!rii lor oameni. 3i nici gru!ul de
dincolo nu !utea -ace uz de arme c%ta 0reme ,etrascu se a-la n mi7locul lor.
,ro-it%nd de acest moment de nauceala= ,etrascu a -ugit si el= merg%nd !aralel cu
canalul= dar n sens in0ers directiei de unde 0enisera 7andarmii.
1u -ugeam !rin li0ada !er!endicular cu santul s!re niste !%lcuri de tu-isuri si
rachite= n s!eranta sa sca! momentan din 0ederea lor. /eodata aud o sal0a.
mi dublez !uterile ca sa a7ung ndaratul arbustilor. Aud a doua sal0a. n acel
moment alunec si cad ntr-o balta de ma um!lu tot de a!a. Am crezut ca sunt
ranit. +a scol re!ede= ma !i!ai= nimic. mi scot !ardesiul ncarcat de a!a= care
ma m!iedica la -uga= si-l las n balta. Acuma= numai n camasa si 0eston= eram
mult mai usor. 6rec dincolo de !%lcurile de salcii si cu mare 0iteza ma ndre!t n
c%m!ul deschis. ,e mine nu ma nimerisera. /ar !e ,etrascu< ,oate l-au ucis.
C%nd am iesit din gra7d= !loaia ncetase si soarele stra!unsese norii= lumin%nd
toata zarea. /aca nu-l ia /umnezeu re!ede de !e cer= sunt !ierdut= caci 7andarmii
!ot 0eni cu caii si d%nd de c%te0a ori roata= ma desco!era. n g%nd nce! sa ma
rog iar lui /umnezeu ca sa re!ete minunea si !entru a doua oara traiesc
-enomenul de la 'ladimiro0at. /e la o secunda la alta= trec de la lumina la
ntuneric. 3oarele dis!are brusc si umbrele no!tii se ntind ca o binecu0%ntare.
.u se mai !utea distinge nimic de la 5) de metri.
,entru moment sunt n a-ara de !rime7die. mi ncetinesc !asul ca sa-mi reiau
res!iratia. /ar acuma ce -ac< C%t 0oi rezista< ncotro s-o a!uc< 'ad n de!artare
niste lumini electrice. 3a -ie '%rsetul< 3a -ie 8amul +are< #nde o -i calea -erata
care duce la 6imisoara< Cel mai bun lucru ar -i sa dau de calea -erata si a!oi sa
ma urc !e ea c%t 0oi !utea. #nde0a= n 0reun sat= !oate 0oi da de 0reun om bun=
care sa ma a7ute sa a7ung la 6imisoara. 4= biata noastra echi!a !lecata de la
Berlin= ce-a mai ramas nimic din eaG #n om gonit n noa!te ca -iarele. 3i -ara
nimic la el. .ici o bucata de !%ine sau o bucatica de zahar. A!a mai gaseam !rin
!%raie. .imic nu mai ramasese din mine dec%t hotar%rea de a ncerca im!osibilul
!entru a nu cadea n m%inile dusmanului. 6rium-ul regimului ar -i -ost !rea
mare. 6ot a!aratul 3tatului ma cauta de mai bine de doi ani. Au !us si !remiu !e
ca!ul meu= nca de !e tim!ul lui Calinescu= trei milioane de lei.
C%t tim! -ugisem= ncheieturile de 7os ale !icioarelor s-au ncins si nu mai
simteam durerea. /ar ncetinind !asul= durerea re0enea saget%ndu-ma n calc%ie.
9leznele erau !rinse bine si a!roa!e se nte!enisera. /e c%te ori !uneam !iciorul
7os si mai ales c%nd accidentele terenului l de!lasau= ma treceau toate sudorile.
Cum 0oi !utea sca!a cu aceste !icioare betege< 6rebuie sa ncerc totusi ce0a.
6rebuie sa ocolesc satul si sa ma ndre!t s!re nord= s!re 8amul +are= !e drumul
!e care 0enisem n noa!tea trecuta. Am mers c%t0a tim! a!ro!iindu-ma iar de
sat= dar deodata mi a!ar n -ata niste lumini care umblau !e c%m! si aud si
latraturi de c%ini. 1ram urmarit. 5ara ndoiala ca toate !osturile de graniceri si
7andarmii din zona erau alarmate si !atrulau de-a lungul -rontierei. /e ce umblau
cu lumini<
,oate credeau ca sunt ranit sau am adormit !e unde0a< /in nou am tras o -uga
dis!erata= dar n directie contrara acelei ncotro croiam sa a!uc. mi era -rica mai
ales de c%ini. .iste c%ini dresati !uteau sa ma ncolteasca= daca li s-ar -i dat sa
miroasa hainele ce ramasese n traista. .u stiu c%t am -ugit.
,lanul cu 8amul +are cazuse. ,rin m!re7urimile satului umblau !oterele. Ar -i
trebuit sa -ac un ocol !rea mare si n-a0eam idee de locuri. +-am hotar%t atunci sa
trec iar granita n 3erbia si sa ma ntorc la '%rset. 'oi intra noa!tea la 6aranu= ud
si murdar= rug%ndu-l sa ma ada!osteasca !entru c%te0a zile. A!oi 0oi cauta sa
!lec la Alibunar si sa -ac rost de ce0a bani de la cunostintele noastre de !e acolo.
/ar cum nu cunosteam locurile si era si noa!te nu ma !uteam orienta care e
!artea rom%neasca si care e !artea s%rbeasca. +-am ndre!tat si eu ncotro am
crezut ca ar !utea -i granita. /eodata mi a!ar= c%nd m-am ridicat !e un d%mb=
alte lumini. 1rau niste lam!ase. .-am mai simtit nici durere si nici !icioarele
um-late. Am tras o alta -uga ca sa ma nde!artez de locul !rime7dios. ,oterele
umblau asadar nu numai n 7urul *atunasului= cu si de-a lungul -rontierei. /e
c%te0a ori am trecut linia de demarcatie= nsemnata !rin niste !ietre. /in cauza
at%tor -ugi si schimbari de directie= nu mai stiam !recis daca ma a-lam la 3%rbi
sau la Rom%ni. Cred ca am umblat mult n sus si n 7os !rin aceleasi locuri
ncalc%nd -rontiera. /in cauza e2tenuarii @ organismul nce!use sa consume din
rezer0ele celulare @ nici nu ma mai !uteam concentra o cli!a ca sa-mi -i2ez un
!unct de re!er.
.u stiu c%t am umblat= dar stiu ca u m-am o!rit o cli!a toata noa!tea. /e multe
ori am -ugit lungi distante si niciodata nu am mers n !as obisnuit. ?ainele se
uscasera !e mine din cauza caldurii cor!ului= desi noa!tea era receE n schimb
ghetele musteau de a!a. /e !icioare nu ma mai ocu!am. 6raiam n durere ;ca-n
elementul meu;= cum s!une !oetul 9rigore Ale2andrescu. C%t sa -i umblat<
6rebuie socotit c%t am !utut -ace de la o!t seara !%na la cinci dimineata. Asta -ace
!e !utin 4) de :m. /eci mi -aceam socoteala ca trebuie sa -iu de!arte= -oarte
de!arte de *atunas.
C%nd se cra!a de ziua= 0ad niste case n -ata mea. +a uit bine si 0ad ntr-o
de!resiune un sat. #nde sunt oare< n Rom%nia= n Iugosla0ia< 3atul ce se
des-asura n -ata !are ca seamana cu 8amul +ic. Cu orice risc trebuie sa ntreb !e
cine0a si trebuie sa gasesc ce0a de m%ncare. Cum !loaia ncetase de aseara si ziua
se anunta -rumoasa= oamenii se 0or scula de dimineata !entru munca c%m!ului.
Cobor !e costise si intru n cea dint%i curte. 'ad un taran n !er0azul -erestrei
deschise. i -ac semn sa 0ina n curte ca 0reau sa 0orbesc cu el. 4mul coboara
banuitor. *a -ereastra a!ar niste -emei s!eriate.
n-atisarea mea trebuie sa -i -ost 7alnica. .u a0eam !alarie= caci mi-o !ierdusem
si eu la trecerea santului. 1ram !lin de noroi= !arul ra0asit= -ata trasa ca de mort
si m%inile zg%riate. 4ricine si !utea da seama ca sunt un -ugar certat cu
sta!%nirea.
@ 4mule= -ii bun si s!une-mi ce sat e asta<
@ *atunas.
@ Cum ai s!us< crez%nd ca n-am auzit bine.
@ *atunas= domnule.
@ .u se !oate.
@ Ba e *atunas.
Am ramas trasnit. 3a umbli toata noa!tea ca sa sca!i de satul unde am -ost atacat
de 7andarmi= !entru ca a doua zi dimineata sa a7ungi tot n el. Am !us ochii n
!am%nt= re!et%nd ca un om !ierdut> *atunas= *atunas...
1( U,+ima 0a+a,i!
mi 0edeam s-%rsitul cu ochii. Am umblat toata noa!tea ca sa ma nde!artez de
locul !rime7diei= iar dimineata ma trezesc e2act n acelasi loc= gata sa -iu ns-acat
de 7andarmi.
Ce sa -ac= /oamne< ,oate ca omul care sta n -ata mea a auzit ce0a de *egiune si
ma 0a a7uta sa sca!.
n buzunarul de la 0eston a0eam bancnota de 5)) de lei. 4 scot si cu m%na
nesigura o ntind taranului.
@ Asculta= bade= i s!un. 'ezi n ce stare sunt. Ia acesti bani si !entru ei lasa-ma
sa ma odihnesc !%na la noa!te si da-mi ce0a de m%ncare. .u sunt om rau.
6aranul se uita la mine cu mila. ,e -ereastra deschisa= -emeile !ri0eau cu ochii
holbati scena. #n moment a so0ait. /ar a!oi a biruit -rica n el si mi-a s!us sa ma
duc n !lata /omnului= ca nu 0rea sa aiba necazuri cu 7andarmii.
Bine= daca-i asa= i-am ras!uns= dar cel !utin da-mi ce0a de m%ncare si de baut.
+i-a adus o cana cu a!a !roas!ata din -%nt%na si cam un s-ert de !%ine mare
taraneasca= alba si -rumoasa.
Am ru!t c%te0a bucaturi si le-am dus la gura= d%ndu-le drumul -ara sa le mai
amestec= ca un c%ine -lam%nd. A!oi am su!t cana cu a!a.
*a des!artire= l-am rugat sa-mi arate ncotro e linia -erata= caci ma g%ndeam sa
urc !e ea !%na ce 0oi da de !rimul sat si acolo sa-mi ncerc iar norocul= la 0reun
gos!odar. I-am multumit si m-am de!artat n graba.
Cum *atunasul este asezat ntr-o de!resiune= !uteam -i 0azut din curtile
oamenilor. ,entru a ma ascunde= m-am catarat !rin locurile cele mai abru!te=
caut%nd ca ntotdeauna ntre mine si sat sa -ie 0reun obstacol= o coasta= un co!ac=
o cladire izolata.
n tim!ul acestui mars accidentat= am su-erit cum!lit de !icioare. /e c%te ori
calcam str%mb= ma sageta !%na n creier. ,icioarele mi se um-lase acuma de-a
binelea. Ca sa usurez= am dat drumul la sirete. +ergeam ca o umbra= clatin%ndu-
ma la -iecare !as. ,%inea mi era singurul to0aras. 4 tineam subtiori si din c%nd
n c%nd ru!eam c%te o bucata. 4rganismul s-%rsit= cerea mereu hrana si !%inea se
gata 0az%nd cu ochii. +acar de ar -i -ost una ntreagaG
/es!artindu-ma de liziera satului si cobor%nd n c%m! deschis= 0ad iesind dintre
case o gramada de oi !azite de un t%nar. ,e c%m! nu erau oameni n acea zi=
!entru ca era /uminica. /ar oile trebuiau duse la !asune. /aca m-as ali!i de
el =ma g%ndeam= as !utea merge o buna distanta= -ara sa -iu obser0at. Cum sunt
mbracat taraneste= m-ar crede= din de!artare= doi oameni de-ai lor. I-am iesit n
nt%m!inare si am intrat n 0orba cu el. 1ra un !azitor t%nar= a!roa!e un
co!ilandru. Am mers alaturi de el= !un%ndu-i -el de -el de ntrebari= la care
ras!undea bucuros. ,e ca! ciobanul a0ea o !alariuta soioasa. +a uitam cu interes
la ea= g%ndindu-ma ca daca as a0ea-o= !oate s-ar schimba roata destinului.
6aranii nu umbla cu ca!ul gol.
4ricine m-ar -i desco!erit= 0edea ca nu sunt de-al lor. A0%nd !alarie= as ndrazni
sa ies la drum= sa ma amestec cu oamenii. Cu !alaria mai !uteam a!oi sa-mi
aco!ar -ata de mort si !arul zb%rlit= trag%ndu-o bine !e urechi. 3cot h%rtia de 5))
si i-o o-er s!un%ndu-i>
@ 5lacaule= am ne0oie de !alaria /-tale. +a arde soarele si ma !loua. Ia acesti
bani si /-ta ti cum!eri alta noua.
+-am izbit de acelasi re-uz. Cum era din *atunas= !robabil auzise de nt%m!larile
din a7un si nu 0oia nici el sa aiba ncurcaturi cu sta!%nirea. ntristat= am mai mers
alaturi de el c%t0a tim!= caci era o !a0aza !entru mine= cu turma lui de oi. *a un
moment dat ciobanasul a lasat c%m!ul si a a!ucat un drum de hotar care a!uca
s!re nord. .u mai mi con0enea. +i-am luat ramas bun de la el si eu am
continuat !este c%m!= s!re soare-rasare.
n de!artare= am zarit asa ca un !%lc de !adure. Am luat-o ncetisor s!re acea
!adure. .u era de!arte= dar mie mi-a trebuit o zi ntreaga sa a7ung acolo= cu
!icioarele betege. C%nd soarele cobor%se s!re as-intit= am a7uns si eu la marginea
!adurii. #it%ndu-ma na!oi= 0ad n de!artare niste oameni calare.
/esigur 7andarmii au a-lat -ie de la taran -ie de la ciobanas ncotro am a!ucat si
acuma ma cauta. Re!ede m-am ascuns n desisul ei.
+are dece!tie. .u era o !adure n regula= ci o taietura. Rar de tot mai nt%lneai
c%te un co!ac. n schimb din trunchiurile taiate crescuse o 0egetatie salbatica.
,aduricea cobora ntr-o 0ale ad%nca si n -undul ei luceau !%raie. Cum a0eau
multa umezeala= !lantele crescusera 0%l0oi. ,arca era o !adure tro!icala. Ca sa
-aci un !as= trebuia sa te lu!ti cu -el de -el de liane. 3i m%inile si !icioarele trebuia
sa le tii ntr-o !ermanenta actiune. Crengile ma izbeau !este -ata. 3i din s!ate
simteam iar !e muma !adurii.
Cu c%t naintam s!re -undul de!resiunii= cu at%ta crestea si ntunericul. ,icioarele
mi !roduceau dureri cum!lite. /e la un tim!= !arca nu mai 0edeam lim!ede.
,are ca o ceata se !usese !este toate lucrurile. Ce sa -ie< +a o!resc= mi -rec ochii=
ma scutur. .u e nimic.
Cobor%nd mai 7os= nce! sa am 0edenii. Aud 0ocea lui ,etrascu. 3igur l-au
m!uscat si su-letul lui !roas!at iesit din tru! ma nsoteste si ma a0ertizeaza.
.u mai e mult= ,etre= si 0oi a0ea si eu aceeasi soarta. /aca am -i -ost m!reuna=
ne-am -i a7utat unul !e altul si cine stie daca n-am -i sca!at ca la 'ladimiro0at.
3i natura se aliase m!otri0a mea. +a m!leticeam= cadeam. +%inile erau
zg%riate= !iscate de urzici= lo0ite de crengi. 3i -ata mi ardea. ,rimisem c%te0a
lo0ituri n !lin. A7ung n -undul 0aii. +ulte 0ine de a!a= alimentate de !loile de
!rima0ara. Ca sa-mi linistesc -ocul de la !icioare= a!uc !e o 0%lcea. A!a rece mi
-acea bine. 1ra o binecu0%ntare. +erg n nestire. .u am nici o tinta. 'oi merge
!%na ce 0oi cadea unde0a. /ar 0oi merge. C%ta 0reme mai dis!un de o ultima
rezer0a de energie= nu ma 0oi o!ri. +a uit n sus. 3oarele si trimitea ultimele raze
deasu!ra -runzisului. #mezeala nce!ea sa-mi intre n oase. .u !ot nno!ta n
aceasta !adure blestemata. /aca ma !rinde ntunericul= nu mai ies de aici. 3tiu c
a la marginea ei ma astea!ta 7andarmi= dar tot at%t de sigur e ca m%ine dimineata
o 0or scotoci tu-a cu tu-a si tot ma 0or !rinde.
Ascult !utin daca nu se aud crengi trosnind. Ies din 0%lcea si nce! sa urc !e
!artea o!usa acelei de unde 0enisem. 1ra o coasta abru!ta= mult mai ridicata
dec%t aceea !e unde 0enisem= dar n schimb mai lim!ede= mai !utin nc%lcita de
!lante agatatoare. Cu e-orturi !enibile= m-am urcat !%na sus !e !latou. Acuma se
nno!tase de-a binelea. .u 0edeam la zece !asi. Abia ma mai !uteam tine !e
!icioare.
/e la marginea !adurii= mai merg o !ostata L si dau de un loc culti0at cu rasad de
cea!a. 3mulg n graba c%te0a ce!e si nce! sa le mestec. ,rima= a doua= le-am
nghitit cu lacomie= dar !e a treia am az0%rlit-o. 4 -i ea buna cea!a ca nsotitoare
la m%ncare= dar nu ca sa dea energie. /aca as gasi niste boabe de gr%u sau de
cucuruz= dar la e!oca asta de unde sa le iau< 3tiam ca sunt anumite radacini bune
dem%ncat= dar eu nici nu le cunosteam si mai era si noa!te. 4= daca as a0ea c%te0a
bucatele de zaharG .ici eu nici ,etrascu nu ne-am g%ndit la aceasta masura de
!re0edere elementara. nainte de-a !leca la drum= sa ne um!lem buzunarele cu
zahar= ca ratia de -ier a soldatului. C%te0a bucatele de zahar ar !utea schimba
cursul istoriei. ,icioarele le-as mai t%r ei= dar cu lesinul cum sa lu!ti< .u le
a0eam si simteam ca ma s-%rsesc.
mi -aceam socoteala ca daca cea!a rasadita !e aici= trebuie sa -ie n a!ro!iere si
0reo asezare omeneasca. 3imt ca terenul urca din nou. A7ung n 0%r-ul unui d%mb
si de acolo desco!ar niste lumini !rintre -runzele co!acilor. 3atul se ntindea n
0ale. Ce sat sa -ie< /e oboseala mi tremura tot tru!ul. ,icioarele mi erau um-late
7os ca doi butuci. Am stat !e d%mb n !icioare !ri0ind n 0ale. Inima o luase n
galo!. .ici nu ai !uteam numara bataile. 5iecare s-ortare mi !ro0oca acuma si
di-icultati de res!iratie. Ce sa -ac< A continua drumul e moarte sigura. 'oi muri
de e!uizare. /aca nu gasesc imediat ce0a de m%ncare sunt !ierdut. .u mai am
alta alegere dec%t sa cobor n sat si sa intru la !rima casa de gos!odar. Cei 5)) de
lei erau intacti si !oate 0oi gasi !e cine0a ca sa se ndure de mine. Cobor !e o
costisa si dau de nt%ia casa. 1 o cascioara -acuta dintr-o singura odaie si -ara
curte. ,oate nici n-as -i intrat n ea= daca usa nu era deschisa si lumina unei lam!i
nu se re0arsa a-ara. ,e !rag= niste oameni. Cu !asi so0aitori= ies din ntuneric si le
dau binete. *a lumina trebuie sa -i aratat ca o sta-ie= cu !arul 0%l0oi si m%inile
zg%riate. .umai 0orbesc de ghete si mbracaminte. 4ricine si !utea da seama ca
sunt -ugar.
/eodata ma 0ad ncon7urat de o droaie de lume= care iesise nu stiu de unde= ca
dintr-un stu!. +a uit mai bine la ei si i 0ad cam oachesi la -ata. n s!atele lor n
casa erau 0reo !atru co!ii= care !ri0eau si ei mirati la noul 0enit. /e abia atunci
mi-am dat seama ca am nimerit la un salas de tigani.
@ /ar de unde 0ii /-ta< ma ntreaba un tigan mai batr%n= care !area sa -ie se-ul
-amiliei.
@ Iaca de la 8amul +are.
@ 3i unde te duci<
@ *a Resita la lucru.
@ /a ce-i cu /-ta<
@ Iaca= am 0oit sa crut banii si am luat-o !e 7os. +-am ratacit n blestemata asta
de !adure ce-o a0eti n 0ale= de credeam ca nu mai ies. +i-am !ierdut si !alaria si
m-am zg%riat rau. 3unt -lam%nd ca un c%ine si tare obosit. /aca !uteti sa-mi dati
ce0a de m%ncare si sa ma lasati sa ma odihnesc n noa!tea asta. Am bani. 3cot cei
5)) de lei si i arat.
@ /a= cum sa nu= striga tiganul batr%n. 'om -ace si noi ce 0om !utea. 3untem cam
multi= dar ne 0om str%nge sa nca!i si /-ta n asternut. Intra n casa si te aseaza
!e marginea !atului.
Am intrat n casa. /e-o !arte si de alta= doua !aturi late. n mi7locul odaii o
cararuse de-abia te !uteai misca. *a intrare= la st%nga= era un !rici= !e care se 7uca
o droaie de co!ii.
6oti erau deste!ti si ma !ri0eau cu mirare.
@ 'ai de mine= da ce-i cu /-ta de esti asa de zg%riat !e -ata si !e m%ini<
@ /ar nu 0-am s!us ca m-am ratacit n blestemata asta de !adure si era sa nu mai
ies 0iu din ea< /ar dati-mi ce0a de m%ncare.
4 -emeie mi aduce o cana cu a!a si dintr-o -irida o bucata de !%ine. A!a mai
bausem eu= dar !%inea am z0%ntat-o ntr-o cli!a. 3imteam cum o de0ora
stomacul= ca !e o !rada. 4 !ace bine-acatoare se asternuse n organism. Inima si
toate organele mi multumeau !otolite.
n tim! ce m%ncam !%inea sez%nd !e marginea !atului= 0ad !e tiganul batr%n ca
iese a-ara si so!teste ce0a unui t%nar= mbracat n haine de oras= cu cra0ata si
!alarie. 1ra /uminica si 0enise de la 0reo !etrecere. Cum usa ramasese deschisa=
l-am zarit din !ro-il. .u intrase n casa. A0ea o -ata !alida si !area mai albenet L
dec%t ceilalti. /ar de ce nu intra t%narul n casa= caci era t%rziu= si de ce !leaca
iara< #nde l-o -i trimis tiganul batr%n< Am nce!ut sa intru la banuiala. Ce0a ma
ndeamna !arca sa dis!ar n noa!te.
@ Ce sat e asta<
@ Clo!odia.
Clo!odia< .u auzisem n 0iata mea de el. 1ram !rea sleit ca sa mai reactionez.
Cine stie< ,oate ca tiganii= n0atati sa su-ere multe de la sta!%nire= sunt mai
ntelegatori cu omul urmarit.
/u!a ce am gatat !%inea= -emeile ma in0ita sa ma asez n !at. /ar unde sa ma
asez< n !atul din -ata mea= luase loc !erechea de tigani batr%ni si la s!atele lor se
mai 0edea un ca!.
n !atul unde sedeam eu= se instalase o !ereche de tigani tineri. 3imteam ce0a
miscare si !e sus= deasu!ra ca!ului. C%ti or -i n casa asta< Co!iii erau gata de
culcare= n0eliti unul l%nga altul si -ac%nd ghidusii. +-am uitat nedumerit la toti>
@ /ar unde sa dorm<
@ Ia aici l%nga noi= ma in0ita !erechea de tigani. 1i se str%nsera n -und. ,e
ne0asta o unghiurise la !erete. +a ntind si eu cu gri7a ca sa nu ocu! !rea mult
loc. 6oata lumea se !regatea de culcare.
@ /ar mi dati 0oie sa scot ghetele<
@ Cum de nuG
Az0%rl ghetele din !icioare. ncarcate de a!a si noroi= au !ocnit ca niste !ietre.
nce! sa gust din odihna bine-acatoare. Ce -ericireG 1ra un salas de tigani= dar o
asezare omeneasca. +i se !area un rai. /aca sca! de aici= trebuie sa-i ras!latesc
m!arateste.
Ce0a nu-mi dadea !ace. 9%ndul se ntorcea -ara ncetare la tiganul t%nar. #nde s-
o -i dus< Ati!esc= dar !rintre gene obser0 ca ceilalti nu dormeau. 1rau !arca n
aste!tare.
Ce aste!tau< 3i de ce nu sting lam!a< ,oate ca astea!ta ntoarcerea t%narului.
Atmos-era mi se !area ncarcata= ca !re0estitoare a unei -urtuni.
6otusi ma m%ng%iam cu s!eranta unei odihne binemeritate.
.u stiu c%t sa -i trecut de c%nd m-am asezat n !at. ,oate un s-ert de ora= c%nd
a!are !e usa o ca!ela militara. 'ad a!oi o -ata se0era de !lutonier-ma7or si n
s-%rsit tot cor!ul unui om n uni-orma= -lancat de alti doi 7andarmi. 1ra se-ul de
!ost din Clo!odia.
6iganul t%nar= care so!tise a-ara cu batr%nul= -usese la !ost !entru a ma denunta.
+a ridic !e marginea !atului. 4chii se-ului de !ost scli!eau de ura.
@ Cine esti< ma ntreaba cu o 0oce nemiloasa.
@ Constantin ,o!escu. mi 0eni acest nume la nt%m!lare. Auzisem la Berlin ca
un legionar cu acest nume ar -i -ost m!uscat n masacrele din 1(3(.
@ /e unde esti<
@ /in 3latina.
@ 3i ce cauti !e aici<
@ Am s!us si oamenilor astora. 'oiam sa ma duc la Resita la lucru si ca sa nu mai
chetuiesc bani= am luat-o !e 7os si m-am ratacit.
@ Asa= la Resita< /ar !e asta l cunosti<
Atunci scoase din buzunar o -otogra-ie si mi ntoarce ca!ul !entru a ma e2amina
din !ro-il. A!oi mi da -otogra-ia sa ma uit la ea. n casa o liniste morm%ntala.
6iganii toti= mici si mari= amutisera. 1ra o -otogra-ie de-a mea luata dintr-un
tablou de la *iceul din *ugo7= -acut la s-%rsit de an cu ele0ii clasei a 'III-a. +i-am
recunoscut mutra= desi era multi!licata !e h%rtie ordinara= !entru uzul !olitiilor
din tara si al 7andarmeriei. Am dat din umeri.
@ .u= nu stiu cine e. 1u sunt Constantin ,o!escu. l restitui -otogra-ia.
@ .u stii< /e doi ani te urmaresc si a0eam !resimtirea ca-mi 0ei cadea n m%na.
/ar acum nu mai sca!iG
n acel moment= c%nd se !regateau sa ma ia n !rimire= desco!ar la usa un loc gol=
ntre tru!urile celor doi soldati. Am -acut un salt si m-am re!ezit s!re acel locsor=
n s!eranta ca se 0a !roduce un moment de tulburare si 0oi !utea iesi a-ara. 5iind
ntuneric= ma !uteam !ierde re!ede. /ar se-ul de !ost mi-a taiat trecerea=
!rinz%ndu-ma n bratele lui 0%n7oase. Ceilalti doi 7andarmi au tabar%t si ei !e
mine si am cazut toti !atru !este !riciul cu co!ii. Co!iii erau dedesubt= eu !este ei
si 7andarmii deasu!ra mea. Atunci din tata casa s-a ridicat un urlet -ioros. Co!iii
urlau sub noi= tiganii tineri si batr%ni urlau>
@ /a o!riti-0a= strigau -emeile= ca omor%ti co!iii.
n s-%rsit co!iii au iesit cum au !utut= urc%ndu-se n !aturi. n acel moment=
slabind !resiunea 7andarmilor= -ac o noua miscare sa ma smucesc din m%na lor.
3e naste o busculada. 3e-ul de !ost se retrage din n0almaseala= se aseaza la usa si
ordona 7andarmilor sa ma atinga. 4 !loaie de !umni cad asu!ra mea= mai ales n
ca! si !e -ata. 3imt o !uternica lo0itura n ochiul dre!t= de credeam ca mi-l
scoate. 4 alta n nas si n gura. 3%ngele ma !odideste de ma necam. .u mai
!uteam nici res!ira. Atunci am cedat. +-am lasat !e s!ate si nu am mai o!us
rezistenta. Am stat linistit cu ochii nchisi si m-am lasat sa ma lege.
3-a !etrecut n acea cli!a= n interiorul meu= o curioasa trans-ormare. /e unde
!%na atunci m-am zbatut ca o -iara sa nu cad n m%na dusmanului= stiind ce
soarta ma astea!ta= din acel moment o !ace miraculoasa s-a asezat n su-let. .ici
groaza= nici tulburare= nici rezistenta= nici lacrimi. 3e !area ca o boare ne0azuta
ma m%ng%ia si-mi dadea liniste. +-am ncredintat destinului.
8andarmii= sub su!ra0egherea se-ului de !ost= care nchidea drumul s!re usa= au
nce!ut sa ma lege. Cu niste -r%nghii mi-au legat mai nt%i m%inile la s!ate=
ntorc%ndu-ma !e !odeleE a!oi !entru mai multa siguranta= mi-au legat tot la
s!ate si bratele. +i-au ridicat a!oi ca!ul si mi-au !us !e el un sac. ,uteam
res!ira= dar nu mai !uteam 0edea. .u distingeam dec%t lumina de ntuneric.
3acul mi l-a legat la g%t cu o s-oricica. C%nd unul din 7andarmi mi -acea nodul la
g%t= aud !e se-ul de !ost ca-i so!teste>
@ .u str%nge !rea tare= ca sa nu se sugrume.
6ot e bine= zic eu= nseamna ca nu 0or sa ma omoare !e aici.
3e-ul de !ost se g%ndeste desigur la !remiul de trei milioane si 0rea sa ma !redea
0iu la Bucuresti.
Cu lo0ituri sunt sculat n !icioare. *a glezna !iciorului st%ng= simt ca mi se !une
ce0a rece. 1ra un lant= !e care l-a !rins a!oi cu un lacat.
6oaleta arestatului se terminase. ,uteam !orni s!re !ost. *a !lecare= se-ul de
!ost m-a a0izat sa nu -ac 0reo miscare ca el sta n s!ate si trage. 5erecat n -elul
acesta= am !ornit la drum. Bine nteles ca 7andarmii n-au bine0oit sa-mi traga
ghetele. *e-a ridicat unul si !e mine m-a lasat sa merg n !icioarele goale.
/rumul !%na la !ost n-a durat mult= dar !entru mine a -ost un cal0ar. .u-mi
-aceau legaturile at%t de rau= c%t !icioarele. Cu ca!ul n sac nu 0edeam nimic. /e
bratul dre!t si st%ng= eram !rins zdra0an de doi dintre ei= iar al treilea mergea n
s!ate= tin%nd lantul care mi at%rna de !icior. Cum -unctiunea umorului nu
dis!are nici n momentele cele mai tragice ale 0ietii B9algenhumorD= ma g%ndeam
ca sunt escortat la !ost= cum taranii duc !orcii la t%rg. i leaga cu un lant de unul
din !icioarele din s!ate si i m%na din urma.
Cum erau drumurile n satele noastre !rima0ara stie -iecare. Cel din Clo!odia era
o amestecatura de noroisi de !ietre ascutite. Calcam cu !icioarele goale !rin
noroiul rece si ma nte!au !ietrele de mi 0enea sa urlu de durere. 3i trebuia sa
!asesc n !as soldatesc. .u am 0orbit nimic cu ei.
n 7urul meu ntuneric bezna. /in c%nd n c%nd mai strabatea !rin sac c%te un -ir
de lumina= strecurata de la 0reo -ereastra. n dosul lor alte 0ieti= alte destine= care
nici nu banuiau ca n noroiul drumului lor se torcea un alt destin. Cum la!aiam n
noroi n ritm de mars= mi se !area ca aud acordurile unui mars -unebru...
PARTEA A TREIA
DE LA MOARTE LA VIATA
1 O $oa3+! ,a C,o3o#ia
1ra n seara de /uminica= 1( +ai 1(4)= c%nd mergeam cu !icioarele zdrobite !rin
noroiul satului Clo!odia= escortat de 7andarmi= s!re destinatie necunoscuta. *a
un moment dat sunt scos din mi7locul drumului si mbr%ncit !e o scara ngusta.
Aud ca se deschide o usa si a!oi simt o !odea de sc%ndura sub !icioare. ,rin
-inele gaurele ale sacului disting lumina. +a g%ndeam ca trebuie sa -ie sau !ostul
de 7andarmi sau !rimaria.
3imt a!oi cum niste m%ini noduroase ma !i!aie !e la g%t. mi nchi!uiam ca 0or
sa ma str%nga de g%t sau sa-mi traga un glonte n cea-a.
Instincti0 -ac o miscare brusca si mi schimb !ozitia. +%inile aluneca de !e g%t. n
cli!a urmatoare un !umn groaznic se !ra0aleste n directia -icatului. ,robabil era
o lo0itura n0atata n scolile de 7andarmi= ser0ind ca sa reduca la ne!utinta !e
arestati. Curios ca nu am simtit durere si nici nu am ametit. /ar m-am linistit.
/in nou niste m%ini ma !i!aie la g%t. Cautau nodul de la s-oricica si eu le
ncurcasem treaba. mi ridica sacul si 0ad ca ma a-lu ntr-o odaie mai s!atioasa=
care !area a -i o cancelarie. +a uit cu neliniste m!re7ur. Acum ce 0a urma< 'ad
-ata se0era a se-ului de !ost si mutrele ine2!resi0e ale celor doi 7andarmi n
termen. +ai n -und= ndaratul unei mese= mai desco!ar alte doua !ersoane> un
barbat mbracat n haine domnesti si altul= n haine taranesti. 6rebuie sa -ie
autoritatile locului. +i se scoate lantul de la !icioare= dar ram%n cu m%inile legate
la s!ate.
3e-ul de !ost se rasteste la mine>
@ 1i= acuma sa s!ui cine estiG
@ ,ai nu 0-am s!us< 3unt Constantin ,o!escu din 3latina. .u 0edeti ca sunt
mbracat taraneste<
.umele ce-l rostisem la nt%m!lare c%nd -usesem !rins= de0enise acum o !iesa de
sal0are. +a agatam de el cu dis!erare. mi ziceam ca trebuie sa c%stig tim!. Cum<
,relungind c%t mai mult aceasta stare de incertitudine. 10enimentele se
!reci!itau si nu se stie ce !oate inter0eni m%ine. 3igur ca !%na la urma ma 0or
desco!eri= du!a ce 0or ntre!rinde cercetari la 3latina. /ar asta nseamna doua-
trei zile n !lus de 0iata. /aca a-la cine sunt= risc sa -iu m!uscat aici si 7usti-icarea
nu li!seste> am -ost m!uscat la trecerea -rontierei. .imic mai natural= mai ales
du!a -ocurile de arma de la *atunas. /aca mai e2ista 0reo sal0are= a!oi tocmai n
!relungirea agoniei.
@ #ite= eu nu sunt chiar asa de rau= cum ti nchi!ui. 3tiu ca esti ?oria 3ima= dar
trebuie sa declari. .u-ti doresc sa a7ungi !e m%inile d-lui notar 9ritta. 1l nu stie
de gluma. 6e ia si te izbeste de toti !eretii.
mi arata !e omul n ci0il de !e scaun. ntr-ade0ar era o matahala de om= gros si
s%ngeros ca un macelar. /u!a acest nume 9ritta !utea sa -ie -rate cu chestorul
9ritta de la 6imisoara= -aimos !rigonitor de legionari= amestecat n schingiuiri si
crime.
1u i dau nainte cu ce stiam= -ara sa tin seama de amenintare>
@ .u 0-am s!us ca ma cheama Constantin ,o!escu< /aca nu credeti= cercetatiG
.-am mai scos o 0orba.
l 0ad atunci !e 9ritta ca se ridica de !e scaun= se a!ro!ie de mine si ma !rinde
cu am%ndoua m%inile de !ar.
A!oi ma t%raste la !erete si ma izbeste cu ca!ul de c%te0a ori= cu toata !uterea.
/oamne c%te mai !oate su!orta omulG *o0iturile au -ost teribile. 4 usoara
ameteala si a!oi mi-am re0enit. C%nd 9ritta si-a scos m%inile din !ar= i at%rnau
su0ite !rintre degete.
Ancheta lua o ntorsatura gra0a. Iar ma gaseam n alternati0a sa !ier sau sa-mi
declar identitatea= ca atunci c%nd am cobor%t n salasul de tigani. .u simtisem
durerea si tocmai asta ma nelinistea. ncasam lo0ituri ca o naluca. Ca si cum nu
eram eu. Ce se nt%m!la cu mine< .u mai reactioneaza organismul< n schimb
inima iar se !usese n mars= izbind n !ie!t ca o locomoti0a. A0ea ntreru!eri
-rec0ente si iar !ornea n galo! ca o nebuna. /aca ma mai lo0esc= !ot sa am un
cola!s.
ntre tim! mi-au 0enit ntr-a7utor.
@ ?aide= nu mai tagadui ca ,etrascu a -ost !rins. 3i a!oi hainele lasate la *atunas
0-au tradat.
4 mare bucurie !e mine ca ,etrascu nu e mort= asa cum ma chinuiau 0edeniile n
!adure.
@ Bine= daca e asa= eu sunt.
@ 1sti ?oria 3ima<
@ 3unt ?oria 3ima.
@ ,entru ca ai declarat= continua se-ul de !ost= trebuie sa ti s!un ca si eu sunt din
5agaras= ca /-ta. +a cheama 3erban si sunt din comuna 'istea. Ce te-a a!ucat=
om cu carte= sa semeni teroarea n tara< /ar acuma nu mai sca!iG
3i si-a n-i!t nca odata ochii !lini de ura n 7alnica -a!tura din -ata lui.
3-a dus a!oi la tele-on sa-si anunte su!eriorii de ca!tura. ntre tim! 9ritta s-a
dezlantuit m!otri0a mea>
@ 6icalosilor= tradatorilor= ce 0reti sa aduceti !e .emti sa ne cotro!easca tara si sa
ne ia Ardealul< Ai 0enit ca sa !regatesti calea lui ?itler< /ar acuma ti s-a
n-undat si nici ?itler nu te mai sca!a.
@ /omnule notar= i-am s!us eu linistit= nu am 0enit ca sa !regatesc calea lui
?itler sau intrarea #ngurilor n Ardeal. /im!otri0a= am 0enit ca sa m!iedic
s-%sierea -runtariilor. .u sunt trimis de ?itler= dar ar -i bine sa nu luati
chestiunea cu ?itler usor= n interesul tarii. 4 sa 0edeti ca -rontul -rancez se 0a
!rabusi. 'r%nd-ne0r%nd Regele 0a trebui sa trateze cu ?itler= caci 0a de0eni
sta!%nul 1uro!ei.
@ .u 0-am s!us eu ca e trimisul lui ?itler. .u 0edeti cum 0orbeste< Auzi sa-i bata
!e 5rantu7iG
3e scoala de !e scaun congestionat si -acu un gest ca sa se re!eada din nou la
mine= dar n acel moment re0eni se-ul de !ost du!a con0orbirea tele-onica ce-o
a0usese. +i-a s!us ca noa!tea aceasta 0oi dormi la !ost= !e !odelele !e care ma
a-lu= iar m%ine dimineata 0oi -i trans!ortat la 6imisoara.
+i-a aruncat o !atura 7os. /ar nainte de a ma tr%nti !e !odele= mi-a des-acut
m%inile si m-a ntrebat daca 0reau sa man%nc ce0a. Am cerut o cana cu la!te. 3-a
dus n odaia 0ecina= unde era locuinta lui. ,este c%te0a minute a!are n usa o
rom%nca nalta= -rumoasa si curata. /u!a ea doi co!ilasi. n m%na tinea o cana cu
la!te= !e care mi-o ntinde cu mila. Am sorbit-o cu nesat si i-am dat-o na!oi. Ce
contrast ntre aceasta -iinta si bruta de 7andarm= sotul eiG
.u m-au dezlegat !este noa!te= cum mi nchi!uiam. /u!a ce m-am asezat !e
!atura= -ara nimic sub ca!= mi-au !us lanturi la m%ini si !icioare.
/oi 7andarmi= cu !ustile ncarcate= m-au !azit toata noa!tea.
Am dormit ndata= -r%nt de oboseala. 3!re ziua am a0ut un 0is -rumos. 3e -acea ca
eram la Berlin cu camarazii mei= la o masa si beam bere. 1ram bine dis!usi si
ncrezatori n steaua noastra. /eodata simt o m%na grea !e umar care ma
zg%lt%ie. /eschid ochii si nu-mi 0enea sa cred ca ma gasesc n acea nca!ere trista=
ncon7urat de -iinte necunoscute. 1ram sigur ca sunt 0ictima unui cosmar. +a
scutur cu !utere= asa cum -aci c%nd esti !e 7umatate trezit si 0rei sa alungi
-ioroasele imagini. #n zuruit sinistru de lanturi si durerile ce le-am simtit c%nd
am 0rut sa ma eliberez de ele m-au con0ins ca nu 0isez.
( La L!*i.$!a #! >a$#armi #i$ Timi"oara
1ra zi de *uni si trebuie sa -i -ost !e la $ dimineata= c%nd m-am sculat de !e
!odele a7utat de soldati= cu catusele la m%ini si la !icioare. 3omnul !ro-und ma
ntremase ntr-o oarecare masura. .u mi s-a dat nimic de dimineata= o bucata de
!%ine sau !utina a!a sa-mi trec !este ochi. .-a mai a!arut nici cana cu la!te=
mbiata de o m%na alba de -emeie= cu !ri0irea miloasa.
n-atisarea mea trebuie sa -i -ost ca a unui om salbatic. /e sus si !%na 7os eram
murdar de noroi= cu !arul 0%l0oi si !e alocuri ns%ngerat= cu un ochi tume-iat si cu
nenumarate zg%rieturi !e m%ini.
+a tin n halul asta @ ma g%ndeam @ !entru a do0edi su!eriorilor si= !rin
as!ectul meu -ioros= c%t de !ericulos sunt si ce ca!tura im!ortanta au -acut.
.otarul 9ritta si !rimarul nu mai a!arusera. n schimb odaia s-a um!lut de alte
-iguri. 3osise de dimineata se-ul de !ost din *atunas= acela care ne atacase n
gra7d si ne sca!asera !rintre degete= a!oi se-ul de sectie= de care de!indea
am%ndoua !osturile.
@ Msta nu stie sa tragaG 1 un !rost= mi zice se-ul de sectie= arat%nd s!re se-ul de
!ost din *atunas. /aca as -i -ost eu acolo= cum 0-as mai -i luatG
@ 3tai sa 0ezi= don ma7or. .oi am crezut ca sunt legionarii urmariti= c%nd colo au
iesit din gra7d niste tarani. Am tras noi= dar nu asa chiar cu nade7de= de teama sa
nu omor%m oameni ne0ino0ati.
,uteau -i niste contrabandisti. Asta ne-a ncurcat= mbracamintea lor.
A!oi ntorc%ndu-se s!re mine= mi s!une>
@ 3a nu crezi ca nu ti-am gasit urma. 6e-am 0azut din de!artare c%nd ai dis!arut
n !adure.
@ 3i de ce nu ai intrat<
@ 3e nno!tase si m-a -ost teama. +a g%ndeam ca !orti !istol. /ar am alarmat
toate !osturile si nu mai !uteai sca!a.
/in acest schimb de cu0inte am dedus doua lucruri> ca sal0ele de la *atunas
-usese trase n !linE a!oi ca ntoarcerea mea la *atunas si drumul meu !este
c%m! -usesera semnalate 7andarmilor. 5ara ndoiala= a !ornit 0orba de la taranul
din marginea satului si ciobanasul n-a tacut nici el. .umai de la ei s-a !utut a-la
ca m-am ndre!tat s!re !%lcul de !adure= ncotro a 0enit a!oi calare se-ul de !ost.
@ Cum ai !utut trece santul ala< /oamne -eresteG 1u eram sigur ca ti -r%ngi
g%tul= adauga se-ul din *atunas cu uimire.
@ .ici eu nu stiu.
3erban trium-a. ,arca-i !leznea tunica !e el de m%ndrie. 3e citea !e -ata lui
constiinta marii is!ra0i sa0%rsite. Ceea nu izbutise sa -aca ntreg a!aratul
3tatului= realizase el= un obscur se- de !ost dintr-un sat obscur. 'iata lui 0a lua un
alt curs.
/in -r%nturi de 0orba= am nteles ca aste!tau sosirea unui o-iter de 7andarmi=
dintr-un moment ntr-altul.
Aud un uruit de masina a-ara= not%nd cu greu !rin noroiul drumului. #sa
deschide si ram%n ncremenit. Cine intrase< 4 buna cunostinta de-a mea din
*ugo7= ca!itanul de 7andarmi ,o!escu= a7utorul 3e-ului *egiunii de 8andarmi din
7udetul 3e0erin= maiorul Cartianu. Cu ei a7unsesem n 1(3$= nainte de alegeri= la
o ntelegere. 1i nu mai reactionau la !ro!aganda si acti0itatile noastre.
,uteam sa strabat tot 7udetul= -ara sa -iu su!arat de 7andarmi. .e-am !ri0it o
cli!a= dar nici unul nici altul nu am scos un cu0%nt. 1l era n e2ercitiul -unctiunii=
iar eu nu mai a0eam nici un interes sa-l desco!ar. Am dedus din !rezenta lui la
Clo!odia ca -usese mutat din 7udetul 3e0erin n 7udetul Caras.
,rimise ordin sa ma trans!orte la 6imisoara. Am cobor%t imediat n strada si am
urcat n masina. 1u n s!ate= -lancat de se-ul de sectie si neli!situl meu cerber=
3erban. n -ata so-erul si Ca!itanul ,o!escu.
3e-ul de !ost din *atunas a -ost concediat= ca nedemn sa -igureze n escorta.
.u s-a 0orbit nimic !e tot !arcursul. /in c%nd n c%nd doar c%te o indicatie data
de ca!itan so-erului. Calatoria trebuie sa -i durat 0reo trei ore. .u-mi aduc
aminte de nimic= nici de ruta nici de !eisa7 nici de localitati si nici de oameni.
1ram !rea absorbit n mine nsumi. Ce ma astea!ta la 6imisoara< 'oi a!uca oare
!e m%inile lui 9ritta= chestorul !olitiei= sau 0oi -i trans!ortat -ara o!rire la
Bucuresti< #nde nce! bataile= schingiuirile= la ca!atul carora ma astea!ta
moartea.
6rebuie sa -i !rodus o im!resie !enibila Ca!itanului ,o!escu. .ici nu-si arunca
ochii s!re mine. ,ri0ea numai ng%ndurat nainte.
+-am trezit din meditatiile mele c%nd am intrat n mahalalele 6imisoarei. .u stiu
!e ce strazi am a!ucat si cum am intrat ntr-o cladire ce !area a -i o cazarma.
3unt scos din masina si sunt dus ntr-o sala mare= !lina cu !aturi. 1ra dormitorul
7andarmilor n termen. 1ra !e la orele 11 si -iecare 7andarm deretica n 7urul
!atului sau. #nul si cosea nasturii= altul se barbierea= altul si !otri0ea uni-orma.
/u!a ce se -ace !redarea arestatului= 0ine la mine un maior de 7andarmi= un om
mai n 0%rsta= de n-atisare bl%nda= care= 0az%ndu-ma n halul n care eram= ma
ntreaba daca nu 0reau sa ma s!al si sa-mi schimb hainele. Am -acut ochii mari>
@ Ce haine= domnule maior<
@ 1i= hainele /-tale= !e care le-ai lasat la *atunas.
*a un semn al maiorului= 3erban scoate dintr-o traista hainele ce le-am cum!arat
la Berlin n a7unul !lecarii si care mi aminteau melancolic !e omul liber de acum
doua sa!tam%ni. 3ca!ate de ,etrascu n -undul santului de la *atunas= acuma
re0eneau la mine !entru a mbraca tru!ul unui detinut !e care l aste!ta cea mai
cum!lita soarta.
+i s-a adus un ciubaras cu a!a calda si am nce!ut sa ma s!al. +-am s!alat mai
nt%i !e -ata si !ie!t si a!oi= n aceeasi a!a= mi-am 0%r%t si !icioarele hodorogite.
3oldatii se uitau cu mila la mine. Cine stie c%ti dintre ei nu erau legionariG .-am
obser0at la nici unul dintre 7andarmii n termen 0reo scli!ire de ura. +i-am
mbracat a!oi camasa= cra0ata si hainele. 3ingure ghete= nrosite de a!a= erau
ntr-o stare 7alnica si nu se !otri0eau cu eleganta costumului.
A!oi m-au hranit din m%ncarea soldatilor de la cazan= ntr-o gamela. 1ra
gustoasa si abundenta. n s!ecial !%inea neagra a soldatului mi-a cazut ca o
binecu0%ntare.
/u!a aceste acte banale= caci omul le re!eta n -iecare zi= dar care !entru mine
a0eau o 0aloare enorma n m!re7urarile acelea de slabiciune= oboseala si
murdarie= !area ca eram un alt om= !area ca renascusem. Reluasem as!ectul unei
!ersoane decente. n s!ecial hainele mi ridica categoria= chiar daca eram n
lanturi.
3ur!rizele nu se terminasera. +a asezasem !e marginea unui !at= c%nd l 0ad !e
maior ca 0ine la mine si ma ntreaba !e un ton bl%nd daca m-am saturat si nu mai
doresc ce0a sa man%nc. +-am uitat la el cu un aer neghiob. /e c%nd un detinut si
un detinut de talia mea= care a tinut n sah ntreg a!aratul de 3tat= si !oate
e2!rima ast-el de dorinte< Ce e arestul= hotel< Credeam ca si bate 7oc de mine si
atunci i-am ras!uns si eu cu aceeasi moneda>
@ /omnule maior= daca mi !uneti o ast-el de ntrebare= mi ngaduiti sa ras!und
si eu. As 0rea sa man%nc niste !ra7ituri. 3titi= n 9ermania= toate sunt !e cartela.
3!re mirarea mea= 0ad ca ma cheama un soldat= scoate niste bani din buzunar si i
da sa cum!ere niste !ra7ituri.
C%nd se ntoarce soldatul si mi le ntinde= 0ad ca nu e una= doua= ci ... un carton
de !ra7ituri.
@ 6oate sunt !entru mine= domnule maior<
@ 6oate.
+-am asezat !e marginea !atului cu o oarecare ndoiala daca ma !ot atinge de
ele. 4rganismul era at%t de sleit= at%t de li!sit= n !rimul r%nd de energie= nc%t le-
as -i m%ncat !e toate daca nu mi-ar -i -ost rusine de soldatii din sala= care se uitau
cu 7ind la ele. 1i= saracii= cine stie c%nd a0eau bani sa-si cum!ere o !ra7ituraG Am
!astrat o !arte si le-am na!oiat.
@ 1i nu= !astreaza-le= mi zise maiorul.
*e-am n0elit n h%rtie si le-am bagat n buzunar.
Am -ost lasat a!oi sa ma odihnesc. Cum era si -iresc= m-am dedat la -el de -el de
s!eculatii n legatura cu cartonul de !ra7ituri= care luase !entru mine !ro!ortii
gigantice. 4are ce se ascunde ndaratul lui< 1 un sim!lu gest umanitar sau are o
semni-icatie !olitica< 1 o schimbare de tratament< 1 0reun ordin 0enit de la
Bucuresti< ,oate direct de la 9helmegeanu= +inistrul de Interne< Cel mai derutat
era nsa zbirul meu 3erban= care nu stia ce sa mai creada. 3e simtea !ersonal
o-ensat de atentia ce mi se acorda.
- Tra$"3or+a+ ,a B.&.r!"+i
,e la orele 1= 0ine din nou maiorul de 7andarmi si ma anunta ca a !rimit ordin sa
-iu trans!ortat la Bucuresti cu !ro2imul tren= care este cel care !leaca de la
6imisoara imediat du!a masa. Cunosteam acest tren= caci l -oloseam ori de c%te
ori mergeam n Ca!itala. A0ea a0anta7ul ca sosea la Bucuresti la orele sase
dimineata= nc%t cetateanul a0ea la dis!ozitie o zi ntreaga ca sa-si rezol0e
chestiunile.
/ar cu asta nu se terminase ce 0oia sa-mi s!una maiorul. +-a ntrebat n
continuare= si !e un ton !oliticos= cu cine as 0rea sa stau de 0orba= dintre
autoritati= la Bucuresti.
ntrebarea m-a dat !este ca! mai rau dec%t cartonul cu !ra7ituri. 3a stau de
0orba< Ce nseamna aceasta< 1u sunt un detinut si nu !ot sta de 0orba dec%t cu
acei care ma 0or ancheta. /ar cum maiorul statea l%nga mine aste!t%nd un
ras!uns= nu !uteam re-uza in0itatia. C%te0a secunde m-am g%ndit ce !ersoane sa
indic.
.u ma !uteam cobor nici la un comisar de !olitie= du!a cum nu !uteam sa
rostesc numele 0reunui ministru. Am e0itat ,re-ectura de ,olitie= care nu a0ea
atributii dec%t !entru raza Ca!italei= si m-am o!rit la cei doi se-i ai a!aratului de
teroare> 9eneralul Bengliu= se-ul 8andarmeriei= si .ic:i 3te-anescu= se-ul
3igurantei.
@ 5iindca mi !uneti aceasta ntrebare= n !rimul r%nd as 0rea sa 0ad !e
su!eriorul /-0oastra= 9eneralul BengliuE n al doilea r%nd= !e .ic:i 3te-anescu=
/irectorul 3igurantei.
A!ro!iindu-se tim!ul de !lecare= mi s-a -acut toaleta de rigoare. +i s-a !us
catusele la m%ini si la !icioare= iar= ca masura su!limentara de siguranta= 3erban
mi-a -i2at un lantusor de catuse= !e care-l tinea n m%na. Am !arasit cu regret
dormitorul 7andarmilor= unde am nt%lnit o atmos-era omeneasca= si cu inima
str%nsa m-am urcat n masina. .e-am asezat e2act n -ormatia !recedenta> eu la
mi7loc= ncadrat de se-ul de !ost si se-ul de sectie. n -ata so-erul si Ca!itanul
,o!escu. Am strabatut strazile 6imisoarei !%na ce am a7uns la gara. /ar aici ne-
am o!rit n -ata cladirii !rinci!ale= ci a tras masina n a-ara ei= !e un loc 0iran. Am
-ost scos din masina si trecut !este liniile de gara7 !%na la un 0agon de clasa a III-
a= ce aste!ta singuratic. 3e 0ede ca -usese n mod s!ecial !regatit !entru
trans!ortul meu.
Cum lanturile de la !icioare ma m!iedicau sa ma urc n 0agon= am -ost luat de
subtiori si t%r%t nauntru.
Am -ost asezat cam n mi7locul 0agonului !e o banca !entru sase !ersoane. 1u
sedeam la mi7loc= -lancat de neli!situl meu cerber= 3erban= si de se-ul lui de
sectie. n -ata mea= !e cealalta banca luase loc ca!itanul ,o!escu= nsotit de doi
!lutonieri necunoscuti. Credeam ca aceasta e toata garda si 0oi ram%ne singur cu
ei. .u ntelegeam de ce n-au ales un com!artiment de sase !ersoane si nu un
0agon ntreg de clasa a III-a= unde !uteau calatori $)-&) de !ersoane.
.edumerirea mi s-a risi!it c%nd am 0azut ca 0agonul nce!e sa se !o!uleze de
grade su!erioare de 7andarmi. 6oti narmati. ,%na la urma am numarat cel !utin
3) de !lutonieri si !lutonieri-ma7ori= ma7oritatea oameni n 0%rsta. 3e -acuse o
concentrare din ntreg 7udetul 6imis. 1ram trans!ortat la Bucuresti cu o !aza
e2ce!tionala. 3e temeau= !robabil= ca trec%nd trenul !rin 7udetul 3e0erin=
legionarii sa nu organizeze 0reun atac= la o!rirea ntr-o gara.
8andarmii s-au risi!it ocu!%nd toata bancile= c%te doi= c%te trei. .u 0orbeau
nimic= nu ntrebau nimic. 3e 0ede ca asa era consemnul. +a !ri0eau cu
curiozitate= dar !astrau o mutenie desa0%rsita.
n s!ate= n -ata= n st%nga= n drea!ta= numai uni-orme si arme lucioase.
5ira0a s!eranta ce mi-o trezise cartonul cu !ra7ituri si ntrebarea maiorului= se
s!ulberase. .umai era nimic de -acut dec%t sa-mi m!linesc destinul. 6ulburat
!entru o cli!a de mani-estarile de la 6imisoara= am re0enit la linistea omului care
stie ca soarta i este !ecetluita. /e moarte eram sigur si ceea ce ma !reocu!a si
s!eria era numai natura ei. Cum ma 0or omor< +a 0or ucide n batai< Ca 'ucu=
.adoleanu= Io0u si altii= la Centrul 7andarmilor de la Baneasa= unde comandau
-iorosii maiori /inulescu si +aco0eanu= care au ucis si !e Ca!itan< 'oi -i
s!%nzurat n celula ca locotenentul /umitrescu= simul%ndu-se o sinucidere< 'oi -i
sugrumat cu m%inile ndrum s!re crematoriu= ca 9heorghe Clement sau 'ictor
/ragomirescu< C%nd 0a sosi acest moment= le 0oi cere o singura -a0oare> sa -iu
m!uscat. 1 moartea cea mai usoara. Aceasta tocmai n numele -aimei ce mi-am
c%stigat-o n decursul acestor ani. Am -ost un ad0ersar temut si !ot sa-mi
m!lineasca aceasta dorinta.
/u!a ce 0agonul s-a um!lut cu toti 7andarmii destinati sa ma escorteze !%na la
Bucuresti= a -ost remorcat !%na la trenul 6imisoara-Bucuresti= care aste!ta n
statie= si agatat la s-%rsitul lui. *umea se urca n tren= !entru a !orni s!re di0erse
destinatii. *a ca!etele 0agonului= 0egheau 7andarmi care m!iedicau oamenii sa
intre n el. Acestia se uitau la geamuri cu mirare= unde nu se 0edeau dec%t se!ci
militare si a!oi se nde!artau re!ede.
n s-%rsit trenul se !une n miscare. +a !regatesc= cu emotie si str%ngere de
inima= sa re0ad locurile !e care le cunosteam asa de bine de c%nd am descins n
Banat. 5usesem se-ul Regiunii a N-a si ne0oile lu!tei si organizarii ma !urtasera
n lungul si latul celor trei 7udete. +arsuri= ntruniri= cons-atuiri. n s!ecial
7udetul 3e0erin= a carui organizatie am creat-o de la al-a la omega= mi era
cunoscut ca n !alma. ,ot sa s!un ca n-a -ost sat= !e toata ntinderea lui= de la
/unare !%na la +ures= !e care sa nu-l -i calcat.
Cu c%t ma a!ro!ii de *ugo7= inima mi batea mai tare. n acest oras am -ost
!ro-esor de liceu ntre anii 1(3"-1(3&= trans-erat de la Caransebes. *ocuiam ntr-
o casa !e o strada !aralela cu linia -erata. 6oate trenurile care coborau s!re
/unare treceau la c%ti0a metri de -erestrele casei noastre. 1ra o casa -rumoasa= de
cur%nd construita= de un s0ab= +ollitor. A0ea si o gradina mare. .e simteam bine
n ea. 6oata ziua= soare si lumina. C%nd !lecam s!re Caransebes sau Bucuresti=
sotia mea era la -ereastra si mi -acea semn cu m%na. 1a ma crede n 9ermania.
Ce 0a -i de ea c%nd 0a a-la ca sunt arestat<
6renul intra n *ugo7. 4are stie cine0a ca eu trec !e acolo< .u cred= !entru ca e
!rea tim!uriu ca sa -i a-lat ce0a. 'ad !e 7andarmi ca !ri0esc cu atentie !e !eron.
.u obser0a nici o aglomerare= nici o miscare sus!ecta si se linistesc. 6renul se
!une din nou n miscare. ndata du!a bariera= nce!e strada !e care locuiam eu.
Casele se nsira ca niste margele= toate cu -erestrele s!re calea -erata. 3e a!ro!ie
si casa mea. 3otia renuntase la ea si si mutase mobila la Brad= la -amilia ei.
,are locuita de cine0a. .u mai a!are la -ereastra sa-mi -aca cu m%na. /aca m-ar
0edea cum sunt si cu ce alai sunt dus la Bucuresti= ca unul din cei mai mari
t%lhari= s-ar !rabusi la !am%nt. Bine ca nu stie nimic. *a ora actuala mai nutreste
iluzia ca sunt la Berlin= nstrainat= dar n siguranta.
mi -ulgera !rin minte -uga mea din aceasta casa= cu !utin tim! nainte de a -i
ridicat si trans!ortat cu acelasi tren n care ma a-lam acum. 1ram arestat de trei
zile= cu agentul n casa.
#n 7andarm !azea la !oarta= interzic%nd sa !atrunda cine0a. 1ra nainte de ,asti=
c%nd cu marile arestari din A!rilie 1(3&. ,e la orele doua= 0ine comisarul 5irica=
se-ul 3igurantei locale= si ma anunta ca 0oi !leca cu trenul de du!a masa la
Bucuresti si sa-mi -ac baga7ul= lu%ndu-mi toate cele trebuincioase. A accentuat
;toate cele trebuincioase;= 0oind sa-mi indice ca e 0orba de o detentiune mai
lunga. Cu el a !lecat si agentul= !entru a-si lua si el anumite lucruri= -iind destinat
sa ma nsoteasca. .u ma g%ndisem !%na atunci la nici o e0adare= caci a0usesem
!rile7ul n no!tile !recedente. 4 noua 8ila0a= ma g%ndeam= sau !oate mai rau. 3i
!entru nimic. .u n-r%nsesem nici o lege. n 1(33-1(34 -usesera legionari care nu
se !redasera !olitiei= ram%n%nd ascunsi !%na la terminarea !rocesului cel mare si
nu li nt%m!lase nimic. Atunci era mult mai gra0= cai -usese m!uscat /uca si
!uteau sa cada banuielile asu!ra celor ce -ugeau. /ar acuma= nu e aceeasi
situatie. .u se nt%m!lase nici cel mai mic incident. /e ce aceste arestari n masa
de ca!etenii legionare si unde se 0a a7unge<
+-am hotar%t sa dis!ar. Cum n casa nu era dec%t sotia mea= i-am so!tit sa !lece
n oras= s!un%nd 7andarmului ca 0rea sa-mi cum!ere ce0a de m%ncare. C%nd se
0a ntoarce= nu ma 0a mai gasi. 3o0aind si !l%ng%nd= a !lecat. Cum s-a nde!artat=
am iesit !e geam si am 0orbit cu 7andarmul !rietenos c%te0a minute= ca sa-i dau
certitudinea ca sunt n casa. n momentul urmator= mi-am luat mantaua !e mine
si o basca !e ca!= si am iesit !rin bucatarie n gradina din s!ate.
ntr-un minut am strabatut gradina si am sarit gardul n gradina 0ecinului. Am
-ugit si !rin aceasta gradina si am trecut gardul n a doua.
.u m-am o!rit nici aici= ci am trecut n a treia. /in aceasta ultima gradina= am
luat-o !e alee !%na la !oarta= care din norocire era deschisa.
+-am strecurat ncetisor n strada si am luat-o n directia o!usa 7andarmului de
la !oarta mea= ca un cetatean care iese du!a masa din casa lui. 1ram cam la o
suta de metri de 7andarm.
Am !ornit cu !as linistit. Aste!tam dintr-un moment ntr-altul un strigat= o
somatie. .imic. A7ung%nd la ca!atul strazii= am c%rnit-o la st%nga s!re oras. ,e
aceasta ulita am iutit !asul a!roa!e -ugind. .u stiam unde ma duc.
Am luat-o s!re centrul orasului. *a o cotitura 0ad !e ca!itanul de 7andarmi
,o!escu. .u-l mai !ot e0ita. Am grabit !asul si l-am ncrucisat n dre!tul unui
co!ac mare= du!a ce mi-am n-undat bine basca !e urechi. .u ma 0azuse. A7ung
n dre!tul 1!isco!iei greco-catolice. Aici era secretar !reotul 'ostinaru= care nu
era legionar= dar bun !rieten cu !arintele ,uscas= se-ul !lasei Buzias= din 7udetul
6imis= care locuia n comuna 4haba.
Am intrat la 1!isco!ie= am 0orbit cu !arintele 'ostinaru= i-am s!us ca sunt
urmarit si m-a gazduit doua no!ti !%na ce am !utut !leca din *ugo7 s!re
6imisoara si de aici s!re Bucuresti. 4 alta 0iata nce!ea. /e atunci am -ost
!ermanent urmarit si /umnezeu m-a -erit din nenumarate !rime7dii. ,%na acum=
c%nd toate s-ortarile mele de a sca!a= nce!%nd de la 4-cea= au -ost zadarnice.
'oia /omnuluiG Acum sunt n lanturi= trec%nd cu trenul !rin m%ndrul 7udet
3e0erin= !azit de o !uternica escorta.
R%nd !e r%nd de-ileaza toate garile dintre *ugo7 si Caransebes. /e toate ma leaga
amintirile lu!tei si at%tia camarazi care ma nsoteau n marsurile mele= /uminica
de /uminica. /incolo de gari= a!ar sate cunoscute si dincolo de ele= alte care nu
se 0ad= dar le localizez unde0a n de!artari. Am -ost !rimit si os!atat n at%tea
case taranesti si !e at%ti oameni i-am trezit din nestiinta lor= aliniindu-se n
oastea Ca!itanului.
6renul se o!reste la Caransebes. Alte amintiri mi na0alesc n su-let. *a
Caransebes am descins ca t%nar !ro-esor n toamna anului 1(32 si aici am nce!ut
organizarea 9arzii de 5ier. .ici ti!enie de legionar. Cine stie daca e2istau !e
unde0a elemente razlete. 3e con-unda *egiunea cu cuzismul= 0agi reminiscente
din alegerile din 1(2"= c%nd *iga A!ararii luase n 7udetul Caras un numar
im!resionant de 0oturi. Am nce!ut sa destelenesc terenul cu c%te0a cal-e de
cizmari si c%ti0a bacalaureati= care din li!sa de mi7loace= nu mai !uteau continua
studiile la #ni0ersitate. n !atru ani= 7udetul 3e0erin unul din cele mai !uternice
din tara= iar Regiunea a N-a= Banat= a -ost clasi-icata nt%ia !e tara= n alegerile din
1(3$.
/in nou 7andarmii !ri0esc ngri7orati s!re !eron= daca nu se zareste 0reo
concentrare de oameni. .u e nimic. Calatori obisnuiti. 6renul intra n munti=
cobor%nd s!re /unare. Alte gari= alte amintiri. ,lasa 6erego0a si !lasa +ehadia
erau -ie-urile noastre legionare. n toate comunele a0eam garnizoane !uternice.
4 taranime m%ndra si nstarita. 4amenii liberi care nu se temeau de sta!%nire. n
alte !arti= taranii erau saraci si asu!riti. 5aceam marsuri !rin aceste !arti= n anul
1(3$= de c%te 2))-3)) de oameni. 8andarmii !ri0eau ne!utinciosi la aceasta
des-asurare de -orte.
A7ungem la Baile ?erculane. Aici am n-iintat o tabara de munca= !ornind de la
nimic si nchiz%ndu-o= n toamna anului 1(3"= cu un !lus de ".))) de lei. 'eneau
darurile din toate !artile. 5usese n ins!ectie si 9eneralul Cantacuzino.
Ca!eteniile legionare 0eneau bucuros n Banat= !entru ca gaseau o nalta
constiinta legionara si o !o!ulatie e2traordinar de !rimitoare. ,ro-esorul
Codreanu= Banica /obre= +ota= .ae Ionescu= Radu 9Or= 'asile +arin= Ion Banea=
erau oas!etii !redilecti ai Regiunii.
6renul intra n 4rso0a. 8andarmii res!ira linistiti. .u se nt%m!lase nici cel mai
mic incident !e lungul !arcurs de la 6imisoara !%na aici. /e acum nu mai au
gri7a. 3erban scoate o desaga si nce!e sa m!arta m%ncare celor de !e banca=
nce!%nd cu Ca!itanul ,o!escu. 1 ora mesei. Ceilalti 7andarmi -ac la -el.
Ca!itanul ,o!escu i -ace semn lui 3erban sa-mi scoata catusele de la +%ini. +i
se da si mie de m%ncare. ,%ine buna= ce0a salam si br%nza. +estec ncetisor
hrana= dar cu g%ndul de!arte= la ceea ce ma aste!ta la Bucuresti. /u!a ce am
terminat= nici o secunda nu-mi lasa 3erban m%inile libere. /in nou mi -i2eaza
catusele= cu lantisorul de siguranta.
3e nno!tase. ,ro-it%nd de !lecarea cerberului meu din 0agon= !entru ne0oi
!articulare= l ntreb !e Ca!itanul ,o!escu cum merge -rontul -rancez.
@ ,rost= mi ras!unde.
@ ,rost !entru cine<
@ ,rost !entru 5rancezi.
Aceasta a -ost unica discutie ce-am a0ut-o cu el= n aceasta lunga si obositoare
calatorie.
