Sunteți pe pagina 1din 5

Fiziologia respiratiei

Respiratia reprezinta schimbul de gaze dintre atmosfera si celule. Ea presupune


transportul gazelor pe distante lungi (convexie) si pe distante scurte (difuziune). Acest lucru
este indeplinit de 2 aparate: respirator si cardiovascular, care trebuie sa functioneze coordonat
si sa comunice.
Respiratia se imparte in 2 etape:
externa ! ventilatie
schimb gazos alveolocapilar (difuziune)
transport de gaze prin sange
schimb de gaze intre sangele arterial si tesuturi
interna (tisulara) ! utilizarea oxigenului de catre tesuturi in functie de nevoi"cerinte.
Ventilatia are ca scop mentinerea presiunii partiale a gazelor respiratorii (oxigen si dioxid
de carbon) la valori constante si normale in sangele arterial.
Valori normale (in eupnee # respiratie normala):
$2 %&& mm'g
($2 )& mm'g
Variatiile ventilatorii pot fi adaptative sau patologice:
bradipneea este caracterizata de frecventa respiratorie scazuta #* ventilatie cu
amplitudine mai mare, deci mobilizarea unor volume mai mari de aer.
tahipneea este caracterizata de frecventa respiratorie crescuta #* ventilatie cu
amplitudine mai mica+ in mod normal este superficiala, cu volume mici, circulatie alveolara
proasta
hiperventilatia reprezinta ventilatia in exces fata de activitatea metabolica individuala. Ea
determina modificarea presiunilor partiale ale gazelor respiratorii: $2 creste, dar nu foarte mult,
in timp ce presiunea partiala de ($2 scade semnificativ (hipocapnie), ducand la modificari ale
echilibrului acidobazic in sensul alcalozei respiratorii
hipoventilatia (ventilatie , activitatea metabolica individuala): sub necesarul de $2 al
organismului (sub consumul metabolic), modificari ale presiunilor partiale ale gazelor
respiratorii, hipoxemie (scaderea presiunii partiale de $2 in sange) urmata de hipoxie (scaderea
presiunii partiale de $2 in tesuturi). 'ipercapnia se instaleaza mai tarziu, mai incet (solubilitate
mai mare a ($2).
apneea inseamna oprirea respiratiei
apneuzisul inseamna oprirea respiratiei in inspir: frecventa respiratorie scazuta,
amplitudine mare a inspirului, intrerupt de expiruri scurte, miscari expiratorii rare+ tulburari de
coordonare intre centri bulbari si pontini
respiratia -.ssmaul: frecventa si amplitudine crescute+ caracteristica comei
cetoacidotica
respiratia /iot: ampla, frecventa aproximativ normala, constanta+ caracteristica
meningitei meningococice
respiratia (he0ene1to2es: in apneea de somn
Raportul in functie de timp dintre inspir si expir este de 2s"3s. 4recventa medie este de
aproximativ %2 ventilatii"min. 5rezintavariaza in functie de sex, varsta: la copiii mici predomina
respiratia de tip abdominal, la barbati costal inferior si la femei costal superior. Acest fapt are
efect asupra schimburilor gazoase si curatarea sistemului respirator.
Inspirul (act activ, de obicei) reprezinta marirea diametrului cutiei toracice, mai ales cel
longitudinal si cel anteroposterior, cresterea volumului, scaderea presiunii, intrarea aerului in
plamani.
Expirul (act pasiv, de obicei) reprezinta revenirea structurilor toracopulmonare la pozitia
initiala, scaderea volumului, cresterea presiunii, expulzarea aerului din plamani.
6a aceste deplasari ale aerului participa caile respiratorii si pompa toracopulmonara.
Caile respiratorii
(aile respiratorii incep la nivelul nazofaringelui. 1e impart in cai respiratorii mari si cai
respiratorii mici.
