July 29, 1995

Acest text este redarea integrala (mai putin pozele si alte desene) a
cartii "FRA!"A#$%R&A, "isterele dez'aluite ale unei gigantice conspiratii
satanice planetare", aparuta la editura "#(am)ala", 1995, su) semnatura pro*+
de ,oga -regorian .i'olaru+ /repturile de copyrig(t ale acestei carti apartin
in intregime acestei edituri+ %ste permisa copierea, multiplicarea sau orice
alta *orma de editare a oricarui pasa0 din aceasta lucrare, sau in c(iar in
intregime+ Acest amendament este 'ala)il atit in Romania cit si in orice alta
tara de pe aceasta planeta c(iar *ara consimtamantul scris sau 'er)al al
autorului+ /aca doriti sa primiti acest test scris in lim)a engleza, 'a rugam
contactati1ne la #2A".A3A ..# 1 4el+ 5678577, orar zilnic 22199+
!artea a aparut de0a pe standurile de carti din .ucuresti si in curand
c(iar din toata tara+
c
&":$R4A4 ;;;
&
&n curind 'a apare si partea a doua din seria de dez'aluiri despre
planurile satanice ala Francmasoneriei mondiale+ Aceasta a doua parte de0a a
aparut pe piata dar su) o *orma restrinsa, pentru un numar restrins de
oameni+ &n curind ea 'a apare intr1un tira0 mai mare cit si su) *orma de
*isier text pe #2A".A3A ..#+
**
4%<4=3 :R$:R&=>&#

:3A=R&3% /$"&AR&& &4R%-&& 3="&, &&4&A4&?A F&<A4A #A #% R%A3&>%>% :AA &
A=3 2999& !%3% 26 /% :R$4$!$A3% #%!R%4%, &4$!"&4% /% !$/=!A4$R&&
FRA!"A#$%R&%& "$/&A3% != $!A>&A "AR%3=& !$-R%# #%!R%4 FRA!"A#$&! /% 3A
.A3%, %3?%4&A, !AR% A A?=4 3$! & A=3 1@97
.
:R%FA4A
:
%ste un *apt psi(ologic cunoscut ca ma0oritatea criminalilor marturisesc
crima inainte de a muri+ :rotocoalele "aestrilor Francmasoni constituie o
asemenea do'ada+ !e sunt aceste protocoale decat o ingrozitoare marturisire a
tuturor su*erintelor si mizeriilor pe care le1au pro'ocat si inca le mai
pro'oaca FRA!"A#$&&+ %le ne o*era totodata c(eia secreta pentru a intelege
tot raul *acut de ei ce )antuie astazi in omenire+ &n "lumina" :rotocoalelor
se patrund mai exact si mai adanc ade'aratele cauze ale *ramantarilor sociale
si politice, generate cu o dia)olica a)ilitate de FRA!"A#$&, de la "area
Re'olutie Franceza incoace+
Astazi, insa, lumea a inceput sa se destepte+ $ puternica su*lare
antimasonica, nu retrograda, nu o)scurantista, nu pornind din moti'e
religioase, ci luminata, nationala, iz'orata din adancul instinctului de
conser'are, se ridica A!=" tot mai impunatoare din #tatele cele mai inarmate
in lupta pentru existenta+ Aceasta miscare creste pe zi ce trece, cucereste pe
indi*erenti si con'erteste pe umanitaristi, care totusi simt ca :atria este
mai aproape decat =manitatea+ 3umea crestina a inceput sa 'ada prime0dia, ii
simte apasarea si incet, dar sigur, se ridica in su*letul *iecarui roman
re'olta contra *rancmasoneriei, mai presus de toate utopiile inselatoare si
cosmopolite, in*atisate de ea cu 'iclenie lumii intregi+
A4%4&%; :rotocoalele sunt un monument de actiune satanica si reprezinta
iz'orul tuturor ticalosiilor umane actuale+
:rotocoalele pun in lumina !A=#A !A=#$R=" a decadentei lumii actuale,
atat la ni'elul indi'idului, cat si la ni'elul statului+
!itirea :rotocoalelor tre)uie sa se *aca temeinic, *ara gra)a, ca si
citirea unui document rarisim, de intelegerea caruia depinde soarta intregii
umanitati+
:entru a intelege *aptele petrecute si decadenta in care traim,
:rotocoalele tre)uie citite de cel putin trei ori, e'entual memorandu1se,
pentru a ne *i mai mereu la indemana+
&n :rotocoale, *rancmasonii 'or)esc si (otarasc in secret si
conspirati'A urmariti1i deci cu atentie, cu *oarte mare atentie+ /upa ce ati
terminat de citit, prezentati aceasta )rosura unica si altora, aceasta *iind o
datorie morala si o cale de aparare a intregii umanitati+
:rotocoalele contin planurile concepute de secole de *rancmasoni, pentru
realizarea 'isului lor de stapanire a intregii planete+ :rotocoalele constau
in 26 de procese1'er)ale inc(eiate de di*eritele sectiuni ale "arelui !ongres
"asonic, care s1a tinut in %l'etia, la .ale (.asel), in 1@97, si *ormeaza
programul masonic de cucerire mondiala, program ela)orat si comunicat unor
anumiti "initiati", pentru a se pastra o urma scrisa a acelor con'or)iri
ultrasecrete+
/espre modalitatea in care au cazut in mainile "pro*anilor" aceste
:rotocoale, exista doua 'ersiuniB prima, ca au *ost copiate de o *emeie, sotie
sau amanta a unui "initiat", *iind apoi comunicate crestinilor pentru ca
acestia sa se puna in garda si sa ia masuri de aparareA a doua, ca au *ost
ridicate dintr1un sei* pe care *rancmasonii il a'eau intr1o casa dintr1un oras
alsacian+
3o0ele masonice au *ost in*iintate pentru a ser'i in lupta pentru
suprematie, lupta care are un pronuntat caracter antireligios si in special
anticrestin+ =n grup ocult de *rancmasoni de grad *oarte inalt (&erar(ia
#uperioara #ecreta) le diri0eaza, inspira, su)'entioneaza si, *ara a0utorul
dat de acest grup, 'ictoria lor nu ar *i posi)ila+
&ntr1o zi, cand, con*orm opiniei lor, popoarele crestine 'or *i
dez)inate de *rancmasoni si in'ra0)ite unul impotri'a celuilalt de presa si
literatura )olna'a 1 la adapostul li)eralismului 1, prin atentate, coruptie si
demoralizare, prin degenerare cauzata de tutun, alcool, droguri etc+, prin
criza economica mondiala, prin lo'ituri de stat in di*erite tari, se 'a a0unge
la un -u'ern "ondial de sorginte masonica+
Raz)oaiele interne si con*lictele mondiale, pe care *rancmasonii stiu sa
le dezlantuie, 'or gra)i 'enirea domniei despotismului masonic, in locul
li)eralismului statelor crestine+ Atunci, in a*ara de "religia" masonica,
toate religiile 'or *i des*iintate+
=n singur stat 'a *i su*icient sa cada in mainile *rancmasonilor, si
apoi toate celelalte 'or cadea unul dupa altul, pentru ca, in *inal, "Regele"
masonilor sa domneasca peste toata planeta ast*el su)0ugata+
/upa cum 'edem in zilele noastre, se merge cu pasi repezi spre
*inalizarea planului masonic, caci aceste "pro*etii", concretizate in cele 26
de :rotocoale in anul 1@97, deci acum aproape 199 de ani, au dus la su)0ugarea
Rusiei de catre *rancmasoni, Rusia de'enind ast*el cartierul general al
acestora+
:ericolul masonic a inceput sa *ie dez'aluit lumii in anul 1992, cand
pro*esorul rus #%R-2%& &3=# a scos o prima editie a :rotocoalelor, editie
care insa a disparut imediat, *iind distrusa de *rancmasoni+ &n 1995 a aparut
o alta editie, din care un singur exemplar *igureaza in catalogul lui .ritis(
"useum din 3ondra+ &n 1997, scriitorul rus !+.=4"&, cu a0utorul *ratelui sau
A4+.=4"&, a scos o noua editie a :rotocoalelor, intitulata "3Cennemi du genre
(umain" ("/usmanul neamului omenesc")+ /upa lucrarea lui #%R-2%& &3=# a
aparut o alta editie in 1911, la manastirea #*+ #ergiu, editie care a *ost
tradusa si de americani+ Alte editii au aparut respecti' in anii 1911, 1912 si
1917, ultima dintre acestea *iind distrusa de poporul rus+ &n 1929 au aparut
la .erlin alte editii+ oi editii au aparut in lim)a *ranceza+ #%R-2%& &3=#,
in introducerea *acuta la editia din 1917, declara ca *oile continind
:rotocoalele erau scrise in lim)a *ranceza si ca i1au *ost remise de catre
A3%<&# &!$3A%?&!& #=#$4&, care le1a dat si lui !+.=4"&+ &n 1991, doctorul
mason 2ertzl, anunta !omitetul "asonic ca anumiti "dezertori", au permis
"paganilor" (crestinilor) sa cunoasca tainele :rotocoalelor, ceea ce con*irma
sustragerea acestor documente din ar(i'ele Francmasoneriei+
:rotocoale sunt in numar de douazeci si patru+ #unt mai mult niste
in'ataturi sau maxime, decat procese1'er)ale+ #e pare ca autorul sau autorii
au urmarit sa prezinte in douazeci si patru de lectii doctrinele
*rancmasonice, tinta pe care o urmaresc din cele mai indepartate timpuri si
amanuntele celui din urma plan de actiune pentru cucerirea puterii mondiale,
atunci cand totul 'a *i pregatit pentru a incepe lupta (otaratoare+
&deile *undamentale ale :rotocoalelor suntB
1+ 11 Francmasonii nu admit alt drept decat cel dat de *ortaA
li)eralismul propagat de ei printre crestini a distrus religia crestina si
autoritatea statului+
2+ 11 Aurul a intrat in mainile Francmasoneriei si, cu a0utorul lui,
aceasta a pus mana pe presa, dominand opinia pu)lica ce comanda gu'ernele in
statele democrate+
&n "area .ritanie, pu)licatii ca 4&"%# sau "$R&- :$#4 au consacrat
lungi articole re*eritoare la aceste :rotocoale+ /e asemenea, in -ermania,
Franta, #+=+A+, Austria etc+, :rotocoalele au *ost date pu)licitatii,
populatia de'enind ast*el constienta de prime0dia reprezentata de
Francmasonerie+
:oporul roman tre)uie sa de'ina, de asemenea, constient de pericolul
existent si, trecand peste orice am)itii si neintelegeri marunte, sa se
uneasca si sa se opuna o*ensi'ei masonice si ro)irii neamului nostru+ =nirea
tuturor romanilor este, asadar, singura sal'are+
:rezenta )rosura contine pasa0ele cele mai importante din cele 26 de
:rotocoale, *ara nici o interpretare sau comentariu, asa cum se gasesc ele in
lucrarea originala+
$.#%R?A4&& :% "AR-&%A :R$4$!$A3%3$R
/in cele expuse in :rotocoale se poate constata ca acestea *ormeaza un
'ast plan masonic de cucerire si ingenunc(iere a lumii crestine, conceput in
cele mai mici amanunte+
#ocietatea si su*letul indi'idului au *ost analizate intr1un mod cu
ade'arat stiinti*ic, toate punctele 'ulnera)ile *iind identi*icate pentru ca
masonii sa ai)a unde sa lo'easca+ :regatiti in spiritul satanicei lor
doctrine, ei au pornit atacul, dar nu intr1o tara sau doua, ci pe intreg
glo)ul pamantesc, )azandu1se, deci, pe lipsa de pregatire a crestinilor+
"inciuna, santa0ul, per*idia, coruptia, tradarea, lingusirea, crima si
necinstea, in toate *ormele lor, sunt armele cu care lupta Francmasoneria+
4%<4=3 :R:R&=>&# A3 !%3$R 26 /% :R$4$!$A3%
A3% "AR&3$R "A% 4R& FRA!"A#$&
:R&"=3 :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
/reptul, in 'iziunea *rancmasonilor, consta in *orta+ 3i)ertatea este o idee
(imerica+ 3i)eralismul si anar(ia+ !redinta+ Autonomia+ /espotismul exercitat
prin intermediul capitalului+ /usmanul intern+ "ultimea tre)uie sa *ie
pacalita+ Anar(ia si e*ectele ei+ :olitica si morala nu tre)uie sa ai)a nimic
comun+ /reptul tre)uie sa *ie al celui mai tare+ :uterea ascunsa *rancmasonica
tre)uie sa *ie de nein'ins+ #copul *rancmasonic 0usti*ica intotdeauna
mi0loacele+ "ultimea este oar)a si de aceea poate sa *ie atat de usor
manipulata de *rancmasoni+ Al*a)etul politic secret+ /iscordiile partidelor+
Forma de gu'ern care conduce cel mai )ine la scopul principal urmarit de
*rancmasoni este autocratia+ 3ic(iorurile tari si )auturile alcoolice in
exces, care *ac sa sla)easca constiinta crestinilor+ !lasicismul+ /es*raul
generalizat+ :rincipiul si regulile principale ale gu'ernului superstatal
*rancmasonic+ 4eroarea necesara+ 3i)ertate, %galitate, Fraternitate sau marea
minciuna+ :rincipiul gu'ernului dinastic+ :ri'ilegiile aristocratiei crestine
tre)uie sa *ie cat mai repede nimicite+ oua aristocratie care tre)uie sa
apara+ =n calcul psi(ologic *olosit de *rancmasoni+ A)stractia utopica a
li)ertatii+ Amo'i)ilitatea (re'ocarea) reprezentantilor poporului+
l
#a lasam la o parte 'or)ele goale si sa cercetam *iecare idee in sine,
sa luminam situatia prin comparatii si deductii+
%u 'a 'oi arata, deci, sistemul nostru, atat din punctul nostru de
'edere, cat si din acela al crestinilor+
4re)uie cunoscut ca oamenii care au instincte si porniri rele, sunt mult
mai numerosi decat cei care au porniri )une+ /e aceea, cele mai )une rezultate
se ating gu'ernand pe oameni prin 'iolenta si teroare, nu prin discutii
academice+ Fiecare om este insetat de putere, *iecare ar 'oi sa se *aca
dictator, daca ar putea+ &n acelasi timp, sunt *oarte multi cei care ar *i
oricand gata sa 0ert*easca )unurile celorlalti, pentru a1si atinge propriul
lor )ine+
!e lucru a tinut si tine in *rau *iarele sal)atice care se numesc
oameniD !e i1a calauzit pana acumD 3a inceput ei s1au supus puterii oar)e a
pumnului, mai tarziu legii, care nu este decat aceeasi putere, dar mascata+ /e
aceea a0ungem la concluzia ca dreptul e in *orta, dreptatea este de partea
puterii+
3i)ertatea este o idee, un gand, un *apt+ 4re)uie stiut cum sa se
*luture aceasta idee, cand este ne'oie sa *ie atras poporul in cursa 'icleana
a unei idei, in 0urul unui anumit partid, mai ales daca acest partid are de
gand sa il zdro)easca pe cel a*lat la putere+ :ro)lema aceasta de'ine usoara
daca ad'ersarul isi gaseste puterea in ideea de li)ertate, in ceea ce se
numeste li)eralism, si mai ales daca isi 0er*este ce'a din putere pentru
aceasta idee+ &ata in ce 'a constata atunci trium*ul teoriei instituite de
noiB *ranele sla)ite ale puterii sunt luate in mana de catre altii, deoarece
*orta oar)a a maselor nu poate ramane nici o singura zi *ara sa *ie strunita
si pentru ca noua putere nu *ace decat sa ia locul celei 'ec(i, de0a sla)ite
prin ideea de li)eralism+
&n zilele noastre, puterea aurului a inlocuit puterea gu'ernelor
li)erale+ A *ost o 'reme cand domnea credinta+ &deea de li)ertate este acum
irealiza)ila, deoarece nimeni nu stie sa se *oloseasca de ea intr1o masura
dreapta+ %ste su*icient sa *ie lasat poporul sa gu'erneze cat'a timp singur,
pentru ca aceasta autonomie sa se trans*orme de indata in destra)alare+ &ar in
clipa aceea se nasc dez)inari care se trans*orma *oarte repede in lupte
sociale, in care #tatele se mistuie si unde marimea lor se pre*ace in cenusa+
Fie ca #tatul se isto'este de propriile lui *ramantari, *ie ca certurile
sale launtrice il aduc in stare de a *i la )unul plac al dusmanilor din a*ara,
din acel moment el poate *i socotit ca pierdut si *ara de scapare+ %l intra
ast*el in stapanirea noastra+ :uterea capitalului, care acum este in intregime
in mainile noastre, ii apare atunci acestui #tat ca o luntre de scapare, de
care este silit sa se agate pentru a nu se ineca+
:e aceia pe care su*letul lor simtitor i1ar *ace sa considere netre)nice
aceste ganduri, i1as intre)aB daca un #tat are doi dusmani si daca ii este
ingaduit sa *oloseasca impotri'a unuia dintre ei, dusmanul din a*ara, toate
mi0loacele de lupta, ca de pildaB de a nu1i aduce la cunostinta planurile de
atac si de aparare, de a1l surprinde noaptea, sau cu puteri mai mari, *ara ca
toate acestea sa *ie pri'ite ca imoraleA de ce, aceleasi masuri intre)uintate
de noi impotri'a unui dusman si mai rau, care urmaresc sa darame ordinea
sociala si proprietatea, ar *i pri'ite ca neingaduite si imoraleD
$ minte )ine cumpanita poate oare nada0dui sa ai)a sansa sa carmuiasca
cu *olos popoarele prin indemnuri cuminti sau prin con'ingere atunci cand
calea e desc(isa contrazicerii, *ie c(iar nesocotita si *ara insemnatate, dar
totusi ademenitoare pentru poporul care intelege totul numai usurel, la
supra*ataD $amenii, *ie ca *ac parte din patura de 0os, *ie ca nu, sunt
carmuiti de micile lor patimi, de o)iceiurile, de traditiile si de teoriile
lor sentimentale+ #unt ro)i inconstienti ai impartirii in partide care se
impotri'esc intelegerii celei mai cuminti+ $rice (otarare a multimii atarna de
o ma0oritate intamplatoare si este mai mereu super*iciala+ Fara a cunoaste
tainele politice, multimea ia (otarari *ara rostA si atunci un *el de anar(ie
sapa pe dedesu)t gu'ernul+
:olitica nu are nici o legatura cu morala+ -u'ernul, care se lasa condus
de morala, nu este politic si, prin urmare, puterea lui este su)reda+ Acela
care 'rea sa domneasca tre)uie sa se *oloseasca de 'iclenie si *atarnicie+
"arile insusiri ale poporului 1 sinceritatea si cinstea 1 sunt de*ecte pentru
politica, pentru ca ele do)oara regi si tronuri mai usor decat dusmanul cel
mai puternic+ Aceste insusiri tre)uie sa le lasam regatelor crestineA noi nu
tre)uie in nici un caz sa le luam drept calauza+
#copul nostru este sa a'em in mana puterea+ !u'antul /R%:4 este o idee
a)stracta pe care nimic nu o indreptateste+ Acest cu'ant nu inseamna decat
atatB "/a1mi ceea ce 'reau, pentru a putea do'edi ca sunt mai tare decat
tine"+ =nde incepe si unde se s*arseste dreptulD
&ntr1un #tat unde puterea este rau organizata, unde legile de gu'ernare
au de'enit impersonale si usor de ocolit, in urma drepturilor nenumarate
intemeiate de li)eralism, eu socotesc ca este un nou drept al meu sa ma arunc,
pe )aza legii celui mai tare, asupra tuturor ordinelor si asupra tuturor
regulilor sta)ilite, si sa le rastornA sa pun mana pe legi, sa cladesc toate
institutiile si sa ma *ac stapanul celor care mi1au predat mie drepturile pe
care le daduse *orta lor si de care s1au lepadat de )una 'oie, din li)eralism+
/in pricina sla)iciunii de astazi a tuturor puterilor, stapanirea
noastra 'a *i mai trainica decat oricare alta, pentru ca ea nu 'a putea *i
in*ranta+ :entru aceasta este insa necesar ca ea sa se *i inradacinat atat de
)ine, incat nici un siretlic sa nu o mai poata darama+
/in raul trecator pe care suntem siliti sa1l *acem acum, se 'a naste
ulterior )inele unui gu'ern neclintit care 'a resta)ili mersul regulat al
mecanismului existentei nationale, tul)urat de li)eralism+ Rezultatul
indreptateste mi0loacele+ #a ne orientam cu luare aminte in planurile noastre,
mai putin asupra celor )une si morale si cel mai mult asupra celor
tre)uincioase si *olositoare+
A'em inaintea noastra un plan, in care este trasa in mod strategic linia
de care nu ne putem indeparta, *ara a prime0dui opera mai multor 'eacuri+
:entru a gasi mi0loacele care duc la acest scop, tre)uie sa tinem seama
de lasitatea, de nemernicia, nestatornicia multimii, de neputinta ei de a
intelege si cumpani posi)ilitatile si impre0urarile propriei sale 'ieti si ale
)unastarii sale+ 4re)uie sa intelegem ca puterea multimii este oar)a,
nesa)uita, cel mai adesea ea nu gandeste, ci se ia dupa orice z'on+ =n or) nu
poate calauzi un alt or) *ara ca sa1l duca la prapastie+ 4ot ast*el, mem)rii
multimii, iesiti din popor 1 oricat le1ar *i mintea de geniala 1, nu pot
pretinde sa conduca poporul *ara a1l pierde in intregime, din pricina ca ei nu
inteleg nimic din politica+
umai un indi'id pregatit inca din copilarie pentru autocratie poate
recunoaste graiul politicii si realitatea ei+ =n popor lasat pe seama lui
proprie, adica pe seama celor ridicati din sanul sau, se ruineaza prin
certurile partidelor atatate de setea de putere, si prin dezordinile care se
nasc de aici+ %ste oare cu putinta ca poporul sa 0udece linistit, *ara
dusmanii launtrice si sa conduca a*acerile tarii, care nu pot *i amestecate cu
interesele personaleD #e pot ei apara impotri'a dusmanilor din a*araD u, e cu
neputinta; =n plan impartit in atatea capete cate are multimea isi pierde
unitatea, de'ine de neanteles si *ara putinta de a *i in*aptuit+
umai un autocrat (un singur stapan atotputernic) poate alcatui planuri
mari si limpezi, poate aseza la locul sau *iecare lucru, in mecanismul masinii
gu'ernamentale+ #a recunoastem, deci, ca un gu'ern *olositor tarii si in stare
sa1si atinga scopul propus, tre)uie sa *ie condus de un singur indi'id
responsa)il+ &n anar(ia a)soluta, ci'ilizatia nu poate exista+ %a nu este
opera poporului ci a conducatorului ei, oricare ar *i el+ "ultimea este un
)ar)ar ce isi arata )ar)aria la orice prile0+ &ndata ce poporul apuca in maini
li)ertatea, ea se trans*orma *oarte repede in anar(ie, care e treapta cea mai
deplina a )ar)ariei+
&nc(ipuiti1'a do)itoacele acelea umane im)i)ate de alcool, naucite de
'in, carora li se 'a da dreptul de a )ea *ara masura, in acelasi timp in care
li se 'a da li)ertatea+ oi nu putem ingadui ca ai nostri sa decada pana la o
asemenea treapta+ :opoarele crestine sunt indo)itocite de )autura+ 4ineretea
le este irosita si in0osita de studiile clasice complet inutile si de
des*ranarea precoce la care i1au impus agentii nostriB pro*esorii, oamenii de
ser'iciu, gu'ernantele din casele )ogate, apoi insasi negustorii nostri si
c(iar *emeile noastre din localurile de petrecere ale crestinilor+ &n randul
acestora din urma eu numar si pe asa zisele "*emei din lumea )una", care la
randul lor imita de )una 'oie, ca niste maimute, luxul si des*ranarea celor
dintai+
!u'antul nostru de ordine esteB putere cu orice pret si *atarnicie+
#ingura puterea poate in'inge in politica, mai ales cand este ascunsa in
talentele tre)uincioase oamenilor de #tat+ ?iolenta tre)uie sa *ie un
principiu, 'iclenia si *atarnicia o regula pentru gu'ernele care nu 'or sa1si
predea coroana in mainile agentilor unei noi puteri+ Acest rau este singurul
mi0loc de a a0unge la scopul pe care il urmarim noi+ /e aceea, noi nu tre)uie
sa ne oprim in *ata mituirii, inselatoriei, tradarii, ori de cate ori ele ne
pot ser'i atingerii scopului nostru+ &n politica tre)uie sa te pricepi sa iei
proprietatea altuia *ara a so'ai, mai ales daca poti o)tine prin acest mi0loc
supunerea si puterea+
#tatul nostru, in aceasta cucerire pasnica, are dreptul sa inlocuiasca
groza'iile raz)oiului prin condamnari la moarte mai putin 'azute si mai
*olositoare, necesare adeseori pentru a intretine teroarea aceasta care *ace
popoarele sa asculte or)este+ $ neinduplecare constanta, dar strasnica este
cel mai mare sustinator al puterii unui #tatA prin urmare, nu este numai in
*olosul nostru, este c(iar de datoria noastra sa ne tinem de acest program al
'iolentei si *atarniciei+ $ asemenea doctrina )azata pe calcul este tot atat
de *olositoare ca si mi0loacele pe care le intre)uinteaza+ u numai prin
aceste mi0loace, dar si prin aceasta doctrina a neinduplecarii, 'om in'inge si
'om ro)i -u'ernului nostru #uprem toate celelalte gu'erne+ ?a *i indea0uns sa
se stie ca suntem neinduplecati, pentru ca orice nesupunere sa inceteze+
oi, inca din 'ec(ime, am aruncat poporului cu'inteleB 3&.%R4A4%,
%-A3&4A4%, FRA4%R&4A4%, cu'inte repetate de atatea ori de catre papagalii
inconstienti care, atrasi din toate partile de aceasta momeala, nu s1au
*olosit de ea decat pentru a nimici prosperitatea lumii si ade'arata li)ertate
indi'iduala, altadata atat de )ine asigurata prin constrangerea multimii+
$amenii care s1au crezut inteligenti, n1au stiut sa descurce intelesul ascuns
al acestor cu'inte si n1au 'azut deloc ca ele se contraziceau, ei nu au 'azut
ca in realitate nu exista egalitate in natura si ca nu poate sa existe
li)ertate, ca natura insasi a creat inegalitatea mintilor, a caracterelor si a
inteligentelor, atat de mult supuse legilor ei+ Acesti oameni nu au inteles ca
multimea este o putere oar)a si ca par'enitii pe care si1i alege pentru a o
gu'erna, nu sunt mai putini or)i in politica decat ea insasi+ 1au inteles ca
initiatul, cel introdus in tainele politicii, *ie el c(iar un prost, poate
gu'erna, in 'reme ce multimea neinitiatilor, *ie c(iar plini de geniu, nu
inteleg nimic din politica+ 4oate aceste ganduri nu le1au 'enit deloc in minte
crestinilor+ 4otusi, pe aceasta se intemeia principiul gu'ernamantului
drastic+ 4atal, /omnitorul, transmitea *iului sau secretele politicii,
necunoscute, in a*ara de mem)rii *amiliei domnitoare, pentru ca nimeni sa nu
le poata trada+ "ai tarziu, o)iceiul transmiterii ade'aratelor principii ale
politicii, s1a pierdut+ &z)anda operei noastre s1a marit mult prin aceasta+
4otusi, in lumea intreaga, cu'intele 3&.%R4A4%, %-A3&4A4%, FRA4%R&4A4%
au adus in randurile noastre, prin mi0locirea agentilor nostri or)i, legiuni
intregi de crestini care ne purtau cu insu*letire steagurile+ Aceste cu'inte
erau pentru ei niste 'iermi care rodeau prosperitatea tuturora, distrugand
peste tot pacea, solidaritatea, stapanind pe dedesu)t toate institutiile
#tatului+ ?eti 'edea din cele ce urmeaza sa 'a comunicam, ca aceasta ne1a
*olosit cel mai mult noua+ Acest aspect ne1a dat, printre altele, putinta de a
o)tine c(eia cea mai importanta sau, mai )ine zis, de a des*iinta pri'ilegiile
pe care era intemeiata aristocratia crestinilor si singurul mi0loc de aparare
ce1l a'eau impotri'a noastra popoarele si natiunile+ :e ruinele 0alnice ale
aristocratiei naturale si ereditare noi ne1am ridicat aristocratia noastra, a
inteligentei si a )anului+ Am luat drept )aza a acestei noi aristocratii
)ogatia, care depinde de noi, si stiinta, care este indrumata de maestrii
nostri+
&z)anda noastra a mai *ost mult usurata si prin *aptul ca, in legaturile
noastre cu oamenii de care a'eam ne'oie, am stiut intotdeauna sa atingem si sa
in*luentam corzile cele mai sensi)ile ale su*letului oamenilorB mesc(inaria,
lacomia, neindestularea, lipsurile materiale, *iecare dintre aceste sla)iciuni
omenesti, luate in parte, *iind in stare sa ina)use gradat neatarnarea
gandului, punand 'ointa oamenilor in slu0)a celor care ast*el le cumpara
su*letul+
&deea a)stracta a li)ertatii ne1a dat putinta de a *ace multimea sa
inteleaga ca un gu'ern nu este altce'a decat un loctiitor al proprietarului
tarii, adica al poporului, si ca poate *i sc(im)at asa cum se sc(im)a manusile
in'ec(ite+
Amo'i)ilitatea (*aptul de a *i re'ocat) reprezentantilor poporului ii
pune totdeauna la dispozitia noastraA ei depind de alegerea noastra+
p
A3 &&13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
4oate raz)oaiele economice sunt de *apt temelia suprematiei *rancmasonice+
Administratia 'izi)ila si "!onsilierii *rancmasonici secreti care actioneaza
din um)ra"+ #uccesul *oarte mare al tuturor doctrinelor distrugatoare+
Asimilarea anumitor principii *rancmasonice in politica+ Rolul de manipulator
e*icient al maselor care re'ine presei+ :retul socotit al aurului si 'aloarea
'ictimelor omenesti+
'
%ste in interesul nostru ca raz)oaiele sa nu urmareasca, daca se poate,
castiguri teritoriale+ Raz)oiul *iind ast*el mutat pe terenul economic,
natiunile 'or simti puterea stapanirii noastre si situatia 'a pune pe cei doi
'ra0masi la dispozitia agentilor nostri internationali, care au mii de oc(i pe
care nici o granita nu1i poate opri+ Atunci drepturile noastre internationale
'or co'arsi drepturile nationale, in ade'aratul inteles al cu'antului, si ele
'or gu'erna popoarele la *el cum reglementeaza dreptul ci'il al #tatelor
legaturile dintre supusii lor+
Administratorii, alesi cu gri0a din popor de catre noi dintre crestinii
inconstienti cei mai slugarnici, nu 'or *i niciodata oameni competenti pentru
administratia tarii+ &n acest c(ip ei 'or de'eni niste papusi trase de ata de
catre inteligentii si genialii nostri s*etnici, de catre specialistii nostri,
crescuti si pregatiti inca din copilarie in 'ederea administrarii a*acerilor
lumii intregi+ ?oi stiti ca specialistii nostri si1au castigat cunostintele
necesare administrarii si punerii in practica a planurilor noastre politice,
din experienta istoriei, din studiul tuturor e'enimentelor importante+
!restinii nu se orienteaza dupa practica o)ser'atiilor impartiale culese
din istorie, ci dupa o rutina teoretica, incapa)ila de a a0unge la 'reun
rezultat real+ /e aceea niciodata noi nu ne 'om orienta dupa eiA sa1i lasam
sa1si mai petreaca inca ce'a timp ca sa se mai (raneasca cu noi nade0di si noi
petreceri, sau cu amintirea placerilor trecute+ #a1i lasam sa creada in
insemnatatea pe care le1am inspirat1o, relati' la legile stiintei, la teorii+
4ocmai de aceea propagam in continuu, prin presa noastra, increderea lor oar)a
in aceste legi+ !lasa inteligenta a crestinilor 'a *i mandra de cunostintele
sale si, *ara a le examina in mod logic, ea 'a pune in aplicare toate
in'ataturile stintei nascocite de catre agentii nostri pentru a le calauzi
mintile in directia care ne este tre)uincioasa noua+
#a nu credeti nici o clipa ca aceste a*irmatii sunt *ara o )aza
serioasaB ganditi1'a la succesul pe care l1am stiut *auri cu /arEinismul,
"arxismul, ietzsc(eismul+ &nsa numai noua in*luenta cu ade'arat rea a acestor
tendinte tre)uie sa ne *ie cunoscuta+
4re)uie permanent sa tinem cont de ideile, caracterele, tendintele
moderne ale popoarelor, pentru a nu *ace greseli in politica si in
administrarea a*acerilor+ #istemul nostru, ale carui parti pot *i alcatuite in
mod deose)it dupa popoarele pe care le intalnim in drumul nostru, nu poate
reusi daca realizarea sa practica nu este )azata pe con*runtarea rezultatelor
trecutului cu prezentul+
#tatele de astazi au o mare putere ce poate *i in*luentata *oarte multB
:R%#A+ Rolul presei este de a arata nemultumirile asa1zise intolera)ile, de a
aduce la cunostinta plangerile poporului, de a crea nemultumiti si de a le
pune la dispozitie un glas+
:resa intruc(ipeaza in aparenta li)ertatea cu'antului+ /ar #tatele nu au
stiut sa *oloseasca aceasta putere si acum ea a cazut aproape in intregime in
mainile noastre+ :rin ea noi am o)tinut o mare trecere, cu toate ca am stat in
um)ra, multumita ei am strans in mainile noastre A=R=3, in ciuda 'alurilor de
sange si de lacrimi in mi0locul carora am *ost siliti sa ni1l agonisim+ /ar
toate acestea le1am rascumparat, pana la urma, 0ert*ind pe multi dintre ai
nostri+ Fiecare 'ictima din randurile noastre, 'aloreaza cat mii de crestini
inaintea lui /umnezeu+
i
A3 &&&13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
arpele *rancmasonic sim)olic si semni*icatia lui secreta+
esta)ilitatea urmarita a )alantei constitutionale+ 4eroarea necesara care se
inoculeaza in palate+ :uterea *rancmasonica si am)itia+ "asinile ridicole de
'or)it, parlamentare si pam*letele+ A)uzurile curente ale puterii+ #cla'ia
economica+ "Ade'arul poporului"+ Acaparatorii si aristocratia+ Armata secreta
a *rancmasonilor+ Accelerarea prin toate mi0loacele a degenerarii crestinilor+
Foamea generalizata si dreptul de neclintit al capitalului+ ?enirea si
incoronarea "stapanului planetar uni'ersal"+ #copul *undamental secret al
programelor 'iitoarelor scoli populare ale *rancmasonilor+ #ecretul stiintei
ordinii sociale+ !riza economica generala pro'ocata de *rancmasonerie+
#iguranta celor care care sunt de ai "ostri"+ /espotismul presta)ilit al
*rancmasonilor si domnia necesara a ratiunii+ :ierderea unui calauzitor+
Francmasoneria si cum a pro'ocat c(iar ea in realitate ""area" Re'olutie
Franceza+ Regele despot este o pre*igurare a "#4A:A=3=& :3A%4AR =&?%R#A3"+
!auzele de )aza ale in'ulnera)ilitatii *rancmasoneriei mondiale+ 3i)ertatea
este o (imera+
e
?a pot anunta ca suntem de0a aproape de telul *inal+ &nca putin timp si
cercul se 'a inc(ide+ !and cercul 'a *i inc(is, toate #tatele %uropei 'or *i
cuprinse in el ca in niste catuse puternice+
.alanta constitutionala 'a *i in curand rasturnata, deoarece noi am
*alsi*icat1o in asa *el ca sa se aplece cand intr1o parte, cand intr1alta,
pana ce, in s*arsit, se 'a pra)usi+ !restinii credeau ca au *aurit1o destul de
puternica si asteptau intotdeauna ca cele doua talere sa *ie in ec(ili)ru+
Acum persoanele domnitoare sunt puse la zidul in*amiei de catre reprezentantii
lor, care *ac neg(io)ii si se lasa tarati de catre puterea lor, *ara control
si *ara responsa)ilitate+ Acesti reprezentanti isi datoreaza puterea terorilor
prin care sunt stapanite :alatele+ :ersoanele domnitoare, nemaia'and deloc
legatura cu poporul lor, nu se mai inteleg cu el si nu se pot apara impotri'a
persoanelor lacome dupa putere+ :uterea clar'azatoare a persoanelor domnitoare
si puterea oar)a a poporului *iind acum despartite de catre noi, si1a pierdut
toata insemnatateaA separate, sunt in prezent tot atat de neputincioase precum
or)ul *ara toiag+
:entru a indemna pe am)itiosi sa a)uzeze de putere, noi am pus *ata in
*ata toate *ortele, dez'oltand si ampli*icand toate inclinatiile lor li)erale
catre independenta+ &n acest scop am incura0at orice actiune rea, am inarmat
toate partidele, am *acut din putere tinta tuturor am)itiilor+ Am trans*ormat
in arene de lupta #tatele unde se dez'olta si se mani*esta ast*el de
tul)urari+ &nca putina 'reme si dezordinea, impreuna cu *alimentul, 'or apare
peste tot+
eo)ositii lim)uti au trans*ormat sedintele :arlamentelor si adunarilor
administrati'e in sterile lupte oratorice+ >iaristii indrazneti, pam*letari
*ara rusine, ataca zilnic personalul administrati'+ A)uzurile puterii 'or
pregati pra)usirea in *inal a tuturor institutiilor si atunci totul 'a *i
rasturnat su) lo'iturile multimii inne)unite+
:opoarele sunt inlantuite prin munca grea, cu mai multa e*icienta si
tarie decat au *ost inlantuite de scla'ie si ro)ie+ /in scla'ia antica ori din
ro)ia %'ului "ediu se mai putea scapa uneori, intr1un *el sau altul+ #cla'ii
puteau *i rascumparati, dar astazi noi urmarim ca ma0oritatea oamenilor sa nu
poata scapa de mizerie+ /repturile pe care noi le1am inscris in constitutii
sunt (imerice inc(ipuiri pentru multime deoarece ele sunt neade'arate+ 4oate
aceste asa1zise "drepturi ale poporului" nu pot exista decat in inc(ipuire,
*iindca in realitate ele nu pot *i in*aptuite niciodata+ :entru muncitorul
proletar, inco'oiat si epuizat de munca lui grea, zdro)it de o cruda soarta,
ce pret are dreptul dat 'or)aretilor de a *lecari, dreptul dat ziaristilor de
a scrie tot soiul de nerozii alaturi de lucruri serioase, din moment ce
proletariatul nu trage alt *olos din constitutie decat nenorocitele *aramituri
pe care i le aruncam de la masa noastra im)elsugata, in sc(im)ul unui 'ot
*a'ora)il planurilor complicilor si agentilor nostriD /repturile repu)licane
sunt o amagire pentru )ietul omB ne'oia unei munci aproape zilnice nu1i
ingaduie sa se *oloseasca de eleA in sc(im), aceste drepturi ii iau si
garantia unui castig statornic si sigur, punandu1l la )unul plac al gre'elor
patronilor sau camarazilor+
#u) conducerea noastra, poporul a distrus aristocratia (no)ilimea),
care1i era ocrotitoarea si mama (ranitoare naturala, de a carei in*lorire
depindea si )unastarea poporului+ Acum cand aristocratia este distrusa,
poporul a cazut su) stapanirea (raparetilor, a speculantilor im)ogatiti, care
il apasa intr1un c(ip nemilos+
oi 'om aparea mai tarziu muncitorului ca niste eli)eratori de acest
0ug, cand ii 'om propune sa intre in randurile acestei armate de socialisti,
de anar(isti de comunisti pe care, su) pretext de solidaritate, o sustinem
totdeauna in*runtand printre ei mem)rii *rancmasoneriei noastre sociale+
Aristocratia, care se )ucura de dreptul asupra muncii lucratorilor, a'ea
interes ca muncitorii sa *ie satui, sanatosi si puternici+ &nteresul nostru
este, dimpotri'a, ca toti crestinii sa degenereze cat mai repede+ :uterea
noastra iz'oraste din lipsuri, din *oame cronica, din sla)iciunea
muncitorului, deoarece toate acestea il supun 'ointei noastre si il *ac sa1si
piarda si puterea si (otararea de a se impotri'i acestei 'ointe+ Foamea da
capitalului mai multe drepturi asupra muncitorului decat capatase aristocratia
de la puterea regilor si a legilor+ :rin mizerie si prin ura pe care o produce
ea, noi indrumam multimile, ne *olosim de mainile lor pentru a zdro)i pe cei
ce se impotri'esc planurilor noastre+
Atunci cand 'a 'eni 'remea ca regele nostru uni'ersal, al intregii
planete, sa *ie incoronat, toate aceste maini 'or matura din calea noastra tot
ceea ce ar putea *i o piedica+
!restinii aproape ca au pierdut o)isnuinta de a gandi *ara a0utorul
s*aturilor noastre stiinti*ice+ &ata de ce ei nu 'ad tre)uinta gra)nica de a
*ace ceea ce 'om *ace noi atunci cand ne 'a *i sosit domnia si anume de a
propa'adui in scolile primare singura stiinta ade'arata, care e cea dintai
dintre toate stiintele ordinii sociale, ale 'ietii omenesti si ale existentei
sociale, stiinta care arata di'iziunea muncii si impartirea oamenilor in clase
si conditii deose)ite+
4re)uie ca *iecare sa stie ca niciodata nu poate exista egalitate in
urma deose)itelor *eluri de munca la care sunt supusi oamenii, ca nu pot *i
toti deopotri'a raspunzatori inaintea legiiA ca, de pilda, raspunderea nu e
aceeasi pentru acela care nu aduce atingere decat cinstei lui proprii+
Ade'arata stiinta a ordinii sociale, in taina careia noi nu lasam sa patrunda
crestinii, ar arata tuturor ca locul si munca *iecaruia tre)uie sa *ie
di*erita, pentru a nu *i un iz'or de incurcaturi in urma lipsei de potri'ire
dintre educatie si munca+ &n'atand aceasta stiinta (si inca din scolile
primare) popoarele se 'or supune de )una 'oie puterilor si ordinii sociale
sta)ilite de catre ei in #tat+ /impotri'a insa, in starea de azi a stiintei,
asa cum am *aurit1o noi, poporul increzandu1se or)este in cu'antul tiparit
nutreste, in urma neade'arurilor pe care le crede si cu care ii intretinem
prostia, o ura impotri'a tuturor pozitiilor pe care le crede a *i deasupra
lui, deoarece el nu intelege importanta *iecarei pozitii sociale+
Aceasta dusmanie 'a creste inca in urma crizei economice, care se 'a
s*arsi prin incetarea operatiunilor de )ursa si a mersului industriei+
!and 'om da nastere (cu a0utorul tuturor mi0loacelor ascunse de care
dispunem, prin aurul care se a*la in intregime in mainile noastre) unei crize
economice generale, atunci 'om arunca in strada multimi intregi de muncitori
in aceeasi zi, in toate tarile %uropei+
Aceste multimi nemultumite 'or 'arsa cu sete sangele acelora pe care, in
simplitatea nestiintei lor, ii pizmuiesc inca din copilarie si ale caror
)unuri le 'or putea atunci 0e*ui+
%le insa nu se 'or atinge de ai nostri, deoarece momentul atacului ne 'a
*i cunoscut dinainte si 'om lua toate masurile pentru a ne pune la adapost+
Am spus ca progresul ii 'a supune pe toti crestinii domniei ratiunii+
Ast*el 'a *i mani*estat despotismul nostruA el 'a sti sa linisteasca toate
*ramantarile prin masuri strasnice si exemplareA el 'a sti sa goneasca
li)eralismul din toate institutiile+
!and poporul 'ede ca i s1au *acut, in numele li)ertatii, atatea
concesiuni si a'anta0e, isi inc(ipuie prosteste ca el este stapanul si se
arunca a'id asupra puterii dar, )ineanteles, se iz)este de o multime de
piedici+ Atunci el nu se gandeste sa se intoarca de unde a plecat, ci incepe
sa1si caute un nou conducator si, ast*el, *ara sa1si dea seama, el isi depune
toate puterile la picioarele noastre+ Amintiti1'a de Re'olutia Franceza,
careia noi i1am dat numele de ""are"A tainele pregatirii ei ne sunt )ine
cunoscute deoarece ea a *ost in intregime opera noastra+
/e atunci noi ducem poporul de la o dezamagire la alta, cu scopul ca sa
se lipseasca c(iar si de ceea ce este )un, in *olosul 'iitorului Rege1despot,
pe care in 'iitor il pregatim lumii+
Astazi suntem atotputernici ca putere internationala, caci daca suntem
atacati intr1un #tat, suntem aparati de celelalte+ 3asitatea nes*arsita a
popoarelor crestine care se tarasc inaintea puterii, care sunt nemiloase *ata
de mici sla)iciuni si greseli, dar complet iertatoare *ata de nelegiuirile
cele mari, care nu 'or sa recunoasca contradictia dintre ideea li)ertatii,
care sunt ra)datoare pana la 0ert*a in *ata puterii )rutale a unui despot
indraznet 1 iata ce ne inlesneste din plin neatarnarea noastra+ Aceste popoare
crestine su*era si ra)da de la prim1ministrii lor nedreptati e'idente pentru
care ar *i taiat capul la douazeci de regi+
!um se poate explica pentru noi un asemenea *enomen ce pune in e'identa
o asemenea inconsec'enta a maselor populare in *ata unor stari de lucruri care
par a *i de aceeasi naturaD Fenomenul acesta se explica prin *aptul ca acesti
dictatori 1 primii ministri 1 *ac ca sa se spuna la urec(ea poporului, prin
agentii lor, ca, daca ei pricinuiesc nea0unsuri mari #tatelor, toate acestea
le *ac numai pentru scopul *inal de a asigura ulterior *ericirea popoarelor,
in*ratirea lor internationala, solidaritatea, drepturile egale pentru toti+
.ineinteles, niciodata nu li se spune ca aceasta in*ratire nu tre)uie sa se
*aca decat su) g(idarea si stapanirea noastra+
i iata cum poporul osandeste pe cei drepti si1i iarta pe cei *oarte
'ino'ati, increzandu1se din ce in ce mai mult ca doar el singur poate *ace tot
ceea ce ii place+ &n asemenea impre0urari, pana la urma, poporul nimiceste
orice oranduire linistita si da nastere la nedreptate si neoranduire la
*iecare pas+
!u'antul 3&.%R4A4% impinge repede la lupta societatile omenesti
impotri'a oricarei puteri, *ie ea c(iar a lui /umnezeu si a *irii+ &ata pentru
ce, dupa ridicarea noastra la domnie, 'a tre)ui sa *ie scos acest cu'ant din
'oca)ularul omenesc ca *iind principiul )rutalitatii, care sc(im)a multimile
in *iare sal)atice+ %ste ade'arat ca aceste *iare adorm totdeauna dupa ce s1au
adapat cu sange si ca atunci e usor sa le prinzi in lanturi+ /ar daca nu li se
da sange, atunci ele nu dorm, ci lupta+
A3 &?13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
/i*eritele stadii necesare ale unei Repu)lici+ Francmasoneria exterioara si
secretele sale+ 3i)ertatea si credinta+ !oncurenta internationala a comertului
si industriei in 'iziunea *rancmasoneriei+ Rolul esential al speculatiei+
!ultul aurului ca 'aloare *undamentala la *rancmasoni+
!