Am nce!ut sa rumeg in-ormatia. ,rost !entru 5rancezi. Asta nseamna ca la
,alat trebuie sa -ie !anica. Rom%nia ram%nea !rinsa ntre Rusia si 9ermania. Ce
0a -ace Regele< 4 noua lucire de s!eranta. .u cum0a !entru asta am -ost ntrebat
cu cine 0reau sa 0orbesc c%nd a7ung la Bucuresti<
,ri0ind la -etele 7andarmilor= n -runte cu Ca!itanul ,o!escu= nu citeam n ochii
lor satis-actie !entru !rinderea mea. A-ara de 3erban= care ma !ri0ea cu aceeasi
ura n-lacarata si era m%ndru de ca!tura lui. n g%ndul lui de !e acuma gusta
ras!lata ce o 0a !rimi de la 9eneralul Bengliu.
ntr-un t%rziu am adormit= caz%nd cu ca!ul c%nd !e un 7andarm c%nd !e celalalt.
Au nce!ut sa se auda s-oraituri n 0agon.
4boseala biruia r%nd !e r%nd oamenii= mai ales ca trasesera si niste dusti cu 0in.
Asa am dus-o toata noa!tea= ntre un somn greu= cosmaruri= alunec%nd ntr-o
!arte si n alta si ghionturi din !artea 0ecinilor= c%nd i incomodam !rea mult.
/e !e la ,itesti= somnul m i-a dis!arut. Am nce!ut sa ma g%ndesc ce 0oi declara
la interogatoriu. 6rebuia sa s!un ce0a. 6rebuie sa starui n lucrurile cunoscute de
ei= !entru a le abate atentia de la chestiuni ce nu 0oiam sa se stie. Cum
ma7oritatea chestiunilor !etrecute n anii 1(3&-1(3( -usesera desco!erite= nu
a0ea nici un sens sa le ascund.
/ar daca ma ntreaba !entru ce am 0enit n tara< +i-am adus aminte ce -acuse
Ca!itanul n 1(32= c%nd cu com!lotul studentesc. 6rebuie sa a!lic aceeasi
strategie. A s!une -ara nici o rezer0a sco!ul !entru care am 0oit sa intram
clandestin n tara. 6rebuie s!us tot> !regatirea noastra de la Berlin= nt%m!larile
din Iugosla0ia= cum am cazut= cine a !artici!at la e2!editie. 6rebuie sa accentuez
moti0ele !olitice ale 0enirii noastre.
+ai ales ca ele !rimesc o noua si !uternica ilustrare cu e0enimentele de !e -ront.
6rebuie s!us clar ca tot zbuciumul nostru n -ata nrautatirii situatiei e2terne a
Rom%niei= care 0a duce la dezmembrarea ei daca se 0a continua aceeasi !olitica.
.u trebuie ncercata nici o miscare a !resu!usei noastre cul!abilitati.
4rice mani-estare de slabiciune din !artea mea ar nimici si cele mai nde!artate
si im!osibile s!eranta a unei sal0ari in e2tremis.
mi -acusem !lanul de batalie cu 0iitori mei anchetatori. 4boseala m-a biruit din
nou. c%nd m-am trezit= eram !e la 6itu. .-am mai nchis ochii. /e acum ma
a!ro!ii de ultima !ost-ata a 0ietii mele. /in m%inile lor nu mai sca!. 6rebuie sa
-ie emotie la Bucuresti= nce!%nd de la Rege. 4-iterii de 7andarmi si comisarii de
!olitie trebuie sa -ie e2as!erati de c%nd ma tot cauta. *e-am sca!at de at%tea ori
din m%ini= nc%t mi se crease legenda ca ma strecor cu cea mai mare usurinta din
cele mai grele ca!cane. i 0ad !e toti cu -etele cris!ate= gata sa se arunce !e mine
si sa ma s-%sie.
1 $ :a+a G!$!ra,.,.i B!$*,i.
n dimineata de marti= 21 +ai= trenul accelerat de 6imisoara intra n 9ara de
.ord. 'agonul n care ma a-lam eu ramasese tot la ca!atul trenului.
3e luminase de ziua. /u!a ce trenul s-a golit de calatori= am -ost scos din 0agon=
trecut !este mai multe linii si ndre!tat s!re un bre:= care aste!ta sa ma ia n
!rimire= unde0a n a-ara de gara. n -ata masinii era un maior de 7andarmi si un
so-er militar. Am -ost asezat !e o banca= n mi7locul 0ehiculului= a0%nd= ca de
obicei= la drea!ta mea si la st%nga mea= !e 3erban si se-ul de sectie. Ca!itanul
,o!escu= cu maiorul de 7andarmi= luasera loc nainte= l%nga so-er. Celelalte locuri
-usesera ocu!ate de o !arte din 7andarmii care ma nsotisera. Ceilalti au -ost
concediati.
Cum cunosteam Ca!itala= mi-am dat seama imediat ca ne ndre!tam s!re
Ins!ectoratul 9eneral de 8andarmi= de !e soseaua Bona!arte.
Cunosteam bine si cladirea Ins!ectoratului= caci o e2aminasem de mai multe ori
n cursul !rigoanei din 1(3&-1(3(= -iind unul din obiecti0ele !re0azute sa -ie
incendiate cu aruncatoarele de -lacari= n cadrul !lanului general de actiune
contra regimului carlist= din 5ebruarie 1(3(.
,oarta de la Ins!ectorat se deschide si o!rim n -ata intrarii !rinci!ale. Cobor%m
din masina si du!a ce urcam c%te0a tre!te= suntem introdusi ntr-un hol. A!are
un o-iter su!erior de 7andarmi. 1ste Colonelul Cires. /a ordin sa mi se ridice
catusele. 3erban e2ecuta ordinul= dar le tine nm%na= n s!eranta ca mi le 0a !une
din nou. .u 0a mai a0ea !rile7ul= caci de acum nainte 0oi trece !e alte m%ini.
@ 1i= se-ule= mi zice Colonelul Cires !e un ton sarcastic. Ai multe !acateG Acum
trebuie sa le s!o0edesti.
.-am ras!uns nimic.
Asa cum ma n-atisam atunci n -ata o-iterilor de la Ins!ectoratul de 8andarmi= nu
eram o -igura !rea recomandabila. #n ochi era n0inetit de !umnul 7andarmului=
nc%t de abia se mai distingea. ,e obraz a0eam -el de -el de desene de zg%rieturi=
iar m%inile erau o -eerie de m!unsaturi= lo0ituri si rani. Calc%iele mi erau
um-late= nc%t -iecare !as ce-l -aceam ma stra!ungea !%na la creier. .u !uteam
umbla dec%t -oarte ncet= calc%nd ca !e oua. 3ingurul lucru bun ce-l a0eam si care
mi dregea !utin as!ectul mizerabil erau hainele de la Berlin= noi-noute. m-a izbit
-a!tul ca nu -usesem luat n !rimire de Colonelul 9hero0ici= care -usese m%na
drea!ta a lui Bengliu n !erioada asasinarii Ca!itanului si a!oi a masacrelor din
3e!tembrie. ,robabil -usese schimbat !entru a-l elimina din contactul cu
legionarii.
.-am stat dec%t c%te0a minute n hol si am -ost introdus -ara nt%rziere n biroul
9eneralului Bengliu= cu toata suita 7andarmilor= n -runte cu Colonelul Cires.
n mi7locul camerei aste!ta n !icioare un barbat brunet= de trasaturi regulate si
cu t%m!lele argintii. n uni-orma= generalul Bengliu a0ea o tinuta im!unatoare.
6ot gru!ul aste!ta n !ozitie de dre!ti l%nga usa. 9eneralul Bengliu 0eni s!re noi=
da m%na cu toti cei sositi de la 6imisoara si -elicita !e 3erban= !entru brilianta lui
o!eratie. A!oi a -acut semn tuturor sa se retraga. Am ramas cu 9eneralul Bengliu
-ata n -ata. Am%ndoi n !icioare. 1u cu s!atele s!re usa= iar el cu s!atele s!re
0astul birou= ncarcat de mobila masi0a si cu doua -erestre mari s!re strada.
+-a e2aminat !utin si n-a !utut sa-si o!reasca un semn de mirare.
@ /-ta esti teroristul !e care l cautam de doi ani< /-ta cu acesti ochi albastri< /-
ta esti -acut sa -ii -iloso- si nu re0olutionar. Cum ai a7uns sa sa0%rsesti asemenea
-a!te<
@ /-le 9eneral= !ai si asta sunt. Am -ost !ro-esor de -iloso-ie la liceul din *ugo7.
/esi nu am nici o nclinare s!re 0iolenta= este ca regimul m-a adus n aceasta
stare. /-0oastra sunteti de 0ina.
l 0ad !e 9eneral ca ia o n-atisare bl%nda.
@ /-le 3ima= /-ta sa nu crezi ca mie nu mi !are rau de cele nt%m!late. /ar am
a0ut ordin. 1u sunt ostas. /ar c%t am !utut= am a7utat !e legionari. #ite= eu l-am
sca!at !e Radu Budisteanu si !e altii din !ro0incie.
Aici= la mine= la Ins!ectorat= au 0enit delegatii legionari din lagare= n +artie din
acest an.
Aici i-am gazduit si le-am o-erit toate !osibilitatile sa ia contact cu legionarii
liberi si cu autoritatile. Am contribuit cu tot ce am !utut !entru eliberarea lor din
lagare.
3imtind din declaratia lui @ !robabil !entru asta 0oia sa stea de 0orba cu mine @
o nuanta de so0aire si o ncercare de a se 7usti-ica= g%ndindu-ma n alta !arte si la
-a!tul ca a !rimit= !robabil= cu satis-actie 0estea de la 6imisoara ca as dori sa-i
0orbesc= am introdus n discutie un element susce!tibil sa-i e2!loreze at%t
ade0aratele sentimente c%t si !osibilitatile lui de inter0entie n cadrul masinariei
dictatoriale carliste>
@ /omnule 9eneral= daca asa stau lucrurile= daca /-0oastra ati -ost unul dintre
-actorii destinderii si ati contribuit n mod !uternic la realizarea ei= atunci !ot sa
contez si eu !e buna0ointa /-0oastra.
l 0ad !e 9eneral ca se -ace mic de tot= se retrage c%ti0a !asi si !e un ton temator
mi s!une>
@ /-le 3ima= eu nu !ot sa -ac nimic. 1u sunt ostas. 1u stau la ordine si !rimesc
ordine. /ar= uite= n c%te0a minute= 0ine la Ins!ectorat /-l +inistru de Interne=
9helmegeanu. 'ei sta de 0orba cu el. .umai el !oate sa decida de soarta /-tale.
Am nteles ca 9eneralul Bengliu nu este o !iesa esentiala n -unctionarea
sistemului carlist= ca= e2act asa cum s!unea el= e o bruta e2ecutanta si nimic mai
mult. 3ingurul lucru ce-l interesa era sa-si !astreze !ostul.
Bengliu nu m-a ntrebat nimic !entru ce am 0enit n tara. Asta e tot ce-am 0orbit
cu el. ,rima ancheta o 0oi su-eri asadar direct din !artea +inistrului de Interne.
n urmatoarele 4& de ore= se 0a hotar soarta mea. +i se 0a -ace !roces sau mi se
0a a!lica solutia !olitieneasca<
2 $+r!;!#!r!a &. G'!,m!*!a$.
ntr-ade0ar= asa cum mi-a s!us 9eneralul Bengliu= +ihail 9helmegeanu=
+inistrul de Interne= a 0enit ntr-o goana la Ins!ectoratul de 8andarmi !entru a-
si 0edea !rizonierul.
6rebuie sa -i -ost ntre o!t si noua= destul de dimineata !entru a-si tulbura odihna
un ministru. Asta nseamna ca toate ierarhiile 3tatului= nce!%nd de la umilul se-
de !ost din Clo!odia !%na la Rege erau n stare de alarma.
.ici nu s-%rsisem bine 0orba cu 9eneralul Bengliu si se anunta sosirea
ministrului. 1u ram%n n cabinet= n tim! ce Bengliu iese n hol si-l !rimeste.
/u!a ce-l introduce= 9eneralul se retrage= -ac%nd o ad%nca !lecaciune.
9helmegeanu trece !rin birou si-mi -ace semn sa ies n -ata lui. 5ara sa ma
ntrebe nimic= 0ad ca ia o atitudine martiala si nce!e o !eroratie !e un ton gra0=
ca si cum ar -i -ost -inalul unui discurs>
@ ,e mine nu ma !oate intimida nimeni. /e c%nd am luat n !rimire acest !ost=
am mbracat camasa mortii= cum s!unea 6udor 'ladimirescu. 3unt din 4ltenia=
sunt neam de !anduri= din satul 9helmegoaia= de unde si trage originea /omnul
6udor.
3e !limba agitat= de-a lungul mesei= gesticul%nd si a!as%nd cu0intele>
@ 3a nu crezi ca-mi este -rica de /-ta si echi!ele /-tale.
@ /ar= /omnule +inistru= ncerc sa-l !otolesc= nu 0a ameninta nimeni. .ici o
echi!a nu e !e urmele /-0oastra.
@ *asa ca 0a stiu eu. Atunci !entru ce ai 0enit clandestin n tara<
@ ,entru a m!iedica sa se continue !olitica e2terna -unesta de !%na acum.
Consecintele 0or -i tragice at%t !entru tara c%t si !entru Rege.
@ Cum ntelegi /-ta sa m!iedici continuarea !oliticii e2terne de !%na acum<
@ ,rin orice mi7loace.
@ Chiar omor%nd !e Rege<
@ Am s!us !rin orice mi7loace= re0olutie= atentat= daca acestea erau ultimele
argumente.
/omnule +inistru= 0reau sa 0a !recizez ca sco!ul e2!editiei noastre de acum nu a
-ost razbunarea= cum !robabil credeti= ci un sco! strict !olitic= de !olitica e2terna=
im!us de interesele su!reme ale tarii. 'edeam de la Berlin= cu ngri7orare si
durere= cum totul se !rabuseste n 7urul Rom%niei= toate aliantele ei. 'edeam ca
0a 0eni si r%ndul Rom%niei sa -ie sacri-icata si s-%siata ntre 0ecinii ei. Asta ne-a
determinat de asta data sa luam calea s!re tara si sa ne asumam aceste riscuri
care m-au condus !e mine n -ata /-0oastra. Am crezut ca nu mai e nici un
moment de !ierdut= ca schimbarea aliantelor traditionale se im!une 0ertiginos.
'edeti ce se nt%m!la !e -rontul -rancez. /e altminteri= cunoasteti !unctul nostru
de 0edere din ras!unsul n scris ce l-am dat delegatilor legionari 0eniti din tara=
!entru a -i nm%nat Regelui. Am 0enit n tara= cum am !utut= ca sa !reci!itam
ncadrarea Rom%niei n A2a.
9helmegeanu s-a mai !otolit. 3-a asezat !e scaun si ma asculta cu atentie.
Argumentul era !uternic. Atacam n !unctul care-i nelinistea mai mult= nu numai
!e el= ci toate !artidele si toata tara. Criza e2terna se a!ro!ia cu !asi gigantici.
/ar din nou are un acces de -urie>
@ Bine= dar atunci ce-a -ost cu mani-estul ce l-ati semnat n 24 +artie si l-ati
!redat si gu0ernului german< Ati atacat regimul si !e Rege n termeni
incali-icabili.
@ Acest mani-est a -ost citit si semnat de cei !rezenti n sedinta de comemorare a
mortii !ro-esorului .ae Ionescu= des!re care am auzit din tara ca ar -i -ost otra0it.
3i a!oi la acea data nu am a0ut nici o legatura cu legionarii anga7ati n !rocesul
de destindere. /elegatia legionara a sosit din tara= la Berlin= abia n 24 +artie=
du!a semnarea mani-estului.
Ceea ce m-a izbit atunci si retin !%na astazi !er-ect n minte este li!sa lui de
reactiune la gra0a acuzatie ce-o az0%rleam regimului. +a ntreb !%na astazi daca
stia el ce0a de moartea lui .ae Ionescu<
+a aste!tam la o iesire 0iolenta din !artea lui= c%nd un arestat ce sta n -ata
e2ecutiei si ngaduia sa -aca o atare a-irmatie.
n loc sa a!ere gu0ernul de aceasta acuzatie= mi-a administrat o lo0itura 7oasa>
@ Ai m%inile !atate de s%ngeG
Cum aceasta nu a0ea nici o legatura cu discutia !recedenta= m-am uitat la m%ini=
care ntr-ade0ar= a0eau un as!ect ne!lacut= brazdate de zg%rieturi nca !roas!ete.
@ .u asta. Ai sa0%rsit at%tea crime= mi s!une= az0%rlindu-mi !ri0ire !iezisa.
.-am ras!uns nimic= caci ar -i nsemnat sa irit !e un om care -acuse !arte din
gu0ernul ce !atronase at%t asasinarea Ca!itanului c%t si masacrele din
3e!tembrie 1(3(.
@ 3a-mi s!ui acuma= continua 9helmegeanu rastindu-se la mine= ce legaturi a0eti
n 9ermania<
@ 1u= !ersonal= n-a0eam nici o legatura. n cadrul Comandamentului de la Berlin
a0eam rolurile m!artite. 1u ma ocu!am de legaturile cu tara.
/es!re ceilalti camarazi stiu ca reusisera sa !atrunda n cele mai nalte s-ere ale
gu0ernului si !artidului. Ciorogaru are legaturi cu 9oering si -oarte im!ortante
cercuri economice.
'o7en= !rin 9eneralul 9authier= a intrat n contact cu +arele 3tat +a7or.
,a!anace a a0ut ntre0ederi cu 3chi:edanz= se-ul o-icuilui de !olitica e2terna al
!artidului= care dubleaza si controleaza !olitica e2terna o-iciala. /-l 3turdza
cunoaste !e aghiotantul !ersonal al lui ?itler. Constant e bine introdus la
9oebbels= iar !arintele /umitrescu-Borsa are relatii la Arbeits-ront= 9esta!o si
alte institutii ale !artidului. 1u am cunoscut -unctionari mai marunti= mai ales n
legatura cu actele mele.
@ /ar cu ?itler<
@ .u stiu nimic. ,oate /-l 3turdza.
A ramas !e g%nduri.
@ Ce nume !urtai n 9ermania< ma ntreaba !e un ton mai !utin inchizitional.
@ A0eam un 5remden!ass= !e numele de Aurel Ionescu.
@ 3i unde locuiai<
n +ai:oPs:istr 2. 1ra locuinta mea o-iciala= care -igura !e !asa!ort. 1ra inutil sa
neg aceste date= caci !olitia germana= n schimbul unor contra-ser0icii= in-ormase
!olitia rom%na de re-ugiatii legionari de la Berlin si numele sub care se
ascundeau.
n 9ermania am -acut desco!erirea ca e2ista o internationala a !olitiilor= !este
deosebirile ideologice.
@ Bine= /-le 3ima= mi s!us 9helmegeanu !e un ton !otolit= dar cu o nuanta de
mare re!ros= ce -el de !atrioti sunteti /-0oastra< n tim! ce #ngurii tin
mobilizate di0iziile de-a lungul -rontierei de 0est= /-0oastra cons!irati contra tarii
de la Berlin. Caci nu e secret !entru nimeni ca Berlinul sustine re0endicarile
maghiare.
@ /omnule +inistru= tocmai !entru asta am 0enit. 6rebuie schimbata c%t mai
re!ede !olitica e2terna si sa ne a!ro!iem de ,uterile A2ei. 4data acest acord
realizat= !rime7dia ce se cerne asu!ra Ardealului 0a scadea din intensitate. .umai
sa nu -ie !rea t%rziu.
@ 'om 0edea. /eocamdata= /-ta 0ei trece la 3iguranta !entru ancheta.
+-a trecut un -ior. ,%na acum nu am su-erit nici o ancheta !ro!riu-zisa. Am a0ut
mai mult discutii cu !ersoanele ce le-am nt%lnit !e traseul 6imisoara-Bucuresti.
nt%lnirea cu 9helmegeanu a0ea o im!ortanta deosebita= caci iesisem de !e linia
!olitieneasca= !entru a ma nt%lni cu un membru al gu0ernului. Cazul meu se
con0ertise n doua zile ntr-un caz !olitic. Cu toate ca 9helmegeanu s-a !urtat
brutal cu mine= nsusi -a!tul ca 0enise sa ma 0ada arata ncurcatura n care se a-la
gu0ernul. /aca ma trimitea la 3iguranta= !ierdeam aceasta !ozitie !ri0ilegiata. /e
!e !iedestalul !olitic= coboram n masinaria de rutina a regimului. Am ncercat sa
e0it acest destin si n momentul c%nd 9helmegeanu a ridicat tele-onul !entru a
anunta 3iguranta= am !us m%na !e m%na lui si l-am m!iedicat sa 0orbeasca=
zic%ndu-i>
@ /-le +inistru= cu toate ca m-ati tratat cu toata as!rimea= am 0azut ca 0-a
interesat enorm !artea !olitica a declaratiilor mele. ,e baza acestei constatari=
mi !ermit sa 0a -ac o sugestie> nu ma trimiteti la 3iguranta= !entru ca aceste
discutii sa !oata continua. n momentul ce 0oi -i trans-erat la 3iguranta= acest
lucru se 0a auzi= se 0a scrie !oate si n gazete= si cum toti cei din a-ara cunosc
metodele ce se a!lica aici= se 0a crea n tara o tensiune care 0a s-ar%ma orice
!osibilitate de ntelegere sau daca se 0a -ace= 0a a0ea umbrele si ne!lacerile ei.
@ /ar ce ai 0rea sa trimit la ?otel< mi-a ras!uns 9helmegeanu sarcastic. Chiar
daca te-ai -i ntors n tara de buna0oie si ar -i trebuit sa treci !e la ancheta.
@ .u ma g%ndesc la hotel. Ram%n aici la Ins!ectorat= unde au -ost gazduiti si
camarazii mei din lagare si /-0oastra sau altcine0a !uteti 0eni !entru a continua
ancheta !e temele tratate astazi.
@ .u= nu se !oate.
A !us m%na din nou !e tele-on si a s!us ce0a= un consemn !robabil= si a!oi a
sunat.
A sosit Bengliu si l-a nsotit !%na la usa. C%nd s-a ntors 9eneralul= numai a0ea
aerul bine0oitor de dinainte. +-a !rimit se0er. 3trigatele lui 9helemgeanu se
auzisera !%na a-ara si el= ca om de e2ecutie= s-a simtit obligat sa ia aceeasi
atitudine.
4 La Si*.ra$+a
.ici nu trecuse zece minute de la !lecarea lui 9helmegeanu si a!ar doi domni
care ma iau de subtioara si ma coboara n curtea interioara a Ins!ectoratului. Aici
ma urca ntr-o masina= iar ei se aseaza de-o !arte si de alta a mea= tin%ndu-ma
str%ns de brat. .u 0orbesc nimic. 3o-erul da drumul masinii. Iesim !e !oarta si
din ,iata 'ictoriei o luam !e Bule0ardul Bratianu. n s!ate obser0 o alta masina
ncarcata cu agenti. +a uit la nsotitorii mei. #nul !oarta ochelari negri= un
barbat n 7urul a 4) de ani= cu o -ata taioasa. Celalalt e un ti! bl%nd= angelic de
-rumos= cu ochi albastri.
/e la #ni0ersitate= urcam !e Bule0ardul Carol s!re 3iguranta= care se gaseste !e
Bule0ardul ,roto!o!escu. /e acum trebuie sa ma aste!t la tot ce !oate -i mai rau.
,arca sunt m!ins ntr-un coridor ntunecos= unde ma !%ndesc din toate
ascunzisurile numai !rime7dii si de unde nu mai e sca!are dec%t s!re moarte.
+asina intra !e !oarta 3igurantei= n !artea unde se gaseste arestul ei. 4 curte
nghesuita= nchisa din toate !artile de ziduri. /e 7ur m!re7ur= niste odai la !arter
si eta7. Cele de 7os sunt zabrelite. 3unt dat n !rimirea unui om uscati0= cu cute
ad%nci !e -ata si cu o !ri0ire rea. *%nga el= un alt indi0id nalt= osos= cu ochii
in7ectati. #n al doilea agent= mai maruntel si ndesat= a0ea o -igura mai
bine0oitoare. ,rimii doi ma iau de brate cu !utere si ma smucesc !e niste scari la
eta7. Aici ma mbr%ncesc ntr-o camera str%mta si lunguiata= de acelea de hotel
saracacios= ma tr%ntesc !e un !at si mi !un catusele la m%ini si la !icioare. A!oi
se aseaza tustrei !e scaune si ma !ri0esc cu un amestec de ura si curiozitate. C%nd
o sa intru la moara< C%nd o sa ncea!a bataile si schingiuirile<
Cu ochii n ta0an= nce! sa de!an ultimele nt%m!larile. Acum zece zile eram nca
liber= la 4-cea. +a bucuram cu 6omici si ,etrascu= n 7urul unui !ahar de 0in=
ascult%nd 0estile de !e -ront. .ici !rin g%nd nu-mi trecea ca !este zece zile sa -iu
n starea de acum= nlantuit si redus la ne!utinta. .u cum0a sunt !rada unui
cosmar< nchid ochii si a!oi i deschid= n nade7dea ca agentii de l%nga mine 0or
dis!area= trezindu-ma nalta !arte. /ar nu se nt%m!la nimic. Cele sase !erechi
de ochi nu ma slabesc. ;Acum esti n !uterea noastraG .u ne sca!iG; !areau ca zic.
+a a-lu !e un !at de -ier= deasu!ra unei !aturi cazone= cu o !erina la ca!. ,e c%ti
legionari nu 0or -i schingiuit si ucis cei de l%nga mine< ,arca adulmeca !rada si
narile lor -reamata de !lacerea antici!ata de a ma trans-orma ntr-o masa de
carne. .umai sa 0ina ordinulG /uminica seara eram nca liber. Azi e +arti 21 +ai.
+ai a0eam n noa!tea aceea nca o licarire de s!eranta= dar !uterile m-au lasat.
n 4& de ore= am trait o a0alansa de nt%m!lari. ,rins la Clo!odia= dus la
6imisoara= trans!ortat la Bucuresti= con-runtat cu Bengliu si 9helmegeanu= iar
acum !redat anchetei de rutina. /umnezeu sa aiba mila de mineG
4bser0 ca la usa= care e ntredeschisa= mai e cine0a. n s-%rsit l zaresc. 1 un
7andarm cu baioneta la arma. 3unt strasnic !azit> trei agenti cu mine n camera=
un 7andarm la usa= n a-ara de !osturile -i2e.
3tau singur cu g%ndurile mele. .imeni nu 0orbeste nimic. Ca si cum ne-am
su!ra0eghea. *a amiaza= se ru!e tacerea. Agentul cel uscati0= care !area a -i se-ul
celorlalti doi= ma ntreaba daca 0reau sa man%nc ce0a. Cum nu luasem nimic n
gura de aseara si emotiile consuma= am ras!uns ca da. /u!a o 7umatate de ora mi
se aduce o m%ncare gustoasa de carne cu carto-i= o bucata de !%ine si o cana cu
a!a. ,robabil -usese luata de la un restaurant din a!ro!iere. Am m%ncat cu !o-ta.
Citisem ca nici condamnatilor la moarte nule !iere !o-ta de m%ncare.
n de-initi0 ce sunt si eu< Ce sanse de sca!are mai am< +i-au dat 0oie sa ma scol
de !e !at si sa ma asez !e marginea lui= n tim! ce-am m%ncat. *e-am multumit
si= la un semn al lor= ma tr%ntii iarasi n !at si ndata catusele re0enira la locul or
cu o de2teritate uimitoare.
Ce /umnezeu= 0or sa ma tina tot tim!ul asa< .u e o !ozitie comoda sa stai zi si
noa!te tr%ntit n !at si mereu !e s!ate. nce! sa ma doara coastele. Astea!ta=
-lacaule= mi zic n g%nd= asta e -loare la ureche. 'oi -i asezat n alte !ozitii= si mai
incomode...
+ai t%rziu a-lai= c%nd limbile se dezlegara= din cine era -ormata !rima mea echi!a
de !aza. 1ra comisarul Curelea din Brigada +obila= cu doi agenti sub comanda
lui. Curelea cel mai rau= cel mai -ioros= dintre comisarii de la Brigada +obila. .u
desco!ereai un !ic de mila n ochii lui... 4 !ri0ire rece= n care !%l!%ia doar !o-ta
de a se az0%rli !e o noua 0ictima. Agentul de l%nga el= nalt= osos= cu ochii
in7ectati= era o bruta. /aca a!uc !e m%inile lor= 0ai de bietele oase. Celalalt cu
-igura de om bun= mi sur%dea din c%nd n c%nd. Cine stie ce crime are si el !e
constiinta<
5 Ca0i$!+., ,.i Ni&?i S+!:a$!"&.
/u!a masa= !e la orele doua= mi se des-ac catusele si sunt condus n cabinetul lui
.ic:i 3te-anescu. Cobor niste scari nguste= urc altele= !%na ce a7ung n !artea
dins!re Bule0ard a edi-iciului= unde sa gasesc birourile. +a ia n !rimire ti!ul
blond din masina= care= du!a -elul cum trata !e nsotitorii mei= !area a e2ercita o
-unctiune im!ortanta n cadrul institutiei. Acesta ma introduce n cabinetul
/irectorului. C%nd intru= desco!ar la birou !e celalalt !ersona7 din masina=
!urt%nd tot ochelari negri= dar de culoare mai deschisa. Acesta e -aimosul
+oruzo0= mi zic n sinea mea= omul care detine toate secretele 3tatului si care=
!entru a !area rom%n= si-a luat numele de .ic:i 3te-anescu.
#n usor tremur se ridica din toata -iinta mea. /ar ma sta!%nesc si -ata mi
ram%ne nemiscata. /oar inima galo!eaza. 3tau n !icioare= iar +oruzo0 !e scaun=
de !artea cealalta a biroului. +a -i2eaza ndelung. 1u nu !ot sa-i urmaresc
e2!resia ochilor din cauza ochelarilor ntunecati. si e2amineaza dusmanul
n0ins= nainte de a-l !reda mortii. Ca Armand Calinescu= care= nainte de a-i
trimite la moarte !e legionarii !rinsi n 5ebruarie 1(3(= 'ucu= .adoleanu= Io0u= i-
a 0izitat !e acei care 0oiau sa-l ra!una si !entru a le az0%rli o ultima s-idare.
/u!a c%te0a minute a!asatoare= mi -ace semn sa ma asez !e scaunul din -ata lui.
mi o-era o tigara. 4 iau. Asa nce! toate anchetele= cu tigari si amabilitati= !entru
a s-%rsi cu ntinsul.
@ /ar ce-ai !atit la ochi<
@ +-au lo0it 7andarmii c%nd m-au !rins la Clo!odia. 3i i !o0estesc scena.
@ /ar de ce mergi asa de greu<
@ Asta e o chestiune. +i s-au um-lat !icioarele din cauza marsului -ortat ce l-am
-acut de la Belgrad la -rontiera.
@ #ite ce e= /omnule 3ima= te rog sa ras!unzi la ntrebarile mele -ara ocolisuri si
sa s!ui tot ce stii= caci altminteri !unem ciomagul si stii ca ciomagul e mai tare
dec%t !ielea.
@ .ici n-am ce ascunde= /omnule /irector. *ucrurile !etrecute le cunoasteti si /-
0oastra tot asa de bine= !oate chiar mai bine. C%t !ri0este moti0ul !entru care m-
am ntors n tara si !lanurile cu care am 0enit= le-am marturisit clar si categoric
/-lui +inistru 9helmegeanu. Camarazii care m-au nsotit cred ca sunt toti
arestati !%na la ora actuala= iar n tara n-am a7uns sa ntre!rind nimic= -iind !rins
la c%ti0a :ilometri de -rontiera.
'ad ca se a!leaca si a!rinde un bec colorat= care se a-la chiar !e masa lui.
,robabil ca era un semnal ca sa asculte cine0a con0ersatia. ,oate de la ,alat.
Aceasta se nt%m!la regulat c%nd 0orbeam cu el.
n continuare= am -acut in0entarul e!isoadelor legionare din !erioada 1(3&-1(3(.
C%te0a zile n sir= dimineata si du!a masa= n biroul lui .ic:i 3te-anescu= n-am
-acut altce0a dec%t sa disecam trecutul. Am !arcurs= cu -el de -el de ntreru!eri si
comentarii= momentele !rinci!ale ale lu!tei dintre miscare si regim.
n cursul acestor reconstituiri= s-a !etrecut nsa ce0a ciudat= care a schimbat
atmos-era dintre anchetator si anchetat. .ic:i 3te-anescu se ncalzise= se
!asionase= dar nu !entru ancheta= al carei obiect trebuia sa -ie de a smulge de la
mine c%t mai multe amanunte !ri0itor la organizatia legionara= ci !entru latura
mai ascunsa a acestei nclestari de moarte ntre *egiune si regim. ,ierduse -irul
anchetei= se n-unda din ce n ce mai mult n e2citatia mintala ce i-o !ro0oca un
sir de nt%m!lari senzationale. l interesa mai mult sa a-le cum s-au strecurat !rin
m%na lui= el care a0ea conducerea su!rema a o!eratiilor de urmarire a
legionarilor= -ie eu -ie alti camarazi. 1l cunostea a!roa!e tot din declaratiile -acute
ulterior de legionarii !rinsi si amestecati n aceste !eri!etii= dar i li!seau
anumite elemente si 0oia sa stie e2act cum s-au !etrecut miraculoasele sal0ari. /e
la ancheta am a7uns la un -el de dialog= n cursul caruia unul sau altul com!letam
ceea ce nu stia celalalt= amanunte care dadeau un mai mare relie- unei nt%m!lari
oarecare. 1ram ca doi ri0ali= care nt%lnindu-se !e un teren neutru= si o-erea unul
altuia !lacerea de a-si !o0esti cursele ce si le-au ntins reci!roc.
Am -ost bucuros ca ancheta aluat acest curs neaste!tat= caci daca .ic:i
3te-anescu si-ar -i !us n a!licare a0ertismentul dat ca sa stiu= sub amenintarea
ntrebuintarii ciomagului= nu stiu c%ta 0reme as -i !utut rezista.
5ara ndoiala ca erau nca multe lucruri nestiute de el. n s!ecial ma ngri7orau
gazdele ce si-au !us 0iata n 7oc !entru noi n tim!ul !rigoanei si mai mult dec%t
aceasta= o-iterii cu care am a0ut legatura !entru lo0itura !lanuita n 5ebruarie
1(3(. 1rau !este 4) de o-iteri din Ca!itala= de la colonei la sublocotenenti=
anga7ati n actiune.
n cele !atru zile de ancheta= am abordat numeroase subiecte= -ara a e2ista o
continuitate= nici chiar o ordine cronologica. Am intrat n !robleme !olitice=
!roblema miscarii= asasinarea Ca!itanului= moti0atia atentatelor din .oiembrie
1(3&= cazul 3te-anescu-9oanga= e0adarile lui 'asile Christescu si Alecu
Cantacuzino= reorganizarea miscarii du!a asasinarea Ca!itanului= arestarile din
Ianuarie 1(3(= laboratorul din 3trada 4arca= aruncatoarele de -lacari= -uga n
9ermania= re0enirea lui +iti /umitrescu= atentatul contra lui Armand Calinescu.
Cum si el mi o-erea in-ormatii !e care nu le stiam= am a0ut mari sur!rize. 4 serie
de nt%m!lari numai cu com!letarile lui a!areau n toata lumina.
7 Erai %$ m6i$i,! $oa"+r!
n cursul acestor e0ocari a tragicelor nt%m!lari legionare din !erioada 1(3&-
1(3(= +oruzo0= alias .ic:i 3te-anescu= ntr-un moment de sinceritate mi-a
destainuit cea mai uluitoare a0entura din 0iata mea de lu!tator n clandestinitate.
@ /omnule 3ima= erai n m%inile noastre. 4meneste= nu mai !uteai sca!a= caci
toata brigada mobila= sub directa mea conducere= 0enise sa te !rinda. 1rai n
mi7locul nostru si doar trebuia sa ne na!ustim !e /-ta si sa-ti !unem catusele. 3i
totusi ai sca!at gratie inter0entiei idioate a unui agent. .e-am ncurcat n
!ro!riile noastre ite. Asa ce0a nu mi s-a nt%m!lat n 0iata mea de !olitist.
l !ri0eam nedumerit. .u stiam la ce o!eratie se re-erea= caci at%tea !atisem nc%t
nu ma !uteam -i2a asu!ra nici uneia.
@ ti mai aduci aminte de 9heorghe ,roca<
@ /a= un t%nar din +oldo0a. Bun camarad= a -ost m!uscat la +iercurea-Ciuc.
@ /aca ai stii ca te-a tradatG
@ 6radat ,roca< .u se !oateG .-am nici un moti0 sa-l banuiesc. 1ram deosebit de
legat de acest baiat.
@ 'ei ntelege c%nd 0ei a-la ce s-a nt%m!lat !e 3trada ,ie!tanari= n acea seara de
Ianuarie.
,entru ca cititorul sa !oata urmari !e .ic:i 3te-anescu= sunt ne0oit sa !o0estesc
antecedentele acestui e!isod. C%nd mi-a !omenit de 3trada ,ie!tanari= mi s-a
luminat toata scena din seara aceea.
nt%m!larea e n legatura cu -uga n ,olonia al celui de-al doilea gru! legionar=
-ormat din .icolae ,etrascu= 'iorel 6ri-a= 6iti Cristescu si locotenentul Anghel
/ragomir.
,rimul gru!= constituit din ,reotul Borsa= .icolae ?orodiceanu si 3telian
3tanicel= !arasise tara !rin nordul Buco0inei= n 15 /ecembrie 1(3&. ,olitia din
Buco0ina a-lase de trecerea acestui gru! si= ca urmare= ntarise masurile de !aza
la -rontiera cu ,olonia. A-l%nd de acest lucru= am ntarit si eu !rotectia celui de-al
doilea gru!. 1i 0or -i nsotiti de ,roca !%na la -rontiera si de doi o-iteri. 4-iterii la
care am -acut a!el !entru a-i conduce au -ost locotenentul +aricari si
locotenentul 5lorin 9%rcineanu= -ratele lui ,uiu 9%rcineanu.
9heorghe ,roca era un t%nar recomandat de locotenentul Anghel /ragomir. /ar
cine era locotenentul Anghel /ragomir< 1ra -osta gazda de la Braso0 a lui
Ale2andru Cantacuzino. C%nd acesta a sarit din tren= n a!ro!iere de Braso0= si-a
gasit re-ugiu la locotenentul /ragomir. +ai t%rziu si locotenentul /ragomir a -ost
silit sa !araseasca 0iata militara si sa se re-ugieze n clandestinitate la Bucuresti.
,rin Anghel /ragomir a intrat ,roca n gru!ul de actiune. 1ra un t%nar nalt
-rumos si -oarte istet. n cursul lunii /ecembrie -usese a!roa!e neli!sit de l%nga
mine. *-am -olosit n -el de -el de misiuni= !e care le-a adus la nde!linire cu o
arta desa0%rsita.
n cursa de soareci ce ni se ntinse n 3trada Buco0ina 2= numai gratie !rezentei
lui de s!irit am sca!at sa nu -iu arestat de comisarul Borcea. 6oate re-erintele
des!re ,roca erau e2celente= at%t din !ro!ria mea e2!erienta c%t si din s!usele
altora.
6recerea gru!ului ,etrascu -usese !re0azuta !entru ziua de & Ianuarie 1(3(. Cel
mai t%rziu a treia zi= ,roca trebuia sa se ntoarca si sa ra!orteze ce-a -acut. /ar
termenul trecuse -ara ca ,roca sa a!ara. /u!a arestarile de la nce!utul lui
Ianuarie= du!a e2!lozia din 3trada 4arca= ma g%ndeam cu groaza acuma sa nu se
nt%m!le si a treia nenorocire. n s-%rsit= n 13 Ianuarie 1(3(= omul nostru de
legatura= /r. Borcanescu= n casa caruia ne nt%lneam de obicei= mi da de 0este ca
s-a ntors ,roca cu misiunea nde!linita= dar ca echi!a nsotitoare a a0ut de
su-erit. 1l este urmarit si tem%ndu-se sa mai 0ina !rin centru si-a gasit o gazda !e
la marginea Ca!italei= n 3trada 9h. ,o!escu .r."= unde ma roaga sa-l caut= chiar
asta seara. 12traordinar de -ericit ca cel !utin gru!ul ,etrascu a sca!at din
ghearele !olitiei= am acce!tat imediat nt%lnirea !ro!usa de ,roca= -ara sa ma
g%ndesc la altce0a dec%t la groaza ce-i intrase n oase. Cum nu stiam unde e
aceasta strada si nici macar cartierul n care se a-la= l-am rugat !e /r. Borcanescu
sa ma conduca !%na la noua gazda a lui ,roca.
nt%lnirea -usese -i2ata !entru orele o!t seara. 12act la aceasta ora ne a-lam n
-ata casei de la numarul "= din 3trada 9h. ,o!escu.
1ra o ulita ntunecoasa din a!ro!ierea Cimitirului Bellu. #n ca!at al ei cobora
s!re 3anatoriul de 6uberculosi 5ilaret= iar celalalt urca s!re 3trada ,ie!tanari.
Aceasta din urma era o strada mai larga si bine luminata. nce!ea din -ata
Cimitirului Bellu= unde se a-lau si statiunile terminale ale tram0aielor 12 si 2)= si
se !relungea !%na la marginea Ca!italei.
1u ram%n la !oarta si /r. Borcanescu intra n casa !entru a-l aduce !e ,roca.
/u!a un minut se ntoarce cu el. .e str%ngem m%inile n tacere. n acel moment=
/r. Borcanescu se des!arte de noi si o ia n directia 3anatoriului de 6uberculosi.
.oi doi urcam s!re 3trada ,ie!tanari si c%nd sa a7ungem la ncrucisare= !ornim
la st%nga= n directia Cimitirului Bellu= cu g%ndul sa luam tram0aiul. +ergem la
!as cum mi era obiceiul= !entru a nu atrage atentia.
Ceea ce m-a izbit !e 3trada ,ie!tanari= la ora aceea si cu -rigul acela= era
neobisnuita miscare de oameni. /e-o !arte si de alta a strazii= !e trotuare= 0azui
!%lcuri de oameni. C%te doi= c%te trei= -ie ca stateau !e la colturi -ie ca se !limbau.
Ce0a mai de!arte= dam de o masina o!rita. /oi indi0izi erau asezati sub roata=
re!ar%nd ce0a= n tim! ce alti doi sedeau n masina. Ce sa -ie<
/in -ata noastra se a!ro!ie o !ereche de domni. /in s!ate !arca ne urmarea o
alta !ereche. 6recem de masina -ara sa ni se nt%m!le nimic. .u suntem o!riti
nici de !erechea ce 0enea s!re noi.
/esi nu ni se nt%m!lase nimic= nelinistit de animatia ce-o arata aceasta strada
nde!artata de Centru= ntr-o seara geroasa de iarna= cum trecem de masina= l iau
!e ,roca de brat si tra0ersam strada !e trotuarul celalalt. /ar n loc sa ne
continuam drumul s!re statiunea de tram0ai din -ata Cimitirului Bellu= o luam
na!oi !e ,ie!tanari= n directia de unde am 0enit. .u obser0 nici o miscare
sus!ecta. *umea de !e strada -umeaza= gesticuleaza si se !limba -ara sa ne dea
atentie. ;,oate nu e nimic= zic lui ,roca= o sim!la nchi!uire= dar ca masura de
!recautiune hai sa dis!arem din acest loc !o!ulat;. +ergem !e ,ie!tanari cu
acelasi !as agale= -ara sa -im deran7ati de nimeni= !%na ce dam de o strada la
st%nga. 4 luam !e ea cu g%ndul sa iesim de !e artera !rinci!ala. /ar strada nu se
lungeste mult. *a st%nga se deschide o alta strada= !aralela cu ,ie!tanari.
A!ucam !e ea n s!eranta ca ne 0om !utea !ierde urma. /ar a7ung%nd la ca!atul
ei= constatam ca se n-unda din nou n 3trada ,ie!tanari= !rintr-un a!endice
!aralel cu !rimul. *a ca!atul stradutei care da n ,ie!tanari= 0edem doua
!ersoane sub lumina unui -elinar. .e ntoarcem !%na la ca!atul celalalt si !rim
s!re ,ie!tanari. 3i aici desco!erim doua umbre. 1ram !rizonierii unui sistem de
strazi n !atrulater si nu ne !uteam misca dec%t n marginile lui. 4 luam iar
na!oi si nestiind ce sa -acem= intram ntr-o curte= cu g%ndul sa ne !re-acem ca
ntrebam de cine0a. ,oarta e deschisa= dar geamurile de la casa nu sunt luminate.
,robabil sta!%nii nu sunt acasa. .ici latrat de c%ine nu se aude. Batem la usa.
.ici o miscare. Batem la geam. .u ras!unde nimeni. Ce sa -acem< ,arca nu m-as
ntoarce nici n strada. Riscam sa atragem atentia 0ecinilor= caci cine se !limba la
ora asta n -rig si n noa!te< .u ne ram%ne dec%t un singur drum> trebuie sa
mergem nainte. n -ata noastra= li!it de curte= se ridica un zid nalt. .u stim ce e
dincolo. ,oate o strada sau o alta curte. .e cataram !e niste cotete si ne urcam !e
zid. 5acem zgomot din cauza tinichelei de !e aco!erisul lor. C%inii mahalalei ne-
au simtit si nce! sa latre. 1 un cor in-ernal !e toate glasurile. .umai sa nu iasa
0ecinii din casele alaturate= unde se 0ede lumina. ntr-un e-ort dis!erat a7ungem
!e muchia zidului si= n latratul de c%ini= cobor%m de !artea cealalta. 3tam !ititi o
cli!a si scrutam locul. Res!iratia ni se taie.
Am a7uns n to0arasia mortilor. 3untem ntr-un cimitir. 3arim si ne ascundem
ndaratul unei !ietre -unerare. Ce a0entura -ara sensG .e-am s!eriat ca niste
!rosti de niste oameni care se !limbau !e strada -ara nici un g%nd rau. #it%ndu-
ne la inscri!tiile de !e morminte= mai desco!erim ca ne a-lam ntr-un cimitir
e0reiesc. .u !utem nno!ta aici. /u!a ce s-au !otolit c%inii= ne ridicam ncetisor
si o luam !e aleea !rinci!ala. *a ca!atul ei= desco!erim o !oarta. ,oarta e
ntredeschisa. #n om statea !ro!tit de ea si -luiera a ur%t. .u mai !utem da
na!oi. .e-a auzit si a ntors ca!ul s!re noi.
,robabil e !aznicul cimitirului. Iesim !e l%nga el si i dam buna seara. .e zice
;noa!te buna;= -ara sa ne ntrebe ce cautam n cimitir la ora aceea. 4 -i crezut
!oate ca am -ost !e la cine0a. ,oate e o casulie n cimitir= unde locuieste el sau
altcine0a.
Con0ins ca n-a -ost nimica= ca am cazut 0ictima unei banuieli nentemeiate=
ndata ce iesim din cimitir= l iau !e ,roca de brat si ma ndre!t s!re statiunea de
tram0ai din -ata Cimitirului Bellu. /ar el atunci cu o energie -eroce ma o!reste sa
mai -ac un !as= strig%ndu-mi din toate !uterile>
@ .u= /omnule Comandant= nu e bine. 6rebuie sa dis!arem din acest loc. 1
ntesat de agenti.
1u= nu si nu. +a lu!t cu el ca sa-l t%rasc s!re tram0ai.
@ .e-am -acut naluci= i s!un. 1 lume !asnica ce se !limba !e strada. ?ai s!re
tram0ai. 3unt obosit. 'reau sa a7ung acasa sa ma culc. Bine ca ai sca!at.
/in nou !roteste dis!erate. 3a nu mergem la Cimitirul Bellu= sa nu mergem la
tram0ai. .e !rind. Cu !arere de rau cedez insistentelor lui si o luam n directia
o!usa Cimitirului Bellu= !e soseaua Bucuresti-4ltenita. Contaminat de !anica lui=
mai mult alergam dec%t mergeam. /u!a 0reo trei s-erturi de ora de mars -ortat=
ne o!rim. .u !uteam merge !%na la ca!atul soselei= caci !e acest drum nu ne
ntoarcem n oras. .e hotar%m sa taiem locul 0iran din st%nga= n asa -el nc%t
ocolind Cimitirul Bellu= sa a7ungem dincolo de el= unde0a !e Calea 3erban 'oda=
si de aici sa luam tram0aiul. /ar du!a c%te0a sute de metri= numai !utem nainta.
3imtim terenul moale si lunecos sub !icioare.
,e acest c%m! se de!ozitau gunoaie si eram n !rime7die sa ne -r%ngem g%tul sau
sa ne n-undam n gramada de gunoaie. .e ntoarcem si= n li!sa de altce0a mai
bun= ne continuam drumul !e sosea= s!re iesirea din Ca!itala.
/e c%nd tot umblam trebuie sa -i trecut 0reo doua ore. .e uitam la ceas. 1 trecut
de zece. 6rebuie sa ne ntoarcem= caci altminteri nu mai a!ucam tram0aiul. /e
asta data ,roca nu se mai o!une. 3-a con0ins si el= !robabil= ca ne-am s!eriat
degeaba. ,%na c%nd a7ungem la statiunea de tram0ai din -ata Cimitirului Bellu= se
-ace ora 11. *ocul e !ustiu. .u se obser0a nici o miscare. /is!aruse si lumea de !e
3trada ,ie!tanari= !e care o !uteam contem!la de!arte= caci cadea !er!endicular
!e sosea. 6ram0aiul se !une n miscare. Res!iram usurati. .ici la statiile
urmatoare de !e Calea 3erban 'oda nu se urca nici o mutra sus!ecta. Intram n
oras. /e abia atunci se lumineaza la -ata ,roca= si reia aerul lui dega7at si 0esel si
nce!e sa-mi !o0esteasca ce s-a nt%m!lat n Buco0ina. Au -ost sur!rinsi de
7andarmi tocmai n momentul c%nd gru!ul era !e !unctul sa treaca. ,etrascu si
nsotitorii lor au ru!t-o la -uga n directia granitei !oloneze= au trecut un r%u !rin
a!a !%na la br%u= si numai cu mare greutate au a7uns de !artea cealalta. Atunci
-uria urmatorilor s-a descarcat contra nsotitorilor. /u!a c%te stie el= cei doi
o-iteri nu au a0ut nimic de su-erit. /in res!ect -ata de uni-orma= 7andarmii nu au
cutezat sa-i aresteze sau sa-i chestioneze.
3i asa a ramas el singur 0ictima. /e la -rontiera a -ost trans!ortat de urgenta la
3iguranta din Bucuresti= unde a nce!ut ancheta. A -ost groaznic chinuit ca sa
s!una unde e ;Comandamentul;. .emai!ut%nd rabda= a s!us sa -ie condus n -ata
lui .ic:i 3te-anescu= caci 0rea sa declare. /ar !e drum s-a nt%m!lat minunea.
,oarta 3igurantei era deschisa si !ro-it%nd de un moment de neatentie al
agentului care l nsotea= a -ugit n strada. 3-a dat alarma. un stol de agenti s-a
luat du!a el= dar -iind iute la !icior= si-a !ierdut urma. 1u l !ri0eam cu admiratie
si nu mai !uteam de bucurie.
C%nd am trecut cu tram0aiul dincolo de /%mbo0ita= ne-am cobor%t si a!oi mi-am
luat ramas bun de la ,roca= cu g%ndul sa ma duc la gazda mea= unde niciodata nu
aduceam !e nimeni. /ar ,roca nu 0oia n ru!tul ca!ului sa se des!arta de mine.
1l nu are unde sa doarma= mi s!une. A -ost silit sa declare locuinta lui si nu stie
alta unde sa se duca. Casa din 3trada 9h. ,o!escu nu-i mai !are sigura= du!a ce
le nt%m!late asta seara. At%t de mult s-a rugat sa-l iau cu mine nc%t !entru
!rima oara am -acut im!rudenta sa-mi desco!ar ultimul meu re-ugiu.
Aceasta a -ost nt%m!larea cu ,roca din noa!tea de 13 Ianuarie 1(3(. 1u eram
-erm con0ins !%na ce nu m-am a-lat -ata n -ata cu .ic:i 3te-anescu ca !e 3trada
,ie!tanari nu s-a !etrecut nimic deosebit. /u!a at%tea !atanii= nu e de mirare ca
imaginatia noastra= e2citata de !rime7diile trecute= sa desco!ere n -iecare colt de
strada un agent.
3!re marea mea uimire= am a-lat din gura lui .ic:i 3te-anescu lucruri !e care nu
le-as -i !utut nici macar banui. ,artea oculta a nt%m!larii de !e 3trada
,ie!tanari schimba toata !ers!ecti0a. 3trada era ntesata de agenti= iar eu
sca!asem din m%inile lor !rintr-o inter0entie !ro0identiala. 3i aceasta -ara ca sa
-iu macar constient de gra0itatea !rime7diei.
,roca ntr-ade0ar -usese !rins !e -rontiera si adus la Bucuresti. A -ost su!us la
torturi. A 0orbit de locotenentul +aricari si de 5lorin 9%rcineanu. /ar .ic:i
3te-anescu cerea Comandamentul. Cine a organizat e2!editia< A 0orbit de mine.
Atunci a -ost !us sa aleaga> sau ma denunta sau 0a -i omor%t n batai. 9roaznic de
chinuit= n-a mai !utut rezista.
/e aici nainte ,roca mi-a dat o 0ersiune -alsa a celor nt%m!late. .-a -ugit= cum
s!unea el= de la 3iguranta= ci a consimtit sa ma !redea. Cum nu-mi cunostea
domiciliul= au -acut m!reuna !lanul cum sa ma ca!tureze. /e alta !arte= ,roca
nu 0oia sa se a-le ca el este denuntatorul. 6rebuia imaginat ce0a ca din toata
a-acerea asta el sa iasa -ara !ata. Atunci a simulat chemarea mea !rin /r.
Borcanescu= ntr-o strada de la marginea Bucurestilor= !entru ca sa -aca
!lauzibila 0ersiunea e0adarii lui de la 3iguranta si teama lui de urmarire. /aca eu
cadeam= nu el era res!onsabil= ci reteaua de agenti care i-au desco!erit re-ugiul.
4data cu chemarea mea n 3trada 9h. ,o!escu= a -ost concentrata toata brigada
mobila !e 3trada ,ie!tanari. Asa se e2!lica multimea de oameni ce-am nt%lnit-o
!e aceasta strada la ora aceea. Ca!turarea mea trebuia sa se nt%m!le !e 3trada
,ie!tanari= n dre!tul masinii. 3i acum sa ascultam ;de!ozitia; lui .ic:i
3te-anescu>
@ /omnule 3ima= te nseli asu!ra lui ,roca. 6e-a !redat si erai n m%inile noastre.
6rebuia doar sa sarim !e /-ta si sa te dezarmam. 3tiam ca !orti re0ol0er si 0ei
trage. 'oiam sa te !rindem 0iu= ca sa scoatem de la /-ta toata reteaua terorista.
4amenii ce i-ai 0azut !limb%ndu-se sau st%nd !rin colturi era tot e-ecti0ul brigazii
mobile= 4)-5) de oameni. 1u conduceam o!eratiile. /e la intersectia strazii 9h.
,o!escu cu ,ietanari !%na la Cimitirul Bellu se des-asurase n ordine de bataie
toate -ortele noastre. /aca ai -i sca!at de unii si ai -i ncercat sa -ugi= ai -i dat de
altii. .u mai era !osibila sca!area.
mi reamintesc scena si un tremur se ridica din toata -iinta. ,arca traiesc acum
acel moment de !rime7die= de care atunci nu mi-am dat seama.
@ Cum de nu m-ati !rins<
@ 3a 0ezi. /-ta cu ,roca ati 0enit !e ,ie!tanari si 0a a!ro!iati de masina. Ca sa nu
trezim banuielile= doi agenti se !re-aceau ca re!ara ce0a sub roti... Comisarul
+anaila era gata sa se re!eada la !icioarele /-tale= ca sa te tr%nteasca la !am%nt
si sa ti !una catusele. n acel moment noi toti eram !regatiti sa sarim /-ta. /ar
ce s-a nt%m!lat< #n t%m!it de agent din !erechea din s!ate i-a -acut semn lui
+anaila cu m%na ca nu esti /-taG +anaila= a0ertizat de acest agent= 0-a lasat sa
treceti.
@ Bine= ntreb eu nedumerit= dar comisarul +anaila l cunostea !e ,roca. Cum de
ne-a lasat sa trecem< ,roca s-a tinut de cu0%nt si m-a dat !e m%inile /-0oastra.
,utea sa-si dea seama ca !ersoana ce se a-la cu ,roca sunt eu.
@ ,roca ne s!usese ca /-ta 0ei 0eni la locul de nt%lnire cu /r. Borcanescu si ni l-a
descris !e acesta ca !e un ti! maruntel= slabut= cu ochelari. Agentii erau !regatiti
sa sara !e !erechea n care -igura /r. Borcanescu. Agentul din s!ate= care a -acut
semn lui +anaila sa nu 0a atace= cunostea !e ,roca= dar si-a nchi!uit ca acesta e
n to0arasia unuia dintre ai nostri= n aste!tarea !erechii celeilalte. 6e-a
con-undat !e /-ta cu un agent. ,lecarea lui Borcanescu a nlesnit -rauda. .oi nu
te cunosteam !e /-ta si de aceea trebuia sa ne orientam du!a unul mic= slab= cu
ochelari= n to0arasia caruia trebuia sa 0ii la locul de nt%lnire. ,roca a -ost corect
cu noi si numai gestul acelui t%m!it de agent te-a sca!at.
Asa ai sca!at= /-le 3ima. /ar acum mi dau seama ca a -ost un semn al destinului.
/aca te-am -i !rins atunci= terminam cu 9arda de 5ier.
@ ,ai acum= tot am cazut= zic eu cu tristete.
@ /a= dar acum m!re7urarile sunt altele. .u mai a0em libertatea de atunci...
@ Bine= dar atunci de ce l-ati m!uscat !e ,roca= daca el si-a tinut cu0%ntul si m-a
dus la locul -i2at de /-0oastra<
@ ,entru ca n-a -ost loial mai de!arte. 'az%nd miraculoasa /-tale sal0are= s-a
trezit n el din nou legionarul. 6rebuia ca a doua zi chiar sa 0ina la 3iguranta= sa
e2!lice ce s-a nt%m!lat ca sa-ti ntindem o cursa.
@ ,%na la urma l-ati !rins din nou si atunci 0-a ser0it iarasi= caci ultimul meu
domiciliul numai el l stia.
@ *-am !rins. C%nd a -ost din nou n m%inile noastre= a strigat> ;3tati= nu ma
bateti= ca s!un unde e 3ima;. Iar erai n m%na noastra si iar a inter0enit destinul.
n seara c%nd trebuia sa te calcam n casa din 3trada C%m!ului= /-ta ai luat trenul
s!re Arad. *a ora o!t seara ai !lecat /-ta si ndata du!a miezul no!tii= c%nd
credeam ca te-ai asezat n !at si dormi= am blocat toata strada.
/ar !asarea -ugise din cuib. C%te0a ore de di-erenta te-au sal0at.
8 A+!$+a+., #i$ Noi!m0ri!
/u!a ncheierea acestui e!isod= mi s!une .ic:i 3te-anescu>
@ Bine= /-le 3ima= sa trecem acum la o alta chestiune.
3e duce la un dula! si scoate un dosar 0oluminos. Ia din dosar o -oaie si nce!e sa
citeasca toata seria atentatelor sa0%rsite de legionari n .oiembrie 1(3(. ,robabil
ca ntreg dosarul continea actele re-eritoare la aceste atentate.
*a data cutare= o bomba la sinagoga din Alba-IuliaE la data cutare= arde o -abrica
de cherestea n Buco0inaE si asa mai de!arte= culmin%nd cu atentatul de la 6eatrul
10reiesc din 6imisoara.
@ Cine le-a ordonat<
@ Comandamentul legionar din !rigoana= care= la 0remea aceea= se com!unea din
'asile Christescu-se-= ,reotul /umitrescu-Borsa= eu= ,a!anace= ,etrascu si
Ale2andru Cantacuzino.
@ 3i= /-ta= ce misiune nde!lineai n cadrul acestui Comandament<
@ 1u eram omul de legatura !e teren. 1u transmiteam echi!elor ordinele
Comandamentului. 'enind din !ro0incie si ne-iind cunoscut de !olitia Ca!italei=
!uteam circula liber. Ceilalti traind la Bucuresti= trebuia sa stea ascunsi.
@ 3i Codreanu stia de acestea<
@ Asta nu !ot sa 0a s!un. 'asile Christescu mentinea contactul cu Corneliu
Codreanu !rin /oamna Codreanu.
@ Bine= dar atunci ai !utea sa mi s!ui care a -ost ratiunea acestor atentate<
,entru ca s-au sa0%rsit aceste atentate si de ce contra e0reilor<
@ Comandamentul legionar a a7uns la concluzia ca conducerea e0reilor din
Rom%nia este res!onsabila de !rigoana= !rin in-luenta ce-o e2ercita asu!ra
Regelui= /oamna *u!escu.
*o0ind n e0rei= 0oiam sa az0%rlim o!robiul o!iniei !ublice asu!ra lor= indic%ndu-
i ca autorii din umbra ai su-erintelor ce le ndura legionarii. /esco!erite !lanurile
conducerii e0reiesti si d%ndu-si seama conducatorii ce riscuri ar atrage asu!ra
!o!ulatiei e0reiesti n e0entualitatea unei schimbari interne= sub !resiunea
e0enimentelor internationale= s!eram ca tocmai din s%nul lor sa se !roduca o
reactie= care sa determine= !e aceleasi canale= o re0izuire a !rocesului Codreanu.
1ra o amenintare actualizata !rin aceste atentate. ;3tim cine sta n s!atele acestei
!rigoane. .u 0a ascundeti si daca mai ntindeti coarda sau ncercati sa su!rimati
!e Corneliu Codreanu= trebuie sa 0a aste!tati la razbunare;.
@ .u nteleg atunci de ce ati tras n 3te-anescu-9oanga<
@ 1 unicul caz care nu ne a!artine si nu a -ost ordonat de Comandament. A -ost o
initiati0a locala. Am a-lat nt%m!lator cu doua zile nainte= de ceea ce se
!regateste. Cu mare greutate am gasit un curier= un student= si l-am trimis la Clu7=
cu ordinul sa o!reasca e2ecutia atentatului contra lui 3te-anescu-9oanga.
Curierul a a7uns la 0reme= n dimineata zilei= dar= du!a s!usele ulterioare ale lui
*aurentiu 'eres= res!onsabilul de !e atunci al organizatiei clandestine din Clu7=
nu ar mai -i a0ut tim! sa a0izeze echi!a.
@ /e ce ati recurs la 0iolente< .u a0eati alte cai= !olitice= la dis!ozitie= !entru a
cere re0izuirea !rocesului<
@ *e-am -olosit si !e acestea= dar -ara rezultat. At%t n 0ara= dar mai ales n cursul
lunilor 3e!tembrie-4ctombrie 1(3&= am des-asurat o intensa acti0itate !olitica.
@ ,e cine ati 0azut< Cu cine ati luat contact<
@ +ai nt%i= !e /-l 'aida 'oe0od. 1l a -ost solicitat de 'aleriu C%rdu sa ia
a!ararea lui Corneliu Codreanu. /-l 'aida a !l%ns !e umerii lui C%rdu= dar nu a
-acut nimic. A!oi= !rin 9eneralul +oruzzi= 'asile Christescu a trimis un memoriu
Regelui= n care az0%rlea ras!underea celor nt%m!late asu!ra lui Armand
Calinescu. 1ra o indicatie clara ca miscarea legionara nu ntelege sa ru!a cu
naltul -or constitutional= las%ndu-i deschisa !osibilitatea sa inter0ina. Alte
contacte au -ost cu 9eneralul Antonescu= du!a iesirea lui din gu0ern. Am a0ut
a!oi -rec0ente legaturi cu doua !ersonalitati care stiam ca se bucura de sim!atia
,alatului> 'aler ,o! si 9eneralul Coroama. 'ictor Biris a dus tratati0e cu 'aler
,o!= din ncredintarea Comandamentului.
@ Ceea ce ma sur!rinde= este ca ati a0ut legaturi cu 9eneralul Coroama= care era
Comandantul /i0iziei de 9arda.
@ /a= /omnule /irector= eu nsumi l-am 0azut de doua ori si l-am rugat sa
inter0ina !e l%nga Rege.
@ 1 !entru nt%ia oara c%nd aud. 9eneralul Coroama -acea !arte din cercul intim
al ,alatului si eu nsumi sunt n bune ra!orturi cu el.
@ Im!resia mea= i ras!und= este ca toate aceste ncercari de a restabili contactul
cu ,alatul au -ost tor!ilate de Armand Calinescu= care nu se !utea mentine la
!utere dec%t n calitatea ce si-o asumase. 4 destindere i-ar -i lichidat cariera
!olitica.
.ic:i 3te-anescu n-a ras!uns nimic la obser0atia mea= dar tocmai !erioada c%nd
Regele a -acut calatoria la *ondra<
@ si are si aceasta t%lcul ei. nca de la nce!utul lunii .oiembrie am a-lat= !e
di0erse canale= ca se 0a !ro-ita de absenta Regelui din tara !entru a se !roceda la
lichidarea lui Corneliu Codreanu. Alarmat de aceste z0onuri= Comandamentul
legionar a dat si un comunicat= denunt%nd !lanul si a0ertiz%nd de consecinte.
Atentatele au -ost !rogramate !entru aceasta e!oca !entru a!une gu0ernul n
im!osibilitatea de a e2ecuta !e Corneliu Codreanu= n li!sa Regelui din tara=
cre%nd n tara un climat de tensiune !re-re0olutionara.
@ /aca nu s-ar -i nt%m!lat aceste atentate= l-ati a0ut !e Codreanu si astazi n
0iata.
@ /-le /irector= eu nu cred ca ar mai -i !utut -i sal0at= cu sau -ara aceste atentate.
.ic:i 3te-anescu s-a uitat la mine si a!oi a cobor%t ca!ul= !un%nd ochii n
!am%nt.
19 @Co#r!a$. ! #! ;i$a@
@ /omnule 3ima= /-ta nu cunosti ce s-a nt%m!lat nainte de arestarea lui
Codreanu. Regele a -ost e2trem de bine0oitor cu el si cu generatia /-0oastra.
Regele a ncercat !%na n ultimul moment sa e0ite o !roba de -orta ntre el si
legionari. A0ea reala sim!atie !entru tineretul legionar.
,rin +inistrul ,alatului= 5londor= -olosindu-se ca intermediar rudenia lui =
.eagoe 5londor= i s-a transmis lui Corneliu Codreanu dorinta Regelui sa-i ceara o
audienta si aceasta i se 0a acorda.
1ra 0orba de o audienta !ri0ata si daca s-ar -i a7uns la o ntelegere= ar -i -ost data
!ublicitatii. 1i bine= Codreanu a res!ins sugestia 3u0eranului= trimit%ndu-i o
scrisoare aroganta.
1u stiam de e2istenta acestei scrisori de la Constantin 3toicanescu= care -usese cu
o delegatie legionara n audienta la #rdareanu si= cu acest !rile7= li se citise de
+inistrul ,alatului scrisoarea m!ricinata.
@ Cunosc chestiunea= i-am ras!uns lui .ic:i 3te-anescu. Asa cum a ras!uns si
Constantin 3toicanescu c%nd a a-lat continutul ei= nu era 0orba de un re-uz
-ormal= ci Corneliu Codreanu care a 0rut sa i se lase lui latitudinea sa aleaga
momentul cel mai !otri0it !entru solicitarea acestei audiente. ,entru el= care se
m!otri0ise noii Constitutii= se crea o situatie !enibila ca sa ceara la scurt inter0al
o audienta Regelui...
@ Aceasta a -ost greseala ca!itala a lui Corneliu Codreanu= continua .ic:i
3te-anescu. 10enimentele nu mai ngaduiau nici o tem!orizare. Regele instaurase
regimul sau !ersonal. Codreanu n-a nteles ca acest regim nu !oate sa
-unctioneze cu el n o!ozitie si n libertate. Regele 0oia sa l introduca n gu0ern.
.u e2ista !entru Codreanu o alta alternati0a n acel moment dec%t sau n gu0ern
sau n Baici a -acut o !auza !enibilaD nchisoare.
+i-am dat seama ca a0ea !e limba un alt cu0%nt= ;morm%nt; si ca s-a retinut cu
mare greutate sa nu se tradeze.
@ Cum si-a nchi!uit Codreanu ca o sa -ie lasat liber !entru a -orma -ront comun
cu Iuliu +aniu< Aceasta ar -i nsemnat () la suta din o!ozitia tarii. 1l s-a aliat
/omnului +aniu= n loc sa -ie aliatul Regelui. I s-a o-erit o!ortunitatea sa acce!te
Constitutia= sa intre n gu0ern si sa introduca tineretul legionar n -ormatiunile
!atriotice !rezidate de Rege. 1ra unica solutie. A re-uzat. Codreanu e de 0ina.
/eclaratiile lui .ic:i 3te-anescu a0eau o mare im!ortanta istorica. 12ista un !lan
al ,alatului de a -ace un ultim e-ort !entru a ca!ta miscarea legionara. n acest
sco! i-au sugerat Ca!itanului audienta. ,resu!un%nd ca aceasta audienta ar -i
a0ut loc= cum ar -i !utut acce!ta Corneliu Codreanu !ro!unerea Regelui<
4 intrare a lui n gu0ern ar -i echi0alat cu lichidarea lui morala. Ar -i -ost un om
!olitic s-%rsit. 6oata lu!ta lui nationalista de 2) de ani s-ar -i dar%mat= iar el ar -i
a!arut n -ata tarii ca un o!ortunist si ari0ist= care renunta la idealurile din
tinerete !entru un -otoliu ministerial.
Cu sau -ara aceasta audienta= rezultatul ar -i -ost acelasi. n nici un caz Ca!itanul
nu !utea sa ram%na liber si cu !restigiul intact.
/aca 0oia sa -ie consec0ent cu linia 0ietii lui= nu mai era loc !entru el dec%t n
nchisoare.