Arborele traheo-bronsic:
generatia & este constituita de trahee
1
generatia % este constituita de bronhiile principale, care se divid (initial suprafata de
sectiune a bronhiilor fiice nu este mai mare decat suprafata de sectiune a bronhiei mama #*
curgere turbulenta care permite indepartarea corpilor straini)
diviziunile %%& reprezinta cai respiratori mari (bronhii). Acestea prezinta inel
cartilaginos pe aproape toata circumferinta, care nu permite compresia caii (decat la presiuni
prea mari exercitate din exterior). Acestea prezinta epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat
(epiteliu respirator), celule secretoare de mucus. 7ucusul si cilii capteaza particulele straine si,
prin miscari in sens cranial le indeparteaza. Acest epiteliu poate suferi modificari, pierzandusi
functiile (fumat). 8n alcatuirea bronhiilor intra si structuri parenchimatoase (in afara celui
pulmonar #* nu sunt influentate de volumul de aer din plamani). Rolurile cailor respiratorii
mari sunt: conditionarea aerului (incalzire la temperaturi corespunzatoare si saturare in vapori
de apa+ la 39 de grade, presiunea in vapori de apa # )9mm'g)+ secretie de 8gA (rol in prima
linie de aparare infectioasa).
Caile respiratorii mici sunt reprezentate de bronhiole (generatiile %%%9 ale arborelui).
1uprafata de sectiune totala creste rapid. :ispare treptat inelul cartilaginos, acestea devenind
deformabile. ;esutul cartilaginos este inlocuit de musculatura neteda, ceea ce le confera
functii"proprietati de bronhomotricitate (capacitatea de asi modifica lumenul sub influenta unor
factori fizici, chimici, nervosi, umorali). Epiteliul devine cuboidal, sunt prezente in continuare
celule care secreta mucus. Aceste cai patrund in zona intraparenchimatoasa (in interiorul
tesutului elastic pulmonar). 8si modifica diametrul in functie de cantitatea de aer din plaman
(creste cantitatea de aer in plaman * lumenul creste, rezistenta la flux scade si invers).
Pompa toraco-pulmonara
5ompa toracopulmonara este alcatuita din coaste, coloana toracala, cele 2 foite ale
pleurei, plamanii propriuzisi si diafragmul (deplasarea determina modificare de volum #*
modificari de volume de aer respirat). :iafragmul este principalul muschi respirator (29&cm
2
normal). 1e deplaseaza %.2%.<cm.
7uschii intercostal externi impiedica deformarea .........
7uschii inspiratori accesori: m. dintat mare, 1(7, intercostali interni.
Volume si capacitati pulmonare
Volumul respirator curent (VRC
reprezinta cantitatea de aer care intra si iese din plaman intro respiratie normala
<&&ml aer
valoarea sa depinde de intensitatea activitatii fizice, respectiv de cantitatea de $2
necesara: in efort fizic, =(R creste pe seama =8R (daca nu * hipoventilatie)
Volumul inspirator !e rezerva (VIR
reprezinta cantitatea de aer care intra in plaman intrun inspir maximal care urmeaza
unui expir normal
3&&& ml (teoretic), >&? din (5; (practic)
da masura rezervei functionale a individului pentru adaptare la efort si altitudine
creste cu varsta pe seama cresterii =R
Volumul expirator !e rezerva (VER
reprezinta cantitatea de aer care iese din plaman intrun expir fortat care a urmat unui
expir de repaus
2&? din (5; (%2&&ml)
Volumul rezi!ual (VR
reprezinta cantitatea de aer care ramane in plamana dupa un expir fortat
nu se modifica decat daca se introduce aer in cavitatea pleurala #* se colabeaza
plamanul #* aerul iese
la tineri reprezinta %@? din (5; (%A&&ml)
creste treptat pana la 3@? din (5;, datorita imbatranirii tesutului elastic (cresterea
volumului alveolar si a =R, distrugerea tesutului elastic) #* emfizem de senescenta
1ume de volume #* capacitati
Capacitatea pulmonara totala (CP"
<<&& ! >&&&ml
reprezinta suma tuturor volumelor
Capacitatea vitala (CV
2
reprezinta totalitatea valorilor de aer vehiculate la gura intro respiratie maximala
conditioneaza speranta de viata
=R(B=ERB=8R
Capacitatea inspiratorie (CI
reprezinta cantitatea maxima de aer care paote fi inspirata de la repaus
=R(B=8R
Capacitatea rezi!uala #unctionala (CRF
reprezinta cantitatea de aer care ramane in plaman dupa un expir de repaus
=RB=ER
3@? din (5; (23&&ml)
Aerul rezidual foloseste ca tampon impotriva variatiilor de $2 si ($2 din sangele arterial
(respiratie tisulara * proces continuu) #* asigura presiuni gazoase constante pentru ca ele
regleaza activitatea respiratorie.