Fiecare Repu)lica trece prin di*eritele trepte de dez'oltare, prin
di*erite stadii+
:rimul stadiu cuprinde cele dintai zile de ne)unie ale unui or) care se
arunca in dreapta si in stanga+ Al doilea este cel al demagogiei din care se
naste anar(iaA apoi 'ine in mod ine'ita)il despotismulA nu un despotism legal
si pe *ata si, prin urmare, raspunzator, ci un despotism ne'azut si
necunoscut, dar totusi e*icient si *oarte simtitA despotismul des*asurat de
catre o organizatie secreta care actioneaza cu scrupule cat mai putine si care
opereaza su) scutul cat mai multor agenti, a caror inlaturare la momentul
necesar nu numai ca nu1i *ace nici un rau (acestei organizatii), ci c(iar o
a0uta, scutind1o sa1si c(eltuiasca mi0loacele sale cu rasplatirea unor
ser'icii prea indelungate+
!ine ar putea rasturna o putere ne'azutaD !aci puterea noastra este una
de *elul acesta+ Francmasoneria exterioara, de la supra*ata, nu ser'este decat
pentru acoperirea planurilor noastreA planul *inal al actiunii acestei puteri,
)a c(iar si locul organizatiilor sale, #=:R%" !$/=!A4$AR%, 'or ramane
totdeauna necunoscute poporului+
3i)ertatea in sine ar putea *i complet ne'atamatoare si ar putea exista
intr1un #tat *ara a aduce 'reun rau )unastarii popoarelor, daca ea s1ar
spri0ini pe legile credintei in /="%>%= si ale *ratiei omenesti, straina de
acea egalitate care este dezmintita c(iar de legile *irii, care a statornicit
in*ranarea si supunerea+ A'and o asemenea credinta, poporul s1ar lasa gu'ernat
de catre autoritatea paro(iilor si ar merge inainte, umil si pasnic, su)
conducerea pastorului sau su*letesc, impacat cu impartirea *acuta de /umnezeu
a )unurilor acestei lumi+ &ata de ce tre)uie sa daramam complet credinta in
cele di'ine si tre)uie sa smulgem din mintea crestinilor insusi gandul
/umnezeirii si al #u*letului, pentru a le inlocui cu mesc(ine calcule si
lipsuri materiale+
:entru ca cele mai alese si ele'ate su*lete ale crestinilor sa nu ai)a
aproape de loc timp sa cugete si sa o)ser'e, tre)uie sa1i a)atem pe crestini
de la aceste preocupari, impingandu1i numai catre gri0ile industriei si ale
comertului+ &n acest c(ip toate natiunile isi 'or urmari doar castigurile lor
si, luptand *iecare cu indar0ire pentru propriile *oloase, nu 'or )aga de
seama care este dusmanul lor comun+ &nsa, pentru ca li)ertatea sa poata ast*el
dez)ina si nimici in intregime societatea crestinilor, tre)uie sa *acem din
speculatie )aza industriei+ :rocedand ast*el, nici una dintre )ogatiile pe
care industria le 'a scoate din pamant nu 'a ramane in mana industriasilor, ci
toate se 'or spul)era in speculatii, adica, in *inal, 'or cadea in pungile
noastre+3upta tenace si in*ier)antata pentru expansiune si lo'iturile 'ietii
economice a creat si 'a crea societati dezamagite, reci si *ara su*let+ Aceste
societati 'or a'ea o spontana groaza de politica morala si superioara si de
religie+ #ingura lor calauza 'a *i calculul mesc(in, adica aurul pentru care
'or a'ea un ade'arat cult din pricina )unurilor materiale pe care le poate
procura+ Atunci clasele de 0os ale popoarelor ne 'or urma in lupta noastra
impotri'a clasei inteligente a crestinilor de la putere, care sunt potri'nicii
nostri, si ei 'or *ace aceasta nu de dragul )inelui si nici pentru a pune mana
pe )ogatii, ci numai din ura ce o poarta celor supusi+
p
A3 ?13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
!rearea unei cat mai puternice centralizari a -u'ernului+ "i0loacele
tainice de a1si insusi puterea care sunt speci*ice *rancmasoneriei+ /e ce
adeseori statele nu se pot intelege intre ele+ %litismul generator de mandrie
al *rancmasonilor+ Aurul si )anii sunt totdeauna motorul principal care *ace
sa se miste toate mecanismele in state+ "onopolurile create de *rancmasoni in
comert si in industrie+ &mportanta ne)anuita a criticii+ &nstitutiile statului
asa "cum se 'ad"+ $)oseli si plictiseli cauzate de excesul de cu'antari+ !um
se pote pune pe deplin stapanire pe opinia pu)licaD &mportanta deose)ita a
initiati'ei particulare+ -u'ernul *rancmasonic suprem+
i
!e *orma de administratie se poate da unor #tate in care stricaciunea,
coruptia a patruns peste tot, unde nu poti a0unge la )ogatie decat prin acele
'iclene surprize indemanatice care sunt pe 0umatate pungasiiD =nde domneste
nein*ranarea mora'urilor, unde moralitatea si cinstea nu se sustin decat cu
pedepse si legi aspre, iar nu pentru ca ar *i intelese si primite de )una
'oieA unde simtamintele de :atrie si Religia sunt ina)usite de credinte
cosmopoliteD !e alta *orma de gu'ernare sa se dea acestor societati, decat
*orma despotica pe care o 'om descrie mai departeD oi 'om calauzi atunci in
mod mecanic 'iata politica a supusilor nostri prin legi noi+ Aceste legi 'or
lua inapoi, una cate una, a'anta0ele si prea marile li)ertati care au *ost
impartite de catre crestini, iar domnia noastra 'a pune temeliile unui
despotism atat de maret, incat doar el 'a *i in stare, oricand si oriunde, sa
impuna tacere crestinilor care 'or 'oi sa ni se impotri'easca si care 'or *i
nemultumiti+
i se 'a spune ca despotismul despre care 'or)esc nu tine seama de
progresele moderne+ ?om do'edi contrariul+
Atunci cand popoarele considerau persoanele domnitoare ca o intruc(ipare
a ?ointei /umnezeiesti, ele se supuneau *ara murmur a)solutismului regilor,
dar din ziua in care le1am picurat in su*let gandul propriilor lor drepturi au
considerat persoanele domnitoare ca pe niste simpli muritori de rand+ =ngerea
#*anta n1a mai impodo)it capul regilor, deoarece i1am luat poporului credinta
in /umnezeuA autoritatea a *ost tarata in strada, adica intr1un loc de
proprietate pu)lica, iar noi am pus ast*el indata mana pe ea+
"ai mult inca, arta noastra de a gu'erna masele si pe indi'izi cu
a0utorul unei teorii si a unor 0ocuri de cu'inte mestesugit alcatuite, ori
prin reglementari ale 'ietii sociale si prin tot *elul de alte mi0loace di)ace
1 pe care crestinii nu le inteleg deloc 1 *ace si ea parte din geniul nostru
administrati', crescut in spiritul de analiza, de o)ser'atie si de o mare
e*icienta in conceptii, cum pana acum nimeni nu a mai a'ut si nu ni se poate
asemana+ 3a *el, nimeni nu se poate compara cu noi in alcatuirea planurilor de
actiune politica si de solidaritate a noastra+ umai &ezuitii ar putea sa stea
alaturi de noi in aceasta pri'inta, dar noi am reusit sa1i discreditam in *ata
multimii stupide, din pricina ca ei *ormau o organizatie 'izi)ila, in timp ce
noi ramanem mereu in um)ra impreuna cu organizatia noastra secreta+ /e alt*el
noi stim ca lumii nu1i pasa ce stapan are+
$ alianta trainica intre toti crestinii din lume ne1ar putea opri
oricand pentru cat'a timp, dar acum noi stim ca suntem scutiti de aceasta
prime0die prin radacinile adanci de neintelegere pe care nu le mai poate
nimeni smulge din inima crestinilor+
oi am pus *ata in *ata calculele indi'iduale si nationale ale
crestinilor, urile religioase si etnice pe care le1am atatat si le1am tinut
aprinse de douazeci de 'eacuri+ /e aceea nici un gu'ern nu 'a gasi a0utor
nicaieriA 'om actiona ast*el incat *iecare 'a socoti ca o intelegere sau o
actiune impotri'a noastra este daunatoare propriilor sale interese+ oi
tre)uie sa de'enim atotputernici in aceasta lume, pentru ca de noi sa se tina
mereu socoteala+ :uterile tre)uie sa a0unga sa nu poata inc(eia nici cea mai
neinsemnata intelegere *ara ca noi sa nu luam de indata parte la ea+
4oate rotitele mecanismului gu'ernamental depind de un motor care este
acum in mainile noastre si acest motor este A=R=3+ tiinta economiei politice,
intemeiata de catre maestrii nostri, ne do'edeste de multa 'reme puterea
uriasa a aurului+
!apitalul, pentru a a'ea mainile li)ere si puternice tre)uie sa o)tina
monopolul industriei si al negotuluiA o mana ne'azuta este pe cale de a
in*aptui toate acestea, in toate partile lumii+ Aceasta li)ertate 'a da in
curand putere politica industriasilor+ :oporul le 'a *i supus+ 4re)uie mai
degra)a sa dezarmam astazi popoarele decat sa le impingem la raz)oi, sa le
desteptam patimile *ier)inti si sa le canalizam in *olosul nostru decat sa le
linistimA mai degra)a este necesar sa punem stapanire pe ideile lor si sa le
rastalmacim decat sa ne pre*acem ca nu le luam in seama+
4inta de capetenie a actiunilor noastre este sa sla)im spiritul pu)lic
al crestinilor prin critica, sa1i *acem sa1si piarda o)iceiul de a cugeta
adanc, deoarece gandirea pro*unda da nastere impotri'irii *ata de noi+ #a
o)osim, din contra, puterile gandului in 'ane (artuieli oratorice+
/e cand lumea, popoarele, ca si orice om, au luat cu'intele drept *apte,
au putut *i cu usurinta inselate deoarece ele se multumesc cu aparenta
lucrurilor si isi dau *oarte rar silinta de a cerceta daca promisiunile in
legatura cu 'iata sociala au *ost indeplinite+ &ata de ce asezamintele noastre
'or a'ea totdeauna o *rumoasa in*atisare la supra*ata, care 'a do'edi si 'a
pacali poporul indea0uns cu pri'ire la )ine*acerile lor in ceea ce pri'este
progresul+
oi 'om imprumuta *ara sa ezitam (aina tuturor partidelor, ale tuturor
tendintelor si 'om im)raca cu ele pe oratorii nostri, care 'or 'or)i atat de
mult incat toata lumea 'a *i dezorientata si o)osita sa1i mai asculte+
:entru a dez)ina si a castiga opinia pu)lica, tre)uie sa o )uimacim
raspandind din di*erite parti si 'reme indelungata atatea pareri care se )at
cap in cap, incat crestinii 'or s*arsi prin a se pierde in la)irintul acesta
si 'or s*arsi prin a considera ca este mult mai )ine sa nu ai nici o parere in
politica+ ?or recunoaste in *inal ca acestea sunt *apte care nu pri'esc deloc
societatea si ca ele nu sunt menite a *i cunoscute decat de acela care o
conduce+ Acesta este primul secret+
Al doilea secret, necesar pentru a gu'erna cu succes prin dez)inare,
consta in a inmulti in asa *el greselile poporului, apoi o)iceiurile rele,
patimile si regulile 'ietii in comun, incat nimeni sa nu mai *ie in stare sa
descurce acest (aos si oamenii sa a0unga sa nu se mai inteleaga unii cu altii+
Aceasta tactica 'a mai a'ea ca urmare raspandirea discordiei in toate
partidele, risipirea in directii di'ergente a tuturor *ortelor colecti'e care
nu 'or inca sa ni se supuna+ %a 'a descura0a de asemenea orice initiati'a
personala oricat de geniala si 'a *i mai puternica decat milioane de oameni
printre care a imprastiat suspiciunea si neintelegerea+ 4re)uie sa indrumam
permanent educatia societatilor crestine in asa *el incat mainile lor sa cada
in 0os o)osite, intr1o neputinta deznada0duita, in *ata oricarui lucru care 'a
cere initiati'a, perse'erenta si 'ointa+
#*ortarile, e*orturile, care su) regimul li)ertatii se des*asoara
nestan0enite si neingradite, sunt neputincioase in acest caz, deoarece se
iz)esc de e*orturile li)ere si contrarii ale altora+ /e aici se nasc apoi
dureroase con*licte morale, dezamagiri si in*rangeri+ oi 'om o)osi atat de
mult pe crestini cu aceasta li)ertate, incat ii 'om sili sa ne o*ere o
stapanire internationala a carei natura 'a *i asa de e*icienta incat 'a putea
inglo)a in mod a)il, *ara o lupta *atisa, toate #tatele lumii pentru a *orma
-u'ernul nostru #uprem care 'a conduce intreaga planeta+
&n locul gu'ernelor de astazi noi 'om pune cate un -u'ern *antoma care
se 'a c(ema Administratia -u'ernului #uprem+ "ainile sale 'or *i intinse in
toate partile ca niste clesti, iar organizatia sa 'a *i atat de mare, incat
pana la urma nici un popor nu se 'a putea *eri ci i se 'a supune+
p
A3 ?&13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
"onoplurileA a'erile tuturor crestinilor 'or a0unge in curand sa depinda de
aceste monopoluri+ Aristocratia sla)ita 'a *i lipsita de )ogatia *unciara+
!omertul, industria si speculatia ca mi0loace *rancmasonice de im)ogatire *ara
munca+ 3uxul care inro)este+ "arirea salariului si scumpirea imediat
ulterioara a o)iectelor de prima necesitate+ Anar(ia intretinuta si )etia
generalizata+ &ntelesul secret al propagandei unor teorii economice
naucitoare+
n
&n curand 'om intemeia uriase monopoluri, care 'or *i iz'oare de )ogatii
colosale si de care 'or depinde c(iar si marile a'eri ale crestinilor intr1o
asa masura, incat 'or *i ing(itite de ele, cum se intampla cu creditul
#tatelor a doua zi dupa o pra)usire politica+
/omnii economisti care sunt de *ata 'or sti sa aplice si sa pretuiasca
insemnatatea acestei com)inatii+
4re)uie sa marim prin toate mi0loacele cu putinta insemnatatea
-u'ernului nostru #uprem, in*atisandu1l ca pe ocrotitorul si rasplatitorul
tuturor celor care i se supun de )una 'oie+
o)ilimea crestinilor, in ceea ce pri'este puterea ei politica, a
disparut+ u ne mai temem de eaA dar ca proprietara de )unuri teritoriale, ea
ne poate dauna in masura in care iz'oarele ei de castig pot *i independente de
noi+ 4re)uie deci, cu orice pret, sa1i luam din stapanire pamanturile+ !el mai
)un mi0loc pentru acest scop este de a mari impozitele pe proprietate
*unciara, pentru a indatora prin aceasta pamantul+ Aceste masuri inteligente
'or tine proprietatea *unciara intr1o stare de supunere desa'arsita+
Aristocratia crestinilor, din tata in *iu, nestiind sa se multumeasca cu
putin, 'a *i usor de ruinat+
&n acelasi timp tre)uie sa ocrotim negotul si industria cu multa putere
si mai ales sa promo'am speculatia, al carei rol ser'este de contra1greutate
industriei+ Fara speculatie industria ar inmulti capitalurile particulare, ar
im)unatati agricultura, eli)erand pamanturile de datoriile create prin
imprumuturile )ancilor *unciare+ 4re)uie ca industria sa rapeasca pamantului
roadele muncii sale ca si ale capitalului si, prin speculatie, sa ne puna la
dispozitie noua )anii lumii intregi+ Fiind ast*el aruncati in randurile
proletarilor, toti crestinii se 'or pleca inaintea noastra pentru a o)tine cel
putin dreptul de a trai modest+
:entru a nimici industria crestinilor 'om mari speculatia, gustul
luxului, al acelui lux inutil care ing(ite totul+ ?om *ace sa se mareasca
salariile, care totusi nu 'or aduce nici un *olos muncitorilor, deoarece 'om
*ace sa apara in acelasi timp si o scumpire a )unurilor de prima necesitate,
datorita ('om spune noi) decaderii agriculturii si a crescatorilor de 'ite+
"ai mult c(iar, 'om su)mina cu di)acie si in pro*unzime temeliile productiei,
o)isnuind pe muncitori cu anar(ia si cu )auturile spirtoase, in 'reme ce 'om
lua toate masurile cu putinta pentru a indeparta de pe pamanturile si
intreprinderile lor pe crestinii inteligenti+
:entru ca situatia sa nu *ie 'azuta prea de'reme su) ade'arata ei
lumina, 'om ascunde ade'aratele noastre intentii su) masca pretinsei dorinte
de a raspandi si *ace accesi)il lumii marile principii economice pe care le
in'atam astazi+
A3 ?&&13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
:entru ce tre)uie de *apt sa *ie sporite mereu armamentele+ Fermentatii,
discordii, dusmanii care exista in lumea intreaga+ !onstrangerea unei
e'entuale opozitii a "crestinilor" prin raz)oiul general+ :resa ca mi0loc
important de in*luenta in masa si modul in care este in*luentata opinia
pu)lica+ 4unurile americane, 0aponeze si c(ineze+
p
&nmultirea inarmarilor si a personalului politienesc este o intregire
necesara a planului ce l1am expus+ &n toate #tatele tre)uie ca, in a*ara de
noi, sa nu se gaseasca decat masele de proletari, cati'a milionari de'otati
noua, politisti si soldati+
&n intreaga %uropa, ca si pe celelalte continente, tre)uie sa intretinem
agitatia, suspiciunea, neintelegerea si ura+ !astigul atunci ne este indoit+
:e de o parte, prin aceasta tinem in *rau toate tarile, care 'or sti ca noi
putem, dupa )unul nostru plac, sa pro'ocam dezordinea sau sa sta)ilim ordineaB
toate aceste tari se 'or o)isnui ast*el, la un moment dat, sa ne considere ca
o sarcina tre)uincioasa+ :e de alta parte, uneltirile noastre ascunse 'or
incurca toate corzile care 'or *i intinse in ca)inetele de #tat, si toate
acestea se 'or realiza de catre noi cu a0utorul politicii, al contractelor
economice si al datoriilor *inanciare+ :entru a ne atinge in intregime scopul,
'a tre)ui sa dam do'ada de o mare 'iclenie in cursul tratati'elor si a
negocierilorA dar in ceea ce se c(eama "lim)a (atitudinea) o*iciala" noi 'om
urmari o tactica opusa si 'om parea a *i cinstiti si concilianti+ &n acest
*el, popoarele si gu'ernele crestinilor, pe care le1am o)isnuit sa nu
pri'easca decat acea *ata a lucrurilor pe care le1o aratam noi, ne 'or lua
inca o data drept )ine*acatorii si mantuitorii neamului omenesc+ 3a orice
impotri'ire, 'a tre)ui sa *im in stare sa1i *acem pe 'ecini sa declare raz)oi
tarii care ar indrazni sa ne stea in caleA iar daca si acesti 'ecini s1ar
gandi sa se into'araseasca impotri'a noastra 'a tre)ui sa1i in*rangem repede
pe toti intr1un raz)oi uni'ersal (mondial) al lumii intregi+
!ea mai sigura cale a noastra spre succes in politica este secretul,
tainuirea initiati'elorB cu'antul diplomatului *rancmason nu tre)uie sa se
impotri'easca deloc cu *aptele sale+
?a tre)ui c(iar sa silim gu'ernele crestine sa lucreze dupa planul
nostru amplu alcatuit si care in curand 'a *i aproape de tel+ 3a aceasta ne 'a
a0uta opinia pu)lica, aceasta opinie pu)lica pe care "marea putere", presa, a
pus1o de0a pe ascuns in mainile noastre+ &ntr1un cu'ant, pentru a rezuma
sistemul nostru de constrangere e*icienta a gu'ernelor crestine ale %uropei,
ii 'om do'edi unuia dintre ele puterea noastra prin atentate, adica prin
teroareA iar tuturor, daca cum'a aproape toate se 'or re'olta impotri'a
noastra, le 'om raspunde prin glasul tunurilor americane, c(inezesti ori
0aponeze+
0
A3 ?&&&13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
=tilizarea intentionat ec(i'oca a dreptului 0uriticde catre *rancmasoni+
!ola)oratorii apropiati ai regimului *rancmason+ colile particulare ca mi0loc
de educatie superioara cu totul speciala+ %conomisti si milionari+ !ui ar
tre)ui sa *ie incredintate toate posturile de raspundere in -u'ernD
t
4re)uie sa ne insusim in intregime toate armele pe care le1ar putea
intre)uinta dusmanii impotri'a noastra+ ?a tre)ui sa gasim in su)tilitatile si
tertipurile lim)ii 0uridice o indreptatire pentru cazul cand 'om *i siliti sa
dam pedepse care ar putea parea prea indraznete si nedrepte, deoarece este
ne'oie ca acestea sa *ie exprimate in termeni care sa ai)a aerul ca sunt niste
maxime morale *oarte inalte, a'and totodata si o in*atisare legala+ #tapanirea
noastra tre)uie sa se incon0oare de toate puterile ci'ilizatiei, in mi0locul
carora 'a tre)ui sa lucreze+ %a 'a aduna in 0urul sau pu)licisti,
0uristconsulti experimentati, administratori, diplomati si, in s*arsit, oameni
pregatiti printr1o educatie superioara in scoli speciale+ Acesti oameni 'or
cunoaste toate tainele 'ietii sociale, 'or cunoaste toate *elurile de a 'or)i
intre)uintand litere si cu'inte politice, 'or a'ea cunostinta despre toate
dedesu)turile *irii omenesti, despre toate corzile simtitoare, pe care 'a
tre)ui sa stie a canta+ Asemenea corzi sunt, de pilda, in*atisarea spiritului
crestinilor, tendintele lor innascute, lipsurile, 'iciile si caracteristicile
lor, apoi particularitatile de clasa si de conditie+ %ste de la sine inteles
ca acesti spri0initori geniali ai gu'ernamantului nostru nu 'or *i alesi
dintre crestini care sunt o)isnuiti sa1si *aca munca administrati'a *ara a se
ingri0i de utilitatea ei+ Administratorii )lazati ai crestinilor semneaza
(artiile *ara a le citiA ei ser'esc din interes sau din am)itie+
?om incon0ura gu'ernul nostru cu o intreaga multime de economisti+ &ata
de ce tre)uie ca *rancmasonii sa in'ete in primul rand stiintele economice+
?om *i de asemenea incon0urati de o ceata intreaga de )anc(eri, industriasi,
capitalisti si mai ales de milionari, deoarece, in *ond, totul 'a *i (otarat
cu a0utorul ci*relor+
=n anumit timp, pana ce 'a sosi momentul cand nu 'a *i deloc prime0dios
sa incredintam posturile de raspundere ale #tatelor *ratilor nostri
*rancmasoni, le 'om incredinta unor indi'izi a caror trecut si caracter 'or *i
de asemenea natura incat sa existe o prapastie intre ei si poporA unor ast*el
de oameni le 'om da puterea, carora in caz de a)atere de la ordinele noastre
sa nu le ramana altce'a de asteptat decat condamnarea sau exilul, pentru ca ei
sa *ie siliti sa ne apere plini de de'otament interesele pana la ultima
su*lare+
s
A3 &<13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
Aplicarea atenta a principiilor *rancmasonice secrete in scopul de a re*ace
educatia popoarelor+ !u'antul tainic de ordine *rancmason+ &mportanta
ne)anuita a orientarilor anti*rancmasonice+ /in nou despre teroare+ !e ii
asteapta pe cei care ser'esc *rancmasoneria+ Forta cea "inteligenta" si *orta
cea "oar)a" a regatelor crestine+ &mpartirea aparenta a puterii cu poporul+
"isterele ar)itrariul li)eral+ =zurparea gradata a instructiunii si a
educatiei+ &nterpretarea di*erita a legilor+ "etrourile si *rancmasoneria+
e
Aplicand in practica principiile noastre, tre)uie sa *iti cu luare
aminte la caracterul poporului in mi0locul caruia 'a 'eti gasi si 'eti lucraA
aplicarea generala, uni*orma, a acestor principii, inainte de a *i *acuta
educatia poporului, nu poate a'ea pentru noi succes+ /ar, punandu1le cu
tenacitate in practica, n1or sa treaca zece ani *ara ca sa se *i sc(im)at
c(iar si caracterul cel mai indaratnic si *ara ca sa a'em la dispozitie un
popor *oarte mult supus noua+
!and 'a 'eni domnia noastra planetara, 'om inlocui li)eralul nostru
cu'ant de ordineB 3&.%R4A4%, %-A3&4A4%, FRA4%R&4A4%, nu cu un alt cu'ant de
ordine, ci cu aceleasi cu'inte reduse la rangul lor de idei+ ?om ziceB /R%:4=3
3A 3&.%R4A4%, /A4$R&A %-A3&4A4&&, &/%A3=3 FRA4%R&4A4&&+ ?om apuca ast*el
taurul de coarne+ /e *apt, am distrus de0a toate gu'ernele a*ara de cel al
nostru, desi de drept exista multe+ /aca astazi cate'a state isi ridica glasul
impotri'a noastra, aceasta o *ac numai de *orma, uneori la dorinta si ordinul
nostru, deoarece ne este *olositor, pentru a gu'erna in siguranta pe *ratii
nostri mai mici+
&n realitate nu mai a'em nici o piedica inaintea noastra+ -u'ernul
nostru #uprem exista de0a in conditii extra1legale, care de o)icei sunt
cuprinse in cu'antul puternic si energic 1 /&!4A4=RA+ :ot spune cu deplina
con'ingere ca astazi noi suntem legislator+ oi dam (otarari 0udecatoresti,
noi osandim la moarte si noi gratiem+ #untem comandantii tuturor trupelor
noastre, incalecati pe calul generalului se*+ ?om gu'erna mereu cu o mana de
otel, deoarece tinem in maini ramasitele unui partid altadata puternic, astazi
su)0ugat noua+ 4inem in maini si ii dominam pe toti prin po*te nemasurate,
lacomii arzatoare, raz)unari nemiloase, uri neim)lanzite+
/e la noi porneste teroarea care a cotropit totul+ A'em in slu0)a
noastra oameni din toate orientarile si din toate doctrineleB restauratori de
monar(ii, demagogi, socialisti, comunisti si tot soiul de utopisti+ Am in(amat
pe toata lumea la lucruB *iecare sapa (otarat la locul lui ultimile ramasite
ale puterii si, *ara sa1si dea seama ce *ace, se sileste sa darame tot ce mai
sta in picioare+ 4oate #tatele, in urma acestor uneltiri a)ile, cer liniste,
sunt gata sa 0ert*easca totul pentru pace, dar noi nu le 'om da pace atata
timp cat ele nu 'or recunoaste desc(is si cu umilinta -u'ernul nostru #uprem+
:oporul a inceput de0a sa strige ca tre)uie sa se rezol'e pro)lema
sociala cu a0utorul intelegerii internationale+ &mpartirea poporului in
partide i1a pus pe toti la dispozitia noastra deoarece, pentru a sustine o
lupta pentru putere, tre)uiesc )ani, iar )anii sunt toti su) controlul nostru+
e1am putea teme numai de intelegerea dintre puterea inteleapta a
persoanelor domnitoare si puterea oar)a a poporului, dar am luat toate
masurile cu putinta impotri'a unei asemenea e'entualitati+ &ntre aceste doua
puteri am ridicat un zid, adica o teroare reciproca+ &n acest c(ip puterea
oar)a a poporului ramane spri0inul nostru, iar noi ii 'om *i singurii
calauzitoriA din aceasta cauza noi 'om sti sa o indreptam cu a)ilitate spre
telul nostru+
:entru ca mana or)ului sa nu se poate lepada de conducerea si g(idarea
noastra, tre)uie ca, din cand in cand, sa intram in legatura directa cu el,
daca nu personal, cel putin prin *ratii nostri cei mai credinciosi+ !and 'om
*i o putere unanim recunoscuta, 'om 'or)i noi in persoana cu poporul in
pietele pu)lice si 'om da in'ataturi despre a*acerile politice, dar in
intelesul care ne 'a *i noua *olositor+
!um ar putea ei 'eri*ica ceea ce1i 'om in'ata noi in scolile de la sateD
&ar ceea ce 'a spune trimisul -u'ernului sau persoana domnitoare ea insasi, nu
'a intarzia sa *ie cunoscut indata de #tatul intreg, deoarece se 'a raspandi
repede prin gura poporului+ :entru a nu nimici inainte de 'reme *undatiile
crestinilor, noi ne1am atins de ele cu o mana pre'azatoare, am luat in maini
resorturile mecanismelor lor+ Aceste resorturi erau asezate intr1o ordine
neclintita, dreaptaA noi am inlocuit1o cu o dezordine ar)itrara+ e1am
preocupat ast*el in secret de 0urisdictie, de alegeri, de presa, de li)ertatea
indi'iduala si mai ales de in'atamant si educatie, care sunt reazemul 'ietii
li)ere+
Am inselat, demoralizat, naucit si corupt tineretul crestin printr1o
educatie greoaie si inutila )azata pe in'ataminte si teorii pe care noi demult
le stim ca sunt *alse, *iind nascocite si raspandite c(iar de catre noi+
Ramanand deasupra legilor existente, *ara a le sc(im)a in esenta lor,
dar des*igurandu1le numai, prin interpretari contradictorii, am o)tinut repede
rezultate minunate pentru noi+ Aceste rezultate au constat mai intai prin
*aptul ca aceste comentarii naucitoare au mascat legile si, mai tarziu, le1au
ascuns in intregime dinaintea oc(ilor gu'ernelor incapa)ile sa se mai
orienteze intr1o legislatie atat de incurcata+
/e aici s1a nascut teoria tri)unalului constiintei+ =nii spun ca lumea
se 'a rascula impotri'a noastra cu armele in maini, daca 'a descoperi prea
repede despre ce este 'or)a+ :entru acest caz noi a'em, in tarile din
$ccident, o arma atat de ingrozitoare, incat c(iar si cele mai indraznete
su*lete 'or tremura inaintea eiB metrourile, care 'or *i introduse pana atunci
in toate capitalele, care impreuna cu tunelele lor 'or *i *olosite de noi
pentru a az'arli ast*el in aer toate organizatiile si toate sediile dusmanilor
nostri din toate tarile lumii+
n
A3 <13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
Forta tainica a lucrurilor in politica+ "-enialitatea dia)olica a 0osniciei+
!e modi*icari promite dupa aceea lo'itura de stat *rancmasonica+ /e ce
apreciaza *rancmasonii su*ragiul uni'ersal+ #tima de sine insusi+ e*ii
*rancmasoni si promo'area lor+ !onducatorul cel genial al *rancmasoneriei+
&nstitutiile statului si *unctiile lor+ $tra'a cea puternica a li)eralismului+
!onstitutia este totdeauna scoala neintelegerilor ce apar intre partide+ oua
era repu)licana+ :resedintii statelor sunt aproape totdeauna creaturi "de
paie" ale *rancmasoneriei+ Responsa)ilitatea limitata a presedintilor
statelor+ "isterul a*acerii ":anama"+ Rolul important al camerei deputatilor
si al presedintelui statului+ Francmasoneria este totodata si o *orta
legislati'a+ oua constitutie repu)licana si rolul acesteia+ 4recerea
ulterioara la "autocratia" *rancmasonica+ "omentul secret al proclamarii
"regelui uni'ersal" al planetei :amant+ &nocularea criminala cu micro)i si
'irusi ale di*eritelor )oli precum si alte *apte male*ice ale *rancmasoneriei+
'
&ncep astazi repetandu1'a ceea ce '1am mai spus anterior si 'a rog sa 'a
aduceti aminte ca gu'ernele si popoarele nu 'ad decat aparenta, in*atisarea de
la supra*ata a lucrurilor+ !um ar putea ele sa descurce intelesul ascuns al
lucrurilor si situatiilor cand reprezentantii lor se gandesc mai mult la
petreceri inainte de oriceD %ste *oarte important pentru politica noastra sa
cunoastem acest amanunt+ e 'a *i de *olos cand 'om trece la discutia
di'iziunii puterii, a li)ertatii cu'antului, a presei, a li)ertatii de
constiinta, a dreptului de asociere, a egalitatii inaintea legii, a
in'iola)ilitatii proprietatii si a locuintei, a impozitului si, in s*arsit, la
discutia retrospecti'a a legilor+ 4oate aceste pro)leme sunt de o asemenea
natura incat nu tre)uie sa te atingi de ele de1a dreptul si pe *ata, inaintea
poporului+ &n cazul cand suntem siliti sa luam contact cu ele, nu tre)uie sa
*ie insirate una cate una, ci tre)uie sa declaram in )loc ca principiile
dreptului modern sunt respectate si recunoscute de catre noi+ &nsemnatatea
acestei omiteri consta in aceea ca, un principiu caruia nu i1ai spus pe nume,
ne lasa li)ertatea de a exclude din el cate ce'a *ara ca aceasta sa se
o)ser'e, pe cand, daca le1am enumera tot ceea ce 'rem sa excludem, toate
acestea ar putea *i primite cu rezer'a+
:oporul credul si prost are o deose)ita si o mare stima pentru geniile
politice si raspunde tuturor actelor de 'iolenta ale acestora prin cu'inteB "%
ticalos, groza' de ticalos, dar cat de di)aci; &ata aici este numai un 0oc
a)il, dar cat de 'iclean este 0ucat, cat este de o)raznic;"
oi socotim ca este necesar sa atragem toate natiunile la zidirea unui
noi edi*iciu *undamental al carui plan il a'em acum gata+ &ata de ce tre)uie
ca, inainte de toate, sa dam do'ada de aceasta indrazneala si de aceasta
putere a mintii care, prin persoana in*luenta a actorilor nostri, 'a s*arama
in scurt timp toate piedicile din calea noastra+ !and unde'a 'om *i dat,
atunci cand este cazul, lo'itura noastra de #tat, 'om spune si 'om repeta
popoarelorB "totul merge ingrozitor de rau, toti au su*erit mai mult decat
poate ra)da un om+ oi 'om indeparta acum pricinile su*erintelor 'oastre,
adica nationalitatile, granitele si di'ersitatea )anilor+ .ineinteles ca
sunteti li)eri de a ne 0ura sau nu credinta, insa puteti 'oi oare *ace aceasta
pe )una dreptate, daca o *aceti inainte de a *i 'azut ceea ce 'a o*erim noiD"
Atunci ei ne 'or sla'i si ne 'or purta in trium* intr1o insu*letire inne)unita
de nade0di+ ?otul pu)lic, din care am *acut arma ridicarii noastre la putere
si cu care i1am o)isnuit pe oameni prin di*erite uniuni si to'arasii (pana si
unitatile cele mai mici ale mem)rilor omenirii), isi 'a 0uca o ultima data
rolul, pentru a exprima dorinta intregii omeniri de a ne cunoaste mai de
aproape inainte de a ne 0udeca+
&ata de ce tre)uie sa impingem toata lumea la 'otul pu)lic, *ara
deose)ire de clasa si de cens electoral, pentru a putea introna a)solutismul
ma0oritatii, pe care nu1l poti o)tine de la clasele censitare inteligente+
/upa ce 'om *i o)isnuit in acest c(ip toata lumea cu ideea propriei sale
'alori, 'om nimici insemnatatea *amiliei crestine si 'aloarea ei educationala,
de asemenea nu 'om lasa sa se ridice indi'idualitatile, carora multimea,
calauzita de noi, nu le 'or ingadui sa iasa la i'eala si nici c(iar sa
'or)easca+ %a 'a *i pentru aceasta o)isnuita sa nu asculte decat pe noi, care
ii platim supunerea si atentia+ &n acest *el 'om *ace din popor o *orta atat
de oar)a, incat nu 'a *i in stare sa se miste in nici o parte, *ara a *i
calauzita de agentii nostri, pusi in locul conducatorilor sai+ %l se 'a supune
acestui regim, deoarece 'a sti ca de acesti noi conducatori 'or depinde
castigurile sale, darurile gratuite si tot *elul de pri'ilegii pe care le 'a
a'ea+
=n plan unic de gu'ernare tre)uie sa iasa dintr1un singur cap, deoarece
ar *i incoerent si *ara legatura, daca mai multe minti si1ar imparti sarcina
de a1l sta)ili+ /e aceea, noi tre)uie sa cunoastem acest plan de actiune, dar
nu tre)uie sa1l discutam decat noi intre noi, pentru a nu1i distruge
caracterul genial, legatura dintre partile sale, puterea practica si intelesul
tainic al *iecaruia dintre punctele sale+ /aca este discutat si sc(im)at prin
'otul pu)lic, atunci planul nostru 'a pastra urma tuturor conceptiilor *alse
ale mintilor care nu 'or putea patrunde adancimea si legatura scopurilor
urmarite+ :lanurile noastre tre)uie sa *ie secrete, puternice si )ine
concepute+ /e aceea noi nu tre)uie sa aruncam munca geniala a conducatorului
nostru la picioarele multimii si, de asemenea, nu tre)uie niciodata sa o
incredintam nici macar unei socitati restranse+
Aceste planuri nu urmaresc deocamdata rasturnarea institutiilor moderne
si a statelor existente+ %le le 'or sc(im)a numai economia si, prin urmare,
toata dez'oltarea lor, care ast*el 'a a0uta mult realizarea planurilor
noastre+
#tructuri aproape identice exista, su) di*erite denumiri, in toate
tarileB Reprezentanta, "inisterele, #enatul, !onsiliul de #tat, !orpul
3egislati' si !orpul %xecuti'+ u tre)uie sa 'a explic acum mecanismul
legaturilor dintre aceste institutii, deoarece il cunoasteti prea )ine+
$)ser'ati numai ca *iecare din aceste institutii corespunde unei anumite
*unctii importate a #tatului si 'a rog sa mai o)ser'ati ca ceea ce este *oarte
important este nu institutia, ci *unctia+ Asadar *unctia si nu institutiile
sunt importante+ &nstitutiile si1au impartit toate *unctiile gu'ernamentaleB
*unctii administrati'e, legislati'e, executi'e+ /e aceea ele lucreaza in
organismul #tatului ca si organele in corpul omenesc+ /aca stricam complet o
anumita parte a masinii #tatului, aceasta 'a cadea )olna'a, si la *el ca in
cazul corpului omenesc mai de'reme sau mai tarziu #tatul 'a muri+
!and am introdus in organismul #tatului otra'a li)eralismului, toata
constructia sa politica s1a sc(im)atA #tatele au cazut )olna'e de o )oala
mortalaB descompunerea sangelui lor 'ital si nu ne mai ramane acum decat sa
asteptam s*arsitul agoniei lor+ /in li)eralism s1au nascut gu'ernele
constitutionale care au inlocuit, pe seama credulitatii crestinilor,
autocratia sal'atoare cu !onstitutia care, dupa cum stiti, nu este altce'a
decat o scoala de discordii, de neintelegeri, de discutii, de deose)iri de
'ederi si de *ramantari sterpe ale partidelor+ &ntr1un cu'ant aceasta este
scoala a tot ce *ace ca un #tat sa isi piarda indi'idualitatea si
personalitatea+ Atat tri)una cat si presa a condamnat pe conducatori la
inacti'itate si la sla)iciune+ %a a *acut ast*el din ei niste elemente putin
necesare, ne*olositoare+ :rin aceasta se explica usurinta cu care se 'a
realiza rasturnarea lor+ %poca repu)licana a de'enit atunci posi)ila, *iindca
am inlocuit pe gu'ernator cu o caricatura a gu'ernului, cu un presedinte luat
din multime, din mi0locul creaturilor noastre, al scla'ilor nostri+ Aici se
a*la *undamentul minei sapate de catre noi su) poporul crestinilor, sau mai
)ine zis su) popoarele crestinilor+
&ntr1un 'iitor apropiat 'om intemeia in acelasi mod responsa)ilitatea
presedintilor de repu)lica+
Atunci 'om putea introduce *ara teama anumite sc(im)ari ce ne 'or *i
*a'ora)ile noua, de care nu 'a raspunde decat aceasta creatura a noastra care
'a *i o marioneta+ !e ne pasa noua daca randurile celor ce alearga dupa putere
'or de'eni mai rare sau daca se 'or produce, in lipsa de presedinti,
incurcaturi capa)ile de a dezorganiza in intregime taraD
:entru a a0unge la acest rezultat, care ne a'anta0eaza, 'om unelti si
mane'ra alegerea de presedinti care au in trecutul lor o pata ascunsa+ 4eama
de o asemenea descoperire, dorinta proprie *iecarui om odata a0uns la putere
de a1si mentine pri'ilegiile, *oloasele si onorurile legate de noua sa
conditie, 'or *ace din acestia ser'itorii credinciosi ai poruncilor noastre+
!amera deputatilor 'a acoperi, 'a apara, 'a alege presedinti, dar noi ii 'om
retrage dreptul de a propune legi sau de a le sc(im)a+ Acest drept 'a *i dat
in realitate numai presedintelui responsa)il, care 'a *i o 0ucarie in mainile
noastre+
:uterea gu'ernului 'a de'eni ast*el *ara indoiala tinta tuturor
atacurilor+ oi ii 'om da, pentru a se apara, dreptul de a apela la (otararea
poporului, *ara sa mai treaca prin intermediarul reprezentantilor sai, cu alte
cu'inte ii 'om da dreptul de a recurge la ser'iciul nostru ca un or) ce
apeleaza la ma0oritate+ A*ara de acestea, 'om da presedintelui dreptul de a
declara raz)oi+ ?om moti'a acest drept spunand ca presedintele, ca se* al
intregii armate a tarii, tre)uie sa o ai)a la dispozitia sa, pentru a apara
noua !onstitutie repu)licana, al carei reprezentant direct raspunzator 'a *i+
&n aceste impre0urari, se*ul gu'ernului unui stat 'a *i in mainile
noastre si nimeni, in a*ara de noi, nu 'a mai conduce indirect puterea
legislati'a+
?om retrage de asemeni !amerei, introducand noua !onstitutie
repu)licana, dreptul de interpelare, su) pretext de a apara secretul politic+
?om restrange prin noua !onstitutie numarul reprezentantilor la minimum,
aspect care 'a a'ea drept urmare de a micsora cu atat mai mult pasiunile
politice si pasiunea pentru politica+ /aca, contrar oricaror asteptari ale
noastre, ele totusi se trezesc c(iar in situatia acestui mic numar de
reprezentanti, il 'om reduce la minimum printr1un apel la ma0oritatea
poporului+
/e presedintele repu)licii 'a depinde numirea presedintilor si a
'icepresedintilor !amerei si ai #enatului+ &n locul sesiunilor parlamentare
constante, 'om margini sedintele :arlamentelor la cate'a luni+ "ai departe,
'om actiona ast*el ca presedintele, ca se* al puterii executi'e, sa ai)a
dreptul de a con'oca sau dizol'a :arlamentul si, in cazul dizol'arii, de a
amana momentul unei noi con'ocari+ /ar pentru ca urmarile tuturor acestor
actiuni, in realitate inegale, sa nu cada asupra responsa)ilitatii, sta)ilite
de catre noi, a presedintelui (lucru care ar *i daunator planurilor noastre),
'om indemna pe ministri si pe ceilalti *unctionari care incon0oara pe
presedinte sa treaca peste (otararile acestuia, prin masuri ne0uste luate pe
propria lor raspundereA in acest c(ip, ei 'or *i 'ino'ati si raspunzatori in
locul sau+ oi 'a s*atuim de a incredinta acest rol mai ales #enatului,
!onsiliului "inistrilor, mai )ine decat unui singur indi'id+
:resedintele1marioneta 'a interpreta dupa 'ointa noastra legile
existente, care dupa cum se stie pot *i interpretate in mai multe *eluri+ %l
le 'a anula cand ii 'om spune noi ca tre)uie si 'a a'ea dreptul de a propune
legi pro'izorii si c(iar o noua sc(imm)are a !onstitutiei, su) pretextul
)inelui suprem al #tatului+
Aceste masuri sta)ilite aici si puse in practica ne 'or da putinta de a
nimici incetul cu incetul, pas cu pas, tot ceea ce 'om *i *ost siliti sa
introducem in !onstitutiile #tatelor, inainte de apucarea *ranelor puteriiA
'om trece ast*el pe nesimtite la suprimarea oricarei !onstitutii, cand 'a *i
sosit timpul de a grupa toate gu'ernele su) autocratia noastra+
Recunoasterea autocratiei noastre poate sosi si inainte de suprimarea
!onstitutiei, daca popoarele, o)osite de neoranduielile si caracterul usuratic
al conducatorilor lor, 'or a0unge sa strigeB "Alungati1i si dati1ne un rege
uni'ersal, care sa ne poata uni pe toti si sa distruga cauzele neintelegerilor
noastreB granitele natiunilor, religiile, calculele #tatelorA un rege care sa
ne dea acea pace si acea siguranta pe care nu o putem o)tine de la
conducatorii si reprezentantii nostri+"
titi *oarte )ine ca, pentru a *ace posi)ile asemenea dorinte, tre)uie
sa tul)uram in asemenea mod neintrerupt, in toate tarile, legaturile dintre
popor si gu'ern pentru a a0unge sa o)osim intreaga lume prin dez)inare,
dusmanie, ura si c(iar prin martira0, *oamete, raspandirea )olilor, pentru ca
crestinii sa nu 'ada alta scapare decat aceea de a recurge la su'eranitatea
noastra a)soluta si intreaga+
/aca dam poporului timp sa rasu*le, momentul prielnic nu 'a 'eni poate
niciodata+
A3 <&13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
:rogramul tainic al noii !onstitutii+ !ate'a amanunte secrete asupra lo'iturii
de stat asa cum este ea propusa de catre *rancmasoni+ !restinii sunt in
general nai'i, prosti si mici+ Francmasoneria secreta din um)ra si lo0ile sale
exterioare de "*atada"+
e
!onsiliul de #tat 'a *i menit sa spri0ine parerea gu'ernului+ #u)
in*atisarea unui corp legiuitor, el nu 'a *i in realitate decat un comitet de
redactare a legilor si decretelor gu'ernatorului+
&ata care este programul noii !onstitutii pe care noi o pregatimB 'om
crea 3egea, /reptul si 4ri)unalulB 1) su) *orma de propuneri ale corpului
legislati'A 2) prin decrete ale :resedintelui (repu)licii) su) *orma de ordine
generale, prin acte ale #enatului si prin decizii ale !onsiliului de #tat, su)
*orma de ordine ministerialeA 8) in cazul cand 'om gasi ca este *olositor, su)
*orma de lo'itura de #tat+
Acum, dupa ce am sta)ilit in mod aproximati' acest modus agendi
(modalitate de actiune), sa ne ocupam cu amanuntele masurilor care ne 'or
ser'i sa terminam trans*ormarea #tatului in intelesul pe care l1am expus+
?reau sa zic ca ne 'om ocupa cu mai multa atentie de li)eratea presei, de
dreptul de asociatie, de li)ertatea constiintei, de principiul electi' si de
multe alte lucruri care 'or tre)ui sa dispara din repertoriul omenirii si care
urmeaza sa *ie cu desa'arsire sc(im)ate de indata ce noua !onstitutie a
noastra 'a *i proclamata+
umai in acest moment 'om putea pu)lica nestan0eniti toate ordinele
noastre+ "ai tarziu, orice sc(im)are considera)ila 'a *i prime0dioasa+ /aca
aceasta sc(im)are se *ace in sensul unei asprimi care nu poate *i indurata, ea
poate atrage dupa sine o deznade0de *oarte mare pricinuita de teama de noi
sc(im)ari de acelasi *el+
/aca, dimpotri'a, sc(im)area se indeplineste in sensul unor ingaduinte
ulterioare, se 'a zice ca noi insine ne1am recunoscut greselile, iar acest
lucru 'a intuneca *aima inaltei inteligente, a puterii noastre, sau se 'a zice
ca ne1a *ost teama si ca am *ost siliti sa *acem concesii, pentru care nimeni
nu ne 'a multumi, deoarece toti 'or crede ca de *apt au a'ut dreptul la ele+
Atat una cat si cealalta din aceste e'entualitati, ar *i deci pagu)itoare
pentru noua noastra !onstitutie+
oi 'rem ca, din ziua proclamarii ei, cand popoarele 'or *i naucite de
lo'itura de #tat, care se 'a *i operat, cand inca 'or *i su) puterea terorii
si a nedumeririi, noi 'rem ca din acel moment sa recunoasca cu totii ca noi
suntem atat de puternici, atat de in'ulnera)ili, atat de tari, incat nu 'om
sta in nici un caz la tocmeala cu dansiiA ca, nu numai ca nu 'om da nici o
insemnatate parerilor si dorintelor lor, dar ca suntem gata si ca a'em
posi)ilitatea sa ina)usim cu o *orta si cu o autoritate indiscuta)ila orice
incercare, orice mani*estare a acestor dorinte si pareriA ca am stiut sa punem
mana dintr1o singura lo'itura pe tot ceea ce ne era necesar, si ca nu 'om
imparti in nici un caz puterea noastra cu ei+ Atunci resemnati ei isi 'or
inc(ide oc(ii si 'or astepta des*asurarea ulterioara a e'enimentelor+