Regele si camarila erau s!eriati de -ormidabilul bloc o!ozitionist ce s-ar -i
constituit din gru!arile lui +aniu si Codreanu. Acest bloc trebuia m!iedicat sa se
-ormeze. Cel mai !ericulos dintre ei era Ca!itanul. 1l trebuia sa dis!ara de !e
scena. Atunci s-a dat m%na libera lui Armand Calinescu sa dezlantuiasca
!rigoana.
11 Or*a$i/a+ia +!rori"+a a Gar/ii #! Fi!r
@ 3i acum= /-le 3ima= sa ti mai arat ce0a ca sa 0ezi ca ti cunosc organizatia de
!istolari.
.ic:i 3te-anescu se duce la acelasi dula! si scoate un alt dosar cu o multime de
-ile. n -runtea dosarului se a-la harta Rom%niei. 3coate harta si o ntinde !e
birou. Anumite regiuni ale tarii erau stra-ate. Altele= albe.
@ 'ezi= /-ta= !artile stra-ate re!rezinta 7udetele unde dis!ui /-ta de organizatii
teroriste. 6e rog sa nu negi= !entru ca aceasta harta e ntocmita n con-ormitate
cu cercetarile -acute de toate !olitiile si 7andarmeriile din tara.
12amin%nd harta= 0ad ca Banatul -igura ca m!%nzit n ntregime de echi!e
teroriste. Continua cu Aradul= ?unedoara= 3ibiu si Braso0. n nordul Ardealului=
terorismul legionar a0ea doua -ie-uri> Clu7 si 4radea. n 4ltenia nimic. Ca!itala
-igura la loc de onoare. A0%nd n nord doua ane2e= ,raho0a si /%mbo0ita= iar=
s!re /unare= 6eleormanul. /obrogea era nnegrita= a-ara de 7udetul 6ulcea.
6erorismul legionar se s!ri7inea n +oldo0a !e un tre!ied> Iasi= Bacau si
Co0urlui. n Basarabia numai 6ighina si Chisinau. n schimb Buco0ina cazuse
total !rada terorismului legionar.
,ri0ind harta= m-am s!eriat eu nsumi de imensitatea !ericolului legionar. ntr-
ade0ar= cu o ast-el de organizatie= care du!a toate !ierderile su-erite= mai dis!une
de sute de elemente decise sa si dea 0iata nu se !oate lu!ta. *egiunea a0ea
radacini ad%nci n !o!or= din care si rennoia mereu e-ecti0ele.
+-am ridicat -ara sa rostesc un cu0%nt. .ic:i 3te-anescu credea ca sunt co!lesit
de re0elatiile hartii si= !rin tacerea mea= con-irm rezultatul in0estigatiilor lui. n
realitate datele mele nu coincideau cu ale lui. 5ara ndoiala ca e2istau organizatii
clandestine legionare n toate regiunile indicate !e harta= dar nu at%t de
numeroase nc%t sa -ormeze retele com!acte.
+a 0a !une acum sa desco!ar constituirea acestor organizatii< Chiar daca mi-ar
-r%nge oasele bucatica cu bucatica= nu as a0ea de unde sa torn at%ta amar de
oameni. 4are ce criteriu 0a -i ntrebuintat .ic:i 3te-anescu la ntocmirea acestei
harti< Atunci mi-a trecut ca un -ulger amintirea marilor arestari de legionari
sa0%rsite n /ecembrie 1(3(= n Banat= Arad si ?unedoara. /u!a -ioroasa lectie
data miscarii cu masacrele din 3e!tembrie 1(3(= !olitia desco!era la doua luni o
noua organizatie n aceste 7udete= de !este 5)) de elemente. Acest -a!t i-a
ngrozit. +asacrul din 3e!tembrie nu numai ca nu a distrus miscarea= cum
credeau ei= ci= dim!otri0a= a ad%ncit mitul ei n masa !o!orului= cre%ndu-i o
!uternica baza de sustinere. 5enomenul ar -i !utut sa se nt%m!le si n alte
regiuni @ lucru !e care eu nsumi nu l cunosteam @ si atunci harta lui .ic:i
3te-anescu nu era tocmai de!arte de realitate. .u este e2clus ca si n alte !arti= ca
urmare a re0oltei !ro0ocate n !o!or de ororile din 3e!tembrie= sa se -i nascut
organizatii s!ontane= necontrolate de Centru.
/u!a ce a nchis harta cu re!artitia terorismului legionar= .ic:i 3te-anescu m-a
!ri0it cu un aer de trium->
@ 1i= /-le 3ima= ti recunosti o!era<
@ /a= /omnule /irector. Citeam n ochii lui satis-actia !olitaiului de !ro-esie care
a desco!erit e2tensiunea unei organizatii de in-ractori ai 3tatului.
Ce 0a urma acum< Am a7uns la momentul culminant al anchetei= c%nd trebuie sa
mi se decida soarta. Ce !oate urma< 'oi -i silit sa declar retelele legionare
clandestine si a!oi m!uscat.
1( C! &r!# #! :ro$+., #i$ Fra$+aA
A doua zi= n loc de a continua ancheta asu!ra organizatiei legionare= .ic:i
3te-anescu schimba subiectul.
@ Ce crezi de -rontul din 5ranta< 'a rezista< Cum e armata germana<
l 0edeam nelinistit si stiam !entru ce. n camera unde eram !azit= un agent mi-a
ntins= ntr-un moment c%nd era singur= o !agina de ziar cu stirile e2terne. Am
citit n graba titlurile.
6ancurile germane stra!unsesera -rontul si naintau s!re Canalul +%necii. 3tirea
era de o im!ortanta ca!itala !entru soarta Rom%niei. /aca 5ranta ca!itula=
Rom%nia trebuia sa !redea buna0ointei Reichului german= iesind din !olitica de
du!licitate n care se com!lacuse regimul carlist !%na acum. +i-am dat seama de
e-ectul ce-l !oate !roduce asu!ra anchetatorului meu !arerea mea si am ras!uns
cu -ermitate si !recizie>
@ Armata germana este cea mai !uternica armata din 1uro!a. 1ste nzestrata cu
cele mai moderne arme si !er-ect instruita. Am 0azut de-il%nd unitati germane la
Berlin si m-am ngrozit de soarta tarii noastre daca ar trebui sa se n-runte cu
aceasta masina de razboi. .oi n-am rezista o sa!tam%na. 5ranta 0a -i n0insa si n
-oarte scurt tim!. .u cunosc des-asurarea o!eratiilor= dar 7udec%nd du!a
ca!acitatea de lu!ta a armatei germane= nu cred ca 0a !utea rezista mai mult de
doua luni.
@ 6e nseli= /-le 3ima. /umnea0oastra= legionarii= 0a -aceti !rea usor iluzii=
crez%nd n in0incibilitatea armatei germane. ,olonia a -ost !uterea de categoria a
doua. /ar cei cu !anglicuta albastra B-acea aluzie la *egiunea de onoareD dis!un
de o organizatie militara n !ro-unzime. 5rontul a -ost stra!uns si a -ost batuta o
armata -ranceza. Admit. /ar mai sunt alte armate -ranceze n rezer0a. 3e 0a
re!eta miracolul de la +arna si -rontul se 0a stabiliza.
+i-am dat seama din cu0intele lui .ic:i 3te-anescu ca cercurile de la ,alat
aste!tau cu n-rigurare= ca o ultima s!eranta= o stabilizare a -rontului. 4data ce
o-ensi0a germana s-ar -i m!otmolit n A!us= ?itler si-ar -i !ierdut libertatea de
actiune n sud-estul euro!ean si !olitica e2terna a Regelui= ancorata n aliantele
anglo--ranceze= ar -i obtinut un nou im!uls.
/esi= n acel moment= nu-mi !uteam imagina ca 5ranta sa -ie scoasa at%t de
re!ede din lu!ta si m!artasea= ntr-o oarecare masura 0ederile lui .ic:i
3te-anescu= am a0ut ins!iratia sa sustin cu aceeasi tarie argumentul !recedent.
@ /-le /irector= /-0oastra 7udecati situatia orient%ndu-0a du!a !rimul razboi
mondial. +iracolul de !e +arna nu se 0a mai re!eta. .u e2ista armata !e
continent care sa reziste -ortei militare germane.
5ranta 0a -i ocu!ata= e2act ca si ,olonia= /anemarca si .or0egia. 9ermanii 0or
intra n ,aris si Rom%nia 0a trebui sa traga consecintele alatur%ndu-se ,uterilor
A2ei.
Cu0intele mele izbeau ca un ciocan n ca!ul lui .ic:i 3te-anescu. /e asta data
con0ingerile lui n ;cei cu !anglica albastra; nce!use sa se clatine.
@ /eocamdata nu stim cine are dre!tate. 3a aste!tam e0olutia -rontului.
1- @Dom$.,! SimaB +r!0.i! "a $! %$+!,!*!m@
#ltima con0orbire cu .ic:i 3te-anescu a luat o ntorsatura neaste!tata. /osarele
cu atentatele si organizarea miscarii au -ost lasate de-o !arte si -ara nici o alta
introducere= mi-a !us chestiunea colaborarii cu regimul.
@ /-le 3ima= trebuie sa ne ntelegem. 3ituatia grea a tarii nu mai !ermite sa ne
s-%siem ntre noi. /-ta re!rezinti la ora actuala -actorul esential n actiunea de
destindere dintre Rege si miscare.
Am ramas nu numai sur!rins de noua orientare ce-a luat-o ancheta=
trans-orm%ndu-se dintr-o in0estigatie !olitieneasca ntr-un dialog !olitic= dar
simteam !arca cum o -orta ne0azuta ma luase sub ocrotirea ei ntr-un moment
c%nd deznodam%ntul nu !utea -i dec%t e2ecutia mea. 1ram inamicul .r.1 al
regimului si acuma= c%nd ma a-lam n m%inile 3igurantei= nu !uteam s!era dec%t
sa-mi a!lice cunoscutele !rocedee !olitienesti.
@ /omnule /irector= i-am ras!uns cu oarecare so0aiala= necrez%nd n ceea ce mi
auzisera urechile= daca situatia tarii reclama colaborarea mea= !uteti conta !e
lealitatea mea.
@ /-le 3ima= sa nu crezi ca ti -ac !ro!unerea aceasta ;a la legere;= ci du!a o
matura chibzuinta. +i-am luat o grea ras!undere.
3i ca sa 0ezi ca sunt sincer= ti re!er argumentele !e care le-am !rezentat
su!eriorilor mei= inclusi0 +a7estatii 3ale Regelui= cer%nd o e2aminare atenta a
cazului /-tale.
@ 1u care te urmaresc de doi ani si ti cunosc organizatia de !istolari= stiu ca
dis!ui nca de numeroase elemente hotar%te sa-si dea 0iata ntr-un atentat. Acum
esti n m%na noastra si te !unem ucide= dar sigur ca se 0a mai !utea gasi un gru!
de legionari care sa te razbune= trag%nd n Rege. 3i atunci ce ne -acem< 6ot
sistemul se !rabuseste. 1u nu !ot sa-mi asum aceasta ras!undere.
Atentatul lui +iti /umitrescu !utea sa -ie mai gra0. ,lanul lui initial era sa
sa0%rseasca la Curtea de Arges= cu !elerina7ului anual ce se -ace la cri!ta Regilor
Rom%niei. ti nchi!ui ce s-ar -i nt%m!lat. #n ade0arat masacru. Ar -i cazut
0ictima Regele= ntreg gu0ernul si consilierii regali. Ar -i -ost un dezastru. /e
unde a a!arut acest om< .ici nu stiam de e2istenta lui. Cum a !utut sa-si str%nga
aceasta echi!a si sa o!ereze n toata libertatea= -ara ca !olitia sa a-le ce0a<
/ar ast-el de echi!e necunoscute mai !ot a!area din organizatiile clandestine
legionare !e care nu le controlam.
C%nd 0orbea de +iti /umitrescu= era cu!rins de !anica. 9roaza i se re-lecta !e
-ata si m%inile i tremurau usor.
@ /-le 3ima= sa trecem acum la actiunea de destindere si sa analizam sansele ei.
,romotorul acestei actiuni a -ost 'asile .o0eanu. Cei de la ,re-ectura de ,olitie
si -ac iluzii cu el= dar eu stiu ca n-are nimic n s!ate. 4rganizatia legionara este
dominata de oamenii /-tale.
I-am s!us Regelui ca daca nu gasim o modalitate de ntelegere cu ?oria 3ima=
toata actiunea de ca!tare a legionarilor si !ierde orice semni-icatie !olitica.
@ /aca trecem la !olitica e2terna= desi eu nu cred ca /-ta ntr-o iminenta
!rabusire a -rontului -rancez= totusi a!ro!ierea de A2a a de0enit im!erioasa si
ine0itabila. 4ri= aceasta a!ro!iere nu se !oate realiza continu%nd n acelasi tim!
ostilitatile interne cu legionarii.
@ n s-%rsit= 0ad ca /-ta esti om de nteles. Cu Codreanu nu ne !uteam ntelege.
/esi t%nar= ai o mare e2!erienta !olitica mi dau seama din ntreaga /-tale ca nu
esti !istolar de meserie si ca numai anumite m!re7urari te-au silit sa recurgi la
atentate. 5ireste ca nu se !oate uita trecutul si nici nu ca cerem acest lucru= dar
trebuie sa trecem !este acest trecut n interesul tarii.
n continuare= mi-a 0orbit cu emotie si !arere de rau de o serie de legionari !e
care i-a a0ut la 3iguranta si i-a anchetat. +i-a 0orbit cu admiratie de tinuta lor= de
taria lor de caracter. n s!ecial i 0enea mereu !e buze numele lui A-ilon /orca=
student din Caransebes.
@ Ce om= /-le 3ima Ce !acat de baietii astiaG B3e re-erea la cei ucisi la +iercurea
Ciuc.D
@ /a= /omnule /irector= erau baieti buni. ,acat de ei ca nu i mai a0em astazi. Ar
-i -ost -olositori tarii.
A urmat un moment de tristete si tacere a!asatoare.
@ n s-%rsit= /-le 3ima= mai este ce0a care te !ri0este !e /-ta= ca !ersoana. /e
at%tea ori ai -ost n m%inile noastre si at%tea ori ai sca!at. /e at%tea ori ti-ai !us n
7oc= desi !uteai sa ti gasesti un ada!ost. #ite= acum ai -ost n 9ermania= liber= si
iar te-ai ntors n tara e2!un%ndu-te= desi stiai ce te astea!ta daca 0ei -i !rins.
3i cu at%tia oameni ca /-ta. Cu /-ta se nt%m!la ce0a deosebit. .u te !utem trata
ca un sim!lu in-ractor al 3tatului si lichida. Am im!resia ca destinele noastre
sunt legate si ca /-ta esti omul indicat sa a7uti la rezol0area situatiei grele a tarii=
-ara sa le !roduca tulburari interne.
@ /-le /irector= !oate 0a 0a sur!rinde ras!unsul meu= dar= cu ras!underile ce le
am= a= si eu anumite conditii de !us.
@ n !rimul r%nd= eu nu acce!t ca at%ta 0reme c%t sa ma gasesc !rizonier la
3iguranta sa dau 0reo declaratie= asa cum s-a nt%m!lat cu ceilalti camarazi din
lagare. ,re-er sa ma m!uscati. +i-as !ierde orice credit !olitic si toata lumea ar
zice ca declaratia mi-a -ost smulsa sun teroarea mortii.
@ n al doilea r%nd= trebuie ca nainte de a -i !us n libertate= sa stabilim conditiile
colaborarii sau cadrul !olitic al acestei colaborari= !entru a nu -i acuzat mai t%rziu
de lealitate.
@ ?otar%rea /-tale= mi ras!unde .ic:i 3te-anescu= nu numai ca nu ma socheaza=
ci= dim!otri0a= demonstreaza ca esti un om serios= care nu urmaresti numai sa ti
sca!i 0iata. mi dau si eu seama ca iesind de aici !e baza unei declaratii de
adeziune la regim= ti !ierzi orice credit si e-icacitatea /-tale !olitica 0a -i nula=
chiar daca ne-ai ser0i cu cel mai mare zel. 'oi sustine n -ata su!eriorilor mei
!unctul /-tale de 0edere. /e altminteri= m%ine 0ei 0edea !e +oruzo0 si 0ei
continua discutiile cu el.
@ Cum= /-le /irector= nu sunteti /-0oastra +oruzo0= zis .ic:i 3te-anescu<
@ Cum !oti sa s!ui asa ce0a= /-le 3ima< +oruzo0 e +oruzo0 si eu sunt .ic:i
3te-anescu.
1u sunt /irectorul 9eneral al 3igurantei= iar +oruzo0 este se-ul 3er0iciului 3ecret
al Armatei.
.ic:i 3te-anescu r%dea cu !o-ta de situatia caraghioasa n care ma gaseam. +a
simteam si o-ensat. Am cunoscut at%tia camarazi din Bucuresti si nimeni nu mi-a
s!us ca .ic:i 3te-anescu si +oruzo0 sunt doua !ersoane di-erite. n .oiembrie
1(3&= am scos o -oaie clandestina= ;Curierul *egionar;= n care scriam negru !e
alb ca +oruzo0= zis .ic:i 3te-anescu= era m%na drea!ta a lui Armand Calinescu.
1u 0enisem din !ro0incie= dar o organizatie ntreaga sa nu cunoasca cine conduce
3iguranta<
n cursul e2!unerii lui .ic:i 3te-anescu= mi-am !astrat calmul e2terior= dar
numai inima mea stia !rin ce galo!uri trecea= ori de c%te ori /irectorul 3igurantei
mi administra o noua s!eranta.
3ituatia mea nu era asa de dis!erata si chiar se ntrezarea o solutie !olitica a
cazului meu. Am retinut din e2!unerea lui doua -a!te esentiale care i-au zguduit
ncrederea n 0iabilitatea regimului>
@ 9roaza ce le-a !ro0ocat-o atentatul lui +iti /umitrescu si teama ca ar !utea sa
se re!ete daca nu -ac !ace cu legionarii.
@ 4bsesia unei ru!turi iminente n !olitica e2terna= care le-ar -i im!us
renuntarea la garantiile engleze si trecerea n tabara ,uterilor A2ei.
At%t !e !lan intern c%t si !e !lan e2tern= colaborarea legionarilor le !area
indis!ensabila si mai ales a acelui gru! care a dus !%na acum la lu!ta contra
regimului.
11 I$+ra 3! "&!$a Mor./o;
/iscutiile anterioare s-au des-asurat -oarte re!ede= n 4-5 zile du!a aducerea mea
la 3iguranta= ntre 21-25 +ai a!ro2imati0. n -iecare zi= dimineata si du!a masa=
eram interogat.
Asa cum mi s!usese .ic:i 3te-anescu= n dimineata urmatoare si-a -acut a!aritia
+oruzo0. +ai nt%i am -ost condus n cabinetul /irectorului= unde acesta= !e un
ton ceremonios= mi-a comunicat ca dintr-un moment ntr-altul trebuia sa
soseasca 3e-ul 3er0iciului 3ecret al Armatei. Auzisem at%tea des!re +oruzo0= dar
nimic !recis. Realitatea se amesteca cu legenda. n orice caz= !entru legionari
ntru!a sistemul organizat de Armand Calinescu !entru distrugerea miscarii. Cu
.ic:i 3te-anescu nce!usem sa ma -amiliarizez= dar cum 0oi iesi la e2amen n -ata
acestui om -ara scru!ule si de un ra-inament diabolic<
C%nd a intrat +oruzo0= .ic:i 3te-anescu s-a sculat n !icioare si eu am urmat
aceeasi miscare. Am nteles din com!ortamentul lui ca era subalternul lui
+oruzo0 si nu -acea dec%t sa e2ecute ordinele acestuia. +oruzo0 mi-a ntins
m%na cu un sur%s bine0oitor. A0ea ochi albastri= cu c%te0a su0ite de !ar blond !e
ca!.
Ceea ce m-a izbit din !rimul moment a -ost -ata lui latareata= a!roa!e turtita=
dez0aluind o ascendenta sla0o-mongolica.
5igura lui de!rimanta contrasta cu n-atisarea eleganta a lui .ic:i 3te-anescu=
care a0ea trasaturi regulate si un aer senioral.
@ /-le 3ima= am auzit at%tea de /-ta.
@ +ai multe rele dec%t bune= l-am ntreru!t eu.
@ 1ste ade0arat. Ai -ost un ad0ersar de talie. Ai -ost unicul care ai tinut n sah
ntreg sistemul nostru de siguranta= cu toata !olitiile si 7andarmeriile din tara.
Acum ne gasim -ata n -ata. .u mai reluam discutiile !recedente= caci m-a !us n
curent cu ele .ic:i 3te-anescu Bam a0ut im!resia ca +oruzo0 ascultase toate
con0ersatiile mele cu .ic:i 3te-anescu dintr-o camera alaturataD.
@ As 0rea sa abordez acum alt subiect. Cum este !ri0it Regele Carol n 9ermania<
/ar sa mi s!ui cu toata -ranchetea.
@/omnule +oruzo0= Regele Carol este rau 0azut la Berlin. At%t asasinarea lui
Corneliu Codreanu c%t si masacrele din 3e!tembrie au !ro0ocat !uternice
reactiuni care erau !e !unctul sa se termine cu o inter0entie militara n Rom%nia.
,rigonirea 9arzii de 5ier a -ost considerata la Berlin ca o actiune ndre!tata
contra !oliticii e2terne a 9ermaniei= -ac%nd !arte din sistemul de ncercuire al ei=
!reconizat de democratiile occidentale. Aceasta con0ingere a -ost ntarita !rin
acce!tarea garantiilor engleze de catre Rom%nia.
@ /-le 3ima= in-ormatiile noastre sunt altele si le detinem de la surse germane de
!rima m%na. 5abricius= ministrul 9ermaniei la Bucuresti= a declarat n re!etate
r%nduri Regelui ca 9ermania nu se amesteca n a-acerile interne ale Rom%niei.
9u0ernul Reichului trateaza cu gu0ernul rom%n= cu regimul din Rom%nia= cu
detinatorii !uterii= si nu cu o!ozitia si cu at%t mai !utin cu 9arda de 5ier. Am
a0ut !rile7ul sa 0orbesc a!oi eu nsumi si n re!etate r%nduri cu Amiralul Canaris=
care mi-a dat aceleasi asigurari. Con-lictul dintre Rege si 9arda de 5ier nu
a-ecteaza relatiile dintre cele doua tari.
/-le +oruzo0= cred ca /-0oastra nu cunoasteti su-icient de bine structura interna
a regimului national-socialist. 12ista doua linii de actiune n !olitica e2terna a
Reichului si ?itler o!ereaza cu una sau cu alta du!a m!re7urari. 12ista o linie
o-iciala= re!rezentata de +inisterul de 12terne german= de di!lomatia Reichului=
dar mai e2ista si o linie a !artidului= re!rezentata de Rosenberg= 9oebbels=
?immler si altii= care au un !unct de 0edere di-erit= mult mai a!ro!iat de !ozitia
miscarilor nationaliste euro!ene. /aca ?itler n-a ntrebuintat !%na acum metoda
dura -ata de Rom%nia= cu toate ca !ro0ocarile ce le-a su!ortat= este !entru ca a
considerat ca nu a sosit momentul !entru a-i administra lectia cu0enita.
Consideratii de !olitica internationala l-au determinat sa lase !e mai t%rziu
ra-uiala cu Rom%nia. /aca se 0a termina 0ictorios cam!ania din A!us= se 0a
ntoarce cu toata !uterea s!re sud-estul euro!ean= !entru a im!lanta ;noua
ordine; n acest s!atiu. 3i cum !olitica Regelui Carol a creat gra0e !robleme
Reichului= !rin acel amestec de ostilitate si du!licitate= tare mi-e teama ca
Rom%nia sa nu iasa !rost din aceasta con-runtare= cu hotarele ciuntite. .umai o
energica si imediata redresare a !oliticii noastre e2terne= n sensul unei a!ro!ieri
de Berlin= ne mai !oate sal0a de la catastro-a.
+oruzo0 asculta a!arent calm. /ar se 0edea ca era un calm -ortat. 4 usoara
trans!iratie se obser0a !e -etele am%ndurora. Amutisera am%ndoi. ,arca umbra
amenintatoare a lui ?itler !atrunsese !%na n cabinetul lui .ic:i 3te-anescu.
+oruzo0 medita.
n tara Regele era detestat= iar n strainatate era a0izat la buna0ointa lui ?itler.
'a !utea rezista regimul acestei duble !resiuni= interne si e2terne< /e unde !oate
0eni sal0area< ,oate de la acest om care se a-la n -ata lor si la discretia lor.
@ /-le 3ima= !entru ce ai 0enit /-ta clandestin n Rom%nia= e2!un%ndu-te de a -i
m!uscat= c%nd !uteam sa a7ungem la o !lat-orma de ntelegere< 3ituatia /-tale
ar -i -ost mult mai usoara= daca ai -i luat contact cu organele noastre de la Berlin.
@ .-am cautat sa-mi usurez situatia mea !ersonala= ci sa usurez situatia tarii. Am
0azut ca Regele nici du!a cam!ania din ,olonia nu renunta la ostilitatea -ata de
9ermania= ci astea!ta un moment !rielnic !entru a se alinia democratiilor
0estice. .ici n !rima0ara anului 1(4)= n-am obser0at o schimbare n !olitica
e2terna a regimului= desi ntre tim! se !rodusese -ulgeratoarea ocu!atie a
/anemarcei si .or0egiei. Acum= incontestabil= se s!eculeaza si se s!era ca
o-ensi0a germana sa -ie o!rita n 0est. #n calcul gresit. Concesiunile de ordin
economic nu !ot com!ensa o !olitica clara si categorica alaturi de !uterile A2ei.
Ce !oate urma= du!a toate aceste tensiuni= dec%t o ciocnire -rontala ntre Reich si
Rom%nia= care 0a duce la dis!aritia Rom%niei ca 3tat inde!endent< /atoria
noastra= mi-am s!us= a legionarilor liberi din a-ara tarii= este sa m!iedicam cu
orice !ret acest deznodam%nt tragic= -ac%nd orice !entru a rasturna regimul care
!atroneaza aceasta !olitica de sinucidere. Am 0enit cu g%ndul de a sa0%rsi orice=
chiar si un atentat contra Regelui= daca ar !utea ser0i la e0itarea catastro-ei
nationale. .u m-am s-iit sa declar aceasta nici /-lui +inistru 9helmegeanu.
@ /ar= /-le 3ima= /-ta ti-ai bazat actiunea din ultima 0reme !e in-ormatii gresite.
/e multe 0reme= +a7estatea 3a Regele 0rea sa schimbe !olitica e2terna=
a!ro!iindu-se de !uterile A2ei. /ar nu o !oate -ace dintr-odata.
3unt aliantele noastre traditionale n 7oc si !uternice rezistente la !artide. 'ezi=
asadar= ca astazi= si chiar mai de mult= !unctele noastre de 0edere coincid. *a ce
crezi ca a ser0it si destinderea din tara< 6ot !entru a crea un climat -a0orabil n
relatiile cu Berlinul. .oi 0rem ca legionarii sa ne a7ute sau cel !utin sa nu mai
constituie un obstacol n actiunea de a!ro!iere de A2a. Recunosc ca situatia
e2terna este mai gra0a si ca granitele sunt amenintate. .oi -acem a!el la
!atriotismul /-0oastra ca= trec%nd !este ce a -ost= sa gasim m!reuna o
modalitate de colaborare !entru a usura situatia e2terna a Rom%niei.
@ /-le +oruzo0= declaratia /-tale ca regimul se orienteaza -erm si categoric s!re
,uterile A2ei creaza o situatie noua care modi-ica si relatiile dintre legionari si
regim. Ce !acat ca nu s-a realizat aceasta !olitica mai de0reme= de c%nd am
!reconizat-o noi. Alta ar -i -ost situatia Rom%niei.
@ A e2istat un moment Codreanu n 1(3&= care s-a !ierdut= Regele !re-er%nd
teroarea lui Armand Calinescu.
@ A e2istat un moment Clime. /aca nu ar -i urmat masacrul din 3e!tembrie= s-ar
-i !utut a7unge la un acord= deoarece !rinci!alul 0ino0at -usese alaturat.
@ Acum ne a-lam ntr-un alt moment de rascruce= care coincide cu arestarea mea.
.u stiu ce 0eti -ace cu mine= dar daca nu se 0a realiza un -ront intern !uternic
!entru a rezista !resiunii e2terne= tara 0a -i cio!%rtita si nici regimul nu se 0a mai
!utea mentine.
/iscutia s-a o!rit aici. +oruzo0 si .ic:i 3te-anescu s-au ridicat si mi-au -acut
semn ca !ot sa ma retrag.
12 Via+a ,a Si*.ra$+a
5ac o ntreru!ere !entru a arata cum am -ost tratat la 3iguranta= n tim!ul
detentiunii mele.
Cum am s!us la nce!ut= mi s-a re!artizat o camera la eta7. *a iesire era un
coridor care lega doua cor!uri de case. Camerele de la eta7 erau mai bune dec%t
cele de la !arter= care erau zabrelite si unde !atrundea !utina lumina. Camera
mea a0ea geamuri obisnuite si era luminoasa.
n !rimele zile am -ost tinut ziua si noa!tea n !at si nu mi se dadea 0oie sa ma
ridic dec%t n tim!ul mesei.
.oroc ca eram eliberat din aceasta !ozitie incomoda !rin desele chemari n
cabinetul /irectorului. ,e coridor se gaseau toaleta si cismeaua= unde ma !uteam
s!ala= sub su!ra0egherea agentilor= care nu ma sca!au o cli!a din ochi. 10ident
c%nd agentii au simtit ca sunt tratat cu oarecare consideratie de su!eriori= si-au
schimbat si ei !urtarea= ziua mi se ridicau catusele si !uteam sa ma misc liber
!rin camera. .oa!tea nsa catusele mi erau !rinse cu regularitate.
+asa mi se ser0ea de la un restaurant din a!ro!iere. 'enea un chelner cu ta0a si
cu -ar-uriile. /ormeam tun= A7unsesem e!uizat la 3iguranta= dar= cum am banuit
mai t%rziu= mi se !unea un somnolent n m%ncare= !robabil bromura= ca sa mai
trezesc noa!tea.
1rau trei schimburi de agenti. ntreaga brigada mobila era concentrata acum ca
sa ma !azeasca. .ici nu mai a0eau altce0a de -acut= deoarece legionarii nu se mai
miscau= aste!t%nd sa 0ada ce sa nt%m!la cu mine la Bucuresti. 9u0ernul daduse
un comunicat !rin care se anunta ca ;?oria 3ima si .icolae ,etrascu au -ost
!rinsi !e -rontiera= se a-la n m%inile noastre si au -ost de!usi;. 5iecare echi!a era
-ormata dintr-un comisar si doi agenti= care stateau !ermanent cu mine n
camera. ,e coridor -acea de !lanton un 7andarm. Re0eneau cu regularitate
aceleasi -iguri mobila. Aceasta brigada era trimisa n orice !unct al tarii c%nd se
desco!erea un -ir legionari im!ortant. 3iguranta nu a0ea ncredere n !olitiile
locale si trimitea !e acesti ;duri;= care a0eau m%na libera sa recurga la cele mai
brutale metode !entru a smulge con-esiuni.
/e numele agentilor care s-au !erindat n camera mea nu mi aduc aminte. 3tiu
doar at%ta ca -iecare 0enea la ser0iciu cu echi!a lui de agenti. .umele comisarilor
mi s-au nti!arit nsa n minte si le retin !%na astazi. n a-ara de Curelea= care ma
luase !rimul n !rimire c%nd am a7uns la 3iguranta= am cunoscut !e comisarii
Cristescu= 4!rea= +anaila= +aca0ei si 6reza. Comisarul Cristescu= un barbat nalt
si s!atos= era -ratele Colonelului Cristescu de la Cernauti= asu!ra caruia au tras
legionarii= a doua zi du!a asasinarea Ca!itanului. 3treza era din 5agaras= n0atase
la acelasi liceu cu mine si ma cunostea. +aca0ei era tot din Ardeal. 4 -igura
stearsa si bolna0icioasa. 1lementele !rinci!ale ale brigazii mobile erau Curelea=
Cristescu= 4!rea si +anaila. Acestia erau cei mai !ericulosi= !entru ca !ri0eau !e
legionari ca !e !ro!riii lor dusmani. .u erau numai sim!li -unctionari ai 3tatului=
care si nde!lineau misiunea lor n mod corect= ci se identi-icase n asa masura
cu regimul nc%t sa0%rseau toate crimele ce li se ordonau -ara nici o tresarire de
constiinta. A ucide un legionar= era !entru ei o bagatela. 4morau asa zic%nd din
rutina= ca si cum ar -i -ost 0orba de e2!edierea unui act administrati0. *egionarii
de0enisera ;Cranii de *emn;= cum scris Ion +ota= du!a uciderea studentului
6eodorescu la Constanta. *egionarii -usesera decretati ;0%nat liber; de naltele
-oruri ale 3tatului si ei si nde!lineau meseria de ;0%nator;.
*a nce!ut comisarii se !urtau -oarte rezer0ati cu mine. Rareori scoteau o 0orba.
/oar ma -i2au cu curiozitate= ca un animal rar n cusca.
Asa cum ma a-lam= legat de m%ini si de !icioare= si le ins!iram teama. +i se
dusese 0estea ca am o arta -abuloasa de a ma strecura !rin cele mai grele situatii
si le era teama sa nu -olosesc si acum aceasta ;iarba a -iarelor; si sa sca! n mod
miraculos. n -ond nu era nimic= ci doar ca am -ost mai atent la ca!canele !olitiei=
orient%ndu-ma du!a amanunte care altora le sca!au.
+ai t%rziu= c%nd s-a schimbat atmos-era n cabinetul lui .ic:i 3te-anescu= si-au
dezlegat si ei limbile. Am a0ut lungi con0ersatii cu comisarii n 7urul subiectelor la
ordinea zilei> cum e !ri0ita Rom%nia la Berlin si a!oi comentarii asu!ra
di0erselor e!isoade din !rigoana. Bine nteles ca ceea ce le s!uneam lor= nu
di-erea de te2tul declaratiilor mele -acute lui .ic:i 3te-anescu> Aceeasi ncredere
n 0ictoria armatei germane !e -rontul de 0est si aceeasi temere ca ?itler= du!a
terminarea cam!aniei din 5ranta= 0a cere socoteala Rom%niei !entru atitudinea
ei. /e aici urgenta necesitate de a se schimba !olitica e2terna= a!ro!iindu-ne de
,uterile A2ei= si tot at%t de urgenta necesitate de a -orma un bloc intern com!act
!entru a rezista -urtunii ce se a!ro!ie. Comisarii citeau ziarele si a0eau !rile7ul sa
se con0inga c%ta dre!tate am. n -iecare dimineata i 0edeam mai !osomor%ti si
ngri7orati. Armatele germane a7unsesera la Canal si naintau s!re ,aris.
C%nd 0orbeau de o!eratiile ntre!rinse de ei contra legionarilor= sa -ereau sa
!omeneasca ce0a de crimele lor. /e la Comisarul +anaila am a-lat cum a -ost
arestat 5anica Com7ig. Auzind ca Armand Calinescu se duce la Iasi !entru nu stiu
ce inaugurare= a luat si Com7ig trenul de la Bucuresti s!re Iasi= nsotit de neli!sita
lui ladita de grenade= de care nu se des!artea nici noa!tea.
Brigada mobila i-a dat de urma. +anaila mi-a !o0estit ca l-a sur!rins noa!tea n
!at= !e c%nd dormea. +anaila era o namila de om. ;Am sarit !e el si l-am
rastignit= n tim! ce ceilalti i !uneau catusele. C%nd s-a trezit= era -erecat.
.-a !utut sa -aca nici o miscare. /ormea cu !istoale sub ca!. .e-ar -i omor%t !e
toti;. /ar n-a continuat !o0estea. Com7ig nici n-a a7uns la Bucuresti= ci a -ost
omor%t unde0a !e drum= -ara 7udecata= du!a metoda ;craniilor de lemn;.
Am cunoscut acolo si !e agentul care l-a arestat !e +arius Cio-lec= -iul
!ro-esorului Cio-lec de la 6imisoara. +arius trebuia sa !lece cu mine n
9ermania= la nce!utul lui 5ebruarie 1(3(. .e-am dat nt%lnire seara la 9ara de
.ord. /ar n-a mai 0enit. Ce se nt%m!lase< nainte de !lecare= a trecut !e la
+arin Barbulescu= care locuia !e 3trada Cobalcescu. 6ocmai atunci au 0enit
agentii sa-l ridice !e Barbulescu si= odata cu el= a cazut si Cio-lec.
A -ost internat la +iercurea Ciuc si a!oi m!uscat n 3e!tembrie 1(3(.
C%t !ri0este agentii= erau niste amar%ti= recrutati din !lea0a societatii. .-am
nt%lnit nici unul de oarecare nade7de. ,rost !latiti= ca toti -unctionarii rom%ni=
!rigoana contra legionarilor le-a o-erit !rile7ul sa-si rotun7easca 0eniturile. 5ie ca
des!uiau mamele= sotiile si rudeniile celor arestati de bani= n schimbul anumitor
ser0icii= -ie ca !rimeau ;!rime; de la /irectorul 3igurantei c%nd ca!turau 0reun
legionar. 5ara ndoiala ca ;!rimele se urcau simtitor c%nd li se ncredinta
misiunea sa e2ecute anumiti legionari.
#n agent a a0ut sinceritatea sa-mi s!una n-ata= c%nd nu era comisarul n cameraE
;/-le 3ima= ai a0ut noroc. /aca te !rindeam cu doua luni nainte= te omoram;.
A7utorul imediat al lui .ic:i 3te-anescu era comisarul-se- 9eorgescu= care= tocmai
c%nd ma a-lam la 3iguranta= !rimise numirea de Chestor. 1l era se-ul echi!ei
0olante si totdeauna !leca n !ro0incie cu tot stolul de agenti !entru a conduce
cercetarile. Chestorul 9eorgescu !area destinat unei alte cariere= mai !utin
odioase. .u a0ea nimic din ti!ul brutei !olitienesti. 1ra un barbat -rumos= cu
ochii albastri si cu !arul bat%nd n blond.
1ra elegant si manierat. /ar acelasi om angelic= se trans-orma ntr-o -iara n
cursul anchetelor. 5ata i lua un rictus salbatic si cu ochii in7ectati de s%nge se
na!ustea asu!ra bietelor 0ictime= url%nd= n7ur%ndu-le si calc%ndu-le n !icioare.
*a biroul central mai era si comisarul Abramo0ici= un barbat 7o0ial= des!re care
nu am mai auzit nimic deosebit. Am nt%lnit !e acolo si !e 6oni +%nzatu= -ratele
lui .elu +%nzatu= care !area strain de ce se nt%m!la= ne-iind ntrebuintat contra
legionarilor.
*unga imobilizare la 3iguranta a a0ut si un e-ect bun> mi s-au dezum-lat
!icioarele. Acum !uteam calca= -ara sa ma mai doara.
14 D!/armar!a 3i"+o,ari,or
/u!a 0izita lui +oruzo0= .ic:i 3te-anescu ma chema din nou n cabinetul sau=
!un%ndu-mi urmatoarea chestiune.
@ /-le 3ima= ai s!us ca nu 0rei sa dai nici o declaratie de adeziune la regim c%ta
0reme te gasesti n stare de arest si eu am nteles ratiunea acestei hotar%ri.
6rebuie totusi sa -aci ce0a= un gest de buna0ointa= ca sa arati ca ai renuntat la
clandestinitate si terorism si ca esti dis!ui sa te ncadrezi n 0iata !olitica
normala. ntelege si /-ta ca sunt anumite ndoieli= anumite rezistente= care stau
n calea unei ntelegeri. Ce garantii a0em noi ca !un%ndu-te n libertate= nu te 0ei
da iar la -und= cre%nd noi !robleme regimului<
Iata ce ti !ro!un eu si ce te !oate a7uta enorm la clari-icarea situatiei /-tale. /-ta
trebuie sa dezarmezi organizatiile de !istolari. 3e gasesc multe arme n m%na
legionarilor. 4ri= un !istol n m%na cui0a e o tentatie. #n re0ol0er ascuns da
senzatia unei -orte= suger%nd ideea ca se !oate -olosi de el= !entru a -ace o is!ra0a
mare. 1u ti !ro!un sa chemi aici la 3iguranta !e oamenii /-tale de ncredere din
toata tara si sa-i s-atuiesti sa scoata armele ce le au si sa le de!una aici. 3a nu-ti
nchi!ui ca 0reau sa le ntind o cursa= !entru a-ti desco!eri organizatia de
!istolari. .u urmaresc acest lucru. .u li se 0a nt%m!la nimic dec%t socul ce-l 0or
su-eri c%nd 0or -i adusi la Bucuresti= unde se 0or trezi -ata n -ata cu /-ta.
9arantez de libertatea acestor !ersoane si= dim!otri0a= m-as bucura sa-i cunosc
!e acesti temuti dusmani ai regimului ntr-o alta i!ostaza dec%t urmariti si
anchetati= ca sa 0ada ca suntem si noi oameni si rom%ni.
4amenii /-tale nu au de ce sa se teama= !entru ca ne a-lam n !erioada
destinderii. Chiar de cur%nd +a7estatea 3a Regele a semnat un nou decret de
gratiere= eliber%nd o serie de legionari din nchisori.
Cu contactele ce le 0ei a0ea= 0a slabi si tensiunea din tara !ro0ocata de !rinderea
/-tale si a lui ,etrascu. 'or 0edea !rietenii /-tale ca esti 0iu si sanatos si 0or
nceta sa ne trimita scrisori anonime de amenintare.
@ /-le /irector= !ro!unerea /-0oastra nu-mi creaza temeri sau ndoieli ca as -ace
ce0a rau= du!a ce m-ati lamurit asu!ra esentialului. n acest moment !rimeaza
!olitica e2terna si orice rom%n !atriot trebuie sa -ie constient de !rime7diile ce se
!ot abate asu!ra tarii noastre. ,entru aceasta mi-am !us din nou 0iata n 7oc.
/u!a ce mi-ati con-irmat= at%t /-0oastra c%t si +oruzo0= ca Regele 0rea sa
schimbe !olitica e2terna= ndre!t%ndu-se s!re ,uterile A2ei= a cazut obstacolul
!rinci!al din calea unei ntelegeri cu regimul. *egionarii nu !ot -i insensibili la
a!elurile !entru sal0area tarii. Asa am -ost educati. 4rice ne-ar des!arti= !atria
are nt%rziere. /aca gestul ce mi l-ati recomandat !oate ser0i la netezirea unui
acord cu regimul= sunt gata sa sa0%rsesc aceasta actiune.
#n singur lucru 0a cer. /aca legionarii 0or -i adusi la 3iguranta si nt%lnirile mele
cu ei 0or a0ea loc aici= atunci se 0or ntoarce acasa cu im!resia ca ceea ce le-am
s!us eu a -ost smuls sub constr%ngere si nu re!rezinta libera mea con0ingere. 1u
0-as ruga ca ntre0ederile cu camarazii mei sa aiba loc n alta !arte= unde sa nu
traiasca cu senzatia ca eu sunt un !rizonier -ara !utere= iar ei !e !unctul de a -i
din nou arestati. 6rebuie sa le 0orbesc ntr-o alta casa= !entru ca o!eratia sa
reuseasca.
@ Am nteles= /-le 3ima= si sunt acord cu /-ta. ti !un casa mea la dis!ozitie
!entru aceste nt%lniri. Bine nteles= 0ei -i dus acolo si adus na!oi cu agenti. 1u
0oi -i n casa= dar nu 0oi asista la ntre0ederi. 6e a0ertizez nsa sa nu-ti treaca !rin
ca! ca ai !utea -ugi. Casa 0a -i !azita si ai !utea sa -i m!uscat.
+a bucur ca ai nteles c%t e de im!ortant sa dezarmezi !e legionari. 'om
comunica hotar%rea /-tale +inistrului si ,alatului.
Acum /-ta trebuie sa te g%ndesti bine si sa !regatesti o lista de !ersoane !e care
0rei sa le chemi la Bucuresti. .oi 0om tele-ona !olitiilor locale si acestea se 0or
ngri7i sa le aduca ncoace.
ntors n camera= m-am tr%ntit !e !at si am re-lectat. /aca .ic:i 3te-anescu 0oia
sa-mi stoarca numele legionarilor necunoscuti la 3iguranta= nu era ne0oie sa
recurga la aceasta subtilitate.
,utea -olosi ciomagul. /eci= nu e 0orba de asta. 1i 0roiau sa scot miscarea din
clandestinitate. +ai mult dec%t !istoalele legionarilor= ei urmareau sa in-luentez
mentalitatea legionarilor= sa-i con0ing de necesitatea ntelegerii cu regimul si= ca
o !roba a noii lor atitudini= sa de!una armele. 3a trec miscarea= cu alte cu0inte=
de la starea de razboi la starea de !ace.
Am e2aminat cadrele legionare dintara !entru a ntocmi lista ce mi s-a cerut. .u
ma !uteam limita la tineretul decis la actiune= ci trebuia sa !un !e lista si
!ersoane mai n0%rsta= cu in-luenta asu!ra organizatiilor locale= !entru ca numai
acestea !uteau !aci-ica s!iritele. Am ntocmit lista din doua categorii de
!ersoane> studenti legionari= cunoscuti de mine din !rigoana= si !ersonalitati
legionare. ,rimii re!rezentau elementul acti0= dinamic= iar ceilalti se bucurau de
ascendent n organizatie si !uteau m!rastia cu0%ntul meu cu toate garantiile de
e2ecutie.
15 Co$+a&+!,! &. ,!*io$arii
Incontestabil ca !rin acce!tarea o!eratiei de ;dezarmare a !istolarilor; intram
ntr-o noua -aza. ,%na acum nu a0usesem nici o legatura cu e2teriorul= nea0%nd
alti interlocutori dec%t !e .ic:i 3te-anescu= !e +oruzo0 si !e comisarii care ma
!azeau. ,rin natura inter0entiei ce mi se cerea acum= mi se deschidea !oarta s!re
lumea legionara. 5aceam un salt din izolarea n care -usesem tinut !%na atunci n
mediul din a-ara= a0%nd !rile7ul sa transmit legionarilor mesa7ul e2istentei mele.
A0anta7ul era mai mare !entru mine dec%t !entru 3iguranta= deoarece regimul
era !aralizat din cauza situatiei e2terne si nu mai !utea relua !rigoana contra
legionarilor= chiar daca ar -i cunoscut o !arte din organizatia de ;!istolari;= n
tim! ce eu c%stigam un s!ri7in !uternic si nes!erat !rin legaturile ce mi se
o-ereau cu miscarea.
*egionarii care se 0or !erinda !rin -ata mea ca sa ma 0ada si sa ma asculte= se 0or
ntoarce acasa cu o noua s!eranta si 0or crea o stare de agitatie -a0orabile
eliberarii mele= care= 0enind din mai multe !arti si mai multe localitati= 0a a0ea
un !uternic ecou la Bucuresti.
Regimul 0a -i su!us unei !resiuni interne din ce n ce mai accentuate tocmai !rin
contractele ce mi le-a nlesnit= ceea ce ma nde!arta nu numai !osibilitatea
su!rimarii mele= dar i obliga !e conducatori sa se g%ndeasca e-ecti0 la eliberarea
mea.
n 0ederea contactelor mele cu legionarii= mi-am !regatit un mic discurs !e care
l-am re!etat aidoma n toate nt%lnirile. 1ra -oarte im!ortant sa-mi aleg bine
temele ce le 0oi atinge n aceste con0orbiri= !entru a da satis-actie gu0ernului -ara
sa ranesc sensibilitatea legionarilor si tot at%t de necesar era ca aceste teme sa nu
0arieze. 5iecare legionar= ntorc%ndu-se acasa= trebuia sa di-uzeze aceleasi
argumente = deoarece eram sigur ca organele !olitienesti locale 0or retransmite la
Bucuresti starea de s!irit a celor 0azuti de mine si declaratiile lor.
.u am -olosit dec%t un singur limba7= -ara a -ace con-idente nimanui si -ara a
introduce n discutie subntelesuri sau ambiguitati.
/iscursul meu se com!unea din urmatoarele teme care= n ansamblul lor= trebuia
sa con0inga !e legionari ca drumul indicat de mine este bun si n acelasi tim! sa
o-ere si autoritatilor o garantie de buna credinta>
1. Iminenta !rabusire a -rontului -rancez 0a crea o noua situatie n sud-estul
euro!ean care 0a a-ecta si tara noastra.
2. n -ata amenintarii e2terne= trebuie sa renuntam la lu!tele -ratricide !entru a
sal0a hotarele tarii.
3. Regimul este dis!us la o a!ro!iere de ,uterile A2ei= orientare !reconizata de
noi nca de !e tim!ul Ca!itanului= ceea ce usureaza considerabil !osibilitatea
unei ntelegeri cu miscarea.
4. ,rocesul de destindere nce!ut de 0reo c%te0a luni 0a continua= cu conditia ca
si noi sa -acem un e-ort de !aci-icare al s!iritelor.
5. .oua ni se cere de gu0ern sa de!unem armele= ca o do0ada a bunei noastre
0ointe de a renunta la clandestinitate si de a ne integra n 3tat.
". 1u care 0-am condus n !rigoana -ara so0aire tim! de doi ani= 0a cer acum sa
acce!tati aceasta cerere cu seninatate si cu calm. 'a rog sa transmiteti tuturor
legionarilor care stiti ca au arme ca sa 0i le !redea 0oua= !entru ca la r%ndul
0ostru= sa le aduceti la Bucuresti si sa le de!uneti la 3iguranta 3tatului.
$. Am toate garantiile ca nimanui nu i se 0a nt%m!la nimic= din cauza acestei
actiuni. .imeni nu 0a a0ea de su-erit nici o urmarire !olitieneasca sau !enala.
&. Colectarea armelor !osedate de legionari are ca sco! sa creeze un climat de
ncredere ntre autoritati si miscare= !entru ca !rocesul de destindere sa !oata -i
dus !%na la ca!at.
.-am !omenit nimic de situatia mea= de e0entuala mea eliberare= dar toti si-au
dat seama ca !red%nd armele 3igurantei= im!licit ma a7uta si !e mine.
17 C.m ")a #!":a".ra+ o3!ra+ia
n -iecare zi eram dus cu masina la casa lui .ic:i 3te-anescu= unde ma nt%lneam
cu legionarii 0eniti din !ro0incie. 1ra o casa cu eta7= la ca!atul unei strazi= de al
carui nume nu mi aduc aminte.
Cum intrai !e tre!te si intrai n 0estibul= la drea!ta= era un salonas= cu -erestrele
s!re strada. n aceasta camera a0eau loc con0orbirile. .ic:i 3te-anescu ma
nsotea regulat= dar nu asista la discutii= ci aste!ta s-%rsitul lor la eta7ul de sus.
4data terminate aceste ntre0ederi= eram readus la 3iguranta cu acelasi
ceremonial= adica n masina si -lancat de agenti. /e obicei nt%lnirile se
des-asurau dimineata= dar nu e2ista un orar !recis. /e!indea si de ora la care
soseau oamenii din !ro0incie. Adeseori i-am 0azut du!a masa si chiar seara.
,rima reactie a legionarilor c%nd dadeau ochii cu mine era de s!aima= caci nu se
aste!tau sa ma 0ada. C%nd !olitiile locale i anuntau ca trebuie sa !lece imediat la
Bucuresti nsotiti de agenti= erau cu!rinsi de neliniste= caci nu li s!unea !entru ce
sunt chemati. Cum toate e2!erientele de !%na acum cu !olitia i determinau sa -ie
banuitori= ma7oritatea credeau ca s-a nt%m!lat iar ce0a rau= ca sunt chemati sa
dea 0reo declaratie n legatura cu arestarea mea sau !oate chiar sa -ie retinuti= ca
urmare a unui nou 0al de arestari. /ar du!a ce ma 0edeau calm si sur%zator= ntr-
o casa !articulara mobilata cu eleganta= si nu n localul hidos al 3igurantei= !e
care multi l cunosteau= le scadea tensiunea si ma salutau cu bucurie. +a credeau
mort ntre cei 0ii si dintr-un moment ntr-altul aste!tau sa auda ca am -ost
lichidat. .u eram nici mort si nici schingiuit= ci stateam n -ata lor cu aerul meu
din totdeauna. .ic:i 3te-anescu daduse ordin agentilor= nainte de a nce!e ciclul
con-erintelor= sa-mi cum!ere o camasa noua= n locul celei 0echi si murdare= cu
care dormisem no!ti de-a r%ndul= si sa-mi dea hainele la calcat. Costumul de
haine !e care l cum!arasem la Berlin acum era n stare buna si contribuia la
buna mea !rezentare n -ata lor.
ntre0ederile au nce!ut !e la 2& +ai si s-au ncheiat la $ Iunie 1(4). .u !ot sa
nsir aici toate ntre0ederile a0ute. *as de-o !arte !e cei tineri= !e studenti= cu
care ntelegerea era usoara= si ma o!resc asu!ra c%tor0a cazuri di-icile. ,usesem
!e lista si !e a0ocatul +itica ,redescu din Constanta= care -iind mai n 0%rsta= se
bucura de o larga audienta n lumea legionara din /obrogea. Cu ,redescu m-am
nt%lnit de mai multe ori n !rigoana. 1ra bun !rieten cu ,uiu /umitrescu= -ost
secretar !articular al Regelui= si= !rin el= a-lam o multime de stiri din antura7ul
,alatului. Chestorul din Constanta= cunoscut !rin brutalitatea lui= i-a ridicat cu
tot alaiul !olitienesc= ca si cum ar -i -ost 0orba de o arestare. ,e drum +itica
,redescu a !rotestat= s-a zbatut= a ncercat chiar sa sca!e din m%inile agentilor=
strig%ndu-le ca el n-a -acut nimic si unde l duc si de ce l duc.
Agentii se distrau !e socoteala lui= n loc sa-l linisteasca. Credea ca 0a -i m!uscat
unde0a !e drum= ca at%tea 0ictime ne0ino0ate ale regimului. .u s-a linistit dec%t
du!a ce a intrat n casa lui .ic:i 3te-anescu si m-a desco!erit n salonas. +i-a
str%ns m%na cu caldura si a nteles imediat im!ortanta actiunii de dezarmare a
legionarilor !entru soarta mea si !entru ntreaga *egiune.
4 alta !ersoana care a introdus o nota discordanta n relatiile cu 3iguranta a -ost
!ro-esorul Ion ,roto!o!escu de la 6imisoara. 3tiam ca !ro-esorul -usese detinut
cu !rile7ul marilor arestari din /ecembrie 1(3( de la 6imisoara si statuse chiar n
nchisoare multe 0reme. /eci= nu mai a0eam nici un dubiu ca 3iguranta i
cunostea toata acti0itatea lui ;sub0ersi0a;. ntre altele= !ro-esorul ma gazduise n
locuinta lui din 6imisoara= care se a-la la eta7ul ultim al 3colii ,olitehnice= n
trecerea mea de la Bucuresti s!re Iugosla0ia= n 4ctombrie 1(3(. /ar nu era asa.
/esi se desco!erise legaturile lui cu Bucurestii si cu echi!ele care m-au a7utat sa
trec n Banatul s%rbesc= !ro-esorul con0insese ntreaga brigada mobila= n -runte
cu .ic:i 3te-anescu= ca se a-la !e un drum gresit= ca el nu e amestecat n actiunile
ce i se im!uta.
I-a dominat !rin inteligenta lui ascutita si le-a rasturnat toate !robele. ,ro-esorul
,roto!o!escu iesise cu -ata curata din aceasta ancheta si .ic:i 3te-anescu ar -i
ramas cu aceasta im!resie= daca eu nul-as -i !us !e lista.
3iguranta stia ca eu ma ascund la 6imisoara= du!a e0enimentele s%ngeroase din
3e!tembrie 1(3(= si m-a cautat n multe locuri= n a-ara de casa !ro-esorului
,roto!o!escu. .u s-a o!erat nici o descindere la domiciliul lui. .u se !oate
tele-ona la Bucuresti chestorul 9ritta= ca un om de talia lui sa se amestece cu
lumea ;!istolarilor;. Categoria lui sociala l m!iedica sa se coboare at%t de 7os
nc%t sa !artici!e la com!loturi cu in-ractorii 3tatului. ,ro-esorul a !ro-itat de
aceasta !rezumtie -a0orabila= !entru a sca!a tea-ar si ultima ancheta= condusa
direct de .ic:i 3te-anescu.
/u!a ce a !lecat !ro-esorul= m-a chemat .ic:i 3te-anescu la el !entru a-si
e2!rima amaraciunea lui. 1ra indignat si -urios !e !ro-esor.
@ *-am crezut= /-le 3ima= n decursul ultimei mele anchete si l-am absol0it de
orice cul!a. Cu o rara abilitate= s-a strecurat !rin reteaua noastra. Ceea ce m-a
-acut sa-l scot din cauza= a -ost tocmai onorabilitatea !ersoanei lui= -a!tul ca a0ea
un nume la 6imisoara= care-l -acea a!t sa !artici!e la actiuni teroriste... 3i acum=
du!a declaratiile /-tale= ma simt lezat n orgoliul meu de !olitist. Cum am !utut
sa -iu at%t de t%m!it< .u se 0a nt%m!la nimic cu el= a trecut aceasta -aza= dar=
crede-ma= ma simt umilit si o-ensat.
#n al treilea caz care merita sa -ie semnalat este al !ro-esorului Constantin
3toicanescu. ,entru nt%ia oara l-am 0azut si !e +oruzo0 la domiciliul lui .ic:i
3te-anescu= cu !rile7ul acestei nt%lniri.
Ce-o -i caut%nd aici= ma g%ndeam< +oruzo0 si .ic:i 3te-anescu aste!tau la eta7=
n tim! ce !e mine m-a lasat singur cu 3toicanescu. Aduc%ndu-mi aminte de
becul acela din cabinetul lui .ic:i 3te-anescu= care se a!rindea ori de c%te ori
0orbeam cu el= am banuit ca e instalat !e unde0a un micro-on. C%nd 3toicanescu=
ned%ndu-si seama de !rime7die= nce!use sa discute liber= i-am -acut semn sa taca
si am luat -irul con0ersatiei. I-am re!etat ;lectia; si chiar ntr-o -orma mai
accentuata= -ac%nd declaratii de lealitate -ata de Rege. 3toicanescu a continuat !e
acelasi ton= relu%nd aceleasi argumente= adaug%nd ca n misiunile lui la Berlin a
urmarit e2act acelasi lucru= adica crearea unei baze !olitice de ntelegere ntre
miscare si regim. +oruzo0 si .ic:i 3te-anescu= daca ntr-ade0ar au ascultat
con0ersatia= nu !uteau dec%t sa -ie multumiti cu ceea ce auzisera. Con0ersatia
mea cu 3toicanescu au considerat-o= !robabil= un -el de !roba cruciala a
sinceritatii mele.
C%nd am terminat discutia si 3toicanescu se !regatea sa !lece= a!ar +oruzo0 si
.ic:i 3te-anescu n salonas. Atunci 3toicanescu a a0ut o iesire de o sinceritate
temerara= care !e mine m-a s!eriat atunci= dar care s-a ade0erit mai t%rziu a -i
-ost -oarte o!ortuna. 3toicanescu le-a s!us urmatoarele>
@ /omnilor= eu am -ost trimis la Berlin de catre ,alat= res!ecti0 de /-l
#rdareanu= !entru a con0inge gru!ul legionar de acolo sa renunte la o!ozitie si sa
se integreze n !rocesul de destindere.
.-am reusit dec%t !artial. ntre tim!= abia !lecat de-acolo= ?oria 3ima si un gru!
de legionari s-au ntors clandestin n tara si au -ost arestati. .u cunosc moti0ele
lor. Am -ost tot at%t de sur!rins ca si /-0oastra de actiunea lor. /ar ce se
nt%m!la n tara< *egionarii ma acuza acum !e mine ca eu as -i atras n cursa
!entru a -i arestati= deoarece 0enirea lor ncoace s-a nt%m!lat la c%te0a zile du!a
ntoarcerea mea. 3ituatia !entru mine este e2trem de !enibila. /aca i se nt%m!la
ce0a= m-au amenintat ca ma omoara.
.u-mi ram%na altce0a dec%t sa ma sinucid. /e aceea= 0a rog sa re-lectati bine ce
-aceti cu ?oria 3ima. 3a nu ncercati sa rezol0ati cazul sau !rintr-o solutie
!olitieneasca sau 7udiciara= ci sa-i dati o solutie !olitica. Aceasta astea!ta toti
legionarii de la /-0oastra.
.ic:i 3te-anescu si +oruzo0 ascultau ntr-o tacere morm%ntala. 3e uitau la mine=
se uitau la 3toicanescu= si nu scoteau nici un cu0%nt= nici de a!robare si nici de
deza!robare. ntre0ederea luase o ntorsatura dramatica si eu ca sa cobor
tensiunea= mi-am luat ramas bun de la el= s!un%ndu-i c%te0a cu0inte de
ncura7are> ;1i lasa= ca o sa -ie bine;.
/in Buco0ina l-am chemat !e a0ocatul 6urcanu si de la 9alati !e .icolae Ion=
legionari cu care lucrasem n tot cursul !rigoanei. Ast-el= r%nd !e r%nd= cu
a7utorul acestor !elerini la Bucuresti a !utut a7unge cu0%ntul meu !%na la cele
mai nde!artate organizatii.
nt%lnirile cu legionarii au dat roade. R%nd !e r%nd au -ost de!use la 3iguranta
arme si grenade culese de la legionari= iar .ic:i 3te-anescu nregistra cu
satis-actie succesul o!eratiei de ;dezarmare a !istolarilor;. #nii camarazi chemati
de mine nu a0eau arme= dar totusi ca sa !oata ras!unde chemarii mele= si
!rocurau re0ol0ere si le de!uneau cu solemnitate la 3iguranta. n schimb alti
legionari= cum au -ost cei din ,raho0a= au !redat numai o !arte din ele= retin%nd
!e celelalte !entru cine stie ce ne0oi 0iitoare.
n ultimele zile= o!eratie de de!unere a armelor se trans-ormase n rutina. 1u
continuam cu acelasi zel sa !redic actiunea de dezarmare. /ar 0edeam ca .ic:i
3te-anescu numai era interesat n acelasi grad n succesul ei. Relatiile mele cu
3iguranta intrase ntr-o -aza noua> -aza !olitica.
18 Fa/a 3o,i+i&a
3tirile ce le !rimeau Regele si antura7ul lui de !e -rontul de 0est erau din ce n ce
mai gra0e. 4-ensi0a germana se des-asura irezistibil= iar armata -ranceza nu mai
a0ea nici unitate de comanda si nici 0ointa de lu!ta. Ca!itularea era a!roa!e. *a 1
Iunie 1(4)= Regele substituie la 12terne !e 9rigore 9a-encu cu Ion 9igurtu=
cunoscutul industrias= directorul general al 3ocietatii ;+ica; de la Brad=
considerat a -i om de drea!ta. ,rin numirea lui 9igurtu= Regele 0oia sa marcheze
noua orientare a tarii. 1ra un gest de ca!tare a buna0ointei Berlinului= de care
de!indea acum soarta tarii noastre.
6ot at%t de urgent se !unea si !roblema miscarii legionare= care re!rezenta !iesa-
cheie n relatiile cu A2a.
1a trebuia nglobata n !rocesul !olitic intern si e2tern= daca Regele 0oia sa se
!rezinte ntr-o lumina -a0orabila la Berlin. 10enimentele l constr%ngeau sa
a7unga grabnic si la o rezol0are a cazului meu= care nu !utea -i se!arat de rolul ce
i se rezer0a miscarii n noua con7unctura. Iata cum= !aralel cu o!eratia de
dezarmare a legionarilor= du!a 1 Iunie= 3iguranta= cu a!robarea ,alatului= m-a
su!us la o noua !roba= de sondare a o!iniilor mele !olitice asu!ra unor e0entuale
re-orme n structura regimului. Asa se e2!lica ca n ultimul tim! le-a scazut
interesul !entru str%ngerea armelor si s-au concentrat n domeniul !olitic.
ntr-o zi sunt din nou n cabinetul lui .ic:i 3te-anescu= unde ma nt%m!ina
radios +oruzo0>
@ 1i= ai 0azut /-le 3ima= ca mergem s!re A2a< Ai citit n ziare de schimbarea lui
9a-encu cu 9igurtu< Ce s!ui< BAgentii ma lasau sa ma uit !rin gazetele lorD.
@ 1 un act -olositor tarii= /-le +oruzo0. 1 un !rim !as= care s!er sa duca la
integrarea Rom%niei n A2a. Cu c%t se 0a -ace mai re!ede cu at%t mai bine.
Iminenta !rabusire a 5rantei 0a crea un gol n sud-estul euro!ean= de care 0or
!ro-ita 0ecinii. 'edeti ca toate aliantele Rom%niei= !e care s-a s!ri7init !%na acum
!olitica noastra e2terna= au sarit n aer= cum am !re0azut noi.
/-le 3ima= uite de ce am 0enit acum. .e-ar interesa sa stim cum ai 0edea /-ta
!artici!area miscarii legionare la 0iata !olitica a tarii<
n ce conditii s-ar !utea -ace trecerea de la actualul stadiu de destindere la o
colaborare a legionarilor cu Regele<
.u e destul sa ne orientam s!re A2a= ci trebuie sa se stie la Berlin ca toate -ortele
nationale -ac bloc n 7urul Regelui.
@ 'a e2!un !unctul meu de 0edere cu toata sinceritatea= dar !resu!un ca nu 0reti
du!a aceea sa-mi cereti o declaratie n acest sens= care sa -ie data !ublicitatii.
n acest moment inter0ine .ic:i 3te-anescu>
@ /-le +oruzo0= /-l 3ima mi-a s!us din !rimul moment ca !re-era sa -ie
m!uscat dec%t sa semneze declaratii de adeziune la regim n starea n care se
gaseste. 3i eu sunt de aceeasi !arere. ?oria 3ima= sau iese de aici cu -runtea sus=
-ara a i se cere nici o claudicatieL= sau terminam cu el. Altminteri nici nu !oate -i
de -olos actiunii !roiectate.
@ /-le 3ima= sunt de !arerea lui .ic:i 3te-anescu. 5ii linistit ca nu ti 0om im!une
nici un act de ca!itulare care sa te com!romita n -ata camarazilor /-tale.
'rem sa cunoastem conce!tia /-tale asu!ra !roblemelor actuale ale 3tatului
Rom%n. Cum 0ezi /-ta integrarea legionarilor n 3tat= !entru a ne !rezenta la
Berlin ca un bloc n 7urul Regelui<
@ /omnilor= trebuie sa !lecam de la o !remisa in0ariabila= regimul= care nu !oate
-i schimbat.
+aiestatea 3a Regele nu !oate renunta la regimul autoritar de gu0ernare. Ar -i
absurd sa cerem noi acum ntoarcerea la sistemul democratic de gu0ernare=
las%ndu-i-se si miscarii libertatea ca sa se !oata !rezenta n alegere. 3tim ca acest
lucru nu se !oate.
,roblema care se !une este ce modi-icari= ce re-orme se !ot introduce n regim=
!entru a-l -ace 0iabil= !entru a-l scoate din situatia actuala de di0ort cu natia. Ce
trebuie sa -acem !entru a ca!ta ncrederea maselor !o!ulare<
6rebuie sa se dea o satis-actie tarii= -ara sa se a-ecteze esenta regimului. 6rebuie
sa se creeze un nou !artid n locul ;5rontului Renasterii;= care !rea mult
aminteste !e Armand Calinescu si e!oca lui si care este un schelet -ara 0iata=
a0%nd o e2istenta !ur birocratica. ,ro!un asadar sa se n-iinteze un nou !artid= a
carui osatura sa -ie miscarea= dar n care sa !oata intra si elemente din toate
!artidele de drea!ta.
/e ce trebuie aleasa miscarea ca baza a noului !artid< ,entru ca e gru!area care
actualmente se bucura de cea mai mare !o!ularitate n tara. n organizatiile
7udetene !ot -igura alaturi de legionari= 0aidisti= cuzisti si re!rezentanti ai altor
-ormatiuni nationaliste.
Binenteles= !ersoane necom!romise n scandaluri !ublice sau n !rigoana contra
legionarilor. n modul acesta= n -iecare 7udet 0a -igura o -alanga de oameni de o
conduita ire!rosabila= care 0a crea o e2celenta im!resie n masele !o!ulare. 6ara
0a simti ca s-a schimbat ce0a= ca s-a !rimenit 0iata !olitica= ca oamenii !e care i
iubesc sunt n -runtea treburilor administrati0e si ca Regele nu mai e !rizonierul
unei clici= ci e dis!us sa coboare n !o!or si sa-i asculte necazurile.
.u !ot sa intre n noua gru!are membri ai !artidelor liberal si national-taranist=
nu numai !entru ca nu sunt agreati de Rege= dar si !entru ca linia lor de !olitica
e2terna ar constitui un obstacol n calea unei a!ro!ieri de Roma si Berlin. 1i nu
!ot aduce nici un ser0iciu tarii n actualele m!re7urari.
6rebuie sa se renunte si la uni-orma ;5rontului Renasterii;. .oul !artid trebuie
sa se !rezinte n -ata tarii cu o noua uni-orma si cu noi semne distincti0e.
n momentul !roclamarii noului !artid de +a7estatea 3a Regele= nu ar -i
recomandabil sa se mai recurga la interdictii= amenint%ndu-se !o!ulatia cu
urmariri si !rocese.
.oul !artid nu are ne0oie de codul !enal= deoarece !o!orul nsusi= !rin
adeziunea lui masi0a= 0a constitui cel mai sigur scut al lui.
@ /-le 3ima= mi ras!unde +oruzo0= e2!unerea /-tale este rezol0abila= !entru ca
nu ceri im!osibilul= zdruncinarea !ozitiei Regelui. +i-era teama sa nu o iei razna.
/-ta !reconizezi re-orme n cadrul regimului. Iata un -a!t -undamental care ne
intereseaza !e toti. 1senta regimului este sal0ata.