7odificarile capacitatilor si volumelor respiratorii, fara modificarea parenchimului nu
determina neaparat patologie respiratorii (pneumotorax, hemotorax, volet costal (fractura pe
aceeasi parte a mai multor coaste), procese abdominale expansive (ascita, sarcina in luna
mare, tumori), cifoscolioza deformanta, poliomielita de nerv frenic, miastenia gravis, alterarea
centrilor respiratori (A=(, accidente, traume, medicamente (anestezice, barbiturice, morfina,
acid acetilsalicilic la copii da hiperventilatie cu alcaloza respiratorie * crize convulsive),
tumori).
=R( este de aproximativ <<&& ml, dar <&& ml nu participa la hematoza. 'ematoza se
realizeaza prin difuziune (distanta mica de strabatut+ in %3h o molecula se deplaseaza %cm).
:ifuziunea are loc la nivelul unitatii respiratorii (de la generatia %A a bronhiolelor si
cuprinde bronhiolele respective, canalele alveolare, alveolele cu sacii alveolari). :easupra exista
spatiul mort anatomic (%<&ml, se suprapune peste cel fiziologic+ nu sunt posibile schimburile
gazoase).
8n functie de ventilatie, creste spatiul mort fiziologic, alveolele primesc mai mult sau mai
putin aer+ a AC parte din aerul rezidual e curatat. =R creste #* creste si (R4 #* :
amestec gazos deficitar
creste distanta de difuziune
scade suprafata de difuziune
8n conditii de sanatate, poate creste spatiul mort anatomic, la respiratie prin tub respiratia
este mai ampla pt aceeasi cantitate * determinarea la spirograf, scufundari, anestezie
generala.
5lamanii si cutia toracica sunt elastice (se modifica forma cand se aplica o forta asupra lor
si revin la forma initiala cand forta inceteaza). 5lamanul are contact cu foita viscerala a pleurei,
iar cutia toracica are contact cu foita partietala a pleurei.
Volumul !e repaus elastic reprezinta volumul pe care il ocupa o structura cand nue
supusa unui stres. 5lamanii separati au un volum de )&&ml (%&? din (=). (utia toracica
separata are un volum de )&&&ml. (R4 # 23&&ml.
la nivelul plamanilor exista forta de recul"retractie elastica catre hil
la niveul cutiei toracica exista forta de recul spre exterior
(ele 2 forte sunt egale si de sens contrar atata timp cat exista valori normale (pana la
3@? din (5;).
5lamanul tractioneaza pe foita viscerala, iar cutia toracica pe foita parietala #* la presiune
subatmosferica * vid pleural (virtual, nu e adevarat, nu e uniform (presiune mai mica la varf
<cm'2$, la miDloc 2cm'2$, la baza &cm'2$).
Presiunea intramurala
5resiunea intramurala este presiunea exercitata deo parte si de alta a unui perete.
5resiunea din interior intinde peretele iar cea din exterior il destinde. Reprezinta diferenta dintre
presiunea in interiorul unui sistem elastic distensibil"comprimabil si cea din exterior a tesutului.
$ricand rezultanta este pozitiva, obtinem presiunea de distensie, diametrul tubului creste si
rezistenta la flux scade. (and rezultanta este negativa, obtinem presiunea de compresie,
diametrul intern scade si rezistenta la flux creste. 8n apnee, indiferent de momentul in care
apare, presiunea este egala cu presiunea atmosferica (nu exista diferenta de fluid #* nu exista
diferenta de presiune).