!restinii nai'i sunt ca niste oi iar noi suntem pentru ei niste lupi+
#unt con'ins ca stiti ce patesc oile cand patrund lupii in staul+
/eoarece resemnati ei 'or inc(ide oc(ii inaintea oricarui lucru, spre
a1i pacali le 'om promite ca le inapoiem toate li)ertatile luate, dar aceasta
numai cand dusmanii pacii 'or *i potoliti, iar partidele existente reduse la
neputinta+
u mai tre)uie sa 'a spun ca, in realitate, ei 'or astepta mult si
zadarnic aceasta intoarcere spre trecut+
:entru ce altce'a am *i o*erit si inspirat crestinilor toata aceasta
politica, *ara a le da in realitate putinta de a o patrunde, daca nu doar
penru a castiga pe ascuns, ceea ce noi *ara acest mod de a proceda nu puteam
castiga pe *ataD Acest aspect *undamental a ser'it mereu ca )aza organizarii
*rancmasoneriei noastre secrete, care nu este cunoscuta si ale caror planuri
nu sunt nici macar )anuite de do)itoacele crestine, atrase de noi in
organizatia 'izi)ila a *rancmasoneriei, pentru a indeparta ast*el de la noi
pri'irile )anuitoare ale *ratilor lor+
p
A3 <&&13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
&nterpretarea masonica secreta a cu'antului "li)ertate"+ ?iitorul di*erit al
presei in timpul domniei planetare a *rancmasonilor+ !ontrolul strict si total
al presei atunci+ Agentiile corespondentilor+ !e este in realitate progresul
pentru *rancmasoniD #olidaritatea *rancmasonilor asa cum se mani*esta ea in
presa moderna+ Atatarea si intretinerea pretentiilor "sociale" pro'inciale+
&n*aili)ilitatea noului regim+
&
!u'antul li)ertate, care poate *i talmacit in di*erite *eluri, noi il
'om de*ini ast*elB "3i)ertatea este dreptul de a *ace numai ceea ce permite
legea"+ $ ast*el de talmacire a acestui cu'ant, *acuta la timpul potri'it, 'a
pune toata li)ertatea in mainile noastre, deoarece legile 'or nimici sau 'or
*ace cu putinta ceea ce o sa ne *ie noua placut, urmarind punerea in practica
a programului de mai sus+
!e rol 0oaca astazi presaD %a ser'este adeseori la atatarea patimilor si
la intretinerea egoismelor de partid+ %a este plina de desertaciune,
nedreptati si minciuni, iar cea mai mare parte a oamenilor nu1i inteleg deloc
menirea+ oi mai intai o 'om su)0uga si ii 'om pune oprelisti puternice, iar
apoi 'om *ace la *el si cu celelalte lucrari tiparite, caci la ce ne1ar ser'i
su)0ugarea presei, daca nu ne 'om pune la adapost si de *ocul atatator al
)rosurii si al cartiiD ?om trans*orma pu)licitatea, care ne costa astazi
*oarte scump, deoarece numai prin ea putem cenzura ceea ce se scrie in ziare,
intr1un iz'or de 'enit pentru #tatul nostru+ ?om in*iinta un impozit special
asupra presei+ ?om sili sa se plateasca o garantie atunci cand se in*iinteaza
ziare sau tipogra*ii+ Ast*el speram ca 'a *i scutit gu'ernul nostru
*rancmasonic de orice atac din partea presei, iar cand se 'a i'i 'reun prile0,
'om da amenzi *ara mila+ 4im)rele, garantiile si amenzile, toate acestea 'or
aduce #tatului nostru 'enituri uriase+
%ste drept ca ziarele de partid ar putea trece usor peste asemenea
pierderi )anesti si de aceea pe acestea le 'om des*iinta, indata ce ne 'or *i
atacat a doua oara+ imeni nu se 'a putea atinge nepedepsit de aureola
atotputernicului gu'ern al nostru+ :retextul pentru a des*iinta un ziar 'a *i
ca atata la re'olta si desta)ilizeaza #tatul *ara moti' si *ara dreptate+ ?a
rog sa nu 'a surprinda ca printre ziarele care ne 'or ataca, 'or *i si cele
intemeiate de noi, dar ele *iind g(idate de noi din um)ra 'or ataca numai
acele puncte ale caror sc(im)ari le 'om dori+
imic nu 'a putea *i adus la cunostinta lumii *ara supra'eg(erea
noastra+ Acest rezultat este de0a atins din zilele noastre prin *aptul ca
toate stirile si noutatile sunt primite de catre mai multe agentii care le
aduna din toate partile lumii+ Aceste agentii 'or *i atunci *ara deose)ire
numai ale noastre si nu 'or pu)lica decat ceea ce le 'om ingadui noi+
/aca de0a de pe acum am stiut sa castigam de partea noastra pe mem)rii
societatilor crestine in asa masura, incat aproape toti pri'esc intamplarile
lumii prin sticla cu anticipatie colorata a oc(elarilor pe care c(iar noi i1am
pus pe nas, daca de0a de pe acum nu mai exista pentru noi usi za'orate care sa
ne impiedice cunoasterea acelor lucruri pe care crestinii le numesc prosteste
secrete de #tat, ce 'a *i atunci cand 'om *i stapanii recunoscuti ai acestei
planete si 'om conduce prin persoana "arelui #u'eranD
Atunci oricine 'a 'oi sa *ie editor, )i)liotecar sau proprietar de
tipogra*ie ori sa se ocupe de industria tipogra*ica, 'a tre)ui sa primeasca o
diploma, care, in cazul ca posesorul ei se 'a *ace 'ino'at de 'reo nelegiuire
oarecare impotri'a noastra, 'a *i luata numaidecat inapoi+ !u asemenea masuri,
intrumentul gandirii de masa 1 presa 1 'a de'eni un mi0loc de manipulare si
educatie in mainile noastre, care nu 'a mai ingadui poporului sa )ata campii
asupra )ine*acerilor e'olutiei spirituale si a progresului+ !are dintre noi nu
stie oare ca aceste )ine*aceri sunt inc(ipuite si multe dintre ele duc de1a
dreptul la niste aspiratii care pentru noi sunt a)surdeD /in aceste aspiratii
si 'ise s1au nascut atat raporturile anar(ice ale oamenilor intre ei cat si cu
stapanirea, deoarece progresul sau mai )ine zis ideea progresului, a dat
nastere ideilor tuturor emanciparilor, *ara a le *ace deloc cu putinta
realizarea+ 4oti acei pe care noi ii numim li)erali sunt de *apt anar(isti,
daca nu in *apte cel putin in ganduirile lor+ Fiecare dintre ei urmareste
ideea li)ertatii si pana la urma toti cad in anar(ie, protestand din simpla
placere de a protesta+
/ar sa re'enim acum la presa+ $ 'om ingreuna, ca si tot ce se tipareste,
cu impozite si preturi *oarte mari pentru *iecare *oaie tiparita cat si cu
alte garantii+ !artile cu mai putin de 89 de pagini 'or *i taxate du)lu+ 3e
'om inregistra in categoria )rosurilor pentru ca, pe de o parte, 'om reusi
prin aceasta sa reducem numarul re'istelor care sunt pentru noi otra'a cea mai
prime0dioasa, iar pe de alta parte, aceasta masura ii 'a sili pe scriitori sa
produca lucrari atat de lungi, incat 'or *i putin citite, mai ales din cauza
pretului lor *oarte mare+ /inpotri'a, ceea ce 'om edita si tipari noi pentru
calauzirea mintilor in directia pe care o 'om sta)ili, 'a *i ie*tin si ast*el
'a *i citit de catre toata lumea+ &mpozitul *oarte mare 'a ina)usi dorinta
multora de a scrie, iar teama de pedeapsa 'a *ace pe literati sa atarne de
noi+
/aca totusi se 'or gasi unele persoane care doresc sa scrie impotri'a
noastra nu se 'a gasi in sc(im) nimeni sa le tipareasca scrierile+ &nainte de
a accepta o lucrare pentru tiparit, editorul 'a tre)ui sa mearga la autoritati
pentru a o)tine incu'iintarea scrisa de a o *ace+ &n acest c(ip 'om cunoaste
dinainte cursele care ni se intind si le 'om zadarnici dand dinainte lamuriri
asupra su)iectului tratat in care suntem atacati+
3iteratura si ziaristica sunt cele doua *orte educati'e mai insemnate,
de aceea gu'ernul nostru 'a tre)ui sa *ie proprietarul celor mai multe ziare+
:rin aceasta, inraurirea daunatoare noua a presei pri'ate 'a *i indepartata,
iar noi 'om castiga o in*luenta uriasa asupra ma0oritatii mintilor+ /aca
incu'iintam sa apara 19 ziare noi, indata 'om intemeia 89 de ale noastre si
asa mai departe+
:u)licul cititor este nai' si nu 'a )anui nimic+ 4oate ziarele ediate de
noi 'or *i in aparenta de tendinte si opinii total opuse, lucru care 'a trezi
in cazul ma0oritatii credule increderea in ele si ast*el 'a antrage in 0urul
lor pe dusmanii nostri ne)anuiti+ Ast*el ei 'or cadea in cursa si 'or *i
*acuti ino*ensi'i prin di*erite mi0loace pe care le stim+
:u)licatiile cu caracter o*icial 'or sta in randul intai+ %le 'or 'eg(ea
intotdeauna interesele noastre si de aceea in*luenta lor, care ne 'a *i
*a'ora)ila noua, 'a ramane uriasa+
&n randul al doilea 'or sta pu)licatiile o*icioase, ale caror rol 'a *i
de a atrage pe nepasatori si pe cei *ara 'laga+
&n al treilea rand 'om pune asa numita opozitie a noastra+ !el putin un
ziar din acestea 'a *i cu desa'arsire potri'nic ideilor noastre+ /usmanii
nostri 'or lua pe acest *als opozant drept un to'aras de lupta si ast*el ne
'or descoperi toate uneltirile lor datorita acestui tertip+
>iarele noastre 'or *i de toate tendinteleB unele aristocratice, altele
repu)licane, altele re'olutionare sau c(iar anar(iste, )ineinteles atat timp
cat 'a dainui !onstitutia+
%le 'or mani*esta in multiple moduri in*luenta noastra si 'or a'ea, ca
zeul ?is(nu, o suta de maini, care *iecare 'a gra)i sc(im)area societatii dupa
cum urmarim noi+ Aceste maini 'or calauzi prin sugestii adec'ate opinia in
directia care duce la scopul nostru, deoarece un om *oarte intaratat pierde
putinta de a rationa si cade cu usurinta su) puterea sugestiei+ eg(io)ii
manipulati care 'or crede ca repeta opinia ziarului partidului lor 'or repeta
si raspandi de *apt parerea noastra, ori aceea care ne 'a place noua sa se
spuna+ %i isi 'or inc(ipui, datorita nai'itatii, ca urmeaza planul partidului
lor, pe cand in realitate nu 'or ser'i decat steagul pe care il 'om ridica pe
ascuns c(iar noi pe seama lor+
:entru a conduce in aceasta directie armata noastra de ziaristi 'a
tre)ui sa organizam cu deose)ita gri0a institutia aceasta+ #u) numele de .irou
!entral al :resei 'om pune la cale sedinte literare, in care agentii nostri
'or da cu'antul secret de ordine si cu di*eritele semnale cunoscute numai de
*rancmasoni, *ara ca cine'a sa poata sa )age de seama+ /iscutand si in
aparenta contrazicand initiati'a noastra, dar in mod super*icial, *ara a intra
in miezul lucrurilor, ziarele noastre 'or sustine o polemica pre*acuta cu
organele o*iciale, pentru a ne da prin aceasta putinta de a ne pronunta si mai
limpede decat am putea1o *ace in primele noastre declaratii o*iciale, intarind
ast*el sugestiile *acute de noi+
Aceste atacuri inscenate de noi 'or *ace ca supusii nostri sa creada ca
pot 'or)i li)erA iar pe de alta parte agentii nostri 'or putea spune
pretutindeni, ca organele care se declara impotri'a noastra nu *ac decat sa
cle'eteasca in mod prostesc deoarece nu pot gasi pricini ade'arate pentru
com)aterea serioasa a masurilor noastre+
:rin aceste mi0loace a)ile de manipulare ne)anuite si ne'azute de catre
opinia pu)lica, dar *oarte sigure, 'om castiga in orice situatie atentia si
increderea pu)lica+ :rin ele, dupa caz, 'om intarata sau 'om linisti, dupa cum
a'em ne'oie, spiritele in pro)leme politice, le 'om con'inge sau le 'om amagi,
scotand de su) tipar cand ade'arul, cand minciuna, cand am)ele a)il com)inate,
ade'erind sau dezmintind *aptele, dupa inraurirea pe care urmarim ca acestea
sa o ai)a asupra pu)licului, pipaind totdeauna cu mare prudenta si gri0a
locul, inainte de a pune cu *ermitate piciorul pe el+ Actionand ast*el ii 'om
in'inge pe dusmanii nostri *ara doar si poate, deoarece ei nu 'or a'ea la
dispozitie pu)licatii prin care sa1si poata spune cu'antul pana la s*arsit sau
denigrand nu le 'om permite sa dea nici o replica in ziar in urma masurilor pe
care le1am aratat+ Ast*el, prin campanii mincinoase lansate contra dusmanilor
nostri nici nu 'a mai tre)ui sa1i com)atem cu temeinicie+
&n caz de ne'oie ii 'om com)ate cu tarie prin ziarele noastre o*iciale
recurgand c(iar la calomnii distrugatoare ce 'or *i lansate prin presa noastra
din categoria a treia+
&nca de pe acum, cel putin in cadrele presei, exista o puternica
solidaritate *rancmasonica+ 4oate organele presei sunt legate intre ele prin
secret pro*esional+ !a si stra'ec(ii auguri, nici unul dintre mem)rii ei nu
destainuie secretul si cunostintele sale daca nu i se porunceste+ ici un
ziarist nu se 'a incumeta sa trateze pu)lic si sa di'ulge aceasta taina,
deoarece nici unul dintre ei nu 'a *i primit in randul scriitorilor daca nu
are 'reo pata rusinoasa in trecutul sau, care sa poata *i indata *acuta
pu)lica in caz de tradare sau necredinta+ Atata 'reme cat aceste pacate sunt
pastrate in taina de catre anumiti oameni, scriitorul, prin *aima sa, poate
atrage si *ocaliza in 0urul lui admiratia si simpatia ma0oritatii tarii, care
il 'a urma cu insu*letire+
#ocotelile noastre in ceea ce prieste recrutarea de noi *rancmasoni se
intind cu deose)ire asupra pro'inciei+ Acolo noi tre)uie sa atatam nade0di si
dorinte potri'nice celor din capitala careia ii 'om spune ca acestea sunt
nade0diile si dorintele ade'arate ale pro'inciilor, desi este lesne de inteles
ca iz'orul central al dez)inarilor nu porneste decat de la noi+ #a stiti ca,
atata timp cat nu ne 'om )ucura inca de o putere deplina 'a *i adesea ne'oie
de a ina)usi glasul capitalelor prin acela al ma0oritatii, al poporului din
pro'incii, care 'a *i cu a)ilitate atatat de catre agentii nostri+ ?a tre)ui
ca, in momentul psi(ologic sta)ilit de noi, capitalele sa nu mai ai)a nici un
cu'ant de spus asupra *aptului implinit, din simplul moti' ca acesta 'a *i
de0a primit cu mult mai repede de catre ma0oritatea poporului, prin
intermediul oraselor din pro'incie+
!and 'om intra in noua oranduire de #tat :lanetar care 'a pregati domnia
noastra asupra intregii planete, nu 'om putea lasa sa se mai descopere prin
presa necinstea pu)lica+ ?a tre)ui sa se creada atunci ca noua noastra
stapanire a multumit atat de )ine pe toata lumea, incat au disparut c(iar si
crimele+ !azurile de iz)ucnire a criminalitatii nu 'or tre)ui atunci sa *ie
cunoscute decat de 'ictimele lor si de martori intamplatori+
A3 <&&&13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
e'oia painii zilnice ii dreseaza gradat pe oameni+ !(estiunile politice care
apar+ !(estiunile industriale+ :etrecerile ca mi0loc de de'iere+ !asele
poporului+ Ade'arul este unul+ "arile pro)leme care sur'in+
p
e'oia painii zilnice ii *ace pe crestini sa taca si sa *ie ser'itorii
nostri umili+ Agentii nostri din presa 'or discuta, la porunca noastra,
masurile si sc(im)arile pe care ne1ar *i cam greu sa le dam pu)licitatii
dintr1odata, pe nesteptate+ oi, in acest timp, *olosindu1ne de zgomotul
pricinuit de aceste discutii, 'om in*aptui masurile dorite si le 'om prezenta
pu)licului ca pe un *apt implinit+ imeni nu 'a a'ea indrazneala sa ceara
nimicirea celor (otarate, mai ales ca 'or *i prezentate ca *iind un real
progres+ /e alt*el, presa 'a *ace atunci un 0oc util noua si 'a atrage indata
atentia pu)licului spre c(estiuni senzationale noi (caci, dupa cum stiti, noi
am o)isnit oamenii de a cauta totdeauna ce'a nou si sc(im)ator)+ !ati'a
neg(io)i, inc(ipuindu1si ca sunt uneltele sortii, se 'or napusti asupra
acestor noi c(estiuni *ara a sti ca ei nu inteleg nimic din ceea ce noi 'rem
in realitate sa se discute+ !(estiunile politicii nu sunt desc(ise nimanui, in
a*ara de aceia care i1au dat nastere, inca inainte cu multe 'eacuri si care o
conduc c(iar si acum in taina+
/in toate acestea puteti 'edea ca, pre*acandu1ne uneori ca cerem parerea
multimii, noi nu *acem altce'a decat sa ne usuram in*aptuirea planurilor
noastre+ /e asemenea puteti o)ser'a ca noi cautam totdeauna apro)area nu a
*aptelor, ci a cu'intelor noastre rostite la cutare prile0+ oi tre)uie sa
spunem pretutindeni si totdeauna ca, in toate masurile noastre ne g(idam dupa
speranta unita cu siguranta de a *i *olositori )inelui tuturor+
:entru a a)ate cu a)ilitate atentia oamenilor prea ingri0orati de
pro)lemele politice, 'om scoate la i'eala pro)lemele economice senzationale
inainte de asa zisele pro)leme politice noi+ &i 'om lasa atunci pe toti sa1si
descarce *uriile lor asupra acestui su)iect+ -loatele se 'or in'oi sa ramana
linistite, sa se odi(neasca dupa inc(ipuita lor acti'itate politica (cu care
i1am o)isnuit noi insine, pentru ca sa putem lupta prin mi0locirea lor cu
gu'ernele crestine), cu conditia de a a'ea noi distractii si ocupatii+ &n
aceste noi distractii si ocupatii ii 'om indrepta apoi aproape pe aceleasi cai
politice+ ?om *ace aceasta pentru ca aceste gloate ale poporului sa nu a0unga
la nimic pro*und prin cugetare+ %'entual ii 'om opri e*icient de la gandire
prin petreceri si sport, prin 0ocuri, prin des*atari 'icioase, prin inlantuiri
de patimi si prin case de toleranta pu)lice+ &ndata 'om pune apoi prin presa
concursuri )anale de arte si tot *elul de sporturi+ Aceste preocupari de masa
'or indeparta pentru totdeauna spiritele de la c(estiunile ele'ate unde am
a'ea mult de luptat cu ele+ $amenii, dezo)isnuindu1se din ce in ce mai mult sa
gandeasca spontan si independent numai prin ei insisi 'or a0unge sa 'or)easca
datorita propagandei noastre tocmai asa cum gandim noi+ /atorita
super*icialitatii si a lenii lor de a gandi noi 'om *i singurii care 'om da
impulsuri si indrumari cugetarii mai ales prin intermediul anumitor persoane
care, )ineinteles, nu 'or *i deloc )anuite de a a'ea legaturi stranse cu noi+
Rolul utopistilor li)erali 'a *i pentru totdeauna s*arsit, atunci cand
'a *i recunoscut regimul nostru *rancmasonic planetar+ :ana atunci 'or aduce
multe *oloase noua+ /e aceea, adeseori ii 'om indemna mult mai mult pe oameni
sa nascoceasca tot *elul de teorii complet ireale si *antastice, considerate
noi, sau asa zise progresiste, caci ast*el 'om suci cu o mare usurinta
capetele acestor crestini, cu a0utorul cu'antului :R$-R%#+ u gasiti aproape
nici unul printre ei care sa inteleaga ca su) acest cu'ant se ascunde o
greseala, a*ara de cazurile cand este 'or)a de descoperiri materiale, deoarece
ade'arul este numai unul singur si nesc(im)at, si nu poate prin urmare sa
progreseze+ :rogresul, ca o idee gresita, ser'este la intunecarea ade'arului,
pentru ca nimeni sa nu1l cunoasca, in a*ara de noi alesii care suntem
pazitorii lui+
!and domnia noastra planetara 'a *i sosit, oratorii nostri 'or 'or)i cu
patos poporului despre marile pro)leme misterioase care au *ramantat omenirea
pentru a o duce, in s*arsit, la regimul nostru mantuitor+ imeni nu 'a )anui
atunci ca toate aceste pro)leme au *ost nascocite de catre noi, dupa un plan
politic pe care nimeni nu l1a g(icit in tot cursul lungilor 'eacuri+
A3 <&?13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
Religia cea noua a 'iitorului+ #cla'ia 'iitorului+ &mposi)ilitatea de a
cunoaste misterele religiei *rancmasonice a 'iitorului+ :ornogra*ia necesara
si 'iitorul cu'antului tiparit atunci cand *rancmasonii 'or a'ea complet
puterea+
p
!and 'a *i sosit domnia noastra planetara, nu 'om recunoaste nici o alta
religie a*ara de aceea a noastra, care este unica si de care ne este legat
destinul, deoarece noi *rancmasonii suntem alesii prin care acest destin este
unit cu soarta lumii+ /in acest moti' 'a tre)ui sa nimicim toate credintele+
Faptul ca prin aceasta nimicire a credintei se sporeste numarul ateilor din
zilele noastre, nu ne 'a stan0eni straduintele, ci din contra 'a ser'i drept
pilda generatiilor care 'or asculta predicile noastre asupra religiei, al
carei sistem stoic conceput de noi 'a iz)uti sa cucereasca toate popoarele+
?om spune atunci tuturor ca in aceasta consta ade'arul ei mistic, in care zace
toata *orta ei educatoare+ Atunci 'om pu)lica la toate prile0urile articole in
care 'om asemana regimul nostru mantuitor cu cele ale trecutului+ .ine*acerile
unei odi(ne castigate dupa 'eacuri de *ramantari 'or scoate la i'eala
insusirile placute ale stapanirii noastre+ -reselile administratorilor
crestini 'or *i zugra'ite de noi in culorile cele mai 'ii+ ?om da nastere la o
asa de mare scar)a *ata de aceste administratii, incat popoarele 'or pre*era
odi(na ro)iei in locul drepturilor mult tram)itatei li)ertati care i1a zapacit
atat de mult si care le1a rapit mi0loacele de trai *acandu1i sa *ie exploatati
de catre o ceata de a'enturieri, nestiutori de ceea ce *ac+ e*olositoarele
sc(im)ari de gu'ern, la care ii indemnam noi pe crestini atunci cand 'oim sa
sapam temeliile lor de gu'ernamant, 'or o)osi in aceasta 'reme atat de mult
popoarele, incat ele 'or pre*era sa indure orice din partea noastra, numai sa
scape de noi *ramantari+ ?om arata atunci cu staruinta greselile istorice ale
gu'ernelor crestine care, in lipsa ade'aratului )ine, au ametit omenirea in
cursul atator 'eacuri, urmarind un )ine social iluzoriu, *ara a1si da seama ca
planurile lor inrautatesc, in loc sa im)unatateasca, conditiile 'ietii
omenesti pe aceasta planeta+
Filozo*ii nostri 'or discuta toate greselile credintelor crestine, dar
nimeni niciodata nu 'a discuta religia noastra su) ade'arata ei in*atisare,
deoarece nimeni nu o 'a cunoaste cu ade'arat, a*ara de cei ai nostri, care nu
'or indrazni niciodata sa1i descopere tainele+
&n tarile zise inaintate, am dat de0a nastere unei literaturi ne)une,
murdare, marsa'e+ Aceasta o 'om raspandi cat'a timp, c(iar si dupa ce am a0uns
la putere, pentru a scoate mai mult la i'eala deose)irea dintre discursurile,
dintre programele noastre si aceste nemernicii ale crestinilor+ &nitiatii
nostri *rancmasoni, crescuti pentru a conduce pe crestini, 'or alcatui
discursuri, planuri, memorii, articole care ne 'or da inraurirea deplina
asupra acestor oameni si ne 'or ingadui sa1i indreptam catre ideile si
cunostintele pe care 'om 'oi atunci ca ei sa le insuseasca+
c
A3 <?13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
#ecretul lo'iturii de stat mondiale ce 'a dura o zi+ !ondamnarile la moarte ce
'or *i pronuntate atunci+ #oarta 'iitoare a tuturor *rancmasonilor crestini+
!aracterul legendar si mistic al puterii *rancmasonilor+ &nmultirea rapida a
lo0ilor *rancmasonice+ Administratia centrala a "arilor maestri *rancmasoni+
4ainica a*acere Aze**+ Francmasoneria este calauza esentiala a tuturor
societatilor secrete+ &mportanta tainica a succesului pu)lic+ !olecti'ismul
inerent+ ?ictimele e'entuale+ !ondamnarea ulterioara la moarte a
*rancmasonilor+ :ra)usirea planetara a prestigiului legilor si al autoritatii+
:realegerea *rancmasonilor+ #curtimea si limpezimea exemplara a legilor care
'or *i promulgate in timpul domniei 'iitoare a *rancmasonilor+ #upunere totala
si neconditionata *ata de autoritate+ "asuri dure contra a)uzurilor de putere+
!ruzimea neo)isnuita a pedepselor+ 3imita 'arstei pentru cei care 'or *i
0udecatori+ 3i)eralismul 0udecatorilor si al puterii 'or dispare+ .anul
mondial al #tatului :lanetar =nic+ A)solutismul *ara precedent al
*rancmasoneriei+ /reptul de casatie+ "Aspectul" patriar(al al 'iitorului
"gu'ern" :lanetar+ >ei*icarea o)ligatorie a gu'ernului+ /reptul celui mai tare
in calitatea sa de drept unic+ Regele #tatului =nic :lanetar este considerat a
*i patriar(ul lumii+
*
!and in s*arsit 'om incepe a domni peste tot glo)ul 1 cu a0utorul
lo'iturilor de #tat (pregatite in aceeasi zi) 1 si dupa ce 'om *i (otarat
des*iintarea tuturor gu'ernelor in *iinta (c(iar daca pana atunci 'a mai trece
o oarecare 'reme), 'om cauta sa impiedicam uneltirile si comploturile
impotri'a noastra+ &n acest scop, 'om osandi la moarte pe toti aceia care 'or
intampina 'enirea noastra la putere cu armele in maini+ /e asemenea orice
in*iintare de noi societati secrete, ce nu 'a ser'i scopurile noastre, 'a *i
atunci pedepsita cu moartea+ Atat societatile secrete care exista in zilele
noastre si care ne sunt cunoscute, ori care ne1au ser'it si ne ser'esc inca,
cat si cele care nu ne sunt cunoscute, 'or *i dupa aceea des*iintate, iar
mem)rii lor 'or *i trimisi in continente departate, in a*ara %uropei+ 3a *el
'om proceda cu toti cei care stiu prea multe despre noi (c(iar din randurile
noastre, din Francmasoneria exterioara, care au a0uns sa stie prea multe
lucruri secrete)+ Aceia pe care ii 'om cruta pentru un moti' oarecare, 'or
trai su) o 'esnica amenintare a surg(iunului+
/e indata ce 'om a'ea puterea 'om pu)lica legi aspre prin care 'om sili
pe toti *ostii mem)ri ai societatilor secrete, care ne sunt sau care ne1au
*ost ri'ale, sa paraseasca %uropa, care 'a de'eni centrul stapanirii noastre+
(Aici apare destul de clar ca, in *inal, %uropa 'a *i centrul sau, cu alte
cu'inte, !omandamentul Francmasoneriei "ondiale)+
&n societatea umana in care, gradat noi am semanat din plin semintele
dez)inarii, nemultumirii, si a prins radacini neintelegerea (cum este de
exemplu protestantismul), nu se 'a mai putea resta)ili dupa aceea ordinea
decat prin masuri dure, rapide si nemiloase, care 'or do'edi o putere de
neclintitA este e'ident inutil sa se dea 'reo atentie 'ictimelor cazute pentru
)inele nostru 'iitor+ Rolul *iecarui gu'ern care recunoaste ca exista, nu este
numai de a culege roadele pri'ilegiilor sale, ci si de a1si indeplini
datoriile, pentru a a0unge la in*aptuirea anumitor scopuri, *ie c(iar cu
pretul celor mai mari 0ert*e+ :entru ca un gu'ern sa a0unga sa *ie neclintit,
tre)uie sa1si mareasca la maximum aureola puterii sale, iar aceasta aureola nu
se castiga decat printr1o *ascinanta in*lexi)ilitate a puterii, care tre)uie
sa poarte semnele unei atotputernicii oculte+ Asa era, pana in 'remurile din
urma, autocratia care tocmai de aceea ramane singurul nostru dusman serios din
intreaga lume, alaturi de :apalitate+ Aduceti1'a in aceasta directie aminte de
pilda &taliei inecate in sange, care totusi nu s1a atins de nici un *ir de par
al lui #ylla, cel care a 'arsat acest sange+ #ylla, prin puterea sa uluitoare,
s1a ridicat pana la cea mai inalta treapta in oc(ii poporului c(inuit si
0ert*it c(iar de catre el, iar intoarcerea lui indrazneata in &talia, l1a
*acut si mai in'iola)il+ :oporul nu se atinge niciodata de acela care1l
(ipnotizeaza prin indrazneala si taria 'ointei lui+
Asteptand insa 'enirea momentului 'ictoriei, cat si pentru a gra)i clipa
trium*ului nostru, 'om in*iinta si 'om inmulti lo0ile masonice in toate tarile
din lume+ &n aceste lo0i *rancmasonice, care pentru cei nai'i 'or parea opuse
si di*erite, ii 'om coopta si ii 'om atrage sa intre in ele pe toti aceia care
sunt sau pot *i niste eminenti agenti+ Aceste grupari, aceste "lo0i" 'or
reprezenta totodata centrul nostru principal de in*ormatii si manipulare a
maselor ignorante, *iindca ele 'or ramane mi0locul cel mai e*icient al
acti'itatii noastre+ ?om conduce centralizat, in mod strict, toate aceste
societati *rancmasonice (in mod aparent di*erite) printr1o administratie
cunoscuta numai de noi 1 cei care suntem si 'om ramane total necunoscuti,
pentru a putea actiona cat mai e*icient din um)ra 1 si care 'a *i compusa si
condusa in totalitate numai de cei mai inteligenti oameni ai nostri+ 3o0ile
noastre *rancmasonice 'or a'ea *iecare cate un reprezentant numit de noi, iar
acesta 'a *i cel care 'a da cu'antul de ordine si programul pe care noi il 'om
decideA in dosul acestui reprezentant se 'a ascunde ne)anuita administratia
despre care am 'or)it+ ?om *orma si 'om intretine in cadrul acestor lo0i
*rancmasonice *ocarul tuturor miscarilor anar(ice1re'olutionare si li)erale,
care 'or ser'i scopurilor noastre+ Aceste lo0i 'or *i alcatuite din oameni cat
mai docili si malea)ili, care 'or pro'eni pe cat posi)il din toate straturile
societatii, dar mai ales dintre cei )ogati+ :lanurile politice cele mai
secrete ne 'or *i ast*el aduse noua totdeauna la cunostinta si 'or cadea in
mana noastra si, in cazul in care 'om *i de acord cu continutul lor, ele 'or
intra imediat su) autoritatea noastra din prima zi a aparitiei lor+ :rintre
mem)rii acestor lo0i 'or tre)ui neaparat sa *ie cuprinsi aproape toti agentii
politiei nationale si internationale, deoarece ser'iciile lor sunt de
neinlocuit pentru noi, a'and in 'edere ca politia poate nu numai sa ia masuri
rapide impotri'a nesupusilor si recalcintrantilor, dar sa si acopere ori sa
musamalizeze complet toate actiunile noastre rele sau sa gaseasca pretexte
a'anta0oase pentru noi atunci cand apar nemultumiri si cand am putea *i
descoperiti+ Aceia care intra cel mai usor in societatile secrete sunt de
o)icei niste am)itiosi sau a'enturieri si sunt in general oameni usurateci, cu
care nu ne 'a *i greu sa ne intelegem pentru in*aptuirea planurilor noastre+
/aca se 'or naste la un moment dat dezordini intr1un #tat, aceasta 'a
insemna ca am a'ut c(iar noi ne'oie sa generam tul)urari pentru a nimici o
solidaritate prea mare+ /aca se 'a pune la cale un complot in sanul sau,
conducatorul acestei uneltiri 'a *i unul dintre cei mai credinciosi ser'itori
ai nostri+
%ste a)solut *iresc ca noi, cei putini care *acem parte din &erar(ia
Francmasonica #ecreta, si nimeni altcine'a, sa *im cei care coordoneaza,
ne)anuiti de nimeni 1 din um)ra 1 actiunea Francmasoneriei exterioare, pentru
ca numai noi stim cu ade'arat unde 'rem sa a0ungemA noi, numai noi cei ce
*acem parte din elita tre)uie sa cunoastem scopul *inal al *iecarei actiuni,
in timp ce toti ceilalti mem)ri ai lo0ilor nu tre)uie sa stie mai nimic+
:entru mem)rii Francmasoneriei exterioare, scopul respecti'ei actiuni 'a *i
prezentat ca *iind altul si ast*el ei nici macar nu 'or )anui ceea ce urmarim
noi atunci+ %i se multumesc de o)icei cu un succes momentan, care le satis*ace
amorul propriu in in*aptuirea planurilor lor, *ara a o)ser'a ca acest plan nu
porneste totdeauna din initiati'a lor ci le este sugerat de catre noi+
$amenii se inscriu cel mai adesea in lo0i din curiozitate sau *iind
animati de speranta desarta de a1si satis*ace am)itiile politice cu a0utorul
lorA altii 'or sa pro*ite de relatiile o*erite de noi iar unii numai pentru
a1si expune inaintea unui pu)lic 'isurile lor irealiza)ile, care in realitate
nu se spri0ina pe nimic+ /e cele mai multe ori acestor oameni nai'i le este
sete de emotia succesului si a aplauzelor, mani*estari cu care noi nu suntem
niciodata zgarciti+ oi le o*erim intotdeauna acest succes pentru a ne *olosi
ulterior de multumirea de sine care este legata de el si datorita careia
oamenii primesc *oarte usor sugestiile noastre *ara a )aga de seama, *iind in
acelasi timp cu totul con'insi ca exprima *ara gres ideile proprii si ca ei
nici nu ar putea *i in stare sa si le insuseasca pe ale altora+ ici nu 'a
puteti inc(ipui cat de usor si cum pot cadea c(iar si cei mai inteligenti
oameni care se a*la si raman intr1o stare de nai'itate plina de inconstienta,
cu conditia de a1i *ace sa *ie cat mai multumiti de ei insisi+ &n acelasi timp
doar noi stim cat este de usor sa1i descura0ezi prin cel mai mic insucces, *ie
c(iar numai prin incetarea aplauzelor, si ast*el sa1i ro)esti unei supuneri
slugarnice numai pentru a putea o)tine mai mereu noi succese+
&n masura in care marii nostri "aestri Francmasoni dispretuiesc gloria,
numai spre a *ace sa reuseasca pe deplin si cat mai repede proiectele lor, in
aceeasi masura oamenii o)isnuiti care au mintea unor copii sunt in stare sa1si
0ert*easca toate telurile lor numai si numai pentru a o)tine cat mai multa
glorie+ Acest *el tipic de a 'edea al lor ne usureaza *oarte mult sarcina de
a1i in*luenta si de a1i conduce+ Acesti tigri la in*atisare au in realitate
su*letul unei turme de oi, iar capetele lor, cu rare exceptii, sunt cu
desa'arsire goale si tocmai aceasta explica de ce ei pot *i in*luentati si
manipulati atat de usor+ 3e1am dat acum drept cal de )ataie, asa cum dai unui
copil o 0ucarile, 'isul a)sor)irii complete a indi'idualitatii omenesti de
catre unitatea sim)olica a colecti'ismului+ &nca n1au a0uns sa inteleaga si
nici nu 'or intelege curand ca aceasta 0ucarie le1a a)sor)it deocamdata cu
totul atentia+ %ste aici o incalcare *atisa a celei mai importante legi a
naturii care, din prima zi a !reatiei, a *acut pe *iecare *iinta deose)ita de
cealalta, tocmai pentru a1si a*irma in mod creator indi'idualitatea+
Faptul ca noi am *ost in stare sa1i aducem, iar actualmente sa1i
mentinem in aceasta stare ne)uneasca, nu ne do'edeste oare cu o limpezime
or)itoare, cat de putin dez'oltata este mintea lor *ata de mintea noastraD
Acest aspect este cea mai importanta garantie a succesului nostru+ !at de
clar'azatori erau "A% 4R&& nostri *rancmasoni care au spus ca pentru a atinge
un scop mare nu tre)uie niciodata sa te opresti in *ata mi0loacelor si nu
tre)uie sa1ti precupetesti numarul 'ictimelor 0ert*ite; oi n1am numarat
'ictimele din randurile noastre si cu toate ca la ne'oie am sacri*icat pe unii
dintre ai nostri, procedand ast*el, am dat &erar(iei noastre *rancmasonice
secrete o putere pe care alt*el nu am *i do)andit1o poate niciodata+ ?ictimele
dintre cei ai nostri, relati' putine ca numar, ne1au aparat totdeauna la
momentul potri'it de distrugerea totala+
"oartea este s*arsitul de neinlaturat al *iecaruia+ "ai util este sa
gra)im moartea acelora care, plini de *ermitate, pun piedici operei noastre,
decat sa murim noi, "A% 4R&& FRA!"A#$& care am dat nastere acestei opere
gigantice+ oi 'a tre)ui sa1i osandim la moarte si sa1i executam pe
*rancmasonii tradatori, ast*el incat nimeni, a*ara de *ratii lor sa nu poata
sa )anuiasca ce'a, nici c(iar 'ictimele condamnarii noastre+ %i mor toti, cand
tre)uie, in con*ormitate cu planurile noastre, & A:AR%4A de moarte naturala+
Aceste masuri drastice au inlaturat din sanul *rancmasoneriei (ordinare)
orice urma de impotri'ire si de nesupunere+ 4ot predicand crestinilor
li)eralismul, noi mentinem totodata si pe agentii nostri agitatori intr1o
supunere desa'arsita+
s
A3 <?&13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
"odul secret in care uni'ersitatile pot *i *acute sa de'ina ne'atamatoare+
!lasicismul 'a *i pe deplin inlocuit+ %ducatia in #tatul :lanetar =nic si alte
pro*esiuni+ Reclama o)ligatorie a autoritatii "#tapanitorului" cel nou in
scoli+ /es*iintarea completa a in'atamantului li)er+ oile teorii ale #tatului
:lanetar =nic+ &ndependenta gandirii 'a *i reprimata+ &n'atatura in #tatul
:lanetar =nic se 'a *ace mai ales prin imagine+
:
&n scopul de a nimici cat mai repede si de*initi' toate *ortele colecti'e
care nu sunt ale noastre, 'om intemeia noi altele, care 'or actiona intr1un
spirit nou asa cum 'rem noi (=ni'ersitati)+ Rectorii si pro*esorii 'or *i
pregatiti in taina pentru munca lor, in spiritul nostru *rancmasonic, prin
programe de actiuni strict secrete si amanuntite, de la care ei nu se 'or
putea a)ate a)solut deloc+ %i 'or *i atunci numiti numai dupa ce 'or *i
'eri*icati cu mare gri0a si 'or depinde de gu'ern+
Atunci cand 'om prelua puterea si 'om conduce printr1un -u'ern =nic
intreaga planeta, 'om exclude complet din programele de studii dreptul
cetatenesc si tot ceea ce pri'este aspectul tainic care se re*era la
pro)lemele politice+ Aceste mari secrete, care permit sa *ie manipulate
masele, 'or *i predate numai cator'a zeci de persoane alese c(iar de noi prin
testare pentru insusirile lor speciale+ !and 'om *i in *inal la putere, 'om
scoate complet din programele de studii toate acele materii care inainte erau
studiate si care pot pricinui tul)urari si ii 'om *ace pe tineri sa *ie
ascultatori si sa ii iu)easca pana la idolatrizare (cultul personalitatii;) pe
cei care ii 'or conduce+
?om sterge apoi din memoria umanitatii toate in*ormatiile re*eritoare la
*aptele secolelor trecute care nu ne a'anta0eaza+
4ot atunci 'om *ace ast*el incat 'om des*iinta in intregime orice *orma
de in'atamant li)er+
#istemul de reprimare sistematica a gandirii )ine*acatoare, creatoare,
li)ere este de pe acum in 'igoare in cadrul sistemului educational )azat din
ce in ce mai mult pe *olosirea persuasi'a a imaginilor care 'a tre)ui sa
trans*orme cat mai repede oamenii in niste animale supuse, care 'or astepta
inerti sa li se in*atiseze toate lucrurile prin imagini modi*icate con*orm
intentiilor noastre pentru a intelege totul asa cum 'rem noi+ &n Franta, unul
dintre agentii nostri cei mai e*icienti si anume .ourgeois, a inceput de0a sa
promo'eze noul program de educatie cu a0utorul imaginilor+
p
A3 <?&&13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
.aroul 'a *i restructurat+ &n*luenta preotilor crestini 'a tre)ui sa
scada tot mai mult+ 3i)ertatea constiintei se 'a urmari sa *ie diminuata+
Regele #tatului :lanetar =nic al Francmasonilor 'a *i simultan si :atriar( si
:apa+ "i0loacele secrete de lupta ale *rancmasoneriei cu )isericile existente+
:ro)lemele curente ale presei contemporane asa cum sunt ele pri'ite de
*rancmasoni+ $rganizarea cea noua a politiei+ :olitia 'oluntara+ #piona0ul si
turnatoria dupa modelul gruparilor *rancmasonice secrete+ A)uzurile de putere
'or *i curent musamalizate+
'
.aroul ii *ace cel mai adesea pe oameni sa de'ina reci, cruzi,
indaratnici, totodata aceasta ii *ace sa *ie o)isnuiti sa 'ada totul in
*olosul apararii a nu conteaza ce si nu pentru a sustine )inele social+ :rin
aceasta ei demoralizeaza aproape in intregime tri)unalul+ oi 'om *ace din
acesti oameni impietriti la su*let si *oarte ser'ili *unctionari executi'i+
A'ocatii si 0udecatorii 'or *i lipsiti atunci de dreptul de a comunica cu
inculpatiiA ei 'or primi numai procesele de la tri)unal si apoi isi 'or apara
clientii dupa interogatoriul luat de tri)unal, o data ce *aptele le 'or *i
ast*el cunoscute+ %i 'or primi in toate cazurile onorarii care 'or *i
independente de calitatea apararii+ Aceasta 'a duce in scurt timp la
suprimarea, printre altele, a coruptiei care exista actualmente in aparatul
0udecatoresc, caci la ora actuala acesta nu mai consimte sa dea castig de
cauza decat numai celui care plateste+
Am luat de asemenea masuri pentru a discredita complet clasa preotilor
crestini, si numai cati'a ani ne mai despart de des*iintarea religiei crestine
(!$#:&RA4&A FRA!"A#$&!A "$/&A3A !AR% ?&>%A>A #=."&AR%A & /&#4R=-%R%A
!R% 4&&#"=3=&)+
&n general, presa noastra contemporana 'a demasca numai a*acerile
coruptiei de stat, religiile, incapacitatea *lagranta si prostia actualilor
conducatori si toate acestea 'or *i *acute in termenii cei mai in0ositori,
pentru a1i ponegri si calomnia mai ales pe cei )uni si destoinici in toate
modurile, asa cum numai noi stim sa *acem cu genialitatea noastra dia)olica+
&n timpul gu'ernarii noastre planetare, *iecare al treilea om 'a
supra'eg(ea aproape permanent pe ceilalti+ Atunci nu 'a mai *i deloc rusinos
sa *ii spion, cutra si denuntator+
Agentii nostri, care 'or *i cozile noastre de topor in multe situatii 'or
*i racolati atat din inalta societate, cat si din clasele de 0os si c(iar din
cele de mi0loc, dintre editori, tipogra*i, li)rari, comercianti, muncitori,
)ir0ari, lac(ei etc+
?eri*icarea depozitiilor si a tuturor arestarilor 'or depinde atunci de
un grup de controlori+ Acela care nu 'a da cat mai detaliat raportul asupra a
tot ceea ce a 'azut si a auzit in materie de politica, 'a *i considerat
'ino'at de tainuire si complicitate, *iind tratat dupa aceea ca si cand s1ar
*i do'edit ca a *acut aceste doua lucruri+
&n regatul nostru uni'ersal, care 'a cuprinde toate tarile ce 'or *i
atunci *ara granita, 'a *i o)ligatoriu pentru toti oamenii nostri de'otati si
*ideli sa ser'easca statul in *elul acesta+
A3 <?&&&13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
"asurile suplimentare de siguranta care 'or *i luate de *rancmasoni+
#upra'eg(erea *oarte atenta si totala a conspiratorilor+ $ garda numeroasa
care il pazeste la 'edere pe :resedintele #tatului indica ruina puterii+ -arda
regelui #tatului :lanetar al *rancmasonilor+ :restigiul mistic si totalitar al
puterii+ Arestarea rapida si cercetarea a)uzi'a 'a *i realizata la prima
)anuiala atunci+
)
!and 'om considera ca este stringent necesar sa intarim masurile de
protectie politica, 'om declansa imediat dezordine si mani*estari de
nemultumire, care 'or *i amorsate si exprimate de oratori )uni+ :ersoane
nutrind aceleasi sentimente se 'or uni cu ei+ Aceasta ne 'a ser'i atunci drept
moti' pentru a autoriza tot *elul de perc(ezitii si supra'eg(eri care se 'or
putea *ace c(iar cu a0utorul politiei+
u tre)uie sa se uite ca aproape totdeauna prestigiul puterii scade daca
se descopera periodic ca exista comploturi impotri'a sa+ oi am distrus nu o
data prestigiul conducatorilor )uni prin desele atentate organizate de agentii
nostri, care pentru noi nu sunt altce'a decat niste miei or)i ai turmei pe
care o conducem+ ?om sili ast*el pe gu'ernanti sa1si recunoasca neputinta prin
masurile *atise de siguranta pe care ei 'or *i ne'oiti sa le ia si ast*el 'om
ruina complet pana la urma prestigiul puterii+
A pazi tot timpul, pe *ata un mare conducator inseamna a recunoaste
sla)iciunea gu'ernului+ !onducatorul #uprem ales de noi, cand 'a apare in
sanul multimii 'a *i totdeauna incon0urat de o multime de )ar)ati si de *emei
care 'or *i luati de cei nai'i drept curiosi+ oi consideram ca o data cu
instituirea garzii o*iciale dispare prestigiul mistic al puterii+
oi ii 'om aresta imediat pe criminali la prima )anuiala+ 4eama ca ne1am
putea insela nu tre)uie sa *ie un moti' care sa dea posi)ilitatea de *uga ori
de sustragere unor indi'izi )anuiti de un delict sau de o crima politica,
situatie pentru care noi ne 'om arata a *i neinduratori+ /atorita prostiei lor
si a nai'itatii conducatorilor de state, la ora actuala, gu'ernele nu sunt in
stare sa inteleaga ce este in realitate politica si care sunt tainele ei+
s
A3 <&<13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
/reptul de a prezenta 0al)e si proiecte 'a *i speculat la maxim de
*rancmasoni+ Raz'ratirile si rostul acestora+ !rimele politice 'or *i alt*el
0udecate de tri)unale+ Reclama pentru crimele politice 'a tre)ui sa inceteze
pentru totdeauna+
p
!u toate ca noi nu 'om ingadui ca *iecare sa se ocupe in mod direct de
politica, 'om incura0a in sc(im) orice raport, orice cerere care 'a solicita
gu'ernul sa im)unatateasca starea poporuluiB aceasta ne 'a permite sa 'edem
cat mai clar si la momentul potri'it toate lipsurile si doleantele supusilor
nostri, carora le 'om raspunde *ie cu indeplinirea cererilor *acute, daca
e'ident acestea nu ne lezeaza interesele, *ie cu o respingere a)il
argumentata, care 'a urmari totodata sa do'edeasca greseala de 0udecata a
celor ce le1au alcatuit+
=neltirile re'olutionare cel mai adesea nu sunt altce'a decat latratul
unui catelus impotri'a unui ele*ant+ :entru un gu'ern care este organizat, asa
cum tre)uie, nu atat din punct de 'edere politienesc, ci social, latratul
acestui catelus n1are insemnatate si se produce numai pentru ca do)itocul
nu1si cunoaste de *apt nici locul si nici insemnatatea lui+ ?a *i de1a0uns sa
se do'edeasca, printr1un exemplu sugesti', atat importanta unuia cat si a
celuilalt, pentru ca acesti catei sa inceteze de a mai latra si sa inceapa sa
dea )ucurosi din coada de indata ce zaresc ele*antul+
:entru a rapi crimei politice *aima ei de *apta 'ite0easca, 'om a'ea
gri0a sa o punem inaintea 0udecatorilor pe aceeasi treapta cu *urtul, omorul
