Sunteți pe pagina 1din 20

ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC

Student: Speriatu Cristina


Seria V,grupa 54









desfasurarea in bune conditii a activitatii celulare
necesita in mod indispensabil mentinerea
constanta a reactiei mediului intern(pH=7,35-
7,45)
Orice variatie catre aciditate sau bazicitate a pH-
ului este contracarata imediat prin intermediul
sistemelor tampon care actioneaza la nivelul
lichidelor ale organismului si ,in mod particular,in
plasma sanguina.
sistemele tampon discutate la capitolul de
sange reprezinta mecanisme temporare si
adesea de eficacitate incompleta in
restaurarea pH-ului extracelular
In urma acestor mecanisme H este redistribuit
in organism sub forma tamponata,insa balanta
sa,cat si continutul ionului respectiv raman
neschimbate pana la interventia rinichiului

In organism exista o permanenta tendinta spre
acidoza(rezultatul proceselor de catabolism
celular,avand drept urmare aparitia acizilor
fosforic,sulfuric,lactic etc.)
Rinichiul compenseaza excesul de acizi
formati,excretandu-i si,in acelasi
timp,recuperand bazele => pH-ul urinei este
acid(pH=6,2-6,5)
Mecanisme prin care rinichiul
efectueaza excretia de acizzi si
canservarea bazelor

Secretia tubulara a ionului de H
Reabsorbtia aproape totala a bicarbonatului
Acidifierea sarurilor fosfatice din sistemul
tampon fosfat disodic-fosfat monosodic
Excretia de amoniac

Secretia tubulara a ionului de H
Reglarea precisa a H este esentiala,deoarece
activitatile tuturor enzimelor din organism
sunt influentate de concentratia acestui ion
Secretia se realizeaza continuu de-a lungul
intregului tub urinifer
Celula tubului colector are capacitate maxima
de expulzie a H impotriva unui puternic
gradient de concentratie
Din cantitatea de ion de H secretat de catre
rinichi,80-85% se elimina la nivelul tubului
contort proximal
Capacitatea tubului distal de a secreta ioni de
H este intermediara intre cea a tubului
proximal si a celui colector
Ionul de H este trecut in lumenul tubului in
schimbul ionului de sodiu,existand o
competitie cu ionul de potasiu

Secretia ionului de H este reglata si de concentratia
bioxidului de carbon din lichidul extracelular
Intre aceste fenomene exista o relatie de directa
proportionalitate
Transferul de H spre lumenul tubular se efectueaza
secundat reabsorbtiei active de de Na.Transferul activ
de Na creeaza un exces de sarcini negative in tup si un
exces de sarcini pozitive in celula tubulara.Acest
dezechilibru electro-chimic este contracarat fie prin
eliminarea de H in tub,fie prin reabsoorbtia de Cl din
lumen in celula

In aceste conditii,prezenta Cl in cantitate scazuta
la nivelul filtratului glomerular va stimula
eliminarea de H,constituind in aceast
situatie,singurul mecanism de reechilibrare a
electroneutralitatii.

Reabsorbtia de bicarbonat la nivelul
rinichiului
In mod normal toata cantitatea de ion bicarbonic
filtrata este reabsorbita
Ioni de H sunt disponibili in celula tubulara,intruct
anhidraza carbonica de la acesti nivel convertest
CO2 si apa in acid carbonic.
Acidul carbonic disociaza in H si bicarbonat
Ionul de H trece din celula tubulara in lumen,se
combina cu ionul bicarbonat din urina tubulara si
formeaza acidul carbonic,

Ractia de formare a acidului carbonic in
lumenul tublular este ctalizata tot de
anhidraza carbonica
Acidul carbonc se desscompuune in apa si
CO2,apa se pierde cu urina,iar CO2 reintra in
celula tubulara print-un proces psiv de
difuziune de-a lungul unui gradient de
concentatie.
In acelasi timp,Na trece din fluidul tubular in
celulele tubulare,unde se combina cu anionii
bicarbonat prezenti aici spre a forma
bicarbonatul de sodiu,care trece spe lichidul
peritubular,si de aici in plasma
Aceasta recuperare de bicarbonat are rol in
conervara a concentratiei sale plasmatice
Sistemul tampon fosfat disodic-fosfat
monosodic
La nivelul tubului distal si al tubilor
colectori,fosfatul disodic si alte substant tampon
filtrate glomerular accepta ionii de H,care sunt
secretati in mod activ in cmpetitie cu K,si ofera in
schimb ioni d sodiu,care sunt reabsorbiti
In urina tubulara,fofatul disodic se disociaza,Na
se deplaseaza in celula,in timp ce H se deplseaza
spre lichidul tubular,unindu-se cu fosfatul
monoosodic,formeza o sasre fosfatica
dihidrogenata,care este excretata
Fosfatul disodic este cel mai important sistem
tampon urinar datorita cantitatii sale crescute in
lichidul tubular,cat si constantei sale de disociere
ce se situeaza in zona optima de actiune la nivelul
pH-ului urinar
Intrucat numai unul din cei doi ioni de Na ai
fosfatului disodic este reabsorbit si inlocuit cu
H,se poate deduce ca pH-ul fosfatului monosodic
se situeaza sub limita fiziologica a pH-ului urinar
la om.
Secretia de amoniac
Unul din mecanismele principale prin care
rinichiul asigura mentinerea echilibrului acido-
bazic al organismului este constituit de
posibilitatea tubilor renali de a sintetiza
amoniacul si de a excreta acizii ca saruri de
amoniu,economisind astfel bazele fixe
Amoniacul este format in celula tubulara,avand
drept sursa principala glutamina,care,prin azotul
sau aminic,dupa cum si cel al
alaninei,glicocolului,acidului glutamic sunt surse
importante de amoniac
Calea formarii de amoniac in celula tubulara consta in
conversiunea glutaminei in glutamat si amoniac
Reactia este catalizata de glutaminaza I
Amoniacul eliberat difuzeaza pasiv din celula prin
membrana acesteia in ambele sensuri,in functie de
gradientul de concentratie
In lichidul tubular acid,amoniacum se undeste cu un ion de
H si se formeaza ion de amoniu,care este secretat sub
forma de clorura de amoniu
Convertirea amoniacului in ion de amoniu la nivelul tubului
urinifer se realizeaza conform echilibrului Henderson
Hasselbach.Ionii de amoniu,fiind nedifuzibili,sunt blocatii in
lichidul tubular si eliminati in mod obligatoriu cu urina
Secretia de amoniac este cu atat mai mare cu
cat lichidul tubular contine mai putini fosfati
sau bicarbonati si cu cat reabsorbtia de Na
este mai intensa,iar puterea de secretie a K
mai limitata

In acidoza,toate cele trei mecanisme reglatoare
sunt exacerbte
Se admite ca gradientul de concentratie al H,pe
care il poate realiza tubul renal intre sangele
capilarelor peritubulare si urina,este de maxim
100/L,astfel incat oh-ul urinar minim devine 4,4-
4,5 fata de 7,35-7,4 al plasmei
In acidoza excretia de bicarbonat scade sau
dispare,aciditatea titrabila a urinei si excretia de
Cl cresc,iar excretia de cationi scade


in alcaloza,urina poate etinge valori de p pana
la 7,8 cu exceptia alcalozei prin depletie
potasica,cand ph-ul urinar poate ramane
scazut
Excretia de bicarbonat si cationi creste,iar cea
de saruri de amoniu scare
Aciditatea titrabila si exxcretia de Cl scad de
asemenea