Alveola este deschisa la varful plamanului (&(<) # B< #* rezultanta pozitiva)
3
Alveola este colabata la baza plamanului (&&#&)
Presiunile transmurale:
- presiunea transpulmonara: diferenta dintre presiunea alveolara si presiunea pleurala
- presiunea tanstoracica: diferenta dintre presiunea pleurala si atmosfera (barometrica)
- presiunea transrespiratorie: diferenta dintre presiunea alveolara si cea barometrica
8negalitatea locala pentru umplere este determinata de constanta de timp a plamanilor
(produsul idintre complianta si rezistenta) #* inegalitatea ventilatiei. 5rimele alveole care
primesc aer sunt cele de la varf, iar cele care se golesc primele sunt cele de la baza. Eona cea
mai bine ventilata este baza datorita inegalitatii regionale (depinde de pozitia alveolei) si
datorita faptului ca la inceputul inspirului este goala (nu are aer rezidual), iar alveolele au
complianta mult mai mare decat la varf.
8negalitatea locala (primul loc cu distensie * subpleural) #* interval de timp necesar
pentru ca o alveola sa ventileze local.
Complianta pulmonara
(omplianta pulmonara ilustreaza capacitatea de distensibilitate a parenchimului,
reprezinta variatia de volum a unei structuri in conditiile unei variatii de presiune.
( # :=":5 cand 5 variaza cu o unitate.
(omplianta:
- statica
- specifica
- dinamica
(omplianta se determina prin metoda spirografica. :5 intrapleurala e determinata prin
punctie pleurala, invaziv, cu riscuri #* se masoara presiunea esofagiana in %"3 medie.
Complianta pulmonara statica
- pleaca de la (R4, subiectul este instruit sa inspire <&&ml aer # =R(, nu toata odata, ci
in etape succesive (cate %&&ml). :upa fiecare etapa se masoara variatia de presiune.
- nu exista paralelism intre :5 si :=
- initial, la := mic #* :5 mari (complianta mica, apoi creste brusc)
- in expir, curba este mai turtita * nu tot lucrul cheltuit in inspir se regaseste in expir
(la inceput, o parte din alveole sunt colabate).
- histerezis (diferenta intre cele 2 curbe) datorita:
o rezistentei mai mare a structurilor vascoelastice
o reculului mai mare al sistemului
o modificarii tensiunii superficiale a alveolelor in cursul respiratiei
- &,2 l"cm'2$ (pt % cm '2$ intra 2&&ml aer in plaman)
- unghiul format cu orizontala se numeste unghiul compliantei
Complianta pulmonara speci#ica reprezinta raportul valorii compliantei la masa de
tesut pulmonar: &,2 l"cm'2$ #* &,% (cate &.&3 pentru fiecare lob) pe dreapta si &,% (cate &.&<
pentru fiecare lob) pe stanga.
Complianta pulmonara !inamica se masoara de la =R pana la (5;. Fraficul are aspect
sinusoidal, zona de miDloc (=R() asemanatoare celei statice. Are valoarea de &,%3 l"cm'2$.
(omplianta la volume mari pulmonare este limitata de distensibilitatea plamanilor si
valorile mici ale compliantei sunt limitate de distensibilitatea cutiei toracice. :eterminarea
compliantei ne aDuta sa facem diferenta intre disfunctiile de tip restrictiv si cele de tip
obstructiv.
$is#unctii !e tip restrictiv % fibroza pulmonara (tesutul elastic devine tesut fibros) #*
complianta scade, scade si panta compliantei+ aceasta panta face diferenta intre disfunctiile
pulmonare si cele abdominale (prezenta unor formatiuni care restrictioneaza coborarea
diafragmei).
$is#unctii !e tip obstructiv ! presupun prezenta unui obstacol in trecerea aerului catre
unitatea respiratorie (astm bronsic, emfizem pulmonar, bronsita). Alveola isi rupe tesutul
elastic, distributia $2 nu mai este uniforma, distanta de parcurs a moleculelor creste, se pierde
contactul cu alveola din vecinatate. (omplianta scade, panta creste (aproape verticala).
"ensiunea super#iciala
;ensiunea superficiala reprezinta forta de coeziune a moleculelor unui lichid la interfata
acestuia cu aerul. :aca aceasta este mai mare, curbura este mai mare. 1e exercita pe cele 2
raze de curbura ale hemisferei.
4
5#2;"r
Raza alveolara (r) variaza, dar presiunea este uniforma. Alveolele mici ar colaba#*
travaliu musculare mare, ventilatie proasta.