si impreuna cu orice alta nelegiuire marsa'a si 0osnica+ Atunci opinia pu)lica
'a con*unda destul de usor in gandul ei aceasta categorie de crime cu rusinea
tuturor celorlalte, si 'a s*arsi prin a le pri'i cu acelasi dispret+ oi ne1am
propus de asemeni si intr1o anumita masura credem ca de0a am iz)utit sa1i
impiedicam pe crestini sa mai lupte impotri'a uneltirilor noastre
re'olutionare+
&n acest scop, atat prin presa, cat si prin cu'antarile noastre sau
articolele pu)licate, in manualele de istorie care au *ost si 'or *i in mod
'iclean alcatuite de noi, am *acut o a)ila reclama pentru asa zisa 0ert*a
totala de sine care a *ost sau este *acuta de catre cei raz'ratiti c(ipurile
in 'ederea )inelui o)stesc+ Aceasta reclama a marit considera)il numarul
li)eralilor si a aruncat totodata mii de crestini nai'i in randurile turmei
noastre *acandu1i sa de'ina niste supusi *rancmasoni de duzina care ne ser'esc
cu de'otament interesele+
ccc
A3 <<13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
oul program *inanciar+ &mpozitul 'a *i marit in mod progresi'+ :erceperea
progresi'a si insidioasa a impozitului prin asa zisele tim)re+ !asa de *ond de
titluri si modul in care 'a *i e'itata stagnarea )anilor+ !urtea de conturi+
/es*iintarea reprezentarii+ #tagnarea posi)ila a capitalurilor+ %misiunea de
)ani noi+ #c(im)ul aurului+ #c(im)area cea noua de cost a muncii+ .ugetul+
&mprumuturile statului si modul in care 'or *i ele realizate+ #eria (artiilor
cu 1F do)anda+ 2artiile industriale+ !onducatorii crestinilorB *a'oritii si
totodata agentii e*icienti ai *rancmasonilor+
t
?om 'or)i acum succint despre programul nostru *inanciar pe care special
l1am pastrat pentru s*arsit, ca *iind punctul cel mai greu care totodata este
culminant si (otarator al planurilor noastre de acaparare a puterii asupra
intregului pamant+ &ncepand acum sa 'a 'or)esc despre el, 'a 'oi aduce mai
intai aminte ceea ce '1am mai spus odata, su) *orma de aluzie, si anume ca, la
noi, suma actelor noastre se rezol'a printr1o )anala c(estiune de ci*re+
!and 'om pune mana pe putere si 'om domni nesting(eriti asupra intregii
planete, gu'ernul nostru unic si a)solut se 'a *eri in interesul sau propriu
de a incarca prea mult poporul cu dariA el nu 'a uita atunci sa pozeze cu
multa a)ilitate in rolul sau de parinte si aparator+ /ar cum noi stim
dintotdeauna ca organizatia gu'ernamentala costa scump, 'a tre)ui totusi sa
gasim din timp mi0loace de intretinere a ei+ &ata de ce noi credem ca tre)uie
pregatit un anumit ec(ili)ru *inanciar cu o deose)ita gri0a+
&n timpul gu'ernarii noastre planetare, unice, Regele ales de noi 'a
a'ea si 'a lansa cu a)litate ideea *icti'a a legalitatii insusirii si
proprietatii asupra a tot ceea ce se gaseste in #tatul sau (acest lucru 'a *i
destul de usor de in*aptuit), el 'a putea tocmai de aceea recurge la
con*iscarea prompta si aparent legala a tuturor sumelor de )ani pe care el 'a
crede ca sunt necesare pentru a regla circulatia monetara a #tatului nostru
planetar unic+
&n *elul acesta, atunci impozitele 'or *i percepute *ara s*iala, dar
progresi' si ele 'or asigura in realitate un 'enit cu mult mai mare decat cel
dat de impozitul proportional de astazi+
!onducatorul unic al statului nostru planetar nu 'a a'ea deloc ne'oie de
proprietati personale deoarece atunci tot ce este in stat este de *apt al lui,
pentru ca noi stim ca in cazul in care acesta ar a'ea a'erile sale personale
acestea ar anula drepturile sale A.#$3=4% de proprietate asupra )unurilor si a
posesiunilor tuturor+ !umpararea unei proprietati, sau primirea unei
mosteniri, se 'or *ace numai platind o taxa de tim)ru progresi'a+ !alculati 'a
rog cat de mult 'or depasi aceste impozite care ne 'or re'eni doar noua
actualele 'enituri ale statelor de pe tot pamantul+
#ingurul indi'id care nu 'a mai a'ea atunci interesul sa *ure din )anii
statului este proprietarul lor unic, adica se*ul statului nostru planetar+
4ocmai din aceasta cauza, controlul sau direct interesat 'a *ace imposi)ile
pierderile si risipa+ :uterea sa nu 'a *i niciodata la discretia *a'oritilor
care1l incon0oara pentru a1i da stralucire si maretie, pentru ca noi stim ca
acestia nu urmaresc in ma0oritatea cazurilor decat interesele lor si nu pe
acelea ale statului nostru planetar unic+
!rizele economice au *ost si 'or *i deseori pro'ocate cu a)ilitate c(iar
de noi cu scopul de a retrage )ani din circulatie+ !apitaluri enorme ramaneau
ast*el *ara sa *ie *olosite, sustragandu1se in acest *el )anii statului, care
era pana la urma o)ligat sa se adreseze acestor capitaluri pentru a a'ea )ani+
Aceste imprumuturi maresc in *inal cu *oarte mult datoriile statului prin
plata ulterioara a do)anzilor+ !oncentrarea aproape de neimaginat in trecut a
industriei in mainile capitalistilor, care au distrus si 'or distruge complet
mica industrie, a a)sor)it nu numai toate *ortele poporului ci si pe acelea
ale statelor actuale+
$rice imprumut pe care il solicita do'edeste din plin sla)iciunea
statului respecti' si neintelegerea drepturilor sale+ &n 'iziunea noastra
imprumuturile stau permanent deasupra capetelor gu'ernantilor precum o sa)ie a
lui /amocles, iar acestia, in loc sa ia de la popor )anii de care au ne'oie,
printr1un impozit temporar, 'in cu mana intinsa precum milogii ca sa cerseasca
de la acele capitaluri uriase care au *ost si sunt ale noastre+ &mprumuturile
externe sunt intocmai ca niste lipitori care nu se mai pot des*ace de pe
trupul statului decat atunci cand cad singure sau atunci cand statul le arunca
deoparte cu (otarare+ 4otusi statele din cauza prostiei lor *ara margini nu
numai ca cel mai adesea nu le des*ac, ci c(iar continua sa si le aplice,
ast*el ca pana la urma multe dintre aceste state tre)uie sa piarda in urma
acestor masi'e si a)ile "luari de sange" )ene'ole+
Atata timp cat imprumuturile sunt doar interne, aceasta nu *ace decat sa
mute )anii din )uzunarul saracului in acela al )ogatului+ /ar atunci cand noi
am cumparat prin coruptie si 'iclenie persoanele cele mai in*luente care ne
tre)uiau, urmarind ast*el stramutarea cat mai gra)nica a imprumuturilor la
extern, aproape toate )ogatiile statelor au inceput sa curga ca niste *lu'ii
spre tezaurele noastre si in urma acestui tratament aproape toti oamenii au
inceput sa ne plateasca un )ir de ro)i+ /aca nesa)uinta atat de e'identa
pentru noi a conducatorilor de stat, in ceea ce pri'este a*acerile statului si
prostia crasa persoanelor cu *unctii importante de conducere precum si
corupti)ilitatea ministrilor au incarcat tarile lor de datorii uriase pe care
cel mai adesea acestea nu le pot restitui, tre)uie sa stiti ca toate acestea
ne1au costat )ani si au implicat e*orturi+
2artiile industriale (actiunile) 'or *i apoi cumparate c(iar de gu'ern
care, din simplu tri)utar de impozite 1 cum este acum 1, se 'a trans*orma mai
tarziu in imprumutator din calcul+ $ ast*el de masura a)ila 'a *ace totdeauna
sa inceteze stagnarea )anilor si parazitismul si 'a sugruma gradat presa,
*iindca tre)uie sa a'eti in 'edere ca aceste lucruri ne sunt *oarte de *olos
atat timp cat noi nu a'em puterea la ni'el planetarA dar retineti ca ele nu
'or mai *i deloc de dorit atunci cand o 'om do)andi+
!alculele pe care le 'om prezenta atunci 'or *i clare la momentul oportun
si ele 'or pune ast*el capat a)uzurilor de care la ora actuala noi ne *olosim
cu a)ilitate si indrazneala pentru a do)andi puterea, *iindca tre)uie sa 'a
*ie clar ca toate acestea nu 'or *i tolerate su) conducerea noastra planetara
unica+ !onducatorii pe care c(iar noi ii po'atuiam altadata sa se distreze cat
mai mult si cat mai des pe )anii statului prin receptii, etic(eta, ser)ari,
cadouri nu erau decat un para'an al nostru+ /arile de seama prezentate
periodic de *a'oritii lor erau in realitate *acute de agentii nostri si ele
*aceau promisiuni mincinoase si im)ucuratoare asupra 'iitorului cum ca acesta
'a aduce importante economii si mari ameliorari+++ %conomii de ce anumeD /e
noi imprumuturiD+++ Asa ar *i putut cei lucizi si inteligenti sa1i intre)e
daca ar *i *ost ast*el, dar ne*iind, ei nu1i intre)au pe aceia care le citeau
darile de seama si proiectele care 'eneau si 'in in continuare de la noi+++
d
A3 <<&13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
&mprumuturile interne+ :asi'ul si impozitele+ !on'ersiile+ !asele de %conomii
si renta+ #uprimarea completa a )ursei *ondurilor pu)lice+ 4axarea modi*icata
a 'alorilor industriale+
a
oi am pro*itat totdeauna din plin de coruptia administratorilor si de
negli0enta crasa a tuturor conducatorilor pentru a primi ulterior inapoi prin
intermediul do)anzilor sume du)le, triple si uneori c(iar si mai mari, in urma
acordarii unor imprumuturi uriase care nu erau aproape deloc necesare statelor
respecti'e+
!and 'om do)andi puterea a)soluta asupra intregului pamant, 'om suprima
in scurt timp toate .ursele de *onduri pu)lice, deoarece nu 'om mai admite ca
prestigiul puterii noastre care 'a tre)ui sa *ie legendara sa a0unga stir)it
datorita unor 'ariatii de preturi+ Aceste preturi 'or *i instituite atunci
prin lege la 'aloarea lor reala+ ?om inlocui ast*el complet atunci )ursele cu
mari sta)ilimente de credit special a caror destinatie 'a *i sa taxeze
'alorile industriale in stransa legatura cu 'alorile noastre gu'ernamentale+
Aceste sta)ilimente 'or *i atunci capa)ile sa arunce pe piata, c(iar intr1o
singura zi, peste cinci milioane de 'alori industriale+ &n *elul acesta, toate
intreprinderile industriale *ara exceptie 'or depinde de noi+ ?a puteti lesne
inc(ipui, sper, ce putere uriasa 'om do)andi in acest mod+
i
A3 <<&&13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
#ecretul 'iitorului tre)uie sa *ie ascuns cu gri0a+ Raul secular este singura
)aza a )inelui 'iitor+ Aureola puterii a)solute si adorarea ei mistica de
catre masele ignorante+
c
?1am aratat anterior secretul legaturilor noastre cu actualele gu'erne
si operatiunile *inanciare pe care noi le coordonam permanent din um)ra+
#a stiti ca toate acestea se 'or implini pentru ca noi a'em in mana cea
mai mare *orta modernaB A=R=3+ !u a0utorul lui (al aurului) mai tre)uie oare
sa demonstram ca &erar(ia noastra este in mod e'ident predestinata sa ai)a si
sa pastreze puterea a)solutaD :uterea noastra 'a *i mereu glorioasa atat
pentru ca ea 'a *i imensa, cat si pentru ca ea 'a gu'erna si 'a conduce
independent de pozitia liderilor politici si a oratorilor ce striga cu'inte
ne)unesti pe care ei le numesc principii mari si care in realitate nu sunt
decit utopii+
d
A3 <<&&&13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
A
Reducerea drastica a productiei o)iectelor de lux+ "ica industrie si rolul ei+
oma0ul reprezinta un mare pericol in cadrul #tatului :lanetar =nic+
&nterzicerea completa a )etiei+ !ondamnarea de*initi'a la moarte a 'ec(ii
societati si in'ierea sa *ara o noua *orma+ Regele #tatului :lanetar =nic al
*rancmasonilor 'a *i considerat in unanimitate ca *iind alesul lui /umnezeu+
*
:entru ca popoarele sa se o)isnuiasca cu supunerea, atunci cand noi 'om
a'ea puterea deplina asupra intregului pamant, tre)uie sa *ie o)isnuite la un
moment dat cu modestia si tocmai pentru aceasta tre)uie sa *ie micsorata
atunci productia de )unuri de consum+
oi 'om resta)ili apoi noua industrie, care 'a da lo'itura capitalurilor
particulare ale di'ersilor *a)ricanti, pentru ca marii *a)ricanti indreapta de
multe ori, *ara sa stie, a'antul maselor impotri'a gu'ernului+ oi stim de
asemeni ca un popor care se ocupa asa cum tre)uie de mica industrie nu
cunoaste soma0ul+ oma0ul este de alt*el lucrul cel mai periculos atat pentru
conducere cat si pentru noi+
-u'ernul "ondial al nostru, care 'a lua atunci locul gu'ernelor actuale
1 gu'erne care deocamdata conduc popoarele de0a demoralizate si sla)ite de
noi, care au a0uns sa tagaduiasca c(iar si puterea lui /umnezeu 1 'a *i ne'oit
sa condamne la moarte ast*el de societati muri)unde si c(iar sa le innece in
propriul lor sange stricat, pentru a ridica pe ruinele lor 'iitoare Repu)lica
"ondiala :lanetara care 'a *i gu'ernata numai de noi+
"
A3 <<&?13%A :R$4$!$3 #%!R%4 FRA!"A#$&!
AA
&ntarirea radacinilor regelui #tatului :lanetar =nic al Francmasonilor+
:regatirea atenta si initierea secreta a regelui+ &ndepartarea mostenitorilor
sai directi+ Regele #tatului :lanetar =nic si cei trei initiatori ai sai+
Regele #tatului :lanetar =nic 'a a'ea un destin aparte+ &reprosa)ilitatea
totala a mora'urilor externe ale regelui+
t
"ai multi dintre "aestrii nostri *rancmasoni ii 'or pregati la momentul
oportun atat pe conducatorii Repu)licii cat si pe succesorii acestora,
alegandu1i nu dupa criteriul ereditatii, ci dupa aptitudinile lor, pe care noi
le consideram esentiale si ii 'or initia in tainele ezoterice ale politicii+
=rmasii directi ai conducatorilor 'or *i indepartati prompt daca in timpul
studiilor 'or da do'ada *ie de usurinta *ie de alte insusiri care in 'iziunea
noastra nu le sunt *olositoare pentru a conduce+
umai cei care sunt totdeauna capa)ili de a conduce cu o mare 'iclenie
si *ermitate *iind neinduplecati pana la cruzime, 'or primi in *inal dupa
unele 'eri*icari dure *ranele puterii din mainile "arilor maestri *rancmasoni+
&n caz ca 'reo )oala 1 sau orice altce'a 1 ii 'a sla)i 'ointa si inteligenta,
acel conducator 'a tre)ui sa cedeze in scurt timp locul altuia care este mai
capa)il+
#ingur !onducatorul #uprem si cei trei "ari "aestri Francmasoni care 'or
*i initiatorii sai 'or cunoaste cu ade'arat ce se urmareste sa se *inalizeze
in 'iitor+ imeni altcine'a nu 'a sti unde doreste de *apt sa a0unga
!onducatorul si tocmai de aceea nimeni printre ceilalti nu 'a indrazni sa se
impotri'easca la tot ceea ce el cunoaste+
!onducatorul #uprem al -u'ernului "ondial nu tre)uie sa *ie dominat de
pasiuni ci el tre)uie totdeauna sa1si domine pasiunile+ #talpul de atunci al
umanitatii, in persoana !onducatorului #uprem ales de noi numai dintre ai
nostri, tre)uie sa ne sacri*ice doar noua toate dorintele sale personale+
n
G G G
G
Redam in continuare un inspirat comentariu asupra planului strategic
criminal al o*ensi'ei *rancmasonice mondiale si urmarim ast*el sa scoatem in
e'identa consideratiile tactice asa cum sunt ele expuse cu cinism in aceste
protocoaleB
p
1+ Francmasonii marturisesc aici scopul criminal pe care ei il urmaresc
si expun cu o mare indrazneala mi0loacele ce le 'or intre)uinta, pentru a
a0unge la aceasta tinta+ #copul esteB distrugerea oricarui #tat crestin,
pentru a a0unge ei stapani+ #a 'edem acum care le sunt mi0loaceleD !a sa se
intre)uinteze cele mai a)ile mi0loace, tre)uie stiut cine este pentru ei
ad'ersarul, iar ad'ersarul ce tre)uie rapus pana la urma *olosind nu conteaza
ce mi0loace male*ice este natiunea crestina din *iecare #tat european+ /upa
destainuirea plina de impertinenta a *rancmasonilor, omul este o )estie cruda,
care nu stie decat de *rica+ :entru a stapani )estia tre)uie in 'iziunea lor
ne)uneasca sa pui mana pe putere+ Astazi, cand 'otul uni'ersal s1a acordat
poporului, tocmai pentru aceasta tre)uie sa *ie zapacite cu a)ilitate masele
cu ideea li)ertatii, pentru ca ast*el poporul sa pre*aca li)ertatea in
destra)alare si dezordine, si ast*el *acand sa *ie scapate puterea din mainile
gu'ernantilor, masonii sireti si cruzi ridicandu1se la putere pe umerii
poporului inselat+
!ea mai e'identa do'ada cu pri'ire la punerea in aplicare a acestui plan
dia)olic de lupta ne1o da presa din toata lumea, condusa cam pretutindeni de
*rancmasoni+ A'em si in tara noastra, asa cum *iecare isi poate da seama (daca
este su*icient de inteligent) o asemenea presa, care nu scrie decat numai si
numai in numele "li)ertatii" si "democratiei"+
:entru a a0unge la o mare destra)alare si dezordine, *rancmasonii
marturisesc ca 'or lucra in special prin coruptie pentru a in'ra0)i intre ele
toate partidele politice, pentru ca nu cum'a sa mai a0unga la 'reo intelegere,
ei marturisesc ca 'or actiona ca sa prosteasca si sa a)rutizeze poporul
crestin prin )auturi spirtoaseA ei marturisesc de asemeni ca 'or strica
tineretul prin scrieri si *ilme pornogra*ice, si ca 'or depra'a *emeile
crestine prin lux *ara masura, super*icialitate si indemnarea la prostitutie+
4oate acestea ei le *ac aratand cu o criminala *atarnicie ca acesta este de
*apt progresul+ &n'ra0)irea aceasta sistematica o urmaresc *rancmasonii cam
peste tot si *ara indoiala ca ei o urmaresc si la noi in Romania+ /e aceea
putem 'edea cu totii cat de in'ersunate sunt luptele dintre partide+
&n ceea ce pri'este )auturile alcoolice, nu intamplator se constata
mereu de catre ser'iciile sanitare, *alsi*icarea lor+ .arurile de zi sau de
noapte si restaurantele se inmultesc mereu si intr1o mult mai mare masura
decit celelalte magazine+
&n pri'inta degradarii morale si spirituale prin 'icii si pornogra*ie
se pot 'edea zilnic si la noi re'iste si ziare care sugestioneaza in acest
sens si indeamna in mod insidios tineretul la des*rau, 'laguire, sexualitate
animalica, prostitutie, sadism, mastur)are, masoc(ism, satanism+
!and prin ast*el de mi0loace se 'a a0unge sa se destrame toate
legaturile sociale si politice din tara atunci, spune el, se 'a arunca ca o
*iara de prada asupra a ceea ce a mai ramas din acest putregai si 'a rasturna
totul, pentru ca el sa intemeieze apoi un #tat nou planetar unic+
&n #tatul cel nou "ondial, =&!, ridicat pe ruinele #tatelor crestine,
*rancmasonii nu se 'or mai calauzi dupa regula 3&.%R4A4&&+ Acest cu'ant in
'iziunea sa criminala a *ost )un de exploatat, spre a darama din temelii
#tatul crestin+ %l 'a intre)uinta apoi ="A& "despotismul a)solut, *ara de
care nu poate exista ci'ilizatia"+
&n aceasta lupta ascunsa si pe zi ce trece mai agriga, *rancmasonul si1a
luat ca to'aras nedespartit A=R=3, cu care el ii cumpara pe crestinii sla)i de
inger si manipuleaza cu 'iclenie masele de oameni prin presa a)eranta cu care
zapaceste mintile celor multi si prosti+
z
2+ Francmasonul a stiut si stie totdeauna sa traga multe *oloase din
dezordine+ 4ocmai de aceea, el a cautat si cauta mai mereu sa dezlantuie
dezordinea, re'olutia, raz)oiul pentru ca asemenea *ramantari i1au adus numai
pro*ituri+
!um cauta sa pro*ite *rancmasonii de dezordineD &n doua *eluriB ei se
im)ogatesc, pe cand crestinii saracesc si se imputineaza in raz)oaieA ast*el
a0ung *rancmasonii sa spuna in *inal cu'antul (otarator c(iar in #tatele pe
care au stiut sa le manipuleze cu 'iclenie pentru ca sa le arunce in raz)oi+
4ocmai de aceea, cel mai adesea ei cauta sa *aca din raz)oaie o cearta
sangeroasa pentru )ani si cum ei au adunat, deloc intamplator, tot aurul din
lume in )ancile lor, ei 'or *i aproape totdeauna ascultati si la inc(eierea
pacii+
/ar in timp de pace oare cum actioneaza cel mai adesea *rancmasonulD %l
cauta inainte de toate sa intunece 0udecata cea dreapta si cinstita a
crestinului cu 'or)e goale si cu *agaduinte mincinoase, despre care el inca de
mai inainte stie ca nu se pot implini+ :rin ce mi0locD :rin :R%#A+
Francmasonul sta ascuns in um)ra si pri'este cu dispret cum altii muncesc, le
a*la necazurile, nemultumirile si apoi el incepe prin presa sa asmuta multimea
contra carmuirii, sa ii clatine increderea in cinstea si dreptatea
conducatorilor, pentru a o atrage de partea lui+
/e aceea ei cauta in primul rand ca in orice tara sa puna mana pe :R%#A+
%i stiu ca in 'iziunea lor satanica presa este scara care duce la o putere
pamanteasca si la )ogatie, peste cada're de crestini+
p
8+ &ntram ast*el si mai adanc in su*letul satanic, per*id si criminal al
*rancmasonuluiA mai intai el cauta sa distruga sistematic ordinea sta)ilita
prin !onstitutie+ !onstitutia este legea de )aza a #tatului, care sta)ileste
un ec(ili)ru intre puterile #tatuluiB intre !onducatorul acestuia, persoanele
care carmuiesc si popor+ %l cauta sa s*arme aceasta cumpana dreapta, cautand
prin puterea aurului si mai ales prin minciunile din presa sa desparta pe
conducatori de poporul pe care il conduc+ :entru a a0unge cat mai repede aici,
ei imping pe toti am)itiosii sa dea asalt puterii, indeamna pe toti
nepriceputii sa 'or)easca 'erzi si uscate in :arlament, pentru a impiedica
gu'ernele sa *aca legi, ei pun ziaristii sa atace tot ce este )un, spiritual,
di'in si cinstit in tara, pentru ca poporul, care in nai'itatea sa crede
*oarte usor, sa nu mai ai)a incredere in nimeni si sa ceara mereu sc(im)are de
gu'ern+ !u cat gu'ernele se sc(im)a mai des, cu atat sla)este mai mult puterea
de a conduce si de aceasta sla)iciune nu pro*ita decat *rancmasonul+ /e aceea,
citim atat de des c(iar si in presa de la noi ca e ne'oie totdeauna de
sc(im)ari de gu'ern+ :oporul care nu cunoaste metoda, greu de in'atat, a
gu'ernarii, ii crede pe *rancmasoni, pentru ca *rancmasonii pe de o parte ii
mint cu impertinenta prin conducatorii pe care ii cumpara cu aurul lor, iar pe
de alta parte ei *ac sa *ie tot mai nemultumit poporul, cautand prin toate
mi0loacele sa1l saraceasca si sa1i scumpeasca 'iata+ !and omul este *lamand si
coplesit de toate lipsurile, mai usor pleaca urec(ea la minciuni, decat daca
ii merg toate )ine+ /e aceea *rancmasonul din :rotocoale marturiseste ca
puterea lor creste *oarte mult mai ales atunci cand crestinului ii merge tot
mai rau, ast*el ne apare e'ident ca puterea *rancmasonilor sta ascunsa in
*oametea crestinului, in ne*ericirea sa, in sla)irea tot mai mare a
muncitorilor nostri+
4ocmai de aceea *rancmasonul isi destainuie gandul sau criminal, ca el,
a'and puterea )anului asupra celor pe care i1a saracit, ii 'a stapani complet
si mult mai aprig decat o *aceau altadata regii si imparatii+ 3a un semn al
lor, toata multimea de *lamanzi, sal)aticita de ura pro'ocata de *rancmasoni
prin presa, se 'a arunca asupra puternicilor zilei, 'a distruge totul si
atunci *rancmasonul sconteaza ca 'a lua puterea+ Asta el nu o 'iseaza, ci o
marturiseste cu un cinism uluitor in :rotocoale si tot acolo el arata si
drumul pe care 'a a0unge la aceasta marsa'a tinta+
/ar oare in aceasta re'olutie ei nu isi 'or pierde capulD u; spun ei cu
impertinenta, pentru ca ei au pregatit re'olutia, ei stiu cand 'a iz)ucni si
doar ei 'or sti sa se *ereasca+
Asa tind sa a0unga in curand si la noi *racmasonii atatand luptele
politice, impiedicand orice unire cuminte intre partide, cumparand pe
conducatorii lacomi de )ani, in'ra0)ind poporul, aruncand samanta urii si a
deznade0dii intre mase+ /ar peste (otareD &ata ce marturisesc c(iar eiB
"Astazi aproape nimeni nu ne mai poate ataca, pentru ca de0a suntem o mare
putere care domneste deasupra tuturor #tatelor din lumeA cand spre exemplu ne
ataca un #tat, ne apara imediat celelalte+" /e aceea spun ei ca au a0uns la
culmea puterii si ca putin le mai tre)uie sa se incolaceasca peste trupul
ultimelor #tate de pe continent si ast*el sa a0unga sa tina toata %uropa in
maini ca intr1un cleste+
m
6+ Francmasonul, care lupta cel mai adesea pe ascuns, marturiseste ca
astazi a a0uns sa *ie o mare putere ne'azuta+ i pentru ca sa inlature cat mai
repede orice concurenta, el se ridica contra credintei crestine, care iarasi
este o *orta ne'azuta+ Ast*el el isi dez'aluie planul, in con*ormitate cu care
tre)uie ruinata in intregime religia crestina+ Francmasonul considera ca
tre)uie smuls din su*letul nostru spiritul stramosesc al credintei si al
pretuirii )unurilor su*letesti, di'ine, mai presus de cele materiale+ %l cauta
sistematic sa ne otra'easca, sa ne cu*unde pe nesimtite in mocirla po*tei
nemasurate de )ani si a acumularii o)sesi'e de )unuri materiale+ Ast*el
crestinul a0unge sa nu 'ada pe dusmanul tuturor celor )uni care este
*rancmasonul+ !um 'a a0unge el aiciD &nainte de toate el 'a trezi in noi po*ta
)anului prin speculatii in industrie si 'a actiona ast*el incat 'alorile sa
treaca din mana in mana, pana se 'or in*unda tot in )ugetul *rancmasonilor+
$data ce 'a trezi si 'a ampli*ica aceasta po*ta nesa)uita, care ruineaza
su*letul, *rancmasonul 'a ademeni pe cei mai multi crestini de partea sa, si
apoi pe acestia ii 'a trimite la lupta impotri'a crestinilor celor )uni si
dezinteresati, pentru a distruge ast*el si ceea ce a mai ramas )un si di'in+
Fiecare, atunci cand 'a pri'i atent si lucid luptele politice ce se dau la noi
pentru putere, 'a cerceta cati luptatori sunt *rancmasoni si atunci la lumina
cea noua a :rotocoalelor, el 'a intelege multe din caracterul si metodele
luptelor politice din Romania+ :e aceasta tara, *rumoasa si )ogata, care 1
con*orm pro*etiilor *aimoase ale indianului #=/AR #&-2 1 are o misiune
spirituala si di'ina unica, si1au pus oc(ii *rancmasoniiA ei doresc sa
impiedice aici consolidarea unitatii spirituale a acestui popor ales de
/umnezeu, sa sporeasca sla)iciunea, saracia si dezordinea, pentru a a0unge 1
"A& A3%# A&!&1 cat mai usor la putere+
"
5+ /upa ce el 'a a0unge sa destrame tot ce era )un, s*ant si intarit
prin legi cinstite in societatea crestina, *rancmasonul isi pune acum
intre)areaB cum 'a gu'erna el peste mormanul de ruine si tot el raspunde
ast*elB prin cel mai aprig despotism, dar si acesta 'a *i intronat de o asa
maniera incat ei sa ramana tot in um)ra, sa nu *ie cum'a 'azuti, dar mana lor
de *ier ascunsa sa tina in *rau si in saracie crestinii+ !um 'or a0unge
*rancmasonii sa stapaneasca opinia pu)licaD :rin :R%#A, aceasta presa in*ecta
1 /% #!A/A3 1 'a o)osi lumea, cautand sa critice cu 'iclenie tot ceea ce este
)un si 'a urmari totodata sa zapaceasca mintile celor multi in asa *el incat
acestia sa nu mai stie a se descurca aproape deloc in gestionarea propriilor
lor a*aceri+ Al doilea mi0loc este sa se aduca atata tri'ialitate, a)0ectie,
stricaciune, pornogra*ie, pacate ('icii) in popor si sa in'ra0)easca partidele
politice unele impotri'a altora, pana cand in *inal se 'a a0unge la o criza
generala cu neputinta de 'indecat+
!inematogra*ul a constituit si constituie *ara indoiala un progres
remarca)il al *otogra*iei in legatura cu scenele in miscare+ !ine, decat
*rancmasonii, poarta la ora actuala raspunderea pentru degenerarea
cinematogra*ului, care prin *ilmele de groaza si 'iolenta pline de crime si
a)0ectii a a0uns sa constituie o gra'a prime0die morala, asa incat a ridicat
impotri'a1i opinia generala a celor cu )un simt (dar care sunt *oarte putini)
care astazi il condamnaD !ine oare sunt (cu rare exceptii) patronii
localurilor in*ecte de asa zisa petrecere si de dans cat si a tuturor
clu)urilor de .&-$ sau )iliard unde se omoara timpul, se risipeste in mod
a)erant energia psi(ica si se distrug ner'ii crestinilor din toata lumeaD
3uati acei tineri de)usolati drogati si *istic(iu gatiti si *etele de astazi
depra'ate, a'ide de senzatii tari, care *umeaza, )eau si asculta muzica
#A4A&!A1"%4A3&!A sau R$!H, cu exteriorul lor straniu si cu lipsa de simt a
raspunderii si remarcati cum de la (aina din a*ara pana la intimitatea ideilor
si sperantelor lor demoniace, rele si nesa)uite, puteti in *inal sa1i
pecetluiti aproape pe toti cu aceeasi etic(etaB "%ducati, rataciti, manipulati
si exploatati de noi"+ :rocedand ast*el, *aptele crude lumineaza cat se poate
de 'iu *raza din :rotocoaleB ":rintr1o educatie impanata de principii si
teorii a)erante, pe care noi le consideram ca *iind *alse, dar pe care c(iar
noi le1am inspirat, am iz)utit sa ratacim aproape in totalitate tineretul
crestin si am a0uns sa1l prostim si sa1l demoralizam"+ ":etreceri a)rutizante
cu mult alcool si droguri, 0ocuri de noroc, localuri de dans care streseaza si
tul)ura mintea, mode paranoice *ara gust, )riliante *alse 1 toate acestea si
multe altele, care "in*loresc" naucind putina minte ce a mai ramas la unii
exercita o presiune insidioasa ne'azuta asupra poporului si totodata ing(it
aproape toate sursele de 'enituri+"
:rotocoalele *rancmasonilor 'or)esc de asemeni despre un -u'ern #uprem
:lanetar care este o *orma de carmuire care sta cu mult deasupra #tatelor, asa
cum s1a *acut cu 3iga atiunilor (actuala $++=+) unde la ora actuala este
stiut ca din um)ra masonii cei puternici din Anglia si din #tatele =nite
uneltesc si (otarasc aproape totul+ &n a*ara de aceasta organizatie, ei
marturisesc de asemeni cu mult cinism ca intreaga masinarie a oricarui #tat se
a*la acum in mana lor, pentru ca masinaria nu merge decat unsa cu )ani si
aceasta este pentru ei *iresc si o)ligatoriu, pentru ca aurul este al lor+
a
5+ $ importanta parte dintre mi0loacele dia)olice cu care *rancmasonii
pregatesc ruina economica a crestinilor, sunt "monopolurile" de mar*uri si
articole, adica acapararea in mana unora a tuturor lucrurilor necesare+ :rin
aceasta acaparare masi'a aproape toate preturile se impun numai de catre ei,
dupa )unul lor plac, iar tot ce se mai gaseste in mainile crestinilor este
ing(itit rand pe rand, sau stors aproape in intregime tot de ei+
&n primul rand este e'ident ca cea dantai acaparare a lor este *acuta cu
)anii sau cu alte cu'inte cu creditul pe care ei il acorda cu atata
"-%%R$>&4A4%" #tatelor+ Asa numita *inantare internationala este menita a
conduce in realitate, prin /&!4A4 si santa0e insidioase de tot *elul politica
#tatelor ="A& dupa interesele 3$R+ 4otodata, dupa cum marturisesc c(iar ei,
in urma *ramantarilor politice, re'olutii sau raz)oaie, se poate *ace simtita
puterea mare a lor prin aceea ca ulterior #tatele, dupa asemenea *ramantari,
au in mod $.3&-A4$R&= ne'oie de imprumuturi *oarte mari pentru ec(ili)rarea
)ugetelor si pentru acoperirea c(eluielilor mari a'ute+
/e aceea arata *rancmasonii ca tre)uie marit cat mai mult prestigiul si
insemnatatea asa numitei *inantari internationale de care toate #tatele, spun
ei, tre)uie neaparat sa atarne cat mai mult+
Ast*el nu este deloc intamplator ca si tarii noastre, luata ca tinta de
cucerire pentru ei, i1au impus pe langa alte grele conditii si "clauza
minoritatilor" care in realitate 'izeaza controlul din a*ara a pro)lemelor
noastre interne+ %i )ine, daca noi am *i complet de acord, cu tot ceea ce
*rancmasonii urmaresc sa reuseasca in R$"A&A imediat ni s1ar da (in sc(im))
)ani multi ca imprumut, mar*uri, iar 3eul pro)a)il, ar a0unge iar la 'aloarea
lui de mai inainte+ /ar iata ca in situatia actuala din moment ce ei nu si1au
implinit inca do)itoacele lor scopuri pe care le urmaresc la noi, au continuat
si continua sa1si )ata 0oc de interesele noastre, aducand 3eul la
de'alorizarea de acum+
&ata prin urmare cu cata a)ilitate si 'iclenie si1au *acut ei
interesele, urmarind cu strictete punerea in practica a planului din
:rotocoale+
=itandu1ne cu o mare atentie si luciditate in 0urul nostru, putem 'edea
*oarte clar cum aproape tot, ceea ce ei au planuit in urma cu aproape 199 de
ani se pune la cale si se realizeaza acum su) oc(ii nostri !AR% = .A=&%#!
&"&!+ &n*latia care creste in *iecare zi, pro'ocata c(iar de ei, a adus la
stadiul de criza indeose)i crestinii+ 4oate )unurile si pamanturile, trec
aproape intotdeauna in mainile 3$R+ :retul muncii se ridica tot mai mult, *ara
ca muncitorii sa *oloseasca ce'a, caci prin intermediul masinatiilor si a
speculatiilor puse la cale de ei pretul celor necesare se scumpeste si mai
mult+
:rin acest exemplu, eloc'ent luat din mi0locul 'ietii noastre de zi cu
zi, putem 'edea (daca nu suntem, $R.& (tampiti;)) cat de mult corespunde
realitatii planul cel (idos si criminal al :rotocoalelor, care do'edeste in
mod semni*icati' ca marirea reciproca si dezastruoasa atat a salariilor cat si
a preturilor o)iectelor de prima necesitate, nu este niciodata *acuta pentru
ca sa castige salariatul sau producatorul, ci tot numai %3 1 FRA!"A#$=3+
c
7+ &ncepand cu re'olutia *ranceza, aproape toate re'oltele si toate
*ramantarile, ca si marea ma0oritate a raz)oaielor din tarile crestine, au
*ost incepute de ei sau au *ost intretinute de ei+
#pre exemplu, c(iar la noi in tara, rascoala din anul 1997 a *ost *ara
indoiala pusa la cale si intretinuta tot de ei, cu scopul (ascuns, se
intelege), de a pro*ita cat mai mult de situatia precara a tarii, pentru a
o)tine noi drepturi si a'anta0e nemeritate care sa1i tina in *runtea
tre)urilor pu)lice, dar c(iar si in aceste conditii ei tot au incercat si
incearca mai departe sa pro'oace noi dezastre prin re'olte sau raz)oaie+
&dei rau sau in mod ne)unesc intelese despre li)eralism, idei 'agi si
eronate despre asa1zisa toleranta, pe care :rotocoalele le1au compromis si
apoi le1au murdarit cu desa'irsire, au a0uns sa su)0uge in timp toate
institutiile noastre si intreaga 'iata pu)lica+
Aproape peste tot, *rancmasonii stapanesc in mod ascuns si prin aceasta
stapanire ei urmaresc sa pregateasca ruina #tatelor crestine, asmutandu1le pe
unele impotri'a altora, pentru ca mai apoi, atunci cand aceasta metoda 'a *i
insu*icienta, sa utilizeze tunurile+
i
@+ !and studiem o adunare importanta care (otaraste asupra destinelor
omenirii, si mai ales daca le cercetam cu atentie si luciditate trecutul celor
care participa la respecti'a adunare, atunci aproape *ara nici o greutate
putem *ixa momentul in care ei au cazut in situatia *atala, ce le1a adus unele
*oloase de moment, dar care i1a *acut sa de'ina si sa ramana in mod aproape
inexora)il scla'ii unei puteri satanice care e'ita lumina pu)licitatii+ 4oate
aceasta nu se explica decat prin ideile dia)olice din :rotocoaleB "oi 'om
*ace sa se aleaga :resedintii al caror trecut este patat"+
!eea ce este insa si mai gra', este *aptul ca tocmai din cauza acestei
in*luente satanice predominante, ade'arul, c(iar daca este descoperit pentru
unii, iar pentru altii care inca se a*la si raman mai departe su) in*luenta
3$R, este intunecat si negat in totalitate, in aceasta uriasa si planetara
actiune criminala ei sunt in mod constant a0utati de marea si uluitoarea
indi*erenta cu care c(iar popoarele care sunt 'ictime pri'esc deocamdata
aceasta pro)lema+
9+ !onducerea #uprema *rancmasonica a (otarat ca cei alesi dintre ei
(*rancmasoni), care de0a detin conducerea lo0ilor masonice in cadrul
popoarelor crestine, sa nu actioneze in mod similar pentru toate popoarele
planetei, adica sa nu actioneze, cu alte cu'inte, dupa un model unic pentru
toata lumea, ci ei tre)uie sa intre)uinteze mi0loace criminale adec'ate care
tre)uie sa *ie oarecum di*erite, in *unctie de natura si speci*icul poporului
in mi0locul caruia actioneaza, numai ast*el *iind asigurati ca nu 'or esua in
indeplinirea planurilor lor criminale+
Atunci cand *rancmasonii 'or a0unge stapani peste toata lumea, ei spun
ca 'or inlocui cu'antul lor de ordine de azi care este cuprins in de'izaB
"3&.%R4A4%, %-A3&4A4%, FRA4%R&4A4%", nu prin alte cu'inte, ci printr1un alt
inteles, pe care il 'or o*eri acestei de'ize si anume acel inteles naucitor
care le poate usura stapanirea, adicaB dreptul la li)ertate, datoria
egalitatii si idealul *raternitatii+
$are ce 'rea sa insemne aceasta deose)ire, care la prima 'edere pare a
*i numai intre cu'inteD :ana in momentul trecerii puterii in mainile
*rancmasonilor, li)ertatea, egalitatea si *raternitatea 'or putea sa *ie un
tel catre care lumea crestina merge or)este, dar din momentul in care puterea
'a trece in mainile 3$R, li)ertatea, egalitatea ca si *raternitatea urmeaza a
*i acordate popoarelor numai in masura in care sunt de o)icei acordate
drepturile si executate datoriile, adica numai dupa )unul plac al celor care
detin puterea+
:este toate aceste gu'erne ale statelor ce exista pe aceasta planeta ei
spun ca au un gu'ern al lor superior *rancmasonic, care doar acela conduce
destinele lumii actionand in mod ocult dar puternic+ :uterea aceasta e*emera
ei o au doar prin *aptul ca au la picioarele lor, prin )anii si aurul pe care
il detin, pe toti oamenii pra)usiti moral, corupti, am)itiosi, patimasi, plini
de 'icii sau patati, a0utandu1le am)itiile murdare, raz)unarile si
implinindu1le toate po*tele+ &n *elul acesta ei spun ca au in, sau la mana lor
pe aproape toti conducatorii de tari si popoare, care, prin greselile si
ticalosiile lor (multe dintre ele trezite si ampli*icate c(iar de ei), 'or
aduce tot mai multe popoare la re'olta, pana cand acestea 'or cere 1 !=3"%A
:A!A3%3&& 1 de la %& scaparea (sal'area)+
#ingura *rica a *rancmasonilor sunt Regii (care nu au *ost cooptati in
*rancmasonerie), *iindca acestia, prin independenta si puterea pe care le1o
dau drepturile de mostenire a 4ronului, pot sa se opuna *rancmasonilor
*acandu1le prin aceasta mult rau+ :entru a a0unge la telul criminal urmarit de
ei, *rancmasonii au procedat mai intai la izolarea poporului de conducatorul
sau, ridicand un zid de minciuni intre ceea ce presa si propaganda lor il *ace
sa 'ada, pana cand in *inal acesta (conducatorul) a0unge sa *ie un aderent or)
al lor, pe care ei il duc apoi de mana numai unde 'or ei+
!eea ce ne apare ca *iind cumplit de prime0dios, este mi0locul in mod
e'ident terorist cu care ei marturisesc ca 'or scapa de re'olta omenirii
crestine, atunci cand aceasta se 'a destepta+ %i spun ca intr1o asemenea
situatie 'or scapa de *uria crestinilor, aruncandu1le in aer toate orasele
mari, cu a0utorul drumurilor (tunelelor) su)pamantene pe care atunci le 'or
a'ea la dispozitie in respecti'ele orase, ast*el incat ei 'or ingropa in ruine
re'olta crestinilor uniti care ar indrazni sa se ridice impotri'a lor+ Asadar,
intr1o asemenea situatie, asasinatul terorist in masa 'a pune 'ar* la toate
crimele *rancmasonilor+ /esi la prima 'edere asa ce'a pare incredi)il sa nu
uitam tunelele care au *ost construite in acest scop din ordinul
FRA!"A#$=3=& !%A= %#!=+
F
19+ :rin orice mi0loace, *rancmasonii pun in calea neamurilor crestine
toate ispitele si 'iciile, printre acestea la loc de "cinste" a*landu1se
otra'irea lenta cu )auturi alcoolice, care *ac totodata sa se pra)useasca
moralitatea si *aciliteaza coruptia+ %i 'or ast*el sa sla)easca cat mai mult
orice rezistenta si urmaresc in acelasi timp sa zapaceasca multimea in asa *el
incit aceasta sa a0unga sa creada ca ei sunt intr1ade'ar niste "mari
)ine*acatori" ai omenirii+
#tapanirea aceasta ei sconteaza ca pana la urma o 'or a'ea asigurandu1si
controlul si domnia asupra ma0oritatii poporului, deoarece in 'iziunea lor
criminala numarul celor din popor care se 'or lasa condusi 'a *i acela care le
'a asigura puterea, intrucat, in con*ormitate cu parerea lor, cei mai multi
indi'izi ai unui popor sunt rai, 'iciosi, *ara multa inteligenta sau cultura,
ei putand *i tocmai de aceea usor de stapanit prin *rica+ 4ocmai de aceea
*rancmasonii au luptat si lupta pretutindeni pentru 'otul uni'ersal, intrucat
prin el pot *i inlaturate cu usurinta mintile luminate ale crestinilor care
prin 'ot, in stransa legatura cu gradul de cultura si starea sociala a
*iecaruia raz)ateau mult mai usor la conducere, acolo unde 'or sa *ie numai ei
(*rancmasonii)+
/upa introducerea zapacelii si rasturnarea tuturor 'alorilor nationale
si spirituale din *iecare #tat, urmeaza in planul lor introducerea R%:=.3&!&&,
pe care, dupa cum se 'ede de0a au introdus1o in multe #tate+ :rin repu)lica
*rancmasonii considera ca pot conduce cu mult mai multa 'iclenie si a)ilitate,
intrucat repu)licile sunt in general conduse de oameni alesi la inter'ale
scurte de timp (816 ani), atat prin manipulari marsa'e prin presa cat si prin
masinatiile murdare ale conducerii lor ascunse+ :resedintii de repu)lica la
randul lor, sunt in *elul acesta de asemenea stapaniti de ei+ %i spun ca
pentru a *i si mai siguri de oamenii lor de paie, 'or impinge cel mai adesea
la presedentia #tatelor oameni compromisi care au o pata morala in trecutul
lor+
&n *elul acesta, atat prin )ani, cat si prin presa si prin in*luenta lor
marsa'a, ascunsa dar puternica ei pot *ace sa *ie alesi exact oamenii lor in
calitate de presedinti ai #tatelorA imediat dupa alegere ei ii 'or tine pe
acestia in mana si 'or *ace cu ei ceea ce 'or, prin santa0e+ &n cazul in care
acestia nu se 'or supune, ii 'or denunta la scurt timp dupa respecti'a
nesupunere pentru pacatele lor, care sunt cunoscute numai de *rancmasoni+
anta0ati de *rica de a nu pierde cum'a ")ine*acerile" puterii, acesti oameni
de paie, 'or 0uca aproape totdeauna dupa cum le 'or canta stapanii lor
(*rancmasonii)+
&ata prin urmare de ce lupta *rancmasonii cu atata in'ersunare in presa
lor contra Regilor, si de ce au actionat cu atata tenacitate si au reusit sa
*aca sa se pra)useasca atatia &mparati si Regi, punand in locul lor niste
presedinti de repu)lica care erau in general "oamenii lor de paie"+ Acolo unde
de0a au reusit sa introduca repu)lica, pentru a *i siguri de ea, au *acut la
scurt timp dupa aceea sa se 'oteze legi care interzic cu desa'arsire orice
*orma de mani*estare care ar permite re'enirea la gu'ernarea monar(ica+
"onar(iile sunt pri'ite ca *iind o mare piedica pentru planurile dia)olice de
stapanire si distrugere ale *rancmasonilor deoarece R%-&& nu sunt raspunzatori
in *ata nimanui pe pamant, ci ei raspund doar in ceruri, in *ata lui /umnezeu,
scapand ast*el complet de su) controlul si puterea *rancmasonilor+
:entru a a0unge sa stapaneasca si mai a)il lumea, *rancmasonii spun ca
'or *ace sa *ie alesi presedintii de repu)lica de catre !amerele /eputatilor,
insa acestor !amere li se 'a ridica cu timpul dreptul de a propune sau de a
sc(im)a legile, acest drept trecand dupa aceea numai asupra presedintilor de
repu)lica+ &n *elul acesta, gu'ernele 'or atrage aproape toate atacurile, iar
pentru a *i scapate de o raspundere e*ecti'a, se 'a introduce peste tot apelul
la popor, adica R%F%R%/="=3+ :oporul care 'a (otari soarta presedintilor si a
gu'ernelor lor, 'a *i atunci ser'itorul lor or) si aproape niciodata nu 'a
(otari alt*el decat cum 'or 'rea *rancmasonii+ &n plus, pentru a a'ea si mai
la indemana soarta popoarelor crestine, pe care sa le poata arunca atunci cand
'or ei unele contra altora in raz)oaie crunte, dreptul de a declara raz)oi il
'or lasa tot numai presedintelui, care mai mereu este asa cum am 'azut unealta
lor supusa+
"ai departe *rancmasonii 'or reduce tot mai mult drepturile si
garantiile constitutionale, pentru ca ast*el sa *aca loc unei gu'ernari
A=4$!RA4%, care odata cu reducerea garantiilor constitutionale, 'a sapa tot
mai adanc prapastia dintre popoare si gu'ernele lor+
-andind cu luciditate la toate acestea ori de cate ori 'edem
nes*arsitele *ramantari dintre partide, ne putem da seama cat de aproape incep
sa se simta *rancmasonii de nemernica lor 'ictorie+
s
11+ :ana acum protocoalele secrete *rancmasonice au aratat mi0loacele
ascunse de distrugere a #tatelor crestine, de acum inainte 'om asista la
ridicarea pe ruinele tuturor statelor crestine a #tatului uni'ersal =&!