6e-as ruga sa -aci o nota din ideile acestea= !entru a o-eri -orurilor su!erioare un
tablou e2act al g%ndirii /-tale.
(9 "i :a&! a3ari+ia G!$!ra,., Coroama
*a c%te0a zile du!a coloc0iul !olitic cu +oruzo0= ma astea!ta o noua sur!riza. mi
comunica .ic:i 3te-anescu ca n seara aceea 0oi merge la el acasa= unde ma 0oi
nt%lni cu o !ersoana cunoscuta= a carei re0edere mi 0a -ace !lacere.
3eara am -ost luat n masina de .ic:i 3te-anescu= n care eram singuri cu so-erul.
Cei doi agenti de !aza dis!arusera. 1ra semnul ncrederii ce mi se acorda acum=
nemaitem%ndu-se ca as !utea e0ada.
A7uns la casa lui .ic:i 3te-anescu= nu mai sunt ndre!tat s!re salonasul unde se
tineau ntre0ederile cu legionarii= ci sunt in0itat sa urc la eta7= !e o scara
interioara= unde se deschidea o su-ragerie lunga si mobilata lu2os. n -und era o
masa aran7ata !entru cina= cu tac%muri si !ahare. ,e cine desco!ar n su-ragerie=
st%nd n !icioare< ,e +oruzo0 discut%nd cu un o-iter de rang su!erior= n care
recunosc imediat !e 9eneralul Coroama. *-am salutat cu caldura si a!oi am -ost
in0itat de am-itrion sa ma asez la masa. +i s-a indicat locul de onoare= a0%nd la
drea!ta mea !e 9eneral= la st%nga !e .ic:i 3te-anescu si n -ata !e +oruzo0.
9eneralul Coroama era originar din ,iatra .eamt si ruda nde!artata cu
Ca!itanul @ -a!t care era ignorat la ,alat. /istins o-iter al armatei rom%ne= i se
ncredintase comanda /i0iziei de 9arda= un !ost de mare im!ortanta= caci era
ras!unzator de !aza si 0iata Regelui. 9eneralul Coroama se bucura de ncrederea
3u0eranului si era bun !rieten si cu +oruzo0. 5acusem cunostinta cu 9eneralul
!rin mi7locirea lui .icolae 3marandescu de la Centru si= n cursul !rigoanei= n
lunile 4ctombrie si .oiembrie 1(3&= l-am 0izitat de c%te0a ori. *-am rugat din
!artea Comandamentului *egionar sa inter0ina la ,alat !entru a m!iedica
!lanul urzit de Armand Calinescu de a asasina !e Ca!itan= des!re ale carui
intentii criminale circulau cele mai alarmante z0onuri de atunci. 9eneralul
Coroama mi-a !romis ca 0a 0orbi cu oameni din antura7ul Regelui= s-atuindu-i sa
nu -aca acest !as -unest. /ar in-luenta lui era limitata la ,alat= ne-iind om !olitic=
ci o-iter de cariera. /u!a uciderea Ca!itanului= nu l-am mai 0azut.
nt%lnirea din seara aceea a -ost !rile7uita -ara ndoiala de -a!tul ca i
comunicasem lui .ic:i 3te-anescu de nt%lnirile mele cu 9eneralul Coroama din
tim!ul !rigoanei. Ce urmareau cu aceasta masa< 3a-mi arate ca m-au scos din
carantina !olitieneasca si ca am c%stigat rang !olitic. /ar nt%lnirea mai a0ea si
un alt sco!> sa ma su!una unui nou e2amen re-eritor la intentiile si !lanurile
mele !entru e0entualitatea ca 0oi -i !us n libertate. 9eneralul Coroama -usese
!regatit ca sa reia -irul con0ersatiei a0ute cu +oruzo0 si 0enise cu un -el de
chestionar.
A -ost o masa mbelsugata= cu 0in turnat n !ahare de cristal. Atmos-era se
ncalzise= dis!ar%nd relatiile dintre temnicer si arestat. 'orbeam dega7at= ca ntre
0echi cunostinte. /in !ri0ire simteam ca 9eneralul Coroama era aliatul meu si ca
ra!ortul lui la ,alat 0a -i -a0orabil.
5ara a-mi !ierde nici o cli!a luciditatea= desi am nchinat c%te0a !ahare cu
comesenii= am ras!uns ntrebarilor !use de 9eneral cu !recizie si claritate.
Con0ersatia s-a sucit si s-a rasucit n 7urul noului !artid !ro!us de mine.
Ideea !area ca a trezit interes la ,alat si 9eneralul Coroama -usese trimis ca sa
-aca o noua ncercare. +i-a !us mai multe chestiuni= din care am dedus ca
cunostea discutiile anterioare a0ute cu +oruzo0>
@ /e ce este necesara dizol0area ;5rontului Renasterii;<
@ Cine sa !roclame noul !artid<
@ Ce ecou !oate trezi n !o!or<
@ Cum 0a !rimi Berlinul noua -ormatie<
*e-am e2!licat ca dizol0area ;5rontului Renasterii; si substituirea lui cu un nou
!artid este o concesiune minima si indis!ensabila !entru a m!aca tara cu
Regele. 1 un balast care trebuie az0%rlit !este bord= !entru a elimina odata cu el
e!oca lui Armand Calinescu. .oul !artid 0a -i tot o creatie a Regelui si 0a -i
!roclamat tot de 3u0eran= iar c%t !ri0este adeziunile= odata miscarea legionara
c%stigata= 0a dis!une din !rimul moment de o solida baza !o!ulara. 5ara ndoiala
ca un nou !artid= n care miscarea legionara se 0a ncadra masi0= 0a -i !rimit la
Berlin= nlesnind intrarea noastra n A2a. C%t !ri0este denumirea noului !artid=
nu e o chestiune at%t de usoara. 6rebuie gasit un nume care sa aiba rezonanta
nationala.
Atunci am nce!ut cu totii sa cautam un nume !otri0it. 5iecare az0%rlea o idee=
!%na ce 9eneralul Coroama rosteste ;5rontul .atiunii;. A -ost ca o re0elatie. 6oti
am cazut de acord ca e cea mai buna -ormula.
5iind ;-ront;= aducea aminte de ;5rontul Renasterii;= ne!roduc%ndu-se o ru!tura=
dar -iind un ;-ront al natiunii;= se s!eci-ica identitatea lui cu natiunea si
re!rezentarea ntregii natiuni n s%nul lui= nu ca 0echiul -ront care era un titlu
-ara aco!erire.
/u!a ce am ncheiat discutia !olitica si masa se a!ro!ia de s-%rsit= 9eneralul
Coroama mi az0%rle chestiunea 1lenei *u!escu.
@ Cunosti relatiile matrimoniale ale Regelui si legatura lui cu /oamna *u!escu.
Cum !ri0esti aceasta legatura<
.ic:i 3te-anescu si +oruzo0 ascultau ncordati. 5ara a-mi lua macar un minut de
meditatie= i-am ras!uns n modul cel mai natural>
@ /aca /oamna *u!escu nu se amesteca n a-acerile 3tatului= e o chestiune
!articulara a Regelui.
Au ramas multumiti de ras!unsul meu. .e-am des!artit n mi7locul unei mari
animatii si cu s!eranta unei !ro2ime dezlegari a cazului meu.
10ident nu mi-a cazut bine c%nd din acest cadru de 0iata ci0ilizata= am a7uns iar
n camera de la 3iguranta= unde ma aste!tau cerberii mei de !aza. Am obser0at
nsa ca din acea seara nu mi-au mai !us lanturile la m%ini si la !icioare.
(1 Mom!$+! #! +!$"i.$!
.u trebuie sa ne nchi!uim ca relatiile mele cu 3iguranta s-au dez0oltat ntr-un
sens ascendent continuu= !%na ce s-au ncheiat cu ;ha!!O end;-ul eliberarii mele.
n cursul acestor con-runtari a!roa!e zilnice cu acei ce dis!uneau de soarta mea=
au inter0enit si momente de tensiune care !uteau anula a0anta7ele acumulate
anterior si !uteau duce la un rezultat diametral o!us> su!rimarea mea.
n tot tim!ul !uteam sa cad de-initi0= du!a cum !uteam sa ma urc !e culme.
n cadrul regimului= e2istau si -orte care se o!uneau eliberarii mele si a0ertizau
,alatul de consecinte. 9ru!ul de la ,re-ectura de ,olitie= n -runte cu 9abriel
+arinescu= consiliau !e Rege sa ntrebuinteze m%na dura. Aceeasi atmos-era
domnea la Ins!ectoratul de 8andarmi= unde amintirea crimelor sa0%rsite i
ns!aim%nta. 3e-ul gu0ernului= 9heorghe 6atarascu era nclinat la concesiuni= n
tim! ce +inistrul de Interne= 9helmegeanu= rezista sugestiilor 3igurantei=
re-uz%nd sa-si asume ras!underea.
nce!use ;dezghetul; si eram cam !e la mi7locul o!eratiei de ;dezarmare a
legionarilor;= n !rimele zile ale lunii Iunie= c%nd a!are la 3iguranta un maior de
7andarmi !entru a -ace ins!ectia de rutina. ,aza e2terna a cladirii o a0eau
7andarmii.
A-l%nd maiorul ca sunt tinut ntr-o camera la eta7= da ordin sa -iu cobor%t la
celulele de la !arter= detinerea mea acolo -iind contra regulamentului. 1ra !e la
amiaza= c%nd cei doi agenti de !aza ma iau de subtiori= ma mbr%ncesc !e tre!te=
tra0ersez curtea si du!a ce !atrund !rintr-un coridor ntunecos= sunt m!ins ntr-
o celula.
Agentii de !aza simtind ca s-a schimbat ce0a n tratamentul meu= s-au !urtat cu
brutalitate. Citeam n ochii lor -ioroasa !ornire sa se na!usteasca asu!ra mea si
sa-mi administreze stiinta lor de schingiuitori. Asa am stat !%na a doua zi= -ara sa
0ad !e nimeni si -ara sa mai -iu chemat de .ic:i 3te-anescu sau sa -iu dus la casa
lui= !entru a ma nt%lni cu alti legionari. ,arca cazuse o cortina de -ier ntre mine
si !rimele -iguri ale 3igurantei. +a aste!tam la mai rau= ca dintr-un moment ntr-
altul sa -iu urcat ntr-o masina cu directia s!re crematoriu= cum s-a nt%m!lat cu
at%tia legionari.
n seara celei de-a doua zi mi-am luat inima n dinti si i-am s!us comisarului de
ser0iciu ca 0reau sa 0ad !e /irector. /u!a o 7umatate de ora sunt chemat sus. +a
!rimeste .ic:i 3te-anescu. +-am !l%ns de schimbarea de tratament>
@ 'edeti= /-le /irector= eu am ne0oie de o anumita energie ca sa con0ing at%ta
lume cu care 0in n contact. 4ri= daca sunt tinut n conditiile acestea= sub !ri0irile
dusmanoase ale agentilor= mi !ierd ncrederea n rostul anga7amentului ce mi l-
am luat. +a -ace sa banuiesc ca dezarmarea legionarilor nu ser0este dec%t la
desco!erirea lor. .u nteleg de ce am -ost cobor%t la celular.
@ .u= /-le 3ima= nu este nimic. A 0enit un t%m!it de maior de la Ins!ectoratul de
8andarmi si a 0oit sa -aca ordine. Chiar asta seara 0ei -i adus n camera de sus= de
asta data !urt%ndu-se cu mai multa amabilitate. Acest incident a!lanat=
ntre0ederile cu legionarii si-au reluat cursul normal= termin%ndu-se n $ Iunie.
Am re-lectat asu!ra celor nt%m!late si am a7uns la concluzia ca .ic:i 3te-anescu
nu s!unea ade0arul= ca se !etrecuse ce0a la un ni0el mai nalt= o ne!otri0ire de
!areri= si a n0ins momentan linia dura. Ca urmare a acestei contro0erse= am
su-erit si eu consecintele.
#n al doilea moment critic s-a i0it cu !rile7ul lui & Iunie. Autoritatile a-lasera ca
legionarii ar !regati un atentat contra Regelui= c%nd acesta se 0a duce= ca n toti
anii= la 3tadionul de 1ducatie 5izica din /ealul 3!irei= !entru a !rimi omagiul
stra7erilor. n du!a masa de $ Iunie= m-a chemat .ic:i 3te-anescu n biroul lui>
@ /-le 3ima= se z0oneste de un atentat ce s-ar !regati de legionari contra Regelui.
Atentatul nu 0a reusi= chiar daca s-ar ncerca ce0a= dar 0iata /-tale e n !ericol.
Chema !e cine crezi si comunica n a-ara sa nu se nt%m!le nici cea mai mica
dezordine.
@ /-le /irector= 0a rog sa -iti linistit. *egionarii nu 0or ntre!rinde nimic. /ar mi-
e teama de altce0a= de 0reun agent !ro0ocator= care sa az0%rle n calea cortegiului
0reo !etarda. 5iti atenti= 0a rog= mai ales asu!ra comisarului '%r-ureanu de la
,re-ectura de ,olitie. 3titi ca la ,re-ectura de ,olitie domneste o alta atmos-era
dec%t la 3iguranta. n orice caz= dati-mi 0oie sa chem !e cine0a de la studenti= ca
sa-i s!un sa se -ereasca de agenti !ro0ocatori.
n aceeasi seara= a -ost adus la 3iguranta 1ugen .ecrelescu= care condusese n
!rigoana studentimea de la Bucuresti. I-am s!us sa 0egheze ca nu cum0a sa se
in-iltreze agenti !ro0ocatori !rintre ei si mai ales sa nu asculte de nici o sugestie
ce-ar 0eni de la '%r-ureanu= care e comisar la ,re-ectura de ,olitie.
n dimineata de & Iunie= 3iguranta !arca era asediata. +iscari n curte. ,aza
7andarmilor se dublase. Comisarii si agentii umblau agitati. +ie mi s-a !us din
nou lanturile la !icioare si am -ost tr%ntit !e !at. Comisarul de ser0iciu abia
schimba o 0orba cu mine. /intr-un moment ntr-altul aste!tau sa !rimeasca 0reo
stire gra0a.
Aceasta stare de tensiune s-a mentinut !%na !e la ora doua du!a masa. Atunci
comisarul Cristescu mi-a comunicat ca serbarea de & Iunie a decurs -ara
incidente. Imediat masurile de !aza s-au mbl%nzit si 3iguranta si-a reluat
as!ectul normal. ,arca rasu-lau usurati si comisarii.
(( D!"3r! 3!rma$!$+!,! S+a+.,.i
/u!a & Iunie a trium-at de-initi0 linia moderata n s-erele ,alatului. 3e 0orbea de
eliberarea mea ca de o chestiune acce!tata si iminenta. ,aza slabise simtitor= iar
comisarii si agentii se !urtau cu mine e2trem de !rietenos. 5iecare cauta sa-si
7usti-ice trecutul= ca si cum eu as -i -ost !ersoana de care de!indea 0iitorul lor. .u
ei i-au batut !e legionari= ci cei de la !re-ectura si 8andarmerie. ;*a noi nu se
bate;. 3e bucurau de normalizarea situatiei interne si s!erau ca niciodata sa nu
mai -ie !usi n situatia sa mai urmareasca !e legionari. ;1i= ce 0rei /omnule=
s%ngele a!a nu se -aceE suntem rom%ni cu totii;. 5ireste ca nici eu nu ma lasam
mai !re7os= laud%nd !e /irectorul 3igurantei= !entru 0iziunea lui !olitica si
!entru corectitudinea cu care am -ost tratat. ;3!er ca !e 0iitor sa nu ne mai
ciocnim si sa colaboram cu totii !entru binele ,atriei;.
.ic:i 3te-anescu era cordial si multumit. Acea at%ta ncredere n mine nc%t odata
sau de doua ori ne-am !limbat singuri !e strazile din 7urul casei lui= las%nd
masina n urma. A0%nd o in-ectie la o masea= m-a dus imediat la ser0iciul de
dentistica de la Ins!ectoratul de 8andarmi= zic%nd-mi> ;/oamne -ereste= sa nu ti
se nt%m!le ce0a si a!oi sa zica legionarii ca te-am omor%t;.
Ce-am retinut din con0ersatiile a0ute cu .ic:i 3te-anescu du!a & Iunie a -ost
e2istenta n regim a unor ;!ermanente ale 3tatului;. Asu!ra acestei teme a
re0enit de c%te0a ori.
@ /-le 3ima= 0ei -i eliberat du!a toate !robabilitatile. 'ei lua contact cu oamenii
din 7urul Regelui. /ar trebuie sa sti sa te orientezi= s!re binele /-tale. n cadrul
regimului= trebuie sa distingi ntre !ermanentele 3tatului si !ersonalul !olitic
-lotant= de care se ser0este regimul.
,ermanentele 3tatului decid de !olitica tarii= de chemarea gu0ernelor= de
numirile de ministri si de toate -unctiunile im!ortante. Acesti oameni 0in si
!leaca du!a necesitati= dar !ermanentele 3tatului ram%n.
.iciodata nu mi-a destainuit cine -ace !arte din acest cadru imutabil al 3tatului=
de care de!indea ntreg angrena7ul lui. +-a lasat sa identi-ic singur !e acesti
st%l!i ai regimului.
/in -elul cum mi 0orbea= am dedus ca +oruzo0 era unul dintre acesti -a0oriti.
5ireste ca a!artineau !ermanentelor 3tatului Regele= se-ul sistemului= a!oi
#rdareanu= +inistrul ,alatului= si a!oi= -ara ndoiala= 1lena *u!escu.
@ /-le 3ima= mi-a s!us tot n aceste zile .ic:i 3te-anescu= 0ei 0edea !e
9helmegeanu. 6rebuie sa i s!ui ca detinerea /-tale la 3iguranta nu mai are nici
un rost= deoarece s-au clari-icat toate !roblemele n discutie si situatia !olitica
interna si e2terna reclama sa intram ntr-o -aza de unitate nationala.
Acum= ti s!un /-tale= 9helmegeanu desi +inistru de Interne= nu mai are mult de
s!us= caci nu a!artine !ermanentelor 3tatului.
3unt altii care decid. /ar e o -ormalitate care trebuie nde!linita.
Am tras concluzia ca ntreg gu0ernul nu !rea a0ea mult de s!us si ca toate
a-acerile 3tatului se conduceau direct de la ,alat.
ma g%ndeam cu mila la biata tara= a carei soarta se 7uca n budoarul 1lenei
*u!escu...
(- Di$ $o. %$ :a+a ,.i G'!,m!*!a$.
n 12 Iunie= doi agenti m-au condus cu masina !%na la domiciliul !articular al lui
9helmegeanu. +-au introdus n biblioteca lui= iar ei s-au retras= aste!t%nd
unde0a a-ara.
,este !utin tim! intra 9helmegeanu. Cu un sur%s -ortat mi ntinde m%na. 1ra
0izibil 7enat de 0iolenta scena ce mi-o -acuse la !rima noastra nt%lnire ce-o
a0usesem la Ins!ectoratul de 8andarmi. +i-a -acut semn sa ma asez n -ata lui la
birou si a!oi a nce!ut sa-mi 0orbeasca>
@ /-le 3ima= de la nt%ia noastra ntre0edere e0enimentele s-au !reci!itat n asa
masura nc%t este ne0oie de o mare ntele!ciune din !artea tuturor !entru a sal0a
tara din !rime7die. +a7estatea 3a Regele este gata sa 0a ntinda m%na= dar eu= ca
ministru de interne= am o mare ras!undere si as 0rea sa a-lu nca odata de la /-ta
ce garantii ne dai ca odata liber= 0ei colabora leal cu regimul si nu te 0ei ntoarce
n clandestinitate si la terorism.
@ /-le +inistru= de la !rima noastra nt%lnire= ati a-lat !entru ce am 0enit> sa -ac
orice !entru a m!iedica intrarea Rom%niei n razboi contra ,uterilor A2ei= cum
0oia Armand Calinescu. C%nd 0-am 0azut nt%ia oara= nu se stia care 0a -i s-%rsitul
cam!aniei din 5ranta. Astazi 0ede oricine -orta armatei germane si ca temerile
noastre erau reale. 6recerea Rom%niei n tabara ostila a ,uterilor A2ei ar -i -ost
un act de sinucidere. /eci= nu mai e tim! de !ierdut !entru a recu!era ncrederea
Berlinului si a Romei.
Acest obstacol dintre noi a cazut acum= deoarece nsusi +a7estatea 3a Regele=
!rin numirea lui 9igurtu la 12terne= a aratat ca se orienteaza n aceeasi directie.
6rebuie sa alegem ntre 9ermania si Rusia= si nu !utem merge cu Rusia. Asta nu
o !oate conce!e nimeni.
.oi !utem -i acuzati de multe !acate= dar nu de li!sa de !atriotism. 6ocmai
!atriotismul nostru ne obliga acum= ca o datorie gra0a de constiinta ca= trec%nd
!este tot ce a -ost= sa -acem un -ront intern !uternic !entru a rezista amenintarii
e2terne.
5ara ndoiala= /-0oastra cunoasteti discutiile ce le-am a0ut cu /omnii .ic:i
3te-anescu= +oruzo0 si cu 9eneralul Coroama. *e-am s!us conditiile n care eu
0ad !osibila o colaborare a miscarii cu regimul= ce modi-icari trebuie sa su-ere
regimul !entru a-l -ace accesibil tineretului legionar. .u numai ca nu urmaresc
slabirea !ozitiei +a7estatii 3ale Regelui= ci= dim!otri0a= ntarirea 6ronului= !rin
introducerea s%ngelui !roas!at al tineretului n arterele regimului.
1u consider ca detentiunea mea la 3iguranta nu mai are nici un rost= du!a ce
!unctele !rinci!ale ale unei !osibile colaborari cu regimul au -ost clari-icate n
numeroase discutii. 4rice zi !ierduta n care nu se !rocedeaza la modi-icarea
dis!oziti0ului !olitic intern si e2tern= !entru a-l ada!ta noilor m!re7urari=
mareste !rime7dia !entru tara. /e aceea= 0a rog sa dis!uneti sa -iu !us n
libertate !entru a o-eri +a7estatii 3ale Regele s!ri7inul meu n acest moment
critic !entru tara.
@ /-le 3ima= eu nu decid n ultima instanta= dar 0oi ra!orta +a7estatii 3ale
Regelui declaratiile /-tale. /-ta stii ca de c%nd am 0enit eu la Interne= situatia
miscarii s-a schimbat. Am -ost unul dintre !romotorii destinderii si m-as bucura
ca si cazul /-tale sa se rezol0e -a0orabil= !entru a !utea termina odata cu aceasta
chestiune s!inoasa si a ne !utea consacra n liniste !roblemelor de !olitica
e2terna.
(1 U$ .,+im m!"a*!r a, Pa,a+.,.i: Ur#ar!a$.
A doua zi= 13 Iunie= sunt din nou dus la 9helmegeanu !entru o ntre0edere
im!ortanta. .ic:i 3te-anescu nu ma nsoteste. .umai agentii sunt cu mine.
+ai nt%i a!are 9helmegeanu= care mi comunica= solemn si gra0= ca 0oi a0ea
onoarea sa stau de 0orba cu +inistrul ,alatului= /-l #rdareanu. mi dau seama
de im!ortanta momentului. /e im!resia cu care 0a !leca de la aceasta nt%lnire
de!inde soarta mea. 1l are !uterea ca sa anuleze toata seria de re-erate bune ce
le-a !rimit ,alatul !%na acum= daca si-ar -orma o o!inie contrara.
9helmegeanu l introduce !e #rdareanu si a!oi se retrage. Ram%n singur cu
+inistrul ,alatului. 3tau n !icioare aste!t%nd sa-mi s!una n cu0%nt. .u se
aseaza la birou= ci mi -ace un semn sa iau loc !e un scaun= a!roa!e de el. ,are ca
ar 0rea sa ru!a !rotocolul= micsor%nd distantele ce ne se!ara. 1 un barbat z0elt si
de n-atisare !lacuta. 4 !ri0ire ca!ti0anta. 4 0oce cati-elata. +a simt stimulat de
!rezenta lui si mi !ierd s-iala inerenta situatiei mele. Ce deosebire de
9helmegeanu= care si la ultima nt%lnire !astra acelasi ton rece si autoritar.
@ /-le 3ima= suntem n !rea7ma unei decizii gra0e. +a7estatea 3a este dis!us sa
o-ere tineretului legionar o!ortunitatea sa se a-irme n 0iata !olitica. +a7estatea
3a iubeste tineretul si 0-a a!arat c%t a !utut. /ar au inter0enit anumite situatii
c%nd nu s-a mai !utut o!une acelora care reclamau masuri energice.
@ /-le +inistru= stiu ca sunteti arti-iciul !rinci!al al destinderii. +i-au con-irmat-
o camarazii ce-au 0enit la Berlin. 3tiu ca si n chestiunea mea= care a com!licat
relatiile anterioare= 0-ati ins!irat din acelasi s!irit larg si generos.
Cred ca ntelegerea s-ar -i !utut realiza mai de mult= nca de !e 0remea lui
Corneliu Codreanu= daca nu ne-ar -i -ost taiate contractele cu ,alatul de !ersoane
interesate sa le m!iedice.
/ar acum= greaua situatie a tarii reclama o str%ngere a r%ndurilor si 0a rog sa
contati !e lealitatea mea n toate actiunile ce le 0a ntre!rinde +a7estatea 3a
!entru a redresa !ozitia internationala a Rom%niei.
@ /-le 3ima= legionarii !ot aduce un im!ortant a!ort= n actualele m!re7urari=
!entru sal0area tarii si a 6ronului. .u as dori totusi sa regret 0reodata eliberarea
/-tale.
@ /-le +inistru= nu 0eti regreta niciodata. 1u mi mentin anga7amentele luate.
/ar 0a rog si !e /-0oastra sa ntre!rindeti toti !asii necesari si c%t mai n graba
!entru a nlesni integrarea Rom%niei n A2a. 3unteti in-ormat de conce!tia mea
de !olitica interna si e2terna si nu aste!t dec%t momentul c%nd= odata liber= sa
!ot lucra cu tot elanul !entru a!licarea acestor acorduri.
ntre0ederea nu a durat mai mult de un s-ert de ora si am a0ut im!resia ca
#rdareanu s-a des!artit de mine cu hotar%rea sa sustina n -ata Regelui
!ro!unerea de eliberarea a mea.
(2 $ ,i0!r+a+!
n aceeasi zi c%nd l-am 0azut !e #rdareanu= 13 Iunie 1(4)= seara= la ora (= am -ost
chemat de .ic:i 3te-anescu= care mi-a comunicat ca a !rimit ordin sa ma !una n
libertate.
@ /-le 3ima= ma bucur de acest deznodam%nt. /in !rimul moment c%nd te-am
0azut= am simtit o deosebita sim!atie !entru /-ta si am -acut tot ce-am !utut ca
sa se a7unga la o ntelegere cu Regele. .u uita nsa ca obligatiile /-tale de a
dezarma !e legionari ram%n n !icioare.
/e asemenea s!une= te rog= acelora care se mai gasesc ascunsi sa 0ina la
3iguranta sa le -acem actele= intr%nd n legalitate. Cei din nchisori 0or -i eliberati
n loturi succesi0e= !rin decrete de gratiere.
C%t !ri0este acti0itatea /-tale !olitica= este o chestiune care nu intra n atributiile
noastre directe= dar e bine sa !astrezi legatura cu mine si cu +oruzo0= !entru a ne
in-orma reci!roc.
@ /-le /irector= nu-mi 0ine sa cred ca sunt liber. 'a multumesc !entru interesul
ce mi l-ati aratat n tot tim!ul detentiunii mele !entru a se rezol0a -a0orabil cazul
meu. 'a !romit ca n contactele mele cu legionarii 0oi de!une acelasi zel ca sa-i
con0inga sa de!una armele ce le mai au= iar cei ce mai traiesc n clandestinitate= i
0oi s-atui sa 0ina sa-si legalizeze situatia. ,e !lan !olitic= 0oi !roceda asa cum ne-
am nteles. 'oi a7uta cu tot ce !ot ca sa !oata crea acest mare !artid= al
reconcilierii nationale= n care sa-si aiba locul lor si legionarii= sub conducerea
su!rema a +a7estatii 3ale Regelui.
@ /-le 3ima= unde te 0ei duce acum< Ai !e cine0a< Ai unde sa dormi< 1 noa!te
acum si iesind !e strada= sa nu ti se nt%m!le ce0a.
@ Am destui !rieteni si cunoscuti= nu 0a ngri7iti. +a 0or !rimi cu bucurie.
@ #ite ce-i. /aca 0rei= !oti sa dormi la mine n noa!tea aceasta.
@ 'a multumesc= /-le /irector. Am unde sa trag= nu 0a -ie teama.
.ic:i 3te-anescu a insistat de c%te0a ori. /ar tot de at%tea ori l-am re-uzat. .u
!entru ca as -i a0ut unde sa dorm.= dar daca de la 3iguranta= as -i a7uns la
/irectorul 3igurantei= as -i a0ut senzatia ca tot !rizonier sunt.
@ Ceea ce mi-ar trebui= /-le /irector= ar -i sa-mi -aceti un certi-icat de eliberare=
caci autoritatile in-erioare n-au de unde sa a-le asa de re!ede ca a ncetat
urmarirea mea.
@ Bine= atunci 0ino m%ine cu o -otogra-ie si ti 0om -ace actul.
A dat ordin unui comisar sa ma conduca !%na la !oarta 3igurantei. Agentii si
comisarii= in-ormati de !lecarea mea= m-au nt%m!inat str%ng%ndu-mi m%na si
-elicit%ndu-ma.
@ /-le 3ima= 0ezi ca ne-am !urtat bine cu /-ta. 3a nu ne uiti.
Iesit n strada= am res!irat ad%nc. Ce senzatie= du!a ce am a!roa!e o luna de zile
ntre 0iata si moarte. #n mic incident si m-as -i !utut trans-orma n cenusa. ;A -i
sau a nu -i; al meu s-a 7ucat !e o muchie de cutit. +-am ndre!tat ncetisor s!re
cartierul 4bor= unde mi-am !etrecut c%ti0a ani din co!ilaria mea. Am dormit n
noa!tea aceea la -amilia Fimmermann= !e 3trada C%m!ului .r.11= -amilie care m-
a ada!ostit si n tim!ul !rigoanei.
(4 O .,+ima 3ri;ir!
Cursul re!ede ce l-au luat aceste nt%m!lari din 0iata mea c%t si multimea lor= ar
!utea m!iedica !e cititor sa distinga e2act cauzele eliberarii mele. /e aceea este
necesar sa le e2trag din masa e0enimentelor si sa le !rezint ntr-o -orma
sistematica. .u !uteam renunta la o relatare amanuntita a detentiunii mele la
3iguranta= deoarece -iecare moment de nchisoare= -iecare con0ersatie sau
con-runtare cu !aznicii mei= -iecare au contribuit la rezultatul -inal. A -ost o lu!ta
cor! la cor!= teribila si obositoare de ambele !arti.
1. /estinderea. n !rimul r%nd am -ost !rins n !rocesul general al destinderii=
care nce!use din toamna anului 1(3(= si care a culminat cu trimiterea celor doua
delegatii legionare la Berlin. 3i !rimarea mea ar -i creat o noua stare de tensiune
n tara= care ar -i com!romis destinderea.
2. Atentatul lui +iti /umitrescu. Regele si antura7ul lui traiau sub s!aima acestui
atentat. /ar daca o alta echi!a= tot at%t de na!raznica= ucide !e Rege= ce se
nt%m!la cu regimul si care 0a -i soarta !rinci!alilor lui colaborari<
Cine !utea garanta 0iata Regelui dec%t tocmai ?oria 3ima= care dis!unea de
organizatiile de ;!istolari; din tara<
3. 4-ensi0a germana din 'est. 9u0ernul ar -i ndraznit totusi sa ma lichideze=
daca !rinderea mea nu ar -i coincis cu des-asurarea 0ictorioasa a o-ensi0ei
germane din 0est. Am -ost eliberat n 13 Iunie 1(4)= cu trei zile nainte de
ca!itularea 5rantei= 1" Iunie 1(4). ntre cele doua date e2ista o legatura de
netagaduit.
4. Rom%nia -ara aliati. ,%na n acest moment= !olitica e2terna a Rom%niei se baza
!e +ica ntelegere= ntelegere Balcanica= 3ocietatea .atiunilor si traditionalele
legaturi cu Anglia si 5ranta.
,rin ca!itularea 5rantei= ntreg sistemul de aliante al Rom%niei s-a !ul0erizat
dintr-o lo0itura.
5. ?itler sta!%nul 1uro!ei. Regele Carol era a0izat acum sa aleaga ntre 9ermania
si Rusia. 4ric%te sim!atii ar -i a0ut !entru comunism= era e2clus= n acel moment
de trium- al lui ?itler= sa ncerce o alianta cu Rusia. .ici tara nici !artidele si nici
armata nu l-ar -i urmat. Regelui Carol nu-i ram%nea deschisa= n !olitica e2terna=
dec%t linia s!re Berlin.
". Con-irmarea liniei legionare. Ca!itanul nca din 1(3" a declarat ca ;ntr-un
moment decisi0; se 0or !rabusi= ca niste castele de carton= toate aliantele
construite de 6itulescu.
/u!a asasinarea Ca!itanului= legionarii liberi= -ie din tara -ie din e2il= au sustinut
!ermanent acelasi !unct de 0edere. n toate mani-estele si memoriile noastre=
a-irmam= ca un leit-moti0= necesitatea orientarii noastre s!re A2a.
+iscarea legionara= care -usese !rigonita= ntre alte moti0e= si !entru constanta ei
adeziune la A2a= nu !utea -i ignorata sau eliminata tocmai acum c%nd se con-irma
!unctul ei de 0edere n !olitica e2terna si regimul nsusi se orienta s!re A2a.
nainte de-a a7unge la o ntelegere cu ?itler= regimul trebuia sa-si normalizeze
relatiile cu miscarea. /rumul s!re Berlin trecea !rin miscarea legionara. n ce
masura si gu0ernul german era de aceeasi !arere= Regele Carol nu stia= dar
!resu!unea ca nu !utea -i acce!tat de Berlin= nainte de a onora i!oteca
legionara. I se !area im!osibil= e2clus= ca sa trateze cu ?itler= continu%nd
!rigoana sau sa0%rsind noi re!resalii contra legionarilor. 1!oca aceasta trecuse.
$. .ecunoscuta !ersoanei mele. 12!onentii regimului nu stiau n ce relatii ma
gasesc eu cu gu0ernul german. mi atribuiau !osibilitati si legaturi !e care eu nu
le a0eam. 3inceritatea cu care am declarat !entru ce am 0enit n tara i-a zguduit si
si imaginau ca am !e cine0a n s!ate.
'edeau n mine un ;nainte mergator; al lui ?itler= !e urmele caruia= daca i se
nt%m!la ce0a= se 0or !une n mars di0iziile blindate germane.
&. Cele doua linii. 6eoria mea= cu cele doua linii de !olitica e2terna a Reichului= i-
a !us !e g%nduri. /esi 5abricius= +inistrul 9ermaniei la Bucuresti= a dat
asigurari Regelui ca gu0ernul german nu are nici un amestec n e2!editia noastra=
e2!licatia lui nu i-a satis-acut. Am bene-iciat asadar de de-icienta lor in-ormati0a
la Berlin. Relatiile noastre cu autoritatile germane nu erau bune. .u numai ca nu
ne-au dat nici un a7utor= dar ne-au ngreunat misiunea noastra= !rin obligatia ce-
au im!us-o tuturor legionarilor din 9ermania de a se !rezenta !eriodic la !olitie=
!entru a m!iedica !arasirea teritoriului german -ara 0oia lor.
(. Relatiile +oruzo0-Canaris. +oruzo0 era n relatii intime cu Amiralul Canaris
si= !robabil= daca ar -i ramas 3e-ul 3er0iciului 3ecret al Armatei Rom%ne n cursul
razboiului= ar -i tradat m!reuna. /ar +oruzo0 nu era leal unei singure legaturi
sau !rietenii. 1l era om de relatii multi!le si si imaginase ca !oate sa -ie un -el de
5ouche al Rom%niei= adica sa se sal0eze orice curs ar lua e0enimentele. 1l ocrotea
!e agentii englezi din Rom%nia= care !regateau acte de sabota7 !e /unare sau n
zona !etroli-era= dar tot el in-orma !e Canaris asu!ra acestor agenti= !entru a
m!iedica realizarea lor. /aca biruia 9ermaniei= el se bucura de !rotectia lui
Canaris.
C%nd am cazut n m%inile lui si i-am -acut teoria celor doua linii= el a -ost atent la
aceasta a-irmatie. A0ea el !e Canaris= dar i se !area ca aco!erirea acestuia nu l-a r
ocroti su-icient= deoarece ?immler e mai tare dec%t Canaris. ,robabil ca era
initiat n !olitica de du!licitate a lui Canaris si 0oia sa-si asigure si ncrederea
3e-ului 3u!rem al ,olitiei 9ermane. 1l 0edea n mine omul !ro0idential= de care
a0ea ne0oie= caci eu nu a0eam legaturile ce mi le atribuia el= nu numai cu
?immler= dar nici cu un obscur comisar de la 9esta!o.
1). /eruta regimului. Regimul nu mai -unctiona cu !recizia de !e tim!ul lui
Calinescu. Regele !atrona ntre!rinderea= dar numai e2ista omul ca!abil sa
centralizeze toate -irele si sa-si asume toate riscurile. Caderea lui Calinescu a
atins mortal regimul. Ce-a ramas du!a el= erau -ie niste brute de la ,olitie si
8andarmerie -ie niste !oliticieni care nu se g%ndeau dec%t la !ielea lor.
n echi!a gu0ernamentala se i0ise gra0e di0ergente. #nii cereau continuarea
regimului de teroare= iar altii consiliau !e Rege sa caute o ntelegere cu miscarea.
#n singur om nu si-a !ierdut ca!ul n aceasta tulburare generala> +oruzo0. 1l
s!era ca !rin ca!acitatea lui de mane0ra !e mai multe !lanuri se !oate -ace
tranzitia de la un regim com!romis la un regim 0iabil. Cum< Realiz%nd tocmai
sudura e2tremelor= integr%nd ntr-un nou sistem ce-a ramas din miscare si ce-a
ramas din regim= dar !astr%nd n -runtea lui !e Rege.
ca garant al ;!ermanentelor 3tatului;. +oruzo0 ram%nea tot ce-a -ost= dar mult
mai !uternic= deoarece era ;omul-cheie; n relatiile cu Berlinul= !rin !rietenia lui
cu Canaris= si ;omul-cheie; n relatiile cu miscarea. 1l 0edea n mine elementul
indis!ensabil !entru a garanta Regelui de lealitatea miscarii= -iind legat de el !rin
recunostinta ce i-o datoram ca m-a sca!at de la moarte.
11. ,resiunea miscarii. *egionarii liberi nu au stat cu m%inile n s%n. 3ub
conducerea lui Constantin 3toicanescu= au organizat n toata tara o !uternica
cam!anie n -a0oarea eliberarii mele. n s!ecial ;razletii; din Ca!itala erau n
!ermanenta agitatie. /is!un%nd de numeroase relatii n cercurile !olitice si
intelectuale ale Ca!italei= au in-luentat ,alatul= determin%ndu-l la o atitudine
moderata.
12. 4crotirea lui /umnezeu. .ici una din aceste cauze nu a 7ucat un rol decisi0 n
eliberarea mea= ci a trebuit sa se !roduca con0ergenta lor ntr-un inter0al de tim!
-oarte scurt= !entru ca -orta lor acumulata sa dar%me toate m!otri0irile. /ar mai
!resus de aceste circumstante !olitice -a0orabile eliberarii mele= am simtit din
!rimele zile m%na ocrotitoare a lui /umnezeu. ,are ca eram se!arat de inamicii
mei ntr-o bariera in0izibila= care i m!iedica sa se re!eada asu!ra mea si sa ma
s-%sie. .u !oate -i o sim!la nt%m!lare ca am -ost eliberat de la 3iguranta n 13
Iunie= ziua 3-%ntului Anton= la al carui a7utor ne-a ndrumat Ca!itanul sa alergam
c%nd a nce!ut !rigoana.
'om 0edea ca soarta regimului carlist s-a 7ucat ntre 13 Iunie si " 3e!tembrie=
ziua n care Biserica !raznuieste ;+inunea Arhanghelului +ihail;.
PARTEA A PATRA
COLABORAREA CU REGELE CAROL
1 S+ar!a m!a ".:,!+!a"&a
.imeni sa nu-si nchi!uie ca am iesit de la 3iguranta cu g%ndul ascuns ca
!ro-it%nd de libertate= sa !regatesc rasturnarea Regelui Carol. /e!arte de mine
acest g%ndG
+i-am dat toata silinta sa m!linesc anga7amentele luate>
@ /e a a7uta la constituirea acelui mare !artid national= a carui coloana de
sustinere sa -ie miscarea legionara.
@ /e a netezi drumul ntelegerii ntre Bucuresti si Berlin= n 0ederea integrarii
Rom%niei n A2a.
Bine nteles ca nu m-am considerat niciodata Regelui= ci al tarii. 3ituatia gra0a a
Rom%niei !e !lan e2tern reclama n acel moment o str%ngere a r%ndurilor !e !lan
intern= !entru a !utea -ace -ata !rime7diei de la hotare. Am actionat asadar din
e!icentrul celui mai sincer si curat !atriotism= asa acum se cu0ine oricarui
legionar.
/ar atitudinea mea leala nu de!indea numai de mine= ci si de celalalt !artener= de
Rege= care si asumase e2act aceleasi anga7amente= !e care trebuia sa le res!ecte=
daca 0oia ca ntelegerea sa dureze. 1u conce!eam aceasta actiune ca o o!era
comuna= n care at%t Regele c%t si miscarea o-ereau tot ce a0eau mai bun si mai
dezinteresat !entru a !rent%m!ina catastro-ale se a!ro!ia cu !asi gigantici sau
cel !utin !entru a-i diminua e-ectele. mi imaginam ca si cei mai rai rom%ni= acei
care si-au um!lut m%inile cu s%ngele tineretului= si 0or re0izui constiinta n acel
moment si 0or sari n a7utorul !atriei !rime7duite. ,entru a ntelege !sihologia
mea de atunci si a celor mai multi legionari= trebui sa luam n considerare
groza0a amenintare ce se cernea la hotare.
*a sud= la nord= n a!us= numai dusmanii care aste!tau cu nerabdare ceasul
!rabusirii Rom%niei +ari. 3i nu a0eam !e nimeni sa ne a!ere. ,resu!usii aliati
dis!arusera= iar noii aliati= n schimbul !rieteniei lor= cereau bucati din tru!ul
tarii.
10ident !lateam !olitica ne-asta a Regelui Carol= dar n acel moment tragic
ras!underile se ecli!sau= !entru ca !recum!anea actiunea de sal0are a tarii.
.umai cine a trait aceasta e!oca de nesiguranta= de durere si de groaza= !oate
ntelege ce se !etrecea n su-letul meu si al tuturor rom%nilor care mai !astrau o
-ar%ma de dragoste !entru neam.
Cu g%ndul de a e0ita tarii acest -inal nenorocit= am !lecat de la Berlin= ntr-o
e2!editie !lina de riscuri si acelasi g%nd ma calauzea si acum. /aca !ro0identa ne
o-erea o alta cale @ neconce!uta de noi la !lecare @ !entru a ser0i aceleiasi cauze=
nu ne !uteam sustrage de la aceasta ndatorire.
5ireste ca ar -i -ost mai comod !entru noi sa nu ne az0%rlim n !rime7die= ci sa
lasam ca e0enimentele sa curga !este ca!ul nostru= !ri0ind de de!arte la
!rabusirea tarii= !entru a demonstra mai t%rziu dusmanilor nostri ca am a0ut
dre!tate. /ar aceasta atitudine de s!ectatori ai tragediei nationale nu a!artinea
eticii legionare. Am -i a!arut ca niste oameni mici si meschini= care ne-am -i
multumit cu satis-actia ca n 0%rte7ul catastro-ei ce-a lo0it tara sa !iara si regimul
odios. Atitudinea mea a -ost dictata e2clusi0 de interesul tarii= care trebuia
ser0ita= -ie !rin mi7loace 0iolente= as acum ne-am !ro!us la nce!ut= -ie ntr-o
colaborare !olitica= asa cum ni s-a o-erit mai t%rziu chiar de regim. Atitudinea
mea a ramas constanta= a ramas in0ariabila= n tot tim!ul actiunii mele din 0ara
anului 1(4)= iar daca a su-erit modi-icari nu se datoreaza mie= cu nelealitatii
Regelui.
( C! ")a 3!+r!&.+ a:ara
n tim! de eram nchis la 3iguranta= legionarii de a-ara traiau ntr-o !ermanenta
tensiune. 6oata lumea se ntreba ce se 0a nt%m!la cu mine.
/e0enisem centrul de !reocu!ari al tuturor= !%na la ultimul taran legionar.
Constantin 3toicanescu= tulburat de n0inuirile nedre!te ce i se aduceau
camarazii= se zbatea ca un leu ca sa obtina eliberarea mea.
Filnic a0ea nt%lniri cu legionarii din Ca!itala= s-atuindu-se cum sa ma scoata din
m%na lor.
#n aliat !retios gasise n ,reotul 'asile Boldeanu= comandant legionar= cu care se
m!rietenise din lagar. i s!unea ;!o!a din ad%ncuri;. 3toicanescu imaginase un
ingenios sistem de !resiune asu!ra Regelui. 6e2te batute la masina= trimise la
,alat= domneau !retutindeni.
,rin aceste scrisori= legionarii anonimi cereau Regelui !unerea mea n libertate=
amenint%ndu-l ca daca mi se nt%m!la ce0a= si 0iata lui se 0a s-%rsi. Aceste scrisori
au -ost ras!%ndite de o singura !ersoana= ,reotul Boldeanu= care cutreiera tara
din oras n oras= az0%rlindu-le n cutie. n modul acesta= secretul o!eratiei a -ost
!er-ect !astrat. Ca urmare a acestei actiuni de intimidare= ,alatul a intrat n
!anica. Cei doi se-i ai 3igurantei= .ic:i 3te-anescu si +oruzo0= si-au declinat orice
ras!undere daca Regele nu rezol0a -a0orabil cazul meu.
12trem de e-icace a -ost inter0entia /oamnei *iliana ,roto!o!escu= sotia
!ro-esorului Ion ,roto!o!escu de la ,olitehnica din 6imisoara.
/u!a eliberarea lor din nchisoare= stateau mai mult la Bucuresti= unde locuiau la
niste rudenii. ntr-o zi /oamna ,roto!o!escu s-a dus la ,am-il 3eicaru !entru a-i
solicita s!ri7inul.
@ /omnule 3eicaru= am 0enit sa 0a rog din !artea legionarilor sa mergeti la
#rdareanu si sa-i cereti eliberarea lui ?oria 3ima.
@ /ar cine e asta< ntreaba rastit.
@ 1 urmasul lui Codreanu.
@ Bine= si de ce 0eniti la mine<
@ ,entru ca stim ca a0eti in-luenta la ,alat.
@ Bine= /oamna= ma duc.
n aceeasi zi 3eicaru s-a dus la ,alat si i-a 0orbit lui #rdareanu= s-atuindu-l sa ma
!una n libertate.
Au -ost zeci de camarazi din elita Ca!italei care si-au !us tot su-letul lor !entru a
obtine eliberarea mea.
3i-au mobilizat toate cunostintele lor= toate in-luentele lor= !entru ca glasul lor sa
a7unga !%na la urechile Regelui. Regele era literalmente asaltat de o!inia !ublica=
nce!%nd de la !ro!rii lui oameni de ncredere !%na la 0uietul amenintator al
maselor !o!ulare.
- E,i0!rar!a ,.i Traia$ Boro0ar.
A doua zi dimineata= !rimul mei g%nd a -ost sa ma duc la 3iguranta !entru a ma
interesa de soarta camarazilor cazuti !e teritoriul s%rbesc si des!re care stiam ca
au -ost !redati autoritatilor rom%nesti.
Intram acum la 3iguranta ca om liber= salut%nd cu !rietenie !e comisari si agenti.
.ic:i 3te-anescu m-a !rimit imediat si a-l%nd !entru ce am 0enit= mi-a s!us ca
Borobaru !oate -i eliberat= dar '%rlan este reclamat de regimentul lui= unde are o
chestiune !endinte. *-am rugat sa inter0ina ca '%rlan sa nu -ie declarat dezertor=
deoarece nu -ugise din armata= ci !artici!ase la o actiune !olitica= al carui dosar=
cu eliberarea mea= se ncheiase. +i-a !romis ca 0a rezol0a cazul lui= dar !entru
moment trebuie sa-l trimita la regiment n stare de arest.
n cabinetul lui .ic:i 3te-anescu au -ost adusi a!oi 6raian Borobaru si Ion
'%rlan. 1ra n ;toaleta; de nchisoare= slabi si -ara cra0ate. ,e -ata lor se citea
urmele su-erintelor !rin care trecusera. 1i -usesera tinuti n celulele de 7os si n
conditii mai !utin os!italiere dec%t mine. Re0ederea a -ost duioasa. ,arca i
0edeam cu ce hotar%re s-au !redat 7andarmilor s%rbi la 4-cea !entru a ne sal0a !e
noi. 3tiau ce-i aste!ta= dar n-au so0ait nici o cli!a sa-si o-ere 0iata lor !entru a
cruta restul e2!editiei. Ce sublim e2em!lu de camaraderie si dragosteG 3i acum
stateau n -ata mea= 6raian Borobaru r%z%nd si -ericit de ntorsatura ce-au luat-o
e0enimentele= iar Ion '%rlan= gra0 si solemn= -ara a-si mani-esta sentimentele=
cum i era -irea. Cu greu ne-am des!artit de '%rlan. Borobaru s-a na!oiat n
celula= si-a luat e-ectele si am !utut iesi m!reuna de la 3iguranta.
Borobaru mi-a !o0estit !ataniile lui din Iugosla0ia. *a nce!ut 7andarmii au
crezut ca sunt niste dezertori si nu le-au dat !rea multa atentie. I-au dus la
!rimarie !entru cercetari= -ara sa-i lege. /ar acolo= c%nd 7andarmii au nce!ut sa
le -aca !erchezitie= Borobaru a scos din buzunar negati0ul -ilmului ce-l -acuse cu
noi= cu ca!ele militare !e ca!= si l-a des-asurat n -ata lor. i era teama sa nu -im
desco!eriti !e baza -otogra-iilor -acute. Atunci 7andarmii s-au na!ustit asu!ra lor=
administr%ndu-le o se0era bataie= crez%nd ca sunt s!ioni germani si -ilmul i-ar -i
tradat. Imediat s-au ntors la casa lui 6omici si au -acut o noua !erchezitie n
toate nca!erile.
n camera unde dormeam eu si ,etrascu si unde nu intrasera nainte= au
desco!erit= chiar sus !e cu!tor= doua re0ol0ere= !e care ni le !rocurase= !entru a
trece granita cu ele. Cu gasirea acestor re0ol0ere= situatia lor s-a agra0at. Au -ost
dusi legati la Belgrad= la sediul 3igurantei centrale= si acolo au -ost groaznic batuti
ca sa s!una cine sunt si cu ce sco! au 0enit n Iugosla0ia.
1i au am%nat c%t au !utut declaratiile= !entru a nu-i trimite !e s%rbi !e urmele
noastre. n cele din urma= razbiti de bataie= au s!us ca sunt legionari. '%rlan=
ntr-un moment de dis!erare= tem%ndu-se ca nu 0a mai !utea rezista= a nghitit o
ca!sula cu otra0a= !regatita de mai nainte si !e care o tinea ascunsa. /ar cum o
!urta de multa 0reme= continutul ei se alterase si nu si-a !rodus e-ectul=
!ro0oc%ndu-i doar tulburari metabolice= care s-au mani-estat !rin um-laturi !e
tot cor!ul. Ca!ul i era de nerecunoscut. 3%rbii s-au s!eriat= crez%nd ca e cauza
batailor= si l-au lasat n !ace. /u!a ce au -ost identi-icati= con-orm con0entiei n
0igoare ntre cele doua gu0erne= au -ost condusi la -rontiera si !redati !olitiei
rom%nesti. Au trecut !rin 6imisoara si a!oi au -ost trans!ortati la Bucuresti.
*a nce!ut agentii s-au !urtat mai as!ru cu ei= dar nu -usesera nici ei maltratati.
Atitudinea !ersonalului de !aza s-a mbl%nzit !e masura ce !rogresau discutiile
mele cu .ic:i 3te-anescu. Borobaru mi-a !o0estit scena !rimei mele con-runtari
cu /irectorul 3igurantei. A -acut mare im!resie asu!ra lui .ic:i 3te-anescu
declaratia categorica a am%ndurora ca s-au ntors n tara !entru a !regati
rasturnarea regimului.
@ 3i nu 0-a -ost -rica du!a re!resaliile din 3e!tembrie< .u stiati ce 0a astea!ta
daca sunteti !rinsi<
@ Ba stiam= i-a ras!uns Borobaru cu un calm uluitor= si stim ce ne astea!ta.
Atunci .ic:i 3te-anescu si-a -acut cruce= i-a dat un !achet de tigari si i-a ntins
m%na cu !rietenie.
Borobaru ins!ira cu sete aerul !rima0aratec n !lam%nii o-iliti de at%ta sedere
!rin nchisori. .ici nu-i 0enea sa creada ca se !limba liber !e strazile Ca!italei.
Ce ntorsatura au luat e0enimenteleG *una de zile care s-a scurs !arca a -ost un
-ilm -antastic. si luase adio de la 0iata= du!a ce -usese !redat agentilor rom%ni de
la -rontiera= si aste!ta de la o zi la alta sa -ie scos din celula si m!uscat. ,entru
mine bucuria era in-init mai mare= caci sacri-iciul lor de la 4-cea nu se s-%rsise n
chi! tragic. 1l -acuse totul ca sa ne sal0eze= o-erindu-si !ro!ria lui 0iata= si acuma
/umnezeu i restituia acea 0iata ntr-un chi! miraculos= tocmai ca ras!lata a
de0otamentului sau.
Am luat masa m!reuna= iar seara l-am luat cu mine sa doarma la -amilia
Fimmermann= care ne-a !rimit cu aceeasi dragoste.
,%na noa!tea t%rziu ne-a ntretinut Borobaru cu !o0estirile lui = sarind -ericit de
la un subiect la altul si 0eselindu-ne cu r%sul lui contagios.
1 $ a&+i.$! 3!$+r. $o., 3ar+i#
Chiar n du!a masa zilei de 14 Iunie am nce!ut actiunea de !ro!agare a ideii
noului !artid !rintre legionari. Cum eliberarea mea de la 3iguranta nu -usese
!ublicata n ziare= camarazii !e care i 0izitam nu stiau ce sa mai creada. 3unt
liber sau -ugar< 6rebuia sa le e2!lic mai nt%i ce este cu mine= cum s-a -acut
acordul cu regimul si !e ce baza am -ost eliberat. *e trebuia un tim! oarecare ca
sa se dezmeticeasca. 3e a!ro!iau de mine cu s-iala si teama= ca de un ntors n
lumea celor 0ii de !e tar%mul celalalt. Cel care s-a bucurat mai mult a -ost
3toicanescu= care= !e l%nga !rietenia ce ne lega= sca!a si de o !o0ara de !e su-let.
/ar eu nu a0eam tim! de !ierdut. 6rebuia sa !un n miscare toate !osibilitatile
de care dis!uneam !entru constituirea noului !artid= asa cum luasem
anga7amentul -ata de ;!ermanentele 3tatului;. 4rice nt%rziere sau so0aire n
mobilizarea legionarilor n -a0oarea noii -ormule ar -i -ost inter!retata ca o
sustragere a mea de la res!onsabilitatile contractate. 3i aceasta nu 0oiam sa se
nt%m!le. .u 0oiam sa -iu acuzat de du!licitate. +ai mult dec%t at%t. 1ram
con0ins ca -ormula !oate -i realizata daca din toate !artile se de!une aceeasi
buna0ointa. +-am anga7at asadar cu zel si con0ingere n cam!ania de lamurire a
legionarilor de ce este ne0oie sa se treaca la o noua eta!a n relatiile dintre
miscare si regim.
+a !rezentam n -ata lor cu constiinta unui om liber= care nu-mi cum!arasem
0iata si libertatea n schimbul unei declaratii de ca!itulare si care ;eo i!so; i
anula orice 0aloare !olitica. Am !ledat cauza noului !artid du!a ce m-au !us n
libertate si du!a ce autoritatile si-au asumat riscul de a ma 0edea dis!arut. /ar
un ast-el de act n-a intrat niciodata n calculele mele= m-ar -i dezonorat si ar -i
a!asat greu asu!ra miscarii.
+i-aduc aminte ca !e !rimul legionar !e care l-am 0izitat a -ost 6raian ?erseni.
.u a0usese nimic de su-erit n !rigoana= -iind ocrotit de !ro-esorul de sociologie
/imitrie 9usti= al carui asistent era. .e cunosteam din liceul din 5agaras= el -iind
cu doua clase naintea mea. Am -ost la el acasa. +-a !rimit e2trem de bine0oitor
si ne-am nteles n c%te0a minute= -iind de acord cu necesitatea colaborarii
!olitice cu regimul.
/e alt-el am a0ut sur!riza sa constat ca atitudinea lui ?erseni nu era un caz
singuratic ntre ;razleti;= ci e2!rima o stare de s!irit= un curent= !e care l-am
identi-icat si n contactele cu alti legionari. .u era ne0oie sa insist !rea mult n
e2!licatiile mele= nu eram su!us la interogatorii iscoditoare= ci cu o rara
inteligenta si o rara ntelegere a momentului= elita legionara a Ca!italei a ras!uns
chemarii mele.
n c%te0a zile mi-am asigurat s!ri7inul marii ma7oritati a legionarilor din Ca!itala.
Au nteles necesitatea ca orice s-ar nt%m!la mai t%rziu= ei trebuie sa intre n bloc
n noul !artid si sa -ormeze zid n 7urul meu. .ici eu nu stiu cum s-a !rodus=
a!roa!e instantaneu= re-acerea comunitatii noastre su-letesti= du!a at%tea
tragedii si su-erinte. Cred ca miscarea si-a regasit echilibrul interior= centrul de
greutate= 0az%nd n mine un garant al unitatii si continuitatii ei. /estinderea
-usese buna= caci iesisera din lagare si nchisori o multime de legionari= dar
nimeni nu stia ce se 0a nt%m!la mai de!arte. 10olutia !olitica interna nu
a7unsese la termenul ei -inal. /estinderea re!rezenta ce0a amor-= ce0a di-uz= o
eta!a intermediara= din care trebuia sa iasa= ntr-o -orma oarecare. Ce 0or -ace
legionarii mai de!arte< n aceasta stare de con-uzie= am cazut eu n tara si= du!a
eliberarea mea= c%nd le-am indicat noul !artid= au nteles ca trebuie -acut acest
!as.
/ar aceasta !ro!unere nu ar -i !rins n su-lete= daca legionarii nu ar -i -ost n
mine un !unct de re-erinta 0alabil= un om care nu !oate sa-i nsele si care nici nu
!oate nsela asu!ra liniei legionare de urmat.
2 $+6,$ir!a &. Pro:!"or., Co#r!a$.
.u stiu daca trecusera doua zile de c%nd -usesem !us n libertate si= !rin ?oria
Cosmo0ici= !rimesc o in0itatie staruitoare din !artea ,ro-esorului Ion Felea
Codreanu sa ma duc !%na la el c%t mai de graba. +-am interesat ce e cu el. +i-a
s!us Cosmo0ici ca desi eliberat din lagar= 3iguranta l consemnase chiar n casa n
care locuia= din cartierul 6eilor. ,utea !rimi 0izite= dar nu !utea !arasi locuinta.
Am stat la ndoiala sa ma duc asa de re!ede la el= nt%i din cauza situatiei lui
s!eciale si a!oi nu stiam n ce stare su-leteasca se gasea. A-lasem ca -iul lui=
?oria= era n intime relatii cu .o0eanu= dar !uteau gasi un anumit ecou n
su-letul ndurerat al ,ro-esorului= care a0ea de !l%ns moartea Ca!itanului= dar la
el su-erinta era in-init mai mare= caci era 0orba de !ro!rii sai -ii.
/ar Cosmo0ici a insistat at%t de mult n numele !ro-esorului nc%t am trecut
!este aceste ndoieli si cu o masina am !ornit s!re cartierul 6ei.
nt%lnirea cu ,ro-esorului a -ost o re0elatie. C%nd m-a 0azut= si-a ridicat m%inile
sus si m-a salutat cu cu0intele ;Arhanghelului +ihail te-a m%ntuit;. ,ro-esorul se
tinea bine. /re!t ca o lum%nare= a0ea !ri0irea agera si mintea lim!ede. Anii de
lagar nu-l dobor%se si nici tragediile de -amilie. Am 0azut-o si !e /oamna
Codreanu. 3enina si calma= m-a !rimit cu un sur%s bine0oitor. ,ro-esorul s-a
interesat de gru!ul legionar din Berlin= de !olitica 9ermaniei -ata de Rom%nia= de
sederea mea la 3iguranta si a!oi a trecut brusc la alt subiect>
@ A 0enit !e la mine .o0eanu si a nce!ut sa-mi 0orbeasca de anumite lucruri din
!rigoana= n legatura cu /-ta si alti legionari din Comandament. /ar eu stiu care
este ade0arul. /oamna Codreanu e martora. Corneliu !utea sa se sal0eze. ,utea
sa !lece de la nchisoare. #n ca!itan de 7andarmi s-a o-erit sa-l scoata.
/oamna Codreanu i-a comunicat aceasta lui Codreanu= dar el n-a 0oit. .u discut
moti0ele lui= dar el a res!ins ideea -ugii. Acesta e ade0arul si /oamna Codreanu e
martora.
1u stiu cine e .o0eanu. 5amilia lui e din ?usi. 6atal lui era e0reu. +ai t%rziu a
intrat n armata= a7ung%nd !lutonier-ma7or. 3-a casatorit cu o rom%nca si a trecut
si el la crestinism. 1ste ade0arat ca a ntemeiat o -rumoasa -amilie rom%neasca.
.u 0reau cu asta sa ma leg de originile lui= dar nu cred ca este bine ca legionarii
sa se gru!eze n 7urul lui. *inia lui de ser0ilism -ata de Rege nu este buna. /etest
legatura -iului meu cu .o0eanu= dar nu !ot sa-l des!art de el cu toate insistentele
mele.
,ro-esorul Codreanu se !limba !rin odaie c%nd 0orbea= cu gesturile lui largi si
tonul a!asat. +ai era de -ata si Alecu 9hica.
n sinea mea binecu0%ntam !e /umnezeu !entru aceasta nt%lnire. C%stigasem
un s!ri7in nes!erat. ,ro-esorul Codreanu nu-i !lacea actiunea lui .o0eanu si si
mani-estase ncrederea n mine.
I-am e2!licat ,ro-esorului Codreanu conditiile n care -usesem eliberat de la
3iguranta si mandatul ce-l !rimisem de la ,alat. ,ro-esorul de atunci si m-a
asigurat de tot s!ri7inul lui. +-am des!artit cu !romisiunea ca 0oi 0eni sa-l 0ad
c%t mai des !entru a-l in-orma de tot ce -ac si !entru a ne consulta asu!ra tuturor
actiunilor de ntre!rins.
/in acest moment am de0enit oas!etele lui a!roa!e zilnic. n orice caz= nu a
e2istat nici un moment !olitic im!ortant din 0ara anului 1(4) !e care sa nu-l -i
discutat n !realabil cu !ro-esorul si sa nu -i stabilit n comun cum trebuie sa
ras!undem. de -a!t am de0enit aliati n lu!ta si -ara colaborarea ,ro-esorului
Codreanu nu s-ar -i a7uns la rezultatele s!ectaculare de la " 3e!tembrie. A -ost
!entru mine un ade0arat !arinte si m-a ocrotit n toate m!re7urarile c%nd era
ne0oie de cu0%ntul si autoritatea lui.
ndata du!a !lecarea de la ,ro-esor= m-am re!ezit la .ic:i 3te-anescu. ntre noi
s-a des-asurat urmatorul dialog>
@ /omnule /irector= l-am 0azut !e ,ro-esorul Codreanu.
@ +a bucur ca mi s!ui aceasta= caci si asa as -i a-lat de la agentii mei. 1i= cum l-ai
gasit<
@ Calm si bine0oitor.
@ Cum a reactionat la !ro!unerea de colaborare cu Regele<
@ ntr-un mod n care m-a sur!rins. ntelege situatia !olitica. /ar as 0rea sa 0a
rog ce0a. 3a-i ridicati o!relistea de a nu !arasi casa.
@ /-le 3ima= -ace !rostii.
@ Cum adica<
@ nainte a -ost liber. /ar cum a iesit din lagar= a nce!ut sa -aca !arastase !entru
legionarii morti. 3i nu s-a multumit cu slu7ba religioasa= ci a tinut discursuri si a
a!arut la !arastase chiar legionari n camasi 0erzi. Atunci am -ost obligati sa-i
-i2am domiciliul -ortat.
@ /omnule /irector= situatia mea este e2trem de !enibila. Cum eu marele
terorist= se-ul !istolarilor= cum ma numiti /-0oastra= sunt n libertate= iar
,ro-esorul Codreanu= un om batr%n= lo0it de moartea celor doi -ii ai lui= nu are
0oie sa se miste liber.
Ce 0or zice legionarii< .u-mi ngreunati misiunea mea< '-as ruga reconsiderati
situatia !ro-esorului.
1u mi iau anga7amentul ca la !ro2ima nt%lnire sa-l con0ing !e !ro-esor sa
renunte la orice agitatie c%nd 0a mai -ace !arastase.
@ Bine= /-le 3ima= dar te rog sa-i !ui n 0edere ca daca se mai re!eta ast-el de
acte= l 0om interna din nou. Chiar acum dau ordin ca sa i se ridice domiciliul
-ortat.
ntr-o goana am alergat din nou la !ro-esor !entru a-i comunica rezultatul
ntre0ederii mele cu .ic:i 3te-anescu.
,ro-esorul a -ost bucuros sa a-le ca nu mai e su!us interdictiei de a !arasi casa si
mi-a !romis ca nu 0a mai -ace acte care sa su!ere !e gu0ernanti.
4 La Ho+!,., mparatul Traian
n !eregrinarile mele !rin Bucuresti= mi-a 0enit r%ndul sa ma duc si !e la ?otelul
m!arat 6raian= de !e Calea 9ri0itei= unde si a0ea resedinta= ntr-o camera din
acest hotel= 'asile .o0eanu.
Cum .o0eanu dusese tratati0ele !entru destindere !rin !ersoane din 7urul
Regelui si cum se bucura de ncrederea ,alatului= era normal ca legionarii care
0eneau din !ro0incie n Ca!itala sa aiba ca !unct de nt%lnire acel hotel= at%t
!entru a se re0edea c%t si !entru a a-la ultimele 0esti= !ri0ind -ie miscarea -ie
situatia !olitica a tarii. ,%na la eliberarea mea= ?otelul m!aratul 6raian era un
-el de sediu neo-icial al miscarii= iar .o0eanu nde!linea rolul de liderul ei !olitic.
Ca de obicei= am gasit multi legionari la hotel. #nii abia sosisera= altii se
!regateau sa se ntoarca acasa.
Re0ederea mea cu .o0eanu a -ost a-ectuoasa. .e cunosteam de multa 0reme= el
-iind se- al 7udetului Arad= iar eu se- de 7udet si a!oi se- de regiune n Banat.
-usesem chiar ncasa lui.
Am 0orbit de toate Am -acut= cum se zice= un tur de orizont !olitic= dar -ara sa
ad%ncim 0reo !roblema. I-am comunicat si lui !rogramul cu noul !artid si el n-a
a0ut nici o obiectiune de -acut. i !area bine si logic ca am a7uns la ntelegere cu
,alatul. n de-initi0= ceea ce -aceam eu acum= nu era dec%t ceea ce nce!use el cu
sase luni n nainte.
/ar citeam n ochii lui o rezer0a. Chiar modul lui de e2!rimare era sibilic. Cine
stie< 'edea n mine un ri0al= care 0rea sa-l e2!ro!rieze de munca si ideile lui< 1l
lucra de sase luni la a!ro!ierea dintre Rege si miscare si tocmai acum c%nd sa
culeaga roadele @ se z0onea de intrarea legionarilor n gu0ern @ sa 0ina altul sa se
bage !e -ir si chiar sa i-o ia nainte<
Ceea ce m-a izbit n con0ersatia a0uta cu el= a -ost ca nu mi-a comunicat nimic din
actiunea ntre!rinsa de el !%na atunci si nici de legaturile ce le a0ea. Ar -i -ost
im!ortant sa ne !utem con-runta e2!erientele si= !e baza lor= sa lucram m!reuna
n cadrul aceluiasi !roiect. /e!arte de mine de a intra n concurenta cu el sau cu
alti -runtasi legionari. 1u eram !reocu!at e2clusi0 de *egiune= de modul cum
!oate -i mai bine ser0ita n m!re7urarile date. *inia mea de atunci= bazata !e
ntelegerea cu ,alatul= coincidea cu a lui .o0eanu= nc%t trebuia doar sa -ormam
m!reuna o echi!a de lucru. /ar obser0%nd o anumita raceala din !artea lui= m-
am retras si eu n mine nsumi= necomunic%ndu-i nimic de im!ortanta= ci doar
0ersiunea generala a e0enimentelor.
+ai t%rziu am a-lat ca legatura lui .o0eanu cu ,alatul se stabilise !e linia
9eneralul 9abriel +arinescu-9eneralul Bengliu= n tim! ce eu -usesem introdus
la ,alat !e linia .ic:i 3te-anescu-+oruzo0. 10ident= cele doua linii se nt%lneau n
acelasi !unct> era #rdareanu= +inistrul ,alatului= care tinea n m%na toate -irele.
5ata de .o0eanu= ma bucura n acel moment de urmatoarele a0anta7e>
@ 3iguranta nu-l considera !e .o0eanu a!t sa aduca miscarea sub ascultarea
Regelui= cum !robabil se laudase.