5neumocitele secreta surfactant (substanta tensioactiva), ioni dipalmitolfosfatidilcolina,
(a
2B
, apoproteine (A,/,(,:) ! 2 hidro B si 2 hidro
1urfactantul se aseaza cu stratul hidrofil catre structurile ce captusesc alveola si cu cel
hidrofob la interfata cu aerul (scade tensiunea superficiala). :istributia este dependenta de
dimensiunea alveolara (daca raza este mare, densitatea moleculei este mica, astfel incat efectul
de scadere al tensiunii superficiale este redus+ daca raza este mica, densitatea moleculei este
mare, iar efectul de scadere al tensiunii superficiale este important). 1inteza si secretia de
surfactant incepe in luna a 9a 8G si e completa la nounascutul la termen (la prematuri apare
boala membranei hialine"detresa respiratorie a nounascutului+ acestia pot muri in apnee
spontan, in timpul somnului datorita colabarii alveolelor din cauza insuficientei surfactantului).
Rolurile surfactantului:
- stabilizeaza alveolele cu raza mica
- scade travaliul muschilor inspiratori (nu permite colabarea alveolelor)
- la volume pulmonare mai mici, scade reculul elastic al plamanilor
- mentine alveolele uscate (nu permite producerea edemelor)
8n prezenta surfactantului, tensiunea superficiala este de 2A d0ne"cm.
1ecretia este inhibata in terapia cu oxigen hiperbar si la fumatori.
5rincipala componenta care consuma energia muschilor respiratori este rezistenta la fluxul
de aer: RaH # :5(5a& ! 5Aer)"=(debit).
A&? din rezistenta este in caile respiratori mari (in special la nivelul nasului), iar 2&? in
caile respiratorii mici, intraparenchimal (negliDabila pe un sistem normal). 7odificari: variatiile
de volum si presiune din parenchim influenteaza diametrul bronhiolelor.
&ronhomotricitatea
- controlata pe cai nervoase si umorale
- exista terminatii vagale (5s) si receptori pt. Ach
- inervatia simpatica practic nu exista
- pe musculatura neteda bronhiolara exista receptori 2adrenergici
- 5s are efecte bronhoconstrictoare
- adrenalina * bronhodilatator
- substante eliberate local sau din circulatia sistemica: tromboxan A2, prostaglandine
E2, 42, histamina din mastocite, leu2otriene (constrictie)+ catecolamine, prostaciclina (dilatatie)
- fereste de corpi straini
- controleaza si mentine raportul ventilatieperfuzie
VE'( ! volum expirator maximal"secunda
=E71 reprezinta o suma de debite de moment (volumul de aer expirat in prima secunda
de expir fortat maximal care urmeaza unui inspir maximal). 1e pleaca de la (R4 * respiratie
de repaus, apoi inspir maximal pana la (5;, dupa o secunda de apnee expir fortat maximal
pana la =R. :e la inceputul expirului pana la sfarsitul expirului * (= fortata. =aloarea izolata e
importanta in caz de pneumectomie, =E71,A&&, nu mai poate fi operat. 1e calculeaza indicele
de reactie bronsica: 8R/#(=E71"(= fortata)x%&& #* A2A<?. 8n prima secunda de expir fortat
se elimina aproximativ tot aerul care a intrat.
8n disfunctii restrictive: (= scade, =E71 scade, indicele creste.
8n disfunctii obstructive: (= nu se modifica, caile se dilata, rezistenta scade, iar indicele
scade (pana la 9&?).
=E71 se determina in screening la persoane expuse la noxe respiratorii: teste farmaco
dinamice pentru bronhoconstrictie si bronhodilatatie, teste bronhoconstrictorii (astm) ! =E71
de repaus, se administreaza metacolina (bronhoconstrictor), daca =E71 nu scade cu *2&? fata
de initial, atunci nu exista hiperreactivitate bronisca ! teste bronhodilatatorii pentru stabilirea
:.$ de bronhodilatatie: =E71 de repaus * puf de bronhodilatator * vedem cu cat variaza.
=E71 variaza in ritm circadian (dimineata, tonusul vagal este crescut si are loc o ingustare a
calibrului bronsic, iar dupaamiaza se observa bronhodilatatie).
5