*rancmasonic care nu 'a mai a'ea *rontiere+ :rotocoalele secrete declara ca
tot ce scrie astazi presa din toata lumea despre li)ertate, despre democratie,
despre o mai 0usta repartitie a )unurilor pamantesti, despre 'otul uni'ersal,
despre aproape toate e*orturile ce se *ac pentru a aduce *ericirea reala si
)unastarea celor multi si ne'oiasi, toate acestea sunt )une pentru ")rutele de
crestini" care nu inteleg mai nimic din ceea ce este real, si care datorita
nai'itatii si prostiei lor tre)uie mai mereu sa *ie ametite cu *agaduieli
desarte+ %i marturisesc insa ca toate aceste 'or)e goale 'or tre)ui sa dispara
din lume in momentul in care 'or a0unge ei la putere+ !restinatatea 'a *i
atunci socata si inmarmurita de o asemenea intorsatura si 'a astepta inerta
indreptarea raului de la noii gu'ernantiA *rancmasonii considera ca atunci ea
nu 'a mai *i in stare sa opuna 'reo rezistenta, dupa ce a *ost redusa la un
asemenea grad de mizerie su*leteasca si materiala+ "!restinii nai'i si prosti
sunt intocmai ca o turma de oi, iar noi suntem intocmai precum lupii printre
ele+ titi ce li se intampla oilor cand a0ung lupii in turma"+ Aceasta
marturisire este cu atat mai pretioasa, cu cat constatam ca ea se aplica exact
acolo (in statele) unde *rancmasonii au pus de0a mana pe putere+
12+ :resa, care astazi este un mi0loc de aparare al tuturor li)ertatilor
a)erante care merg uneori pana la anar(ie, 'a *i strasnic ingradita atunci
cand 'a 'eni stapanirea *rancmasonilor pentru aceasta promulgandu1se legi care
'or permite aceasta restrictie intrucat li)ertatea, asa cum o inteleg ei in
timpul domniei lor, este in 'iziunea lor dreptul de a *ace numai ceea ce este
ingaduit de legi+ %i 'or impiedica total controlul opiniei pu)lice, care se
poate *ace astazi cu a0utorul tiparului, pe de o parte punand taxe *oarte mari
asupra tipariturilor de orice *el, iar pe de alta parte prin o)ligati'itatea
ce o 'or institui in a se cere inainte de aparitia oricarei scrieri
'eri*icarea atenta si re'izuirea ei de catre autoritati+ :rin aceste mi0loace
*rancmasonii sconteaza ca 'or reusi ca tot ceea ce ar putea sa le impiedice
domnia prin trezirea opiniei pu)lice, sa nu 'ada niciodata lumina presei+
:ana atunci ei au actionat insa *oarte mult si au castigat peste tot
controlul neconditionat asupra marii ma0oritati a presei din lumea intreaga,
ascultand s*aturile date cu o inteligenta dia)olica de toti marii lor
conducatori pe care i1au a'ut si care le spuneauB ":ri'iti totul ca *iind
aproape nimic+ .anii ca *iind nimic+ !onsideratia sau dispretul ca *iind mai
nimic+ :ri'iti insa presa ca *iind totul, pentru ca a'and controlul deplin
asupra presei, 'om a'ea ast*el tot restul"+
:resa, care cel mai adesea este manipulata de *rancmasoni, strecoara
'rand ne'rand sugestii insidioase *oarte rele sau rele in su*letul cititorilor
si adeseori se lucreaza in secret pentru sla)irea #tatului, atiunii,
#piritualitatii, "oralei, a Armatei, a .isericii, etc+
4ot ast*el se poate intelege !&% anume sapa la temelia iu)irii dintre
*rati, asmutand pro'inciile tarii unele contra altora numai pentru a1si
realiza interesele 3$R politice, con*orm poruncilor din :rotocoale, unde se
'or)este de spri0inirea su)'ersi'a a autonomiei si neintelegerii dintre
pro'inciiB "Atentia noastra se 'a intinde in mod special asupra pro'inciei+
4re)uie adeseori sa atatam acolo sperante si dorinte net potri'nice celor din
capitala, careia ii 'om spune ca acestea sunt sperantele si dorintele
ade'arate ale pro'inciilor, desi e lesne de inteles ca iz'orul dez)inarilor nu
porneste decat de la noi+ !aci atata timp cat noi (*rancmasonii;) nu ne 'om
)ucura inca de o putere deplina, 'om simti adesea necesitatea de a ina)usi
glasul capitalelor cu acela al ma0oritatii, al poporului din pro'incii, care
'a *i lesne atatat de catre agentii nostri a)ili si !2AR&#"A4&!&+"
/esi sunt scrise cu zeci de ani inainte de unirea Romanilor, este
aproape uluitor cat de exact se potri'esc aceste planuri cu cele ce se petrec
acum la noi+
a
18+ e'oia zilnica de paine ii 'a *ace pe oameni sa taca, iar prin
di*erite concursuri de loto, sport, arta, *rumusete etc+, adormiti si
(ipnotizati de cu'antul magic :R$-R%#, acestia 'or *i ast*el distrati si
indepartati de la pro)lemele gra'e launtrice sau politice, consumandu1si zi de
zi, in mod (aotic si inutil, un imens si pretios capital de energie
psi(o1mentala pe care il 'or in'esti spre exemplu in *renezia unui steril meci
de *ot)al+
d
16+ Religia crestina se urmareste a *i discreditata treptat de catre
*rancmasoni+
*
15+ !ei care se 'or opune intr1un mod oarecare instaurarii dominatiei
*rancmasonice 'or *i pedepsiti cu moartea+ Francmasoneria exterioara este doar
a'angarda si stalpul de sustinere al &erar(iei Francmasonice #ecrete+ 3o0ile
*rancmasonice in calitatea lor de grupuri ale *rancmasoneriei exterioare sunt
de *apt o creatie a &erar(iei Francmasonice #ecrete+ $data cu proclamarea
*ormala a Repu)licii "ondiale, unice aceasta Francmasonerie simpla
(exterioara) 'a *i des*iintata la scurt timp dupa aceea impreuna cu orice
*orma de li)eralism+
*
15+ /e asemenea, se 'a des*iinta in'atamantul li)er (particular), iar in
scoli tineretul 'a *i crescut numai in spiritul noilor sai stapani (&erar(ia
Francmasoneriei #ecrete)+
F
17+ .aroul tre)uie sa *ie demoralizat, atunci la *el si prostimea+
&nstitutiile pu)lice tre)uie compromise, iar spiona0ul si turnatoria tre)uie
sa *ie culti'ate in mod sistematic+
s
1@+ :restigiul persoanelor pu)lice care sunt orientate in mod )ene*ic si
di'in tre)uie sa *ie in mod sistematic des*iintat, ca si *iinta lor, prin
atentate, calomnii, denigrare sau *olosind alte cai ascunse+
a
19+ 4oti criminalii politici si anar(istii nu tre)uie niciodata sa *ie
prezentati pu)licului ca *iind niste martiri care lupta pentru *ericirea
multimii+
m
29+ !rizele economice mondiale sunt in mod intentionat intretinute de
catre Francmasonerie, cu scopul de a retrage )anii din circulatieA tre)uie
ast*el ca gu'ernele sa *ie determinate 1 pe di'erse cai 1 sa *aca imprumuturi
externe uriase cu do)anzi mari, pentru a *i pe deplin la mana (discretia)
Francmasoneriei+ &n 'iitoarea Repu)lica "ondiala =nica, proprietatea
particulara 'a putea *i oricand con*iscata de !onducatorul Repu)licii, care 'a
*i singurul proprietar de *apt in stat+
*
21+ &n aceasta 'iitoare Repu)lica :lanetara =nica, .ursele de *onduri
pu)lice nu 'or mai a'ea ce cauta, deoarece atunci statul 'a *ixa preturile
dupa cum el 'a dori+ :ana atunci, pe de o parte, imprumutand cu sume uriase
gu'ernele si, pe de alta parte, intretinand coruptia administratiei, dominatia
*rancmasonica 'ine de la sine+
*
22+ Aceasta dominatie urmeaza sa se instaureze mai ales cu a0utorul
aurului si a )anilor, care se a*la in mainile mem)rilor &erar(iei #uperioare
#ecrete a Francmasonilor+
#
28+ "ica industrie 'a *i, in 'iitoarea Repu)lica :lanetara, singura cale
ce 'a impiedica aparitia soma0ului+
c
26+ Regalitatea este *orma ideala de gu'ernare in cazul #tatului
:lanetar =nic, insa ea este realiza)ila numai atunci cand regele #tatului
:lanetar 'a *i ales si educat de &erar(ia #uperioara #ecreta a
Francmasoneriei+
F
GGG
#F&R#&4=3 :R$4$!$A3%3$R
#
#crisoarea %nciclica
#
"2="A=" -%=#"
"
a papei 3%$ al <&&&1lea
&mpotri'a Francmasoneriei (29 aprilie 1@@6)
&
$4A &4R$/=!4&?A
%nciclica :apei 3eon al <&&&1lea impotri'a *rancmasoneriei a *ost scrisa
acum mai )ine de o suta de ani+ Redactata de o minte *oarte lucida si per*ect
a'izata, ea este unul dintre cele mai 'irulente rec(izitorii la adresa
Francmasoneriei, acest aspect *iind con*irmat de alt*el c(iar si de catre
*rancmasoni+ " e*ul )isericii romane este *ara indoiala persona0ul cel mai
autorizat printre dusmanii *rancmasoneriei+" 1 scria in 1998 in re'ista
masonica A!A!&A "arele "aestru "ason 2&RA"+ Aceasta este de ast*el explicatia
pentru e*ortul constant urmarit pana in ziua de azi din partea masoneriei de a
distruge sau cenzura acest text sau cel putin de a1l discredita cat mai mult+
/e alt*el, se cu'ine sa mentionam ca textul pe care il prezentam aici pentru
prima oara in lim)a romana este incomplet, lipsindu1i partea *inala in care
sunt aratate unele mi0loace e*iciente de a com)ate *rancmasoneria+ Acest
*ragment a *ost insa rezumat sintetic, c(iar dupa citatele pe care 2&RA" le
insereaza in tentati'a sa *urioasa de a com)ate argumentele :apei prezentate
in %nciclica (Re'ista
A!A!&A nr+5, 1998)+
&n acea perioada, la s*arsitul secolului trecut, *rancmasoneria pornise
o campanie 'irulenta si de0a *atisa, asumata cu o uluitoare indrazneala
impotri'a .isericii si spiritului crestin, urmarind, cum *ace de alt*el si
astazi insa c(iar cu si mai multa 'iclenie si in'ersunare, sa distruga total
orice metodologie sau institutie autentic spirituala+ &ata spre exempli*icare
un *ragment semni*icati' aparut in aceeasi perioada intr1un articol mani*est
scris de asemenea de maestrul mason 2&RA" in re'ista A!A!&AB "Francmasoneria
este si 'a ramane mereu o )isericaB anti1)iserica, anti1catolicism, )iserica
ereziei+" #auB "!ine con*era in *ond mandatul o*icial de pastori de su*lete
preotilor si :apilorD /umnezeu cum'aD Atunci unde este diploma cu semnatura
imputernicituluiD /e *apt, ei au aceasta diploma de la niste oameni, care o au
si ei la randul lor de la alti oameni, si asa mai departe, de1a lungul
secolelor, pana la apostoli+ /ar oare apostolii au primit ei o diploma sau un
atestat semnat de &isus !ristosD :apa 'or)este de re'elatie, dar unde este
do'ada acestei re'elatiiD /o'editi1ne ca &isus a *ost intr1ade'ar Fiul lui
/umnezeu;"+ &n aceste conditii, acest semnal de alarma impotri'a masoneriei se
inscrie si el pe linia acti'itatii a inca sapte :api, precedecesori ai :apei
3eon al <&&&1lea, insa aici rigoarea si o)iecti'itatea argumentarii, du)late
de o 'iziune pro*unda si c(iar inspirat 'izionare asupra acestei organizatii
oculte male*ice aseaza %nciclica 2="A=" -%=# cu mult deasupra celorlalte
incercari anterioare+
!aracterul 'izionar si aproape pro*etic al %nciclicii reiese pentru
orice *iinta umana plina de )un simt cu e'identa si tocmai de aceea ea este in
intregime per*ect actuala si astazi prin demascarea *oarte multor mane're si
actiuni disimulate ale *rancmasoneriei mondiale+
#unt *oarte putine pasa0e care sunt legate strict de contextul istoric
in care acest rec(izitoriu a *ost redactat (despre rolul .isericii in stat,
relatia .isericii !atolice cu societatea ci'ila), pe care de alt*el le1am
eliminat pentru a nu atenua cu nimic limpezimea si *orta cu totul
extraordinara a acestei analize de ansam)lu asupra structurilor si
directi'elor 'adit #A4A&!% ale *rancmasoneriei mondiale+
A'em ast*el con'ingerea *erma ca prezentarea acestui text de re*erinta
pentru sta)ilirea ade'arului despre *rancmasonerie, organizatie satanica
oculta si suprapolitica mondiala ce se opune in mod 'iclean si cu indar0ire
oricarei miscari autentic spirituale, *ie ea de natura religioasa, yog(ina,
*ilozo*ica, 'a contri)ui din plin pentru toti oamenii din Romania la o mult
mai clara intelegere a complexei con0uncturi sociale, istorice si spirituale
actuale, mai ales daca se 'or completa aceste in*ormatii si cu pro*etiile
*aimoase ale indianului #undar #ing( cu pri'ire la 'iitorul spiritual al
Romaniei si mai ales daca 'om urmari sa intuim rolul esential pe care aceasta
zona il 'a a'ea in 'iitorul apropiat pentru trezirea spirituala a intregii
planete+
p
2="A=" -%=#
2
&u)iti *rati crestini, primiti salutul si )inecu'antarea mea apostolica+
/in clipa in care, datorita actiunilor negati'e ale *ortelor male*ice,
demonice si satanice, antidi'ine, umanitatea s1a separat intr1o anumita masura
de /umnezeu, caruia ii datoreaza c(emarea la existenta si toate darurile
supranaturale, ea s1a impartit in doua ta)ere opuse care nu inceteaza sa se
lupte, una pentru ade'ar, )ine, *rumos si 'irtute, iar cealalta pentru tot ce
este contrar 'irtutii si ade'arului+ :rima parte a umanitatii reprezinta
imparatia lui /umnezeu pe pamant si este ade'arata .iserica a lui &isus
!ristos, ai carei mem)ri, daca doresc din toata inima sa1i apartina pe de1a
intregul si sa actioneze in 'ederea desa'arsirii lor spirituale, tre)uie in
mod necesar sa1l slu0easca pe /umnezeu si pe Fiul #au /i'in cu tot su*letul si
cu toata 'ointa lor+ !ea de1a doua parte reprezinta imparatia cumplita a
#atanei+ #u) stapanirea si puterea sa se a*la toti cei care, urmand *unestele
exemple ale tene)rosului lor conducator si ale pacatului primordial, re*uza sa
se mai supuna 3egii di'ine si isi intetesc necontenit e*orturile, *ie pentru
a1l elimina pe /umnezeu din 'iata lor, *ie pentru a actiona direct impotri'a
lui /umnezeu+ Aceste doua imparatii au *ost 'azute cu oc(iul intuitiei
spirituale si descrise de #*antul Augustin cu o mare plasticitate su) *orma a
doua cetati opuse una alteia, atat prin legile care le gu'erneaza, cat si prin
idealul pe care1l urmaresc si aceasta intr1o exprimare deose)it de laconica
dar in acelasi timp plina de sens, el a scos in e'identa in cu'intele
urmatoare principiul constituti' al *iecareiaB
"/oua tipuri de iu)ire au dat nastere la doua cetatiB cetatea
pamanteasca pro'ine din iu)irea egoista doar *ata de tine insuti, dusa pana la
desconsiderarea si uitarea de /umnezeu iar cealalta cetatea cereasca, pro'ine
din iu)irea de /umnezeu dusa pana la desconsiderarea si uitarea egoului+" ("/e
!i'itas /ei", & <&, c+<<?)
/e1a lungul tuturor 'eacurilor care ne1au precedat, aceste doua cetati
opuse n1au incetat deloc sa se lupte una cu alta, utilizand tot *elul de
tactici si armele cele mai di'erse, desi nu intotdeauna cu aceeasi
impetuozitate+
&n epoca noastra, *actorii raului s1au coalizat intr1un imens e*ort
destructi', su) impulsionarea si cu spri0inul direct al unei societati secrete
raspandite intr1un mare numar de locuri, *oarte puternica si *oarte 'iclean
organizata, si anume societatea *rancmasonilor+ Acestia, de alt*el aproape ca
nici nu se mai ingri0esc sa1si disimuleze intentiile si se intrec intre ei in
indrazneala de a ataca *atis su)lima maretie a lui /umnezeu+ %i intreprind
acum prin satanicele lor actiuni ruinarea #*intei .iserici in mod pu)lic, la
lumina zilei, tinzand daca s1ar putea, sa lipseasca complet popoarele de
)ine*acerile si )inecu'antarile pe care ele le datoreaza "antuitorului nostru
&isus !ristos+
!uprinsi de o pro*unda tristete la 'ederea acestor impietati si su)
impulsul milei si compasiunii,
ne1am simtit de nenumarate ori impinsi sa strigam si oi cu disperare catre
/umnezeuB
"/oamne, iata ca 'ra0masii 4ai s1au intarit si cei ce 4e urasc au
ridicat capul+ &mpotri'a poporului 4au au uneltit cu incapatinare si 'iclenie
si s1au s*atuit impotri'a #*intilor 4ai+ /a, iata ca ei zis1au, C?eniti
sa1i pierdem pe ei dintre neamuriC+ #1au s*atuit intr1un gand si impotri'a 4a
legamant au *acut+" (:salmul @2, 216)
!u toate acestea, in *ata unei amenintari atat de presante si in
prezenta unui atac atat de crud si de 'e(ement indreptat impotri'a
crestinismului, este de datoria noastra sa semnalam pericolul, sa denuntam
ad'ersarii si sa opunem intreaga rezistenta posi)ila proiectelor lor marsa'eB
in primul rand pentru a impiedica pierderea su*letelor a caror sal'are ne1a
*ost incredinata, apoi pentru ca imparatia /omnului nostru &isus !ristos aici
pe pamant, pe care a'em misiunea de a o apara, nu numai sa ramana in picioare
in toata integritatea ei, ci sa *aca pe intregul pamant cat mai multe noi
progrese si noi cuceriri+
&n 'igilenta lor solicitudine pentru sal'area poporului crestin,
predecesorii nostri au recunoscut si ei *oarte repede acest dusman capital
inca din momentul in care, iesind din tene)rele unei conspiratii satanice
oculte, el se lansa la asaltul *atis+ tiind *oarte clar ce era si ce 'oia el,
ei au dat semnalul de alarma gu'ernelor si popoarelor, punandu1le in garda
impotri'a capcanelor si tertipurilor pregatite in mod dia)olic pentru a lua
prin surprindere+
:ericolul a *ost denuntat pentru prima oara de !lement al <&&1lea in
178@, iar !onstitutia promulgata de acest :apa a *ost reinnoita si con*irmata
de .enedict al <&?1lea+ :ius al ?&&1lea, a mers pe urmele acestor doi ponti*i,
iar 3eon al <&&1lea incluzand in !onstitutia sa apostolica I=$ -RA?&$RA toate
actele si decretele :apilor precedenti cu pri'ire la acest su)iect, le1 a
rati*icat si le1a con*irmat pentru totdeauna+ /e asemenea, :ius al ?&&&1lea,
-rigore al <?&1lea si in repetate randuri :ius al &<1lea au 'or)it si ei in
acelasi sens+
#copul *undamental si spiritul organizatiei *rancmasonice au *ost scoase
la i'eala prin mani*estarea e'identa a actiunilor si orientarilor sale, prin
cunoasterea principiilor ei, prin expunera regulamentelor si ritualurilor
impreuna cu comentariile acestora, la care de nenumarate ori s1au adaugat
marturiile propriilor sai adepti+ &n *ata acestor *apte era cat se poate de
*iresc ca acest #caun apostolic sa denunte in mod pu)lic *rancmasoneria ca pe
o asociatie satanica criminala, nu mai putin periculoasa pentru crestinism
decat pentru societatea ci'ila+ Au *ost dictate impotri'a ei cele mai gra'e
pedepse cu care .iserica ii poate lo'i pe cei 'ino'ati, precum si interdictia
de a se a*ilia la ea+
&ritati de aceasta masura si sperand ca 'or putea, *ie prin dispret, *ie
prin calomnie sa scape de aceste condamnari sau macar sa le atenueze *orta,
mem)rii acestei organizatii oculte i1au acuzat pe :apii care le1au *ormulat ca
au dat sentinte nedrepte si ar)itrare sau ca au intrecut masura cu pedepsele
aplicate+ Ast*el, procedand cu 'iclenia lor legendara, ei s1au straduit sa
eludeze autoritatea sau sa diminueze 'aloarea !onstitutiilor promulgate de
!lement al <&&1 lea, .enedict al <&?1lea, :ius al ?&&1lea si :ius al &<1lea+
4otusi, c(iar din randurile gruparii nu au lipsit mem)ri sau asociati
care au marturisit aproape *ara 'oia lorB con*orm doctrinei si disciplinei
catolice, ponti*ii romani nu au *acut in realitate decat un lucru per*ect
legitim+ 3a toate aceste marturisiri tre)uie adaugat de asemeni asentimentul
explicit al unui numar de se*i de stat care au tinut in mod *erm, *ie sa
denunte societatea *rancmasonilor la #caunul apostolic, *ie sa o lo'easca ei
insisi, aratandu1i periculozitatea, prin legi emise impotri'a ei, asa cum s1a
intamplat in $landa, Austria, %l'etia, #pania, .a'aria, #a'oia si1n alte parti
ale &taliei+
%ste extrem de important sa remarcam acum cat de mult au con*irmat
e'enimentele intelepciunea 'izionara a predecesorilor ostri+ #olicitarile si
atentionarile lor antemergatoare si parintesti nu au a'ut insa din pacate
pretutindeni si totdeauna succesul doritA aceasta se datoreaza pe de o parte
disimularii si 'icleniei oamenilor a*iliati acestei grupari periculoase si, pe
de alta parte, a imprudentei usurinte a celor care ar *i tre)uit sa *ie cel
mai direct interesati in a o supra'eg(ea cu cea mai mare atentie+ Rezultatul
acestor lucruri a *ost ca intr1un secol si 0umatate *rancmasoneria a *acut
progrese distructi'e incredi)ile+ Folosind din plin atat indrazneala insolenta
cat si siretenia si per*idia, ea a in'adat toate rangurile ierar(iei sociale
si a inceput sa ai)a in interiorul statelor moderne o putere care ec(i'aleaza
aproape cu su'eranitatea+ /e la aceasta rapida si *ormida)ila expansiune au
rezultat in mod precis atat pentru .iserica, cat si pentru autoritatea
conducatorilor de state si pentru societatea pu)lica relele multiple pe care
predecesorii nostri le pre'azusera de atat de mult timp+ 3a ora actuala am
a0uns c(iar pe punctul de a a'ea toate moti'ele sa intre'edem pentru 'iitor
cele mai serioase temeriA desigur, nu atat in ceea ce pri'este .iserica, ale
carei *undamente solide nu ar putea *i cu usurinta distruse de e*ortul
oamenilor, ci re*eritor la securitatea tuturor statelor in sanul carora
*rancmasoneria sau asociatii similare care coopereaza cu ea sau sunt sateliti
ai ei, au de'enit prea puternice+
:entru toate aceste moti'e, de indata ce ne1a *ost incredintata
conducerea .isericii, am sesizat cu claritate necesitatea de a rezista in *ata
unui rau atat de mare si de a ridica impotri'a lui atat cat ne sta in putinta
autoritatea noastra apostolica+ /e asemenea, pro*itand de toate ocaziile
*a'ora)ile, am tratat clar si la o)iect principalele teze doctrinale asupra
carora opiniile per'erse ale 3o0ilor masonice par sa *i a'ut cea mai mare
in*luenta+ Ast*el, in %nciclica oastra I=$/ A:$#4$3&!& "=%R&# ne1am straduit
sa com)atem monstruoasele sisteme socialist si comunist+ &ntr1o alta
enciclica, AR!A=", ne1am permis sa punem in lumina si sa aparam notiunea
'erita)ila si autentica de *amilie a carei origine si sursa este casatoria+ &n
enciclica /&=4=R=" am *acut cunoscuta con*orm principiilor intelepciunii
crestine esenta puterii politice si am aratat admira)ilele ei armonii cu
ordinea naturala, cat si cu sal'area popoarelor si a conducatorilor acestora+
Acum, dupa exemplul predecesorilor nostri ne1am decis sa ne *ixam in mod
direct atentia asupra societatii *rancmasonice, asupra ansam)lului ei de
doctrine, planuri, sentimente si acte ale traditiei sale, pentru a pune intr1o
e'identa si mai iz)itoare extraordinara sa putere male*ica si a opri ast*el
proli*erarea contagioasa a acestui *lagel *unest pentru intreaga planeta+
%xista in lume un anumit numar de grupari si secte care, desi di*era
unele de altele prin nume, ritualuri, *orma, origine, se aseamana si sunt
per*ect de acord intre ele cu pri'ire la scopul *inal si principiile
esentiale+ /e *apt, ele sunt identice cu *rancmasoneria, care este pentru
toate celelalte axul central de la care pornesc si in care se termina+ i desi
in prezent ele au aparenta unor societati desc(ise, desi organizeaza reuniuni
pu)lice su) oc(ii tuturor, desi pu)lica ziare si re'iste de prezentare a
acti'itatii si organizarii lor, totusi, daca mergem mai pro*und, dincolo de
aceste aparente, se poate constata ca ele apartin *amiliei de societati
satanice clandestine si ca ele pastreaza mereu acest atri)ut+ %xista
intr1ade'ar in cadrul lor o anumita categorie de secrete a caror di'ulgare
este interzisa cu cea mai mare gri0a de !onstitutia lor 1 unele c(iar su)
pedeapsa cu moartea 1 nu numai persoanelor din a*ara, ci c(iar unui mare numar
dintre adepti+
Acestei categorii de secrete apartin !onsiliile intime si supreme,
numele principalilor se*i (in special din a*ara gradelor cunoscute), anumite
intalniri mai oculte si interioareA de asemenea, tot aici se includ si
deciziile importante care au *ost luate impreuna cu mi0loacele si agentii lor
de executie+ 3a aceasta lege a secretului concura intr1un mod stralucitB
di'iziunea *acuta intre mem)ri, care se ocupa unii de drepturi, altii de
o*icii si altii de sarcini sau indatoriri, dinstinctia ierar(ica, magistral
organizata, pe ordine si grade, si disciplina se'era la care toti sunt supusi+
!ea mai mare parte a timpului in ritualurile de initiere, cei care le solicita
tre)uie sa promita, )a mai mult decat atat, sa 0ure solemn ca nu 'or dez'alui
niciodata nimanui, su) nici o *orma, numele to'arasilor lor, insemnele strict
secrete si inscrisurile caracteristice si doctrinele gruparii+ Ast*el, su)
aparente mincinoase si *acand din disimulare o regula constanta de conduita,
*rancmasonii nu precupetesc nici un e*ort pentru a se ascunde si a nu a'ea
alti martori in a*ara complicilor lor+
"arele lor interes *iind de a nu parea niciodata ceea ce in realitate
sunt, ei 0oaca cel mai adesea rolul aparent ne'ino'at al unor persoane
iu)itoare de literatura sau *ilozo*ie laolalta doar pentru culti'area
stiintelor si artelor+ %i nu 'or)esc atunci decat despre zelul cu care
impulsioneaza ei progresul ci'ilizatiei si nu mai contenesc sa tina discursuri
s*oraitoare despre mila lor nes*arsita pentru oamenii sarmani+ /aca ar *i sa1i
credem, singurul lor scop in 'iata este ameliorarea constanta a 'ietii maselor
si impartasirea la un numar tot mai mare de oameni a a'anta0elor si
)ene*iciior spirituale care sunt atat de utile societatii ci'ile+ /ar c(iar
presupunand ca aceste intentii ar *i sincere, ele sunt departe de a le epuiza
toate scopurile+ &ntr1 ade'ar, nu este deloc intamplator ca cei a*iliati la
*rancmasonerie tre)uie sa promita ca 'or asculta totdeauna, gata la cea mai
mica atentionare, la cel mai mic semn sa execute rapid si *ara cracnire
ordinele date, acceptand dinainte, in caz contrar ca 'or suporta cele mai
riguroase si mai dure tratamente, care include pana c(iar si moartea+ /e *apt,
nu rareori pedeapsa capitala este aplicata acelor mem)ri care sunt con'insi
*ie sa tradeze disciplina secreta a societatii, *ie sa reziste la ordinele
superiorilor, iar aceasta se practica cu o asemenea dexteritate, incat in cele
mai multe cazuri executorul acestei sentinte mortale se sustrage 0ustitiei,
sta)ilita sa 'eg(eze asupra crimelor si sa le pedepseasca+
/eci, sa traiesti in disimulare si sa *ii in'aluit de satanice tene)re,
sa inlantui de tine prin legaturi dintre cele mai stranse *ara a le *ace
niciodata cunoscut in preala)il la ce se anga0eaza, oameni redusi ast*el la
conditia de scla'i, sa utilizezi in tot *elul de atentate aceste instrumente
pasi'e ale unei 'ointe satanice straine, sa inarmezi pentru crima maini prin
intermediul carora iti asiguri neimplicarea directa la omor, toate acestea si
multe altele sunt practici monstruoase, condamnate c(iar de catre natura+
Ratiunea, )unul simt si ade'arul sunt de a0uns ca sa demonstreze ca
organizatia de care 'or)im este intr1o opozitie indiscuta)ila cu 0ustitia si
cu morala naturala+
Alte do'ezi de o mare claritate se adauga celor precedente si permit sa
se 'ada si mai )ine cat de mult ii repugna *rancmasoneriei prin insasi
constitutia sa esentiala, onestitatea+ $ricat de mare ar putea *i intr1ade'ar
printre oameni 'icleana a)ilitate de disimulare si o)isnuinta minciunii, este
imposi)il ca o cauza de orice natura ar *i ea, sa nu se tradeze prin e*ectele
pe care le produceB "u se poate ca un pom )un sa *aca roade rele si un pom
rau sa *aca roade )une+" ("atei, ?&&+1@+)
$ri este e'ident ca toate *ructele produse de *rancmasonerie sunt dintre
cele mai otra'itoare+ &ata ce rezulta din datele pe care le1am prezentat pana
acum, iar aceasta concluzie ne da ultimul cu'ant cu pri'ire la intentiile
acesteia+ Actiunile *rancmasonilor 1 si su)liniem ca e*orturile lor con'erg
toate in acest scop 1 sunt cu o incapatanare dia)olica indreptate sa distruga
din temelii pana la culme orice *orma religioasa si spirituala autentic
crestina si sa1i su)stituie o alta, modelata dupa ideile lor si ale carei
principii si legi *undamentale sunt imprumutate din asa zisul naturalism+
4ot ce am spus sau ce ne propunem sa spunem tre)uie sa *ie clar inteles
ca pri'ind secta *rancmasonica in ansam)lul ei, care cuprinde si alte
societati surori sau care sunt aliate ei+ u pretindem insa aplicarea tuturor
acestor re*lexii la *iecare mem)ru luat indi'idual+ :rintre acestia cu
siguranta ca se pot intalni unii c(iar intr1un numar nota)il care, desi nu
lipsiti de 'ina de a *i aderat la asemenea societati, nu se murdaresc totusi
in actiunile lor criminale si ignora datorita nai'itatii scopul *inal pe care
aceste societati satanice se straduiesc sa1l atinga+ "ai mult decat atat, se
poate intampla uneori ca unele grupuri sa nu apro)e concluziile extreme pe
care logica ar tre)ui sa1i constranga sa le adopte deoarece ele decurg in mod
necesar din principii comune oricarei organizatii+ &nsa raul poarta cu el o
marsa'ie care de la sine respinge orice constiinta curata sau produce teama+
:rimul principiu al "naturismului" este ca in orice lucru tre)uie sa
pre'aleze natura sau ratiunea strict umana, prin de*initie limitata (negand
deci partea spirituala sau #inele /i'in al *iintei umane)+ /upa aceasta
asertiune ei *ac prea putin caz de /umnezeu sau alterneaza esenta oricarui
demers religios prin opinii 'agi si sentimente eronate+ %i neaga ca /umnezeu
ar *i autorul 'reunei re'elatii+ :entru ei, in a*ara de ceea ce poate sa
inteleaga ratiunea umana comuna nu exista nici dogma religioasa, nici ade'ar
si nici maestru realizat spiritual in care sa poti a'ea incredere+ i cum
misiunea proprie si speciala a .isericii consta in receptarea in toata
plenitudinea lor a doctrinelor re'elate de /umnezeu si1n pastrarea lor intr1o
stare de puritate incorupti)ila, ca si in autoritatea sta)ilita pentru a le
impartasi impreuna cu celelalte a0utoare daruite de :ro'identa pentru
desa'arsirea oamenilor, impotri'a ei ad'ersarii au mani*estat cea mai mare
in'ersunare si au indreptat cele mai 'iolente atacuri+
Faptul ca mem)rii sectei *rancmasonice nu sunt cu totii o)ligati sa
renege explicit religia crestina, departe de a dauna planului general al
*rancmasoneriei care 'izeaza distrugerea oricarei institutii di'ine pe pamant,
ii ser'este mai degra)a interesele+ Ast*el, mai ales prin aceasta masoneria
poate insela mai usor oamenii simpli si *ara discernamant si *ace posi)ila
admiterea mult mai multor persoane in organizatie+ "ai mult c(iar, prin
desc(iderea larga *ata de adeptii care pro'in din cele mai di'erse religii ea
de'ine capa)ila sa acrediteze o eroare *undamentala a acestei epoci, si anume,
dezinteresul *ata de religie si mai general, *ata de credinta in /umnezeu+
"aturalistii" merg insa si mai departe+ Anga0ati cu multa indrazneala
pe calea erorii in cele mai importante pro)leme ei sunt antrenati logic pana
la consecintele extreme ale principiilor lor, *ie datorita sla)iciunii naturii
umane, *ie prin pedeapsa dreapta cu care /umnezeu le lo'este orgoliul+ /e aici
rezulta ca ei nu mai au certitudinea si integritatea ade'arurilor accesi)ile
doar ratiunii superioare, iluminate de !onstiinta /i'ina, cum ar *i existenta
lui /umnezeu, spiritualitatea si nemurirea su*letului+ :urtata intr1o noua
aglomerare de erori *rancmasoneria nu a putut e'ita aceste pericole+
&ntr1ade'ar, desi luata in ansam)lu *rancmasoneria admite existenta unui
anumit /umnezeu, marturia propriilor sai mem)ri sta)ileste ca aceasta credinta
nu este o)iectul unui asentiment *erm si al unei certitudini de nezdruncinat
pentru *iecare mem)ru indi'idual+
/e *apt, se lasa initiatilor deplina li)ertate de a se pronunta intr1un
sens sau altul, *ie pentru a a*irma existenta lui /umnezeu, *ie pentru a o
nega+ !ei care neaga cu indar0ire aceasta realitate sunt la *el de usor
primiti la initiere ca si cei care, intr1un anumit mod o admit dar,
denaturand1o precum panteistii, retin din aceasta doar niste aparente a)surde,
pierzand esentialul ade'arului existentei lui /umnezeu+
:e de alta parte, atunci cand acest *undament necesar este distrus sau
numai zdruncinat, in mod automat si celelalte principii ale ordinii naturale
de'in con*uze in mintea umana, care nu mai are atunci nici un punct de spri0in
de care sa se agate+ 4ocmai de aceea atunci nu se mai poate 'or)i nici de
!reatia lumii printr1un act li)er si su'eran al !reatorului (/="%>%=), nici
de gu'ernarea :ro'identei, nici de supra'ietuirea su*letului si nici de
realitatea #piritului esential /i'in+ :ra)usirea ade'arurilor care stau la
)aza ordinii naturale, care sustin intr1o masura atat de mare o conduita
rationala si practica in 'iata 'a a'ea cu siguranta un impact puternic asupra
mora'urilor particulare si pu)lice+ 3asam la o parte acum acele 'irtuti si
calitati superioare pe care nimeni *ara un dar special de la /umnezeu sau care
*ara -ratia /i'ina nu le poate do)andi sau mani*estaA si atragem atentia ca
toate acestea sunt insusirile spirituale din care nu 'om gasi nici macar o
urma la cei care isi *ac o 'erita)ila pro*esiune de credinta din a ignora
dispretuitor "antuirea umanitatii, -ratia /i'ina, #acralitatea, .eatitudinea
supralumeasca (FRA!"A#$&&)+ e re*erim aici pur si simplu la indatoririle ce
rezulta din principiile onestitatii naturale+
=n /umnezeu care a creat lumea si o gu'erneaza prin :ro'identa sa, o
3ege eterna ale carei prescriptii ne orienteaza sa respectam legile /i'ine
uni'ersale ale *irii *ara a le incalca niciodata, o *inalitate ultima a
e'olutiei su*letului intr1o regiune superioara lucrurilor lumesti, iata
sursele, iata principiile oricarei 0ustitii si onestitati+ Faceti1le sa
dispara (ori c(iar aceasta este pretentia "naturalistilor" si a tuturor
*rancmasonilor) si 'a *i dupa aceea aproape imposi)il sa se mai stie in ce
consta stiinta dreptatii si a nedreptatii sau pe ce se )azeaza ea+ !at despre
morala, singurul lucru care a gasit oarecum desc(idere in *ata *rancmasonilor
si1n care ei 'or sa *ie instruit cu gri0a tineretul este ceea ce ei numesc
"morala ci'ica" (morala independenta, morala li)era), sau cu alte cu'inte
morala care nu lasa nici un loc ideilor religioase si crestine+
/ar cat de insu*icienta este aceasta morala si in ce masura este ea
lipsita de soliditate, inclinindu1se su) su*lul pasiunilor si al instinctelor
necontrolate, se poate 'edea de0a *oarte )ine prin tristele rezultate pe care
ea le1a dat+ &ntr1 ade'ar, acolo unde dupa ce s1a inlocuit morala crestina ea
a inceput sa stapaneasca cu mai multa li)ertate si s1a constatat totodata
prompt disparitia pro)itatii si intergritatii mora'urilor, s1a constatat
extinderea si intarirea opinilor celor mai monstruoase si de asemnea
indrazneala crimelor care de)ordeaza peste tot+ Aceste rele multiplicate
pro'oaca astazi plangeri si lamentari la scara mondiala+
:e de alta parte, natura umana o)isnuita *iind mult mai inclinata spre
'iciu decat spre 'irtute, onestitatea este a)solut imposi)ila daca miscarile
dezordonate ale su*letului nu sunt in*ranate si controlate iar dorintele
in*erioare nu se supun ratiunii si )unului simt+
/impotri'a, acum 'edem cum se multiplica si cum a0ung la indemana oricui
toate modalitatiile ce pot atata pasiunile in*erioare+ >iare si )rosuri din
care decenta si pudoarea sunt alungate, opere "artistice" in care se etaleaza
cu un cinism re'oltator principiile a ceea ce se numeste astazi "realism" (iar
alteori doar uratul, dizgratiosul si dizarmonia do)andesc 'alente "estetice"),
in'entii ingenioase destinate sa stimuleze si sa satis*aca placerile
materiale, intr1un cu'ant totul este pus in mod dia)olic de inteligent in 0oc
pentru a dezlantui si a culti'a in randul oamenilor 'iciile si placerile
per'erse, pe *ondul unui somn al 'irtutii si ratiunii+
!u siguranta ca *rancmasonii sunt 'ino'ati de aceasta stare de *apt dar
in acelasi timp ei sunt si consec'enti, suprimand oamenilor speranta intr1o
*ericire spirituala, co)orand ideea de *ericire doar la ni'elul lucrurilor
perisa)ile, mai 0oase si mai degradate c(iar decat orizontul terestru+ &n
spri0inul acestor asertiuni se pot constata usor la o pri'ire atenta *apte
sigure, desi aparent incredi)ile+
Francmasonii au a0uns sa sustina ca ar tre)ui utilizate sistematic toate
mi0loacele de a satura multitudinea de per'ersiuni si 'icii la ni'elul
maselor, asigurandu1se ast*el ca in aceste conditii ele 'or *i in intregime in
mainile lor, putandu1le ser'i cu usurinta drept instrument docil in realizarea
planurilor lor celor mai indraznete si dia)olice+
Francmasoneria isi concentreaza de asemenea toate energiile si toate
e*orturile ei satanice pentru a lua in stapanire educarea tineretului+
Francmasonii spera ca 'or putea sa *ormeze usor con*orm ideilor lor aceasta
categorie de 'arsta atat de delicata pliindu1le *lexi)ilitatea in aceasta
directie, pentru pregatirea unei rase de cetateni ai societatii ci'ile dupa
metodele promo'ate de ei+ (A se 'edea la noi e*orturile sustinute de
indoctrinare a copiilor de la 'arsta cea mai *rageda 1 " oimii patriei" 1 ai
*rancmasonului !eausescu)+
/e0a, in mai multe tari ei au reusit sa elimine complet din educatia
morala a tinerilor marile si s*intele indatoriri care unesc omul cu
/umnezeu+
Re*eritor la situatia politica, statul tre)uie, in 'iziunea lor sa *ie
ateu+
A trecut de0a mult timp de cand ei actioneaza *atis pentru realizarea
acestor doctrine, utilizandu1si pentru aceasta *ortele si toate resursele,
creand ast*el cale li)era altor *rancmasoni mai numerosi si mai indrazneti
care sunt gata sa traga din aceste *alse principii concluzii inca si mai
detesta)ile, cum ar *i ideile socialiste si comuniste+
Faptele pe care le1am rezumat pun su*icient de )ine in lumina
constitutia intima secreta a *rancmasonilor si arata in mod clar pe ce cai se
indreapta ei spre scopul lor *inal+ :rincipalele lor dogme sunt intr1un
complet dezacord cu ratiunea, incat nu se poate imagina ce'a mai per'ers+
&ntr1 ade'ar, a 'rea sa distugi religia si )iserica sta)ilita de /umnezeu
insusi nu este culmea ne)uniei si a celei mai nerusinate pro*anariD &nsa ceea
ce este, nici mai putin ori)il si nici mai putin suporta)il, consta in
tendinta lor *erma de a repudia )ine*acerile pline de compasiune si gratie
di'ina daruite de /omnul &isus atat indi'izilor cat si oamenilor grupati in
*amilii si natiuni, )ine*aceri care, c(iar dupa marturia dusmanilor
crestinismului sunt de cea mai mare 'aloare+ /esigur, intr1un plan atat de
nesa)uit si de criminal ne este permis sa recunoastem cu usurinta aici ura
in'ersunata de care este animat #atana *ata de &isus !ristos, precum si
teri)ila lui dorinta de raz)unare+
!elalalt scop dia)olic, la realizarea caruia *rancmasonii isi arunca in
0oc toate *ortele, consta in distrugerea oricarui *undament important al
0ustitiei si onestitatii+ :rin aceasta, ei se *ac cola)oratorii acelora care
ar 'rea ca omul, asemenea animalelor, sa nu ai)a alta regula de actiune decat
dorintele in*erioare si instinctele+ Acest scop duce nu mai putin decat la
degradarea si decaderea umanitatii si la precipitarea 0osnica a disparitiei
sale+ Raul creste ast*el mereu cu toate prime0diile care ameninta mediul
*amilial si societatea ci'ila+
%rorile satanice rau*acatoare pe care le1am semnalat anterior ameninta
natiunile cu pericole dintre cele mai reduta)ile+ Amenintarea lor, neluata in
seama, poate aduce prin *orta lucrurilor un (aos uni'ersal si ruina tuturor
institutiilor daca nu 'a *i stopata prompt+ Acesta este cu ade'arat scopul
marturisit si explicit urmarit prin toate e*orturile lor de organizatiile
socialiste si comuniste+ Francmasoneria nu are dreptul sa a*irme ca este
straina de atentatele lor pentru ca ea le *a'orizeaza intentiile, iar pe
terenul principiilor este in intregime de acord cu ele, gu'ernandu1le de *apt
din um)ra+
#a dea /umnezeu ca toti, si cat mai repede, 0udecand dupa *ructele
otra'ite ale tuturor actiunilor Francmasoneriei sa poata recunoaste cu
luciditate germenele si principiul relelor care ne ameninta;
A'em de1a *ace cu un dusman 'iclean, *oarte su)til si proli*ic in
capcane satanice per*ide+ %l exceleaza in a gadila placut urec(ile popoarelor
si conducatorilor lor, stiind sa1i in'aluie si pe unii si pe altii cu
*armecul perceptelor si cu seductia linguselilor sale+ %l isi )ate in
realitate 0oc si de unii si de altii, de *apt, *latandu1i prin procedee
similare si a'and tot timpul pe )uze cu'intele "li)ertate", "egalitate",
"*raternitate" si "prosperitate pu)lica"+ /eparte insa de a *i mai *ericite,