@ .ici ,ro-esorul Codreanu nu a0ea ncredere n el= dar dintr-un alt moti0. i era
teama ca ar !utea sa sa0%rsi acte de com!romitere a *egiunii.
n mod bizar= criteriul 3igurantei coincidea cu criteriul ,ro-esorului Codreanu n
7udecarea lui .o0eanu= dar de !e !ozitii diametral o!use. ,ro-esorul 0edea n
.o0eanu un om dis!us sa -aca 7ocul ,alatului !%na la ultimele consecinte= -ara sa
tina seama de linia *egiunii= n tim! ce +oruzo0 si .ic:i 3te-anescu i contestau
ascendentul lui n miscare= -a!t care l descali-ica n ochii lor !entru rolul ce 0oia
sa-l 7oace. .o0eanu !utea aduna i 7urul Regelui anumite -ractiuni din miscare=
dar nu miscarea ca totalitate o!erati0a.
ntr-ade0ar .o0eanu nu dis!unea de o baza solida n miscare. n 7urul lui se
concentrase o serie de elemente o!ortuniste si a0ea o anumita audienta n
!ro0incie= la legionarii care= 0enind rareori la Bucuresti= nu cunosteau
dedesubturile si intrigile 0ietii !olitice din Ca!itala. ;Razletii; nu -rec0entau
?otelul m!aratul 6raian= consider%nd !e .o0eanu o sim!la ane2a a ,alatului.
C%t !ri0este cadrele lu!tatoare= acestea nu a0eau nici o a-initate cu el. 1le -ormau
zid n 7urul meu= constituind rezer0a strategica a miscarii.
5 U$ m!"a= #! ,a Vir*i, Io$!"&.
6ot n aceste zile= sa -i -ost !rin 1"-1$ Inie= !rimesc un mesa7 urgent de la
inginerul 'irgil Ionescu= care ma ruga sa ma duc sa-l 0ad. 3e a-la n 3anatoriul
'incent de ,aul m!reuna cu sotia lui= /oamna +aria Ionescu. A7ung%nd acolo=
a-lu ca nu este el bolna0ul= ci sotia lui= care su-erise o o!eratie de a!endicita.
Inginerul iesise din nchisoare= locuia cu sotia lui la 3anatoriu= dar nu -usese
eliberat ntr-o -orma legala. I se -acuse hat%rul sa -ie internat n s!ital= dar cu
obligatia sa nu-l !araseasca. 3e gasea ntr-o situatie asemanatoare cu a
!ro-esorului Codreanu= cu circumstanta agra0anta ca -iind condamnat= oric%nd
!utea -i readus n temnita.
.u-l cunosteam !e inginerul 'irgil Ionescu dec%t -oarte 0ag= din rarele nt%lniri
ce le a0eam cu el la Centru= c%nd 0eneam din !ro0incie. 4data= la in0itatia
Ca!itanului= am luat masa n casa lui= m!reuna cu toti se-ii din Ardeal. 'irgil
Ionescu era o -igura binecunoscuta n lumea Bucurestilor si unul dintre -runtasii
miscarii legionare. 5usese se- de regiune din /obrogea.
nt%lnirea a -ost calda si !rieteneasca. 1ram doi oameni iesiti din nchisoare si
amintirea acestor zile ntunecate ne n-ratea= to!ind distantele. Inginerul m-a
rugat staruitor= si doamna la -el= ca sa inter0in la ,alat sau unde cred de cu0iinta
ca sa li se acorde si su!ra0ietuitorilor de la R%mnicu-3arat gratierea. ntr-o
situatie asemanatoare cu a lui se gaseau Radu Budisteanu si /r. 3erban
+ilco0eanu. 6oti trei -usesera condamnati la $ ani nchisoare= la 1 Iulie 1(3&= n
marele !roces al conducatorilor miscarii= n -runte cu inginerul Clime. I-am
!romis ca ma 0oi interesa de cazul lor la !ro2ima nt%lnire cu #rdareanu si ca 0oi
starui sa -ie gratiati.
+-am simtit incomod n -ata inginerului. Cum eu= im!licat n at%tea acte= ma
!limbam liber= nu mi se -acuse nici !roces si nu su-erisem nici o condamnare= n
tim! ce el= o -igura mult mai bla7ina a miscarii si 0ictima a !rigoanei= se gasea n
aceasta situatie anormala.
n acelasi sanatoriu se gasea internata si /oamna Ioana Cantacuzino. +i-a
!o0estit su-erintele ei din tim!ul !rigoanei. /u!a arestarea ei= n /ecembrie
1(3&= a -ost internata n lagarul 3adaclia din Basarabia= unde a ramas !%na n
!rima0ara anului 1(4). 1ra o -emeie de un cura7 e2traordinar= care a0ea sa se
distinga si n batalia de la Braso0= de la 3 3e!tembrie 1(4).
7 A.#i!$+a ,a R!*!
/esi trecuse doar c%te0a zile de la eliberarea mea= acti0itatea mea lasase urme. n
-iecare zi a0eam zeci de nt%lniri cu legionarii. #mblam dintr-o casa ntr-alta si
dintr-un cartier ntr-altul al Bucurestilor= cu iuteala !e care mi-o !utea !rocura
masina.
n a-ara de aceasta= ma nt%lneam zilnic -ie cu .ic:i 3te-anescu -ie cu +oruzo0=
!entru a le comunica rezultatele anchetei mele !rintre legionari. .u nt%lnisem
nici o o!ozitie. Inclusi0 .o0eanu cu gru!a lui erau de acord cu n-iintarea noului
!artid. n Ca!itala= cel !utin= domnea unanimitatea. ,ro-esorului Codreanu si
daduse si el asentimentul si era gata sa ma a7ute.
1courile actiunii mele !atrunsesera !%na la ,alat. 3er0iciul de in-ormatii a0ea
agenti !rintre legionari= dar acestia nu !uteau ra!orta dec%t lucruri bune des!re
mine> ?oria 3ima a 0azut !e cutare= a 0orbit cutare chestiune si a !ledat cauza
Regelui... Asa se e2!lica si graba cu care a -ost aran7ata audienta mea la Rege.
/u!a ce mi-au dat drumul si du!a ce m-au con0ins ca nu ies cu o iota din
!rogramul stabilit= oamenii din 7urul ,alatului s-au decis sa arda eta!ele= d%ndu-
mi consacrarea de om !olitic.
Cu acest gest= Regele 0oia sa -aca demonstratie de !olitica e2terna. 'oia sa arate
Berlinul ca con-lictul cu 9arda de 5ier s-a a!lanat si acum toata tara este cu el=
a-ara de o!ozitia !artidelor de orientare anglo-sa2ona. n acelasi tim!= urmarea
sa o-ere o garantie s!ectaculara a bunei credinte n e-orturile ce le -acea de a se
a!ro!ia de A2a. /aca acce!ta sa !rimeasca !e ?oria 3ima= cunoscut !rin
intransigenta cu care !ro!aga idealurile ;noii ordine euro!ene;= nu mai e2ista
nici un moti0 ca sa nu i se acord si lui ncrederea. ,e !lan intern= !rimirea mea n
audienta la Rege trebuia sa re!rezinte !unctul culminant al destinderii=
m!acarea totala si de-initi0a cu miscarea= inclusi0 cu sectoarele ei cele mai
a!rige= si deschiderea unei noi ere= de colaborare ntre Rege si legionari= n care
0or !redomina interesele mari ale ,atriei.
Audienta mea la Rege a nce!ut cu un act ne!lacut. .ic:i 3te-anescu mi-a
comunicat= n dimineata de 1& Iunie= sa ma duc la +inistrul de Interne=
9helmegeanu= care ma aste!ta la el acasa. +-am dus -ara sa-mi dau seama
des!re ce este 0orba= crez%nd ca 0rea sa ma consulte n legatura cu n-iintarea
noului !artid.
/u!a ce am intrat n biroul ministrului si ne-am salutat= l 0ad !e 9helmegeanu
ca dis!are. ndata si -ace a!aritia un alt domn= de !resu!us un agent= care nce!e
sa ma !erchezitioneze= ntreb%ndu-ma daca nu am arme.
@ Cum sa !ort arme< .u am de ce. Au trecut acele 0remuri.
Iese agentul si se na!oiaza 9helmegeanu. Abia atunci mi s!une ca 0om merge la
,alat= unde 0oi -i !rimit n audienta de +a7estatea 3a Regele.
Bine= /omnule +inistru= nu 0edeti ca sunt n haine de strada< .u am nici cel
!utin o camasa ca lumea.
@ ntr-ade0ar= hainele de !e mine erau ntr-o stare lamentabila.
@ .u are nici o im!ortanta. +a7estatea 3a Regele nu se ocu!a de ast-el de lucruri.
'rea sa te cunoasca si sa auda din gura /-tale cum 0ezi situatia !olitica e2terna si
cum !reconizezi -ormarea noului !artid.
6rebuie sa marturisesc ca la !erchezitie am nghetat. +a g%ndeam ca
;!ermanentele; s-au razg%ndit si 0or sa ma aiba din nou sub !aza. /e -a!t era o
masura de !recautiune a lui 9helmegeanu= care= -iind +inistru de Interne= era
res!onsabil de 0iata Regelui. 5aima de terorist ma urmarea !retutindeni= chiar
atunci c%nd trebuia sa de0in om !olitic consacrat chiar de Rege.
.e-am urcat n masina si am !ornit s!re ,alat. +asina nu s-a o!rit la usa
!rinci!ala= !e unde nu intrau dec%t e2celentele= ci la o usa laterala= a-lata n
drea!ta ,alatului= cum l !ri0eai din -ata.
Am urcat la eta7ul nt%i= !e o scara ntunecoasa= aco!erita de co0oare. Intram mai
nt%i n biroul Colonelului Rusescu= care era se-ul de cabinet al +inistrului
#rdareanu. /u!a doua minute= suntem condusi n cabinetul +inistrului.
#rdareanu mi ntinde m%na cu 0adita dorinta de a-mi arata ce ser0iciu mi se
-ace.
@ /omnule 3ima= a sosit momentul culminant din 0iata /-tale. 'ei -i !rimit n
audienta de +a7estatea 3a Regele.
@ 3unt ad%nc emotionat= dar uitati n ce hal sunt. Cum sa ma !rezint n -ata
+a7estatii 3ale Regelui<
@ .u te !reocu!a de asta. +a7estatea 3a Regele 0rea sa te cunoasca si sa-i e2!ui
!rogramul !e care ni l-ai comunicat noua n scris= !entru ca 0rea sa !aseasca la
actiune.
@ ,ermiteti-mi o ntrebare= /-le +inistru. .u cunosc !rotocolul. C%nd 0oi intra la
+a7estatea 3a Regele= cum l salut<
@ Cu bratul n sus= asa cum a0eti /-0oastra obiceiul= legionarii.
#rdareanu ridica a!oi tele-onul si comunica ce0a Regelui. mi iau ramas bun de
la 9helmegeanu= care !leaca.
A!oi urm%nd !e #rdareanu= ma ndre!t s!re cabinetul Regelui= care se a-la -ata
n -ata cu biroul ministrului.
Intra mai nt%i #rdareanu si ma anunta. Intru si eu du!a el si salut !e Rege cu
bratul n sus= asa cum mi s-a recomandat= adaug%nd ;3a traiti +a7estate;.
Regele se a-la la biroul sau= asezat n -undul camerei. #rdareanu se retrage.
Regele mi -ace semn sa ma a!ro!ii de biroul sau= asezat n -undul camerei= si sa
iau loc !e un scaun din -ata lui. .e !ri0im un minut. 4 -igura cuceritoare si
amabila. 4chii albastri= !arul blond si buclat. nca t%nar. #n om n -loarea
0%rstei.
3ur%de ca sa-mi dezarmeze timiditatea= iar eu -ac e-orturi ca sa to!esc gheata
dintre noi. Regele e calm. 3coate o tigara si o a!rinde tacticos.
.ici eu nu ma las mai !re7os. l !ri0esc n ochi= -ara sa dau semne de ner0ozitate.
Aste!t sa deschida el 0orba.
@ 1i= ce ai sa-mi s!ui= /omnule 3ima. Ia de la nce!ut lucrurile.
I-am 0orbit a!roa!e doua ore. +-a ascultat neclintit. Ca o statuie. /in c%nd n
c%nd c%te o obser0atie= la care re!licam. +-a lasat sa-mi descarc tot su-letul.
Ce i-am s!us< 4 sinteza a con0ersatiilor ce le-am a0ut cu .ic:i 3te-anescu= cu
+oruzo0= cu 9eneralul Coroama= cu 9helmegeanu si cu #rdareanu. 6rebuia sa
im!ro0izez e2!unerea mea= dar n acelasi tim! sa-i dau o -orma ordonata= !entru
a-si !roduce e-ectul.
Am nce!ut cu lu!ta mea si cu atitudinea mea -ata de el.
@ +a7estate= stiti ca am -ost un mare dusman al +a7estatii 'oastre. Astazi
m!re7urarile reclama sa -im m!reuna= !entru a ne !utea sal0a tara= amenintata
la hotare.
Regele a dat din ca!. I-am -acut a!oi un istoric al *egiunii !%na la !rigoana din
1(3&.
@ 1u 0-am a!arat= a obser0at Regele= dar Codreanu a re-uzat sa colaboreze cu
mine. 3i a!oi= c%nd ati nce!ut sa -aceti acte de teroare= nu 0-am !utut a!ara.
.u !uteam sa-l contrazic= arat%ndu-i ca !rigoana a nce!ut n 1(3&= c%nd nu se
sa0%rsise nici un act de 0iolenta. 3i atunci am de0iat atentia s!re Armand
Calinescu.
@ Cred ca res!onsabilul !rinci!al !entru cele nt%m!late este Armand Calinescu=
care a m!iedicat sistematic orice contact al miscarii cu +a7estatea 'oastra. 6ata
cariera !olitica a lui Armand Calinescu era str%ns legata de !rigonirea miscarii
legionare si aceasta din 1(33. -ara de e2!loatarea acestui con-lict= el n-ar -i a7uns
niciodata !rim-ministru. /aca 0iata constitutionala s-ar -i des-asurat normal=
Armand Calinescu ar -i ramas o -igura !eri-erica a !oliticii rom%nesti. /ar
interesele lui Armand Calinescu si ale +a7estatii 'oastre nu coincideau.
Calinescu era un a0enturier !olitic. n 0reme ce el 0oia sa e2traga din !rigonirea
miscarii ma2imum de a0anta7e !entru sine= +a7estatea 'oastra re!rezentati
!ermanentele natiunii= care sunt !e deasu!ra oricaror contingente !olitice.
Armand Calinescu a creat aceasta stare de tensiune ntre Coroana si 6ara= !entru
a demonstra +a7estatii 'oastre ca !rezenta lui n -runtea gu0ernului este
indis!ensabila= at%t !entru securitatea !ersonala a +a7estatii 'oastre c%t si
!entru garantarea 6ronului.
/iagnosticul meu nu era e2act. 3e!aratia de ras!underi nu era reala= dar
inter!retarea data de mine asu!ra e0enimentelor din trecuta nregistrat-o cu
satis-actie.
Am trecut a!oi la e2ilul legionarilor din Berlin.
@ *a Berlin ati sabotat !ermanent actiunea mea.
@ 1ste ade0arat. /ar din ce cauza< .oi am combatut o anumita linie !olitica
e2terna= care ni s-a !arut ca duce tara la dezastru. .oi eram con0insi ca 9ermania
0a n0inge !e continent si atunci ne g%ndeam cu groaza la ceea ce se 0a nt%m!la
cu Rom%nia. .oi credeam ca orientarea s!re A2a trebuia realizata c%t mai re!ede
!entru a ne !utea sustrage a!etitului so0ietic.
@ Acum 0edeti ca tot ntr-acolo mergem. 4rientarea s!re A2a a de0enit !olitica
mea. /ar trebuie sa ne !rezentam n bloc n -ata strainatatii.
n continuare i-am e2!us teoria noului !artid= cu toate amanuntele= !entru a nu
ram%ne nimic clari-icat>
1. .ecesitatea de a concentra n acest !artid cele mai bune elemente ale tarii. Aici
i-am dat un e2em!lu concret de cum trebuie -acuta selectia cadrelor. n 7udetul
Caras= i-am s!us= sunt trei elemente de 0aloare> este !roto!o!ul Coriolan Buracu=
national taranist= este /r. 6eicu= din !artidul national-crestin= si 4cta0ian Rosu=
se-ul legionarilor. /aca aceste !ersoane ar intra n noul !artid= ar coaliza marea
ma7oritate a !o!ulatiei si ar re!rezenta si o garantie de buna si corecta
administratie.
2. .ecesitatea de a mbunatati situatia muncitorilor si a taranilor= si n s!ecial a
muncitorilor care lucreaza cu mine.
3. .ecesitatea de a ngradi !uterea e0reiasca n Rom%nia. n !rimul r%nd trebuie
eliminati e0reii din toate -unctiunile 3tatului.
@ /omnule 3ima= nu trebuie sa uiti ca ntre e0rei sunt si elemente distinse= de
care tara nu se !oate li!si. A0em medici -aimosi= a0em oameni de stiinta.
@ Bine nteles ca se !ot -ace anumite e2ce!tii. 1sential este sa slabeasca !resiunea
e0reiasca asu!ra !o!ulatiei.
@ /omnule 3ima= nu am oameni= te rog sa ma crezi. Aste!t ca tineretul sa 0ina
l%nga mine. 'echea generatie m-a dece!tionat. /aca nu ar -i re-uzat Codreanu...
@ +a7estate= re!et ceea ce 0-am s!us mai nainte. /aca nu ar -i e2istat Armand
Calinescu= alt-el s-ar -i des-asurat e0enimentele.
@ Bine= /-le 3ima. +a bucur de dis!ozitia legionarilor de a intra n ordine si de a
colabora cu regimul. 'oi !roceda la constituirea noului !artid si aceasta -oarte
cur%nd.
/ar un lucru sa stiti> 1u sunt se-ul 0ostru.
.u mi-am dat seama atunci la ce se g%ndea el.
@ Bine nteles= +a7estate. .u !oate -i altcine0a se-ul acestei tari dec%t +a7estatea
'oastra. 3i acum mi ngaduiti si mie o rugaminte.
+ai sunt legionari n nchisori. Ar trebui gratiati si acestia. A!oi este cazul
inginerului 'irgil Ionescu si al celorlalti doi su!ra0ietuitori de la R%mnicu-3arat.
/esi sunt oarecum n libertate= nu sunt liberi.
@ Chiar n zilele acestea am sa -ac un nou decret de gratiere= nc%t marea
ma7oritate a legionarilor 0or -i eliberati. .u !ot sa a!lic acest decret= cel !utin
acum= acelora care au sa0%rsit crime. C%t !ri0este gratierea gru!ului de la
R%mnicu-3arat= am nca ndoieli.
@ +a7estate= e o chestiune de sensibilitate !olitica. 'a rog sa gratiati si !e
inginerul 'irgil Ionescu= m!reuna cu ceilalti. n ce lumina a!ar eu n -ata acestor
oameni< nsasi actiunea ce-o ntre!rind de regru!are a legionarilor n noul !artid
este !ericlitata.
n -ata acestui argument a cedat= dar simteam ca se da o lu!ta n el. A0ea ce0a
m!otri0a inginerului 'irgil Ionescu= ceea ce n-am !utut sa deslusesc.
*a !lecare mi-a str%ns m%na= mi-a tinut-o c%t0a tim! n m%na lui= ca si cum 0oia
sa ma con0inga sa ram%n un !rieten leal Coroanei.
+-am ntors n cabinetul lui #rdareanu= unde acesta m-a nt%m!inat eu-oric>
@ 1i= ce s!ui= /omnule 3ima< Ce im!resie ti-a -acut +a7estatea 3a Regele<
@ /omnule +inistru= sunt co!lesit. +ai t%rziu= tineretea lui. A!oi= 7udecata lui
clara. A!oi= libertatea de care m-am bucurat !entru a-i e2!une toate !roblemele=
inclusi0 cele mai di-icile. 1 un om de nteles. 3unt co!lesit.
.-am sa uit niciodata acest moment. 6rebuie sa -acem totul= ca sa sal0am situatia
Regelui= ca garant al unitatii si inde!endentei nationale.
n acel moment 0orbeam nca ra!it de con0orbirea ce-am a0ut-o. Regele Carol
era un om nc%ntator= o !ersonalitate -ascinanta. /e o 0asta cultura= !er-ect
cunoscator al mecanismului statal= si de o inteligenta su!erioara tuturor
oamenilor !olitici ai Rom%niei !e care i-am cunoscut mai t%rziu.
+a g%ndeam atunci ce s-ar -i nt%m!lat daca ar -i a0ut loc nt%lnirea dintre Rege
si Ca!itan= la nereusita audienta<
8 $:ii$+ar!a Par+i#.,.i Na+i.$ii
n dimineata de 22 Iunie= citesc n ziare ca s-a n-iintat noul !artid. +-am bucurat
s!er%nd sa -ie ceea ce !ro!usesem eu n discutiile anterioare cu !ermanentele
3tatului. Regele Carol anunta des-iintarea ;5rontului Renasterii;. 4 mani-estatie
!ublica era !re0azuta !entru dimineata aceleiasi zile. +a7estatea 3a Regele 0a
!rimi omagiul !o!ulatiei din Ca!itala.
#rmarind cu atentie te2tul !ublicat n ziare= am constat cu amaraciune ca noul
!artid era o imagine de-ormata a conce!tiei mele. +ai nt%i titlul era !ur si
sim!lu ridicol. .atiunea e o totalitate care nu !oate -i re!rezentata dec%t !rin ea
nsasi si nicidecum de un -ragment al ei. n loc sa ram%na la -ormula !ro!usa de
9eneralul Coroama= ;5rontul .atiunii;= deste!tii de la ,alat au dat drumul la
;,artidul .atiunii;= ceea ce nchidea n sine o contradictie de termeni. ;5rontul
.atiunii; a0ea a0anta7ul ca e0oca tocmai ntregul national si nu o !arte a ei.
4 alta idee ne-ericita a -ost !roclamarea Regelui ca se- al noului !artid. 1ra o
degradare= o diminuarea !restigiului regal. Regele !oate !romo0a n-iintarea de
!artide= dar nu !oate lua conducerea unui !artid. 1 un non sens. /aca esti rege=
nu !oti sa -ii se- de !artid= caci din acest moment ai renuntat la !rerogati0a de se-
su!rem al natiunii. Atunci mi-am adus aminte de audienta mea la Rege= de ceea
ce mi-a s!us el n ultimul moment> ;dar trebuie sa stiti ca eu 0oi -i se-ul 0ostru;.
Cine stie< ,robabil ca 0roia sa imite !e ?itler= care era se- de !artid si se- de 3tat.
/ar la ?itler concentrarea celor doua -unctii n aceeasi !ersoana era naturala=
deoarece el se ridicase de 7os= din !o!or si de la !artid= !entru ca sa cucereasca
a!oi magistratura su!rema a 3tatului. /ar !rocesul in0ers nu se !utea realiza. #n
rege re!rezinta o dinastie si un tron. 1l trebuie sa ram%na !ermanent deasu!ra
!artidelor si sa nu intre n lu!ta !olitica.
n s-%rsit= am -ost rau im!resionat si de -a!tul ca noul !artid era nzestrat cu un
sistem !uniti0. 6oti -unctionarii 3tatului erau obligati sa intre n noul organism si
orice alta acti0itate !olitica era interzisa. 3e !re0edeau sanctiuni contra acelora
care s-ar -i organizat sau mani-estat !olitic n a-ara de cadrul legal. Amenintarea
!o!ulatiei cu !ede!se ucidea tocmai s!ontaneitatea noului !artid= ca!acitatea lui
de a cuceri masele= e-ectul bine-acator !e care l-ar -i a0ut n o!inia !ublica=
arat%ndu-i-se ca ntr-ade0ar e ce0a di-erit de ;5rontul Renasterii; de trista
memorie. Cum adeziunea legionarilor era asigurata si cum legionarii re!rezentau
n acel moment marea ma7oritate a !o!ulatiei= nu era ne0oie sa se !rocedeze
du!a 0echiul cala!od= reamintind !o!orului ca se a-la sub regim de dictatura.
6aria regimului trebuia sa se bazeze !e adeziunea 0oluntara a cetatenilor si nu !e
temerea ce le-o ins!ira sistemul de re!resiune.
.u am nt%lnit n te2t nici o di-erenta la schimbarea uni-ormelor. 4 lacuna -oarte
gra0a. #ni-orma e un semn distincti0 al unei -ormatiuni !olitice si daca se omite
schimbarea ei= atunci nseamna ca ;5rontul Renasterii; nu si-a schimbat dec%t
titulatura.
n dimineata aceleiasi zile am asistat !e Calea 'ictoriei la mani-estatia organizata
de gu0ern !entru a aclama !e +a7estatea 3a Regele ca se- al noului !artid. +ulta
lume. Regele n masina merg%nd la !as= saluta multimea de !e trotuare. ,entru
nt%ia oara iesea n !ublic -ara sa se teama de 0reun atentat. A0ea o -ata
z%mbitoare si linistita. /ar ma7oritatea celor ce-l salutau erau -unctionarii de la
ministere care !rimisera ordin sa se aglomereze de-a lungul Caii 'ictoriei. Alt-el
ar -i decurs ceremonia daca noi= legionarii= am -i mobilizat !o!ulatia Ca!italei
!entru a -raterniza cu Coroana.
Am -ost tinut n totala ignoranta. Regele si oamenii lui au luat ideea mea cu noul
!artid= dar i-au dat o alta inter!retare care anula tocmai 0aloarea ei constructi0a.
1ram su!arat si nelinistit. Chiar n du!a masa aceleasi zile m-am dus la
#rdareanu !entru a-i cere e2!licatii. A0eam acum acces liber la ,alat= -ara sa mai
trec !e la 3iguranta sau !e la +inistrul de Interne. +-am !rezentat Colonelului
Rusescu= rug%ndu-l sa ma anunte +inistrului ,alatului. Am -ost !rimit imediat.
Cu toata -ranchetea i-am e2!licat erorile sa0%rsite la constituirea noului !artid si
i-am e2!rimat !arerea mea de rau ca nu am -ost consultat n !realabil. Bine
nteles= nu am atins chestiunea Regelui= ca se- de !artid= dar m-am legat de titlul
noului !artid= de !enibila im!resie !ro0ocata de adaosul sanctiunilor si de
omisiunea noii uni-orme. 5unctionarii 3tatului au iesit !e strazi mbracati n
0echea uni-orma. ;3arcina mea este deosebita de ngreunata acum= caci de la
iesirea mea de la 3iguranta !%na astazi am 0orbit legionarilor !ermanent de o
noua era !olitica;.
#rdareanu s-a aratat e2trem de contrariat mai ales c%nd am !rotestat contra
sanctiunilor !re0azute. 1l nu !utea conce!e regimul -ara de sanctiuni. I-am
e2!licat ca nu este ne0oie sa se recurga la ele= c%nd marea ma7oritate a !o!orului
este chemata sa !artici!e la noul !artid. Adeziunea !o!orului re!rezinta cea mai
sigura !a0aza a regimului.
/in discutia cu el am nteles ca #rdareanu si dadea seama de ga-a cu !artidul
natiunii= dar= n alte !ri0inte= intentionat au !rocedat ast-el. 1i 0oiau sa utilizeze
miscarea ca o com!onenta a noului !artid= dar -ara sa-i acorde o im!ortanta !rea
mare. /e aceea am -ost !us n -ata -a!telor m!linite.
@ /-le 3ima= !oate sa ai dre!tate n anumite !uncte= dar acum !artidul este
lansat. .u mai !utem re0eni. 'oi comunica +a7estatii 3ale Regelui obiectiunile
/-tale. Acum ceea ce e urgent si im!ortant= este adeziunea legionarilor la noul
!artid. /-ta sa -aci un a!el.
@ /omnule +inistru= eu nu ma sustrag de la obligatiile luate. +%ine 0eti a0ea
a!elul cu semnaturile ce le 0oi !utea obtine. 1u 0-am comunicat lucrurile acestea
e2clusi0 din dorinta de a ser0i !e +a7estatea 3a Regele si !entru ca noul !artid sa
aiba succes din !rimul moment. 'a rog sa re-lectati asu!ra obiectiunilor mele si
sa introduceti modi-icarile semnalate. .u e t%rziu. n s!ecial sa -iti atenti la
!rocedura de selectie a cadrelor !artidului. .u uitati nici uni-orma.
Regele -acuse un gest s!ectacular cu des-iintarea ;5rontului Renasterii;= dar se
o!rise la 7umatatea drumului= a!lic%nd cu zg%rcenie consecintele dizol0arii
0echiului -ront. n loc sa -ie larg si generos= as acum cerea situatia momentului=
!entru a arata tarii ca s-a ru!t de trecut= !are ca se s!eriase de !ro!ria lui
ndrazneala si acum cauta sa -r%neze tranzitia s!re era noua. /u!a ce -acuse
sacri-iciul de a dar%ma o coloana a regimului= acum se !recu!etea n chestiuni de
detaliu= care nu com!ensau ru!tura sa0%rsita n regim.
+iscarea nu a0ea dec%t de c%stigat din dizol0area ;5rontului Renasterii;.
,restigiul ei crescuse= caci o!inia !ublica si dadea seama ca Regele -acuse o
concesie substantiala miscarii.
Cu n-iintarea noului !artid= regimul trebuia sa-si ia un nou a0%nt= dar lansarea n-
a izbutit= !entru ca Regele nsusi si sabotase !ro!ria lui initiati0a.
19 U$ *!"+ i"+ori& a, Pro:!"or.,.i Co#r!a$.
3ituatia mea era e2trem de grea du!a ce se !ublicase n ziare te2tul cu
ntemeierea noului !artid. 1l nu ras!undea asigurarilor ce le dadusem
camarazilor mei= si anume ca schimbarea ce se !regatea la ,alat 0a !rimeni
atmos-era !olitica a tari. /e la ,alat am alergat sa ma s-atuiesc cu ,ro-esorului
Codreanu.
I-am e2!licat termenii ntelegerii -i2ate cu ,alatul si ce-a iesit din ea. /e alta
!arte= nu !uteam acum sa dau ndarat= la zece zile du!a eliberarea mea de la
3iguranta= caci ar sari n aer destinderea si s-ar !roduce gra0e tulburari n tara.
Cartea cu !artidul trebuie 7ucata !%na la ca!at. 6rebuia sa -ac a!elul cerut=
indi-erent de c%te semnaturi 0oi obtine !e el. .u 0oiam sa ram%n desco!erit de
Rege= zic%ndu-se ca nu mi-am nde!linit anga7amentele.
,ro-esorul m-a ascultat si a!oi= ca luminat de o idee= -ara sa-i -i cerut nimic= a
0enit cu urmatoarea !ro!unere senzationala.
@ #ite ce cred eu. 6rebuie sa mergi nainte. 3i ca sa te a7ut= eu 0oi -i !rimul care sa
semnez a!elul. 6oti ceilalti legionari 0or semna du!a mine.
+ai mult dec%t at%ta. Redactez eu nsumi acest a!el. ntr-o 7umatate de ora e
gata.
.u stiu cine mai eram. ,ro-esorul ne-a lasat singuri si a trecut ntr-o odaie
alaturata. .e-am uitat lung unul la altul.
1ram co!lesit de bunatatea si ntele!ciunea ,ro-esorului. mi lua !iatra de !e
umeri si se nsarcina el sa o !oarte o !ostata= ca sa ma scoata la liman. 3i c%nd ma
g%ndeam ca acest gest l -acea n -a0oarea aceluia care i omor%se -iul...
,ro-esorul si daduse seama ca nu era 0orba de noul !artid si nici de mine= ci de
nsasi unitatea miscarii= care ar -i -ost gra0 zdruncinata si ca!acitatea ei !olitica
anulata= tocmai n acele momente cruciale c%nd era chemata sa 7oace un rol
hotar%tor n 0iata neamului. A!aritia com!acta a miscarii era mult mai
im!ortanta dec%t actul desa0%rsit. 5ara ndoiala= ,ro-esorul si-a adus aminte de
cu0intele Ca!itanului= care s!unea ca ;chiar n iad daca ati merge= si daca sunteti
uniti= 0eti iesi si de acolo;.
,ro-esorul a re0enit si ne-a citit a!elul. 1ra conce!ut scurt= ostasesc si chiar cu o
nota de !atetism. Continea esentialul= ncheind cu im!ortanta acestei actiuni
!entru sal0area !atriei. *-am batut la masina si ,ro-esorul Codreanu si-a !us
nt%iul semnatura !e el. Am alergat a!oi ca o -urtuna !rin toata Ca!itala ca sa
obtin semnaturi. .-am nt%m!inat nici un re-uz. 5igurile re!rezentati0e ale
miscarii au ras!uns n bloc la a!elul meu. 3emnatura ,ro-esorului Codreanu
ru!sese si ultimele ndoieli. 3!re seara eram la #rdareanu cu a!elul semnat.
C%nd a 0azut semnatura ,ro-esorului Codreanu a ramas !ro-und im!resionat.
Imediat s-a dus la Rege= !entru a-i citi te2tul cu semnaturile.
@ +a7estatea 3a Regele este -oarte multumit de aderenta masi0a a legionarilor la
noul !artid. Crede nsa ca la -inalul a!elului li!seste ce0a. Acolo unde se 0orbeste
de unirea tuturor -ortelor !entru m%ntuirea ,atriei= ar -i bine sa adaugam ;si a
Regelui;.
@ 5oarte bine= /omnule +inistru.
Am acce!tat !arerea lui #rdareanu= desi mi-am dat seama instantaneu ca era
0orba de o eroare din !unctul de 0edere al ,alatului. A-l contrazice= ar -i nsemnat
ca ma o!un Regelui. Adaosul era ne!otri0it= caci se inter!reta situatia Regelui ca
amenintata= ceea ce nu-i aducea nici un bene-iciu.
A doua zi= 23 Iunie= te2tul a -ost !ublicat n ziare= s-%rsind cu -ormula ;!entru
m%ntuirea ,atriei si a Regelui;.
A!elul meu i s-a rezer0at un loc de -runte n ziare. A a!arut la gramada= n
mi7locul tuturor scrisorilor si telegramelor trimise Regelui cu !rile7ul !roclamarii
lui ca se- al noului !artid. Am inter!retat aceasta trecere a a!elului meu n masa
celorlalte adeziuni ca o dorinta a ,alatului de a nu da !rea mare relie- !artici!arii
legionare la constituirea noului !artid.
11 P!+ra"&. !"+! a#." ,a B.&.r!"+i
/u!a ce ne-am !ierdut la *atunas= ,etrascu a a!ucat s!re sud= cu g%ndul sa
a7unga la 4ra0ita= n tim! ce eu mi-am cautat sca!area !e a2a est-0est.
A umblat ca si mine toata noa!tea si a cazut n m%inile autoritatilor n comuna
6ic0anii +ari= n conditiuni asemanatoare cu ale mele. Intr%nd ntr-o casa ca sa
ceara o bucata de !%ine= gos!odarul= n loc sa-l miluiasca= a alarmat satul. 4 ceata
de oameni narmati cu -urci= sa!e si !usti s-au luat du!a el= l-au a7uns !e aratura
si du!a ce l-au batut zdra0an= l-au adus ca un tro-eu la ,rimaria Comunei. Aici
notarul l-a nchis ntr-o camera !arasita= a !us la usa si la -ereastra si a a0izat
7andarmii.
Auzind de iminenta 0enire a 7andarmilor= ,etrascu a -acut o ncercare dis!erata
ca sa sca!e. 3-a urcat n !odul !rimariei si de la o naltime de sa!te metri a sarit
!e o -erestruica. /in ne-ericire= n-a !utut sa cada n !icioare= !e !am%ntul tare= ci
ntr-o latura si si-a ru!t dia-ragma. 3i-a !ierdut cunostinta si c%nd s-a trezit= era
ntr-o caruta= tinut n genunchi= cu m%inile legate la s!ate si !azit de 7andarmii
din sat si de oamenii care l-au ca!turat.
A -ost dus mai nt%i la !ostul de 7andarmi din Caco0a si de aici trans!ortat cu o
ambulanta la 3!italul din 4ra0ita. +edicii l-au su!us imediat unei o!eratii
urgente= caci !ierduse mult s%nge.
4!eratia a reusit= dar nu !utea -ace nici o miscare !%na la 0indecarea ranii. *a
c%te0a zile= a a!arut un o-iter de la Consiliul de Razboi din Bucuresti !entru
interogatoriu. /ar cum nu !utea nici 0orbi de slabiciune= du!a c%te0a ntrebari= a
-ost lasat n !ace. ,aza= -oarte as!ra la nce!ut= s-a mbl%nzit mai t%rziu= n !as cu
e0enimentele e2terne si interne= nc%t a !utut sa -ie 0izitat si de sotie.
n 14 Iunie a-la de la maiorul de 7andarmi= Catana= ca am -ost eliberat. .u-i 0enea
sa creada. I se !area o im!osibilitate. n 1& Iunie= o alta 0este uluitoare> ?oria
3ima a -ost !rimit n audienta de Rege. Cum se ntremase binisor= a chemat !e
maiorul Catana si l-a rugat sa-l duca la Bucuresti= caci 0rea sa-si lamureasca si el
situatia.
n 21 Iunie ,etrascu a7unge n Ca!itala. A -ost gazduit chiar la Ins!ectoratul de
8andarmi= unde 9eneralul Bengliu s-a ntrecut cu atentiile. n dimineata de 22
Iunie= a-la din ziare de n-iintarea ,artidului .atiunii. ,a c%nd comenta cu o-iterii
e0enimentul= a!ar si eu n !ragul usii. In-ormat de sosirea lui= m-am dus la
3iguranta si am cerut sa -ie si el !us n libertate.
3-a dat ordin tele-onic la Ins!ectoratul de 8andarmi si acum ma duceam sa-l iau.
+-am a!ro!iat cu s-iala de el. 3tiam de greaua o!eratie ce-o su-erise. 1ra !alid si
tras la -ata. 3e misca cu gri7a= tem%ndu-se !arca sa nu i se des-aca din nou
abdomenul nainte de !lecare= a 0enit sa ne salute 9eneralul Bengliu= cu ntreg
statul lui ma7or. A -ost e2trem de curtenitor= dar nu s-a retinut sa az0%rle o
sageata contra Ca!itanului= !e care l considera res!onsabil de gresita orientare a
noii generatii. Cum nu !uteam sa-i ras!und cum trebuie= am de0iat discutia s!re
actuala situatie a tarii= care reclama unirea tuturor -ortelor !entru sal0area ei.
Iesind din cladirea odioasa a Ins!ectoratului de 8andarmi= unde s-au !lanuit
at%tea crime contra legionarilor= ,etrascu !arca n0iase= !arca era un alt om. 1u
ma obisnuisem cu libertatea= dar lui i se !area ce0a ireal. Cum e aceea sa !oti
umbla !e strada -ara teama de a -i urmarit< 3tarea normala a 0ietii i se !area ce0a
anormal. Am luat o masina si l-am condus la ?otelul m!aratul 6raian= iar eu am
!ornit n goana s!re alte treburi.
Ce se nt%m!lase cu restul echi!ei< ,etre /umitriu= care se sacri-icase n gara
'ladimiro0at !entru noi= a a0ut soarta lui Borobaru si '%rlan. /u!a o bataie
zdra0ana= a -ost tinut nchis la Alibunar= de unde a -ost scos mai t%rziu !entru a -i
!redat autoritatilor rom%nesti. 1ugen 6eodorescu si Ion Boian= a0izati de ,etre
/umitriu= du!a o noa!te de umblat= au a7uns la 'ladimiro0at= dar nu ne-au mai
gasit la locul indicat= caci noi -ugiseram. Atunci s-au decis sa se ntoarca n
9ermania. 3-au dus la Belgrad si au obtinut !asa!oarte !entru straini de la
Consulatul german.
/ar ca sa treaca -rontiera= mai a0eau ne0oie si de 0iza s%rbeasca. 1ugen
6eodorescu si-a luat inima n dinti si s-a !rezentat la !olitie= cer%nd sa i se a!lice
0iza de iesire. Cum era de aste!tat= a -ost arestat !e loc si dus la nchisoare=
!entru a -i !redat autoritatilor rom%nesti. ,e c%nd era la nchisoarea din Belgrad=
!ro-ita de un moment de neatentie ai !aznicilor= e0adeaza si !orneste !e 7os s!re
Rom%nia= trec%nd cu bine -rontiera. Ion Boian 0az%nd ca 1ugen 6eodorescu nu
mai iese a-ara de la !olitie= a banuit ca i s-a nt%m!lat ce0a rau si a luat-o singur
s!re Rom%nia si nu s-a mai o!rit !%na la Bucuresti. ,e am%ndoi i-am re0azut la
?otelul m!aratul 6raian. Cum nici Boian si nici 1ugen 6eodorescu nu a0eau
situatia legalizata= traind n clandestinitate= m-am dus cu ei la .ic:i 3te-anescu.
3-au !rezentat la 3iguranta= unde au -ost stersi de !e lista urmaritilor si li s-au
eliberat carnete de biroul !o!ulatiei.
1( C! ")a 3!+r!&.+ ,a B!r,i$
10enimentele din tara n-au ramas -ara urmari asu!ra 9ru!ului *egionar din
Berlin= care a trecut !rin gra0e -ram%ntari= !entru ca= n -inal= nsasi unitatea lui
sa -ie zdruncinata.
Am 0orbit n !rima !arte a lucrarii de des!artirea mea de ,a!anace. Cu o zi
nainte de !lecarea mea la Berlin= ,a!anace si-a schimbat brusc atitudinea=
s-atuindu-ma sa renunt la e2!editie. .u m-am abatut de la hotar%rea mea= ci am
!lecat s!re -rontiera -ara sa-mi iau ramas bun de la el.
C%nd s-a a-lat de !rinderea mea= a -ost mare tristete ntre legionari= si mai ales
ntre camarazii din ;9ru!ul 1$;.
@ 'ezi= s!unea ,a!anace celorlalti= i-am s!us lui ?oria 3ima sa nu se duca. Acum
0a -i m!uscat si cine stie c%ti cu el. ,entru cine stie c%t tim!= *egiunea nu 0a mai
!utea ntre!rinde nimic.
Chem%nd a!oi la sine !e legionarii din ;9ru!ul 1$;= i-a mbarbatat= cer%ndu-le ca
daca se 0a a-la de moartea mea @ ceea ce el considera o certitudine @ sa nu se
m!rastie= ci sa continue lu!ta n acelasi s!irit de eroism si sacri-iciu. ,entru a
!er!etua amintirea celor cazuti n tara= a !ro!us ca gru!ul sa !oarte n 0iitor
numele de ;9ru!ul ?oria 3ima;.
9ru!ul legionar din Berlin a a0ut de su-erit si o admonestatie din !artea !olitiei
germane. Chemati cu totii la 9esta!o= comisarul +ene:ing le-a -acut o as!ra
morala ca nu si-au tinut anga7amentul de a nu !arasi nimeni teritoriul german
-ara de a!robarea lor. A amenintat cu ;die schJr-ste +assnahmen;. /u!a cele
nt%m!late= nu este e2clus sa -ie arestati si internati n HF.
Atmos-era de la Berlin era trista si a!asatoare. /in zi n zi se aste!ta sa se a-le= -ie
!rin radio -ie !rintr-un calator ocazional= stirea e2ecutarii noastre. 6ragica 0este
nu mai 0enea nsa. .u stia de ce. /eodata= n aceasta atmos-era de
nmorm%ntare= cade ca un trasnet 0estea eliberarii mele. ,este c%te0a zile= alta
stire tot at%t de senzationala. ?oria 3ima a -ost !rimit n audienta de Rege. marea
ma7oritate a legionarilor s-au bucurat. A-ara de ,a!anace. ,e care l-a !rins o
s-%nta -urie= ca nu i s-a m!linit !ronosticul. .u numai ca ?oria 3ima nu -usese
e2ecutat= dar -usese ridicat n 0azut tuturor= al tarii si al strainatatii= !e un
!iedestal !olitic. 3i atunci a nce!ut sa 7udece> ;/e 0reme ce nu a -ost omor%t=
contra oricarei e0idente= nseamna ca este ce0a sus!ect la mi7loc. ?oria 3ima n-a
stiut sa moara ca Iordache .icoara= ca Belgea si alti se-i din !rigoana. Ca sa-si
sal0eze 0iata= a -acut to0arasie cu asasinii Ca!itanului;.
/ar re-le2iile lui nu le-a tinut !entru sine= ci a nce!ut sa le ras!%ndeasca n gru!=
otra0ind atmos-era. *a unii= li!siti de !ers!icacitate= calomniile lui au !rins= la
unii mai !utin= iar la acei din ;9ru!ul 1$;= care ma cunosteau= a!roa!e deloc. n
mod normal trebuia sa aste!te rezultatele -inale ale e2!editiei si nu sa se !reci!ite
din !rimul moment cu acuzatiile lui. 4 e2!editie= o lu!ta= !oate sa su-ere anumite
accidente. #na este a -i !e teren= si cu totul altce0a este a 7udeca aceleasi lucruri
de la distanta. n cazurile acestea= trebuie sa deschizi un credit unor camarazi
care n-au rasarit din neant n miscare= care si-au c%stigat galoanele lu!t%nd zi de
zi.
1ra unicul caz cunoscut n miscare c%nd un camarad nu se bucura ca un alt
camarad a sca!at cu 0iata dintr-o grea ntre!rindere.
1liberarea noastra re!rezenta o sansa = o !osibilitate= care !utea sa se ntoarca n
-a0oarea miscarii. /eci= nainte de a se a!uca de aceasta agitatie= trebuia sa
aste!te sa 0ada cum se des-asoara ra!orturile dintre miscare si Rege si nu sa se
na!usteasca din !rimul moment asu!ra noastra cu in0ecti0e si acuzatii.
,a!anace stia ca eu nu !ot nici sa tradez si nici sa -ac !acte care sa -aca ce0a rau
neamului si miscarii. 12!editia la care ma anga7asem= o !roiectasem m!reuna cu
el. Atunci ce 0oia< 1ra -urios= !robabil= ca nu i-am urmat s-atul sa ram%n la
Berlin= unde ne-am -i nmorm%ntat !oliticeste. 1ra -urios= !robabil= ca nu i s-a
nde!linit !ronosticul cu certitudinea ca 0om -i e2ecutati. /aca ar -i 7udecat !utin=
si-ar -i dat seama ca nu -usesem omor%ti= !entru ca nu mai !uteam -i omor%ti= ca
m!re7urarile internationale nu mai !ermiteau continuarea regimului de teroare.
Asta era e2!licatia reala si nu ;certitudinile; !ecare le debita ,a!anace. Ce mai
bun leac !entru el ar -i -ost sa -i 0enit cu noi= sa -i trecut !rin ce-am trecut noi= sa
-i -ost -ugarit sute de :ilometri= !%na ce am cazut n m%inile dusmanului= si atunci
sa 0orbeasca de tradare. /ar a sta n a-ara de raza !rime7diei= la 2.))) :m
distanta= si !entru a-ti !ermite sa aco!eri de insulte !e camarazii care se gasesc
!e -ront= cred ca nu are nimeni autoritatea morala. /u!a ce ai !artici!at la
Batalie= !oti sa -aci critica bataliei= dar din incinta ei si nu de la !artea sedentara.
Ceea ce -acea ,a!anace= era o agitatie ires!onsabila.
3acri-iciile -acute de gru!ul 1$ nu le-a nteles si nu si-a dat seama ca noi= cei
!lecati= !rinsi si a!oi eliberati= re!rezentam ultima rezer0a a *egiunii. 5ara de
noi= alt curs ar -i luat e0enimentele.
+ai t%rziu m-am con0ins ca ceea ce -acea ,a!anace= agitatia des-asurata ntre
camarazi= nu era rezultatul unei izbucniri tem!orare si necontrolate= ci se ncadra
ntr-un alt !lan. 1ra !ur si sim!lu de rea credinta.
1- O $o.a #!,!*a+i! ,!*io$ara ,a B!r,i$
n cursul discutiilor mele cu .ic:i 3te-anescu= +oruzo0 si #rdareanu= mi s-a
cerut sa trimit din legionari la Berlin !entru a e2!lica gru!ului de acolo
ntelegerea stabilita si !entru a-i in0ita sa se ntoarca n tara. /e -a!t se re!eta
situatia anterioara. /u!a realizarea destinderii si eliberarea legionarilor din
lagare= ,alatul a cerut gru!ului cu care ducea tratati0ele sa intre n legatura cu
e2ilatii de la Berlin= !entru a-i determina sa-si schimbe atitudinea.
Am ales !entru aceasta noua misiune !e Constantin 3toicanescu= care mai -usese
si n !rimele delegatii= si !e 6raian Borobaru= care -acusera !arte din ;9ru!ul 1$;=
si care !utea marturisi toate !eri!etiile !rin care trecusem. *i s-au -acut imediat
!asa!oarte de 3iguranta= au obtinut re!ede 0iza germana si au !lecat. .u stiu
e2act ziua= dar n tot cazul era nainte de n-iintarea ;,artidului .atiunii; si de
!ublicarea a!elului meu !entru nscrierea n noul !artid.
C%nd au a7uns ei la Berlin= atmos-era n gru! era de7a otra0ita de ,a!anace= nc%t
discutiile au -ost -oarte grele. ,a!anace l-a luat de sus !e 3toicanescu= d%ndu-i
lectii de ortodo2ie legionara unui om su-erit doi ani de lagar si care a a0ut n
cursul ntregii lui detentiuni o !urtare e2em!lara= re-uz%nd orice declaratie.
,a!anace era -urios ca n-am -ost ucis de Carol= ca n-am a0ut soarta celorlalti= ca
traiesc si chiar mi s-a dat circulatie !olitica= -iind !rimit n audienta de Rege. n
zadar i-a e2!licat 3toicanescu ca eliberarea mea se datoreaza acelorasi cauze care
au !ro0ocat si destinderea= ca situatia generala din 1uro!a i-a im!us Regelui sa
se nteleaga cu miscarea= !entru a-i nlesni a!ro!ierea de Berlin. .oi nu !uteam
-ace altce0a= deoarece tara era amenintata la hotare si nu ne !uteam sustrage
obligatiei de a a7uta !e Rege sa iasa din im!asul e2tern. 6otul de!inde de buna
noastra credinta si de inteligenta noastra de a nu ne lasa mane0rati de ,alat.
3toicanescu nu !utea sa desci-reze enigma lui ,a!anace= care= la !rimele nt%lniri
din A!rilie= -usese e2trem de ntelegator -ata de situatia s!eciala a legionarilor din
tara si necesitatea de a -i a7utati de la Berlin= iar acum re-uza sa asculte aceleasi
argumente.
3toicanescu a mai a0ut nenorocul ca sa-l !rinda a!elul meu !entru -ormarea
noului !artid tocmai n 9ermania. 1l nu semnalase a!elul= ci l-am !us eu !e lista=
asa zic%nd ;din o-iciu;= !entru ca li!sa lui= ntr-un moment delicat= c%nd
nde!linea o im!ortanta misiune la Berlin= s-ar -i !utut inter!reta alt-el la ,alat.
C%nd a -ost ntrebat de ,a!anace daca stie de a!elul meu !entru intrarea
legionarilor n noul !artid= 3toicanescu a tagaduit si cu toata sinceritatea. ntr-o
zi 0ine ,a!anace cu ziarul des-acut>
@ 1i= ai s!us ca nu ai semnat a!elul. #ite ca esti aici.
3toicanescu a ramas !er!le2. 1l ntelegea moti0ele !entru care l-am !us !e lista=
dar= ca mandatar al meu la Berlin= i turnam !lumb n ari!i. 1u nu stiam la ora
aceea nimic de atitudinea !ra!astioasa a lui ,a!anace= ci= dim!otri0a= l credeam
ca!abil sa -aca e-ort generos de ntelegere a realitatilor din tara. Altminteri as -i
!rocedat alt-el. Abia du!a ntoarcerea lui 3toicanescu si Borobaru= am a-lat de
agitatia sterila a lui ,a!anace.
6oate ncercarile lui 3toicanescu de a-l -ace !e ,a!anace sa-si schimbe atitudinea=
d%nd o m%na de a7utor actiunii ntre!rinse de noi n tara= au -ost zadarnice.
Re-lect%nd obiecti0= si-ar -i !utut da seama ca nu i se cerea nimic altce0a dec%t
ceea ce -acuse mai nainte= adica sa ado!te -ata de noi aceeasi atitudine de
e2!ectati0a bine0oitoare ca n !recedentele cazuri= daca nu 0oia sa se ntoarca n
tara= !entru a colabora la noua -aza !olitica n care intrase miscarea. ,a!anace s-
a az0%rlit ntr-o directie diametral o!usa curentului general din tara= cu toata
!asiunea -irii lui tem!eramentale= nerecolt%nd n -inal dec%t o amara dece!tie.
n mod normal si daca ar -i -ost un ca! !olitic= asa cum se !retindea= trebuia sa
secundeze n mod inteligent actiunea noastra din tara si nu sa o saboteze. 1l stia
ca n tara sunt destui oameni cuminti care nu se 0or lasa niciodata angrenati n
7ocul ,alatului= daca nu se urmarea altce0a dec%t com!romiterea miscarii.
n ce !ri0este !unctul doi al misiunii lui 3toicanescu= ntoarcerea n tara a
legionarilor de la Berlin= eu nsumi am trimis 0orba camarazilor din ;9ru!ul 1$;
ca sa se na!oieze mai mult de 2-3 elemente= iar restul sa ram%na ca o ultima
rezer0a.
3toicanescu si Borobaru s-au ntors la Bucuresti cu im!resii de!lorabile asu!ra
lui ,a!anace= ngri7orati ca acesta 0a antrena !e linia lui si alte elemente. 1u eram
at%t de nelinistit de situatia din Berlin= deoarece n tara se -ormase un bloc
legionar !uternic= care nu !utea -i zdruncinat nici din a-ara si nici dinauntru. Am
tras obloanele asu!ra cazului ,a!anace= hotar%t sa nu-l mai deran7ez cu nimic si
nici sa-l mai in-ormez asu!ra actiunii din tara. 1ra inutil si !rime7dios= caci s-ar -i
-olosit de in-ormatiile date !entru a-si organiza mai bine sabota7ul.
11 $ #r.m "3r! Bra#
/u!a !ublicarea a!elului meu n ziare= n 23 Iunie= nu se mai ntrezarea nici un
e0eniment !olitic im!ortant la orizont care sa ma retina la Bucuresti= nc%t m-am
g%ndit sa !ro-it de aceasta !auza ca sa-mi 0ad sotia.
+i-am luat ca nsotitori !e 1ugen .ecrelescu si Ilie Colhon. Cu acelasi tren= din
seara de 23 Iunie= a !lecat s!re -amilia lui la 3ibiu si .icolae ,etrascu. ,e drum=
am a0ut tot tim!ul la ndem%na ca sa ne !o0estim unul altuia !ataniile !rin care
am trecut si a!oi sa analizam situatia miscarii du!a acordurile cu Regele Carol.
,etrascu era nca sub im!resia o!eratiei ce-o su-erise si a recentei lui eliberari=
nc%t 7udeca lucrurile cu oarecare teama. 3a nu -ie o cursa ce ne-o ntinde Regele=
s!unea el= si ma !ri0ea cu ngri7orare. 1u= mai o!timist= eram con0ins ca 0om
de!asi criza ce s-a i0it n relatiile noastre cu ,alatul c%nd cu -ormarea ,artidului
.atiunii si ca= !%na la urma= Regele nsusi 0a ntelege ca sa a!lice cu strictete
!rogramul stabilit. 1ra singura cale de m!acare a lui cu natiunea. 4amenii nu
trebuie -ortati sa intre n noul !artid si nu trebuie amenintati cu re!resalii= du!a
cala!odul 5rontului Renasterii= caci atunci si !ierde semni-icatia nnoitoare= iar
uni-orma trebuie nea!arat schimbata.
*a Co!sa +ica ne-am des!artit= ,etrascu lu%nd trenul s!re 3ibiu= iar eu
continu%ndu-mi calatoria s!re /e0a. Acum nu ma mai g%ndeam dec%t la sotie si
cum o 0oi gasi du!a doi ani de se!aratie. /u!a -uga mea de la *ugo7= ea a !arasit
acest oras si s-a retras n s%nul -amiliei ei de la Brad= la mama si -ratii ei. .u
auzisem dec%t lucruri -oarte 0agi des!re ea. 3tiam ca -usese !ermanent urmarita
si chiar era sa -ie m!uscata c%nd cu masacrele din 3e!tembrie 1(3(. 3iguranta si
nchi!uia ca 0oi ncerca sa iau legaturi cu sotia mea si= !e aceasta cale=
su!un%ndu-o unei obligatii se0ere= 0oi !utea -i ca!turat. /ar= eu= du!a intrarea
mea n clandestinitate= mi-am -i2at ca norma sa e0it orice legatura cu sotia si cu
toate rudeniile mele= stiind din alte e2!eriente c%t de -uneste sunt celor urmariti.
/e la /e0a am luat autobuzul s!re Brad B!e 0remea aceea nu e2ista nca linie
-erataD si am a7uns !e la amiaza n localitate. n locul modestei case unde locuia
-amilia ei= am gasit o casa noua= mult mai mare= cu eta7 si cladita n stil modern.
.ici nu cutezam sa intru n ea. +a g%ndeam ca s-au mutat. A lor nu !utea sa -ie.
Am banuit ca trebuia sa -i -ost construita de 3ocietatea ;mica;. ntr-ade0ar= cum
am a-lat chiar din gura lor= -ratele sotiei mele= 1ugen 5lorea= ca 0echi -unctionar
la 3ocietate si n cadrul !rogramului social al ntre!rinderii= a bene-iciat de noua
locuinta. *umea din Brad 0orbea ca aceasta casa s-a construit cu banii ce i-as -i
trimis eu din 9ermania= bani ncasati de la ?itlerG nsasi 3iguranta a cazut
0ictima acestui z0on si a -acut cercetari.
C%nd am a7uns noi= sotia mea nu era acasa. 3e anga7ase si ea la 3ocietatea ;+ica;
ca sa-si c%stige e2istenta si u se ntorsese nca de la birou. Cum eu nu anuntasem
!e nimeni ca nu 0oi sosi= de teama sa nu tulbur s!iritele din localitate= am -ost
!rimit de mama si -ratii sotiei mele cu sentimente ndoite. /esi se anuntase la
Radio audienta mea la Rege= aceasta stire e2traordinara i-a recon-ortat si nu le-a
risi!it nelinistea. 6recerea de la o stare la alta era !rea brusca= rasturnarea
radicala a relatiilor dintre mine si autoritati li se !area ce0a im!osibil. /oi ani toti
membri acestei -amilii au -ost obiectul unor urmariri continue si acuma li se
!area de domeniul nchi!uirii ca acelasi om= !entru care su-erisera at%tea
descinderi= !erchezitii= batai si amenintari= sa de0ina centrul de interes al tarii
ntregi. *e intrase -rica n oase= cum zice Rom%nul.
/e abia atunci= c%nd am luat contact cu !ro0incia= mi-am dat seama ce teroare
ins!iram tuturor. Autoritatilor n !rimul r%nd= care !usese !remii -abuloase !e
ca!ul meu= dar si legionarilor si ntregii !o!ulatii. Autoritatile si descarcau -uria
lor ne!utincioasa= 0az%nd ca nu ma !ot !rinde= asu!ra !o!ulatiei= lo0ind n
drea!ta si st%nga= -ara nici o alegere. .u mai rationau. 'edeau !este tot numai
com!loturi. 4rice in-ormatie= oric%t de ino-ensi0a= era tratata nu metode radicale.
4rice atingere cu mine a0ea e-ecte mortale. 'ai de !ersoana care= !rintr-o
m!re7urare oarecare= ma cunoscuse sau mi -acuse un nensemnat ser0iciuG 1ra
un candidat la moarte. .u interesa de ce natura era acest contract= ce gra0itate
im!lica= ce grad de cul!abilitate. #n sim!lu curierat sau gazduire a0eau aceleasi
e-ecte ca si !artici!area la un com!lot.
6eroarea absurda dezlantuita de autoritati a a0ut ca e-ect ca numele meu
de0enise ;tabu;. .imeni nu-l mai !ronunta de teama sa nu -ie interogat si
schingiuit= !entru a da declara ce relatii ntretine cu mine si daca nu -ace !arte
dintr-un com!lot.
Casa noastra de la Brad era !ermanent su!ra0egheata. 5usesera de!lasati agenti
de la Centru !entru aceasta treaba si !entru a nu -i identi-icati= se schimbau din
c%nd n c%nd. /ar cum oraselul era mic= era im!osibil sa nu -ie recunoscuti du!a
c%te0a sa!tam%ni. ;Asta e !entru 'iluca;= so!tea lumea !e strada= arat%nd s!re
agent.
C%nd s-a ntors sotia de la birou si m-a 0azut= n-a !utut rosti nici un cu0%nt. +i-a
cazut n brate si a izbucnit ntr-un !l%ns con0ulsi0. 3!aima se amesteca cu
bucuria. C%nd si-a re0enit m-a ntrebat doar at%t>
@ Acum= o sa -ie bine<
@ /a= s!er. /ar c%nd rosteam acest cu0%nt g%ndul meu era de!arte. ,entru un
legionar niciodata nu !oate sa -ie bine= n sensul omenesc al cu0%ntului= n lumea
n care traim.
.oi suntem eternii martiri ai istoriei= suntem eternii martiri ai tuturor
regimurilor. .u e loc !entru legionari n lume. 1i sunt martorii unei lumi n care
s!iritul nsusi este !rigonit si atunci ei= ca re!rezentanti ai unei 0ieti s!irituale= nu
!ot dec%t sa su-ere !ermanent.
/u!a doi ani= ne re0edem. /ar ce aniG 1u n lu!ta cu un regim= cautat de o armata
de agenti si 7andarmi= iar ea su-erind !o0ara acestei urmariri necontenite.
6remura ca 0arga. i era si ei teama de mine. ,oate sa dureze aceasta situatie< 3i
daca se schimba= nce!%nd o noua !rigoana= nu 0a -i iarasi trasa la ras!undere
!entru aceste momente de -idelitate<
Am -acut e2!erienta terorii ce-o m!rastiam si asu!ra legionarilor din localitate.
A!roa!e nimeni din Brad nu a a0ut cura7ul sa ma 0iziteze.
#nii se uitau !este gard ca sa ma zareasca= dar se -ereau sa intre n curte. n casa
-amiliei sotiei mele nu mai 0enea a!roa!e nimenea= de teama sa nu -ie a!oi
chemat la !olitie si interogat. /e teama sa nu se creada ca au transmis sotiei mele
nu stiu ce mesa7e. ,%na se do0edea ca banuiala era -alsa= trebuia sa su-ere
groaznice schingiuiri. 3i atunci !re-erau sa o ocoleasca. 4 singura -iinta a re-uzat
sa ru!a legaturile cu ea n acesti doi ani de cal0ar> 9ratiana 6anase= licentiata n
-armacie si -unctionara si ea la 3ocietatea ;+ica;.
n !ro0incie= e0enimentele se re!ercuteaza mai gra0= mai dramatic. n Ca!itala
nu e2ista aceasta atmos-era. /in !rima zi a eliberarii mele= am !utut 0orbi
dega7at cu toti camarazii. .imeni nu se s!eria de contactul cu mine. n !ro0incie=
teroarea ia -orme mai acute si are e-ecte mai durabile. 4amenii se dezmeticesc
mai greu= !entru ca nu nteleg mersul general al e0enimentelor. Cu rare e2ce!tii=
ei g%ndesc imediat si nu desci-reaza dec%t cu nt%rziere sensul ad%nc al unor
schimbari.
1ugen .ecrelescu si Ilie Colhon= cu -irea lor robusta si o!timista= mi-au -ost de
ne!retuit a7utor !entru a dezgheta atmos-era din s%nul -amiliei mele. R%deau si
si mani-estau zgomotos ncrederea n 0iitor= nc%t au contribuit mult la
destinderea s!iritelor.
12 R!&'!ma+ +!,!:o$i& ,a B.&.r!"+i
mi -acusem !lanul sa ram%n la Brad cel !utin doua zile. /ar n-am a0ut !arte nici
de acest ragaz. n du!a amiaza aceleiasi zile c%nd noi sosisem= 0ine un agent al
!olitiei locale si mi comunica ca /omnul Colonel Bengliu= ,re-ectul 8udetului
?unedoara= doreste sa aiba o con0orbire tele-onica cu mine si n acest sco! ma
roaga sa merg la ,rimarie= unde mi se 0a da legatura. Colonelul Bengliu nu era
altul dec%t -ratele 9eneralului Bengliu= se-ul su!rem al 7andarmeriei.
Ce-o mai -i si asta< 3otia mea sa ngalbenise= crez%nd ca roata in-ernului s-a !us
din nou n miscare. Acesta sa -ie ;binele; des!re care i 0orbeam<
1ram si eu contrariat= caci cu o zi nainte lasasem lucrurile n ordine la Bucuresti
si chiar anuntasem 3iguranta ca ma de!lasez la Brad. Ce sa -ie< ,robabil ca se
nt%m!lase ce0a la Bucuresti= de o gra0itate e2ce!tionala= care reclama !rezenta
mea. nsotit de Colhon si de 1ugen .ecrelescu= am !ornit s!re ,rimarie.
6ele-onul a ras!uns imediat. Colonelul Bengliu mi-a comunicat ca Colonelul
Cires= se-ul de cabinet al 9eneralului Bengliu= ma roaga sa ma ntorc imediat la
Bucuresti= !entru o chestiune im!ortanta. +isterul !ersista. /e ce ma cheama
Bengliu si nu 3iguranta sau ,alatul<
Bengliu era un sim!lu agent e2ecutant. .u a!artinea ;!ermanentelor; si nu 7uca
nici un rol !olitic. I-am comunicat ,re-ectului ca 0oi !leca din /e0a a doua zi
dimineata si ca seara 0oi -i la Bucuresti. +i-a multumit !oliticos si con0ersatia s-a
nchis.
I-am s!us sotiei mele ce continea mesa7ul !rimit de la Bucuresti si ne-am hotar%t
sa !araseasca ser0iciul si sa ma nsoteasca la Bucuresti= !entru a o scoate din
atmos-era mb%csita de la brad.
n seara de 25 Iunie= coboram cu sotia mea si cu cei doi camarazi !e !eronul 9arii
de .ord din Bucuresti. Aste!tam sa -iu nt%m!inat de Colonelul Cires= !entru a
mi se comunica 0reo 0este sau 0reo nt%lnire !roiectata. .u era nimeni dintre
autoritati. n schimb am a0ut sur!riza sa dau cu ochii de .o0eanu si Bidianu. /e
unde stiau acestia ca eu sosesc cu acest tren< /u!a ce ne-am salutat= ne-am
des!artit -ara sa-mi s!una ce0a deosebit si -ara sa stiu !entru ce am -ost
rechemat la BucurestiG
+ai t%rziu am desco!erit -irul a-acerii. ,rintr-un !rieten comun= .o0eanu mi-a
-acut !ro!unerea ca eu sa ram%n cu se-ia s!irituala a miscarii ei= iar el sa ia
conducerea ei !olitica. #n -el de m!artire a s-erelor de atributii. Asadar=
.o0eanu era acela care !ro0ocase ntoarcerea mea grabnica la Bucuresti. . acest
sco! s-a -olosit de linia 9abriel +arinescu-9eneralul Bengliu. A aran7at la
Ins!ectoratul de 8andarmi sa -iu rechemat la Bucuresti @ ca si cum ar -i dorinta
naltelor instante !olitice de la Bucuresti @ si odata a7uns aici= sa intre imediat n
con0ersatie cu mine !entru a-mi !une !roblema. ,rezenta sotiei mele i-a ncurcat
!lanurile= deoarece nu ma !uteam des!arti de ea n acel moment c%nd nu stiam
unde sa tragem.
A renuntat sa -aca demersul atunci= am%n%nd !e alta data clari-icarea relatiilor
dintre noi. 5ara ndoiala ca i-a !arut rau= deoarece n acel moment !utea sa se
!re0aleze de nelinistea ce mi-o !ro0ocase brusca mea rechemare la Bucuresti de
catre Bengliu= de unde !uteam sa trag concluzia ca !ro!unerea lui .o0eanu era
agreata si chiar ncura7ata de ,alat. 1ra o !resiune ce se e2ercita asu!ra mea.
C%nd m-am nt%lnit cu .ic:i 3te-anescu si +oruzo0 si le-am !o0estit
nt%m!larea= acestia s-au 7urat ca ei nu stiau nimic de chestiune si ca nici ,alatul
nu este amestecat n ea.
1ra o intriga care s-a tesut n s!atele lor= la ni0elul e2ecuti0ului= si la care au
!artici!at 9abriel +arinescu= 9eneralul Bengliu si .o0eanu.
I-am comunicat camaradului care 0enise cu !ro!unerea ca 0oi re-lecta asu!ra ei.
4data cunosc%nd dedesubtul a-acerii= nu a0eam nici o graba sa ma nt%lnesc cu
.o0eanu sau sa-i dau 0reun ras!uns.
/in !unct de 0edere al doctrinei legionare= !ro!unerea lui +oruzo0 nu se !utea
sustine cu nici un argument 0alabil. +ai nt%i= cine eram noi ca sa ne m!artim
se-ia *egiunii< /e unde detineam !uterea si cine ne ndre!tatea sa luam o atare
hotar%re< 3a admitem ca as -i acce!tat sugestia lui. Ce ecou ar -i a0ut n miscare<
Cine garanta ca miscarea se 0a alinia n s!atele nostru si nu 0a cauta alte
-ormule< 6oate se decid n miscare ierarhic= a-ara sa se-ia su!rema= care trebuie
sa -ie acce!tata= care trebuie sa se bucure de consimtam%ntul marii ma7oritati a
legionarilor.
.u e 0orba de o alegere= ci de o consacrare. R%nd !e r%nd si n 0irtutea meritelor
cui0a= masele legionare adera la noua conducere.
n al doilea r%nd= se-ia miscarii nu !oate -i m!artita. 1a e ce0a unitarE e o
comanda
ce se e2ecuta unitar. Chiar Comandamentele legionare din !rigoana au un se-
care decide n ultima instanta. .u !oate e2ista unitate 7os si anarhie sus.