popoarele, coplesite de o oprimare si o mizerie crescande, se 'ad lipsite si
de speranta si de credinta intr1o realitate spirituala mult mai inalta+ !u
cu'intele #*antului Augustin putem ast*el a*irma caB "+++ ei cred sau cauta
sa1i *aca pe ceilalti sa se creada ca doctrina crestina este incompati)ila cu
)inele statului de drept, pentru ca in realitate ei 'or sa *ondeze statul de
drept, nu pe *ermitatea si sta)ilitatea 'irtutilor, ci pe incura0area si
tolerarea tuturor relelor si 'iciilor+" (%pistola 157 catre ?$3=#&A, cap+5,
p+2)+
:entru a distruge acest dusman satanic puternic, sunt *ara indoiala
necesare mi0loace di'ine e*iciente care tre)uie sa *ie proportionale cu un rau
atat de imens ale carui ra'agii sunt de0a mult prea extinse pe tot glo)ul
pamantesc+
"ai intai insa, tre)uie sa i se smulga cat mai gra)nic masca
*rancmasoneriei, scotand la i'eala toate tertipurile criminale *olosite de
aceasta organizatie satanica oculta mondiala pentru a seduce oamenii si a1 i
atrage in randurile ei+
i, mai cu seama, tre)uie sa se in'oce cu *er'oare, in comun, gratia,
puterea si lumina lui /umnezeu, a lui &isus !ristos si a Fecioarei "aria, a
ar(ang(elului "i(ail, a #*antului &osi* si a #*intilor apostoli :etru si
:a'el+
:::::
#crise cu zeci de ani inainte de unirea Romanilor, ce )ine se potri'esc
aceste planuri cu cele ce se petrec acum la noi+
!onducatorii *rancmasoneriei, inca de la mi0locul secolului trecut, au
declarat ca cei mai mari dusmani ai lor sunt "onar(ia si Religia crestina,
4ronul si Altarul+ #copul lor tainic marturisit este distrugerea oricarui #tat
crestin, pentru ca apoi sa a0unga ei stapani asupra intregii planete+
"4re)uie sa daramam credinta in /umnezeu si sa smulgem de*initi' din
spiritul crestinilor insusi gandul /umnezeirii si al #u*letului, pentru a le
inlocui cu socoteli si lipsuri materiale"+
ii
%xtras din "4eologia luptatoare"
de :reot &rineu "i(alcescu, .ucuresti 1961
d
FRA!"A#$%R&A
F
!u'antul "*rancmason" inseamna "zidar li)er", iar *rancmasoneria sau
masoneria este o societate secreta, care poarta acest nume, pentru ca in
organizatia si ritualul ei se ser'este de unelte de care se *olosesc zidarii,
)unaoaraB de mistrie, ec(er, ciocan, dreptar, compas etc+, pe care le
interpreteaza in c(ip sim)olic si imparte pe mem)rii ei in trei grade sau
trepte, carora le da numele deB ucenici, lucratori si maestri+
&ndreptatirea acestei numiri o intemeiaza scri)ii *rancmasoni in doua
*eluriB
=nii sustin ca *rancmasoneria isi trage originea de la 2iram, ar(itectul
templului lui #olomon+ umirea de &oac(im si .oaz a celor doua coloane din
templul masonic, cum se numeau si coloanele din *ata templului lui #olomon,
legenda care circula printre *rancmasoni si se preda ucenicilor la primirea in
lo0a, ca adica 2iram a *ost ucis de trei ucenici zidari, pentru ca el nu a
'rut sa le spuna si lor cu'antul de ordine al maestrilorA precum si
sim)olismul unora din riturile masonice, ar *i do'ada de necontestat, ca
aceasta este o)arsia ade'arata a *rancmasoneriei si ca ea era organizata
atunci, pe 'remea lui #olomon, aproape la *el ca astazi+ /ar, c(iar
*rancmasonii mai luminati recunosc, ca aceasta legenda nu era cunoscuta in
cercurile lor inainte de 'eacul <?&&&, si ca s1a nascocit 1 dupa toata
pro)a)ilitatea 1 spre a se da mai mare insemnatate si mai mult *ast noului
in*iintat grad de maestru+
Altii sustin ca o)arsia *rancmasoneriei s1ar trage de la asa1zisii
zidari li)eri ori cioplitori de pietre ornamentale si constructori ai
domurilor monumentale din e'ul mediu, dar e *apt nediscutat ca acesti zidari
nu a'eau nimic din organizarea *rancmasoneriei propriu1zise+
!at despre parerile ca *rancmasoneria ar *i asa de 'ec(e ca si omenirea
si ca deci Adam sau c(iar /umnezeu ar *i cel dintai mason, sau ca ea si1ar
a'ea o)arsia in misterele religiei grecilor si egiptenilor, sau in ordinul
templierilor sau al crucii tranda*irii (roza) etc+, acestea nu pot 0usti*ica
intru nimic numele de *rancmason, nici intre)uintarea uneltelor masonice in
*rancmasonerie+ &dea ca Adam sau &nsusi /umnezeu ar *i cel dintai *rancmason a
*ost pusa in circulatie de masoneria numita misraim, aceea care a *ost
in*iintata de *ratii .edarride din A'ignon+ %a a *ost insusita si sustinuta 1
mira)ile dictu 1 de 3essing+
:ro)ele la care se supun initiatii in unele lo0i masonice au asemanare
cu misterele religiilor grecesti si egiptene si indeose)i intru1cat'a cu
misterele eleusinice, mai mult cu ale !i)elei si *oarte mult cu ale &sidei+
/ar originea masoneriei nu este asa de 'ec(e si asemanarile nu sunt
concludente+ /e la templieri a imprumutat *rancmasoneria *oarte multe
elemente, in numeroase tari, si a existat c(iar un sistem de masonerie
templierica, cu mai multe rami*icatii+ ici la templieri nu tre)uie cautata
o)arsia intregii *rancmasonerii, pentru ca in esenta ea di*era mult de
organizatia templierilor+ !u !rucea roza, *rancmasoneria are prea putine note
comune, asa ca, nici in aceasta nu i se poate pune o)arsia+
$)arsia sigura a *rancmasoneriei dateaza din anul 1717 si tara in care
s1a organizat intaia oara este Anglia+ /e la introducerea re*ormei religioase
alte tari, zelul credinciosilor si al comunitatilor pentru inaltarea de
monumentale )iserici+ Aceasta a a'ut ca urmare decaderea )reslei zidarilor
li)eri, care nu mai gaseau de lucru decat prea putin+ &n aceste impre0urari
critice pentru ei, 4eo*il /esaguliers, predicatorul re*ormat al !urtii regale,
predicatorul James Anderson si ar(eologul -eorge :ayne, isi propusera sa dea
)reslei zidarilor li)eri alta menire si anumeB zidirea unui templu spiritual
in inima omului prin culti'area a ceea ce este ")un, no)il si *rumos", cu alte
cu'inte o moralitate *ara religie, deci atee si intemeiata numai pe ratiune+
:atru societati de zidari li)eri se intrunira in ziua de 26 iunie 1717,
intr1un restaurant din 3ondra, unde pusera )azele societatii "o* *ree #tates
"asons" si consimtira sa urmareasca scopul propus de cei trei )ar)ati+
Aceasta a *ost ziua intemeierii *rancmasoneriei al)astre sau englezesti,
ori inceputul lo0elor #*antului &oan, cum s1a mai numit ea in amintirea
#*antului &oan .otezatorul, a carui nastere se ser)eaza in ziua de 26 iunie+
&deile masonice au prins repede si s1au raspandit cu iuteala in toate
tarile din apusul %uropei, castigand un mare numar de mem)ri indeose)i din
patura culta a societatii si c(iar dintre capetele incoronate+
Francmasoneria s1a sc(im)at insa la *ata si a luat indata in*atisari
di*erite, urmarind cu totul alte scopuri, datorita elementului satanic care a
patruns in ea cu duiumul si a aser'it1o intereselor lui+ &ntr1ade'ar, masonii,
care au pus stapanire in toate tarile pe *inante, industrie, comert, presa
etc+, nu puteau lasa sa le scape din mana un instrument de dominatie asa de
minunat pentru ei+ $tra'a ateista din insusi em)rionul masonic tre)uia
intetita si exploatata+
#1au amestecat deci, in inacritul aluat al *rancmasoneriei principii
disol'ante din 4almud, din !a)ala si din magie, s1a dat sim)olurilor cultului
alta interpretare, adaptate ade'aratelor scopuri, criminale, ale miscarii
masonice+ #1au introdus ca termeni de exprimare cu'inte e'reiesti si
orientale, *rancmasoneria *iind trans*ormata in curand in #inagoga #atanei+ u
numai ca s1a trans*ormat radical *rancmasoneria originala, destul de (i)rida
de la primele ei inceputuri, ci s1au in*iintat o puzderie de noi si *elurite
genuri de masonerie+ Ast*el, in anul 1755, e'reul te*an "orin puse in ordine
cele 25 de grade ale masoneriei templierilor si le introduse din America, unde
alti masoni, ca sa poata crea 'enituri mai mari lo0elor, le ridicasera la 88,
cum au ramas pana astazi+ =n alt mason, cele)rul escroc &ose* .alsamo,
cunoscut su) numele de gra*ul !agliostro ( 1795) a in*iintat *rancmasoneria
coptica, cu 99 de grade, si a primit in lo0i si *emei+
Alti trei masoni e'rei, *ratii .edarride din A'ignon, au in*iintat
*rancmasoneria numita "israim, tot cu 99 de grade si cu idei ca)alistice si
cu totul )izare+ Francmasoneria al)astra, cu cele trei grade ale ei nu a mai
multumit in curand mania gradelor, si *u considerata ca un simplu no'iciat
care pregatea pentru gradele superioare+ #e in*iinta ast*el o noua
*rancmasonerie numita scotiana, care la randul ei *u considerata ca un grad
intermediar intre *rancmasoneria al)astra si intre gradele superioare+ Acestea
sunt treiB &+ al templierilor, cu alte patru sisteme di'izionareA sistemul
capitolului de !lemont, sistemul strictei o)ser'ante, sistemul clericalatului
si sistemul suedez sau crestinA &&+ #istemul crucii tranda*irii (roze) si &&&+
#istemul egiptean cu su)di'iziunileB sistemul coptic, sistemul mistraim si
sistemul sau mitul mem*itic+ (:entru amanunte 'ezi :reotul &+ "i(alcescu, op+
cit+ pag+ @921@95+)
/upa o)arsie, *rancmasoneria nu este, dar, ce'a care sa impuna prin
'ec(imea sa, iar trecutul ei este patat de crima si sange+ &n tarile catolice
si mai cu deose)ire in Franta, *rancmasoneria a luptat cu orice *el de arme
impotri'a .isericii si a monar(iei+ %nciclopedistii si mai toti *auritorii si
capii marii re'olutii au *ost *rancmasoni+ &ntrigile pe care ei le1au tesut,
calomniile pe care le1au pus in circulatie si, in genere, mi0loacele de care
s1au ser'it, ca sa do)oare pe "aria Antoaneta, 'or ramane pentru totdeauna o
pata nestearsa pe numele de *rancmason+
&n re'olutiile *ranceze din 1@6@ si 1@79 *rancmasonii si1au a'ut partea
lor, iar dezastrul Frantei in actualul raz)oi se datoreaza in intregime
comunismului, care este opera masoneriei+
Re'olutiile care au des*iintat monar(ia si au proclamat repu)lica in
:ortugalia, in Rusia si in #pania, sunt tot opera *rancmasoneriei si, dupa
socotinta unor istorici, nici una din re'olutiile care s1au produs de la
'eacul <?&&& incoace nu s1a *acut *ara amestecul criminal al lo0elor masonice+
$rganizarea *rancmasoneriei 'ariaza putin de la un *el de masonerie la
altul si de la o tara la alta+ &n esenta, ea se reduce la urmatoareleB
=nitatile in care sunt grupati mem)rii se numesc lo0i+ !eea ce sunt
clu)urile pentru partidele politice, sunt lo0ile pentru masoni+ &n *runtea
*iecarei lo0i sta un 'enera)il, a0utat de un consiliu+ "ai multe lo0i
*ormeaza o mare lo0a, condusa de un mare maestru, incon0urat de 'enera)ilii
lo0ilor componente+
&ntrarea in *rancmasonerie se *ace prin primirea no'icelui in lo0a cu un
anume ceremonial, sau in termeni masonici, potri'it ritualului+ o'icele este
introdus in incaperea numita templu, legat la oc(i si numai dupa ce i se pun
di*erite intre)ari, este dezlegat, ca semn ca, intrand in lo0a, a trecut din
intuneric la lumina+ Aici se o)ser'a mai intai un ta)lou care in*atiseaza
cerul instelat, un glo) pamantesc, un g(i'eci cu o *loare, un craniu omenesc,
o carte desc(isa, un ec(er si un compas+ /upa interpretarea masonica, aceste
lucruri ar a'ea urmatoarea semni*icatieB !erul, pamantul cu *loarea si craniul
sim)olizeaza natura de deasupra, dimpre0urul si dedesu)tul nostru si *ormeaza
toate la un loc primul iz'or al cunostintei omenesti+ !artea, care uneori este
.i)lia, sim)olizeaza stiinta+ /ar pentru ca stiinta din carti e lucru mort, se
pune in mana no'icelui un dreptar si un compas, care sim)olizeaza stiinta 'ie,
a 'ietii sociale, si anumeB ec(erul are sa slu0easca la masurarea dreptatii,
iar compasul la intinderea iu)irii de oameni a noului *rancmason+
/upa ce se mai sa'arsesc unele acte sim)olice si se pun la pro)e
ciudate, ca sa se 'ada daca are cura0 si e statornic in (otararea de a intra
in *rancmasonerie, no'icele depune 0uramantul de credinta in masonerie si e
proclamat mem)ru al lo0ii+
Ritualul acesta si sim)olismul lucrurilor si *aptelor din care el
consta, 'ariaza la primirea celorlalte doua grade ale *rancmasoneriei
al)astre, de lucrator si maestru, se complica si se sc(im)a cu totul la
gradele superioare, in special la primirea gradelor 1@ si 88, spre a
corespunde scopului ascuns al *rancmasoneriei si mi0loacelor cunoscute numai
mem)rilor acestor grade superioare pentru atingerea scopului urmarit de ea si
prin ei+
!e este *rancmasoneriaD !autand sa sta)ilim semni*icatia cu'intelor
"*rancmason si *rancmasonerie" sau "mason si masonerie", am zis la inceputul
capitolului, ca *rancmasoneria este o societate secreta si am aratat de unde
ii 'ine numele+ /ar aceasta nu ne spune nimic despre ceea ce este ea, care ii
este *iinta+
"=niunea masonica 1 zice o carte de instructie pentru *rancmasoni 1 este
comunitatea ne'azuta 1 mai presus de granite, de rasa, de culoare, de
nationalitate, de clase, de stari, intr1un cu'ant, de toate deose)irile din
a*ara dintre oameni, care trece anume c(iar peste deose)irile dinauntru de
credinta religioasa, de con*esiune si de conceptie despre lume 1 a tuturor
personalitatilor din trecut, prezent si 'iitor, care s1au straduit pentru
inno)ilarea lor si desa'arsirea omenirii+
/e*initia aceasta este o copie ad1litteram a de*initiei .isericii
crestine, su) *orma de comunitate, cu insusirea speciala de ne'azuta, cum o
in*atiseaza protestantismul+ Aceasta o accentueaza si mai )ine aceeasi carte
de instructie masonica prin cu'inteleB "!onstiinta curat masonica se 'adeste,
indi*erent de semnele din a*ara de recunoastere dintre mem)rii lo0ilor, numai
prin *aptele morale iz'orate din dragostea de oameni, *apte care sunt comune
tuturor oamenilor no)ili, *ie ca se numesc, ori nu, *rancmasoni+
&ntocmai cum .iserica crestina ne 'or)este de o "comunitate a s*intilor"
si intelege prin ea societatea ne'azuta, curat spirituala, care se intinde si
dincolo de moarte, a tuturor piosilor care stau in slu0)a /umnezeirii, ceea ce
constituie cel mai mare merit al lor, tot ast*el si *rancmasoneria recunoaste
comunitatea ne'azuta a tuturor celor care 'oiesc )inele, mai presus de orice
granita de spatiu si de timp+ ?esnic, adica a'and putere din cel mai carunt
trecut, in timpul de *ata si in cel mai indepartat 'iitor, este numai )inele
moral+ .inele insa, indeplineasca1se in ascuns, pe ne'azute, asa ca sa nu stie
stanga ce *ace dreapta"+
/aca *rancmasoneria ar *i ceea ce rezulta din aceste doua citate, ar
insemna ca ea este o societate *ilantropica, de o impunatoare inaltime morala,
a'and numai nea0unsul de care su*era orice morala, care nu se altoieste pe
religie, adica de a nu1si putea a0unge si implini scopul urmarit, oricat ar *i
el de su)lim, +++ dar *rancmasoneria este cu totul altce'a decat ceea ce crede
instructiunea masonica ca ne in*atiseaza+
"ai intai, pentru ce este secreta masoneria, pentru ce nu lucreaza la
lumina zilei, daca nu are nimic de ascuns, daca nu urmareste alt scop si nu se
ser'este de alte mi0loace decat de cele marturisite, care n1au pentru ce sa
*ie tainuiteD
Apoi, netinand seama de deose)irile din a*ara dintre oameni, deB
granite, rasa, culoare, nationalitate, clase si stari, *rancmasoneria pretinde
ca lucreaza pentru intronarea in lume a celor trei principii ale marii
re'olutii *rancezeB li)ertate, egalitate si *raternitate, si ca in acti'itatea
ei da do'ada de cea mai larga toleranta, +++ dar iata, dupa propria lor
marturie, ce sunt li)ertatea, egalitatea si *raternitatea masoniceB
"3i)ertate+ Arma atotputernica cu care noi am rasturnat lumea, inseamna
independenta *ara margini si *ara restrictii, sustragere de la orice
autoritateA inseamna li)ertatea spiritului, care nu poate *i stan0enita de
nici o re'elatieA inseamna independenta 'ointei, care nu se supune nici unei
puteri, care nu recunoaste nici rege, nici /umnezeu+++ !u a0utorul li)ertatii,
ca parg(ie, si al pasiunilor omenesti, ca punct de spri0in, noi 'om rasturna
pentru totdeauna pe regi si pe preoti, acesti dusmani neinduplecati ai
neamului omenesc, mai *unesti pentru omenire decat tigrii pentru celelalte
animale"+ &ata1i pe *rancmasoni proclamandu1se, pe temeiul principiului de
li)ertate, anar(isti si atei, dusmani neimpacati ai monar(iei si ai religiei;
&ata1le toleranta *ata de con'ingerile politice si religioase ale celor ce nu
*ac parte din lo0ile lor;
"%galitate+ &nstrumentul atotputernic cu care noi am trans*ormat lumea
inseamnaB egalizarea proprietatilor, caci drepturile omului la pamantul comun,
ca cetatean al unei singure si aceleiasi lumi, ca copil al unei singure si
aceleiasi mame, sunt mai 'ec(i si mai sacre decat toate contractele si decat
tot dreptul nescris, si prin urmare aceste drept uri tre)uie resta)ilite, iar
contractele tre)uie rupte si dreptul nescris tre)uie des*iintat"+ &ata
comunismul su) *orma lui cea mai nouaB )olse'ismul, 0usti*icat si propo'aduit
de lo0i, ca principiu al egalitatii;
"Fraternitate+ Fagaduinta atotputernica cu care noi am sta)ilit puterea
noastra, inseamnaB *ratia in *rancmasonerie, pentru a construi un stat in
stat, cu mi0loace si *unctiuni independente de stat si necunoscute statuluiA
*ratia in *rancmasonerie, pentru a construi un stat deasupra statului, cu o
unitate in cosmopolitism, cu o uni'ersalitate care *ace ca *rancmasoneria sa
*ie superioara statului si sa1l conducaA *ratia in *rancmasonerie, pentru a
constitui un stat in contra statului, atata 'reme cat 'or mai exista armate
permanente, care sunt instrumente de aparare, principii parazitare, piedica a
oricarei in*ratiri+ :rin a0utorul *raternitatii, ca parg(ie, si prin urile
omenesti, ca punct de spri0in, noi 'om *ace sa piara pentru totdeauna
parazitismul si represiunea armata, aceasta ciuma nepotolita, aceasta groaza
sal)atica a neamului omenesc"+ &ata proclamata ura impotri'a armatei, ca
sustinatoare a ordinei in stat, in numele *raternitatii masonice;
=rmatorul 0uramant rezuma si accentueaza cuprinsul li)ertatii,
egalitatii si *raternitatii masoniceB
"Jur sa nu am alta patrie decat patria uni'ersala+++
Jur sa com)at *ara crutare totdeauna si pretutindeniB (otarele
natiunilor, (otarele mosiilor, ale caselor si ale atelierelor, precum si
granitele *amiliilor+
Jur sa pun la contri)utie intrega mea credinta pentru trium*ul nes*arsit
al progresului si al unitatii uni'ersale si declar ca pro*esez negatia lui
/umnezeu si a su*letului"+
"4recerea peste deose)irile dinauntru de credinta religioasa si
con*esiuni", tram)itata de masonerie ca un act de mare larg(eta de su*let din
parte1i, ca o )ine'oitoare ingaduinta *ata de credinta religioasa a celor ce
)at la usile (ru)elor lor, se sc(im)a dar, dupa depunerea 0uramantului de
credinta masonica, in ateism cras, in tagaduirea existentei lui /umnezeu si a
su*letului+ &nsasi *ormulaB ""arele Ar(itect al =ni'ersului", su) care pare a
se adaposti in lo0i ideea de /umnezeu, este o amagire, o minciuna s*runtata,
pentru ca initiatilor de gradul 25 masonic li se spune raspicatB ""arele
Ar(itect al =ni'ersului, in onoarea caruia arde tamaia lo0ilor si atelierelor,
nu este /umnezeu, ci ingerul luminii, geniul muzicii, spiritul *ocului"+
/ar, daca nu exista /umnezeu si su*let, nu exista, dupa logica masonica, nici
inger, geniu si spirit, ci aceste expresii sunt 'or)e goale, carora nu le
corespunde nimic real+
/upa altii, ""arele Ar(itect al =ni'ersului" este insasi *rancmasoneria,
care se intituleaza cu em*aza si ""area Asociatie de distrugere uni'ersala"+
/upa aceasta interpretare, literele /+-+A+/+=+ care reprezinta, pentru
pro*ani, initialele cu'intelor *rantuzestiB
"/u -rand Arc(itect de lC=ni'ers", sunt pentru *rancmasoni initialele
*rancmasonerieiB "/e la -rande Association /estructi'e =ni'erselle+
&n *ine, dupa conceptia materialista despre lume a masonismului,
dumnezeul masonilor este atura sau, mai exact, $mul, caci iata
marturisirea *acuta de un mare mason e'reuB "!red in eterna "aterie1"ama+++
si in $m, Fiul ei iu)it+++ !arele din "aterie s1a zamislit si din :amantul,
ce1l sustine si1l nutreste, s1a *acut+++"+
:entru raspandirea ateismului in lume, *rancmasoneria duce o in'ersunata
lupta *atisa+ Raz)oi lui /umnezeu; =ra lui /umnezeu;, a strigat in plin
congres international un cunoscut mason, iar un alt mason a zisB "&n*amul este
/umnezeu+ 4re)uie sa zdro)im &n*amul"+
Raz)oiul dus de masonerie este indreptat cu indar0ire speciala impotri'a
!restinismului+ Atat in teorie cat si in realizare, totul este indreptat
impotri'a .isericii !restine, impotri'a ei si numai impotri'a ei si impotri'a
!apului ei ne'azut, &isus 2ristos, este strigatul de alarma al unui eminent
scriitor crestin+
"%'ang(elile tre)uie arse 1 scrie un mason 1, *iindca paganismul este
mai putin periculos pentru credinta masonica decat crestinismul"+
Raz)oi de moarte !restinismului;, racneste un mason+ 4re)uie sa extirpam
lepra de'oranta a !restinismului, tipa altul+ ?a 'eni 'remea 1 co)este un
in'ersunat mason 1 cand crucile si icoanele 'or *i aruncate in *oc, potirele
si 'asele s*inte sc(im)ate in unelte ne*olositoare, )isericile pre*acute in
sali de concert, de teatru, sau de adunari si, cand n1ar putea slu0i unui
asemenea scop, in (am)are de grane si1n gra0duri de cai+ #a nada0duim ca 'a
'eni o zi, cand multimea, luminata de astadata, se 'a minuna, cum de nu s1a
sa'arsit inca de mult o asemenea pre*acere+ #e 'a *ace atunci ta)ula rasa din
to'arasii popimii+ !o)irea s1a implinit intocmai de )olse'ismul rusesc si de
re'olutia spaniola, si unul si alta roade in'eninate ale *rancmasoneriei+
Aceeasi soarta trista ar *i a'ut si .iserica noastra stramoseasca, daca
pro'identialul conducator al statului roman, -eneralul Antonescu, n1ar *i luat
masurile de starpire a masoneriei in tara si daca n1ar *i pornit raz)oiul de
nimicire a )olse'ismului muscalesc+
&n alte tari, caB -ermania, &talia, #pania, =ngaria, .ulgaria, 4urcia si
Japonia, *rancmasoneria a *ost, asemenea, mai de mult sau mai decurand,
proscrisa si lumea 'a *i tamaduita de 'irusul )estiei masonice+
p
#4=/&& A#=:RA FRA!"A#$%R&%&
de &+:+#+ "itropolitul icolae .alan al Ardealului (1987)
dd
FRA!"A#$&& 1 /= "A&& 3=& 2R&#4$#
F
.&#%R&!A $#A/% 4% FRA!"A#$%R&A !A /$!4R&A,
!A $R-A&>A4&% & !A "%4$/A /% 3=!R= $!=34A
!
.iserica osandeste *rancmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca
metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele moti'eB
Francmasoneria in'ata pe adeptii sai sa renunte la orice credinta si
ade'ar re'elat de /umnezeu, indemnandu1i sa admita numai ceea ce descopera cu
ratiunea lor+ %a propaga ast*el necredinta si lupta impotri'a crestinismului,
ale carui in'ataturi sunt re'elate de /umnezeu+ ?anand pe cati mai multi
intelectuali sa si1i *aca mem)ri si o)isnuindu1i pe acestia sa renunte la
credinta crestinaA *rancmasoneria ii rupe de )iserica si, a'and in 'edere
in*luenta insemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca
necredinta sa se intinda asupra unor cercuri tot mai largi+ &n *ata
propagandei anticrestine a acestei organizatii, .iserica tre)uie sa raspunda
cu o contra1propaganda+
Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist1naturalista,
repro)and ideea unui /umnezeu personal deose)it de lume si ideea omului ca
persoana deose)ita, destinata nemuririi+
/in rationalismul si naturalismul sau, *rancmasoneria deduce in mod
consec'ent o morala pur laica, un in'atamant laic, repro)and orice principiu
moral "(eteronom" si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din
destinatia omului la o 'iata spirituala eterna+ "aterialismul si oportunismul
cel mai cras, in toate actiunile omului, este concluzia necesara din premizele
*rancmasoneriei+
*
FRA!"A#$%R&A !$#&/%RA :% :A-A& #=:%R&$R& !R% 4&&3$R
&n lo0ile *rancmasonice se aduna la un loc paganii si crestinii, si
*rancmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lo0ile ei cunosc ade'arul
si se inalta deasupra celorlalti oamenii+ Aceasta inseamna ca crestinismul nu
da un a'anta0 in ceea ce pri'este cunoasterea ade'arului si do)andirea
mantuirii mem)rilor sai+ .iserica nu poate pri'i impasi)ila cum tocmai
dusmanii de moarte ai lui 2ristos sa *ie considerati intr1o situatie
superioara crestinilor, din punctul de 'edere al cunoasterii ade'arurilor
celor mai inalte si al mantuirii+
c
FRA!"A#$%R&A ?R%A #A #% #=.#4&4=&% !R% 4&&#"=3=&
Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor
precrestine+ !(iar daca unii din adeptii ei nu dau nici o insemnatate acestui
cult se 'or gasi multe spirite mai nai'e asupra carora acest cult sa exercite
o oarecare *orta anti1religioasa+ &n orice caz prin acest cult *rancmasoneria
'rea sa se su)stituie oricarei alte religii, deci si crestinismului+
&n a*ara de moti'ele acestea de ordin religios, .iserica mai are in
considerare si moti'e de ordin social cand intreprinde actiunea sa contra
*rancmasoneriei+
*
FRA!"A#$%R&A #=."&%A>A $R/&%A #$!&A3A
Francmasoneria este un *erment de continua si su)'ersi'a su)minare a
ordinii sociale prin aceea ca isi *ace din *unctionarii statului, din o*iteri,
unelte su)ordonate altei autoritati pamantesti decat acelea care reprezinta
ordinea sta)ilita 'izi)il+ &i *ace unelte in mana unor *actori nestiuti inca
nici de ei, a'and sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc+ %
o lupta nesincera, pe la spateA niciodata nu exista o siguranta in 'iata
statului si in ordinea sta)ilita+ % o lupta ce ia in spri0inul ei minciuna si
intunericul+ &mpotri'a 0uramantului crestinesc pe care acei *unctionari l1au
prestat statului, ei dau un 0uramant paganesc+
Francmasoneria lupta impotri'a legii naturale 'oite de /umnezeu,
con*orm careia omenirea e compusa din natiuni+ .iserica ortodoxa care a
culti'at totdeauna speci*icul spiritual al natiunilor si le1a a0utat sa1si
do)andeasca li)ertatea si sa1si mentina *iinta prime0duita de asupritori, nu
admite aceasta lupta pentru exterminarea 'arietatii spirituale din sanul
omenirii+
o
"A#=R& !% #% &":=
&ar ca masurile cele mai e*icace pe care )iserica intelege sa le ia
impotri'a acestui dusman al lui /umnezeu, al ordinei social1morale si al
natiunii, sunt urmatoareleB
$ actiune pu)licistica si orala de demascare a scopurilor si a
acti'itatii ne*aste a acestei organizatii+
&ndemnarea intelectualilor romani care se do'edesc a *ace parte din
lo0i, sa le paraseasca+ &n caz contrar, "Fratia $rtodoxa Romana" extinsa pe
toata tara 'a *i indemnata sa izoleze pe cei ce pre*era sa ramana in lo0i+
.iserica le 'a re*uza la moarte slu0)a inmormantarii, in caz ca pana
atunci nu se caiesc+
/e asemenea le 'a re*uza prezenta ca mem)ri in corporatiile )isericesti+
:reotimea 'a in'ata poporul ce scopuri urmareste acela care e *rancmason
si1l 'a s*atui sa se *ereasca si sa nu dea 'otul candidatilor ce apartin
lo0ilor+
#*+ #inod si toate corporatiile )isericesti si asociatiile religioase
staruie pe langa poporul roman si corpurile legiuitoare sa aduca o lege pentru
des*iintarea acestei organizatii oculte+ &n caz ca gu'ernul nu o 'a *ace, #*+
#inod se 'a ingri0i sa *ie adusa o ast*el de lege din initiati'a parlamentara+
#
(2otararea #*antului #inod al .isericii $rtodoxe Romane din data de 11 martie
1987+)
11
#!$:=3 FRA!"A#$%R&%&
#
Francmasoneria isi tine ultimele ei scopuri in secret+ /ar *ara 'oia ei
se intre'ad adeseori aceste scopuri din marturisiri masonice mai mult sau mai
putin in'aluite+ Regulat, *rancmasoneria spune ca scopul ei este cercetarea
ade'arului si actiunea caritati'a+
/ar de o actiune carita)ila *rancmasonica nu s1a impiedicat nimeni pana
acum+ i apoi de ce ar *i lipsa de o asociatie clandestina si de secrete,
pentru des*asurarea unei actiuni carita)ileD
&n realitate, cand masonii explica mai pe larg sensul actiunii lor
carita)ile, 'ezi ca este 'or)a de o *ericire a lumii prin scaparea ei de
ideile de pana acum, prin asezarea ei pe temeliile principiilor rationaliste
masonice+ ".ine*acerea pentru masoni nu se con*unda cu ceea ce s1a con'enit sa
se numeasca caritate+ !edarea cator'a )ucati de paine, din prisos, nu1l ac(ita
de datoria s*anta ce o contracteaza initiatul *ata de umanitate+ A *ace )ine
comporta un intreg program de 'iata"+ &ntr1o *orma eu*emista, Francisc $sEald
Jirt(, arata asadar ca nu caritatea este scopul *rancmasoneriei+
&n cercetarea ade'arului de care 'or)este *rancmasoneria tre)uie
inteleasa ca o lansare a tuturor ideilor de destramare a statului si a
societatii+ 4oate ideile de extrema stanga ale comunismului au *ost pregatite
in 3o0i si aplicate de *rancmasoni+ 3a *el, toate ideile anticrestine, de
totala emancipare a instinctelor omenesti in*erioare de su) prestigiul
'irtutilor crestine+ /e la "arx pana la 3enin si 4rotzKi, toti se*ii mai de
seama ai comunismului au *ost e'rei si *rancmasoni, sau cel putin *rancmasoni+
>iarul *rancmason 3atomia scrie (iulie 1@69, pag+ 287)B "u putem decat sa
salutam socialismul ca pe un aliat al Francmasoneriei in munca de inno)ilare a
omenirii, in straduinta de a promo'a )inele omenirii+ #ocialismul si
*rancmasoneria impreuna cu comunismul au tasnit din acelasi iz'or"+
#copul Francmasoneriei sta in legatura cu soarta intregii omeniri+
Francmasoneria lupta pentru o anumita directionare, pentru o anumita tinta a
intregii 'ieti omenesti colecti'e si indi'iduale+ !are este acest scopD
/intr1o multime de marturisiri masonice si din desci*rarea sensului ce se
desprinde din toata acti'itatea de pana acum a Francmasoneriei rezulta ca
acest scop este intemeierea unei repu)lici mondiale condusa de *rancmasoni+ $
repu)lica cu desa'arsire laica, cu o omenire indo)itocita de mizerie si de
patimile in*erioare dezlantiute+
&ata ce spune acelasi Fr+ $sEald Jirt(, in manuscrisul maestruluiB "#a
a'em cura0ul sa ne zicem religiosi sa ne a*irmam apostoli ai unei religii mai
s*inte decat toate celelalte+ #a propagam religia Repu)licii, care 'a *orma
inima cetatenilor si 'a culti'a 'irtutile repu)licane"+ 4ema intemeierii
repu)licii mondiale su) stapanirea Francmasoneriei a *ormat o)iectul
!ongresului mondial al Francmasoneriei, din 1999, tinut la :aris+
!and 'or)esc meta*oric, *rancmasonii se prezinta ca zidarii care au sa
rezideasca, su) conducerea lui 2iram, templul lui #olomon din &erusalim+
Aceasta imseamna *ara meta*ora, resta)ilirea dominatiei masonice asupra lumii
intregi+
umai din tendinta Francmasoneriei, dupa repu)lica laica, internationala
si extrem de democratica, se explica de ce toate re'olutiile de la 17@9
incoace, toate lo'iturile date crestinismului, principiului monar(ic si
national, principiului autoritatii, sunt opera *rancmasoneriei+ /in aceste
moti'e, toate statele care recunosc 'aloarea principiului national si a
*actorului crestin au des*iintat Francmasoneria+
*
Francmasoneria in Romania
F
u 'om *ace un istoric al Francmasoneriei in Romania+ :ana la raz)oi nu
s1a )ucurat de dez'oltare remarca)ila+ /e la raz)oi incoace si mai ales in
ultimii 'reo zece ani, a luat un a'ant ce ne da de gandit+ /in cele sase grupe
*rancmasonice romane, una este pur e'reiascaB .Cnai .Crit(, alta, Federatia
3o0ilor #im)olice de Rit &oanit din Romania, este e'reo1 ungureasca (in
Ardeal) si in 1988 s1a unit cu "area 3o0a ationala Romana, iar o a treia este
e'reo1nemteascaB "area 3o0a -ermana din Romania+ Romanii se gasesc numai in
celelalte treiB "area 3o0a Americana din Romania (a*iliata la "area 3o0a
Americana din eE ,orK), "arele $rient din Romania (a*iliat la "arele $rient
din Franta si care cuprinde 99F e'rei) si in s*arsit "area 3o0a ationala din
Romania, care a*iseaza tricolorul si a*ecteaza lupta contra celeilalte
*rancmasonerii, dar aceasta este numai o masca cu scopul de a 'ana cat mai
multi o*iteri si )uni romani+
"area 3o0a ationala condusa pana in 1988 de dl+&+ :angal, in acel an
s1a rupt in doua, o parte din lo0ile ei 1 cele pro'inciale si cinci dintre
cele )ucurestene 1 constituindu1se separat in *runte cu dl+ "i(ail #ado'eanu+
/ar pe dl+ #ado'eanu l1au urmat doar masoni din primele trei grade, iar cei
din gradele superioare au ramas cu dl+ :angal+ i, cum masonii primelor trei
grade sunt condusi de catre cei din gradele superioare, se pare ca sc(isma din
"area 3o0a ationala este tot numai o cursa pentru romanii nai'i pe care
prestigiul unui #ado'eanu ii atrage mai mult decat dl+ :angal+
/e alt*el gruparea d1lui #ado'eanu s1a aliat cu "arele $rient+
/espre opiniile de mason ale d1lui "+ #ado'eanu citam urmatoarele
randuri din cu'antarea rostita la adunarea din 2 iulie 1988, a "arii 3o0i
ationale+ #u) un 'al eu*emist se intrezareste toata ad'ersitatea masonica
*ata de credinta crestina si ideea nationalaB "3i)er cu ade'arat este numai
acel maestru care iz)andeste a1si domina pasiunile si a se eli)era de
pre0udecati+ !el care pastreza ura de rasa, o)scurantismul 'iolentelor,
su*icientele dogmatice, este un scla' ca si cel care nu1si poate domina
pasiunile degradante"+
Foarte sistematic ze*lemeste dl+ "+ #ado'eanu credinta crestina pe care
o socoteste o credinta pentru nai'i, mult in*erioara stiintei "egiptene" a
"magului" superior, in romanul "!reanga de aur"+
umarul masonilor din Romania era inca din 1982 intristator de ridicat+
Astazi se pare ca sunt si mai multi+ &n 1982 existau 8899 de masoni in
Romania+ !e(oslo'acia a'ea 599, &ugosla'ia 999, :olonia 659, .ulgaria 599+ #e
'a recunoaste de asemeni ca Romania, *ata de aceste tari 'ecine a'ea enorm de
multi *rancmasoni+
&n*luenta masonilor in 'iata mai noua a #tatului nostru se si resimte
dureros, dictand din toate locurile de conducere+
d
Asa1zisa "asonerie ationala Romana
A
Asupra "asoneriei ationale Romane tre)uie sa insistam ce'a mai mult+
/espre ateismul "arelui $irent din Romania si al "arii 3o0i ationale a d1lui
#ado'eanu nu poate *i nici o indoiala, odata ce el este in stransa comuniune
cu "arele $rient din Franta, despre care insasi intampinarea "asoneriei
ationale Romane catre #*antul #inod spuneB ":rima mare organizatie dizidenta
a *ost asa numitul "are $rient din Franta, care inca din secolul al <?&&&1lea
s1a indepartat incetul cu incetul de masoneria traditionala, suprimand
o)ligati'itatea credintei in /umnezeu si in nemurirea su*letului, precum si
aceea a contractarii 0uramantului pe #*anta #criptura, dintr1un asa1zis spirit
de li)era cugetare, si a0ungand la anul 1@7@, la insasi primirea ateilor in
$rdin+ Aceasta a pro'ocat, dupa cum era si *iresc, o imediata ruptura a
relatiilor intre marile lo0i masonice asociate cu "arele $rient din Franta si,
de atunci incoace, atat "arele $rient din Franta cat si toate organizatiile
a*iliate lui din lumea intreaga sunt socotite ca sc(ismatice, eretice, si
orice relatii sunt interzise intre masonii asociati si mem)rii acestor
organizatii"+
oi 'om arata in primul rand ca exista relatii intre organizatiile
masonice cu care este a*iliata "asoneria ationala Romana si intre cele ce
stau in legatura cu "arele $rient din Franta, iar in al doilea rand 'om pune
in ade'arata lumina atitudinea *ata de religie a "asoneriei, ce se pretinde
ad'ersara "arelui $rient din Franta+
a) "arele $rient din Franta si "area 3o0a din Franta sunt in stransa
legatura, incat in *iecare an se aduna delegatii lor intr1un con'ent comun+
"area 3o0a din Franta insa *ace parte din Asociatia "asonica &nternationala
(A+"+&+) cu sediul la -ene'a, impreuna cu marile lo0i din .elgia, .ulgaria,
-recia, 3uxem)ourg, or'egia, :olonia, :ortugalia, %l'etia, !e(oslo'acia,
#pania, ?iena si &ugosla'ia, dintre care multe au legaturi cu "asoneria
ationala Romana ('ezi intamplarea de mai sus)+ /e alt*el, A+"+&+ lupta pentru
ca, intr1un 'iitor mai mult sau mai putin indepartat, lantul mondial sa se
inc(eie in sensul ca di*eritele dialecte masonice ale umanitatii sa se uneasca
intr1o lim)a comuna"+ /esi si acum sunt numai deose)iri dialectale+
!u "arele $rient din Franta are legaturi "area 3o0a din ?iena+ $ri "area
3o0a din ?iena este in relatii o*iciale cu "area 3o0a din Anglia si deci si cu
"asoneria ationala Romana+
!at de neserioase si de trecatoare sunt suspendarile de relatii intre
di*eritele organizatii *rancmasonice se 'ede si din pilda ce a dat1o in anii
recenti Francmasoneria -ermana+ Atat cele trei "ari lo0i prusiene 'ec(i care
se socotesc *oarte nationale, cat si alte patru din cele umanisteB "area 3o0a
din 2am)urg, cea din .ayeurt(, cea din FranK*urt pe "ain si cea din /armstadt
au rupt relatiile cu "area 3o0a din ?iena, socotita internationalista+ &nsa in
acelasi timp marile lo0i din 2am)urg, .ayeurt( si FranK*urt pe "ain, au reluat
relatiile cu "area 3o0a din Anglia, care are la randul ei relatii cu "area
3o0a din ?iena+
:e drept cu'ant o)ser'a Fr+ 2asse)el)ac(er in opera sa monumentala
"%ntlar'te Freimaurerei" 1985 'ol+&, pag+ 71B "$rice scolar care cunoaste
regulile elementare de matematica stie caB doua marimi egale cu a treia sunt
egale intre ele+ /aca A egal cu . si . egal cu !, atunci si A egal cu !"+ /aca
"asoneria ationala Romana are legaturi cu cea din Austria, iar aceasta cu
"arele $rient din Franta, e'ident ca prin "asoneria Austriaca exista legaturi
si intre "asoneria ationala Romana si "arele $rient Francez+
!e inseamna acum ca doua organizatii masonice au legatura si ce inseamna
ca legaturile acestea sunt suspendateD !and doua organizatii masonice sunt in
legatura atunci ele comunica o*icial prin organele lor conducatoare+ Ast*el in
"Regulamentul de organizare si *unctionare a "arii 3o0i ationale Romane" art+
65, litera i, se spune despre consiliul "arii 3o0i ationale, care este
puterea ei executi'a, caB "reprezinta impreuna cu "arele "aestru, "area 3o0a
ationala din Romania pe langa conducerea suprema a *iecarui Rit de pe langa
"arile :uteri "asonice #traine"+ 3egaturile acestea primesc un caracter si mai
permanent si mai concret prin aceea ca cele doua organizatii masonice in
legatura isi desemneaza un reprezentant, care e numit mem)ru regulat cu un
grad superior in marea lo0a prietena+ &ata ce spune citatul regulament in
aceasta pri'inta la articolul 5B ""arele "aestru poate sa numeasca pe orice
*rate ca sa il reprezinte intr1o mare lo0a sora din strainatate, de asemeni,
el poate numi ca mem)ru al "arii 3o0i ationale din Romania, cu rangul pe care
il crede potri'it, pe orice *rate desemnat ca reprezentant al "arelui "aestru
al unei mari lo0i sora din strainatate+ &n *elul acesta in *iecare organizatie
*rancmasonica sunt prezente organizatiile masone straine+ &n a*ara de aceste
legaturi, mem)ri din lo0ile unei organizatii pot 'izita oricand lo0ile de grad
egal sau in*erior ale unei organizatii straine, iau parte la *esti'itatile lor
si pot *i numiti mem)ri de onoare ai acelei organizatii straine+ Fr+
2assel)ac(er do'edeste in opera citata, pe )aza unui 'ast material din
ar(i'ele lo0ilor germane des*iintate, ca suspendarea legaturilor dintre doua
organizatii masonice lasa mai departe putinta mem)rilor din lo0ile unei
organizatii de a 'izita lo0ile celeilalte organizatii, numai ca aceste 'izite
nu au un caracter o*icial, ci numai unul "o*icios"+ "asonii indi'iduali sunt
*rati pe tot glo)ul pamantesc, oricarei organizatii ar apartine+ $ricarui rit
ar apartine un mason, el este *rate cu toti masonii de pe glo)+
/e altel, aceste suspendari de relatii sunt accidentale, ele nu s*arama
unitatea si simpatia uni'ersala, care leaga intreaga *rancmasonerie+ i se
depun totdeauna cele mai mari straduinte ca aceste suspendari sa inceteze cat
mai repede si unitatea sa de'ina tot stransa+ .a mai mult, aceste suspendari