,rinci!iile cuibului se a!lica cu rigoare si la se-ia *egiunii. 3e-ul *egiunii este tot
un -el de cuib= cu o raza de actiune !e tara.
n s-%rsit ceea ce uita .o0eanu= era ca un legionar ade0arat nu se !reocu!a
niciodata de se-ie= ci cum rezol0a !roblemele *egiunii sau cum a7uta cu a!ortul
lui la rezol0area lor. 1ram asaltati de e0enimente> destindere= colaborare cu
Regele= noul !artid= ncadrarea n A2a= schimbarea aliantelor= a!ararea
-rontierelor= etc. +iscarea legionara era solicitata sa ia atitudine n at%tea si
at%tea chestiuni 0itale !entru soarta neamului nostru. /e -elul cum ne 0om
a-irma n acele momente= de!indea si 0iitorul *egiunii. 5acem un !as gresit si
0om -i nmorm%ntati de istorie. 3e-ia o 0a lua= nu cel ce r%0neste la ea= ci cel mai
0rednic. ,e noi trebuie sa ne !reocu!e cum ras!undem e0enimentului= care e
reactiunea noastra s!eci-ica n cutare sau cutare !roblema care se !une neamului
nostru<
/e altminteri= chiar a doua zi= 2" Iunie 1(4)= s-a !etrecut ce0a care a ecli!sat at%t
ntemeierea noului !artid c%t si e!isodul cu ;se-ia;> s-a dezlantuit cri0atul
bolse0ic din ste!ele rusesti si ne-a smuls o !arte din tru!ul tarii.
14 Ra3ir!a Ba"ara0i!i "i a B.&o;i$!i #! Nor#
n noa!tea de 1"-1$ Iunie 1(4)= 5rancezii de!un armele si n 22 Iunie semneaza
armistitiul cu 9ermania. Armata engleza se re-ugiaza !e insula. ?itler e sta!%nul
1uro!ei. Rom%nia= atasata !%na atunci sistemului de aliante -ranco-englez=
ram%ne sus!endata n aer. .u dis!unea de nici un !unct de s!ri7in !e continent=
de0enind un -el de tara a nimanui= unde si dis!utau in-luenta Rusia si 9ermania.
Asa cum !re0azuse Ca!itanul= se !ul0erizase toate constructiile de !olitica
e2terna imaginate de 6itulescu si continuate de Regele Carol. .u mai e2istau nici
+ica ntelegere si nici ntelegerea Balcanica. ,olonia dis!aruse de !e harta
1uro!ei= iar 3ocietatea .atiunilor murise de moarte naturala. C%t !ri0este marile
democratii occidentale= n care si-au !us conducatorii Rom%niei toate s!erantele=
nu ne mai !uteau -i de nici un -olos= deoarece ele -usesera eliminate de !e
continent. 5ranta -usese dobor%ta= iar Anglia 0a su!ra0ietui cataclismului gratie
im!eriului sau si a7utoarelor masi0e ce le 0a !rimi de la Americani.
Regele Carol a s!erat !%na n ultimul moment ca o-ensi0a germana se 0a
m!otmoli unde0a !e -rontul de 'est= cum a -ost n !rimul razboi mondial. /aca
armata germana s-ar -i anga7at ad%nc n 5ranta= atunci regimul s-ar -i !utut sal0a=
c%stig%nd un !retios tim! !entru a continua !olitica de du!licitate de !%na acum
-ata de ,uterile A2ei= !%na ce 0a sosi momentul unei inter0entii directe.
5ulminanta 0ictorie germana a !ro0ocat !anica la Bucuresti. n graba s-au
ntre!rins actiunile necesare !entru a realiza schimbarea urgenta a aliantelor. n
cadrul acestei rasturnari de !ers!ecti0a n !olitica e2terna= trebuie nteleasa si
a!aritia mea n !olitica Rom%niei> eliberarea mea= audienta la Rege= -ormarea
,artidului .atiunii si celelalte acte ce 0or urma.
Abandonarea 0echiului sistem de aliante= care nu ne mai !utea -olosi la nimic=
care nu ne mai !utea garanta nici o brazda de !am%nt= de0enise o necesitate
stringenta sub !resiunea e0enimentelor. .u a0eam de ales dec%t sa ne az0%rlim n
bratele Rusiei= ceea ce ar -i re!ugnat constiintei unanime a tarii= sau sa ne cautam
sal0area la ,uterile A2ei. /ar a!ro!ierea de Berlin si Roma nu se 0a mai !utea
realiza cu libertatea de mane0ra ce-o a0eam ntre anii 1(34-1(3&. /aca n acest
inter0al ne-am -i alaturat ,uterilor A2ei= am -i obtinut o garantie globala a
-rontierelor rom%nesti at%t la 1st c%t si la 'est. Acum Rom%nia= ca sa -ie !rimita
n noua ordine euro!eana= trebuia sa !lateasca !retul relei credinte n relatiile cu
Reichul german si cu Italia. At%t sub 6itulescu c%t si du!a !lecarea acestuia=
!olitica e2terna a Rom%niei a -ost !ermanent ostila Reichului si daca s-au -acut
Berlinului concesiuni !e !lan economic= acestea n-au a0ut alt sco! dec%t sa
induca n eroare gu0ernul german asu!ra realelor intentii ale Regelui Carol.
Au -ost e2clusi0 concesiuni de ordin tactic= destinate sa !relungeasca starea de
coe2istenta cu 3tatele re0olutiilor nationale !%na ce se 0a i0i o!ortunitatea de a
!artici!a si Rom%nia la o actiune militara de zdrobire a acestor 3tate.
n tim! ce nsa Regele Carol si gu0ernele lui se dadeau la aceste mane0re
daunatoare intereselor tarii= harta 1uro!ei se schimbase. Inter0enise !actul de
neagresiune ntre 9ermania si Rusia= razboiul din ,olonia= care ne-a li!sit de
s!ri7inul acestui !retios aliat ntr-o lu!ta de a!arare a -rontierelor de rasarit
contra Rusiei 3o0ietice= a!oi intrarea #ngariei si Bulgariei n gratiile Berlinului si
Romei= du!a aceste ca!itale s-au con0ins ca nu mai !ot aste!ta nimic de la
Rom%nia. #ltimul si cel mai gra0 act de !ro0ocare al 9ermaniei de catre Regele
Carol si ministrul sau de e2terne= 9a-encu= a -ost !rimirea garantiilor englezesti=
ino!erante si ine-icace din !unct de 0edere rom%nesc= si care nu ser0eau n -ond
la altce0a dec%t la com!letarea sistemului de ncercuire al Reichului= !us n
a!licare de democratiile occidentale.
?itler si +ussolini= re-uzati cu brutalitate de nenumarate ori de Rom%nia= s-au
anga7at acum sa satis-aca !retentiile teritoriale ale Rusiei= #ngariei si Bulgariei.
n loc sa -i intrat n A2a cu toate onorurile si cu toate -rontierele intacte= atunci
c%nd ni sa -acuse o-erta si chiar ni se solicitase staruitor a7utorul= !entru a ndigui
!rime7dia comunista= acum ne !rezentam la Roma si Berlin ca niste n0insi. Caci
asa eram n realitate.
3istemul de aliante n care ne-am cram!onat !%na n ultimul moment ne-a -ost
-atal= echi0al%nd cu un razboi !ierdut. Acum cerseam asistenta lui ?itler= dar
acesta ntre tim! si -i2ase anumite !re-erinte= c%stigase noi !rieteni BRusi=
Bulgari= #nguriD= !e care trebuia sa-i satis-aca cu bucati din tru!ul Rom%niei
n0inse. ,e -rontul de 'est a -ost n0insa si Rom%nia= care= !%na n ultimul
moment= a sabotat initiati0ele Reichului si !lanuia chiar sa-i sara n s!ate= daca s-
ar -i i0it un moment o!ortun.
n lumina acestor consideratii= trebuie sa ntelegem de ce Italia si 9ermania au
cerut Rom%niei sacri-icii at%t de grele !entru a -i !rimita ca aliata a lor.
1i nu !uteau -ace alta !olitica dec%t aceea !ro!riilor lor interese si nu a unui 3tat
care e2celase !%na atunci !rin acte de ostilitate si !er-idie= din cauza conducerii
nstrainate.
+ulti ignoranti ai situatiei de atunci im!uta 9ermaniei= ca sa nu mai 0orbim de
cei de rea credinta= !ierderea Basarabiei si a Buco0inei de nord n Iunie 1(4)=
c%nd n realitate ras!underea cade asu!ra Regelui Carol si a gu0ernelor care s-au
succedat la c%rma tarii n tim!ul domniei lui. Ce !utea sa -aca 9ermania daca
toate o-ertele ei de colaborare cu Rom%nia au -ost res!inse cu brutalitate si c%nd
gu0ernele ei se alaturasera coalitiei antigermane= -ormata din democratiile
occidentale si Rusia< ,rin !actul de neagresiune cu 3o0ietele= ?itler a 0rut sa
sca!e din str%nsoarea !oliticii de ncercuire= diri7ata de la *ondra si ,aris=
elimin%nd Rusia din acest 7oc.
/ar !entru a mbl%nzi -iara bolse0ica= ea trebuia hranita cu ce0a si concesiile ce
trebuia sa le -aca ?itler nu !uteau -i dec%t n 1uro!a 4rientala. Basarabia a -ost
!redata Rusiei 3o0ietice n cadrul acestei o!eratii ntre!rinse de gu0ernul german
!entru a neutraliza momentan colosul din rasarit= !%na ce se 0a termina
con-lictul cu ,olonia. /ecizia lui a -ost -unesta at%t !entru tarile din rasarit c%t si
!entru 9ermania nsasi= dar aceasta 7udecata !ri0este !osteritatea si nu
momentul c%nd el a ntins m%na lui 3talin= !entru a-si m!arti s-erele de
in-luenta.
Asa a crezut el bine ca !ot -i a!arate interesele 9ermaniei n acel moment si
!entru a duce la bun s-%rsit acest !lan= nu se !utea m!iedica de Rom%nia= du!a
cum n-a ezitat sa sacri-ice nici 3tatele Baltice.
1ra datoria Rom%niei sa-si a!ere !ro!riile ei interese= tin%nd seama de noile
relatii de -orta. /ar Regele Carol si clica lui nu numai ca nu au !re0azut nimic=
ado!t%nd !olitica e2terna noii situatii euro!ene= dar chiar si du!a ncheierea
!actului de neagresiune germano-so0ietic au continuat !olitica de du!licitate -ata
de Reichul german.
odata cartile 7ucate= odata acest !act intrat n 0igoare= Rom%nia nu mai !utea
!retinde sa -ie a!arata de 9ermania. 1ra o tara inamica= o tara care desi nu
intrase n razboi= a!artinea de -a!t coalitiei antigermane.
Rom%nia 0oia sa se bucure acum de ocrotirea +arelui Reich 9erman= dar ?itler
trebuia sa se g%ndeasca n !rimul r%nd la to0arasii lui de drum= Rusia= #ngaria=
Bulgaria= si nu la acea tara care i-a sabotat !ermanent !lanurile.
/aca Rom%nia ar -i aderat la ,uterile A2ei nainte de nce!erea razboiului=
9ermania nu a0ea nici o ne0oie sa se nteleaga cu 3talin. n acest caz si ,olonia ar
-i -ost mai accesibila unei ntelegeri cu 9ermania si atunci cu ntreaga 1uro!a
4rientala= din 5inlanda !%na n Balcani= reunita ntr-un bloc solid cu Reichul
german= s-ar -i az0%rlit asu!ra Rusiei= nimicindu-o. n mod indirect= Regele Carol
este res!onsabil de ncheierea !actului germano-so0ietic= !rin sabotarea
constienta a tuturor !roiectelor germane n 1uro!a rasariteana. Regele Carol era
anga7at ad%nc n cons!iratia comunista= era !artizanul secret al Rusiei= ca si
6itulescu= si toata !olitica lui e2terna tindea= cu -le2ibilitate !er-ida= la sabotarea
!oliticii e2terne a Reichului. 12as!erat de rezistenta rom%neasca= ?itler a -acut
!asul -atal de a ntinde m%na lui 3talin.
15 U,+ima+.m., r."!"& "i Co$"i,i., #! Coroa$a
3talin nsusi a -ost sur!rins de re!eziciunea cu care s-au des-asurat o!eratiile
militare n 5ranta si de neaste!tatul succes al lui ?itler. 3i el nada7duia ntr-o
!relungire a con-lictului care sa e!uizeze 9ermania= m!iedic%ndu-o sa ia
initiati0a unei cam!anii n rasarit.
*a momentul o!ortun 0a re0eni la 0echile lui aliante si se 0a az0%rli contra
Reichului ca un uragan= cu -ortele lui intacte= !e care nce!use sa la concentreze
la granita de 0est. Acum nsa= du!a !rabusirea democratiilor occidentale= trebuia
sa -ie e2trem de !rudent !entru a nu atrage asu!ra Rusiei ca!acitatea de
distrugere a colosalei masini germane de razboi. 3talin 0a -ace uz de concesiunile
consemnate n !rotocolul secret= dar cu moderatie= -ara a ntinde !rea mult
coarda= !entru a nu !ro0oca m%nia lui ?itler. 3o0ietele ocu!asera 7umatate din
,olonia= nghitise 6arile Baltice si a7unsesera la o tranzactie cu 5inlanda= care
consimtise sa-i cedeze anumite teritorii. Acum 0enea r%ndul Rom%niei sa su-ere
consecintele !actului de neagresiune Berlin-+osco0a.
,lanul initial al lui 3talin era in-init mai ambitios dec%t ane2area Basarabiei si a
Buco0inei de .ord. /aca armata germana s-ar -i anga7at ad%nc n 5ranta= atunci
3talin c%stiga libertate de mane0ra n sud-estul euro!ean si !rima 0ictima ar -i
-ost Rom%nia. 1l r%0nea sa !atrunda mult mai ad%nc n Rom%nia= du!a modelul
!olonez. Cu grosul armatei germane concentrate !e -rontul de 0est= ?itler nu s-ar
-i !utut o!une !retentiilor lui 3talin. 5ulminanta 0ictorie germana !e -rontul de
0est i-a ruinat aceste !roiecte= determin%ndu-l sa ia din tru!ul Rom%niei numai
at%t c%t noua situatie i !ermitea.
3talin stia ca ?itler nu ar -i tolerat a!ro!ierea Rusilor de !uturile !etroli-ere si ca
orice !enetratie dincolo de ,rut automat ar -i !ro0ocat reactiunea germana.
,rotocolul secret germano-rus !re0edea ;dezinteresul 9ermaniei n chestiunea
Basarabiei;= ceea ce nsemna ca ocu!area Basarabiei nu 0a constitui obiect de
litigiu ntre cele doua !uteri. ,ro-it%nd nsa de -a!tul ca du!a ncheierea
armistitiului cu 5ranta= grosul armatei germane se gasea n 'est si nu se !utea
teme de o inter0entie imediata a ei= 3talin si-a luat !ermisiunea sa treaca !este
!re0ederile !rotocolului secret si n ultimatumul dat Rom%niei sa reclame si
Buco0ina de .ord.
3talin calculase 7ust. ?itler nu !utea risca n acel moment un con-lict cu Rusia
!entru o chestiune at%t de minora !entru interesele generale ale Reichului= desi
luarea Buco0inei de .ord ncalca limitele de e2!ansiune ale Rusiei= -i2ate de
acord cu Reichul n !rotocolul secret. ?itler s-a resemnat sa !rimeasca lo0itura
7oasa ce i-a -ost administrata de 3talin si a s-atuit gu0ernul rom%n sa acce!te
armistitiul= dar= n sinea lui= a -ost bruscat de acest gest= care era un !rea0iz al
ade0aratelor as!iratii bolse0ice. 3talin nu se multumea cu linia ,rutului= ci
urmarea sa aca!areze o mai mare !arte din Rom%nia.
.u este e2clus ca n acel moment de ru!tura a ntelegerii sa-si -i dat seama ?itler
de -ragilitatea acordului germano-so0ietic si sa-i -i trecut !rin minte ca un -ulger
necesitatea de a elimina acest !ericol !otential.
#ltimatumul so0ietic a -ost !redat gu0ernului rom%n n 2" Iunie 1(4). n
ultimatum era cu!rinsa si Buco0ina de .ord= care niciodata nu a!artinuse Rusiei.
n nota trimisa gu0ernului rom%n= +oloto0 7usti-ica re0endicarea Buco0inei de
.ord ca o ;com!ensatie !entru -a!tul ca Rom%nia a tinut Basarabia douazeci de
ani sub ocu!atie;. 3e acorda Rom%niei un termen de !atru zile !entru a e0acua
cele doua !ro0incii de tru!e. n 2$ Iunie s-a tinut un Consiliu de Coroana= care a
acce!tat ultimatumul rusesc. 6recuse abia o luna de c%nd la Chisinau Regele
Carol tinuse un discurs bataios= n care s!unea ca ;nu 0a ceda nici o brazda de
!am%nt din tru!ul tarii;. n cursul acestui Consiliu= !rinci!alul res!onsabil de
dezastru= Regele Carol= s-a !retat la un simulacru de rezistenta= !ronunt%ndu-se
contra ultimatumului= c%nd stia !rea bine ca orice ncercare de a se o!une
3o0ietelor era inutila si ca nsusi gu0ernul german recomanda 3u0eranului sa
cedeze= c%nd l-a consultat !e 5abricius= +inistrul Reichului la Bucuresti. Iorga l-a
secundat !e Rege ridic%nd un energic !rotest= tot at%t de zadarnic= contra
!retentiilor so0ietice= iar la s-%rsitul Consiliului a strigat c%t l lua gura> ;6raiasca
Regele care n-a 0rut sa cedeze;.
Atitudinea Regelui era groteasca= contrast%nd cu tragedia !rin care trecea tara.
Rusii intrasera de7a n Basarabia si nce!usera masacrele si 0iolurile c%nd n
Consiliului de Coroana se 7uca comedia asta cu un Rege ado!t%nd o !oza
martiala= du!a ce instruise n !realabil !e 6atarascu= se-ul gu0ernului= sa acce!te
ultimatumul rusesc= c%nd -usese el nsusi care= !rin actele lui de !olitica interna si
e2terna= !regatise dezastrul. #ltimatumul rusesc nu era dec%t consecinta modului
deliberat cum a atentat la securitatea e2terna a tarii= de c%nd se urcase !e 6ron.
Iar n interiorul tarii cine !utea sa-si asume ras!underea unei rezistente contra
na0alitorului= urm%nd e2em!lul eroic al 5inlandei< #n gu0ern ser0il<
.u se gasea nici o -orta !olitica ca!abila sa organizeze o rezistenta ;a outrance;=
n a-ara de *egiune= care nsa era tinuta de!arte de !utere.
'ino0at din toata aceasta trista a-acere iesea 9heorghe 6atarascu= !resedintele de
consiliu din acea 0reme. Acesta d%ndu-si seama de situatia !enibila n care a -ost
!us de Rege= care l trans-ormase n ta! is!asitor= du!a !lecarea lui de la !utere a
!ublicat o brosura 7usti-icati0a cu titlul ;10acuarea Basarabiei si a Buco0inei de
.ord;. n aceasta brosura el atribuia !ierderea celor doua !ro0incii unei !olitici
care a -ost re!rezentata de toti -actorii !olitici ai tarii si care !ermanent a -ost
orientata s!re Anglia si 5ranta. 1l 0roia sa-si aco!ere !ro!ria 0ino0atie si sa
m!arta ntreaga !atura conducatoare= cu toate !artidele si gu0ernele care au
condus Rom%nia ntre anii 1(1(-1(4). Cu aceasta brosura= 6atarascu nu numai ca
se a!ara !e sine= dar 0roia sa diminueze si 0ino0atia Regelui.
9heorghe 6atarascu a-irma n acest memoriu ca !olitica ce s-a soldat cu
!ierderea Basarabiei si Buco0inei ;nu a -ost nici !olitica unui singur om Baici se
re-erea la RegeD si nici a unui singur gu0ern Baici se re-erea la elD. ,olitica noastra
e2terna a -ost o !olitica nationala;.
;ntre gu0ernele care s-au !erindat la c%rma tarii= au e2istat di-erente de !rogram
si de !areri de !olitica generala= dar n-a e2istat nici o deosebire si nici o
di0ergenta im!ortanta care ar -i !us n discutie orientarea noastra de !olitica
e2terna. Istoria noastra !olitica din ultimele doua decenii a cunoscut di0erse
!rograme de !olitica interna si !olitica sociala= dar nu a recunoscut dec%t o
singura !olitica e2terna; B9h. 6atarascu= 10acuarea Basarabiei si Buco0inei de
.ord= !."D. n continuare -ostul !resedinte de consiliu re!roduce declaratiile de
!olitica e2terna ale di0erselor gu0erne rom%nesti= nce!%nd din anul 1(1( !%na la
gu0ernele ,atriarhului +iron Cristea si Armand Calinescu. toate aceste declaratii
e2!rima atasamentul Rom%niei !entru *iga .atiunilor si !entru aliatii a!useni.
;n tot acest inter0al de tim!= continua 9heorghe 6atarascu= de la razboiul
mondial !%na astazi= n-a e2istat nici un gu0ern si nici un om care !urta
ras!undere= care sa -i cerut res!ingerea sau nimicirea aliantelor noastre.
/im!otri0a= a e2istat o unanimitate de sentimente care cerea ad%ncirea si
am!li-icarea acestor aliante. 12tinderea s-erei de actiune a +icii Antante=
e2tinderea s-erei de actiune a ntelegerii Balcanice erau !robleme care au atras
atentia gu0ernelor noastre= dar si a gu0ernelor 3tatelor aliate noua; B9h.
6atarascu= 10acuarea Basarabiei si Buco0inei= !.14D.
12!unerea lui 6atarascu este -oarte 7usta si are !er-ecta dre!tate n ceea ce
sustine. /e la razboi ncoace toate !artidele !olitice si toate gu0ernele care s-au
succedat la c%rma 3tatului au dus o !olitica e2terna= -ara e2ce!tie= acea orientata
s!re Anglia si 5ranta. Ceea ce trece sub tacere nsa 6atarascu= este ca 0ictoria lui
+ussolini n Italia si mai ales du!a a7ungerea lui ?itler la !utere n 1(33=
con-iguratia !olitica a 1uro!ei su-erise schimbari !ro-unde. 1uro!a de la 1(33 nu
mai era 1uro!a de la 1(2)= c%nd domina 5ranta !e continent. 4 conducere
inteligenta si dedicata binelui !o!orului trebuia sa tina seama de modi-icarea
balantei de -orte n 1uro!a si sa ada!teze Rom%nia noilor e2igente de !olitica
e2terna. Ceea ce nu s-a -acut= si aici ai gresit toate !artidele si toate gu0ernele. 1l
7udeca -als lucrurile sau intentionat -als= c%nd solidariza actul de cedare al
Basarabiei si Buco0inei de .ord cu toata !olitica Rom%niei de la razboi ncoace.
nainte de 1(33 nu e2ista o amenintare reala !entru echilibrul euro!ean= dar
du!a 1(33 gu0ernantii rom%ni trebuia sa tina seama de ascensiunea ,uterilor
A2ei si sa actioneze n consecinta. Rolul 7ucat de Regele Carol n !regatirea
dezastrului Rom%niei nu !oate -i com!arat cu al !artidelorE el e mult mai
cul!abil= caci a actionat n alte tim!uri= c%nd era necesara o alta !olitica e2terna
dec%t cea dusa de !artide n !rima decada. /e la 1(33 ncoace si mai ales de la
1(3& nainte= au -ost decisi0i !entru soarta Rom%niei. Regele nu !oate -i asimilat
cu oarecare se- de !artid sau de gu0ern= n ras!underea ce-a contractat-o -ata de
istorie= deoarece a domnit n !erioada c%nd s-au -ram%ntat destinele 1uro!ei si se
simtea su-lul unei noi con-lagratii.
Regele nu numai ca n-a acordat atentia cu0enita marilor rasturnari din 1uro!a=
dar n mod deliberat le-a ignorat !entru a ser0i !oliticii de ncercuire si distrugere
a 3tatelor iesite din re0olutiile nationale. /ar aceasta !olitica= n-eudata
comunismului mondial= nu !utea duce dec%t la catastro-a Rom%niei= cum -oarte
bine ne-a a0ertizat Corneliu Codreanu nca din 1(3"> ;daca 0or birui ,uterile
A2ei= noi 0om !ede!siti !entru tradarea ci0ilizatiei euro!ene si crestine= iar daca
0om birui !uterile ntunericului= noi 0om -i cotro!iti si bolse0izati;.
,ro-etia lui s-a m!linit n 0ara anului 1(4). Biruind ,uterile A2ei !e continent=
noi a trebuit sa !latim cu grele sacri-icii teritoriale rascum!ararea criminalei
!olitici interne si e2terne a Regelui Carol= iar= n 1(44= c%nd si-a luat re0ansa
coalitia bolse0ici= si-a !ierdut inde!endenta nationala si noile generatii sunt n
!ericol de a-si !ierde si su-letul.
17 Tara 3! #r.m., 0o,"!;i/arii
n grelele ceasuri ale retragerii armatei rom%ne din cele doua !ro0incii ra!ite=
!o!orul rom%n a trebuit sa su-ere cele mai mari o-ense si umilinte -ara sa !oata
reactiona. 6im!ul sa e0acuare n ultimatumul rusesc era asa de scurt nc%t nu se
!utea e2ecuta o retragere ordonata a armatei si a autoritatilor.
3i nici acest inter0al de !atru zile nu a -ost res!ectat= caci chiar din !rima zi tru!e
motorizate so0ietice au trecut .istrul si au taiat calea a numeroase unitati
rom%nesti. Armata rom%na din Basarabia a7unsese ntr-o situatie e2trem de grea
caci de o !arte -usese sur!rinsa de inamic= c%nd nimic nu !area sa tulbure !acea
la .istru= iar !e de alta !arte !rimise ordin de la Bucuresti sa nu ras!unda
atacurilor.
A urmat o retragere dezordonata= realizata -ara nici un !lan= ca o armata n0insa.
+ulte unitati rom%nesti au -ost de!asite de tancurile so0ietice ei dezarmate.
+ari cantitati de arme si material de razboi au cazut n m%inile bolse0icilor.
,o!ulatia e0reiasca si-a mani-estat atunci n toata cruzimea ade0aratele ei
sentimente -ata de Rom%ni. Cu armele lor scoase din ascunzisuri au nce!ut sa
traga n soldati= au taiat liniile de comunicatie si daca !rindeau 0reun o-iter= l
omorau si a!oi i !ro-anau cada0rul.
Regele Carol !ri0ea im!asibil la acest s!ectacol demoralizant= -ara sa ia nici o
masura de a!arare a tru!elor= al caror comandant su!rem i !lacea sa se
ntituleze. 1-ectele au nce!ut sa se simta si n interiorul tarii. n marile orase
industriale Iasi= 9alati= Bacau= Bucuresti= e0reii si comunistii au nce!ut sa se
agite= ras!%ndind stirea n !o!ulatie ca in0azia so0ietica nu se 0a o!ri !e ,rut. 3-
au ntocmit liste de -runtasi legionari si !ersonalitati din toate !artidele care
trebuia sa -ie retinute si m!uscate din !rimul moment c%nd 0or a!area
;eliberatorii;. 3entimentul de 3iguranta al zilei de m%ine dis!aruse din s%nul
!o!ulatiei= ca urmare a actiunii subterane a retelelor e0reo-comuniste.
Ceea ce era mai gra0= era ca a!aratul 3tatului= cu gu0ernul tarii n -runte= asista
!asi0 la acest !roces de destramare al tarii. .u se !oate imagina alt-el aceasta
stare de indi-erenta dec%t ca actiunea de subminare a moralului !o!ulatiei era
ncura7ata chiar de la ,alat. 3-au nt%m!lat cazuri de reactiune ale unor o-iteri n
retragere cu unitatile lor contra bandelor e0reo-comuniste care i atacau. 1i bine=
acestora li s-a ridicat comanda !entru ca au de!asit ordinele !rimite si au -ost
trimisi n 7udecata Curtilor +artiale. 3tranie logica de 3tatG
Am trait aceste zile de con-uzie si am -ost martor al !anicii ce-a cu!rins
!o!ulatia. /in +oldo0a= mii de !ersoane s-au re-ugiat la Bucuresti !entru a sca!a
de in0azia bolse0ica= care !area iminenta= si numeroase -amilii nstarite din
Ca!itala au trecut muntii= la Braso0 si 3ibiu.
Ca sa acrediteze aceste z0onuri si sa mareasca si mai mult nelinistea n interiorul
tarii= 3o0ietele du!a ce au a7uns !e ,rut= au !ro0ocat numeroase incidente de
-rontiera= culmin%nd cu ocu!area regiunii ?erta= care n-a a!artinut niciodata
Rusiei. .ici la aceasta gra0a ncalcare a nsisi termenilor n care -usese redactat
ultimatumul rusesc= Regele nu a reactionat. +ulti!licarea acestor incidente au
dat un nou im!uls agitatiilor comuniste= sub !ri0irile bine0oitoare ale ,alatului.
n caz ca ar -i izbucnit re0olutia n Rom%nia= ca!ii comunisti a0eau intentia sa se
constituie n gu0ern si a!oi sa ceara !rotectia +osco0ei= ceea ce ar -i !ermis
3o0ietelor sa-si trimita tru!ele n Rom%nia= moti0%nd cu e2istenta unei ntelegeri
ntre doua gu0erne.
4 alta masura ne-asta luata de gu0ern si care indica c%t era de strain de as!iratiile
tarii a -ost ordinul ce l-a dat sa -ie demobilizati otti soldatii originari din
Basarabia si Buco0ina de .ord= las%ndu-le libertatea sa se ntoarca acasa. Cum
toti si a0eau 0atra si agoniseala dincolo de ,rut= au !re-erat sa se na!oieze. n
modul acesta= !este 2)).))) de rom%ni originari din aceste !ro0incii au trecut
,rutul= unde i aste!tau detasamentele ..H.'./.-ului= !entru a-i de!orta. Asa si
ngri7ea Rom%nia de -iii eiG 4 ntreaga armata de oameni 0alizi a -ost e2!ediata n
Rusia= -ara sa li se e2!lice ce soarta i astea!ta= caci nu a7ungeau acasa cum si
imaginau= ci !o!ulau direct lagarele mortii din 3iberia.
n du!a masa zilei de 2" Iunie= c%nd se a-lase de ultimatumul so0ietic= eram la
?otelul m!aratul 6raian= unde 0enisem sa ma nt%lnesc cu niste legionari din
!ro0incie. 6ema !rinci!ala de discutie era Basarabia. 6oate celelalte !robleme
cazusera !e !lanul doi.
,ri0eam nauciti unul la altul= -ara sa !utem articula o 7udecata linistitoare. 6oti
ne ntrebam ce 0a mai urma du!a aceea= caci ne dadeam seama ca !ierderea celor
doua !ro0incii nu era dec%t !reludiul unor nenorociri !entru a s-%sia harta
Rom%niei +ari. Am con0ins !e oamenii nostri sa ram%na uniti= caci n aceste
ceasuri grele !entru neam= singura lui nade7de a ramas *egiunea.
18 $+6,$ir!a &. G!$!ra,., A$+o$!"&.
n mi7locul acestor -ram%ntari= n dimineata de 2$ Iunie mi comunica /octorul
Ale2andru ,o!o0ici ca 9eneralul Antonescu 0rea sa ma 0ada si numaidec%t= chiar
n cursul acelei zile. Am ezitat la nce!ut sa acce!t nt%lnirea= stiind ca relatiile lui
cu ,alatul erau ncordate du!a eliminarea lui din armata. mi luasem obligatia sa
-iu leal Regelui si o nt%lnire cu el ar -i az0%rlit sus!iciunea asu!ra mea. /ar
consider%nd situatia gra0a a acestei nt%lniri= g%ndindu-ma ca generalul ar !utea
-i de -olos n e0entualitatea ca e0reo-comunistii 0or trece la un salt organizat al
3tatului= cu s!ri7inul e2tern al Rusiei. I-am trimis 0orba 9eneralului !rin /r.
,o!o0ici ca eu nu ma !ot duce la locuinta lui si sa bine0oiasca sa acce!te casa
/octorului= de !e 3trada +%ntuleasa .r.3&. Am -i2at ora ntre0ederii chiar n
du!a amiaza acelei zile si /r. ,o!o0ici s-a ntors de la 9eneral cu ras!unsul ca
!rimeste !ro!unerea mea.
.u stiu cum s-a nt%m!lat ca am nt%rziat chiar atunci 0reo zece minute. C%nd am
intrat n salon= 9eneralul Antonescu sedea !e un scaun 0adit ner0os si
nemultumit= !limb%ndu-si !alaria n m%ini. 5ara uni-orma= un general nu se
simte n largul lui. +i-am cerut iertare si am intrat a!oi n discutie.
'enise= cum banuiam= !entru chestiunea Basarabiei si !entru ceea ce 0a urma
du!a aceea. 1ra -urios !e Rege si !e camarila lui.
@ #ite ce scrisoare i-am trimis Regelui.
Am citit scrisoarea= o co!ie batuta la masina= si i-am ras!uns>
@ 3crisoarea e -oarte tare si !oate a0ea consecinte. Cunoasteti caracterul Regelui.
1u n locul /-0oastra as -i ntrebuintat un ton mai moderat.
@ /omnule 3ima= mi-a ras!uns 9eneralul m%nios= cum !uteam sa las acest
moment -ara sa !rotestez cu cea mai mare 0ehementa. Ras!underile trebuie
stabilite.
,ierderea a doua !ro0incii nu este o bagatela. 6rebuie sa ram%na n istorie ca
9eneralul Antonescu n-a stat cu bratele ncrucisate.
+a !usese n ncurcatura.
@ /omnule 9eneral= i-am ras!uns= eu nu ma re-er la continutul scrisorii= la
!rotestul n sine= care e la naltimea tragediei ce-o traim dar= ca om !olitic= ma
g%ndesc cum sa ndre!tam situatia. Ce -olos are tara ca m%ine= ca urmare a
tonului ntrebuintat n scrisoare= 0eti -i ridicat si imobilizat< Cum !uteti contribui
la schimbarea regimului si nlocuirea lui cu un regim sanatos= daca nu sunteti
liber< +i-am e2!rimat doar ngri7orarea mea.
@ Bine= /omnule 3ima= am nteles ca nu a7unge sa !rotestam= ci sa actionam
!entru rasturnarea acestui regim ne-ast. Cum 0ezi /-ta aceasta colaborare<
@ /omnule 9eneral= mai nt%i 0a recomand !rudenta n toate actele /-0oastra si
sa nu !ro0ocati inutil m%nia Regelui. n al doilea r%nd= nu trebuie sa 0orbim cu
nimeni de aceasta nt%lnire= caci suntem n !ericol am%ndoi daca se aude. 3titi ca
eu sunt n relatii s!eciale cu ,alatul.
@ Bine= dar ce !uteti -ace ca sa m!iedicam destramarea totala a tarii< /-0oastra=
legionarii= ce a0eti de g%nd< Cum 0edeti !osibilitatea unei actiuni<
@ +-am g%ndit asa= /omnule 9eneral. 1u 0oi actiona !e !lan !olitic= iar /-
0oastra !e !lan militar. *a un moment dat cele doua linii ar !utea sa se
nt%lneasca= determin%nd schimbarea !olitica dorita.
n e0entualitatea unui moment decisi0= 0a recomand sa recurgeti la ser0iciile
9eneralului Coroama= comandantul di0iziei de garda. 1 un om care sim!atizeaza
cu miscarea.
9eneralul n-a mai ntrebat nimic= dar am obser0at de !e -igura lui ca si-a notat cu
satis-actie numele.
Con0ersatia a durat !utin= caci nici eu si nici el nu 0roiam sa o !relungim !este
masura= !entru a nu -i desco!eriti.
3i totusi s-a a-lat de nt%lnire. n antura7ul 9eneralului se a-lau oameni care erau
iscoade de-ale 3igurantei. Am a0ut !rile7ul sa ma con0ing chiar a doua zi= c%nd l-
am 0azut !e +oruzo0. +are mi-a -ost mirarea c%nd !rima ntrebare care mi-a
az0%rlit-o a -ost daca m-am nt%lnit cu 9eneralul Antonescu. Am negat cu
0iolenta.
@ Cum era sa 0ad !e un inamic al Regelui< /e unde a0eti aceasta in-ormatie<
.u stiu daca m-a crezut= dar n-a mai insistat. +i-am dar seama de !ericol si din
acel moment m-am decis sa nu iau contacte cu nimeni din o!ozitia neagreata de
Rege= nce!%nd cu +aniu. .ici cu 9eneralul Antonescu nu mai 0roiam sa !astrez
legatura. ntreg !ersonalul !olitic al tarii era su!ra0egheat de +oruzo0 si nu-i
sca!a nimic din intrigile sau combinatiile din acest mediu.
C%t !ri0este !e 9eneralul Antonescu= !re0ederile mele s-au ade0erit. ,utin tim!
du!a demisia mea din gu0ernul 9igurtu= a -ost internat la +%nastirea Bistrita si
scos din circulatie.
Riscul acestei nt%lniri a -ost ras!latita mai t%rziu. Atunci s-au !us bazele
colaborarii dintre mine si 9eneral= iar du!a numirea lui ca ,resedinte de
Consiliu= n 4 3e!tembrie 1(4)= a !rocedat asa cum i-am indicat eu. A numit n
-runtea Cor!ului II Armata= n raza caruia cadea si Ca!itala= !e 9eneralul
Coroama= care a 7ucat a!oi un rol decisi0 n e0enimentele care au !remers
renuntarii la tron a Regelui Carol.
(9 S.0"!&r!+ar #! S+a+ %$ *.;!r$., Ta+ara"&.
Reactia Regelui Carol la !ierderea celor doua !ro0incii a trecut !rin doua -aze
diametral o!use. n !rimele zile= Regele nu numai ca nu a o!us nici o rezistenta=
multumindu-se cu acel gest teatral din consiliul de Coroana= dar nu a luat nici
acele masuri elementare= dictate de situatie= ca retragerea sa se e2ecute n ordine=
-ara !ierderi de oameni si material. .-a !rotestat si nu s-a o!us c%nd di0iziile
so0ietice= calc%nd termenul de !atru zile -i2at n ultimatum= !entru e0acuarea
acelor doua !ro0incii= au trecut .istrul din !rima zi= sur!rinz%nd tru!ele rom%ne
din garnizoanele de !e -rontiera= care habar n-a0eau de ceea ce se nt%m!la.
4rdinul de retragere a sosit cu nt%rziere acestor tru!e si continea dis!ozitia ca sa
nu se o!una nici o rezistenta= chiar daca 0or -i atacate.
n modul acesta= Rusii au !utut nainta n 0oie si -ara riscul unei com!licatii
internationale !e toata ntinderea .istrului.
Regele Carol II nu a schitat nici cel mai mic gest de a!arare a Buco0inei de .ord=
teritoriu care nu a!artinuse niciodata Rusiei. n 1&$&= Rom%nia a !rotestat n -ata
instantelor internationale contra ra!irii celor trei 7udete din sudul Basarabiei.
Combinatiile di!lomatice ale marilor !uteri n Congresul de la Berlin ne-au -ost
de-a0orabile= dar !rotestul a ramas si istoria l-a nregistrat.
3trania atitudine a Regelui a culminat cu a!atia ce-a aratat-o n cazul ocu!arii de
Rusi a teritoriului ?erta= regiune care -acea !arte integranta din +oldo0a
!ro!riu-zisa.
Aici era 0orba de o chestiune de !rinci!iu= caci daca se !ermitea Rusiei sa
ra!easca acest teritoriu= cu acelasi dre!t= m%ine= bucur%ndu-se de aceeasi
toleranta= ar -i !utut ocu!a si alte !ortiuni din +oldo0a= inclusi0 toata tara.
Cum ne a-lam aici n -ata unei succesiuni de abandonari= -ara a a-la la baza lor o
ratiune !olitica su-icienta= trebuie sa ne ntrebam care a -ost cauza reala a
!asi0itatii !ermanente a Regelui n -ata acestor e0enimente de im!ortanta
ca!itala !entru e2istenta noastra ca 3tat si .atiune. Regele= -ie direct -ie !rin
camarila lui= era n slu7ba cons!iratiei comuniste si a0%nd aceasta orientare=
ntelegem -legma cu care a lasat sa se nt%m!le toate. .u-l interesa tara= cum nu
l-a interesat niciodata= ci doar sa biruie acea -iloso-ie !e care o absol0isem n
e2ilul sau si n alco0ul 1lenei *u!escu. Regele era bucuros de o !enetratie
comunista c%t mai ad%nca= merg%nd !%na la +ilco0 si !oate chiar mai de!arte=
deoarece 0edea n +osco0a un aliat !otential al sau= care l-ar -i sal0at din situatia
incomoda= interna si e2terna= n care se a-la. ntr-ade0ar= de la Berlin= du!a
0ictoria germana din 'est= nu !utea aste!ta nimic bun= sau asa cel !utin si
nchi!uia el= iar n interior l ameninta razbunarea 9arzii de 5ier= du!a crimele
sa0%rsite. /estinderea cu legionarii nu-l linistea si ar -i !re-erat sa alunece de
!artea 3o0ietelor= !entru ca stia ca= n modul acesta= sca!a de-initi0 at%t de ?itler
c%t si de 9arda de 5ier. n sinea lui dorea -ierbinte sa a!ara coloanele so0ietice n
-ata ,alatului Regal= !entru a -i sigur ca e la ada!ost de orice amenintare.
/ar Regele nu cunostea la acea data !rotocolul secret germano-so0ietic= nu stia
ca 3talin nu !utea sa0%rsi acest gest temerar= -ara riscul de-a !ro0oca un razboi cu
9ermania. ,restigiul lui ?itler era !rea mare n acel moment= iar masina de
razboi germana s-a do0edit -ormidabila. 3talin a smuls din tru!ul tarii numai
at%ta c%t i !ermitea o e2acta e0aluare a situatiei. ?itler nu 0a inter0eni nici
!entru Buco0ina de .ord si nici !entru ?erta n acel moment= dar 0a sari ca ars
c%nd coloanele so0ietice 0or trece ,rutul. A!ro0izionarea armatei germane cu
!etrolul rom%nesc era de interes 0ital !entru continuarea razboiului.
3-a a-irmat ca Regele Carol a cedat cu o uluitoare usurinta at%t n chestiunea
Buco0inei de .ord c%t si a teritoriului ?erta= -iindca asa a -ost s-atuit de gu0ernul
german. 5a!tul !oate sa -ie ade0arat. 9ermanii nu 0roiau com!licatii cu Rusia n
acel moment= dar acest moti0 nu 7usti-ica atitudinea Regelui.
1l era Regele Rom%niei si nu al 9ermaniei si ca atare a0eau !recadere interesele
tarii. #n monarh constient nu ar -i ezitat nici o cli!a sa !rotesteze contra
includerii Buco0inei de .ord n ultimatum si chiar s-ar -i o!us cu armele. n cazul
?ertei= situatia era si mai gra0a= rezistenta armata -iind obligatorie.
1ra 0orba de un teritoriu care niciodata n-a a!artinut unei !uteri straine. Cu
acelasi dre!t ar -i !utut ocu!a Rusii ntreaga Rom%nie. 4rice !resiune s-ar -i
e2ercitat din !artea 9ermaniei= aceasta nu !utea anula dre!tul la a!arare al unei
natii. 1ra ntreaga e2istenta a ei n 7oc. .ici o concesie nu era !ermisa si !osibila=
indi-erent ce interese a0ea 9ermania= c%nd inamicul nu se multumea cu -rontiera
stabilita de el nsusi= ci si n-igea coltii ntr-o alta !ro0incie rom%neasca.
C%nd Regele Carol si-a dat seama ca dorinta lui de a-i 0edea !e Rusi n Rom%nia
nu !oate -i nde!linita= ca acestia= du!a ce au ane2at si ?erta se o!resc din
naintare= si-a schimbat si el atitudinea si din nou si-a cautat sca!area la Berlin.
Cum rusii nu se a0enturau mai de!arte= nsemna ca sunt o!riti !rin !actul de
neagresiune si ca soarta Rom%niei 0a -i decisa tot de !uterile A2ei. n acel
moment de !anica= Regele a recurs iarasi la ser0iciile mele !entru a-si do0edi
buna dis!ozitie de a colabora cu ,uterile A2ei si de a merita ncrederea
Berlinului. +-a numit 3ubsecretar de 3tat la 1ducatia .ationala n gu0ernul
6atarascu. 1ram o !ersoana= credea el= agreata de Berlin si numirea mea 0a -i
!rimita cu satis-actie de gu0ernul german. .u am -ost nici cel !utin consultat. Am
-ost chemat la ,alat= unde mi s-a comunicat ca +a7estatea 3a Regele a bine0oit
sa-mi ncredinteze acest !ost.
Am de!us 7uram%ntul n 2& Iunie si imediat m-am !rezentat la +inister !entru a
lua n !rimire noua -unctiune.
+inistru al 1ducatiei .ationale era !e 0remea aceea ,etre Andrei. +-a !rimit cu
un sur%s ironic. 3i-a dat seama ca numirea mea era o im!ro0izatie de ultima ora a
,alatului si ca multa 0reme nu 0oi -i tolerat. /u!a con0ersatia cu el= m-am
!limbat !rin toate birourile= m-a !rezentat directorilor de ser0icii si mi-a -i2at
atributiile= de care nu mi mai amintesc e2act la ce se re-ereau. +i-a aratat biroul
unde 0oi lucra si a!oi si-a luat ramas bun de la mine. 1u nici g%nd nu a0eam sa
e2ercit aceasta -unctiune= sa -ac ore de birou= sa !rimesc audiente si sa !un
rezolutii !e cererile solicitantilor. 9%ndul meu era la Basarabia si la ceea ce se 0a
nt%m!la cu tara. Am dat -oarte rar !e la +inister si atunci clientela mea era
-ormata !recum!anitor din legionari= care 0eneau sa ma consulte n !robleme
!olitice. A lua n serios numirea de ministru= ar -i nsemnat sa ma nmorm%ntez
n administrati0. .u ma simteam deloc magulit de atentia Regelui c%nd tara
trecea !rin aceste zguduiri teribile. +i-am continuat actiunea !olitica n acelasi
ritm intensi0= cu obiecti0ul de a sal0a cel !utin granita de 0est a Rom%niei= care n
cur%nd 0a de0eni obiect de litigiu ntre noi si #nguri. Intrarea mea n gu0ern a
ser0it totusi la ce0a> a a0ut un e-ect stabilizator n !olitica interna.
(1 A"i"+ ,a Co$"i,i., #! Mi$i"+ri
A doua zi du!a numirea mea= am !artici!at la un consiliu de ministri con0ocat de
se-ul gu0ernului de atunci= 9heorghe 6atarascu. 4data cu mine intrasera n
gu0ern si consilierii regali Constantin Argetoianu si Ale2andru 'aida 'oe0od=
nc%t au 0enit si acestia la consiliu.
Regele Carol nu a0ea intentia sa se se!are atunci de 9heorghe 6atarascu= desi
!ozitia lui era gra0 zdruncinata !rin !ierderea celor doua !ro0incii. 6atarascu era
ca o ceara moale n m%inile Regelui si se !utea ser0i de el cum 0roia. .oi= adica
eu= 'aida si Argetoianu= eram un -el de !ro!tele= !use de Rege ca sa s!ri7ine
subreda ntocmire a gu0ernului.
Consiliului de +inistri s-a tinut n ,alatul Cantacuzino de !e Calea 'ictoriei. 3ala
de Consiliu nu era !rea nca!atoare si membrii gu0ernului stateau nghesuiti la o
masa de -orma o0ala. ,e 9helmegeanu l-am salutat nt%ia oara n calitate de
ministru si coleg si nu ca detinut !olitic. +-am asezat alaturi de alti 3ubsecretari
de 3tat= -ara sa inter0in n dezbateri. n a-ara de 9helmegeanu si su!eriorul meu=
,etre Andrei= nu cunosteam !e nimeni.
6oti se uitau la mine cu curiozitate= ca la o -iinta !icata din alta !laneta= dar si cu
teama. /ar !e masura ce ma !ri0eau= li s-a risi!it nelinistea= caci nu a0eam -igura
imaginata de ei. 1u nsumi ma simteam incomod n acest mediu strain de 0iata
mea de !%na atunci= desi= de la eliberarea mea= c%stigasem oarecare rutina n a
trata cu oamenii !olitici= n numeroasele ntre0ederi si contacte ce le-am a0ut.
3-a ridicat ,resedintele de Consiliu= 9heorghe 6atarascu si= du!a ce a salutat !e
noii ministri= cu 0ocea lui de bariton= a -acut o e2!unere a gra0elor e0enimente
din ultimele zile> ultimatumul rusesc= Consiliul de Coroana ce s-a tinut=
atitudinea +a7estatii 3ale Regelui= care s-a o!us ultimatumul si a recomandat
rezistenta. ntreg gu0ernul= n mod s!ontan= a a!laudat acest !asagiuL. A!oi
6atarascu a e0ocat trecutul acestor !ro0incii= a!artenenta lor istorica la Rom%nia=
!am%nt strabun de !e tim!ul lui Ale2andru cel Bun si 3te-an cel +are= noua
nedre!tate ce ni se -ace de Rusi !rin ra!irea acestor teritorii= du!a ce dre!turile
noastre asu!ra Basarabiei si Buco0inei au -ost cons-intite !rin 3-atul 6arii de la
Chisinau si Adunarea .ationala de la Cernauti. ,e masura ce 0orbea= glasul a
nce!ut sa-i tremure si ochii sa-i lacrimeze. 6oti ne-am !lecat ca!ul nduiosati.
Cred ca 0ibratia lui de durere din acel moment a -ost sincera si nu un gest a-ectat.
Au urmat dezbaterile care s-au rezumat la acest !unct ca!ital. 6oti care au luat
cu0%ntul= au a-irmat ca n conditiile care se gasea Rom%nia atunci= li!sita de orice
s!ri7in e2tern= nu e2ista alta solutie dec%t retragerea. Constantin Argetoianu a
declarat ca am !ierdut aceste !ro0incii= dar am sal0at 3tatul si Armata= ceea ce
este esential !entru dainuirea noastra ca natiune. .imeni nsa nu a tratat
chestiunea cauzelor mai nde!artate si mai a!ro!iate ale acestor !ierderi
teritoriale.
Consiliul s-a ncheiat -ara sa se discute alta tema si -ara sa se ia 0reo decizie. *a
s-%rsitul lui= a 0enit 'aida 'oe0od la mine si mi-a adresat c%te0a cu0inte amabile.
Atunci l-am cunoscut !e 6atarascu. 1ra un barbat nalt= bine legat si aratos. A0ea
o 0oce cati-elata= !lacuta si con0ingatoare. .u era un om rau. /ar nu era ceea ce
se cheama un caracter. 6oata cariera lui !olitica si-o datora -le2ibilitatii lui=
zic%nd !ermanent ;da; celor mai e2tra0agante cereri ale Regelui. 1ra ;!rea
su!usul lui ser0itor;= cum suna -ormula cu care se ncheia orice ra!ort sau orice
scrisoare adresata de ministri Regelui.
(( O &am3a$i! m!mora0i,a
Filele n care am -ost ministru n cabinetul 6atarascu le-am -olosit e2clusi0
!entru contacte !olitice. A0eam acum un moti0 !uternic ca sa !ornesc la o noua
o-ensi0a. .imeni nu se mai interesa de !artidul natiunii= care cazuse n uitare=
!ri0irile tuturor -iind concentrate s!re ceea ce se 0a nt%m!la m%ine cu tara= ce se
0a alege du!a ciuntirea ei la rasarit.
1rau doua clauze care agitau o!inia !ublica si masele largi ale !o!orului> teama
de o in0azie so0ietica si ngri7orarea ca tara 0a trebui sa su!orte noi !ierderi
teritoriale.
/u!a Rusi= #ngurii si Bulgarii ridicau !retentii si ,uterile A2ei s!ri7ineau
re0endicarile lor= caci numai satis-acute aceste 3tate !e socoteala Rom%niei= se
declarau dis!use sa intre n sistemul lor de aliante.
,entru mine si toti cei ce g%ndeam din !ers!ecti0a miscarii= situatia era clara.
6rebuia ntarite n modul cel mai grabnic legaturile cu ,uterile A2ei= !entru a
!utea -ace -ata ra!acitatii 0ecinilor= care ne-au !rins cu hotarele desco!erite. /ar
aceasta ncadrare n noua ordine euro!eana nu o !utea -ace dec%t un gu0ern care
sa se bucure de ncrederea Berlinului si a Romei. 6rebuia sa a!asam !e
acceleratorul istoriei= !entru a o lua naintea -urtunii de la -runtariiE trebuia sa
-ortam !oarta s!re Berlin si Roma= du!a ce regimul a !ierdut tim!ul cu o !olitica
daunatoare natiunii. 5iecare zi era !retioasa. Cu c%t trecea tim!ul cu at%ta !retul
ce trebuia sa-l !latim !entru ncadrarea noastra n A2a 0a -i mai mare.
Abia la 1 Iulie 1(4)= gu0ernul 6atarascu a bine0oit sa renunte la garantiile
engleze= !rimite la 13 A!rilie 1(3(= du!a ce a desco!erit ca nu -olosesc la nimic
altce0a dec%t la !ro0ocarea ,uterilor A2ei.
n acele zile m-am anga7at n lu!ta cu dis!erarea ultimului e-ort !entru a abate
!rime7diile care se ngramadeau deasu!ra Rom%niei. Am alarmat !e legionari=
!entru a -i gata sa ras!unda n e0entualitatea ca se 0a !roduce o re0olta
comunistaE am luat contact cu o-iteri= solicit%ndu-i sa reziste n cazul unei
!rime7dii acute de bolse0izare a tariiE am adunat n graba !e se-ii legionari din
7udetele cele mai amenintate= d%ndu-le dis!ozitii ca= n regiunile industriale si
!etroli-ere= sa ntareasca 0igilentaE am organizat unitati de auto-!rotectie n toate
cartierele Bucurestilor.
,aralel cu aceasta actiune= care anga7a miscarea si !e !rietenii ei= am dus o alta
cam!anie n s-erele !olitice= militare si administrati0e ale tarii. Am cerut
membrilor gu0ernului si res!onsabililor de a!aratul 3tatului sa ia masuri de
!rotectie interna= insist%nd asu!ra !ericolului ce ne ameninta ca= n acest 0acuum
de aliante n care ne a-lam= !%na la adeziunea noastra la !uterile A2ei= sa -im
0ictima unei re0olutii s!ri7inita din a-ara de 3o0iete. Am -ost n !elerina7 !e la
numeroase !ersonalitati ale 0ietii !olitice si !ublice rom%nesti> ministri si -osti
ministri= !ro-esori uni0ersitari= economisti= industriasi= o-iteri= demnitari
ecleziasti= scriitori= sim!atizanti si dusmani. 6uturor le-am 0orbit cu !asiune
!entru a trezi n ei o sc%nteie de interes !entru tara. Am re!etat la -iecare
ntre0edere ca acei com!romisi n 0echea !olitica trebuie sa se dea la o !arte=
!entru a -ace loc unor oameni care !ot trata n conditii demne cu Berlinul= -ara a
-i ncarcati de !ro!riul lor trecut. Cei legati de !olitica anterioara= nu au 0oie sa
lege soarta tarii de !ro!ria lor !ersoana= ca= du!a at%ta gra0e erori= ram%n%nd ei
la !utere= dusmanii tarii 0or -i si mai agresi0i si !o-ta lor de 7a- 0a creste= caci nu
0or a0ea nici un res!ect de ei si nici o teama. Am a0ertizat ca conducatorii de azi
ai 1uro!ei n nici un caz nu se 0or s!ri7ini !e ei= care au -ost !%na acum
instrumentele !lanului englez de ncercuire a 9ermaniei. 6ara noastra nu 0a a0ea
de su-erit numai din cauza celor zece ani de !olitica e2terna gresita= ci si din
cauza acelora care= n momentul actual= nu se 0or retrage de la !osturile de
comanda.
Cu oarecare e2ce!tii= nu am nt%lnit n !atura conducatoare acele nalte
sentimente nationale !e care le reclama dramaticele circumstante. n su-letele
celor mai multi nu am desco!erit dec%t teama salbatica sa nu-si !iarda !ozitiile=
meschinele g%nduri legate de !ro!riile lor interese. 9ri7a celor mai multi era ce se
0a nt%m!la cu ei= nu cu tara. 6oti se ntrebau cum se 0or strecura ei n lumea
noua= n noua ordine= !astr%ndu-si 0echile !ri0ilegii.
+i-am -aurit atunci con0ingerea ca !atura noastra conducatoare se gaseste ntr-o
stare de descom!unere at%t de naintata nc%t nu mai e ca!abila sa reactioneze=
d%nd un e2em!lu eroic= cel !utin n acele momente c%nd nsasi e2istenta
Rom%niei ca 3tat liber si inde!endent era n dezbaterea 1uro!ei.
(- H!rma$$ ;o$ Ri+*!$
Contrar 0ersiunilor !rezentate de di0ersi istorici si !seudo-istorici= la eliberarea
mea din arestul 3igurantei si a!oi ascensiunea mea !olitica= *egatia germana de
la Bucuresti n-a 7ucat nici un rol. /im!otri0a= c%nd gu0ernul rom%n a cerut
e2!licatii lui 5abricius asu!ra ntoarcerii mele clandestine n Rom%nia= acesta i-a
comunicat ca gu0ernul german nu are nici o cunostinta de actiunea ntre!rinsa de
mine nu are nici un amestec.
5abricius nu s!unea nimic neade0arat. /aca autoritatile germane de la Berlin ar
-i a-lat de !lanul nostru= ne-ar -i arestat.
1u si ceilalti camarazi am !utut !arasi 9ermania numai sustrag%ndu-ne de sub
0igilenta 9esta!o-ului= care ne obliga sa ne !rezentam sa!tam%nal la Re0ier-ul
res!ecti0 !entru a semna ntr-o condicuta.
.ici Regele Carol si nici camarila lui n-au !rice!ut sensul ras!unsului lui
5abricius. +inisterul 9ermaniei la Bucuresti se dezinteresa de soarta mea=
las%ndu-le m%na libera sa ma lichideze= daca 0oiau. ;,ermanentele; 3tatului si
imaginau nsa ca eu am s!atele aco!erit la Berlin de -orte in-init mai mari= !e
care nici 5abricius nu le banuia sau nu le !utea destainui.
Aceasta eroare de inter!retare a !oliticii germane din !artea ,alatului=
com!licata cu criza e2terna n care se zbatea tara du!a !rabusirea 5rantei= a
contribuit !uternic la eliberarea mea.
*egatia germana si-a schimbat atitudinea -ata de mine mult mai t%rziu= abia du!a
ce -usesem eliberat si intrasem n circuitul 0ietii !oliticeE abia du!a ce am -ost
!rimit n audienta de Rege si -usesem numit 3ubsecretar de 3tat n gu0ernul
6atarascu.
Abia atunci nce!use sa se intereseze de !ersoana mea= du!a ce contactul cu mine
nu mai re!rezenta o !rime7die de tulburare a relatiilor germano-rom%ne= -iind eu
nsumi un agreat al Regelui. Cu un ministru se !oate 0orbi= dar nu cu un in-ractor
al 3tatului.
5abricius si consilierii lui s-au g%ndit n acel moment ca eu le-as !utea -i util
!entru a c%stiga mai mare in-luenta asu!ra 3u0eranului= !entru ca acesta sa ia
deciziunile n sensul dorit de ei.
1u n-am -acut nici un !as !entru a lua legatura cu *egatia germana. 3tiam ca
5abricius este ostil miscarii si nca de !e tim!ul c%nd Ca!itanul era ncarcerat si
si aste!ta !rocesul. *egatura mi s-a o-erit abia atunci= -iind 3ubsecretar de 3tat=
!rin inginerul Constantin 9receanu= legionar. Acesta mi-a comunicat ca 0on
Ritgen= consilier de legatie= 0rea sa ma nt%lneasca.
5ireste ca nu !uteam re-uza. Cu c%t se largea cercul cunostintelor mele= cu at%ta
crestea si ascendentul meu !olitic. *ocul de nt%lnire a -ost -i2at chiar de el acasa.
3otia lui 9receanu era germana si casa ei era 0izitata de multi membri ai *egatiei.
4as!etele -rec0ent era .eubacher.
nt%ia mea ntre0edere cu 0on Ritgen a a0ut loc n 3) Iunie 1(4). Au urmat altele
du!a aceea.
9receanu locuia la sosea= ntr-o casa la eta7= s!atioasa si aran7ata cu gust. C%nd l-
am 0azut nt%ia oara !e 0on Ritgen= m-a izbit naltimea lui neobisnuita= trec%nd
mult !este media normala. 1u eram mititel !e l%nga el. /ar -igura lui atletica era
com!ensata de manierele lui distinse= de 0ocea lui !lacuta si de inteligenta lui=
mult su!erioara lui 5abricius si celorlalti -unctionari ai *egatiei. .umai la
.eubacher am nt%lnit o -orta intelectuala ca a lui. ntelegea re!ede miezul unei
!robleme si aceasta era un mare a0anta7= caci !utea re-eri cu toate nuantele
declaratiile mele lui 5abricius.
'enise cu o chestiune e2trem de im!ortanta si urgenta. 'roia sa-mi ncredinteze
un mesa7 din !artea gu0ernului german= !e care= la r%ndul meu= sa-l transmit
Regelui. +esa7ul acesta= !rin natura lui delicata= nu !utea -i comunicat !e
canalele obisnuite ale di!lomatiei si de aceea -acea a!el la mine= ca o !ersoana de
ncredere= al carui atasament -ata de ,uterile A2ei era n a-ara de orice discutie= si
care= n acelasi tim!= !utea !atrunde cu usurinta la ,alat= -iind n bune ra!orturi
cu Regele. 3e cerea cea mai mare discretie. Bine nteles ca legatia germana c%nd
m-a ales !e mine ca sa transmit acest mesa7= s-a g%ndit si la -a!tul ca re!rezentam
o -orta !olitica n tara si= n modul acesta= la !resiunea lor= se !utea adauga si
!resiunea 9arzii de 5ier.
Ce mi-a s!us 0on Ritgen< 9u0ernul german este interesat ca Rom%nia sa
su!ra0ietuiasca zguduirilor !rin care trece= !entru ca are ne0oie de economia ei
!entru continuarea razboiului. 9ermania este hotar%ta sa a7ute Rom%nia !entru a
ocroti de o e0entuala in0azie so0ietica= dar nu o !oate -ace din !ro!rie initiati0a=
ci astea!ta ca !rimul !as sa -ie -acut de la Bucuresti. Cea mai buna garantie ca
-runtariile ei de rasarit sa nu -ie calcate= ar -i !rezenta unei misiuni militare
germane n Rom%nia. n momentul ce ar e2ista c%t de !utine tru!e germane n
Rom%nia= s-ar taia a!etitul Rusiei 3o0ietice de a in0ada tara noastra= stiind ca= n
alta !arte= chemarea acestei misiuni ar con-irma buna credinta a gu0ernului
rom%n la schimbarea sistemului de aliante n care a trait !%na acum Rom%nia=
dorind sa-l substituie cu sistemului ,uterilor A2ei. 1 im!erios necesar ca Regele
Carol sa stie c%t mai urgent acest lucru= !entru a lua aceasta hotar%re= care !oate
-i decisi0a !entru nsasi e2istenta 3tatului Rom%n. 6rebuie e0itat sa se a7unga n
Rom%nia la o situatie ca n ,olonia.
I-am ras!uns lui 0on Ritgen ca declaratia lui este de o im!ortanta ca!itala !entru
0iitorul !o!orului rom%n si mi asum ras!underea ca= n cel mai scurt tim!= sa -ie
adusa la cunostinta +a7estatii 3ale Regelui.
*-am ntrebat a!oi cum 0ede gu0ernul 6atarascu si !artici!area mea n acest
gu0ern. +i-a ras!uns ca -ormula actuala de gu0ernare nu i se !are cea mai
!otri0ita !entru a risi!i nencrederea Berlinului si a conduce Rom%nia !e drumul
unei colaborari leale cu ,uterile A2ei= ca ar trebui sa se -ormeze un nou gu0ern=
liber de tareleL trecutului= n care miscarea legionara sa aiba o mai mare
!artici!are.
(1 O %$+r!;!#!r! #rama+i&a &. Ta+ara"&.
,lec%nd de la 0on Ritgen= am simtit toata !o0ara destinului asu!ra mea.
/etineam o in-ormatie de !rimul rang si= n acelasi tim!= un mesa7 al gu0ernului
german care trebuia transmis de urgenta Regelui.
/e0enisem n aceasta chestiune un -el de con-ident al *egatiei germane si unicul
om de legatura cu ,alatul. +esa7ul a0ea ca obiecti0 !rinci!al solicitarea unei
misiuni militare germane din !artea Rom%niei= dar= n subsidiar si !ro0ocat de
mine= 0on Ritgen mi-a destainuit ca gu0ernul actual nu este agreat la Berlin.
+-am decis sa transmit concomitent am%ndurora mesa7ele ca si cum ar -orma un
tot inse!arabil de aceeasi 0aloare si tarie> sa 0orbesc Regelui nu numai de urgenta
necesitate de a chema n tara o misiune militara germana= dar si de dorinta
Berlinului ca gu0ernul 6atarascu sa -ie nlocuit cu un nou gu0ern= n care
!artici!area legionara sa -ie determinanta.
nainte de a ma duce la Rege= m-am g%ndit ca este bine sa-l 0ad !e 9heorghe
6atarascu= !resedintele de consiliu. I-am solicitat o audienta !entru a-i -ace o
comunicare im!ortanta. +-a in0itat la el acasa. 6atarascu m-a !rimit cald si
a-ectuos. 5ara introducere si -ara mena7amente= am intrat direct n subiect=
demonstr%ndu-i necesitatea unei imediate schimbari de gu0ern. Berlinul nu are
ncredere n actuala echi!a= desi obser0a anumite orientari n !olitica e2terna a
Rom%niei= -a0orabile A2ei. Ra!irea Basarabiei si Buco0inei de .ord 0a -i urmata
de alte !ierderi teritoriale si -ata de aceste amenintare este ne0oie de un gu0ern
rom%nesc la Bucuresti care sa aiba un cu0%nt de s!us la Berlin. At%t 0echile
!artide c%t si oamenii care au !artici!at la ultimele gu0ernari nu ins!ira
ncredere n cercurile germane si atunci sacri-iciile ce ni se 0or im!une 0or -i mult
mai mari si mai greu de su!ortat.
.umai un gu0ern de com!onenta legionara ar !utea 0orbi cu autoritate la Berlin
si la ne0oie chiar sa se o!una unor !retentii e2agerate.
/u!a e2!unerea mea= !e care a ascultat-o 6atarascu cu ochii dilatati= m-a
ntrebat>
@ 3i cine crezi ca ar !utea sa !rezideze un ast-el de gu0ern<
@ 1u nsumi= am ras!uns= ncon7urat de o serie de !ersonalitati n care Regele sa
aiba ncredere. 1u cer !entru miscare !resedintia si e2ternele= !lus c%te0a
ministere sociale.
*a interne= armata si economie= !oate sa numeasca Regele !e cine 0rea= ca sa aiba
garantia ca nu 0rem sa-l rasturnam.
.-a ri!ostat nimic= dar citeam din ochii lui ca !ledoaria mea l-a con0ins si ca era
dis!us sa-si dea demisia. *a !lecare mi-a str%ns m%na cu emotie si m-a
mbratisat= sarut%ndu-ma !e am%ndoi obra7ii.
.-am 0orbit nimic n con0orbirea cu 6atarascu de misiunea militara germana.
Am !astrat aceasta in-ormatie sa i-o comunic Regelui.
(2 ( I.,i! 1819
/u!a ce l-am 0azut !e 6atarascu= am cerut audienta Regelui= care m-a !rimit
imediat. .-a -ost o audienta !rotocolara si nici nu s-a scris de ea n gazete= dar a
a0ut urmari im!ortante n 0iata !olitica a tarii= caci= n 2 Iulie 1(4) s-a decis
soarta gu0ernului 6atarascu.
3!re deosebire de -elul cum am abordat discutia cu 6atarascu= Regelui i-am -acut
o lunga introducere !entru a ntelege nsemnatatea mesa7ului ce i-l transmiteam.
I-am s!us Regelui ca numai un act de cura7 din !artea lui mai !oate sal0a tara= ca
tim!ul s!eculatiilor ie-tine si a combinatiilor minore a trecut= ca s-aturile ce i le
da di0ersi !oliticieni nu !ot duce dec%t la ruina domniei lui. m!re7urarile
dramatice n care se gaseste tara reclama de la el o schimbare radicala n !olitica
e2terna si interna. 4rice so0aiala n luarea acestei hotar%ri si orice solutie de
com!romis ar !utea sa duca la o am%nare a catastro-ei= dar nu la nlaturarea
!ericolului mortal ce se ntinde !este Rom%nia si !este Coroana.
A!ararea granitelor tarii si sal0area e2istentei 3tatului Rom%n se reduc n -ond la
o chestiune de !olitica interna.
Cu oameni de cunoscuta orientare anglo-ila nu se mai !oate conduce tara si
!astrarea lor la c%rma ei echi0aleaza cu des-iintarea 3tatului Rom%n. 1ste
necesara o schimbare de conce!tie n conducerea 3tatului si !entru aceasta
nnoire a lui din temelii a sosit ceasul sa -ie -olositi legionarii. 5ormarea unui nou
gu0ern -ara !artici!area miscarii nici nu este de g%ndit= caci miscarea se bucura
de ncrederea marii ma7oritati a !o!ulatiei= iar= din !unct de 0edere e2tern= este
nrudita ideologic cu 3tatele marilor re0olutii nationale= biruitoare astazi n
1uro!a.