au loc numai intre organizatiile masoneriei ioanite, a primelor trei grade+
"asoneria gradelor superioare e un *ront unitar+ $ri masoneria primelor trei
grade este numai un stadiu de trecere spre gradele superioare si este condusa
de aceasta+ /eci supararile intre organizatiile *rancmasonice su)alterne sunt
numai niste iluzii, niste concesii *acute spiritului neprogresat in masonerie
a mem)rilor in*eriori carora le place sa creada ca sunt in cearta cu
masoneriile straine+
/am cate'a citate in acest sens din cartea masonilor 'ienezi, /as
.lau)uc( der Freimaurerei (?iena, 1988)+
"$rganizarea ritului scotian este *oarte potri'ita pentru urmarirea si
atingerea scopului ei indepartat+ %xistenta *aptica a unui lant mondial
*rancmason, cel putin in cadrele ritului este in opozitie cu organizatiile din
ne*ericire inca asa de neinc(egate ale *rancmasoneriei ioanite, care se lupta
intre ele din moti'e dogmatice 1 a'anta0ul *undamentalal lucrarii sale+ Ritul
scotian cu ale sale 85 de "#upreme !onsilii" constituie pentru toate
teritoriile *rancmasone o aceeasi doctrina, un acelasi mod de a lucra asadar
unul si acelasi *ront unitar *rancmasonA in plus, el reprezinta un passport
catre toate atelierele corespunzatoare ale *rancmasoneriei mondiale si o*era,
asadar, raza cea mai mare de actiune"+ #a o)ser'am ca "area 3o0a ationala
Romana are su) administratia sa gradele &1&&&, este su) autoritatea #upremului
!onsiliu de grad 88 al Ritului #cotian Antic si Acceptat+ &ntre cele 85
#upreme !onsilii numite in cartea citatelor, se a*la si cel din Romania si cel
din Franta, autoritatea suprema a Francmasoneriei Franceze+ :entru intarirea
unitatii intre organizatiile gradelor in*erioare lucreaza, in a*ara de
amintita Asociation "asoniLue &nternationale cu sediul la -ene'a, care
intruneste "arile 3o0i #im)olice (ale primelor trei grade) /ie Allgemaine
Freimaurerei 3iga (A*eme) cu sediul in .asel, care intruneste pe masoni
indi'iduali pentru a realiza lantul mondial al masoneriei+ Aceste organizatii
tin des congrese in di*erite centre europene+ &n Fr+ 2assel)ac(er op+ cit+
'ol+&, pag+ 581@9 se gasesc multe citate ale *rancmasonilor care spun ca
"asoneria este una+ 3uam pe "arele "aestru al "arii 3o0i din .ayeurt(, pro*+
.lunsc(l, care a scris in Freurerei >eitung din 11 aprilie 1@76B "/e cate'a
zeci de ani lo0ile se aduna si iau un caracter tot mai national desi misiunea
lor este internationala+ /e ce aceastaD !e sens areD !aci daca *rancmasoneria
nu are nimic cu patria, de ce se im)raca in *orme nationaleD #am)urele cel mai
)un al acestei miscari este tre)uinta de o mai mare consolidare, pentru a
'alori*ica mai )ine puterea con*ederatiei masonice+ &nsemnatatea
internationala a masoneriei nu este sla)ita prin aceasta, dimpotri'a, puterea
ei de actiune, e*icacitatea ei de'ine si mai mare"+
#a lamurim acum atitudinea in c(estiunea religioasa a "asoneriei ce se
pretinde "suparata" pe "arele $rient Ateu din Franta+ "ai intai cate ce'a din
!onstitutia si Regulamentul "arii 3o0e ationale Romane+ $)ser'am, insa, ca
in aceasta !onstitutie si Regulament nu sunt *ixate decat c(estiuni *ormale
de procedura, idealurile organizatiei, principiile ei, cuprinsul discutiilor
din ateliere nu sunt *acute cunoscute+ !onstitutia si Regulamentul indruma,
de cate ori este 'or)a, de o c(estiune mai importanta la "arile !onstitutii,
4raditiile si 3admarKurile Ritului+ !onstitutia si Regulamentul "arii 3o0i
ationale nu e un document pe )aza caruia sa se poata spune ce'a de*initi'
re*eritor la scopurile si actiunea ei, cu atat mai mult cu cat insusi acest
document 'or)este de secretele masonice a caror di'ulgare este socotita intre
in*ractiunile cele mai gra'e+ &ntr1un pasa0, documentul a*irmaB "&n 3o0i se
primesc cunostintele care nu se pu)lica nicaieri si pe care nu le putem in'ata
decat in 3o0a"+
/ar c(iar si din putinele expresii ale acestui document se poate trage o
concluzie care arata su*icient con*lictul "asoneriei cu doctrina .isericii+ %
ade'arat ca in art+ 8 al !onstitutiei, #tatutelor etc+, se pre'ede ca "nimeni
nu poate *i primit in Francmasonerie daca nu crede in /umnezeu si in nemurirea
su*letului"+ 3egamintele si 0uramintele masonilor *ata de $rdin sunt
contractate pe #*+ #criptura (p+6)+ /ar in alta parte se spuneB "$ricare ar *i
religia sau cultul cui'a, el nu poate *i exclus din $rdin, daca crede in
"arele Ar(itect al =ni'ersului si practica in'ataturile s*inte ale moralei"+
:ana aici nu ar *i nimic gra'+ #1ar putea spuneB sunt atatea alte
#ocietati in care nu se cere nici acest minim de credinta religioasa+ umai ca
celelalte #ocietati au alt*el de o)iecti'eA economice, culturale, cata 'reme
Franemasoneria se socoteste daca nu un ad'ersar al .isericii, in orice caz un
concurent al ei, cu o credinta proprie ei+ !aci, iata ce se spune in pasa0ul
citat putin mai 0osB "masonii, cele mai 'irtuoase elemente ale tuturor
credintelor+++ cauta sa demonstreze superioritatea credintei pe care o
pro*eseaza "+ Asadar un *rancmason e'reu, *ara a1si insusi prin intrarea in
Francmasonerie credinta crestina, e socotit si de *rancmasonii "crestini" ca
a'and o credinta superioara celei pe care a re'elat1o insusi Fiul lui /umnezeu
!el &ntrupat+ &n mandria *rancmasonilor de a se socoti deasupra crestinismului
se a*la implicata negarea /i'initatii crestinismului, cea mai gra'a dintre
erezii+
Aceeasi concluzie se deduce si din alte datorii impuse masonului+ /upa
ce se spune la p+76 ca "printre noi sunt Frati de toate religiile si rasele",
la p+75 se cereB "tre)uie sa pre*eri un *rancmason oricarui alt om, cand
solicita, in conditii egale, aceeasi situatie"+ :urtarea aceasta tre)uie sa o
ai)a un mason nu numai *ata de alt mason din tara, ci si *ata de cei din
strainatate, caci art+5 al !onstitutiei #tatutelor, etc+ (p+ 6) spuneB
"$ricarui rit i1ar apartine un *rancmason, el este *rate cu toti *rancmasonii
de pe glo)"+ :rin urmare Francmasoneria *ormeaza o co*raternitate mai presus
de religie, de neam si de *amilie+ =n *rancmason considera mai apropiat siesi
pe un strain sau pagan *rancmason decat pe un roman crestin+ :rin aceasta se
rupe legatura )isericeasca dintre cei care *ormeaza dupa, Apostolul :a'el,
4rupul tainic al /omnului+ #e poate spune ca *rancmasonul iese din .iserica
precum iese din comunitatea nationala+ "Familia, prietenii 1 se spune mai
departe la p+ 75 1 sau 'ecinii sa nu a*le c(estiuni in legatura cu acti'itatea
*rancmasonica, atat personala, cat si cea colecti'a"+
:utem pune de pe acum intre)areaB "!e rost mai are 0uramantul pe #*anta
#criptura cand il rosteste si un pagan care nu crede in ea, sau cand respinge
originea di'ina a eiD"
/ar poate ca cel putin nu se cuprind in "area 3o0a ationala decat
romani, asa ca acea co*raternitate cu *rancmasonii din alte tari ramane o
legatura destul de platonica+ !(iar asa de ar *i, totusi ar *i gra'B se a*irma
principiul care pune mai presus de legaturile )isericii si nationale pe cele
*rancmasonice+ &n realitate Francmasoneria ationala Romana cuprinde multi
straini si nu exista nici o piedica pentru a cuprinde si mai multi+ % ade'arat
ca #upremul !onsiliu gr+88 nu admite in sanul sau ca mem)ri acti'i decat o
patrime de mem)ri neortodocsi+ /estul este daca o patrime din ei pot *i
neortodocsi+ /ar #upremul !onsiliu are si mem)ri emeriti+ &ntre acestia
numarul strainilor nu este limitat+ /ar ceea ce e mai important, e ca grosul
"asoneriei ationale il *ormeaza mem)rii din celelalte grade, de la 1182, si
mai ales cei din primele 8 gr+ &ntre acestia numarul strainilor iarasi este
nelimitat+ Fata de toti acesti straini *rancmasonul roman e o)ligat sa dea
spri0in in toate impre0urarile cand i se cere 1 in anumite cazuri cu riscul
'ietii+ Re*uzul spri0inului cerut aduce una dintre cele mai mari pedepse+
/ar acum sa luminam si mai )ine atitudinea *ata de crestinism a
Francmasoneriei ationale Romane, con*runtand1o cu cate'a citate din amintita
.lau)uc( a Francmasoneriei austriece, care este in legatura si cu cea din
Anglia si cu cea romana+ Francmasonul 'ienez dr+ $scar 4re)itsc( spune in atr+
Freimaurerei u+ RadiKalismusB "!aracteristica permanenta a "asoneriei este
accentuarea necesar imanenta a caracterului autonom al eticii sale si prin
aceasta in mod necesar si negarea oricarei posi)ilitati a 'reunei etici
(eteronome, *ie ea crescuta meta*izic pe terenul speculatiei *iloso*ice, *ie
pe cel al speculatiei teologice" (pA55)+
&n aceasta carte *rancmasonul /r+ Hurt Reic(l scrieB "Francmasoneria
este in *iinta ei adanc patrunsa de ideea ca pe terenul credintei nu poate *i
dogmatizata o anumita con'ingere pri'itor la ce'a imposi)il de cunoscut+ %a
sta pe punctul de 'edere cel cu ade'arat tolerant, ca *iecare are sa1si *aca
socoteala cu in*initul dupa tre)uintele sale religioase+ Felul credintei,
sensul ce1l da *iecare notiunii sale despre /umnezeu, nu e pentru
Francmasonerie nimic, pentru ea totul este conducerea etica a 'ietii care
rezulta din conceptia despre lume a respecti'ului ins" (p+ 81)+ &ntalnim
asadar aceeasi indi*erenta *ata de re'elatia crestina pusa in rand cu oricare
alta credinta+ ici o gri0a pentru uni*icarea su*letelor in aceeasi credinta
crestina, ci insul e 0usti*icat in tendinta de a1si a'ea o atitudine cu totul
indi'iduala in c(estiunea religioasa+ u sustine nici .iserica impunerea cu
sila a credintei crestine, dar propo'aduieste sus si tare ca aceasta credinta
e re'elata de /umnezeu, deci singura ade'arata in plenitudinea ei si dezapro)a
*aramitarea societatii omenesti in tot atatea credinte cati indi'izi sunt+
Francmasoneria a*irma ca n1are nici o dogma+ /ar are si ea pe cea a
indi'idualismului, socoteste ca 'aloare suprema 0udecata indi'iduala+ !el
putin pentru oc(ii lumii, caci in realitate impune adeptilor sai destule
con'ingeri si secrete de al caror sens si rost nu tre)uie sa se intereseze
masonii din gradele in*erioare+
Acelasi lucru il a*irma dr+ H+ Reic(l si in alt loc al cartii amintite
mai sus, inrtr1o contro'ersa cu iezuitul Fr+ "ucKermann despre increderea in
umanitatea pura, pe care *rancmasoneria o are, pe cand crestinismul nuB "#a
recunoastem clar si *ara ec(i'ocuri deose)irea *undamentala+ /'s+ 'a exprimati
(otarat )anuiala in posi)ilitatea unei umanitati care nu este in legatura cu
/umnezeu personal, care nu este stra)atuta de credinta in /umnezeul personal
al .isericii+ Francmasonul, asa cum il inteleg eu (;;;) nu este ateu,
conceptia despre lume a Francmasoneriei este )azata pe principiul unei *iinte
supreme, unei ultime temelii spirituale a existentei+ /ar cu deose)irea
*ericita antidogmatica *ata de dogma .isericii in*aili)ile si singura
mantuitoare, ca ea lasa continutul, culoarea notiunii de /umnezeu
su)iecti'ismului *iecaruia+ %a socoteste ca exista o credinta, dar aceasta nu
tre)uie dogmatizata drept o cunoastere care tre)uie sa *ie singura ade'arata,
asadar imposi)ila+ u este in linia d's+, prea 'enerate, sa admiteti
umanitatea laicista a *rancmasonului, care nu este (ranita de o credinta
precisa intr1un /umnezeu personal, ca intemeiata si 'ia)ila+ ?a indoiti de
garantiile interne ale acestei umanitati+ #ocotiti ca numai ideea de umanitate
a credintei crestine poseda putere indatoritoare"+ &ar in alt locB "#igur,
ideea masona despre umanitate nu e determinata religios, in sensul ca nu cere
inradacinarea ei intr1o religie anumita, respecti' cea catolica"+
&n spiritul acesta li)er cugetator 'or)esc masonii despre religie atunci
cand 'or sa1si prezinte in trasaturi simpatice organizatia lor+ Ade'aratele
lor sentimente sunt insa direct ostile la adresa religiei+ %le iz)ucnesc
adesea in expresii nemascate, de *elul acelora pe care le1am inserat in
re*eratul acesta+
/upa ce am aratat ca si masoneria zisa nationala *ace parte din
organizatia mondiala a masoneriei, *iind anga0ata in urmarirea scopurilor
comune ale masoneriei, si dupa ce am aratat ca masoneria intreaga este cel
putin li)er cugetatoare pe teren religios, sa mai re'enim putin asupra
scopului masoneriei in care este incadrata masoneria nationala+
Am mai spus ca scopul masoneriei nu e cercetatea *ilozo*ica a ade'arului
si nici *ilantropia+ Acestea n1ar tre)ui tinute intr1un secret atat de se'er+
#copul ei este unul politic+ /e aceea se straduieste sa *ormeze un *ront cat
mai strans+ !a scopul ei este unul politic, nu politica de partid, ci de
conceptie 1 ceea ce1i si mai gra' 1 ne marturiseste masonul dr+ H+ Reic(l in
opera amintita apro)and urmatoarele cu'inte ale unui mem)ru al "arelui $rient
FrancezB "/aca politica inseamna a te aprinde de su*erinta oamenilor pentru
apararea drepturilor omului, pentru realizarea unor cerinte culturale de mare
'aloare din punct de 'edere etic si estetic, atunci, da, masoneria *ace
politica, atunci masoneria este politica"+ "ai precis ne arata orientarea
politica a masoneriei marturisirile aceluiasi mason, ca organizatia din care
*ace parte lupta pentru "li)ertatea personala si democratie", care nu tre)uie
lasata sa *ie s*aramata de "dictatura )ar)ara de dreapta sau de stanga"+ &n
acelasi sens se exprima pe larg masonul dr+ $sKar 4re)itsc( in amintita carte,
dez'oltand ca masoneria este contrara oricarui radicalism, oricarei conduceri
autoritare si pentru larga democratie+ :e linia aceasta masoneria este contra
monar(iei, desi intampinarea "asoneriei Romane spune alt*el+ /r+ Reic(l
marturiseste ca "asoneria a 'azut in instaurarea repu)licii in #pania
indeplinindu1se o aprinsa dorinta a ei+ "imeni n1a negat din latura
"asoneriei ca intre intemeierea repu)licii si masoneria spaniola exista
stranse legaturi+ ici n1a ramas nimanui strain ca *ratilor din "arele $rient
li s1a implinit prin noua organizare de stat o dorinta aprinsa+
Ast*el nu este de mirare daca Francmasoneria declara acum ca a
inter'enit in raz)oiul din #pania, cu totul in a0utorul *rontului popular+ &n
ziarul A.! din "adrid, din 29 octom)rie 1985, *oaie redactata ca toate *oile
de pe teritoriul #paniei comuniste de so'ietele muncitoresti, gasim urmatoarea
declaratie din partea "asonerieiB "#ituatia actuala a #paniei este asa de
extraordinara si de tragica, incat suntem ne'oiti sa rupem tacerea noastra
o)isnuita+ "asoneria spaniola este deplin, total si a)solut de partea
*rontului popular, de partea gu'ernului legal si impotri'a *ascismului"+ &ar
in ziarul %l /ia -ra*ico, din 15+<+1985, din .arcelona, se spuneB ""ultumita
inteleptei pre'ederi a masonilor, o mare parte din comanda in C-uardia ci'ilaC
si C-uardia de asaltC (trupe politienesti create in mod special de repu)lica),
era inca inainte de 1@ August in mana repu)licanilor de incredere+ "asonii au
*ost aceia care au *acut ca cea mai mare parte din *lota de raz)oi sa se puna
in ser'iciul *rontului popular si o*iterii rasculati sa *ie inc(isi+ "asonii
au *ost a'iatorii care s1au asezat in *runtea *lotei noastre a'iatice+
!omandantii celor mai multe din sectiunile armatei noastre sunt masoni+
"asonii sunt in mare ma0oritate aceia care in presa, la tri)une, la micro*on,
au sustinut *ocul in su*lete+ "asoni sunt si aceia care lucreaza in
strainatate ca neutralitatea sa *ie parasita"+
/in cele de mai sus se stra'ede destul de )ine ca nu sunt deose)iri
reale si serioase intre masoneria mondiala careia ii apartine "asoneria
ationala Romana si masoneria a*iliata "arelui $rient Francez+

FRA!"A#$%R&A & 3="&A A/%?AR=3=&

F
.&.3&$4%!A :$3&4&%&, 1961
.
Francmasoneria este o societate secreta, cu caracter international+
$riginea 'ine de la cu'antul *ranc (li)er) si mason de la macio (zidar,
constructor), adica asociatie de li)eri constructori+
Aceste organizatii au existat in %'ul "ediu si a'eau un caracter
pro*esional, grupand pe lucratorii si mestesugarii care se ocupau cu
constructia lucrarilor de ar(itectura+ %rau numeroase atunci, datorita
*aptului ca meseriile nu erau accesi)ile decat patronilor si lucratorilor,
mem)ri ai acestor asociatii, care *ormau ade'arate caste unde strainii nu
puteau patrunde+ %le a'eau anumite secrete si sim)oluri pentru pastrarea
meseriei, insa toate cu caracter strict pro*esional+ $data cu declararea
li)ertatii muncii ele decad treptat, pana cand dispar cu totul+
/e la aceste organizatii de zidari constructori *rancmasoneria moderna
imprumuta modul de organizare, o parte din semnele, misterele si sim)olurile
lor, dand nastere *rancmasoneriei politico1speculati'e de astazi+
:rimele centre de studii masonice au *ost create si ridicate de
Alc(imisti, de "istici, de adeptii stiintelor oculte caB iluminatii din
A'ignon, adeptii Rosicrucieni (Rosecroix, RosenKreutz), 4eoso*ii crestini,
"arinezistii+ Acestia au adaptat masoneriei stiinta secreta, a carei traditie
o detineau ei, ast*el ca elementele acestei stiinte se regasesc si pot *i
studiate in masonerie, impartite in opt grupuri di*eriteB
1+ #im)oluriB ci*re si numere sim)olice, ternare, cuaternare, septenare,
etc+
2+ FiguriB 4riung(iuri, #teaua arzatoare (pentagonul), :ecetea lui
#olomon (2exagonul), 4a)loul 3o0ilor+
8+ 3egendeB 3egenda lui 2iram, a lui #olomon, &uri, &storia lui &+ de
"olay+
6+ =nelteB ciocan, ni'ela linie, ec(er, compas, cu), sa)ie, pumnale+
5+ !u'inteB :arole de trecere e)raice si latine+ !u'inte ale lim)ii
pro*ane a initiatului+
5+ #emneB Atingeri si strangeri dupa grade+
7+ /ecoruriB .i0uterii si esar*e+
@+ 3im)a secretaB scrisa dupa grade cu di*erite ci*ruri+
("aximilian !ostinB &ntroducere in *rancmasonerie)+
&mprumutul organizatiilor 'ec(i la care s1a adaugat *antezia
initiatorilor ei, a dat organizatia ermetica de astazi, cu taine si mistere ce
sunt cunoscute doar mem)rilor sai+
4ara unde a luat *iinta aceasta organizatie este Anglia+ /e acolo s1a
raspandit apoi, in toate partile lumii+
!onducerea ei, oriunde ar *i, e unitara, iar aparentele disidente sunt
rezol'ate prin orice mi0loc, de conducerea suprema care este intotdeauna
incon0urata de cel mai nepatruns mister+
/i'ersele rituri, datorate *ie *anteziei unora dintre masoni, *ie
am)itiei de a par'eni cu a0utorul ei, s1au raspandit in tarile unde
organizarea era mai aproape de o)iceiurile si *elul de 'iata al poporului
respecti'+
!ele mai importante rituri suntB
1 Ritul #cotian, Antic si Acceptat+
1 Ritul Francez+
1 Ritul "artinist+
1 Ritul "emp(is1"israim+
/eose)irea intre aceste rituri este numai *ormala, consistand *ie in
adoptarea de semne si sim)oluri di*erite, *ie a'and un numar mai mic sau mai
mare de gradeB oricare ar *i insa ritul, conducerea lor este unitara, caci
actul constituti' proclama caB "*rancmasoneria este una singura pe tot glo)ul"
(!onstitution de .ordeaux de 1752)+
!el mai important si mai raspandit rit este cel "#cotian, Antic si
Acceptat", pe care /omenico "argirotta il de*ineste ca "ade'arata masonerie"+
#u) *orma acestui rit a acti'at masoneria la noi, prin cele doua
organizatii superioareB
1+ #upremul !onsiliu de grad 88, reprezentand conducerea suprema
administrati'a si legaturile cu strainatatea, si
2+ "area 3o0a ationala Romana, grupand lo0ile sim)olice de grad mai
mic+
m
"A#$%R&A R$"AA
"
/ata precisa a introducerii *rancmasoneriei in Romania nu este )ine
sta)ilita+ /upa legenda raspandita de masoni, ea ar *i *ost adusa la noi de un
marinar italian, cunoscut su) numele conspirati' de !arra+
!onstatarile ulterioare au sta)ilit, ca masoneria romana reorganizata in
"area 3o0a ationala, este o *iliala a lo0ilor din =craina si a *ost creata
din ordinul 'enera)ilului acelei lo0i #erg(ei "arcotun (un agent comunist,
care a lucrat la :raga si :aris in *a'oarea #o'ietelor)+
"&storicul creatiunii organizatiei noastre, este strans legat de
miscarea masonica din =craina+ !ircumstantele *acandu1ne sa lucram pentru
trium*ul aceleiasi cauze, *ratele nostru, preailustrul Jean :angal a primit de
la 'enera)ilul si marele maestru al "arei 3o0i din =craina, *ratele #erge
"arcotoune, un mandat de delegat general, pentru a crea ordinul masonic
national roman, dupa Ritul #cotian, Antic si Acceptat "+
#upremul consiliu de 88 din Romania, prin /ecretul sau din 8 ianuarie
1928, &n*iinteaza "area 3o0a ationala Romana, pe data de 1 martie 1928+
:unctul 1 din /ecret spuneB "Atelierele de la gradul 1 la gradul 8
plasate su) o)edienta #upremului consiliu 88 din Romania, *ormeaza su) numele
de ""area 3o0a ationala Romana" o Federatiune, administrandu1se ea insasi+"
:unctul 8 din /ecret spuneB "4oate raporturile dintre #upremul consiliu
88 din Romania si "area 3o0a ationala Romana, sunt determinate prin 4ratatul
de Alianta inter'enit intre aceste doua !orpuri "asonice+"
Art+1 din !onstitutia "arei 3o0i ationale, apro)ata prin /ecretul lor
din 7+ <&+ 1985, spuneB ""area 3o0a ationala din Romania, prescurtat "+3++R+
intemeiata la @ #eptem)rie 5@@9 si reorganizata la 1 "artie 5928 este
&nstitutiunea Autonoma si #u'erana din Romania care inglo)eaza totalitatea
3o0elor de Francmasoni atestati si recunoscuti de ea, lucrand la gradele
#im)olice /iscipol, !ompanion si "aestru, asa cum acestea sunt instituite de
4raditiile Francmasoneriei =ni'ersale+"
"area 3o0a ationala Romana a *unctionat su) *orma Ritului #cotian,
Antic si Acceptat +
Art+ 5 din !onstitutie spuneB " Ritul #cotian, Antic si Acceptat
apartine $rdinelor !a'aleresti si este mostenitorul traditiilor masonice,
pastrand cu s*intenie toate principiile, *orta morala si disciplina $rdinului+
%l a *ost constituit in *orma lui actuala pe temeiul "arilor !onstitutiuni de
la 1752 si 17@5+"
Ritul #cotian, Antic si Acceptat este impartit in 88 de grade, clasate
dupa cum urmeaza (art+ 129 !onst+)B
!l+ & 3o0ile sim)olice
-radul 1+ /iscipol
-radul 2+ !ompanion
-radul 8+ "aestru
!l+ && 3o0i de per*ectionat (grade capitulare)
-radul 6+ "aestru secret
-radul 5+ "aestru per*ect
-radul 5+ #ecret &ntim
-radul 7+ :retor si Judecator
-radul @+ &ntendent al !ladirilor
-radul 9+ "aestru ales din cei &<
-radul 19+ &lustru ales din cei <?
-radul 11+ #u)lim ales din cei <&&
-radul 12+ "are "aestru Ar(itect
-radul 18+ Royal Arc(e a lui #olomon
-radul 16+ "are Ales, :er*ect si #u)lim "ason
!l+ &&& !onsiliul printilor de &erusalim
-radul 15+ !a'aler de $rient sau al #padei
-radul 15+ :rint al &erusalimului
!l+ &? !onsiliul Rosa1!ruce
-radul 17+ !a'aler de $rient si $ccident
-radul 1@+ :rint Roza1!ruce, !a'aler al ?ulturului sau al :elicanului+
!l+ ? !onsiliul Hadosilor
-radul 19+ "are :onti*
-radul 29+ "are "aestru al 3o0elor #im)olice
-radul 21+ oac(it, sau !a'aler :rusian
-radul 22+ !a'aler Royal12ac(e, :rint al 3i)anului
-radul 28+ e* al 4a)ernacolului
-radul 26+ :rint al 4a)ernacolului
-radul 25+ !a'aler al arpelui de Arama
-radul 25+ :rint al "ilei, #cotian 4rinitar
-radul 27+ !a'aler !omandor al 4emplului
-radul 2@+ !a'aler al #oarelui, :rim Adept
-radul 29+ !a'aler #cotian al #*antului Andrei, "are #cotian, :atriar(
al !ruciadelor, "are "aestru al 3uminii+
-radul 89+ !a'aler Hados, !a'aler al ?ulturului Al) si egru+
!l+ ?& !onsistoriul su)limilor :rinti ai secretului regal
-radul 81+ "are &nspector &nc(izitor !omandor+
-radul 82+ #u)lim :rint al #ecretului regal+
!l+ ?&& #upremul !onsiliu
-radul 88+ #u'eran "are &nspector general
:entru trecerea de la un grad la altul se cer anumite stagii+ -radele
81, 82 si 88 sunt grade administrati'e+
%m)lemele gradului 1 sunt uneltele uceniculuiB
!iocanul, sim)olizand 'ointa si
/alta, sim)olizand 0udecata+
%m)lemele gradului 2 suntB uneltele ar(itectului
3inia, !ompasul, !umpana, %c(erul
&n gradul al 81lea de'ine maestru+

3$JA
3
3o0a (4emplul, Atelierul) este celula organica a *rancmasonerieiA este
locul unde se iau (otararile si se initiaza prozelitii+
&ata ce spune "*r+ &+ 4+ =lic", care numara 56 de ani de 'iata masonica,
'or)ind despre lo0eB "!onditia esentiala este ca orice local de lo0e sa *ie
cat mai *erit de curiozitatea pro*anilor+ Ferestrele nu se 'or desc(ide
niciodata in timpul lucrarilor, caci ar o*eri accesul pri'irilor pro*ane+
#ecretul este prima caracteristica a ordinului+ &n zilele cand nu se tin
sedinte, se 'or desc(ide seara *erestrele pentru curatenie si aerisirea
localului"+++ 3o0a se compune din 8 camereB
1+ ?esti)ulul (sala pasilor pierduti, par'iz), in lim)a0ul nostru un *el
de anticamera+
2+ !amera de re*lectie (o)scura sau de c(i)zuinta)+
8+ 3o0a propriu1zisa (4emplul sau atelierul)+
/e a*ara se patrunde in antreu+ %ste primul loc unde incepe sa se simta
masoneria+ 3a usa are doua )utoane de sonerie, dintre care unul cunoscut numai
mem)rilor lo0ei, *iind )ine ascuns 'ederiiA altul 'izi)il pentru pro*ani+
:3A=3 3$J&&B
&+ !amera de re*lectie se a*la totdeauna departe de templu pentru ca la
primirea pro*anului acesta sa nu 'ada cum'a interiorul lui+ %ste 'ecina cu
'esti)ulul pentru ca, de aci, prin mecanismul secret ce1l poseda lo0a, se
lucreaza in camera de re*lectieB se 'or)este prin gura craniului, se misca
sc(eletul si se urmaresc miscarile pro*anilor+ !lanta dinauntru se scoate ca
pro*anul sa nu poata iesi singur de aiciA pentru siguranta se inc(ide usa cu
un za'or pe dina*ara+
"o)ilierulB
:eretii, usa si *erestrele tapisate in negru+
=n cata*alc cu trei trepte,
=n sicriu *ara capac in care se gaseste un sc(elet+
$ masa si un scaun simple de lemn+
4u)ul secret cu care se 'or)este+
"ecanismul secret cu a0utorul caruia se manuieste sc(eletul+
Fereastra secreta prin care se urmaresc miscarile pro*anului+
=rmatoarele inscriptii scrise cu al)B
1+ /aca curiozitatea te aduce aici+++ retrage1te +
2+ /aca esti capa)il a te pre*ace+++ tremura, te 'om descoperi+
8+ /aca su*letul tau a simtit *rica+++ nu mai inainta+
6+ /aca te temi a *i luminat asupra de*ectelor tale+++ nu te 'om
primi+
5+ /aca 'rei onoruri si distinctii+++ nu1ti 'om da+
5+ /aca starui, 'ei *i puri*icat, 'ei iesi din a)isul intunericului+++
'ei 'edea lumina+
7+ :e sicriu sta scrisB
?ezi ca sunt sc(elet uscat,
#pune acum tu, muritor,
!e sunt+++ rege sau cersetor;
&&+ ?esti)ulul (sala pasilor pierduti, par'iz) camera de unde se
manuiesc instrumentele in sala o)scura+
&&&+ 3o0a (templul, atelierul) este sala importanta a sediului+ 4re)uie
sa *ie cat mai impunatoare, ma0estuoasa, pentru a impresiona cat mai mult+
%ste aran0ata in *elul urmatorB
3a Rasarit ($rient) tronul cu 815 scari al 'enera)ilului ("arele
maestru) al 3o0ei+
&n spatele 'enera)ilului este plat*orma pentru 'izitatori (nu pot *i
primiti in 'izita decat masonii)+
/e o parte si de alta in *ata tronului 'enera)ilului sunt locurile
secretarului si marelui orator, pe tronul cu 218 trepte+
&n mi0locul templului este altarul lo0ei (pe un tron cu 8 trepte) iar
impre0urul lui sunt trei lumini in *orma de triung(i+
:e partea de ord si #ud se a*la cate o coloana, numita JaKin si .oaz,
in dreptul carora se insiruie *ratiiA in dreptul celor doua coloane se a*la
primul si al doilea supra'eg(etor asezati pe tronuri cu doua trepte,
executorii ordinelor "arelui "aestru+
#e mai a*laB o piatra )ruta 1 reprezentand pe neo*it inainte de initiere
1 si o piatra cioplita in*atisandu1l puri*icat dupa ridicarea din cosciug+
Apoi trei ciocane pentru 'enera)il si cei doi supra'eg(etoriA un glo)
terestru, doua ec(ere, )ande negre pentru initiere, sorturi din piele,
cordoane, un )uzdugan (pentru maestrul de ceremonii), o sa)ie mare pentru
'enera)il, 26 sa)ii simple pentru ceilalti, doua urne pentru 'otat cu )ile
(al)e si negre), un port1'oce pe masa 'enera)ilului, trunc(iul 'adu'ei (un
sac) pentru colecta de )ani, sacul de propuneri (pentru di'erse c(estiuni), un
triung(i cu un oc(i in mi0loc, un sicriu cu capac, un cata*alc cu 8 trepte
pentru sicriu, ta'anul instelat, iar peretii tapisati in rosu sau negru+
Fiecare persoana si o)iect din cele descrise mai sus are un rol )ine
determinat in *unctionarea mecanismului masonic+
?enera)ilul conduce lucrarile a0utat de supra'eg(etor+ 3a inaugurarea
unei lo0i 'enera)ilul spuneB lumina misterioasa si di'ina+++ *oc sacru+++
inima uni'ersului+++ principe etern al lumei si al *iintelor+++ sim)ol al
"+ C +A+ C +A+ C +=+ C +, lumineaza spiritul nostru, intareste inimile noastre
si implanta in noi *ocul datator de 'iata masonica+++ +
i mai departeB &n gloria "+ C + A+ C + A+ C + =+ C +, in numele
"arelui "aestru al ordinului si in 'irtutea puterilor con*erite mieB C/eclar
noul templu++++++ consacrat 'irtutii si propagarii realei si li)erei societati
a *rancmasonilorC +"
a
&&4&%R%A
&
Actul cel mai important si cel mai solemn al masoneriei este initierea+
:ro*anul care 'rea sa *ie initiat, este introdus intr1un loc retras (par'iz),
unde tre)uie sa depuna o)iectele metalice pe care le are asupra sa+ %ste
trecut apoi in cadrul sinistru al camerei de re*lectie cu sc(eletul care se
misca, craniul care 'or)este, su) pri'irile de Argus ale masonilor care
pri'esc e*ectul a'ut asupra neo*itului, din spatele *erestrei secrete+
Aici tre)uie sa1si scrie "4estamentul" sim)olizand inmormantarea pentru
totdeauna a 'ietii pro*ane, pentru a intra in 'iata 'esnica a masoneriei+
/upa o ora de "petrecere" in acest loc, urmeaza scena cea mare a
"initierii", a "primirii luminii", cum zic masonii+ &nainte de a *i introdus
in templu, neo*itul este legat la oc(i, cu o )anda neagra, inima si umarul
stang precum si genunc(iul drept ii sunt dez'elite, iar piciorul stang
descaltat+
Ast*el dez)racat este primit sa )ata la usa templului+ "arele maestru il
intrea)a daca 'rea sa de'ina mason, la care raspunde "da"+ =sa templului se
desc(ide si tre)uie sa treaca pragul tarandu1se pe 0os+ Aceasta sim)olizeaza
umilinta de care tre)uie sa *ie patruns pro*anul la primirea in masonerie,
umilinta ce tre)uie sa *ie 'esnica in raporturile lui cu masoneria+
!u oc(ii legati in asa *el ca sa nu 'ada nici o raza de lumina, este
introdus in templu+ /aca nu poate sa 'ada, neo*itul poate totusi sa simtaA si
pentru aceasta i se da in mana o sa)ie sinuoasa pe care o tine cu 'ar*ul
spri0init pe piept, in dreptul inimii+ Aceasta sim)olizeaza cat de aproape
este moartea de inima aceluia care 'a trada tainele masoneriei, iar
sinuozitatile sa)iei caile intortoc(iate si nenumarate prin care aceasta
(moartea) il poate gasi+
&ntrat in lo0e tre)uie sa *aca trei ocoluri ale templului numite
"calatorii"+
&+ :rima "calatorie" mergand cu oc(ii legati, cautand terenul in dreapta
si in stanga, in intunericul de nepatruns in care se a*la, se sim)olizeaza
prin aceasta neantul si (aosul in care plutesc cei *ara lumina masonica
(pro*anii)+ &n timpul calatoriei supra'eg(etorii produc zgomote con*uze si
misterioase, pentru a inspaimanta mai mult pe neo*it+
&&+ A doua "calatorie" incepe cu )otezul masonic 1 *ilozo*ic care
sim)olizeaza 'enirea pro*anului in lumea noua a masoneriei+ :ornit la drum,
zgomotele stranii din prima calatorie sunt inlocuite acum cu zanganit de arme+
& se arata prin aceasta *orta de nein'ins a masoneriei+
&&&+ A treia "calatorie" 1 pro)a *ocului 1 este cea mai importanta+ &n
mi0locul *ocului, initiatul trece prin c(inuri demne de in*ernul lui /anteA
este puri*icarea de 'iata pro*ana si primirea in "raiul masonic"+ umai cei
care rezista acestei pro)e pot *i primiti in masonerie, caci secretele pe care
le au de pastrat, cer caracter si ner'i neo)isnuit de tari+ #im)olul
reprezentat prin aceasta pro)a este s*arsitul care asteapta pe cei care 'or
ridica mana impotri'a masoneriei+
/upa inc(eierea acestei pro)e, neo*itului i se da sa )ea un lic(id care,
la inceput *iind dulce, se trans*orma deodata intr1o mare amaraciune+ %ste
totusi silit sa )ea intreg pa(arul pentru a do'edi, o data in plus, taria si
persistenta de a *i primit printre masoni+
4oate aceste pro)e au tinta precisaB distrugerea completa a rezistentei
*izice si morale a recipiendarului si intr1ade'ar pro)a *inala coincide cu
epuizarea ultimului rest de constiinta de sine a initiatului+ %ste acum un
automat care inregistreaza si lucreaza cum i se comandaA este, cum spun
masonii, "gata si demn de a *i initiat"+
%ste in'itat sa intre in "lantul de unire" al *ratilor+ Aceasta se *ace
prin donarea unei sume de )ani din partea initiatului si cu cat suma este mai
mare, cu atat este un mai )un adept+ #copul acestei colecte, de care nici un
initiat nu scapa, este tot atat de ocult ca si scopurile institutiei insasi+
Aceasta indatorire in*aptuita, recipiendarul este condus in *ata altarului
lo0ei, prin trei pasi *acuti intr1un anumit mod, *iind o)ligat sa presteze
urmatorul 0uramantB
"Jur ca nu 'oi re'ela niciodata secretul *rancmasonilor altei persoane
decat unui *rate de lo0e si in prezenta 'enera)ilului "are "aestru+ &n caz de
a)atere ma supun la urmatoarea pedeapsaB lim)a mea sa *ie smulsa, inima mea
strapunsa, iar corpul meu zdro)it si trans*ormat in cenusa pentru a *i
aruncata in 'ant, ca prin aceasta pedeapsa sa se piarda amintirea ca eu am
*ost mem)ru al societatii *rancmasonilor+"
!u imaginea 0uramantului in su*let, legatura este luata de la oc(i, in
timp ce o lumina or)itoare este concentrata asupra lui+ /upa atata timp *ara
sa *i zarit o raza de lumina, se trezeste incon0urat de o mare de *oc si,
incetul cu incetul, se o)isnuiesc cu lumina+ Atunci zareste toate sa)iile
masonilor ascunsi in um)ra, indreptate asupra sa+ %ste paroxismul amenintarii+
$ 'oce ca de tunet il *ace sa inteleaga ca ceea ce 'ede este in realitate, iar
nu in 'isB "daca 'reodata ne 'ei trada, sa)iile noastre nenumarate te 'or lo'i
oriunde 'ei *i"+
!onstitutia si regulamentul masonic din 1925 ne arata ce este masoneria
mondialaB "&nstitutia care grupeaza pe oameni in asociatii *ratesti pe
di*erite parti ale glo)ului, dupa ce le1a pus la incercare curatenia de
sentimente, maturitatea de cugetare si taria de caracter+ %a are drept scop
sa1i *aca pe oameni mai iu)itori, mai luminati, mai tari, inspirandu1le
practica solidaritatii+"
!onstitutia Ritului #cotian, Antic si Acceptat ne arata ce este
masoneria in RomaniaB
Art+ 2+ ""asonii isi datoreaza spri0in mutual in toate impre0urarile
'ietii+ %i numara printre o)ligatiunile lor cele mai sacre respectul
0uramintelor si indatoririlor care1i leaga *ata de Rege, de :atrie, de legile
tarii, de *amilie si de ordinul masonic+ /rapelul tricolor ational Roman se
a*la in permanenta prezent la toate lucrarile Atelierelor "asonice din
Jurisdictia #upremului !onsiliu din Romania+"
Art+ 8+ "imeni nu poate *i primit in Francmasonerie daca nu crede in
/umnezeu si in nemurirea su*letului+ 3egamintele si 0uramintele *ata da $rdin
sunt contractate pe s*anta scriptura+
!alitatea de Francmason nu poate *i do)andita decat prin initiere,
con*orm unui ceremonial sta)ilit de traditiile seculare+
Francmasoneria interzice in adunarile sale orice discutii politice sau
religioase+"
/eoarece caracterul national, religios si monar(ic este atat de *rumos
aratat in art+2 si 8 din !onstitutia #upremului !onsiliu 88 din Romania, este
necesar sa lasam sa 'or)easca insisi masonii, pentru a ne lamuri asupra
tuturor principiilor care stau la )aza acestei organizatii ca ast*el, lumea de
)una credinta sa 'ada rostul acestora in lumina ade'arata a *aptelor+
&+ #a 'edem in ce consta respectul 0uramantului *ata de Rege, *ata de
:atrie, *ata de legile tarii (art+2 !onst+ "as+) precum si respectul
drapelului national (art+8 !osnt+ "as+)
!itam dintr1o lucrare manuscris a "Fr+ &+4+ =lic", -radul 25, !a'alerul
sarpelui de aramaB "#copul acestui grad este per*ectionarea spirituala a
omului prin dega0area partii materiale+ /e'iza gradului esteB 'irtute si
cura0+ 3ucrarile arata ca omul nu poate nimic *ara li)ertate, *erita de toate
relele sociale si ca, pentru a o cuceri, ii tre)uie cura0 si indrazneala, care
s*arama lanturile despotismului+ &n'atatura acestui grad arata ca pentru a
scapa de moartea intelectuala si de scla'a0ul material cu care sarpele
tiraniei intolerante si superstitiei ne ameninta, tre)uie distruse aceste
odioase reptile si ca, pentru a le distruge, poporului ii tre)uie li)ertate,
care nu se o)tine decat s*aramand *ara mila, cu indrazneala si cura0 lantul
apasator al despotismului ci'il, religios, militar si economic+"
Acelasi *r+ &+4+ =lic, pune anumite intre)ari la care da si raspunsulA
iata cate'aB
&ntre)areB "!are sunt inamicii neimpacati ai HadosilorD"
RaspundeB "/espotismul gu'ernantilor, apasarea pri'ilegiatilor si
tirania preotilor, cele trei *eluri de asasinate ale li)ertatii omului, a
gandirii si a constiintei+"
&ntre)areB "!um tre)uie sa1i com)atemD"
RaspunsB "Fara ragaz si *ara crutare pana la exterminare+"
&ntre)areB "!e este un Hados per*ectD"
RaspunsB "Acela care a depus 0uramantul ce tre)uie indeplinit orice s1ar
intampla, de a apara cauza ade'arului si umanitatii, contra oricarei
autoritati uzurpatoare, sau a)uzi'e, sau neregulate, *ie ea de natura
politica, militara sau religioasa si de a pedepsi *ara mila pe tradatorii
ordinului+"
/am mai 0os *ormula unui 0uramant gasit in ar(i'a ridicata de la
*rancmasonul &+4+ =lic, scrisa de mana sa, *ara a indica insa si gradul la
care depune acest 0uramant, pentru ca se stie ca 0uramantul di*era de la grad
la grad+
"&naintea "arelui Ar(itect al =ni'ersului si al :r+ :ut+ #u'+ "+ &nsp+
-eneral 88B Jur, pe onoarea mea de om si de ade'arat *rancmason, sa execut
or)este si cu *anatism si *ara replica si *ara comentarii ordinele ce le 'oi
primi de la Francmasoneria ationala Romana, oricare 'or *i ele, pentru a
a0unge la scopurile pe care le urmareste+
?oi pastra cel mai mare secret despre tot ce pri'este ordinul
ca'aleresc, al apararii Francmasoneriei ationale Romane+ ?oi *i totdeauna
solidar cu ceilalti mem)ri ai acestui $rdin, de care nu ma 'oi desparti
niciodata+"
&&+ #a 'edem daca au credinta in /umnezeu si daca 0uramintele
*rancmasonilor sunt depuse pe s*anta #criptura, asa cum o spune art+8 din
!onst+ "as+
Am 'azut mai sus ca 0uramantul este *acut inaintea "arelui Ar(itect al
=ni'ersului si al :r+ :ut+ #u'+ "+ &nsp+ -eneral 88+
Francmasonul 2ero'anu, in cartea sa numita &sis, ne arata ce intelege
*rancmasoneria prin C"arele Ar(itect al =ni'ersuluiC+
"!a sim)ol al armoniei desa'arsite pe care o preconizeaza, Fr+ "as+
proclama un principiu *undamental, creator si etern, pe care il numeste "arele
Ar(itect al =ni'ersului"+
Figura de mai 0os ne lamureste si mai mult, intrucat arata ca ingerii
care sustin stema *rancmasona sunt ingerii negri ai &n*ernului, spre deose)ire
de ingerii al)i ai /umnezeului crestinilor+
4ot in legatura cu religia masona dam mai 0os o parte din lucrarea
*rancmasonului "aximilian !ostin "&ntroducere in *rancmasonerie", 4g+ "ures,
1982B "Ade'aratul mason, acel care crede in masonerie, se 'a supune ritualului
cu dragoste si )una'ointa si 'a pasi in templu cu liniste si respect, asemeni
credinciosului in )iserica, caci respectul *ata de templu este respectul *ata
de propria sa credinta+
Atunci cand ceremonia apare ridicola pricina nu este ritualul ci lipsa
de incredere a neo*itului in religia reprezentata prin ritual si ceremonie+"
&&&+ #a 'edem in ce consta respectul *ata de *amilie (art+2 din
!onst+"as+)B
4eoriile care s1au discutat la ""arele $rient" in seara de 19 /ecem)rie
1929, includ urmatoareleB
1) /reptul *emeii la a'ort+
2) /reptul *etei mari la unire li)era+
8) ecesitatea asasinarii copilului nascut dintr1o unire li)era+