/u!a aceasta analiza a momentului !olitic n care se gaseste tara= am trecut la
subiectul !ro!riu zis= comunic%ndu-o mesa7ul !e care l-am !rimit de la *egatia
germana. ,entru a nu e2ista nici un dubiu asu!ra autenticitatii lui= i-am s!us si
numele consilierului de legatie cu care m-a nt%lnit si care m-a nsarcinat sa-l
transmit Regelui.
I-am e2!licat si de ce acest mesa7 mi s-a ncredintat mie si nu s-a comunicat
gu0ernului !e caile di!lomatice normale= dar !oate -i sigur ca re!rezinta !unctul
de 0edere al gu0ernului german>
@ 3unt m!uternicit sa transmit +a7estatii 'oastre urmatorul mesa7 din !artea
*egatiei germane> gu0ernul german este dis!us si interesat n gradul cel mai nalt
sa a7ute Rom%nia !entru a nu cadea 0ictima unei in0azii so0ietice.
/ar nu !oate ntre!rinde aceasta actiune din !ro!rie initiati0a= ci numai daca
este solicitat de gu0ernul rom%n.
/in !artea +a7estatii 'oastre trebuie sa se !roduca un gest= un !rim !as= care sa-
i !ermita Reichului sa-si des-asoare dis!oziti0ul de !rotectie al Rom%niei. n
concret= este 0orba de o cerere !e care +a7estatea sa o adreseze 5Qhrerului Adol-
?itler= !entru ca aceasta sa a!robe trimiterea unei !resiuni militare n Rom%nia.
@ ,rezenta unei misiuni militare germane !e !am%ntul Rom%niei ar nde!arta
!ericolul unei in0azii so0ietice si ar reda cetatenilor linistea si ncrederea de care
au ne0oie !entru a se consacra la re-acerea tarii. ,rezenta acestei misiuni ar -i= de
alta !arte= do0ada indiscutabila ca Rom%nia s-a decis sa se ncadreze -ara rezer0e
n noua ordine euro!eana= !atronata de ,uterile A2ei.
@ Aceeasi sursa m-a -acut atent ca gu0ernul actual nu este agreat de Berlin din
cauza binelor lui cunoscute antecedente !olitice. ,entru a se m!lini cu lealitate
noua !olitica de colaborare sincera cu ,uterile A2ei= este nea!arat necesar sa se
-ormeze un nou gu0ern de orientare legionara.
Regele se -acuse mic. i tremura m%na si -ata lui luase n-atisarea unui om n0ins.
Cu oboseala si cu 0ocea unui om s-%rsit mi-a s!us urmatoarele>
@ /omnule 3ima= te rog sa crezi ca am 0rut sa -ac tot binele !entru tara= dar
!artidele mi-au ntors s!atele= iar /-0oastra mi-ati de0enit dusmani. .u am a0ut
oameni si nu stiu cui sa ma adresez.
/esi stiam ca nu e cinstit c%nd si cauta aceste 7usti-icari= g%ndindu-ma la
nenorocirea tarii= i-am o-erit atunci -ormula !e care i-o comunicasem nainte lui
6atarascu>
@ +a7estate= sunt gata sa-mi asum ras!underea gu0ernarii si sa scot tara din
im!asul e2tern= cu conditia sa ma bucur de toata libertatea n actiunile ce le 0oi
ntre!rinde. 6rebuie sa o-eriti miscarii o!ortunitatea ca sa se n-runte direct cu
Berlinul n chestiunea re0endicarilor maghiare= iar oamenii care au gu0ernat
!%na acum sa se dea la o !arte. 1 n interesul tarii si al Coroanei.
n acel moment am a0ut im!resia ca l-am con0ins si ca era gata sa-i acce!te
solutia ce i-o o-erisem. +-am des!artit de Rege n termeni buni si !robabil ca am
-i a0ut acel gu0ern de sal0are nationala care ar -i m!iedicat arbitra7ul de la 'iena=
daca n orele care au urmat nu s-ar -i e2ercitat alte in-luente care au anulat
e-orturile mele.
(4 G.;!r$., Gi*.r+.
Ca urmare a cam!aniei mele de alarma si a ultimei mele audiente la Rege=
gu0ernul 6atarascu a demisionat si s-a -ormat un nou gu0ern sub conducerea lui
Ion 9igurtu= n 3 Iulie 1(4).
Acest gu0ern a0ea toate a!arentele sa -ie un gu0ern de orientare nationalista.
n -runtea lui se a-la inginerul Ion 9igurtu= directorul general al societatii auri-ere
;+ica;= de la Brad. ,resedintele consiliului de administratie la aceeasi societate
-usese 4cta0ian 9oga si era un -a!t binecunoscut ca 9igurtu -inanta !artidul
national-crestin. .oul se- de gu0ern aratase sim!atie chiar -ata de miscarea
legionara.
.umise !e Ion +ota a0ocat n contenciosul societatii si i ngaduise sa locuiasca
ntr-un a!artament al ei. +ota si -acea datoria ca oricare -unctionar al societatii
si nu !rimea nici o centima gratuit= iar !entru a!artament !latea chirie. 6oate
aceste antecedente !areau sa con-irme o!inia larg ras!%ndita n cercurile !olitice
din tara ca 9igurtu era un om de drea!ta si ca= !rin numirea lui= trium-a ideea
nationala n 3tat. *a 12terne -usese numit +ihail +anoilescu= economist de
-aima mondiala si doctrinar al cor!oratismului= nrudit !rin con0ingeri !olitice
cu miscarea legionara. n acelasi gu0ern -igurau trei legionari= care !areau ca
re!rezinta garantia su!rema a radicalei !re-aceri n 0iata !ublica> ?oria 3ima la
Culte si Arte= 'asile .o0eanu la +inisterul In0entarului si Augustin Bidian= ca
3ubsecretar de 3tat la 5inante.
Ca si cazul !recedent= numirea mea la Culte s-a -acut -ara sa -iu consultat. A -ost
un gu0ern de im!ro0izatie cu ochii tinta la Berlin.
.-am !utut -i gasit unde locuiam n ziua c%nd s-a constituit gu0ernul @ 3 Iulie
1(4) @ si de aceea am de!us 7uram%ntul singur abia a doua zi.
/u!a ceremonia de!unerii 7uram%ntului= m-a luat #rdareanu n cabinetul lui si
mi-a !o0estit ce s-a nt%m!lat cu o ora nainte n -ata lui. #n s!ectacol de
necrezut. 3-a !rezentat la el o numeroasa delegatie de !ersonalitati din toate
!artidele= !rezidata de /r. .icolae *u!u= si acestia l-au rugat staruitor sa
inter0ina !e l%nga Rege ca sa nu introduca legionari n gu0ern= ca ei stau la
dis!ozitia Regelui !entru -ormarea unui gu0ern de unitate nationala. /r. .icolae
*u!u a nce!ut sa lacrimeze c%nd !leda cauza !artidelor.
@ ti nchi!ui= /-le 3ima= au 0enit cu totii aici ca niste babe bocitoare= ca se
!ra!adeste tara.
@ 3i /-0oastra ce le-ati ras!uns= /omnule +inistru<
@ *e-am aratat usa si i-am dat a-ara. *e-am strigat> ;/u!a ce ati sabotat
!ermanent toate initiati0ele Regelui= acuma 0eniti sa 0a !uneti la dis!ozitia
Coroanei< ,rea t%rziu. +a7estatea 3a Regele merge cu tineretul tariiG
@ Ati -acut bine= /omnule +inistru. /in !artea mea trebuie sa stiti ca niciodata
nu 0oi merge cu acesti oameni contra Coroanei. .u se g%ndesc la tara= ci e2clusi0
la ca!atuiala. n tim! ce noi eram n lu!ta cu dictatura lui Armand Calinescu= ei
stateau deo!arte s!ecul%nd ca ne 0om anihila reci!roc si ei 0or ram%ne singurii
c%stigatori !e teren.
Ce scena !enibila traiamG 5ostii demnitari ai tarii se !retau la aceasta mizerabila
intriga la ,alat contra *egiunii= aceiasi oameni care n-au ridicat un deget ca sa ne
a!ere c%nd noi s%ngeram la !%nda ca sa mai ru!a ce0a din tru!ul s-%rtecat al tarii.
Acestia erau asa zisii o!onenti ai Regelui= n care a crezut la un moment dat si
Ca!itanul ca ar -i aliatii lui !otentiali. Aceasta in-ormatie m-a ntarit n
con0ingerea ca nu e bine sa am nici un -el de contact cu !artidele= caci numai
!ro0oc m%nia Regelui= -ara ca sa-ti !oata -i de nici un a7utor n caz de ne0oie.
/u!a de!unerea 7uram%ntului= am mers la +inisterului Cultelor sa iau n !rimire
administratia. +-a aste!tat 0echiul titular= C. C. 9iurescu= care= !%na la -ormarea
,artidului .atiunii= nde!linise -unctiunea de 3ecretar 9eneral al 5rontului
Renasterii. Cum se obisnuieste la schimbari de ministri= se tin discursuri.
9iurescu m-a salutat cu c%te0a declaratii amabile= iar eu i-am ras!uns cu o mica
cu0%ntare= !regatita dinainte= n care= !e l%nga recunoasterea meritelor lui n
actiunea de destindere= am atins si chestiunea Bisericii 4rtodo2e= s!un%nd ca
doresc o Biserica libera= sta!%na !e destinul ei= care sa consacre e2clusi0 mesa7ul
ei /i0in.
A doua zi am !rimito telegrama de -elicitare din !artea +itro!olitului Balan al
Ardealului= n care se re-erea tocmai la aceasta declaratie. Am numit se- de
cabinet !e !ro-esorul 'asile Barbu din 9iurgiu= !e care l a0usesem si la 1ducatia
.ationala= iar ca 3ecretar 9eneral !e con-erentiarul 'ladimir /umitrescu= un om
distins= com!etent si de mare bun simt.
ndata du!a luarea n !rimire a /e!artamentului= am -acut 0izita traditionala la
!atriarhie= as acum se obisnuia c%nd se schimbau titularii +inisterului. A 0enit sa
ma ia un !reot= consilier al ,atriarhiei= cu masina. 3anctitatea 3a .icodem m-a
!rimit n biroul sau. I-am sarutat m%na cu0iincios si a!oi am intrat ntr-o discutie
!rotocolara de c%te0a minute. Atmos-era a -ost a!asatoare= cu toate s-ortarile
mele de a a!area n -ata ,atriarhului ca un om ca oricare altul. +a !ri0ea cu ochi
!iezisi. ,atriarhul .icodem rostise o cu0%ntare la cata-alcul lui Calinescu= care
re0oltase toata tara. 8usti-ica masacrele din zilele de 21-22 3e!tembrie 1(3( cu
citate din Biblie si cu argumente teologice= binecu0%nt%nd crima Regelui. 1u i-am
s!us ca at%ta 0reme c%t 0oi trai eu n -runtea +inisterului= ma 0oi stradui sa
asigur inde!endenta Bisericii= !entru a nu cadea 0ictima ingerintelor !olitice.
,atriarhul ntelese ca ma re-eream tocmai la ceea ce -acuse el sau ceea ce i se
ceruse lui si de-unctului ,atriarh +iron de catre Rege sa -aca= c%nd n realitate
intentia mea era cu totul alta= de a stabili un !rinci!iu n relatiile mele dintre 3tat
si biserica. *a ntoarcere= !reotul care ma nsotea mi-a dat sa semnez niste h%rtii.
1rau niste a!robari !entru ,atriarhie. Binenteles ca n-am re-uzat. 3e 0ede ca asa
era obiceiul !am%ntului.
Cancelaria ,atriarhiei !ro-ita de 0izita la ,atriarh a noului +inistru !entru a-i
cere sa-si !una semnatura !e anumite acte.
.u stiu ce s-a nt%m!lat n mintea ,atriarhului .icodem sau nu stiu ce-a retinut
din con0orbirea mea cu el= caci ndata a alergat la ,alat ca sa-i comunice Regelui
im!resiile lui des!re mine>
@ +a7estate ce-ati -acut< Ati dat drumul acestui om !ericulos. Ati omor%t !e
Codreanu si acum s-a ridicat al doilea CodreanuG
/eclaratia ,atriarhului a trans!irat din incinta ,alatului si a a7uns n 24 de ore la
urechile mele. ngri7orat de ceea ce ar !utea sa urmeze= caci era o tentati0a de a
determina ,alatul sa ma su!rime= m-am dus la #rdareanu si am !rotestat contra
atitudinii ,atriarhului= care si-a !ermis sa se e2!rime asu!ra unui om !e care
abia l 0azuse c%te0a minute n 0iata lui.
,atriarhul .icodem ne-a !urtat mereu s%mbetele. C%nd am 0enit noi la !utere=
,atriarhul .icodem si-a !us demisia la dis!ozitia Conducatorului 3tatului.
9eneralul Antonescu m-a ntrebat ce sa -aca cu ea. I-am s!us ca !unctul meu de
0edere si al miscarii este ca Biserica nu trebuie t%r%ta n lu!tele !olitice= asa cum
-acuse Carol= ca= din !artea mea= !oate sa stea o mie de ani n -runtea Bisericii.
1leganta cu care m-am !urtat eu nu l-am m!iedicat !e ,atriarh ca mai t%rziu sa
instige !e 9eneralul Antonescu sa ne elimine de la !utere.
(5 A,+! ma"+iB a&!!a"i 3i!"a
Acti0itatea mea la +inisterul Cultelor si Artelor n-a nsemnat mai nimic !e !lan
administrati0. Am -acut act de !rezenta si am dat curs c%tor0a a-aceri de rutina.
n schimb am a0ut numeroase ntre0ederi !olitice chiar n localul +inisterului.
Aceste nt%lniri re-lectau starea de alarma n care traia !ermanent Ca!itala si
rostul ce mi se atribuia n acest gu0ern. 3ingurul lucru memorabil ce-l retin din
aceste zile era teama lui Iorga sa nu -ie scos din -runtea Comisiunii
+onumentelor Istorice.
.ici nu stiam ca Iorga este -unctionar la acest +inister= daca nu mi-ar -i atras
atentia #rdareanu= rug%ndu-ma sa nu ma leg de el. Am z%mbit n sinea mea.
.iciodata nu m-as -i !retat la un gest at%t de meschin si de ridicol.
9%ndurile mele erau n alta !arte= la con0ulsiunile !o!orului si la chinurile ce-l
mai aste!tau. 9u0ernul 9igurtu m-ar -i !utut satis-ace !ersonal= caci nu e
nt%m!lare obisnuita ca din beciurile 3igurantei sa salti !e banca ministeriala @ si
!e c%ti nu i-a ametit aceste schimburi neaste!tate n 0iata @ dar eu a0eam o alta
educatie si urmaream un alt tel. 12aminam gu0ernul nu din locul !ri0ilegiat ce-l
ocu!am= ci din !ers!ecti0a !osibilitatilor lui de a scoate corabia natiunii din
-urtuna care-l !rinsese. A0ea noul gu0ern o structura su-icient de solida ca sa
reziste atacurilor dusmane si un c%rmaciu !rice!ut< 1u am lu!tat cu 6atarascu=
cu Regele si cu oamenii din antura7ul lui !entru a !une !e !icioare un gu0ern de
sal0are nationala= care trebuia sa nde!lineasca doua conditiuni -undamentale> sa
se bucure de ncrederea !o!orului si sa dis!una de autoritatea necesara !este
hotare= c%nd se 0a n-runta la Roma si Berlin cu !roblema re0endicarilor
maghiare. 4ri ceea ce iesise din retorta ,alatului era o caricatura a !roiectului
!ledat de mine. n com!ozitia gu0ernului= legionarii= unicii care ia-r -u !utut trata
n conditii demne cu Berlinul= erau a cincea roata la car= caci obtinusera !osturi
secundare= de unde !uteau in-luenta cursul e0enimentelor. /in -actorul
determinant al gu0ernului= as acum cerusem Regelui= a7unsesem o ane2a a lui. .u
numai ca eram nemultumit de distribuirea !osturilor n noul gu0ern= care nu
o-erea nici o com!ensatie miscarii= dar eram indignat si re0oltat de usurinta cu
care se trateaza !roblemele natiunii n acest moment de rascruce !entru destinul
ei.
n ce consta nselatoria cu ;noul; gu0ern= !e care omul de !e strada nu o
desco!erea si nici cercurile !olitice de la Berlin si Roma= !rost in-ormate de
re!rezentantii lor la Bucuresti< 9u0ernul 9igurtu nu nsemna acea schimbare
!ro-unda n !olitica tarii= la care as!ira !o!orul. 'echiul sistem continua sa
traiasca. 3e !rodusese o sim!la de!lasare de !ersoane n com!onenta lui si nu
biruise o noua conce!tie n organizarea 3tatului. Regele urmarea sa mani!uleze
curentul nationalist !redominant n acel moment n tara n !ro-itul sau= sa-l
atraga de !artea lui= -ara nsa sa nstraineze 0reo !arcela din !uterea lui.
9u0ernul a0ea o com!ozitie ingenioasa. ,rin numirile -acute= abil dozate= Regele
0roia sa trezeasca im!resia n tara si !este hotare ca n !olitica interna a
Rom%niei s-a !rodus o schimbare radicala= -a0orabila ,uterilor A2ei= ca toate
-ortele !olitice ale Rom%niei= necom!romise n gu0ernele anterioare= s-au adunat
n 7urul Coroanei ntr-un e-ort su!rem !entru a sal0a tara.
,resedintele de gu0ern= Ion 9igurtu= era considerat un om de drea!ta= ntretinea
legaturi economice cu 9ermania si luase contact si cu gu0ernele A2ei n tim!ul
c%nd -usese ministru de e2terne. .umindu-l n -runtea gu0ernului= Regele s-a
g%ndit la re-le2ele lui nationaliste= care ar !utea constitui o buna carte de 0izita la
Roma si Berlin. *%nga 9igurtu a!aruse ca +inistru de 12terne= +ihail
+anoilescu= care nca din 1(33 milita n acelasi -ront cu miscarea legionara si
chiar -usese ales senator !e listele ei n alegerile din 1(3$. ,rezenta lui
+anoilescu n gu0ern o-erea lui 9igurtu o si mai mare margine de credibilitate a
sinceritatii lui !olitice c%nd !roclama hotar%rea noului gu0ern de a se orienta
s!re !uterile A2ei. /aca mai adaugam la aceasta combinatie a!aritia lui .ichi-or
Crainic la +inisterul ,ro!agandei si !rezenta celor trei legionari n gu0ern= si n
s!ecial a mea= atunci at%t Berlinul c%t si Roma nu !uteau dec%t sa se deschida
s!re ;noua; Rom%nia= uit%nd rezer0ele ce le-au mani-estat !ermanent -ata de
Carol. *egionarii din gu0ern re!rezentau elementul care garanta autenticitatea
nationalista a gu0ernului 9igurtu= in0estindu-l cu o !rezumtie -a0orabila n -ata
lui ?itler si +ussolini.
/ar= 0ai= realitatea era cu totul alta. 9igurtu era o !ersonalitate !ur decorati0a= n
s!atele caruia actionau aceleasi -orte. 1ra o !iesa de rezer0a a Regelui= !e care a
az0%rlit-o n 0iata !ublica a tarii n acest moment greu= cu sco!ul de a continua
0echiul sistem. Regele nu a renuntat niciodata nici la dictatura si nici la !lanul lui
ca= ntr-un 0iitor nde!artat= sa treaca de !artea Rusiei 3o0ietice. Acum c%nd
1uro!a era la !icioarele lui ?itler si Rom%nia era obligata sa intre n s-era de
in-luenta germana= 9igurtu re!rezenta o e2celenta aco!erire !entru a su!ra0ietui
regimului carlist n aceasta !erioada de tranzitie. /ar cum 9igurtu era un om slab
si nu-l !utea a!ara n caz de ne0oie= l-a dublat cu 9eneralul +ihail= un om de
ncredere al sau= !e care l-a numit 'ice-!resedinte al Consiliului de +inistri. A
!astrat a!oi !e 9eneralul Argesanu la comanda Cor!ului II Armata= acela care
ordonase masacrele de legionari din noa!tea de 21-22 3e!tembrie. n modul
acesta se !utea s!ri7ini !e cor!ul de armata care a0ea sub control Ca!itala. *a
Interne a numit un alt om de ncredere al sau= !e 9eneralul /a0id ,o!escu= !e
care l-am cunoscut mai t%rziu si care !area un o-iter distins si cu 0ederi noi.
/e -a!t acest gu0ern= ca si echi!ele !recedente ale dictaturii regale= era degradat
la un sim!lu organ e2ecuti0. .u a0ea nici o !utere. /easu!ra lui e2ista un su!ra-
gu0ern= -ormat din treimea Carol-1lena *u!escu-#rdareanu= care lua toate
deciziile n -unctie de in-ormatiile ce i le -urniza a!aratul de s!iona7 al lui
+oruzo0. Ca sa ne dam seama !%na unde mergea controlul ,alatului= trebuie sa
adaug ca Regele lucra n -iecare sa!tam%na cu toti ministri. 5iecare ministru a0ea
-i2ata o zi de audienta la ,alat= c%nd trebuia sa se !rezinte cu dosarele a-acerilor
curente. .ici o decizie nu se lua si nici o numire nu se -acea -ara sa aiba !realabila
a!robare a Regelui. .u numai ca ministrii nu a0eau nici o initiati0a= ci chiar
!resedintele de consiliu era scos din -unctiune. Ade0aratul se- de gu0ern= de unde
emanau toate ordinele era Regele= iar cel ce -igura ca atare si a0ea ras!underea
gu0ernarii= nu !utea hotar nimic.
/ar ce se alesese de ,artidul .atiunii< .u se mai 0orbea nimic de el ca si cum
nici n-ar e2ista= -iind aco!erit de a0alansa e0enimentelor. /u!a cum stim= se-ul
noului !artid era nsusi Regele= iar !entru conducerea lui e-ecti0a dis!unea de un
3tat +a7or. ,rimul 3e- de 3tat +a7or a -ost #rdareanu. 4data cu constituirea
noului gu0ern= Regele a crezut o!ortun sa substituie !e #rdareanu= !rea
0ulnerabil= cu nsusi !resedintele consiliului= Ion 9igurtu. Regele 0roia sa
ntareasca !ozitia lui 9igurtu n -ata strainatatii= !rezent%ndu-l nu numai ca se-
de gu0ern= dar si ca e2!onent su!rem al unui !artid croit du!a modelul im!ortat
din Italia si 9ermania.
Am acce!tat sa intru n acest gu0ern nu !entru ca mi con0enea sau !entru ca nu-
mi dadeam seama de hibrida lui ntocmire= ci !entru a aduce o noua do0ada a
bunei mele credinte n relatiile cu ,alatul. 1ram decis ca din interiorul gu0ernului
sa dau o noua batalie !entru a-o modi-ica alcatuirea !%na ce 0a de0eni un
instrument e-icace !entru sal0area tarii. /aca nu 0oi reusi= 0oi !arasi gu0ernul=
!entru a nu m!artasi nici cu el si nici cu Regele ras!underea noilor s-%sieri
teritoriale.
(7 D!mi"ia
/u!a Consiliul de +inistri la care am asistat @ !rimul si ultimul @ mi-am dat
seama ca cu acest gu0ern nu este nimic de -acut. 9u0ernul nu a0ea autonomie si
nu dis!unea nici de oamenii si nici de mi7loacele necesare ca sa domine criza.
6oti cei ce 0orbesc sau !ro!uneau ce0a= !areau sa recite niste roluri scrise de altii
si la toti se simtea teama sa nu su!ere !e acela care sta n s!atele lor si din a carui
gratie erau ministri. A ram%ne mai de!arte n s%nul lui= ar -i nsemnat sa ne
com!romitem= -ara ca acest sacri-iciu sa aduca 0reun -olos tarii. Colaborarea mea
cu Regele Carol a0ea la baza= chiar de la !rimele tratati0e= urmatoarea !remisa>
lasam la o !arte ce-a -ost= !entru a da batalia n comun !entru sal0area hotarelor.
/ar c%nd nici acest lucru nu era !osibil= c%nd Regele nsusi sabota actiunea de
re-acere a tarii= odata cu hibrida ntocmire a ,artidului .atiunii si a doua oara
!rin constituirea acestui gu0ern= care nu cores!undea uriaselor sarcini care i
stateau n -ata= atunci ma ntrebam daca nu a sosit momentul unei re0izuiri
a!ozitiilor !e care le urmase miscarea !%na acum. 6rebuie sa a7ungem la o
clari-icare= !%na ce nu e !rea t%rziu.
'oi -ace un ultim si dis!erat e-ort. +a 0oi duce din nou la Rege !entru a-l ruga sa
schimbe si acest gu0ern sau cel !utin sa-l remanieze n asa -el nc%t sa se 0ada
clar !este hotare ca este o emanatie a miscarii legionare. /in ane2a a gu0ernului=
trebuie sa de0enim -actorul lui determinant. /e abia atunci 0om dis!une de un
instrument e-icace de gu0ernare si 0om -i n stare sa dam batalia de a!arare a
-rontierelor cu sorti de izb%nda.
1ra *uni= $ Iulie= c%nd m-am !rezentat la ,alat si am cerut o noua audienta
Regelui= a treia de c%nd l 0azusem nt%ia oara. Cum eram membru n cabinet= mi-
a -ost usor sa o obtin. I-am 0orbit a!roa!e o ora= e2!lic%ndu-i de ce actualul
gu0ern= n actuala lui com!onenta= nu !oate sa -aca -ata str%mtorii n care se
gaseste tara. Italia si 9ermania s!ri7ina re0endicarile maghiare si dintr-un
moment ntr-altul trebuie sa ne aste!tam la un nou ultimatum= de asta data de la
Berlin.
1 !rea t%rziu sa !resu!unem ca ?itler si +ussolini 0or abandona !e #nguri si !e
Bulgari !entru a c%stiga alianta Rom%niei. Acest lucru era !osibil cu c%ti0a ani n
urma. 'ecinii nostri ne-au luat-o nainte. 1i au nce!ut mult mai demult o
!olitica de a!ro!iere de ,uterile A2ei si astazi sunt considerati aliatii ei !otentiali=
n tim! ce noi am acce!tat garantiile engleze si abia du!a consumarea n-r%ngerii
-ranceze= ne-am decis sa modi-icam cursul !oliticii noastre e2terne. 1 logic de
!resu!us ca ?itler si +ussolini 0or da nt%ietate re0endicarilor maghiare si
bulgare si de abia 0a consimti sa !lateasca !retul ce i se cere !entru a -i admisa n
noua ordine euro!eana.
.u stiu c%t de mari 0or -i sacri-iciile care ni se cer= dar un lucru este cert> a0em
ne0oie de un gu0ern asu!ra caruia sa nu a!ese i!oteca trecutului= un gu0ern care
sa nu !oata -i acuzat ca a !artici!at la !olitica de ncercuire a 9ermaniei= un
gu0ern -ormat din oamenii care au sustinut !ermanent o orientare e2terna
-a0orabila A2ei. .umai un gu0ern legionar sau !recum!anitor legionari !oate -i
ascultat cu res!ect la Roma si Berlin= c%nd 0a !leda cauza Rom%niei n -ata
re0endicarilor maghiare si bulgare. .umai un gu0ern legionar 0a -i n stare sa
s!une si un hotar%t ;nu; la Berlin= daca !retentiile 0ecinilor nostri 0or -i
e2orbitante. +iscarea legionara trebuie scoasa din situatia in-erioara de astazi si
sa de0ina centrul de greutate al noului gu0ern= !entru a da cu sorti de izb%nda
batalia de a!arare a -rontierelor.
Am !us at%ta !asiune n e2!unerea mea nc%t am uitat la un moment dat ca ma
a-lu n -ata Regelui. Am 0orbit cu caldura !entru a-l c%stiga !unctului meu de
0edere= arat%ndu-i ce mare bine !oate sa -aca natiunii nzestr%ndu-o cu un gu0ern
la naltimea res!onsabilitatilor lui din acest moment. .u m-a ntreru!t niciodata
n cursul !ledoariei mele= ci doar -uma tigara du!a tigara. A0eam im!resia ca si el
m!artaseste ngri7orarile mele si ma asculta cu interes. /ar ma nselam. +-a
lasat sa-mi dau !e -ata toate g%ndurile= !entru ca du!a ce am terminat sa-mi
s!una !e un ton rastit>
@ C%nd ti -aci uni-orma<
Am ramas trasnit. .ici cel !utin din curtoazie sa comenteze ntr-un -el oarecare
declaratia mea. mi !usese aceasta ntrebare cu 0adita intentie de a-mi arata ca
e2!unerea mea nu-l interesa si ca sunt concediat.
*-am !ri0it c%te0a cli!e nestiind ce sa cred. Am citit n ochii lui o lucire de
cruzime. 5ata i se cris!ase. +i se rele0ase al treilea as!ect al caracterului sau. n
!rima audienta m-a co!lesit cu amabilitatea= n a doua= l-am 0azut s-ios=
nea7utorat= obosit= s-%rsit= un om care cauta sa se agate de orice ca sa se sal0eze.
Acum mi a!area n a treia i!ostaza> Regele crud= Regele dement= Regele care
!atronase masacrele din noa!tea de 21-22 3e!tembrie 1(3(= Regele orgiei de
s%nge.
+i-am dat seama ca daca mai ntind coarda= este ca!abil sa cheme garda si sa ma
aresteze.
@ +a7estate= i-am ras!uns= mi-o 0oi -ace. .-am a0ut tim!. 3unt abia de trei zile n
gu0ern.
Audienta se terminase.
A7uns acasa= am re-lectat din nou asu!ra situatiei mele= du!a ciocnirea cu Regele=
!entru a nu lua o hotar%re !ri!ita. Colaborarea cu Regele a7unsese n im!as.
.u mai !uteam ntre!rinde nimic !entru atingerea obiecti0elor -i2ate n
ntelegerea cu el. .ici !e !lan intern si nici !e !lan e2tern. /ar !olitica Regelui=
asa cum se 0a des-asura sub actualul gu0ern= duce la dezastru. ,ierderile
teritoriale 0or -i in-init mai mari= caci !e Rege si !e camarila lui nu-i 0or interesa
c%t se !ierde= ci sunt gata sa dea orice ea sa se sal0eze ei= ram%n%nd mai de!arte
la !utere. n aceste conditii= ce-mi mai ram%ne de -acut< .umai demisia.
6rebuie sa !lec din actualul gu0ern imediat= !entru a nu m!artasi cu el
ras!underea noilor si iminentelor s-%sieri teritoriale.
/ar !lecarea mea din gu0ern nu era deloc usoara. /emisia mea 0a da nastere la
gra0e tulburari n tara. 1ra un gest temerar. 3-idam !e Rege si riscam sa-i !ro0oc
m%nia. Abia ma scosese din nchisoare si i az0%rlea manusa. Asa cum l-am 0azut=
cu -ata cris!ata si ochii tulburi= reactiunea lui !utea sa -ie nebanuit de
!rime7dioasa. 6otusi m-am hotar%t sa n-runt acest risc= !entru ca linia miscarii
!re0ala !este orice alte calcule sau consideratii.
n du!a masa aceleiasi zile= am redactat te2tul demisiei. 1ra adresata lui 9igurtu=
ca !resedinte de consiliu. Am batut-o la masina si m-am !rezentat la domiciliul
!rimului ministru. 1ra seara. +-a !rimit secretarul sau= /ino!ol= care mi-a s!us
ca nu este acasa. I-am comunicat ca am o chestiune im!ortanta de discutat cu
/omnul ,resedinte si as dori sa-l aste!t.
,e la orele zece seara= 0az%nd ca nu mai 0ine= l-am rugat !e /ino!ol sa-i !redea
!rimului-ministru scrisoarea mea de demisie.
C%nd a citit-o a ngalbenit.
@ /omnule 3ima= dar nu se !oate. Ar -i o grea lo0itura !entru gu0ernul -ormat.
'a rog sa aste!tati sa 0ina /-l 9igurtu. 6rebuie sa soseasca dintr-un moment
ntr-altul. 3unt sigur ca du!a discutia cu el= 0a 0eti retrage demisia. .u se !oate.
/-l 9igurtu este un mare admirator al *egiunii si !une mare !ret !e colaborarea
/-0oastra.
+-am acuzat ca nu mai !ot sa aste!t= ca am o alta nt%lnire. I-am lasat demisia n
m%na si am !lecat.
PARTEA A CINCEA
DRUMURILE SE DESPART
1 Li$ia mi"&arii
Cine !ri0este din a-ara acti0itatea mea !olitico-re0olutionara din !rima0ara si
0ara anului 1(4)= ram%ne sur!rins si dezorientat de brustele schimbari de
atitudine.
Am !ornit din Berlin cu g%ndul sa !atrund !e ascuns n tara si sa organizez
rasturnarea dictaturii carliste.
,rins !e -rontiera si trans!ortat la Bucuresti !entru ancheta= s-%rsesc !e
0ersantul o!us= n colaborare cu regimul= al carui !rinci!al inamic -usesem=
nalt%ndu-ma !%na la trea!ta de ministru. /ar= la scurt inter0al= se ntreru!e tot
asa de ne!re0azut si aceasta eta!a !romitatoare si iata-ma ca !arasesc gu0ernul.
n 4 Iulie 1(4) de!uneam 7uram%ntul si n $ Iulie mi naintam demisia.
Ce se nt%m!la cu acest om= erau ndre!tatiti sa se ntrebe legionarii< Ru!turi
ine2!licabile= salturi de !e o !ozitie !e alta= care alarmeaza lumea. #nde merge
miscarea n acest tem!o sacadat< .u !are a -i nici o logica n atitudinea lui. 6ot ce
-ace sa nu -ie oare dec%t e2!resia unui tem!erament necontrolat< Cu ?oria 3ima
nu stim unde mergem= ce sur!rize ne astea!ta. Alte nchisori= alte lagare= alte
morminte<
Cam acesta era limba7ul !e care-l tineau unele ca!etenii legionare la Bucuresti
c%nd au a-lat de demisia mea. #n moment de mare ngri7orare= din care nu
li!seau nici argumentele !entru a condamna hotar%rea mea de a !arasi gu0ernul.
Cine nu cunoaste n intima cone2iune cu e0enimentul !olitic si nu-i cunoaste
toate sinuozitatile si dedesubturile= 0a -i !ermanent nclinat sa 7udece absurda o
atitudine de stilul celor ado!tate de mine n acest scurt rastim! si chiar sa se
re0olte. 8udecata acestora e nsa su!er-iciala si gresita= !entru ca le li!seste
criteriul de 7udecata. n !olitica miscarii si n atitudinile ei succesi0e e2ista un
!unct de re!er in0ariabil= un -el de etalon-aur= care asigura legitimitatea
mani-estarilor ei. Cine se abate de la aceasta masuratoare= a iesit din miscare si
cine 0rea sa se re-ere !ermanent la acest !rinci!iu 0ital.
12ista o linie a miscarii care domina= nsu-leteste si diri7eaza actiunea ei !olitica.
3!re deosebire de 0echile !artide care reduceau aceasta nobila arta la un 7oc de
interese si o!ortunitati= de care sa !ro-ite n !rimul r%nd indi0idul= miscarea
legionara s-a ins!irat !ermanent din im!erati0ul national= ori de c%te ori s-a
anga7at n lu!ta !olitica. *inia miscarii s-a modelat ntotdeauna du!a linia
neamului. +iscarea nu are interese !ro!rii de a!arat= nici ale ei ca organism
colecti0 si nici ale indi0izilor ce-o com!un. +iscarea se gaseste e2clusi0 n slu7ba
marilor interese nationale. n consecinta= acela care tine n m%na c%rma *egiunii=
nu trebuie sa !iarda niciodata din 0edere linia miscarii c%nd ntre!rinde o actiune
!olitica. 1l trebuie sa se orienteze n -iecare cli!a du!a busola neamului si daca o
actiune contra0ine -inalitatilor nationale= este rea si trebuie abandonata. *inia
miscarii este linia neamului si linia neamului constituie criteriul su!rem de
0alorizare al unei actiuni !olitice.
C%nd trecem de la ideea legionara la realizarea ei concreta n c%m!ul de acti0itate
!olitica= aici ne izbim de o masa uriasa de e0enimente care se zbat ntr-o continua
-luctuatie. Rolul conducatorului este sa uni-ice aceste -orte omenesti care si
cauta o iesire !e !lan !olitic si sa le dea un sens de realizare care sa cores!unsa
idealului national.
3e-ul *egiunii !rin aceasta se di-erentiaza de alti legionari= !rin ca!acitatea lui de
a ndruma as!iratiile !olitice ale tarii= nca nee2!rimate= di-uze si incoerente= s!re
o sinteza su!erioara n ser0iciul tarii. 9ri7a lui !rinci!ala trebuie sa -ie ca linia
miscarii sa nu se !iarda n 0almasagul e0enimentelor= cu !ururea sa se ridice
trium-atoare deasu!ra lor. n orice actiune !olitica trebuie sa biruie linia
miscarii= sa biruie neamul cu ne0oile si durerile lui.
A!lic%nd aceasta conce!tie la ceea ce s-a nt%m!lat cu mine n !rima0ara si 0ara
anului 1(4)= 0om 0edea ca atitudinile mele succesi0e= at%t de contradictorii n
a!arenta= nu au -ost comandate de hazard si nici de reactiuni necontrolate= ci de
im!ulsurile ce le-am !rimit de la linia miscarii.
I. .e-am !regatit !entru re0olutie si am !lecat n tara cu g%ndul sa rasturnam
regimul carlist nainte de a se !roduce o catastro-a nationala. ntr-ade0ar= una era
sa aderi la A2a cu granitele ciuntite sau du!a un razboi !ierdut si cu teritoriul
ocu!at= cum a -ost cazul Belgiei sau al 5rantei= si cu totul altce0a din initiati0a
!ro!rie si n conditii de a trata de la egal la egal noile aliante.
II. Acest !lan a -ost zadarnicit !rin caderea gru!ului de actiune n Iugosla0ia si !e
-rontiera. /ar intr%nd n contact cu inamicul= ni s-a deschis neaste!tata
o!ortunitate de a !utea colabora cu el sal0area tarii. 3ub !resiunea e0enimentelor
e2terne= Regele !area dis!us sa -ormeze un -ront comun cu miscarea !entru
a!ararea hotarelor. n acel moment crucial= amutea n noi durerea !entru at%tia
morti ne0ino0ati si se ridica !e !rimul !lan 0iziunea !atriei amenintate. .ici un
legionar cu dragoste de tara nu !utea sa re-uze m%na ce ni se ntindea= c%nd din
toate !artile 0ecinii si anuntau raidurile de !rada asu!ra !am%ntului stramosesc.
III. C%nd nsa am constatat ca Regele si antura7ul lui nu sunt nsu-letiti de aceeasi
dorinta de a re!ara raul sa0%rsit n cursul anilor !recedenti= nici cel !utin n
ceasul al 11-lea= ca !entru ei colaborarea cu miscarea nu era dec%t un mi7loc= o
combinatie tem!orara= realizata cu sco!ul sa-i sal0eze din eta!a critica a cedarilor
teritoriale= m!artasind cu ei ras!underea acestor cedari= atunci nu mai era loc
!entru noi n gu0ern. *inia miscarii ne-a ngaduit la un moment dat sa mergem
cu Carol= caci era n 7oc e2istenta 3tatului Rom%n= dar aceeasi linie= o-ensata de
du!licitatea lui !olitica= ne !oruncea acum sa !arasim corabia n care am intrat si
sa ne reluam libertatea de actiune. 6ara trebuia sa ia act ca -ronturile s-au se!arat
din nou= ca liniile !e care ne miscam de acum nainte sunt di-erite= ca una e
!olitica miscarii si cu totul alta !olitica Regelui Carol.
Aceste atitudini= at%t de 0ariate si chiar contradictorii= !entru mine erau e2!resia
unei consec0ente de -ier= dictate de linia miscarii. 3i atunci c%nd am acce!tat
colaborarea cu regimul si atunci c%nd am iesit din gu0ern= nu am -acut dec%t sa
inter!retez linia miscarii n -unctie de m!re7urarile !olitice schimbate. n toate
actiunile mele= am -ost !ermanent integrat= !ermanent nsurubat n linia
miscarii= simtindu-i !al!itatiile ca o camasa a lui .essus. /aca nu as -i actionat
ast-el= as -i tradat linia neamului= li!sindu-l de un ultim s!ri7in si de o ultima
s!eranta n mi7locul nenorocirilor care s-au abatut asu!ra lui.
( Ra"36$#!"& +!<+., #!mi"i!i
.u m-am multumit sa !redau scrisoarea de demisie !rimului ministru= Ion
9igurtu= ci a doua zi am multi!licat-o si ras!%ndit-o.
/aca m-as -i retras din gu0ern -ara sa -ac cunoscut o!iniei !ublice moti0ele
demisiei mele= as -i lasat c%m! liber ad0ersarilor sa !ro!age cele mai absurde
0ersiuni. 6ara trebuia sa stie ca n-am sa0%rsit un act necontrolat= ci am reactionat
n -orma aceasta !reci!itata du!a o matura chibzuinta. n loc de !romotor al unui
gu0ern de sal0are nationala= riscam sa de0in !rizonierul unui gu0ern care n-a0ea
alta misiune dec%t sa !atroneze -alimentul !oliticii anterioare. 1u !reconizasem
un gu0ern de constructie solida= care sa n-runte cu cura7 -urtuna de la hotare= iar
din alambicul ,alatului iesise un gu0ern slabanog= dis!us sa acce!te orice i s-ar
cere de catre !uterilor A2ei.
n scrisoarea de demisie aratam ca termenii colaborarii dintre miscare si regim
au -ost alterati. n !olitica interna nu s-a e-ectuat acea schimbare aste!tata de
!o!or n structura sistemului= iar !olitica e2terna se continua aceeasi atitudine de
du!licitate -ata de ,uterile A2ei.
/emisia mea a brazdat ca un -ulger toata tara. Cine n Rom%nia dadea cu !iciorul
unui minister= mai ales un om a-lat n situatia mea= abia iesit din nchisoare<
6rebuia sa -ie la mi7loc moti0e gra0e. +area ma7oritate a legionarilor din
Ca!itala= du!a un moment de za!aceala= au reactionat -a0orabil. Binenteles= ca a
trebuit sa ntre!rind o noua cam!anie de lamurire a lor= e2!lic%ndu-le cursa n
care am -ost atrasi. Colaboratori la o actiune leala de sal0are a tarii= da= dar nu
!uteam -i nici cum!arati si nici mane0rati. 12ista o linie a miscarii care ne
comanda ce !utem -ace si ce nu !utem. n conditiile n care am -ost !usi= nu ne
!utem anga7a at%t n -ata !o!orului c%t si a ,uterilor A2ei.
5inalul acestei colaborari= daca n-am denunta-o la 0reme= ar -i sacri-icarea
noastra. ,ers!ecti0a ce ne-o o-erea ,alatul era de a ne anga7a ras!underea n noi
cedari teritoriale= dar -ara sa ne bucuram n acelasi tim! de libertatea de a realiza
actiunile necesare !entru sal0area -runtariilor. 1ram cu m%inile legate. 1ram
!rizonierii unui gu0ern im!otent= care nu !ermitea nici altora sa -aca tot binele
!entru tara.
Aste!tam de la Rege sa clari-ice situatia !olitica n sensul 0ederilor noastre. 'om
combate si acest gu0ern= e2act cum am -acut cu cel !recedent= !entru a nu
!ro0oca nlocuirea lui= -iind con0insi ca 0a -i stri0it sub !o0ara e0enimentelor
e2terne.
n s-erele ,alatului demisia mea a !ro0ocat !anica. *a toate se aste!ta Regele=
a-ara de acest gest temerar. ,entru a nu ma ciocni direct cu Regele= am adresat
demisia mea !rimului ministru= 9igurtu. Asa se !rocedeaza n orice monarhie
moderna. .u este Rege se-ul gu0ernului si nu el ras!unde de !olitica tarii. /ar n
Rom%nia situatia era alta. Regele era ade0aratul !resedinte de consiliu= iar cel ce
-igura ca atare= nu a0ea nici o !utere.
1u stiam acest lucru= dar !entru a mena7a susce!tibilitatea Regelui= am recurs la
o-iciile !rimului ministru. Rezultatul a -ost nsa altul dec%t cel scontat de mine=
cre%nd un moti0 n !lus de su!arare la ,alat. Cum nu stie 3ima= s!unea Regele=
ca eu sunt 3e-ul 3tatului= se-ul !artidului natiunii si se-ul e2ecuti0ului< /e ce a
trimis demisia lui 9igurtu<
6ot !entru a nu ntinde !rea mult coarda= n e2!licatiile ce le dadea= camarazilor
mei si altor !ersoane asu!ra demisiei mele= niciodata nu l-am !us direct n cauza
!e Rege= ci am acuzat elementele din 7urul lui= di0ersi s-atuitori= ntre care nu
li!seau nici oameni din 0echile !artide. n modul acesta= e0it%nd orice !olemica
cu 3u0eranul= 0roiam sa-mi !astrez deschisa !osibilitatea unui dialog cu el= n
s!eranta ca-l 0oi !utea con0inge sa ado!te !unctele noastre 0edere.
,%na astazi ma ntreb cum de Regele= du!a aceasta iesire s!ectaculara a mea din
gu0ern= du!a acest ultragiu adus orgoliului sau nemasurat= nu a reactionat cu
duritatea care-l caracteriza<
;6eroristul;= a7uns ministru= si !ermitea sa-i az0%rle din nou manusa. ,%na astazi
ma ntreb ce l-a determinat !e Rege sa nu !rocedeze cu mine sumar= cum a -acut
cu 9eneralul Antonescu= intern%ndu-l la +%nastirea Bistrita= du!a scrisoarea ce i-
a trimis-o< 9estul meu era in-init de gra0. Ce calcule a a0ut si de ce s-a temut<
Re-lect%nd asu!ra acestui moment= nu gasesc dec%t o singura e2!licatie. .u stia
!e cine am n s!ate si care sunt relatiile mele e2acte cu Berlinul. Regele era total
a0izat n acel moment la buna0ointa lui ?itler si i era teama= !robabil= sa se
atinga de un ;om de ncredere; al lui. Am !ro-itat si de data aceasta de mitul
relatiilor mele cu Berlinul= !otentat de mesa7ul !e care mi l-a ncredintat sa i-l
trimit *egatiei germane. Acest mesa7 a 7ucat un rol enorm n-r%narea Regelui de
la o actiune de su!rimare a mea sau cel !utin de blocare a acti0itatilor mele
!olitice. /ar este absolut cert ca din acel moment i-a re0enit n creier ideea= du!a
e2!erienta cu mine= sa termine cu ultimii recalcitranti din 9arda de 5ier= c%nd i
se 0a o-eri un !rile7 -a0orabil.
- B.#i"+!a$. %mi ia ,o&.,
Criza !ro0ocata n s%nul gu0ernului !rin demisia mea n-a durat mult. Chiar a
doua zi= n & Iulie= ma cauta Radu Budisteanu si mi s!une ca Regele 0rea sa-l
numeasca la +inisterul Cultelor si Artelor n locul meu.
@ Ce !arere ai< 3a intru n gu0ern sau sa re-uz !ro!unerea<
Budisteanu 0enise la mine !entru ca 0roia nainte de a -ace acest !as= sa aiba
aco!erirea !olitica a miscarii legionare. .u-i con0enea sa intre n gu0ern ca
!ersoana !articulara.
+a luase !e ne!regatite. Ce sa-i ras!und< Chestiunea era gingasa. +-am g%ndit
c%te0a minute si i-am o-erit urmatoarea solutie>
@#ite ce este= draga camarade Budisteanu. Cred ca este bine sa acce!ti in0itatia
Regelui de a intra n gu0ern !entru moti0ul urmator> !rim demisia mea= s-au
ncordat relatiile dintre miscare si ,alat. 'enind acum /-ta la mine ca sa-mi ceri
s-atul si daca du!a aceasta nt%lnire= ai re-uza numirea= tensiunea s-ar agra0a=
ceea ce trebuie e0itat. /e altminteri= ntre !atru ochi ti declar= ca eu nu sunt
contra Regelui= ci contra unei anumite !olitici !e care 0rea sa ne-o im!una
,alatul si care ne-ar com!romite. Ai citit te2tul demisiei mele. Ram%n%nd n a-ara
de gu0ern= eu c%stig libertate de actiune de a duce lu!ta n sensul 0ederilor
noastre= -ara a iesi din cadrul !oliticii de destindere= la care am aderat si eu= du!a
0oi= cei din tara.
@ Acum -ii atent la ceea ce ti s!un. /-ta ram%i n gu0ern un termen -oarte scurt si
numai at%t c%t e necesar !entru a mbl%nzi !ornirile Regelui. *a momentul
o!ortun te retragi. .u trebuie sa uiti ca se a!ro!ie scadenta cedarilor teritoriale la
granita de 0est si acest gu0ern e !rea subred si !rea li!sit de autoritate interna
!entru a se !utea n-runta cu succes la Roma si Berlin cu !retentiile 0ecinilor. n
nici un caz nu trebuie sa te !rinda n gu0ern actul de ciuntire al -rontierei noastre
a!usene= caci numele miscarii nu trebuie legat de aceasta catastro-a.
.oi suntem cu Regele= dar nu ne !utem consuma cum ar 0rea ad0ersarii= n
aceasta !erioada critica. +isiunea noastra este sa ram%nem o rezer0a sanatoasa a
natiunii !entru a re-ace tara du!a nenorocirea !rin care trece. 3a-si asume
ras!underea acestor !ierderi acei care au !regatit dezastrul.
+i s-a !arut ca Budisteanu a nteles distinctia dintre cele doua !ozitii> strategia si
tactica miscarii. 1 bine sa intre acum n gu0ern= dar trebuie sa-si !regateasca din
0reme retragerea. .e-am des!artit n termeni e2celenti. n ( Iulie 1(4)=
Budisteanu a de!us 7uram%ntul si a luat n !rimire +inisterul.
Contra-lo0itura ,alatului la demisia mea a -ost c%t se !oate de bine calculata.
Radu Budisteanu era un a0ocat de !restigiu al Ca!italei. Condamnat n !rocesul
ca!eteniilor legionare la 1 Iulie 1(3(= la ( ani nchisoare= a -ost adus sa-si
is!aseasca !edea!sa n !enitenciarul din R%mnicul-3arat= alaturi de Ca!itan si
toti cei ucisi mai t%rziu. .-a m!artasit soarta celorlalti= n noa!tea de 21-22
3e!tembrie= du!a cum se z0onea= n urma unor in-luente de -amilie !e la Bengliu
si 9abriel +arinescu.
!rin numirea lui Budisteanu= Regele 0roia sa restabileasca echilibrul !olitic al
gu0ernului= zdruncinat !rin !lecarea mea. Iesise un legionar din gu0ern= dar altul
i lua locul= cel !utin de !restigiu egal. 3-a urmarit sa se treaca !este cazul meu ca
!este un incident -ara im!ortanta. 9u0ernul era din nou com!let= cu miscarea
legionara re!rezentata ca si mai nainte !rin trei ministri= nc%t !utea sa se
consacre misiunii lui de !olitica e2terna= !entru care -usese constituit.
1 Mor./o; "3!ria+
Abia a!aruse demisia mea n ziare si a doua zi= ( Iulie= ma chema +oruzo0. .u la
3iguranta si nici la 3er0iciul 3ecret unde lucra= ci la el acasa.
,entru n nt%ia oara calcam !ragul casei lui= asezata a!roa!e de sosea= unde
!area ca locuia singur. 1ra o cladire de culoare 0erzuie= cu camere ntunecoase si
ncarcate cu mobile si co0oare. ,e eta7ere scli!eau ta0i de argint si o multime de
bibelouri si obiecte e2otice. +oruzo0 a 0enit n !ersoana sa-mi deschida usa de la
intrare si a!oi m-a in0itat n salon.
@ Ce s-a nt%m!lat nimic gra0 n relatiile cu ,alatul. Am !arasit gu0ernul 9igurtu=
!entru ca din !rimele zile mi-am dat seama ca nu ser0este sco!ului !entru care a
-ost creat.
Acest gu0ern este chemat sa dea batalia !entru a!ararea -rontierelor= dar cum
!oate sa-si asume aceasta sarcina= c%nd se !rezinta debil si in-irm n -ata
0ictorioaselor ,uteri ale A2ei= care sunt sta!%ne astazi !e 1uro!a< 3ingura
gru!are !olitica n stare sa se n-runte la Berlin si Roma cu !retentiile maghiare
si bulgare 7oaca un rol sters n acest gu0ern si nu-si !oate des-asura !otentialul ei
!olitic. Am -ost !ur si sim!lu e2clusi de la o con-runtare cu Ciano si Ribbentro!=
c%nd !uteam -ace at%ta bine tarii si am -ost az0%rliti unde0a !e la coada
gu0ernului. .i s-a o-erit situatia de ministri--iguranti. #n -otoliu ministerial !e
mine nu ma nc%nta= du!a at%tea lu!te si su-erinte= daca nu mi se o-erea si
!osibilitatea sa -iu de -olos tarii.
@ .i se cere solidaritate cu +a7estatea 3a Regele= n numele hotarelor
amenintate= dar= n acelasi tim!= suntem tinuti de!arte de -rontul !rinci!al de
lu!ta. 4bligatiile ce ni se im!un nu le !utem onora= caci suntem imobilizati n
!osturi secundare.
@ 3i atunci ce se nt%m!la= /omnule +oruzo0< +%ine 0om -i trasi la ras!undere
!entru ca am !artici!at la cio!%rtirea tarii= -ara sa a0em !osibilitatea sa ne
7usti-icam= arat%nd ca am -acut tot ce ne-a stat n !utinta !entru a sal0a teritoriul
national= du!a dezastruoasa !olitica e2terna urmata !%na acum. n tim! ce se 0a
trata la Berlin si Roma chestiunea concesiilor teritoriale= e !ermis sa ne
com!lacem noi n situatia de ministri= ignor%nd tragedia de la hotare< 1u nu -ug
de ras!undere= dar cer ca miscarii sa i se acorde !uterea cu0enita n gu0ern=
!entru ca batalia sa se des-asoare n conditiile cele mai -a0orabile. n audienta la
Rege= din 2 Iulie= si n numeroase ntre0ederi a0ute cu oameni !olitici din
a!ro!ierea 3u0eranului= am cerut un gu0ern de !re!onderenta legionara= nu de
dragul !uterii= ci e2clusi0 !entru a se lua act la Roma si Berlin ca un 0%nt nou
bate n Rom%nia si ca de asta data se 0or n-runta cu un gu0ern legionar= care nu e
dis!us sa acce!te -ara rezistenta orice sacri-icii !entru a -i !rimiti n A2a.
@ .u am nimic m!otri0a sa ia conducerea gu0ernului /omnii +aniu si Bratianu=
care au !atronat= cu 6itulescu n -runte= ne-asta !olitica e2terna ale carei roade
n0eninate le culegem astazi.
/ar nu nteleg sa -im -olositi noi= legionarii= !entru a scoate castanele din -oc=
du!a ce altii sunt 0ino0ati ca Rom%nia +are a -ost scoasa la licitatie.
@ /u!a constituirea gu0ernului 9igurtu= am nteles ca la ,alat a biruit o alta linie=
sugerata de altcine0a= contrara im!resiilor ce le-am cules n audienta a0uta la
Rege nainte de -ormarea gu0ernului= si am tras consecintele. /aca !lanul
!rezentat de mine n-a -ost acce!tat= atunci toata ras!underea cade asu!ra
gu0ernului n -unctiune= n care miscarea legionara nu mai are nici un rost sa
ram%na. 1a se 0a mentine n rezer0a si se 0a !une la dis!ozitia +a7estatii 3ale
Regelui du!a ce litigiile teritoriale 0or -i lichidate si tara= redusa si saracita= 0a
a0ea ne0oie de -ortele ei tinere !entru a se re-ace.
Am 0orbit cel !utin o 7umatate de ora= !ri0indu-l n ochi. 1ram at%t de ngri7orat
de ceea ce ar !utea sa se nt%m!le tarii la granita de 0est= nc%t +oruzo0 a ramas
ad%nc im!resionat de cu0intele mele. +-a studiat tot tim!ul c%t am 0orbit= dar si-
a dat seama ca numai dragostea de tara 0orbeste n mine si a -ost singurul mobil
al iesirii mele din gu0ern.
@ Ai dre!tate= /-le 3ima. 1u 0oi ncerca sa in-luentez !e 3u0eran n sensul
0ederilor /-tale.
@ 'a multumesc= /-le +oruzo0. .-am luat o !ozitie de -ronda contra +a7estatii
3ale= caruia continui sa-i -iu tot at%t de leal= ci o sincera dorinta de a a7uta la
sal0area hotarelor tarii m-a determinat sa !lec din gu0ern.
*a c%te0a zile du!a nt%lnirea cu +oruzo0= am luat cu .ic:i 3te-anescu= la
restaurantul ;+on 8ardin;. 1ra o seara !lacuta si ne-am retras la o masa asezata
ntr-un boschet. am reluat acelasi subiect= retragerea mea din gu0ern= re!et%nd
aceleasi argumente. Cred ca .ic:i 3te-anescu a 0rut sa ma nt%lneasca !entru a
ma su!une unui nou e2amen= daca nu am alte idei nca!= care ar -i !rime7dioase
regimului. .-a !utut sa a-le nimic nou= nu !entru ca eu m-as -i -erit sa-i dez0alui
intentiile mele= ci !entru ca nu a0eam nimic altce0a n minte dec%t n gri7a de
soarta tarii.
6oate ;!ermanentele; 3tatului= n -runte cu Regele= 7ucau cu carti masluite.
'roiau sa nhame miscarea la carul regimului= !entru a-l scoate din !ra!astia n
care cazuse= -ara sa se g%ndeasca la tara si su-erintele ei. C%nd nsa erau
desco!eriti= asa cum !rocedasem eu cu demisia mea= atunci dadeau na!oi. n
sinea lor se simteau 0ino0ati si mi dadeau dre!tate= dar nici nu cutezau sa -aca
!asul decisi0= ncredint%nd gu0ernul miscarii= de teama sa nu !iarda controlul
!uterii.
2 O i$+!r;!$+i! a ,.i Va"i,! Ia"i$"&'i
/u!a iesirea mea din gu0ern= ceilalti ministri= .o0eanu si Bidianu= au -ost su!usi
la mari !resiuni din !artea legionarilor ca sa-mi urmeze e2em!lul. /ar ei re-uzau
sa demisioneze= moti0%nd ca !rin bruscarea Regelui ar -i !usa n !rime7die nsasi
!olitica destinderii= ceea ce ar !utea determina o rence!ere a !rigoanei. Aceasta
temere o a0eam si eu si de aceea am -acut tot !osibilul ca sa atenuez socul !lecarii
mele.
/ar argumentul lor nu mi s-a !arut 0alabil n -ata unui im!erati0 mult mai
!uternic= care era dictat de nsasi linia miscarii. ntre com!romiterea *egiunii
ntr-un gu0ern care ne-ar -i !utut im!lica n cedari teritoriale= n numele unei
!olitici e2terne !e care noi !ermanent am combatut-o= si nce!erea unei noi
!rigoane= nu a0eam de ales dec%t ultima alternati0a. /e at%tea ori a -ost !usa
miscarea n situatii asemanatoare si a o!tat ntotdeauna !entru linia onoarei.
n mi7locul acestor -ram%ntari= cam la 0reo trei zile de la demisia mea= soseste de
la Radauti la Bucuresti 'asile Iasinschi si in-orm%ndu-se de tensiunea e2istenta
n miscare= 0roia sa mi7loceasca o m!acare. +a in0ita sa am o con0orbire cu
.o0eanu n !rezenta lui.
Am ras!uns cu cea mai mare bucurie initiati0ei lui Iasinschi. n a-ara de -a!tul ca
-usese se- al Regiunii Buco0ina= se bucura de un mare !restigiu n miscare. 1ra
considerat un om cum!anit si ntele!t= nc%t cu0%ntul lui !utea sa c%ntareasca
greu n atitudinea ce-o 0a lua .o0eanu. 6rebuie sa !recizez din nou ca eu nu
a0eam nimic !ersonal cu .o0eanu. mi era sim!atic ca om= -usesem !rieten cu el
si !e !lan uman ne-am nteles totdeauna bine. /ar= n cazul de -ata= nu se !unea o
chestiune de !ersoane= ci de !rinci!ii. .u !oti sa sacri-ici linia miscarii
!rieteniilor !ersonale.
Cum eram direct !us n cauza= le-am e2!licat moti0ele !entru care am abandonat
gu0ernul. Am accentuat n s!ecial !rime7dia de a -i asociati la !ierderile
teritoriale= ceea ce ne-ar des-iinta at%t !olitic c%t si istoriceste. Am%ndoi s-au
luminat la -ata si mi-au s!us ca am !rocedat bine. 'asile .o0eanu m-a
mbratisat. +-am des!artit de 'asile Iasinschi cu ochii umeziti.
1ra -ericit ca inter0entia lui daduse roade.
Am !lecat de la aceasta nt%lnire radios. A7unsesem cu .o0eanu la un acord
!er-ect gratie inter0entiei lui Iasinschi. 5ata de noi doi si luase si el anga7amentul
sa !araseasca gu0ernul. *-am s-atuit si !e .o0eanu sa nu !lece din gu0ern
imediat= ci sa mai am%ne c%te0a zile. Cum cu Budisteanu ma ntelesesem n
aceiasi termeni= -rontul intern al miscarii se re-acuse= ceea ce era de mare
im!ortanta !entru batalia n care eram anga7ati. n scurta 0reme= tustrei ministri
legionari 0or !arasi gu0ernul n bloc= nc%t atunci drumul liber !entru a !ro0oca
si rasturnarea gu0ernului 9igurtu si a im!une Regelui o -ormula care sa dea
satis-actie intereselor tarii.
4 Cam3a$i! 3!$+r. ra"+.r$ar!a *.;!r$.,.i Gi*.r+.
/u!a iesirea mea din gu0ern= mi-am -i2at obiecti0ul ce trebuia sa-l urmaresc n
continuare n actiunea mea !olitica. 1l decurgea n mod logic din nsasi moti0ele
mele.
Am !arasit gu0ernul 9igurtu !entru ca nu cores!undea necesitatilor nationale
din acel moment. ,e mine nu ma !utea maguli un !ost de ministru c%nd destinele
tarii erau n 7oc. 4chii mei !ermanent erau atintiti s!re hotare. 9reaua situatie
e2terna reclama un gu0ern !uternic= al carui cu0%nt sa -ie ascultat la Roma si
Berlin. #n gu0ern de !restigiu si autoritate nu !utea -i dec%t o emanatie a
miscarii legionare si nicidecum o alcatuire hibrida= o im!ro0izatie de ultima ora=
cum era gu0ernul 9igurtu. Cu acest gu0ern interesele tarii nu erau a!arate.
,uterile A2ei !uteau sa ceara oric%t din tru!ul tarii !entru a satis-ace
re0endicarile 0ecinilor= caci nici Regele si nici gu0ernul nu ar -i cutezat sa se
o!una.
Ce trebuia sa -ac mai de!arte< 3a organizez o cam!anie de rasturnare a
gu0ernului 9igurtu !entru a obtine de la Rege substituirea lui cu un gu0ern de
sal0are nationala= n care miscarea legionara sa -ie larg re!rezentata. 4data acest
gu0ern constituit= !roblema e2terna se sim!li-ica. *a c%rma tarii nu se mai gaseau
-osti inamici ai A2ei= care= amenintati si santa7ati= 0or -i siliti sa subscrie tot ce le
0or cere aceste !uteri. +iscarea legionara ar -i a!arat cu demnitate interesele
Rom%niei si la ne0oie ar -i !re-erat o iesire eroica unei ca!itulari rusinoase.
ntreaga luna Iulie m-am dedicat acestei cam!anii. At%t lumea legionara c%t si n
ntre0ederile e2tra-legionare am sustinut !ermanent acest !unct de 0edere> odata
nzestrata tara cu un gu0ern sincer atasat ,uterilor A2ei= !resiunea de la hotare
0a slabiE nu se 0a !utea re!ara tot raul sa0%rsit de gu0ernele anterioare= dar n
nici un caz nu 0om su-eri am!utari at%t de gra0e care sa atinga tara mortal.
n tot decursul acestei luni= m-am concentrat e2clusi0 !e !olitica si nici nu mi-a
trecut !rin ca! cel !utin sa recurg la o solutie re0olutionara !entru a rezol0a criza
e2terna. .u m-am abatut nici un milimetru de la !olitica de destindere. Am dus
cam!ania de rasturnare a gu0ernului 9igurtu !e caile ce mi le !unea la dis!ozitie
cadrul legal al 3tatului.
Am asediat literalmente ,alatul cu inter0entiile mele !e la oamenii !olitici !e
care i stiam a!ro!iati de Rege= !entru a-l determina sa schimbe gu0ernul= dar nu
s-a auzit de la mine nici un cu0%nt de at%tare contra 3u0eranului. .ici legionarii
cei mai a!ro!iati de mine nu m-au auzit 0orbind 0reodata de o alternati0a
re0olutionara.
+i-am !astrat intacta s!eranta n !osibilitatea de a-l con0inge !e Rege sa adere
la !ro!unerea noastra si am res!ins orice tentatie de a organiza rasturnarea !rin
-orta a regimului.
6rebuie sa mai adaug ca aceasta cam!anie s-a realizat e2clusi0 !e -iliera
oamenilor !olitici !e care i stiam atasati Regelui. .u am luat contact cu membri
ai !artidului national-taranesc sau liberal 0echi= stiind din e2!erientele
anterioare= ca nu ne 0or binele. Aceste contacte nu numai ca nu ar -i adus nici un
ser0iciu miscarii= dar ar -i !ro0ocat m%nia Regelui= care ar -i -ost n dre!t sa
creada ca se !une la cale o coalitie care sa-l rastoarne.
5 O +or3i,a #! ,a B!r,i$
Con-orm ntelegerii stabilite cu Budisteanu si .o0eanu= demisia lor din gu0ern
trebuia sa se !roduca nainte ca ,uterile A2ei sa ceara Rom%niei sa ncea!a
negocieri cu #ngaria si Bulgaria !entru rezol0area chestiunii teritoriale. 1ra
-oarte im!ortant ca acest moment sa nu !rinda nici un legionar n gu0ern= !entru
a nu m!artasi cu el sub nici o -orma ras!underile !entru ciuntirea granitelor.
9u0ernul 9igurtu era dis!us sa cedeze orice i s-ar -i cerut !entru a ca!ta
buna0ointa Romei si Berlinului= -iind !reocu!at n !rimul r%nd de su!ra0ietuirea
regimului. 6ara !utea -i sacri-icata.
Bazat !e cu0%ntul lor= am continuat cam!ania de rasturnare a gu0ernului 9igurtu
cu si mai multa 0igoare. Iminenta demisie a celor trei ministri legionari ar -i !us
!e Rege n mare ncurcatura. .emai!ut%ndu-se !rezenta la Roma si Berlin
-lancat de miscarea legionara= Regele ar -i -ost obligat sa cedeze= -ac%nd loc
!rintr-o ne-ericita inter0entie a gru!ul legionar din Berlin.
Ce s-a !etrecut la Berlin du!a !lecarea lui Constantin 3toicanescu si 6raian
Borobaru< ,a!anace s-a az0%rlit ntr-o agitatie sterila= care n-a0ea alt rezultat
dec%t sa-mi creeze mie greutati n actiunea din tara.
1l -iind la Berlin= era logic sa lase initiati0a acelora care se a-lau n tara= iar daca
totusi 0roia sa !artici!e direct la lu!ta !olitica= atunci trebuia sa -aca bine sa se
ntoarca si el acasa= m!artasind riscurile de acolo. +isiunea gru!ului Berlin= n
m!re7urarile de atunci= era sa secundeze= cu moderatie si !rudenta= actiunea din
tara. 6ot ce trecea !este aceasta limita= dauna miscarii. Batalia era n curs de
des-asurare si trebuia sa se aste!te rezultatele ei -inale. ,a!anace arbor%nd o
atitudine intransigenta= a unui om ngri7orat de soarta miscarii= care 0rea sa
sal0eze !uritatea liniei ei morale si !olitice= nu stiu cum -acea= nu stiu cum
mane0ra aceasta linie= ca ntotdeauna inter0entiile din tara= n 0ara anului 1(4)=
izbeau n interesele miscarii si i crutau at%t !e Rege c%t si gru!a lui .o0eanu. n
cele din urma l-am desco!erit a -i nu numai li!sit de tact si ntele!ciune= dar de-a
dre!tul de rea credinta= urmarind sabotarea si nimicirea actiunii din tara.
,entru a-si ntari !ro!ria lui !ozitie= arat%nd ca ntreg gru!ul Berlin este n
s!atele lui si i m!artaseste 0ederile= ,a!anace a ntre!rins doua o!eratii de
regru!are a legionarilor.
+ai nt%i a ncercat sa atraga de !artea lui !e legionarii din ;9ru!ul 1$;= ramasi la
Berlin. C%te0a elemente s-au lasat n0aluite de dialectica lui mincinoasa si l-au
urmat= n tim! ce marea ma7oritate mi-a ramas credincioasa. Au trecut cu
,a!anace= 'irgil +ihailescu= .icolae 3eitan si Ale2andru ,o!o0ici. Au ramas !e
!ozitie 4cta0ian Rosu= Ilie 3multea= ,etre ,onta= .icolae Cracea= +atei Biloiu=
,o!a Ion= 'aleriu 'intan= 6olcea Ion= 9a0agina Iosi- si 'asiu Iosi-.
+ai mult succes a a0ut ,a!anace c%nd s-a adresat elementelor razletite de gru!=
nca din toamna anului 1(3(> ,reotul /umitrescu-Borsa= care dezertase de la
conducerea comandamentului legionar din BerlinE 'o7en si Constant= care se
se!arasera de gru! si-si urmareau o !olitica !ro!rie= si 9heorghe Ciorogaru= care
trata cu *egatia Rom%na na!oierea n tara.
,entru a recu!era aceste elemente= -ara ndoiala ca ,a!anace a recurs la ie-tina
demagogie ca ;du!a ca!itularea lui ?oria 3ima= numai gru!ul legionar de la
Berlin mai !oate re!rezenta cu demnitate miscarea= deoarece se bucura de
libertate= n tim! ce cei din tara sunt su!usi la constr%ngeri si amenintari
!ermanenteE acest gru! trebuie reuni-icat= !entru a -orma un bloc !uternic=
ca!abil sa se o!una mane0relor Regelui Carol= care urmareste com!romiterea si
anihilarea miscarii. 9ru!ul Berlin este rezer0a sal0atoare a *egiunii;.
'orbele erau -rumoase= numai ca realitatile nu se !otri0eau cu ele. Cum !utea -i
sal0ata *egiunea cu oameni ca /umitrescu-Borsa= 'o7en= Constant= Ciorogaru=
care se des!rinsesera de gru!= !entru ca nu mai credeau n destinele *egiunii si
cautau sa-si gaseasca un rost n !olitica rom%neasca !e cont !ro!riu< C%nd nsa
au 0azut acestia= n !rima0ara anului 1(4)= ca situatia miscarii nu este chiar asa
de rea= ca= dim!otri0a= miscarea este cautata de Regele Carol si actiunile ei
!olitice cresc n tara si @ culmea culmilor @ intra chiar ministri legionari din tara=
atunci s-au trezit din hiberna7ul lor si si-au cautat o noua !lat-orma de lansare n
lumea legionara= care nu !utea -i dec%t gru!ul de care s-au des!rins.
n modul acesta o!eratia lui ,a!anace de ca!tare a acestor elemente= care
-acusera !arte c%nd0a din Comandamentul *egionar din Berlin= a cazut ntr-un
teren !rielnic= nt%lnindu-se cu schimbarea lor de orientare du!a intrarea
miscarii !e scena !olitica a tarii.
,a!anace cunostea !e acesti oameni si stia ca cu ei nu se !utea da batalia contra
regimului. /ar !e el nu-l interesa n acel moment 0aloarea combati0a a acestor
oameni= ci sa a!ara ncon7urat de un numar mai mare de legionari si mai ales
comandanti legionari= ca atunci c%nd 0a inter0eni la Bucuresti= trimit%nd scrisori
sau a!eluri= cu0%ntul lui sa-si !roduca e-ectul n miscare.
#n !rim ;rezultat; al concentrarii de la Berlin a -ost o scrisoare a ,reotului
/umitrescu-Borsa adresata lui Radu Budisteanu= !rin care l anunta ca eu nu
re!rezint gru!ul legionar de la Berlin si n-am nici o aco!erire din !artea acestui
gru! !entru actiunile ce le sa0%rsesc n tara. n aceasta scrisoare nu se !omenea
nimic nici de Regele Carol= nici de legionarii care ramasesera n gu0ern... ci de
mine= care iesisem din el. 1u= asadar= care -acusem at%ta ca sa !astrez n 0iata
acest gru!= du!a de-ectiunile succesi0e din comandamentul legionar= eu care i-am
insu-lat acestui gru! un nou cura7 si o noua s!eranta= eu care l-am reorganizat
ntr-un instrument e-icace de lu!ta= nu meritam ncrederea acestui gru!= n
0reme ce !reotul Borsa care dezertase de la se-ia gru!ului= ntr-un moment teribil
de greu !entru su!ra0ietuirea lui= n conce!tia lui ,a!anace era mai 0rednic sa
re!rezinte miscarea dec%t mine si i ncredintase trista misiune sa ma denunte ca
im!ostor.
6oate 0alorile erau rasturnate. .oi care ne e2!usesem 0iata de at%tea ori= care am
trecut !rin nenumarate !rime7dii= nu mai re!rezentam nimic= iar ei= care
renuntasera !%na si la ideea unei *egiuni biruitoare= se eri7au acum n mentori
!olitici de la tribuna legionara a e2ilului.
3crisoarea de la Berlin era o arma !uternica n m%na gru!ului .o0eanu-
Budisteanu. n tim! ce nainte erau dis!usi si ei sa !araseasca gu0ernul=
urm%ndu-mi e2em!lul= n !osesiunea acestei scrisori= si-au schimbat brusc
atitudinea. /e ce sa demisioneze< Cine este ?oria 3ima sa le im!una sa !lece din
gu0ern< Iata ca este deza0uat de nsisi camarazii lui din Comandamentul
legionari din Berlin= cu al caror consimtam%nt noi am crezut !%na acum ca s-a
ntors n taraG Atunci !e cine re!rezinta<
ncura7ati de aceasta scrisoare= cei trei ministri= .o0eanu= Bidianu si Budisteanu=
s-au decis nu numai sa nu demisioneze= dar !ro-it%nd de ea= sa treaca la o-ensi0a
!entru a clari-ica !ozitia mea n miscare. /aca la deza0uarea ce-am !rimit-o de la
Berlin= s-ar adauga si o deza0uare din !artea legionarilor din Ca!itala= eu as -i
scos din circulatie si atunci drumul ar ram%ne liber !entru actiunea lor !olitica.
7 A#.$ar!a #! ,a B.#i"+!a$.
.-am stiut nimic de e2istenta unei scrisori a ,reotului /umitrescu-Borsa !%na n
momentul c%nd a -ost citita de catre Radu Budisteanu n -ata legionarilor adunati
n casa luiE du!a cum am -ost tinut n totala ignoranta asu!ra -a!tului ca se
con0ocase o adunare a ca!eteniilor legionare n casa aceluiasi camarad. Am a-lat
cu c%te0a ore nainte= si nu de la !rotagonistii ei.
n dimineata zilei de 14 Iulie 1(4)= ma a-lam n a!artamentul /oamnei
Cantacuzino de !e Bule0ardul Bratianu= m!reuna cu 1ugen .ecrelescu si
Constantin 3toicanescu. .u stiu ce discutam.
9%ndurile mele erau de!arte de lo0itura ce se !roiecta. .ici nu m-as -i !utut
nchi!ui ca du!a solemna !romisiune -acuta n -ata lui Iasinschi de catre
.o0eanu ca 0a demisiona si el n scurta 0reme= sa-mi administreze aceasta
lo0itura 7oasa. 1u aste!tam de la o zi la alta sa e2!lodeze bomba demisiei
colecti0e a celor trei ministri la ,alat= c%nd n realitate mi !regateau ei mie o alta
bomba= destinata sa ma des-iinteze !olitic si legionar.
3a -i -ost !e la orele 11= c%nd 0ine stirea din gru!ul Razletilor ca= n du!a masa
aceleiasi zile= este con0ocata o adunare a comandantilor legionari n casa lui Radu
Budisteanu. 4 0este stranie. 6otul se !regatise !e ascuns si n cea mai mare graba
si nu -usese in0itat nici unul dintre legionarii a!ro!iati de mine. Ce sa -ac<
,e masura ce soseau alte 0esti= am a-lat ca -usesera chemate numai !ersoane
considerate a -i -a0orabile gru!ului .o0eanu-Budisteanu= n tim! ce elemente
!resu!use a -i ostile atitudinii lor n-au -ost anuntate. 6ele-on%nd n mai multe
!arti= am mai a-lat ca obiectul adunarii era discutarea demisiei mele= daca a -ost
o!ortuna sau nu iesirea mea din gu0ern= si se urmarea deza0uarea mea.
+a -ram%ntam cu mintea ce-a inter0enit= ce element nou= ca sa determine !e cei
trei legionari din gu0ern ca sa-si retracteze !ro!riile lor anga7amente de a-si
!rezenta si ei demisia si chiar sa treaca la o-ensi0a= con0oc%nd o adunare care sa
ma deza0ueze< n acel moment nu stiam nimic de scrisoarea de la Berlin= care
dezlantuise ntreaga o!eratie. /ar daca este 0orba de mine si sunt direct !us n
cauza de ce nu sunt si eu con0ocat ca sa-mi !ot 7usti-ica atitudinea< Asa ar -i
corect. Ce !rocedura legionara este aceasta<
Am a7uns la concluzia ca s-a urmarit sa se -aca aceasta adunare !e ascuns si c%t
mai re!ede !entru a -i sur!rins de e0enimente si a nu mai dis!une de tim!
!entru ca sa mobilizez si eu legionarii din Ca!itala= care= n marea lor ma7oritate=
erau de !artea mea. 4data actul sa0%rsit= odata adunarea tinuta= era mult mai
greu sa i se conteste legitimitatea.
.u stiam ce sa -ac. .e uitam buimaciti unul la altul. ntre tim! a!artamentul se
um!luse de legionari. /ar o hotar%re trebuia luata. 1ra o chestiune de ore.
Adunarea era con0ocata !entru masa.
Cei mai multi din cei !rezenti n acel moment n a!artamentul /oamnei Ioana
Cantacuzino erau de !arere sa ignoram adunarea. 3a nu mergem. 3a o boicotam.
3a a0izam c%t mai multa lume sa nu mearga. /u!a ce 0om 0edea ce se decide=
0om reactiona.
3toicanescu !ro!une un !lan si mai ndraznet> sa ne concentram c%te0a sute de
elemente n -ata ,alatului si sa-i -acem Regelui o mani-estatie ostila= caci ;de-
acolo 0ine lo0itura;. .u era e2clus ca ,alatul sa -i stiut de aceasta mane0ra= dar
ideea lui 3toicanescu era contra-!roducatoare. Atac%nd !e Rege= 7usti-icam
tocmai teza celor trei ministri= care au con0ocat aceasta adunare ca sa ma
deza0ueze !entru demisie.
+-am -i2at asu!ra celeilalte idei> sa ignoram adunarea= trimit%nd 0orba din om n
om sa nu !artici!e= e2!lic%nd dedesubturile ei. /ar !ericolul era altul !e care
ceilalti camarazi nu-l desci-rau.
4ric%t de !utin legitima ar -i -ost aceasta adunare= nentrunind dec%t un mic
numar de ca!etenii= la s-%rsitul ei s-ar -i !utut da un comunicat= chiar
nensemnat= !rin care ;Adunarea Comandantilor *egionari retrage ncrederea lui
?oria 3ima si a!roba linia !olitica a gru!ului .o0eanu= Bidianu = Budisteanu;.
1ra su-icient acest comunicat ca sa se !roduca o ru!tura n miscare= cu gra0e
consecinte !entru 0iitorul ei.
n -ata acestui !ericol= m-am decis sa n-runt toate riscurile si sa iau !arte la
cons-atuire. 3a !artici! ca si cum as -i -ost si eu in0itat= ignor%nd secretul
con0ocarii= ca si cum ar -i -ost 0orba de o adunare deschisa tuturor. 4data n
mi7locul camarazilor= s!eram ca mi se 0a !rile7ul sa 0orbesc !entru a e2!lica
moti0ele demisiei mele.
Cele c%te0a ore ce ne des!artea de deschiderea adunarii trebuia -olosite la
ma2imum !entru a mobiliza so noi ce0a -orte. 1u nu !uteam a!area singur n
mi7locul unei adunari ale carei sentimente nu le cunosteam. Am nsarcinat !e
camarazii !rezenti sa a0izeze !e c%t mai multi legionari= n s!ecial grade= ca sa
0ina la adunare= la ora -i2ata n casa lui Budisteanu= si am trimis !e Alecu 9hica
la !ro-esorul Codreanu= !entru a-l !une la curent cu situatia. ,ro-esorul era
indignat de noua uneltire. .ici de data aceasta eu nu i-am cerut nimic= ci l-am
rugat sa decida singur ce !oate -ace !entru a !araliza cons!iratia. ,entru a doua
oara mi-a sarit n a7utor ntr-un moment critic= cu o dragoste care m-a miscat
!%na n ad%ncul su-letului. ,arca era !ro!riul meu tata.
@ 'oi scrie o scrisoare !e care sa o citesti n adunare. n aceasta scrisoare 0oi
declara ca ;singurul ndre!tatit sa anga7eze !olitic miscarea este ?oria 3ima;. 3-a
asezat la masa si a redactat mesa7ul catre adunare n termeni clari si energici. 1ra
m%na lui /umnezeu care ma ocrotea. /u!a cum 0om 0edea= scrisoarea
,ro-esorului a -ost de mare -olos= caci a anulat e-ectul scrisorii ,reotului Borsa.
Am aste!tat sa 0ad daca totusi nu 0ine 0reun curier din !artea lui .o0eanu sau
Budisteanu !entru a ma anunta de reuniune. .-a a!arut nimeni si nici unul
dintre legionarii a!ro!iati de mine n-au -ost a0izati.
Reaua credinta era e0identa. n schimb am a-lat cam ce -el de !ersoane -usesera
chemate. 1rau oamenii ce li se !area ministrilor legionari ca ar !utea -i con0insi
sa le urmeze linia.
/ar= cum am desco!erit mai t%rziu= nici acestora nu li se dez0aluise !lanul.
6rebuie sa distingem ntre cei initiati n cons!iratie si ceilalti= marea ma7oritate=
care au -ost de buna credinta= crez%nd ca !artici!a la o adunare normal
con0ocata= cu a!robarea tuturor ca!eteniilor legionare= inclusi0 a mea. n
consecinta= absenta mea de la adunare ar -i !utut -i inter!retata de acestia ca nu
0reau sa a!ar= !entru a nu -i silit sa dau socoteala de atitudinea mea= ceea ce ar -i
ntarit teza lui .o0eanu.
Asa se e2!lica si re!eziciunea cu care s-a !us la cale aceasta adunare. n 24 de
ore. /e azi !e m%ine. Imediat du!a !rimirea misi0ei de la Berlin= !entru a nu-mi
!utea lua masuri de a!arare.
Am !lecat cu inima str%nsa s!re casa lui Budisteanu= din str. /r. 5eli2 "".
Atmos-era nu-mi 0a -i !rielnica si cu at%t mai gra0 !entru mine= du!a cu0%ntarea
ce o 0oi tine= 0oi obtine un 0ot de blam.
Adunarea s-a tinut ntr-un salon la !arter= de -orma dre!tunghiulara. 3e intra
!rin !artea mica a dre!tunghiului si a!oi se deschidea o sala larga n -und.
+obilele -usesera de!lasate !entru a nca!ea c%t mai multa lume.
C%nd am a7uns eu= salonul era arhi!lin. 6rebuie sa -i -ost !este 3) de !ersoane.
#nii nu a0eau scaune si stateau rezemati de !ereti. C%nd am intrat !rin sirul de
legionari= am nt%lnit si c%te0a -iguri !rietenoase> Ilie Colhon= *ae *u!u= ,arintele
Boldeanu= 1ugen 6eodorescu= 3toicanescu= /r. /umitru= ?oria Cosmo0ici. /r.
,o!o0ici= Alecu 9hica= Ilie .iculescu= toti ;indezirabilii;= caci nu -usesera in0itati.
+area ma7oritate mi az0%rleau !ri0iri !iezise si mi-am dat seama ca -usesera
ndoctrinati. Chiar la intrare l-am desco!erit !e Radu 9Or= a!oi !e 'asile
,osteuca= cu un gru! de buco0ineni. n mi7locul salonului erau oborenii cu 6ocu=
,etrica Bolintineanu si 6iti Cristescu= recent sosit din 9ermaniaE a!oi
su!ra0ietuitorii de la R%mnicu-3arat= inginerul 'irgil Ionescu= Radu Budisteanu
si 3erban +ilco0eanu. *a loc de onoare se a-lau Comandantii Bunei 'estiri= Ilie
9%rneata si +ile *e-ter. .u erau !rezenti nici Corneliu 9eorgescu si nici 'asile
Iasinschi= care m-ar -i !utut a7uta mult. ,ro0incia nu era re!rezentata dec%t de
acei care nt%m!lator se a-lau n Ca!itala. 3edinta a -ost deschisa de +ile *e-ter=
care nde!linea -unctia unui !resedinte ad-hoc. *e-ter a s!us ca obiectul adunarii
este de a se e2amina situatia miscarii du!a !lecarea mea din gu0ern. 1l sustinea
ca retragerea mea !reci!itata din gu0ern ar !utea a0ea consecinte gra0e=
!ro0oc%nd dezlantuirea unei noi !rigoane.
A urmat la cu0%nt Radu Budisteanu= care a reluat si dez0oltat teza e2!usa de +ile
*e-ter. A 0orbit !e un ton 0iolent de !ericolul unei noi !rigoane= ceea ce ar a0ea
ca urmare lichidarea restului de elita legionara= sal0ata din masacrele !recedente.
,rezenta n gu0ern a celor trei ministri legionari este un act !olitic ntele!t= caci
!une la ada!ost miscarea de o noua a0entura. +i-am dat ca!ul !e m%na cui0a
odata= dar a doua oara nu mai 0reau sa mi-l dau;.
/u!a !ledoarie= Budisteanu scoate din buzunar scrisoarea ,reotului /umitrescu-
Borsa= o citeste si a!oi adauga cu un aer trium-al> ;,e cine re!rezinta ?oria 3ima=
daca nici gru!ul de la Berlin= n numele caruia s-a ntors n tara= nu-l
recunoaste<; 6ulburarea era mare n sala. Am reusit sa-mi !astrez calmul= desi
-ierbeam de indignare contra autorului scrisorii= care -ugise din -runtea
comandamentului legionar din Berlin. Re!udiat de camarazii din 9ermania=
acum trebuia sa -iu deza0uat si la Bucuresti= !entru ca sa se dar%me ntreg
edi-iciul legionar si miscarea sa intre de-initi0 sub ascultarea ,alatului.
Alecu 9hica a !rice!ut ca e momentul lui sa inter0ina. 3e ridica si citeste
scrisoarea ,ro-esorului Codreanu> ;?oria 3ima este singurul ndre!tatit sa
anga7eze !olitic miscarea;. 3emnat= ,ro-esorul Ion Felea Codreanu= se-ul s!iritual
al *egiunii. A -ost ca un dus rece !entru gru!ul care credea a -i c%stigat !artida.
1chilibrul se restabilise= anul%nd e-ectul scrisorii de la Berlin. Atunci se ridica
inginerul 'irgil Ionescu= caruia= se !are= nu-i con0enea scrisoarea ,ro-esorului si
s!une ca scrisoarea ,ro-esorului Codreanu nu !oate -i luata n considerare=
deoarece ,ro-esorul nu are nici o calitate de a inter0eni n conducerea miscarii.
,e tim!ul Ca!itanului= ,ro-esorul nu a nde!linit nici o -unctie n miscare= -iind
utilizat de Ca!itan e2clusi0 !entru darul sau oratoric= n !erioada cam!aniilor
electorale. n continuare= inginerul 'irgil Ionescu a deschis !roblema succesiunii
du!a moartea Ca!itanului. Cine sa conduca miscarea< 1l crede ca cei mai
ndre!tati de a lua conducerea miscarii sunt cei trei su!ra0ietuitori de la
R%mnicu-3arat. 1i sunt aceia care au m!artasit ultimele cli!e cu Ca!itanul si
sunt de!ozitarii ultimelor dorinte. ,ro!unerea lui 'irgil Ionescu a -ost !rimita cu
raceala de adunare. A urmat o tacere morm%ntala.
6oata lumea stia ca at%t 'irgil Ionescu c%t si Radu Budisteanu si-au sal0at 0iata
numai gratie unor inter0entii de -amilie.
Au urmat si alti oratori= ntre care si Ilie 9%rneata= care nu au adus nimic nou n
dezbatere si cereau doar sa se clari-ice chestiunea demisiei mele din gu0ern=
;!entru a sti unde mergem;.
n orice caz citeam !e -etele lor cris!ate teama ce reusise sa le-o insu-le cei trei
ministri= cu aluzia la o redeschidere a !rigoanei= o teama a!roa!e -izica= care le
aducea aminte de groaza din lagare si nchisori= de unde marea ma7oritate a
camarazilor lor nu s-au mai ntors. ,e c%t de usor
obtinusem a!robarea tuturor c%nd le-am cerut nscrierea n ,artidul .atiunii= !e
at%t de greu era acum sa-i determin la o !ozitie !rudenta n colaborarea cu
Regele. 1ra !enibil !entru mine sa ma a!ar !entru un act care= n -ond= sal0a linia
miscarii= dar era !enibil sa-i 0ad si !e ei trag%ndu-ma la ras!undere !entru -a!tul
ca am !arasit un gu0ern !e care-l controlam si care 0a !ro0oca tarii gra0e !ierderi
teritoriale.
*a s-%rsitul tuturor inter0entiilor= m-am ridicat si eu sa 0orbesc. ,ri0iri
scrutatoare din toate !artile.
Ce 0oi s!une< 3ituatia mea nu era deloc usoara. .u !uteam s!une tot ce a0eam
!e su-let= cum as -i 0rut. 6rebuia sa e0it cu orice !ret o iesire contra Regelui.
.o0eanu si Budisteanu at%t aste!tau. 3a -ac im!rudenta sa atac !e Rege= !entru a
e2clama trium-ul> ;.u 0-am s!us noi ca ?oria 3ima ne baga ntr-o noua
!rigoana< Ascultati din gura lui ce s!une. 6oata !olitica noastra de destindere din
tara se !oate termina ntr-o noua tragedie;.
#n c%t de 0oalat atac contra Regelui si ar -i biruit !unctul lor de 0edere. /ar daca
nu sunt contra Regelui de ce am !arasit gu0ernul< 6rebuia sa e2!lic moti0ele
demisiei mele= -ara sa ma ating de Rege. +a gaseam ntre 3cOlla si Caribda.
6rebuia sa na0ighez cu multa !rudenta ntre cele doua st%nci. 6rebuia sa dau
0ersiunea reala a e0enimentelor= dar ntr-o -orma care sa nu !ara a -i o luare de
!ozitie contra ,alatului. ncerc sa reconstitui din memorie acest discurs>
;Camarazi= le-am s!us= nu sunt orator. /ar 0oi -ace e-ortul ca sa 0a e2!lic c%t mai
clar moti0ele !lecarii mele din gu0ern.
/-0oastra stiti ca am acce!tat si eu= ca si /-0oastra= du!a eliberarea mea= !olitica
destinderii. /-0oastra stiti ca eu am largit chiar !olitica destinderii=
trans-orm%nd-o ntr-o !olitica de colaborare cu regimul. Am !artici!at la
-ormarea ,artidului .atiunii si am dat cunoscutul a!el= !e care l-ati semnat
marea ma7oritate a celor !rezenti. +ai mult dec%t at%ta. Am -ost !rimul legionar
care am !artici!at la un gu0ern al +a7estatii 3ale. Am -ost 3ubsecretar de 3tat n
gu0ernul 6atarascu si a!oi ministru n gu0ernul 9igurtu.
/aca astazi se gasesc trei ministri legionari n gu0ern= aceasta se datoreaza tot
drumului deschis de mine. 3unt tot at%tea do0ezi ca relatiile dintre miscare si
regim s-au normalizat.
Asta nu nseamna ca nu 0or mai e2ista n 0iitor di-erende cu ,alatul= di0ergente
de !areri= dar ele 0or -i tratate de noi e2clusi0 cu mi7loacele !olitice= -ara a brusca
situatiile. 1ra 0iolentelor s-a ncheiat cu consimtam%ntul ambelor !arti.
Acum= care a -ost cauza demisiei mele !reci!itate< .u am -acut-o cu inima usoara
si mi-am dat seama ca nu 0or li!si ntre legionari temerile !e care le-ati e2!rimat
/-0oastra astazi. Baza ntelegerii ntre miscare si regim= nca de la !rimele
tratati0e= a -ost greaua situatie e2terna a tarii= amenintata sa -ie s-%rtecata de
0ecini. 3-a -acut a!el la !atriotismul miscarii si noi care am -ost crescuti n cultul
!atriotismului nu !uteam ras!unde dec%t a-irmati0 acestui a!el= uit%nd ce-a -ost
n trecut= !entru ca= umar la umar cu Regele= sa a!aram -runtariile amenintate.
6ot ce s-a realizat de la eliberarea mea si !%na la intrarea mea n gu0ern= s-a -acut
!e baza acestei ntelegeri si du!a cum !oate constata oricine= m-am anga7at n
aceasta directie cu toata hotar%rea.
,entru ducerea la bun s-%rsit a acestei sarcini= am cerut nsa un lucru elementar=
o conditie sine Kua non= ca sa ne !utem nde!lini mandatul nostru de a!aratori ai
!am%ntului stramosesc. 6rebuie sa i se acorde miscarii o !ozitie de !rimul rang
n !olitica tarii. /u!a !ierderea Basarabiei si Buco0inei de .ord= numai un
gu0ern de com!onenta legionara !utea sa abordeze cu succes la Berlin si Roma
chestiunea re0endicarilor maghiare si bulgare= deoarece miscarea a -ost singura
organizatie din Rom%nia care a sustinut !ermanent o !olitica de alianta cu A2a
Roma-Berlin. 1ste normal= este logic ca acei care au re!rezentat acest !unct de
0edere n !olitica e2terna sa -ie chemati acum sa trateze cu ,uterile A2ei. 3untem
dis!usi sa ne n-runtam= cu -urtuna de la hotare= dar cu conditia sa ni se !una la
dis!ozitie si mi7loacele de a n-runta aceasta -urtuna. .u am cerut un gu0ern
legionar !ur= ci un gu0ern de !redominanta legionara= n care o serie de !osturi-
cheie sa -ie ncredintata miscarii.
Am !lecat din gu0ernul 9igurtu !entru ca ,alatul nu a dat un ras!uns
satis-acator acestei chestiuni -undamentale. 6oata lumea si da seama de
slabiciunea gu0ernului 9igurtu. Cu acest gu0ern nu se !oate da cu succes batalia
de a!arare a -runtariilor tarii. Iar rolul nostru n acest gu0ern este minor. 3untem
asa zic%nd a cincea roata la car. n loc de un gu0ern !recum!anitor legionar= ni s-
au o-erit niste !osturi secundare= din care nu !utem in-luenta !olitica generala a
tarii. +iscarea legionara a -ost !ur si sim!lu e2clusa din con0orbirile cu Roma-
Berlin. Altii 0orbesc n numele nostru= iar noi am -ost redusi la rolul de su!ort al
acestora. 3untem o ane2a a unui gu0ern care stim ca nu e ca!abil sa a!ere
interesele tarii= asa cum am !ute-a noi -ace. Riscam asadar sa -im co-
ras!unzatoriL la s-%sierea hotarelor tarii= interzic%ndu-ne n acelasi tim! sa
!artici!am la batalia !entru a!ararea lor.
Am declarat ca n-am nimic m!otri0a sa ia gu0ernul acei ce au sustinut !olitica
e2terna titulesciana= care ne-a adus la acest dezastru. 3a 0ina la gu0ern /-nii
+aniu si Bratianu= sa ia gu0ernul /-l 9a-encu= care a acce!tat garantiile engleze.
3a descurce ei situatia e2terna. /ar nu e corect sa -ie -olosita miscarea !entru a
!lati !acatele unei !olitici -acute de altii.
Ce m-a determinat asadar sa !arasesc gu0ernul< Bazele colaborarii noastre cu
regimul au -ost alterate. 3e -ace a!el la !atriotismul nostru= ni se cere sa -acem
-ront cu toti Rom%nii !entru a!ararea granitelor= dar= n acelasi tim!= ni se leaga
m%inile. 3untem !rizonierii unui gu0ern care -ace !olitica tarii !este ca!ul
nostru.
Asta nu nseamna ca am contra Regelui. Inter!retarea anumitor camarazi este
gresita. 1ste o luare de atitudine n cadrul ce ni-l !ermite ordinea legala a
3tatului= asa cum e con-igurata astazi. A demisiona dintr-un gu0ern= nu nseamna
a -i contra -actorului constitutional. 1 o deosebire de o!inii care m%ine se !oate
a!lana. 4biecti0ul !entru care lu!t eu acum este de a con0inge -orurile
com!etente sa acce!te -ormarea unui gu0ern de sal0are nationala= care nu !oate
-i dec%t un gu0ern constituit !e baza legionara. Regele ia anumite decizii= dar
su-era si el o serie de in-luente. ntelegem sa ne e2ercitam si noi in-luenta noastra
la ,alat= !entru a !romo0a -ormula !reconizata de noi. Asta e tot. .u suntem
contra regelui si nu !unem n discutie !olitica destinderii.
n consecinta= nu trebuie sa ne temem de o noua !rigoana= cum s-au e2!rimat
unii camarazi= !entru ca nu e2ista nici un moti0 real ca aceasta !rigoana sa se
dezlantuie. Cu demisia mea nu am de!asit cadrul legal al 3tatului. 1 un act !olitic
si nimic mai mult. .u 0ad moti0ele.
/ar chiar daca ar -i asa= chiar daca !rin absurd s-ar dezlantui o noua !rigoana=
ntre a su-eri aceasta !rigoana si a a!ara linia miscarii de com!romisuri= nu a0em
alta alegere. A ram%ne n acest gu0ern= asa cum este el constituit astazi= ar
nsemna sa anga7am ras!underea miscarii n !ierderi teritoriale grele= ceea ce ne-
ar ngro!a istoriceste.
/u!a ce au murit cei mai buni dintre noi= nu a0em nici un moti0 sa nu urmam
drumul lor de sacri-iciu= daca acesta ar -i !retul necom!romiterii noastre.
/e c%nd am intrat n miscare= camarazi= ne-am logodit cu moartea. Chiar
c%ntecul nostru s!une ;moartea= numai moartea legionara ne este cea mai
scum!a nunta dintre nunti;. Aceasta e 0iata noastra= a riscului si a !rime7diei
continue. ,e acest drum ne-am anga7at -ara !osibilitate de ntoarcere.
/ar re0in si re!et= camarazi. /emisia nu nseamna o luare de atitudine contra
Regelui= ci o luare de atitudine contra unei anumite !olitici ce 0rea sa ni se
im!una de la ,alat= !olitica la a carui -ormulare !artici!a si alti -actori dec%t
Regele. 3unt anumite in-luente care se e2ercita n s-erele ,alatului si care sunt
daunatoare miscarii. .oi combatem aceasta in-luenta si cerem sa -ie !usa
miscarea n conditii sa-si nde!lineasca misiunea ei sal0atoare n !olitica
e2terna;.
,e masura ce 0orbeam= atmos-era din sala se schimba. 5runtile s-au descretit=
ochii s-au mbunat si am simtit cum inimile tuturor bateau la unison. Cu0%ntarea
s-a ncheiat cu un ro!ot de a!lauze. 1ntuziasmul a -ost asa de mare nc%t i-a
cucerit si !e .o0eanu= Bidianu si Budisteanu. #it%nd !entru o cli!a ceea ce ne
se!ara si !entru ce au con0ocat aceasta adunare= au decis unanim sa adere si ei la
te2tul demisiei mele. 3i asa se -ace ca= a doua zi= a -ost ras!%ndita demisia mea= cu
un codicil semnat de cei trei ministri. 1ra un nou anga7ament= de asta data !ublic=
ca 0or !arasi si ei gu0ernul.
C%nd am !arasit casa lui Budisteanu= toti m-au salutat cu dragoste. 6rec%nd !e
l%nga Radu 9Or= mi-a str%ns m%na zic%ndu-mi> ;Iarta-ma. .u stiam cine esti;. *ui
'asile ,osteuca i straluceau ochii de bucurie. ;Am trait o zi mare. 3a dea
/umnezeu sa -ie bine;.
8 Co$"+i+.ir!a For.,.i L!*io$ar
ntr-o luna de zile s-au !rodus e0enimente de im!ortanta ca!itala !e !lan
legionar>
@ n 13 Iunie sunt eliberat de la /irectia 9enerala a 3iguranteiE
@ n 2& Iunie intru n gu0ernE
@ n 14 Iulie ma n-runt cu coalitia .o0eanu-Budisteanu si sal0ez unitatea
miscarii.
6oate aceste momente si au locul si nsemnatatea lor n drumul s!re 0ictorie al
*egiunii. Cu eliberarea mea= elemente de -ront ale miscarii si-au regasit
ncrederea n lu!ta si unitatea de comanda. Intr%nd n gu0ern= am scos miscarea
de la !eri-eria !oliticii rom%nesti= unde -useseram izgoniti de la nce!utul
!rigoanei carliste= si am introdus-o n circuitul 0ietii !ublice= la egalitate cu
celelalte !artide. 6endintele centri-ugale din miscare au -ost o!rite sa se dez0olte
gratie inter0entiei mele n casa lui Budisteanu.
@ .u stiam ca esti si orator= mi-a s!us 3toicanescu du!a !lecarea de la
Budisteanu.
@ .u sunt orator= i-am ras!uns= si n alte m!re7urari as -i dar un e2amen
lamentabil. +-a ins!irat /umnezeu ca sa 0orbesc !e ntelesul tuturor= !entru ca
acolo se 7uca destinul *egiunii. 4 *egiune m!artita n clanuri= si-ar -i !ierdut
orice 0aloare !olitica si la urma s-ar -i dezagregat.
/e mai multa 0reme Colonelul Fa0oianu ma tot ndemna sa constitui un
organism central= un -el de -or legionar= alcatuit din -runtasii miscarii= unde sa se
dezbata toate !roblemele ce se 0or i0i n *egiune sau n domeniul !olitic. *-am
tot am%nat= d%ndu-i ras!unsuri e0azi0e= nc%t omul= !e buna dre!tate= !utea sa-si
nchi!uie ca re-uz constituirea acestei instante su!reme= !entru ca nu 0reau sa se
e2ercite asu!ra mea nici un control. .u era asa. #n alt moti0 ma m!iedica. 1u
eram legat de ,artidul .atiunii. /e 0reme ce am !artici!at la -ormarea acestui
!artid= cu un numar mare de camarazi= nu mai !uteam n acelasi tim! sa
ntre!rind actiuni !olitice !aralele. #n -or legionar= asa cum !ro!unea Colonelul
Fa0oianu= contra0enea -iintei ,artidului .atiunii. /e aici ezitarile mele si nu
!entru ca nu i-as -i recunoscut utilitatea. .u 0roiam sa dau !rile7 ,alatului sa ma
acuze de nelealitate. ,artidul .atiunii era nzestrat cu un mecanism re!resi0=
!entru e0entualitatea ca se des-asurau acti0itati !olitice contrarii.
1u am !rotestat contra acestor !aragra-e !enalizatoare= dar n-am reusit sa le
nlatur si ele au ramas n 0igoare= !ut%nd -i a!licate si noua= acelora care am !us
bazele ,artidului .atiunii. A crea un -or legionar= echi0ala cu un nce!ut de
reconstituire a miscarii= ceea ce era !asibil sa -ie sanctionat de legile regimului.
1ra cu totul altce0a daca eu= cu titlul indi0idual= luam contact cu alti camarazi
!entru a discuta !roblemele *egiunii= dar situatia !utea sa ia alt as!ect daca la
,alat s-ar -i a-lat de e2istenta unui organ diriguitor al miscarii.
Am luat n considerare !ro!unerea Colonelului Fa0oianu abia du!a adunarea
legionara din casa lui Budisteanu. 1u nu ncalcasem !%na atunci legile n 0igoare=
dar iata ca 0ine gru!ul .o0eanu si= !robabil cu stirea ,alatului= con0oaca o
adunare a ca!eteniilor legionare= cu sco!ul ca sa obtina deza0uarea mea. *o0itura
n-a reusit= dar -a!tul ca .o0eanu= Bidianu si Budisteanu s-au ncumetat sa tina
aceasta adunare= contra0enind legislatiei n 0igoare= am tras si eu concluziile
mele>
1. /e 0reme ce .o0eanu si-a ngaduit sa con0oace o adunare legionara de
oarecare !ro!ortii= !ot si eu sa-mi dau consimtam%ntul la realizarea unei
reuniuni mult mai restr%nse.
2. Adunarea de la Budisteanu demonstra urgenta necesitate de a se constitui
5orul *egionar= !ro!us de Colonelul Fa0oianu. .u mai era tim! de !ierdut.
Ca!eteniile legionare care au !artici!at la cons-atuirea din casa lui Budisteanu
!uteau -i din nou mani!ulate n buna lor credinta= -ie de aceleasi !ersoane -ie de
altii. ,entru a-i -eri sa mai alunece ntr-o directie daunatoare intereselor miscarii=
care se identi-icau n acel moment cu cele mai 0itale interese ale tarii= trebuia sa
se constituie c%t mai n graba aceasta institutie. 4data integrati n acest -or=
-runtasii *egiunii nu 0or mai a0ea senzatia ca sunt abandonati= ca -ac eu !olitica
miscarii !este ca!ul lor si -ara stirea lor= ca cine 0orbeste n numele lor nu este
autorizat de ei si ca ei nu stiu unde merge miscarea.
,rime7diile !ersistau= caci una era .o0eanu c%nd con0oca o adunare si alta eram
eu. .o0eanu nu era de temut la ,alat= n 0reme ce toate miscarile ne erau
urmarite. /ar daca lasam curentele din miscare sa se dez0olte la 0oia nt%m!larii=
!rime7diile erau si mai mari.
3e !utea i0i o noua constelatie de -orte care sa !ro0oace o ru!tura. ntre doua
riscuri am o!tat !entru cel ce mi s-a !arut mai mic. Acum era momentul sa se
constituie 5orul= acum du!a lim!ezirea situatiei interne din miscare si re-acerea
unitatii ei.
#nitatea miscarii -usese asigurata !%na acum e2clusi0 !rin e-orturile mele
indi0iduale= !rin numeroasele mele nt%lniri cu legionarii= !rin multi-!rezenta
mea= !rin inter0entiile mele= unde se !roducea un nce!ut de destramare= cum a
-ost si cazul cu adunarea de la Budisteanu= dar aceasta situatie ;de unul singur;
nu se !utea !relungi multa 0reme. 3e-ii legionari= chiar si cei atasati de mine=
0roiau sa cunoasca e0enimentelor si sa -ie consultati asu!ra masurilor ce trebuiau
luate= !entru a !une miscarea la ada!ost de !rime7dii si a-i asigura e-icacitatea
!olitica.
Cum se !rezenta miscarea !%na la constituirea 5orului *egionar<
12istau n Bucuresti o serie de gru!e= de mici centre= care si dis!utau ntre ele
nt%ietatea. ,rimul gru! !e care l-am desco!erit la eliberarea mea era gru!ul /r.
.o0eanu= /r. Rudeanu si Bidianu. Budisteanu nu -acea !arte din acest gru!. 1l s-
a atasat lui .o0eanu ulterior= du!a ce a -ost numit ministru. ,rimii trei -ormau
un bloc= erau bine 0azuti la ,alat si chiar Regele mi-a 0orbit elogios de ei. +-am
nt%lnit de c%te0a ori cu ei= mai ales la masa de seara= si am discutat ntr-un ton
cordial !roblemele la ordinea zilei= dar -ara a ne lua anga7amente concrete.
/r. Rudeanu a iesit a!oi din combinatie= nu stiu !entru ce= si a dis!arut chiar de
la su!ra-ata 0ietii !olitice.
#n alt centru care as!ira la orientarea miscarii se a-la sub conducerea lui Andrei
C. Ionescu= 0echi legionar. A0ea ca re!rezentanti !rinci!ali= n a-ara de Andrei
Ionescu= !e /r. .icolae Rosu si !e 5anica Anastasescu. Acest gru! nu a0ea
greutate n miscare. Andrei Ionescu era m!iedicat de !ro!ria lui -unctie ca sa -ie
mai acti0. 5unctionar la Camera= nu-si !utea mani-esta legionarismul sau dec%t
cu oarecare !rudenta= !entru a nu-si !ierde !ostul. /ar chiar n situatia asta= nca
de !e tim!ul Ca!itanului= adusese ne!retuite ser0icii miscarii. /r. .icolae Rosu=
medic= scriitor si ziarist n acelasi tim!= nu era ncadrat n miscare. 1ra un !rieten
al miscarii si a scris !agini -rumoase des!re *egiune si Ca!itan. 5anica
Anastasescu era un legionar ;sui generis;. .ici el nu era n cadrat -ormal n
miscare= desi -acea regulat toate lagarele si nchisorile. 1l se considera ;!rieten al
ca!itanului;= !artici!a la toate acti0itatile legionare si se com!orta cu o lealitate
desa0%rsita.
Aceasta gru!are !ri0ea cu sim!atie actiunea mea= gratie lui Andrei Ionescu= care
ma cunostea din e!oca studentiei= c%nd -usesem initiat de el n miscare. ,e /r.
.icolae Rosu nu l-am cunoscut !%na n momentul c%nd l-am nt%lnit la o sedinta
a acestui gru!. +i-a 0orbit si el= coinciz%nd n 0ederi cu Colonelul Fa0oianu= de
necesitatea crearii unui 5or *egionar.
ntr-un manunchi a!arte s-au gru!at oamenii mai n 0%rsta din miscare=
Colonelul Fa0oianu= -armacistul Aristotel 9heorghiu de la R%mnicu-3arat si
a0ocatul Constantin ,o!escu-Buzau. Acestia erau oamenii cu e2!erienta !olitica=
care !rice!eau re!ede mane0rele ,alatului si reactionau cu !recizie= ori de c%te
ori era n 7oc integritatea miscarii. 6oti comandantii legionari= au -ost de mare
-olos n !erioada de consolidare a miscarii.
+ai !utin sigur era gru!ul 4borenilor= a carui -igura centrala era ,etrica
Bolintineanu. /in acest gru! mai -aceau !arte Comandantul *egionar ,etre 6ocu
de la 9alati si 6iti Cristescu= recent ntors din 9ermania. nclinau s!re gru!ul
.o0eanu si la adunarea din casa lui Budisteanu m-au !rimit cu raceala. /u!a
cu0%ntarea mea= si-au schimbat atitudinea distant%ndu-se de .o0eanu. /e atunci
relatiile mele cu acest gru! s-au normalizat si am -ost deseori n casa lui
Bolintineanu.
Comandantii Bunei 'estiri nu -ormau un bloc. Radu +irono0ici era c%stigat de
!artea lui .o0eanu. Ilie 9%rneata si +ile *e-ter nu a0eau un !unct de 0edere bine
!recizat. 4scilau ntre di-erite curente. *a adunarea de la Budisteanu= nclinau de
!artea lui .o0eanu= !entru ca= du!a e2!licatiile mele= sa a!robe teza mea si sa-l
abandoneze. /e atunci nu ne-am mai des!artit. Corneliu 9eorgescu nu era la
Bucuresti. 3tatea cu -amilia la +iercurea 3ibiului si a descins n Ca!itala abia n
!rima 7umatate a lunii August. 6ot asa Iasinschi. 3tatea la Radauti si cobora
-oarte rar la Bucuresti. 1u nu l-am 0azut dec%t de doua ori> c%nd cu ncercarea lui
de m!acare ntre mine si .o0eanu si a!oi n !rea7ma lui 3 3e!tembrie.
'irgil Ionescu deschisese un -el de salon !olitic= la care in0ita legionari si alta
lume. 1l ramasese oarecum singur. Budisteanu trecuse de !artea lui .o0eanu= iar
/octorul 3erban +ilco0eanu nu-l urma. Acesta -ormase un gru! al medicilor
legionari= care s!ri7inea actiunea mea. /esi in0itat insistent= nu m-am dus
niciodata n casa lui 'irgil Ionescu= deoarece stiam ca tot ce se 0orbeste acolo=
a7unge la ,alat.
+area ma7oritate a Razletilor erau cu mine. ,rinci!alii mei colaboratori n
actiunea ce-o des-asuram erau din s%nul lor> Radu 9henea= ?oria Cosmo0ici=
Ale2andru 9hica si /r. Ale2andru ,o!o0ici. In-luenta acestui gru! era
considerabila si n nalta societate a Ca!italei. 1lementele de lu!ta de la Razleti se
concentrase n 7urul lui Ilie .iculescu.
Acestia -ormau un gru! a!arte oric%nd sa intre n actiune. n s-%rsit= /r. Iosi-
/umitru si a0ea raza lui de in-luenta la Razleti. 1l lucra de obicei cu Constantin
3toicanescu= cu 5anica Anastasescu si cu scriitorul Constantin 9ane.
/aca se constituia acum 5orul *egionar= el a!area ca o ncoronare a unor s-ortari
de a re-ace unitatea miscarii= gra0 zdruncinata !rin moartea Ca!itanului si a
ma7oritatii elitei legionare. Acest 5or nu re!rezenta un gru! local de !resiune=
cum !uteau -i considerate celelalte -ractiuni= ci o sinteza a unor curente si
as!iratii care con0ergeau s!re unitate si si gaseau e2!resia lor naturala n acest
organism su!rem. At%t !ro0incia c%t si Ca!itala garantau !rin masi0a lor
adeziune 0iabilitatea acestui 5or.
I-am comunicat Colonelului Fa0oianu ca sunt de acord cu ideea lui si= m!reuna
cu el= am -i2at locul= ziua si !ersoanele care sa -ie in0itate.
Colonelul si-a o-erit cu toata buna0ointa casa lui din 9eneral Berthelot 1))= ca loc
!ermanent de reuniune al 5orului *egionar. .u-mi aduc aminte ce zi a -ost c%nd
s-a tinut !rima sedinta= dar= n orice caz= la scurt inter0al du!a adunarea din casa
lui Budisteanu. .e nt%lneam sa!tam%nal si chiar mai des daca se i0ea 0reo
chestiune urgenta. .u s-a !rocedat !ro!riu-zis la o constituire -ormala si mai ales
ne-am -erit sa ntocmim 0reun act= ci ne-am adunat cu totii n 7urul aceleiasi
mese= !entru adezbate n modul cel mai liber situatia !olitica a tarii si a *egiunii.
,rezida de obicei Colonelul Fa0oianu.
Asa cum s-a marit 5orul !rin adaugiri succesi0e= a a0ut la nce!utul lunii
3e!tembrie urmatoarea con-iguratie> Colonelul Fa0oianu= Aristotel 9heorghiu=
Constantin ,o!escu-Buzau= Ilie 9%rneata= Radu +irono0ici= Corneliu 9eorgescu
Bc%nd 0enea n Ca!italaD= 'asile Iasinschi Bc%nd 0enea n Ca!italaD= +ile *e-ter=
?oria 3ima= Constantin 3toicanescu= .icolae ,etrascu Bc%nd 0enea n Ca!italaD= si
,ro-. 6raian Braileanu.
,ro-esorul nu !artici!a la sedinte= dar a -ost in-ormat de constituirea 5orului
*egionar si si-a dat a!robarea.
19 Pro0,!ma "!:i!i
'eleitati la se-ia miscarii s-au mani-estat !utine n 0ara anului 1(4)= iar c%nd
totusi s-au e2!rimat= au -ost e2!rimate cu raceala si indi-erenta.
3ingurul care a !retins n mod decis se-ia *egiunii a -ost 'irgil Ionescu= n
memorabila sedinta din casa lui Budisteanu. Cum am 0azut= nimeni n-a -ost
nc%ntat de aceasta !ro!unere.
.o0eanu 0roia sa se m!arta ras!underile conducerii legionare n doua s-ere>
!artea !olitica si !artea s!irituala= iar el sa -ie ales e2!onentul !olitic al miscarii.
,ro-esorul Codreanu se intitula se- s!iritual al miscarii si mi lasase mie
re!rezentarea ei !olitica. 6itlul ce si-l luase ,ro-esorul nu crea !robleme *egiunii=
deoarece ,ro-esorul nu !artici!a direct la lu!ta !olitica si nici nu se amesteca n
organizatie.
/u!a ce a a7uns ministru si si-a legat de-initi0 soarta de Regele Carol= n August
1(4)= Radu Budisteanu cazuse si el n tentatia se-iei. #mbla !rin tara si din
discursurile o-iciale ce le tinea= reiesea ca este singurul ndre!tatit sa ia
conducerea miscarii.
/intre -igurile !rinci!ale ale *egiunii ramase n 0iata nu am auzit !e nimeni
reclam%nd conducerea *egiunii. .ici ntemeietorii miscarii= Radu +irono0ici=
Corneliu 9eorgescu= Ilie 9%rneata= nici +ile *e-ter si nici 'asile Iasinschi nu au
!retins n aceasta !erioada ca li se cu0ine sa ia locul Ca!itanului. ,%na la
eliberarea mea= .o0eanu aca!arase -rontul !olitic= iar toti cei mai de sus
acce!tasera aceasta situatie de -a!t.
/aca ne ntrebam de ce ntre -runtasii *egiunii din Ca!itala si !ro0incie se
mani-esta at%t de !utin interes !entru conducerea miscarii= trebuie sa a0em n
0edere m!re7urarile nesigure de atunci. A-ara de legionarii care gra0itau n
orbita ,alatului= nimeni nu era dis!us sa-si asume ras!underea su!rema=
deoarece e2ercitiul corect al conducerii era legat de mari !rime7dii si de mari
di-icultati. 6ara era az0%rlita !e masa de o!eratie !entru a -i am!utata teritorial.
ntr-ade0ar se !utea nt%m!la una din doua cu 3e-ul *egiunii n -unctieL n 0ara
anului 1(4)> sau aluneca de-initi0 n orbita ,alatului si atunci se descali-ica=
taindu-se de bazele miscarii= cum s-a nt%m!lat cu .o0eanu= Bidianu si
Budisteanu= sau risca sa -ie din nou arestat= daca s-ar -i o!us !oliticii Regelui. Cu
toata destinderea ce e2ista= Regele !utea re0eni oric%nd la metodele de teroare.
A!aratul e2ecuti0 era intact si era n m%na lui.
n ce ma !ri0este= a trebuit sa tin seama la -iecare !as de aceste realitati. Corabia
*egiunii na0iga ntre 3cOlla si Caribda si eu trebuia sa -iu atent !ermanent la cele
doua st%nci= nu numai la cele 0azute= dar mai ales la cele ne0azute.
3e-ia *egiunii nu m-a !reocu!at niciodata. .u am ndemnat !e nimeni sa ma
sustina sau sa-mi netezeasca drumul s!re conducere. .ici cea mai usoara aluzie
nu s-a auzit din gura mea si nici celor mai a!ro!iati camarazi ai mei nu le-am
s!us ce0a. As -i considerat un sacrilegiu -ata de Ca!itan si -ata de cei morti sa ma
ocu! de aceasta chestiune. n comandamentele legionare care s-au !erindat n
anul 1(3& totdeauna am a0ut roluri subordonate. Conducerea Comandamentului
de !rigoana au a0ut-o succesi0 Radu +irono0ici= Ion Belgea= Ion Antoniu=
Iordache= Constantin ,a!anace si 'asile Christescu. *a Berlin= c%nd s-a
reconstituit Comandamentul= se-ul nostru era ,reotul /umitrescu-Borsa. C%nd
mi-a !ro!us ,a!anace= n /ecembrie 1(3(= sa iau conducerea gru!ului Berlin= am
re-uzat.
/u!a eliberarea mea din arestul 3igurantei= mi-am -acut datoria zi de zi si cli!a
de cli!a= -ara sa aduc 0reodata 0orba de ;cine de conduca miscarea;. 1ra treaba
tim!ului si a camarazilor sa dezlege aceasta !roblema. Am dus o lu!ta loiala si
dezinteresata= nu de se-ie= ci !entru a usura soarta ne-ericitului nostru !o!or=
lo0it din toate !artile si -ara nici un s!ri7in e2tern.
Am a!arat miscarea !entru a nu a7unge o unealta a unei !olitici -acute de altii si
a-si !ierde !restigiul n -ata !o!orului. /aca mai t%rziu am -ost aclamat de
multimile legionare si ca!eteniile miscarii m-au considerat 0rednic sa -iu
succesorul Ca!itanului= aceasta se datoreaza e2clusi0 a!recierii lor.
11 >o&., *!rma$
/u!a numirea mea n gu0ernul 9igurtu= l-am 0azut din nou !e ?ermann 0on
Ritgen= n locul unde ne nt%lneam de obicei= n casa lui 9receanu. +-a -elicitat
calduros= consider%nd intrarea mea n gu0ern nu numai o 0ictorie a 9arzii de
5ier= ci si un indiciu al orientarii regimului s!re A2a.
/in interiorul gu0ernului= 0oi a0ea !rile7ul sa contribui si mai mult la
mbunatatirea relatiilor rom%no-germane.
+i-a comunicat a!oi ca n ultimele lui ra!oarte la Berlin a comentat n termeni
elogiosi actiunea mea= desco!erind n mine= cu toata 0%rsta t%nara= un om
constient si res!onsabil. I-am multumit !entru interesul ce-l arata miscarii
legionare= caci eu nu sunt dec%t o e2!resie a ei= si s!er ca organizatia din care -ac
!arte= care a !latit cu grele sacri-icii atasamentul ei -ata de A2a= 0a -i consultata la
Berlin c%nd se 0a !une !roblema crearii noii ordini euro!ene.
+are mi-a -ost mirarea c%nd nt%lnindu-ma cu el= du!a ultima mea audienta la
Rege din $ Iulie s du!a ce luasem decizia sa demisionez= chiar n du!a masa acelei
zile= ca nu mai era at%t de nc%ntat de intrarea mea n gu0ern. ;,ozitia /-tale e
!rea mica= !rea nensemnata n acest gu0ern;.
/eclaratia lui nu mi-a dis!lacut n acel moment= c%nd eram cu scrisoarea de
demisie n buzunar.
Am ncercat sa caut t%lcul acestei schimbari. 5ara ndoiala= n inter0alul de c%te0a
zile de la !rima declaratie= 'on Ritgen !rimise noi instructiuni de la Berlin= care
nu coincideau cu !unctul de 0edere anterior= iar= ca -unctionar constiincios= a
re!rodus 0ocea sta!%nului sau. Cum era mai bine !entru gu0ernul german si
!olitica ce-o urmarea n bazinul dunarean< 3a -ie re!rezentata miscarea legionara
n gu0ern sau sa nu -ie< /aca miscarea se alinia total cu regimul= atunci se crea
un -ront rom%nesc unitar n Rom%nia= care ar o!une rezistenta la Berlin si Roma
n chestiunea re0endicarilor maghiare si bulgare.
/aca nsa miscarea ram%nea n a-ara combinatiei gu0ernamentale e2istente=
atunci Berlinul dis!unea de un instrument de !resiune !entru a sili !e Regele
Carol sa acce!te orice !arta7 i-ar -i cerut ,uterile A2ei.
Aceste re-lectii m-au determinat sa continui cam!ania de rasturnare a gu0ernului
9igurtu cu si mai multa 0igoare= consider%nd ca orice nt%rziere creaza daune
ire!arabile tarii. 10ident= miscarea nu !utea acce!ta sa -ormeze -ront comun cu
Regele Carol n conditiile ce ni le o-erea acesta n gu0ernul 9igurtu. 1ram la
remorca acestui gu0ern= cum se gaseau si cei trei ministri legionari= deoarece n
aceste conditii nu !uteam ser0i intereselor ade0arate ale Rom%niei= nu ne !uteam
0aloriza !otentialul !olitic si ideologic la Berlin si Roma= c%nd s-ar -i tratat
chestiunea -rontierelor.
.umai un gu0ern de clara com!onenta legionara ar -i !utut nde!lini rolul de
!aladin al tarii= n -ata ,uterilor A2ei. n conditiile ce ni le o-erea Regele n
gu0ern= de0eneam un sim!lu al camarilei= care era dis!usa sa cedeze oric%t din
tru!ul tarii !entru a sal0a regimul de la !rabusire. #n -ront unit Rege-miscare ar
-i -ost e-icace numai daca in-luenta miscarii legionare ar -i -ost !re!onderenta n
acest -ront= caci numai n acest caz !utea sa az0%rle n batalia de a!ararea
-rontierelor toata greutatea ei !olitica si ideologica. +a g%ndeam= ce !acate uriase
si mai az0%rlea Regele Carol asu!ra lui !este cele !recedente= c%nd si n acest
ceas de mare str%mtoare nationala nu se g%ndea dec%t la el si camarila lui.
ntrezaream nca de atunci ca gu0ernul german nu e sincer cu noi= ca nu 0roia
ascensiunea miscarii la !utere= ci utilizarea ei doar ca instrument de !resiune
contra Regelui Carol= !%na ce 0a -i cedat n chestiunea -rontierelor. 12!erientele
noastre !recedente cu Berlinul nu erau deloc ncura7atoare nsa de !e tim!ul
Ca!itanului= c%nd l-au lasat sa -ie ra!us de calaii lui Carol. #n cu0%nt ras!icat
rostit de atunci de ?itler= n nt%lnirea de la Berchtesgaden cu Regele Carol= i-ar -i
!utut sal0a 0iata.
3i du!a litigiul -rontierelor 0a -i rezol0at= ce 0a -i< 'or colabora 9ermanii cu
Regele Carol= ca si cum nimic nu s-ar -i nt%m!lat n Rom%nia< Ca si cum
Ca!itanul nu ar -i zac%nd sub les!edea de la 8ila0a si elita legionara nu ar -i -ost
masacrata< .e-ar -i abandonat !ur si sim!lu si ar -i acce!tat ncadrarea
Rom%niei n A2a cu Regele Carol !e tron< .u !uteam crede= dar -a!tele erau aici=
!ro0oc%ndu-mi teribile ndoieli.
3ituatia noastra era cum nu se !oate mai tragica. ,entru Regele Carol nu eram
dec%t un aliat marginal= cu a7utorul caruia s!era sa c%stige -a0oarea Berlinului= iar
!entru Berlin eram tot un aliat marginal= de care se !utea ser0i !entru a obtine
dominatia n sud-estul euro!ean.
1( Di$ $o. ,a Pa,a+
/u!a s-%rsitul norocos al adunarii din casa lui Budisteanu= m-am g%ndit ca este
momentul sa calc din nou !ragul ,alatului= !entru a e2!lica si aici atitudinea mea
si a nde!arta inter!retarile rau0oitoare. .u s!eram sa obtin o noua audienta la
Rege= dar as -i -ost multumit sa -iu !rimit de +inistrul ,alatului= #rdareanu=
care= la r%ndul lui= 0a comunica Regelui con0orbirea a0uta cu mine.
+a !rezentam la ,alat cu succesul a0ut n casa lui Budisteanu. 5ara ndoiala ca
Regele -usese in-ormat de modul cum s-a des-asurat sedinta= de declaratiile mele
si de -a!tul ca nu l-am atacat= ci= dim!otri0a= mi-am rennoit atasamentul !entru
6ron si /inastie.
1secul actiunii .o0eanu nu !utea -i !e !lanul ,alatului. n loc sa -iu deza0uat=
cum se aste!ta camarila= ma ntorsesem mai !uternic de la aceasta adunare.
C%stigasem batalia unitatii= iar ministrii legionari n -unctie= sub !resiunea starii
de s!irit din sala= se asociase cu mine= iar demisia mea= com!letata cu codicilul
lor= circula n tot Bucurestiul.
Am !atruns la #rdareanu mult mai usor dec%t credeam. A -ost su-icient sa ma
!rezint Colonelului Rusescu= se-ul sau de cabinet= !entru ca acesta= du!a ce-a
tele-onat= sa-mi comunice sa ma !ot !rezenta /omnului +inistru. .u m-a nsotit
nimeni si nu am nt%lnit nici o !aza n drumul meu. ,rin coridoarele ,alatului am
circulat singur !%na la cabinetul lui #rdareanu= care stiam unde este de la
audientele !recedente.
+a aste!tam sa gasesc un #rdareanu agresi0= care sa ma aco!ere cu un !oto! de
n0inuiri. /im!otri0a l-am gasit calm si !lin de buna0ointa= ca si cum demisia
mea nu l-ar -i a-ectat !rea mult. Am !us aceasta moderatie= care nu concorda cu
sentimentele lui rele= !e socoteala rezultatului obtinut n casa lui Budisteanu.
.u numai ca nu eram contestat de nimeni n tara= dar re!rezentam acum
ntreaga miscare= inclusi0 !e ministrii legionari care se a-lau nca n gu0ern.
@ /-le 3ima= ne-ai !us ntr-o situatie grea !rin demisia /-tale= du!a ce noi ti-am
acordat toata ncrederea.
+a7estatea 3a Regele este m%hnit de !urtarea /-tale. .u se aste!ta ca
generozitatea cu care a tratat /-tale sa -ie ras!latita n modul acesta.
@ /-le +inistru= am a0ut !rile7ul acum c%te0a zile sa stau de 0orba cu /-l
+oruzo0= care este unul dintre intimii ,alatului. 5ara ndoiala ca d%nsul 0-a
in-ormat de ras!unsul meu la aceeasi !roblema !e care mi-o !uneti /-0oastra
acum. .u !ot dec%t sa re!et ceea ce i-am comunicat si /omnului +oruzo0.
*ealitatea mea si a camarazilor mei -ata de +a7estatea 3a Regele nu este !usa n
discutie !rin demisia mea. .entelegerea este de ordin !olitic= este o di0ergenta
de !areri n cadrul regimului= re!et n cadrul regimului= re-eritor la modul cum a
rezol0at +a7estatea 3a Regele criza de gu0ern. .oi n-am nteles sa -im n orice
gu0ern= numai de dragul de a -i ministri= ci ntr-un anumit gu0ern= de o anumita
structura= de unde sa !utem actiona cu toata energia !entru a!ararea -runtariilor
tarii. .u ni s-a o-erit o!ortunitatea de a ne ser0i tara= eu am !re-erat sa ma retrag=
aste!t%nd ca +a7estatea 3a Regele sa se con0inga de dre!tatea !unctului nostru
de 0edere.
.u suntem dis!usi sa ne macinam n aceasta !erioada ingrata= -ara ca sacri-iciul
nostru sa ser0easca la ce0a= -ara ca el sa se com!enseze cu rezultate -a0orabile n
!olitica e2terna. 3a 0ina /-nii +aniu si Bratianu la gu0ern si sa aran7eze ei
lucrurile la Berlin si Roma= ei care= cu !olitica lor titulesciana= au !regatit
dezastrul de astazi.
Asta e tot. .u ne !utem nde!lini misiunea noastra sal0atoare n gu0ern=
ram%nem !e dina-ara= aste!t%nd sa treaca aceasta !erioada critica. *a ca!atul ei=
du!a ce litigiile teritoriale 0or -i rezol0ate= +a7estatea 3a Regele 0a a0ea ne0oie de
tineretul legionar !entru re-acerea tarii.
Cu tot res!ectul cu0enit= nu !ot totusi sa a0ertizez !e +a7estatea 3a Regele ca L cu
gu0ernul 9igurtu !ierderile teritoriale 0or -i mult mai mari dec%t daca noi am -i
n -runtea gu0ernului. ?itler 0a cauta sa !ede!seasca Rom%nia !entru !olitica ei
anterioara si nu 0a a0ea cine sa se o!una. +iscarea *egionara ar -i dus o !olitica
de demnitate nationala= oblig%nd !e ?itler sa -ie mai moderat si mai !rudent n
deciziile lui= stiind ca noi nu suntem dis!usi sa acce!tam orice ni s-ar cere !entru
a -i !rimiti n A2a.
@ Bine= /-le 3ima= am nteles !unctul /-tale de 0edere si l 0oi comunica
+a7estatii 3ale Regelui. /ar ce -acem cu ,artidul .atiunii< Ai 0azut ca eu m-am
retras si 9igurtu a -ost numit si se- de stat-ma7or al !artidului.
@ ,artidului .atiunii nu se !oate organiza= cu tot im!ulsul dat de miscare= !entru
ca nu s-a acce!tat !rogramul !ro!us de mine. ntre altele ceream schimbarea
uni-ormei. .u merge !artid nou cu uni-orma 0eche. Ram%n%nd 0echea uni-orma=
se crede ca ,artidul .atiunii este o alta editie a 5rontului Renasterii. 6rebuie o
noua uni-orma.
@ 3tiu ce 0reti /-0oastra. Ati 0rea ca actuala uni-orma sa aiba un semn distincti0
care sa aduca aminte de miscarea /-0oastra= de !ilda gardul de -ier= !e un -ond
0erde.
@ .u= /omnule +inistru= nu cer aceasta. .u m-am g%ndit la semnul nostru. Ar
-ace o im!resie !enibila sa-l 0edem agatat de uni-orma 5rontului Renasterii. 1
ne0oie de o noua uni-orma din ca! !%na n !icioare.
Cu aceasta m-am des!artit de #rdareanu. Im!resiile culese din con0orbirea cu el
au -ost linistitoare. Regele nu 0a ntre!rinde momentan nimic contra noastra= cu
toate ca l lo0ise crud demisia mea. 3e simtea !rea slab at%t interior c%t si !este
hotare. n interior a0ea o *egiune com!acta si o o!inie !ublica re0oltata= iar de la
Berlin l ameninta necunoscuta hitlerista. Ce a0ea de g%nd cu el ?itler<
/eclaratiile mele de rennoire ale de0otamentului l-au calmat ntr-o anumita
masura= dar l-au con0ins= desi eu la 0remea aceea nu ma g%ndeam la nimic
altce0a dec%t la rasturnarea gu0ernului 9igurtu.
1- I$+!r$ar!a G!$!ra,.,.i A$+o$!"&.
9eneralul Antonescu a -ost internat la +%nastirea Bistrita n ( Iulie 1(4)= du!a
!lecarea mea din gu0ern. Ce s-ar -i nt%m!lat daca ordinul de arestare al
9eneralului s-ar -i dat n tim!ul c%nd eram ministru< 5ara ndoiala ca m-as -i
re0oltat contra acestei dis!ozitii arbitrare. .-as !utea su!orta sa -iu eu n gu0ern
si 9eneralul la nchisoare. As -i !rotestat n toate !artile si daca nu ar -i -ost
eliberat= mi-as -i !rezentat demisia. .oi= care am su-erit lagare si nchisori= nu
!uteam ram%ne indi-erenti c%nd unul din cei mai ilustri generali ai armatei
rom%ne era tratat n modul acesta in-am.
/ar daca as -i !arasit gu0ernul am%nat de aceasta re0olta= nu mai !uteam in0oca
moti0ul !olitic. /emisia mea ar -i a!arut ca un act de solidarizare al meu cu
9eneralul Antonescu= cunoscut a -i un cenzor im!lacabil al ,alatului. 3-ar -i !utut
!resu!une chiar mai mult> ca e2ista o ntelegere ntre mine si 9eneral !entru
rasturnarea Regelui si reactia mea 0ehementa la internarea lui ar -i un semn
nendoielnic ca cons!iratia a -ost deca!itata la tim!. .imic mai logic= du!a
e!isodul cu 9eneralul= ca sa re0izuiasca si situatia miscarii= si n !rimul r%nd
?oria 3ima trebuie !us la !o!reala= du!a ce si-a dez0aluit singur !lanurile
-rustrate.
.e-iind n gu0ern= nu a0eam nici o ras!undere de cele nt%m!late. 3i totusi mi-
am -acut datoria. *a !ro2ima mea nt%lnire cu +oruzo0= i-am aratat ca internarea
9eneralului Antonescu nu aduce nici un -olos Regelui si ca= dim!otri0a= tocmai
!rin tratamentul la care e su!us= i se creaza o aureola si o !o!ularitate mai ales n
r%ndurile armatei. ;.u nteleg sensul acestei masuri si nu 0ad ce !ericol ar
re!rezenta !entru Rege= las%ndu-l n libertate. 9eneralul e un om singur. .u are
!artid. Abia du!a ce l 0eti -ace martir= 0a de0eni un !ericol= caci de lichidat nu
!uteti sa-l lichidati;.
+oruzo0 s-a nchis ntr-o mutenie totala. .-a scos o 0orba n tim!ul !ledoariei
mele. .ici da= nici ba. .-a schitat nici cel !utin un gest !rin care sa-si dez0aluie
g%ndul. 9eneralul a ramas internat toata 0ara anului 1(4) si nu a -ost eliberat
dec%t du!a arbitra7ul de la 'iena.
Cauza nde!artarii 9eneralului Antonescu din Ca!itala trebuie cautata n !rimul
r%nd n scrisoarea !e care i-a trimis-o Regelui= du!a ra!irea Basarabiei si
Buco0inei. C%nd m-am nt%lnit cu el n casa /r. ,o!o0ici= i-am atras atentia
asu!ra tonului as!ru al scrisorii= care !oate a0ea consecinte. .u m-am nselat.
/ar ma ntreb !%na astazi daca n luarea acestei masuri n-a in-luentat si demisia
mea din gu0ern. 3e g%ndea oare Regele la !osibilitatea crearii unui -ront comun
*egiune-9eneralul Antonescu si 0roia sa taie din radacini aceasta alianta= izol%nd
!e omul ca!abil sa antreneze armata ntr-o lo0itura de 3tat<
.u trebuie !ierdut din 0edere si un alt moti0> ura de moarte ce e2ista ntre
9eneralul Antonescu si +oruzo0. 9eneralul Antonescu -usese im!licat ntr-un
!roces de bigamie= la instigatia ,alatului= !e baza unor do0ezi !rocurate de
+oruzo0. ,rocesul s-a terminat cu achitarea 9eneralului. A -ost un !roces care a
-acut mare 0%l0a !e 0remea aceea n Ca!itala. A0ocatul care a !ledat cauza
9eneralului a -ost +ihai Antonescu BIcaD. /in acele 0remuri dateaza str%nsa
!rietenie dintre cei doi Antonescu= -ara sa -i -ost nici o legatura de rudenie ntre
ei. .u este e2clus ca +oruzo0= tem%ndu-se de ascensiunea 9eneralului= sa-i -i
-ortat m%na Regelui !entru a-l interna.
+ihai Antonescu i-a -ost de mare -olos 9eneralului n tim!ul detentiunii lui la
+%nastirea Bistrita. m!uternicit de 9eneral= se ducea des !e la *egatia germana=
unde ducea tratati0e cu 5abricius. A ntocmit memorii= n care e2!unea ideile
9eneralului asu!ra unei colaborari cu ,uterile A2ei. .ici 9eneralul Antonescu si
nici omonimul sau nu sim!atizau cu 9ermania= dar= cu ura -ata de Rege= erau
gata sa se subordoneze Berlinului.
+inistrul 9ermaniei la Bucuresti= 5abricius= a -ost ca!tat de eloc0enta lui +ihai
Antonescu si n ra!oartele ce le trimitea la Berlin mereu semnala !e 9eneral ca
;der beste +ann der .ation;. Ca urmare a acestor re-erinte -a0orabile= gu0ernul
german a dat dezlegare lui 5abricius sa inter0ina !e l%nga Rege= a0ertiz%ndu-l sa
nu !regateasca 9eneralului s-%rsitul !e care l-a a0ut CodreanuG
5abricius nu iubea miscarea si res!ingea o solutie legionara la cond