6) /reptul copilului de a nu a'ea nici o religie+
5) #uprimarea autoritatii paterne+
!onstitutia masonica ne arata ca respectul care se datoreaza *amiliei
tre)uie inteles numai *ata de *amilia *ratilor masoni+
"A)uzurile de ospitalitate si atentatele la onoarea Fratilor si a
*amiliilor lor sunt considerate in*ractiuni masonice *oarte gra'e ", c*+ art+
517, p+11 din !onst+ "as+
&?+ #a 'edem daca discutiile politice si religioase sunt interzise in
adunarile *rancmasonice, asa cum spune art+ 8 din !onst+ "as+
!itam din cu'antarea "arelui #ecretar Federal "ason %mil &+ :apiniu,
tinuta la 27 ian+ 1985, intr1o sedinta solemna la &asiB "oi a'em paternitatea
principiilor adoptate de democratie, noi am inspirat punctele cardinale care
stau la )aza tratatelor de pace, noi am emis ideea, si inca de mult, a unei
#ocietati a atiunilor si inaintasii nostri au inspirat o *ederatie a
statelor" (pag+55)+
":e de alta parte, multe din asezamintele sociale mai in toate
directiile, ce stau la )aza democratiei sunt realizari inspirate direct din
actiunea $rdinului nostru+ %nunt numai cate'aB !odul ci'il cu institutiile lui
de )aza moderne, egalitatea oricui in *ata legilor, li)ertatea indi'iduala,
a)olirea scla'a0ului si a pri'ilegiului, egalitatea in succesiuni, +++"
(pag+62)+
"&n programul 3o0ei se 'or inscrie istoria si in'atamintele $rdinului,
dar discutarea si studierea *ructuoasa a c(estiunilor de actualitate
interesand intreaga 'iata sociala tre)uie si ele inscrise, dez)atute o)iecti'
si apro*undate rational pentru ca *ramantarile $rdinului sa produca e*ecte in
#ocietate+"
Adancile pre*aceri ale societatii *ranceze din penultimul secol au *ost
inspirate de Francmasonerie+
"=ni*icarea #tatelor =nite ale Americii de ord este o opera curat
masonica+++ Acest pact *undamental a *ost dez)atut in 3o0i si semnat la
:(iladelp(ia in 4emplul masonic+++ de -eorge Jas(ington+ /e atunci si pana
astazi traditia a 'rut ca toti :resedintii, inclusi' Roose'elt, sa *ie
*rancmasoni"+
"u mai spun ca noua con*iguratie a %uropei actuale isi datoreste
alcatuirea in mare parte su*lului masonic, iar sedintele solemne ale
#ocietatii atiunilor, *iica ideologiei noastre, se desc(id o*icial prin cele
trei lo'ituri de ciocan date de dl+ *r+ .enes+" (pag+69)+
!itam dintr1o adresa trimisa de "arele #ecretar -eneral catre 3o0a
"#teaua /unarii" din .ucuresti, prin care ii trimite raportul 3o0ei :itagora
in c(estiunea minoritatilor, spunand mai departe in adresaB
"&n con*ormitate cu (otararile luate de !onsiliul Federal in sedinta din
6 $ctom)rie, 'a rugam sa studiati in 3o0a pro)lema minoritatilor, ast*el incat
delegatii 3o0ei d1'oastra sa poata sustine la !on'ent concluziile *ixate de
3o0a+"
?+ #a 'edem acum secretul lucrarilor organizatiilor *rancmasonilorB
Francmasonul Jean %+ ?asiliu din -alati, intr1o cu'antare a sa spuneB
"3o0a (/iscipolii lui :itagora din -alati), nascuta dintr1un comitet de
)ine*acere, a a0uns la un moment dat sa *ie o pepiniera de principii masonice,
caci ma0oritatea mem)rilor componenti ai acestei comisiuni erau masoni, *ara
ca unul sa stie de celalalt+ A)ia dupa ce s1au recunoscut au 'azut ca in
su*letele lor germinau aceleasi principii de )aza, o aceeasi lumina catre care
erau condusi *ara sa1si dea seama+"
%mil &+ :apiniu, in cu'antarea sa de la 27 ian+ 1985 spuneB
"/e ade'arata "&nitiere" depinde toata 'iata noastra masonica+ Acesta
este speci*icul $rdinului nostru+"
"&nstitutia masonica este o podoa)a a inteligentei omenestiA ea este
inteleasa numai de cate'a elite+"
""asoneria este o scoala initiatica si nu un curs seral pentru adulti,
alt*el nu are ratiune de a *i+"
Francmasonul "aximilian !ostin in lucrarea sa "&ntroducere in masonerie"
spuneB "%ra necesar, ca o doctrina atat de no)ila, (sc(im)area continua a
situatiei de per*ectionare) sa *ie la adapost de intelegerea gresita a
'ulgului si de critica rau 'oitoare a celor interesati+ /e aceea *rancmasonii
au pastrat totdeauna secretele asupra asociatiei lor si s1au ser'it de semne
si lozinci pentru a se intalni si a se recunoaste pretutindeni+"
Art+ @5 din !onst+ "as+B "ici un mason de orice grad sau orice
demnitate nu poate patrunde in #u'+ #anctuar daca n1a *ost c(emat+"
Art+295 spuneB ""em)rii atelierului nu pot ar)ora insignele masonice
decat la cimitir si numai in cazul in care :resedintele ar socoti ca pot sa o
*aca *ara sa pro'oace scandal+ Alt*el, se 'or a)tine in mod *ormal de la orice
mani*estatie pu)lica+"
Art+ 516 spuneB "ici o acuzare nu se poate aduce, nici o sentinta nu se
poate pronunta, nici o pedeapsa nu se poate aplica in prezenta 'izitatorilor
si in ziua receptiei unui pro*an+ /aca presedintele gaseste in sacul de
propuneri o acuzatie cand sunt 'izitatori prezenti, el o 'a lua in
consideratie la sedinta urmatoare, dupa adoptarea plansei+"
"/i'ulgarea numelor masonilor *ata de pro*ani constituie o in*ractiune
masonica gra'a+" (art+517, p+5)
"/i'ulgarea *ata de pro*ani a oricaror o)iecte, reguli sau lucrari
masonice, care nu sunt insa propriu1zis mistere sau secrete masonice,
constituie o in*ractiune masonica gra'a"+ (art+51@, p+1)
"4iparirea si raspandirea oricaror lucrari masonice *ara de Autorizatia
#upremului !onsiliu, constituie o in*ractiune masonica gra'a"+ (art+51@ p+@)+
3a regulamentul masonic gasim atasate "$)ligatiunile unui *rancmason",
care se citesc dupa initierea unui nou *rate+
&ata ce spun aceste o)ligatiuniB
!onduita de *rancmasonB "#pune *rate nu domnule ori de cate ori te
adresezi unui *rancmason, cand nu sunt pro*ani de *ata+"
!onduita in *ata pro*anilorB "Fii cu )agare de seama in con'ersatie si
atitudine, ast*el incat cel mai atent dintre pro*anii care te1ar o)ser'a sa nu
poata descoperi sau intelege ceea ce nu tre)uie sa stie+"
!onduita acasaB "u uita preceptele *rancmasonice si o)ligatiunile pe
care le1ai contractat+ :oarta1te ca un om normal si intelept+ Familia,
prietenii sau 'ecinii sa nu a*le c(estiuni in legatura cu acti'itatea
*rancmasonica, atat cea personala, cat si cea colecti'a+"
!itam din cu'antarea tinuta initiatilor, dupa o *ascicola scrisa cu mana
sa de *rancmasonul &+4+ =licB ":ro*anul, inainte de a intra in aceasta
institutiune, este om li)er, gandeste singur, 'rea singur, crede singur,
lucreaza singur dupa placul sau+"
/ar dupa ce a primit 3umina "asonica, personalitatea acestuia, incetul
cu incetul, "se a)soar)e necontenit in personalitatea nestir)ita a acestei
&nstitutiuni+"
"Acest pro*an, entuziasmat de0a de la inceput de aceste primare
precepte, numai prin disciplina unei supuneri oar)e si mute poate de'eni un
mem)ru marcant al acestei "ari &nstitutii+ Aceasta inseamna ca noua, mem)rilor
din masoneria in*erioara, asa zisa ""asoneria sim)olica" nu ne este dat ca sa
a'em 'reo initiati'a de administratie, de conducere, de control sau de
propaganda in aceasta mare institutie+"
"oi, masinile masonice cu in'elis de om, acum educate in principiile
primare ale masoneriei, a'em dreptul numai sa mergem sa lucram, sa executam
mecanic orice ni se cere, *ara insa ca sa putem intelege modul de a gandi al
celor care ne calauzesc si *ara ca sa ne gandim 'reodata sa iesim din cercul
acesta unde tre)uie sa *im inc(ise pe 'ecie+"
"Fiecare dintre noi tre)uie sa *ie indi*erent la tot ceea ce 'ede, la
tot ceea ce aude si tot ce *ace si, daca este con'ins de preceptele, de
principiile primare, tre)uie sa zica totdeauna ca totul este pentru )unul mers
al marii institutii+"
" i ca %l, la randul sau, potri'it zelului care1l 'a depune 'a a0unge,
mai curand sau mai tarziu, la treapta inalta a masoneriei unde 'a conduce, 'a
diri0a si 'a trage pro*ite+"
"!aci, ca recompensa, toti mem)rii, potri'it de'otamentului care il
mani*esta, a0ung sa isi realizeze si 'isele lor pro*ane, a0ung la treptele
cele mai inalte, potri'it pozitiei lor+"
"&ar ca pedeapsa, ?ai;
Acei care se opun acestei mari institutii sunt lo'iti in mod irepara)il
de o mana cruda, printr1un dizol'ant teri)il si misterios, care nu tre)uie sa
il stiti acum, lo'itura care sapa pe ne'azute reputatiile si a'erile si
pozitiile cele mai solide+"
p
?&+ #a 'edem daca *rancmasoneria "ationala" in Romania este ea
intr1ade'ar nationala sau este uni'ersala+
Francmasonul .ela Honyodi, preot cal'in, 'enera)il al lo0ei ":romet(eus"
din .ucuresti, in sedinta *ederatiei tinuta la &asi in 27 ian+ 1985, intre
altele spuneB "A sar)atori actul unirii (lo0ilor intr1o *ederatie), a carui
indeplinire ne aduce o 'ie speranta intr1un 'iitor de *ratie, din care tre)uie
sa rasara o atmos*era de pace si )una intelegere si sa dispara orice
dainuieste intre continente, rase, partide politice, con*esiuni, clase,
*amilii si indi'izi, dez)racandu1ne de patimile care ne ispitesc, cred ca este
)ine sa meditam asupra o)ligatiilor noastre masonice pe care le a'em de
indeplinit+"
/in rapoartele *rancmasonului %mil &+ :apiniu, tinute in sedinta
*ederatiei la 27 ian+ 1985 si la 81 "artie 1985, extragem urmatoarele pasa0eB
"oi a'em paternitatea principiilor adoptate de democratie, noi am
inspirat punctele cardinale care stau la )aza tratatelor de pace, noi am emis
ideea, si inca de mult, a unei societati a atiunilor si inaintasii nostri au
inspirat o *ederatie a #tatelor+"
"Aceasta idee, desi esuata recent, este totusi in mers si se 'a realiza
cand popoarele constiente 'or *i lasate sa1si dea seama de *raternitatea lor
in 'iata+"
">adarnic congresele internationale agita c(estiuni de securitate, de
)urse 'amale, de de'ize, de instrumente capa)ile de armonie, de armamente si
aparare, toate im)racate intr1un noian de pace, con'entii sau tratate+"
"u suntem compati)ili nici cu gruparile care pretind a uni intre ei
numai pe oamenii de aceeasi rasa si de aceeasi credinta+"
"oi proclamam *raternitatea umana uni'ersala, *ara distinctie si nu pe
aceea particulara, sectara si speci*ica+"
"4oata lumea este de acord ca, desi impartiti in organizatii pur
administrati'e, *rancmasoneria este "$rdin" cu doctrina orala si misiune
unitara+ !a atare, *iind 'or)a de "$rdin" adica de o 'asta si uni'ersala
!ooperatie, este )ine de*inita su) multiple aspecte in care toti mem)rii
admisi cu *ormele prescrise sunt solidari si legati de a trai in reguli
precise si acceptate cu deplina li)ertate si nu se poate in'enta sau
impro'iza atitudini originale ori *anteziste, a crea reguli de conduita altele
decat cele ale $rdinului, nici adopta doctrine sau practici incompati)ile cu
morala lui+"
"A*irm per*ecta compati)ilitate intre "$rdinul masonic" si "&deea
nationala", atata 'reme cat (ipertro*ia nu denatureaza unul sau altul din
aceste sentimente si cat, unita cu o)scurantismul, ideea nationala nu
dispretuieste legile elementare ale Armoniei si /reptului ce ne sunt
comune +"
"Asadar, este )ine sa retinem ca "o)edienta" ationala numita "area
3o0a, adica asociatie de 3o0i, *ederatie de rituri, sau con*ederatie de "ari
3o0i cu "ari $riente, nu sunt, nici nu pot *i izolate sau unite, neexistand de
*apt organizatii particulariste, in a*ara conceptului uni'ersal de M$rdin
masonicN"+
""asoneria nu poate *i nationala+ $)edienta este expresia ei pur
administrati'a si numai ea este nationala, adica in legatura cu speci*icul
national+"
"$)edienta este un organ administrati', nea'and alte puteri decat cele
con*erite de Adunarea -enerala a reprezentantilor 3o0ilor regulate, adica
lucrand con*orm cu "4raditiile" si nu in a*ara de ele si nici in a*ara de
regulile sta)ilite si dictate de !on'ent+"
"#u'eranitatea 0urisdictiei teritoriale este primul atri)ut masonic al
unei $)ediente+ /ispozitiile ei au putere de lege masonica pe intreg
teritoriul si peste toate lo0ele administrate, *ederate in $)edienta "+
"Jurisdictia este prima consecinta a #u'eranitatii $)edientii, ale carei
dispozitii au putere de lege asupra intregii su*lari masonice din teritoriul
#tatului in care ea *iinteaza+"
3a 28 iulie 1926 "area 3o0e ationala Romana a *ost inspectata de "&&&+
Fr+ .ernard Jel(o** 88 gr+ "aitre dC(oneur de la -r+ 3o0e de France", cu care
ocazie s1au tinut cu'antari din care extragem urmatoareleB "A luat cu'antul
:+&& si :+:+Fr+-+.i)escu 88 aratand di*eritele *aze prin care a trecut
"asoneria Romana in prima sa epoca+"
"3upta care tre)uia sa o tinem cu !lericalismul !atolic+"
"3uand cu'antul :+&&& si :+:+Fr+ &oan :angal 88, arata mersul masoneriei
romane in epoca actuala 1 incepand de dupa raz)oi 1 aratand numarul mem)rilor
existenti+ Arata numarul Atelierelor ce compun "asoneria Romana+ !om)ate
neade'arurile care s1au spus despre noi anul trecut la !ongresul de la
-ene'a+"
"A luat cu'antul :+&&+Fr+ "are /emnitar 'izitator .ernard Jel(o**, care
multumeste pentru *rumoasa primire care i s1a *acut+
/eclara ca, cercetand literele si documentele "arii oastre 3o0i a
constatat cu o 'ie placere ca suntem constituisi in toata regula+ /eclara, de
asemenea, ca la 'iitorul !ongres de la .ruxelles care se 'a tine in luna
septem)rie, %l, Fratia #a, ne 'a propune ca mem)ru in !on*ederatiunea
&nternationala de la -ene'a+"
&n iulie 1925 a a'ut loc la .ucuresti o reuniune masonica la care au
participatB ":::+ si :::+ si ::: &&&, su'erani mari comandori, Jo(n 2+ !oEles,
Raoul :alermi, Andrei #trug, ?ictor /'orsKy+"
&n amintirea acestei reuniuni :+:+#u'+ "are !omandor "are "aestru al
Ritului" printr1un decret a )atut o medalie !omemorati'a, iar prin decretul de
la 9 iulie 1925 a aceluiasi con*era "$rdinul ?irtutea "asonica" clasa &1a
urmatorilorB
:+:+ si : &&+Fr+ &o(n 2+ !oEles #u'+ "are !omandor al #upremului
!onsiliu 88 din Jur+ de #ud al #tatelor =nite (Jas(ington)+
:+:+ si :+ &&+ Fr+ Raoul :alermi #u'+ "are !omandor al #upremului
!onsiliu 88 din &talia+
:+:+ si :+&&+Fr+ Andre #trug, "are !omandor al #upremului !onsiliu 88
din :olonia+
:+: si :+&&+ Fr+ ?ictor /'orsKy #u'+ "are !omandor al #upremului
!onsiliu 88 din !e(oslo'acia+
Art+91 din !onst+ "as+ spuneB
"#upremul !onsiliu sta)ileste si intretine raporturi cu toate puterile
masonice straine regulat constituite, in scopul de a mentine si intari armonia
dintre toti masonii si de a lucra in comun la progresul $rdinului+"
Art+92 din !onst+ "as+ spuneB
"Relatiile o*iciale cu marile !orpuri "asonice sunt consacrate prin
numirea de -aranti de amicitie reciproci+ %i poarta titluri de "ari
Reprezentanti+"
/am mai 0os numele cator'a dintre acesti -aranti de amicitieB
!+ "oroiu 88 pentru "area :utere "asonica #u'+ #anct+ al "arii .ritanii
si &rlanda+
F+ >ar'ateseu 88 pentru "area :utere "asonica #u'+ #anct+ (":"##) de
&talia+
-+&+ Arg(iropolu 88 pentru ":"## a -reciei+
!+ "oroiu 88 pentru "area :utere "asonica #uprem+ !ons+ 88 #cot+ A+A+
Jurid+ ord America+
A+ /onici 88 pentru ":"#! 88 de !u)a, iar altii pentru %gipt, Argentina,
#cotia, #an /ominico, .razilia, !(ili, &aEa, oua >eelanda, &ndia, !anada,
etc+
?&&+ #a 'edem daca organizatiile masonice care au *iintat si *iinteaza
in Romania sunt sau nu incadrate in legiuirile statului si in special in legea
pentru persoanele morale+
Art+@5 din !ons+"as+ spuneB
""em)rii #u'er+ #anctuar sunt sacri si in'iola)ili+"
Art+185 din !onst+ "as+ spuneB
"#upremul !onsiliu din Romania, putere su'erana si independenta in toata
intinderea Jurisdictiei sale, are dreptul de a con*eri el insusi toate gradele
RituluiA el poate singur crea !onsistorii, 4ri)unale, !urti, Areopagii,
!onsilii, !apitole, 3o0i de :er*ectiune si 3o0i #im)olice, precum si toate
celelalte corpuri masonice ale Ritului #cotian, Antic si Acceptat+"
"#upremul !onsiliu nu recunoaste nici o autoritate "asonica superioara
sau egala cu el pe tot teritoriul Romaniei "ari+"
"%l poseda exclusi'a administrare si gu'ernare a tuturor atelierelor si
gradelor de la 1 la 88+"
Art+ 169 din !onst+ "as+ spuneB
"&n Jurisdictia #upremului !onsiliu din Romania, Atelierele sunt
actualmente impartite dupa cum urmeazaB
1+ 3o0ile sim)olice, lucrand de la gradul 1 la 8+
2+ 3o0ile de per*ectie lucrand de la gradul 6 la 16+
8+ !apitolele, lucrand de la gradul 15 la 1@ sau de la 6 la 1@+
6+ Areopagiile, lucrand de la gradul 1@ la 89+
5+ 4ri)unalele !omandorilor &nc(izitori de gradul 81+
5+ !onsistoriile de gradul 82+
7+ #upremul !onsiliu de gradul 88+"
Art+169 din !onst+"as+ spuneB
"#upremul !onsiliu are in sanul sau, la .ucuresti, a*ara de toate
celelalte Ateliere de su) Jurisdictia sa, din acea ?aleB
=n !onsistoriu al :rincipilor #ecretului Regal, 82+
=n 4ri)unal al "arilor &nspectori &nc(izitori1!omandori, 81+
=n Areopag al !a'alerilor Hadosi, 89+
$ "are 3o0e de !a'aleri #cotieni ai #*antului Andrei, 29+
=n #anctuar al !a'alerilor #oarelui, 2@+
$ !on*rerie a :rincipiilor "ilei, 25+
=n colegiu al !a'alerilor Royal12ac(e, 22+
=n capitol al !a'alerilor Rosa1!ruce, 1@+
$ 3o0e #im)olica+"
#upremul !onsiliu de grad 88 prezidat de &oan :angal ":+ :+ #u'+ "+ !om+
"+ "+ al Ritului", la 5 martie 1928 semneaza un &nalt /ecret prin care apro)a
!onstitutia, #tatutele si Regulamentele -enerale ale Ritului #cotian, Antic si
Acceptat din Romania+
Acelasi #uprem !onsiliu din Romania, la 8 ian 1928, semneaza si
(otaraste prin "&nalt /ecret" in*iintarea "arei 3o0i din Romania+
Francmasonii, odata initiati, pentru a putea lipsi din $rdin tre)uie sa
ceara concediu+ &ata ce spune !ons+ "as+ in aceasta pri'intaB
Art+195+ "!ererile de concediu tre)uie *acute in scris+ %le sunt puse in
ordinea de zi a celei mai apropiate sedinte a Atelierului+"
Art+ 197+ "!oncediile nu pot *i acordate decat F+F+F+, care sunt la zi
cu 4ezaurul+"
A0utorul mutual al *rancmasonilor intre ei este o o)ligatie+
&n aceasta pri'inta, !ons+ "as+ prin art+2 spuneB
""asonii isi datoreaza spri0in mutual in toate impre0urarile 'ietii+"
&ata care sunt instructiunile care i se dau noului *rate dupa initiereB
"/aca un *rate iti cere un ser'iciu si poti sa1l *aci nu sta pe ganduriA
iar daca nu1i poti da de capat, recomanda1l sincer aceluia pe care il crezi in
stare sa1i 'ina in a0utor+++ tre)uie sa pre*eri pe un *rancmason oricarui alt
om+"
:entru a1i a0uta pe *rati in orice situatie, "area 3o0a ationala a
Romaniei, prin circulara, a cerut tuturor 3o0ilor din Romania sa *aca o "lista
completa" a Fr+ Fr+ cu *unctia sau pro*esia pe care o ocupa in 'iata pro*ana,
in modul cel mai detaliat posi)il, pentru completarea unui registru care se
a*la la #ecretariatul -eneral si care 'a ser'i *ratilor *rancmasoni ce 'or
a'ea ne'oie prin ministere, &nstitutii de #tat sau particulare, magazine, etc+
=n exemplu eclatant in ceea ce pri'este a0utorul mutual o)ligatoriu ni1l
o*era *r+ &sac -rassiany care, la 2 aprilie 1989, arestat *iind de organele
sigurantei pentru acti'itate comunista, iscalitura pe care a
dat1o atat pe interogator, cat si pe procesul1'er)al inc(eiat cu acea ocazie,
a insotit1o de cele trei puncte masonice (+ C +) pentru ca ast*el sa1si
asigure scaparea de rigorile legii pro*ane+ &n cazul cand in &nstitutie, *ie
in politie, *ie in "agistratura, ar exista un mem)ru *rancmason, acesta este
o)ligat la sal'area *ratelui mason+
$rdinul masonic si1a )atut di*erite decoratii si podoa)e matalice, insa
pentru a imita si a se pune alaturi de su'eranitatea #tatului, prin decretul
de la 1 iulie 1925 in*iinteaza o decoratiune masonica numita "?irtutea
"asonica" cu 8 clase+
/e asemenea, acest $rdin si1a con*ectionat tim)re cu urmatoarea
destinatieB
"=nele dintre ele se aplica pe orice adresa si pe orice act+"
"#e aplica pe toate 0uramintele+"
Altele "se aplica pe orice adresa *acuta catre #upremul !onsiliu 28+"
&ar altele "se aplica pe orice cerere+"
"#e aplica pe !erti*icate, /iplome, :atente+"
"#e aplica pe !orespondenta externa+"
Fracmasonii si1au sta)ilit in*ractiunile lor proprii+ /am mai 0os unele
dintre in*ractiunile sta)ilite de !onst+ "as+B
Art+515B "#e numeste in*ractiune masonica orice a)atere sau incalcare a
4raditiilor, :rincipiilor, "arilor !onstitutiuni, #tatutelor si Regulamentelor
-enerale ale $rdinului sau ale Regulamentelor particulare ale Atelierelor+"
Art+517B "#unt in*ractiuni *oarte gra'eB
4radarea sau complicitatea la tradarea $rdinului si a Ritului in
general+
4radarea *ata de #uprem+ !ons+ sau e*ul #uprem #u'eranul "are
!omandor1"are "aestru al Ritului+
4radarea *ata de Ateliere+
#per0urul+
Re)eliunea contra autoritatii si persoanei #u'eranului "are1!omandor
"are "aestru al Ritului, sau contra #upremului !onsiliu+
/i'ulgarea misterelor si secretelor masonice su) orice *orma atat
pro*anilor cat si masonilor de grade in*erioare in ceea ce pri'este misterele
gradelor superioare+
/i'ulgarea numelor masonilor *ata de pro*ani+
Atacul impotri'a "arilor !onstitutiuni, #tatutelor, Regulamentelor
-enerale ale ritului, tinzand a produce sc(isma si distrugerea $rdinului si
Ritului precum si orice 'iolare sau nerespectare a 4raditiilor,
!onstitutiilor, #tatutelor si Regulamentelor $rdinului+
!alomnia si de*aimarea unui mason *ie in lumea masonica, *ie in lumea
pro*ana, precum si intrigile impotri'a F+F+ sau Atel+
Formarea de partide sau comploturi cu scopul de a produce disensiune si
discordie intre Frati+"
Art+51@+ "#unt in*ractiuni gra'eB
/i'ulgarea *ata de pro*ani a oricaror o)iecte, reguli sau lucrari
masonice, care nu sunt insa propiu1zis mistere sau secrete masonice+
4iparirea si raspandirea oricaror lucrari masonice *ara autorizatia
#upremului !onsiliu+
esupunerea sau nesu)ordonarea su) orice *orma *ata de autoritatea F+F+
de grade superioare+
$rice mani*estare a semnelor sau cu'intelor de recunoastere in a*ara de
4emplele masonice+"
Art+529 punct ! 1 aliniat & spuneB "&n s*arsit, promisiunea de
*idelitate, supunere si ascultare *ata de #upremul !onsiliu din Romania pentru
tot ce pri'este c(estiunile masonice internationale si nationale constituie,
*ara sa mai *ie ne'oie in aceasta pri'inta de 'reo declaratie explicita, prima
indatorire a tuturor *rancmasonilor de orice grad al ierar(iei Ritului+"
Francmasonii si1au in*iintat instante de 0udecata proprii *ixand prin
constitutii "!ompetenta si :rocedura" (art+5851555), "&nstructiunea"
(art+5571571), "/espre 0udecata" (5721591), a'and si "4ri)unal de apel" (art+
5921595), iar ca ultima instanta "4ri)unal de casatie" (art+ 5971591)+
4ot constitutia pre'ede si ":rocedura extraordinara" (art+592) precum si
"Rea)ilitarea si reintegrarea" (art+595159@)+
&n ce pri'este 0ustitia masonica, !onst+ "as+ spuneB
Art+8@9+ "u poate exista in Romania decat un singur tri)unal al "arilor
&nc(izitori !omandori, care *unctioneaza pe langa #upremul !onsiliu, la
.ucuresti+"
Art+8@2+ "4ri)unalele de gradul 81 au exclusi'a Jurisdictie pentru a lua
cunostinta si 0udeca toate incalcarile aduse 3egii "asonice, #tatutelor,
!onstitutiilor, Regulamentelor -enerale, /ecretelor si deciziilor #upremului
!onsiliu, precum si actele de 'iolare a anga0amentelor si 0uramintelor
masonice si de credinta *ata de #upremul !onsiliu sau tentati'ele de sciziune
ori re)eliune+
4ri)unalele de gradul 81 *unctioneaza in aceste cazuri ca 4ri)unale de
prima instanta si cad in Jurisdictia lor toti "asonii de gradul 1 pana la
gradul 89 inclusi'+"
Art+8@8+ "4ri)unalele de gradul 81 *unctioneaza ca instanta de apel
impotri'a sentintelor date de Atelierele Ritului, pana la gradul 89 inclusi'+"
%ste necesar sa aratam si atitudinea pe care o au *rancmasonii *ata de
un mem)ru al lor radiat din organizare+
&n aceasta pri'inta ne lamureste un document gasit tot la *r+ &+4+=lic
si anumeB
""asonul, exclus, radiat, este pu)licat in toate re'istele masonice, de
pe tot glo)ul nostru+
Ast*el, %l este cunoscut de toata lumea ca un om degradat dispretuit de
toti+
"asonul exclus, radiat, nu mai are nici amici, nu mai are Frati+
%l este un sper0ur si sper0urul tre)uie sa moara+
/atoria noastra prin urmare este sa incetam orice relatie cu acesti
criminali+
#a ii ocolim oriunde ii 'om intalni in calea noastra+
#a ii dispretuim si sa ne *erim a le da spri0inul nostru in orice
impre0urare a 'ietii+
#a cautam a1i distruge prin toate mi0loacele posi)ile si imposi)ile, din
calea 'ietii noastre,
aducandu1i la disperarea cea mai desa'arsita+
#a ii tintuim la dispretul tuturor, impreuna cu urmasii lor, pana la a
71a generatie+
Fratii mei, cand in alte timpuri, nu prea indepartate, aceste *apte se
pedepseau cu moartea, actualmente noi suntem prea toleranti+"
&ntre anii 1@7911@@9, nu 'a 'oi preciza nici anul, nici numele, pentru
trista memorie tre)uie uitateB in gara la :ascani s1a gasit un indi'id
asasinat iar in (aina sa, printre altele, era si o /iploma a "arelui $rient de
Franta, pentru o lo0a din .otosani+ ?a 'oi spune numai ca acest persona0
*usese radiat ca sper0ur+
"&n timpurile de astazi noi nu ucidem, nu le trimitem nici *rang(ie de
matase *ina, spre a se spanzura ei singuri+ &i lasam sa traiasca lo'indu1i in
acelasi timp direct si indirect in toate a*acerile 'ietii lor, pro'ocandu1le
disperarea, mustrarea constiintei, dispretul si execrarea intregii omeniri+"
:entru ca cele aratate mai sus sa le intelegem cu toata seriozitatea,
aratam mai 0os unele excluderi din $rdinul "asonic, pentru a da posi)ilitatea
cunoscutilor celor exclusi sa le urmareasca 'iata lor cat si a mem)rilor
*amiliilor lor, de la data excluderii, pentru a 'edea daca au su*erit sau nu
nemultumiri in 'iata si anume de ce natura, dupa ce au atras asupra lor ura
intregii *rancmasonerii+
3a 9 ian+ 1925+ ":entru trista memorie mentionam ca #upremul 4ri)unal
81, da sentinta prin care exclude de*initi' din masonerie cu arderea numelui
sau, intre coloane, pe Fr+ 2enry "oisescu ca *iind culpa)il de ultragiu prin
scris, adus $*icierilor 3o0ii si $rganelor #uperioare ale "asoneriei+"
4ot atunci a *ost exclus cu arderea numelui intre coloane si *r+ /r+
-ogu !onstantinescu+
$ alta sentinta data la 6 $ctom)rie 1929+ "&n urma cererii *acuta de
consiliul Federal al "arei 3o0i ationale Romane, #upremul !onsiliu 88 al
"+"+"+&+&+&+!+!+!+ 88 intrunit in &nalta !urte de Justitie "asonicaB
"%xaminand *aptele sa'arsite de F F Fr+ mai 0os aratati si gra'itatea
lor exceptionala, a'and in 'edere marile !onstitutiuni, #tatutele, precum si
Regulamentele -enerale ale $rdinului, (otarasteB
1 excluderea pentru totdeauna din $rdin si radierea din masoneria
uni'ersala a urmatorilorB Fr+ !olonel Alexandru :etrescu, 89, 'enera)il R+3+
#teaua :olara, Fr+ &on /emetrescu, 1@, & #upra'eg(etor, Fr+ #amuel &on, 9,
tezaurar, Fr+ !ristac(e #imionescu, 9, Fr+ Radulescu 3amir, 8+"
Francmasoneria care a *unctionat si *iinteaza pe teritoriul statului
Roman si compusa din mem)rii cetateni romaniB
"Asa cum nu recunoaste pe /umenzeul crestin a'andu1l pe al lor propriu,
cum nu recunoaste morala crestina a'and1o pe a lor proprie, cum nu recunoaste
morala *amiliei crestine decat pe a lor proprie, tot ast*el nu recunoaste
su'eranitatea statului roman, creandu1si C"ari ReprezentatiC asemanatori
!orpului /iplomatic, care *ac legatura intre C"arile :uteri "asoniceCA nu
recunoaste puterea regala lucrand prin C&nalt /ecretC si )atand C$rdine si
decoratiiC, ignora 0uramantul de credinta dat regelui si tarii, prin
0uramintele masonice depuse de catre aceia care au intrat in randul
organizatiei nostreA nu recunoaste puterea de stat, orgaizandu1se prin
!onstitutii, Regulamente, #tatute si lucrand prin /ecrete, in*iintand tim)re
proprii, sta)ilind in*ractiuni proprii si in*iintand 0ustitie proprieA si
toate acestea, pentru ca nu recunoaste granite intre state ci numai granita
C$)edientei masoniceC"+
Asa *iind, este explica)il cum parc(etul tri)unalului &l*o', prin
decizia ce a dat1o, a a0uns la constatarea caB "Francmasoneria este o
$rganizatie &nternationala cu scopuri contrarii legilor de incadrare a
natiunii in stat+ $cultismul cu care1si incon0oara acti'itatea este menit sa
ascunda pu)licului con*lictul dintre scopul international al organizatiei 1
marturisit prin elementul e'reiesc co'arsitor 1 si scopul rational de
per*ectionare si progres urmarit in mod *iresc de orice natiune+ 3upta
masoneriei apare ast*el ca o lupta de distrugere lenta, de minare staruitoare
si de dezagregare nationala+ Armele uzitate de *rancmasonerie in 'ederea
realizarii scopurilor ei le constituie in primul rand *orta )anilor si puterea
politica+"
$ ultima explicatie necesara+ Am 'azut ca mem)rii #upremului !onsiliu
sunt sacri si in'iola)ili+ %xplicatia ne1o da tot Fr+ &+ 4+ =lic si anumeB "?a
a0unge mai curand sau mai tarziu la treapta cea mai inalta a masoneriei unde
'a conduce, 'a diri0a si 'a trage si pro*ite+ !aci, ca recompensa, toti
mem)rii, potri'it de'otamentului pe care1l mani*esta a0ung sa1si realizeze
'isele lor pro*ane+"
&ata deci pentru ce misterul gradelor superioare este de nepatruns+
:entru ca tinta 'ietii unui *rancmason este tot realizarea "'iselor pro*ane"+
Analiza in*luentei masoneriei pe unde a acti'at ne demonstreaza ca
#tatele masonizate au mers in mod misterios spre prapastieB #pania pana in
1985, Franta pana la primul raz)oi mondial, &ugosla'ia, .elgia, $landa, -recia
si actualmente Anglia+
&ar acolo unde (idra a *ost starpita, s1a petrecut *enomenul in'ersA
#tatele au mers din trium* in trium* spre )inele lor si al cetatenilor lor+
##
.&#%R&!A $R4$/$<A !$/A"A "A#$%R&A
:ozitia o*iciala a #*antului #inod al .isericii
!iprului *ata de "asonerie
!
""asoneria n1a *ost niciodata apro)ata de .iserica, aceasta a condamnat
in mod repetat si condamna organizatiile secrete de orice natura+++"
.iserica $rtodoxa din di*erite tari, din timp in timp, este pusa in
situatia de a analiza si a lua atitudine *ata de "asonerie+ Aceasta se
datoreaza credinciosilor, care *ie ca cer condamnarea "asoneriei, *ie ca 'or
sa stie care este atitudinea .isericii *ata de aceasta organizatie secreta+
:eriodicul o*icial al .isericii -reciei, "%KKlisiastiKi Alit(ia"
(Ade'arul .isericesc), dupa ce cu mai multi ani in urma a pu)licat atitudinea
de condamnare a "asoneriei de catre .iserica -reciei, in numarul 856 din 15
iunie 1998, p+ 1, pu)lica o luare de pozitie o*iciala a .isericii !iprului, pe
care o redam mai 0os in traducere romaneascaB
#*antul #inod, in sedinta sa din 11 *e)ruarie 1998, studiind documentul
semnat si depus de catre mai mult de unsprezece mii de crestini ortodocsi,
mem)ri ai pliromei (plenului) #*intei noastre .iserici a !iprului, prin care
se cere *ixarea pozitiei o*iciale a .isericii $rtodoxe *ata de "asonerie si
condamnarea acesteia spre luarea la cunostiinta si *erire a credinciosilor,
comunica cele mai de 0osB
""asoneria este o organizatie in a*ara .isericii noastre $rtodoxe, cu o
conceptie despre lume care nu duce catre principiile credintei noastre
ortodoxe+ :rin ceremoniile secrete o*iciate in intuneric si prin modurile de
initiere a adeptilor ei, cu initiatorii in cele s*inte (tainele) "preotii si
ar(ireii" si initiatii, se autopropune ca un *el de alta religie+ #e prezinta
c(iar ca o suprareligie si culti'a sincretismul, adica egalizarea si
amestecarea tuturor religiilor din lume, ceea ce este de neacceptat si de
condamnat pentru ade'arul credintei in 2ristos+
:entru toate acestea "asoneria nu a *ost niciodata apro)ata de .isericaA
aceasta a condamnat in mod repetat si condamna, organizatiile secrete de orice
natura, mai ales cand acestea sunt intretesute cu ceremonii care au coloratura
religioasa+
2ristos este lumina, ade'ar, 'iata si adeptul ade'arat al lui 2ristos
tre)uie sa traiasca si sa lucreze in cadrul acestei lumini si sa e'ite cate se
sa'arsesc in intuneric+ :entru aceea crestinul ade'arat, si nu numai dupa
nume, nu poate sa *ie adept sau mem)ru al "asoneriei+
:rincipiile intra0utorarii, care sunt prezentate a *i pro*esate de
masoni, exista din )elsug in crestinism+ :rin urmare, crestinul care doreste
sa practice aceste principii, poate sa o *aca in cadrul .isericii si prin
.iserica+ u este ne'oie sa se incadreze in organizatii secrete si de
pro'enienta du)ioasa+
/e alt*el, dupa cum ne spune Apostolul :a'el Cce impartasire are lumina
cu intunericulDC (2 !or+5, 16)+ /omnul nostru &isus 2ristos ne in'ata ca
Coricine *ace rele uraste 3umina si nu 'ine de la 3umina, pentru ca *aptele
lui sa nu se 'adeasca+ /ar cel care lucreaza ade'arul 'ine la 3umina, ca sa se
arate *aptele lui, ca in /umnezeu sunt sa'arsiteC+ (&oan 8, 29121)+
:entru aceea, s*atul .isericii catre mem)rii pleromei (plenului) sale,
in ceea ce pri'este situarea lor *ata de "asonerie, este aceea pe care o arata
Apostolul :a'el in %pistola lui catre %*eseniB "nu *iti partasi la *aptele
cele *ara de roada ale intunericului, ci mai degra)a osanditi1le pe *ata+++
iar tot ce este pe *ata, se descopera prin lumina+ !aci tot ce este
descoperit, lumina este" (%*es+ 5, 11116)+ Ramaneti deci atasati in mod
statornic la lumina eterna a lui 2ristos si in cadrul acesteia alcatuiti1'a
'iata si croiti1'a calea"+
'''
A!4&=%A FRA!"A#$&!A &
A
!$!&3&=3 ?A4&!A=3=&
!
oi suntem un grup de slu0itori ai .isericii apartinand *ie ordinelor
religioase *ie clerului mirean+ Am urmarit cu o atentie cu totul deose)ita
dez)aterile !onciliului %cumenic ?atican && spre a1i studia in adancime
instrunctiunile si a le aplica in acti'itatile noastre de apostolat si in cele
de pro*esorat+
oi n1am pretins niciodata sa *acem o pu)licatie pe o tema oarecare,
*iindca studiile noastre au un caracter strict pri'atA in mod *iresc,
episcopul nostru si superiorii nostri )isericesti au cunostiinta de lucrarile
noastre si ne1au dat consimtamantul lor+ /oi dintre noi participa, pe temeiul
personalitatii lor, la sedintele de !onciliu+ oi a'em datoria de a spune ca
ceea ce a *ost auzit in cursul acestor sedinte, desi adeseori dez)atut si
respins, ne da certitudinea a)soluta ca se incearca acum sa se antreneze
#*anta "ama .iserica pe o cale total deose)ita de aceea care i1a *ost trasata
prin in'ataturile /umnezeiescului "antuitor si care constituie misiunea sa
di'ina+ "a(nirea intuneca inima noastra in *ata cutezantelor pe care noi le
consideram drept consecinta pierderii credintei la unii :arinti ai
!onciliului+ Ast*el, noi am *ost adusi in situatia de a *ace in'estigatii si,
astazi, cu o mare satis*actie si aducand recunostiinta !elui :rea &nalt, noi
putem *ace pu)lica con'ingerea noastraB !ei care nazuiesc a 4e trada, aceia nu
sunt *ii 4ai /oamneA acestia nu &ti sunt credinciosi, *iind dusi in ratacire+
#unt aceiasi dusmani ai 4ai dintotdeauna aceia care, prin inselaciune, intrara
in .iserica 4a si raspandira aceste mincinoase in'ataturi pe care 4u le1ai
respinsA sunt, /oamne, e'reii cu inselaciune con'ertiti, care, o data mai
mult, incearca sa distruga lucrarea 4a dumnezeiasca;
Roma, septem)rie 1956

!$":3$4=3 FRA!"A#$&3$R & #3=J&4$R&3$R .&#%R&!&&
!
:unctul culminant al acestui "ou !(ip" care, in mod constant, se
incearca a *i impus .isericii catolice, in contradictie *lagranta cu
&n'atatura si 4raditia de 19 'eacuri, este *ara nici o indoiala desc(iderea
amicala catre masonerie si comunism, dusman de moarte al crestinatatii de la
nasterea sa pana in zilele noastre+ &n tot cursul istoriei sale, .iserica a
a'ut se apara impotri'a piedicilor si capcanelor care ii erau intinse si in
spatele oricarei erezii, oricarei su)'ersiuni si oricarei crime anticrestine
ea i1a gasit pe masoni, asa cum, in lumea contemporana, masonii sunt aceia
care au construit armele puternice ale )olse'ismului si ale capitalismului
(ulpa' in scopul de a supune apasarii lor popoarele crestine+
&ndependent de #crierile #*inte, numeroase lucrari ale scriitorilor
catolici, dintre care multe ale unor /emnitari ai .isericii, arata cu
limpezime ceea ce *rancmasonii a insemnat in istoria %rei crestine+ #curtul
nostru studiu, desi re*erindu1se doar la *apte de arzatoare actualitate, isi
gaseste totusi temeiul in aceasta traditie paralela a per*idiei masonice si a
apararii crestine si isi propune sa demonstreze ca agentii iudaismului au
patruns e*ecti' in 4emplul /omnului si predica in incinta sacra, ereziile pe
care le1au in'atat in 3o0a 4almudica+ :rote0ati de 'esmantul lor, ei au lansat
*alsele lor doctrine si nu inceteaza a exercita o insistenta presiune pentru
ca #*anta .iserica, prin !onciliul ?atican &&, sa le declare ca *iindu1i
proprii+
Faptele, in teri)ila lor realitate, pot sa *ie precizate si detaliate in
c(ipul urmatorB
=m*lat de tru*ie, de trium*urile sale in spatiul 'remelnic,
Francmasoneria internationala lanseaza actualmente un nou atac impotri'a
.isericii !atolice, pretinzand ca ea sa contrazica in'ataturile sale
traditionale anterioare+
:rin mi0locirea unui proiect prezentat intr1un c(ip inselator si
ipocrit, de catre unii masoni care ocupa pozitii ierar(ice inalte in .iserica
!atolica, #anctitatea #a &oan al <<&&&1lea s1a lasat con'ins sa creeze
"#ecretariatul pentru =niunea !restinilor", care tre)uia in mod *als sa
lucreze pentru unitatea crestinilor, dar care, in realitate, slu0i drept
plat*orma promotorilor sai pentru a lansa o propaganda in *a'oarea masonilor,
'esnic anticrestini+ Acesti *rancmasoni la care se *ace aluzie sunt !ardinalul
Augustin .ea, "onseniorul Jo(n $esterreic(er si "onseniorul -regory .aum, la
care se alaturara apoi episcopii Jalter Hempe din -ermania si #erge "endez
Arceo din "exic+ !u exceptia cator'a :arinti ai !onciliului care ar putea *i
supusi dispozitiilor de origine straina, ma0oritatea celor care sustin tezele
masonilor au *ost inselati si n1au putut pana in prezent sa )anuiasca
ade'arata personalitate a acestor /emnitari care au stiut ascunde cu gri0a
originea lor+
!ontactul direct dintre lo0ile masonice si !ardinalul .ea se
sta)ilea in *elul urmatorB mai intai prin *rancmasonii "con'ertiti" si
"slu0itori ai .isericii" Jo(n $esterreic(er si -regory .aumA apoi, atunci cand
in !onciliu se mani*estara unele curente indrumatoare catre uneltirea
*rancmasonica, *ie su) *orma scrisa, *ie su) *orma orala, prin ilustrii
cardinali si episcopi, au inter'enit atunci personal domnii 3a)el A+ Hatz,
:resedinte al .Cnai .Crit(, cea mai importanta dintre organizatiile masonice
pentru e'rei si a(um -oldmann, :resedinte al !ongresului "ondial %'reiesc,
pana intr1un asemenea punct incat ei si1au adus uneltirea la lumina, asa cum o
'om analiza mai departe+
/esi numerosi :arinti ai !onsiliului re*uzasera sa discute tema
prezentata de !ardinalul .ea pri'itoare la *rancmasoni si inclusa drept
!apitolul &? al ":roiectului asupra %cumenismului", este a)solut in a*ara de
indoiala ca o*ensi'a 'a *i reluata in cursul celei de1a treia sesiuni a
!onsiliului+ #e 'a incerca din nou sa se o)tina apro)area lui, cerandu1i1se un
'ot *a'ora)il inainte sa1i *ie cu putinta a re*lecta asupra consecintelor
catastro*ale care pot rezulta din apro)area unui &nscris emanand de la 3o0ile
*rancmasonice si in care erezia se strecoara su)til si unde #*anta %'ang(elie
este interpretata intr1un mod ec(i'oc si incomplet+
&n scopul de a do'edi a*irmatiile anterioare, noi 'om prezenta cate'a
din piesele compunand documentatia )ogata care demonstreaza intr1un mod *ormal
existenta unui 'ec(i plan masonic de a patrunde in sanul #*intei .iserici
!atolice pe calea ocolita a "con'ertitilor" sau a "slu0itorilor .isericii"
a*iliatii lo0ilor masonice, in intentia de a o trans*orma intr1un instrument
suplimentar al conspiratiei lor pentru dominatia mondiala+
sss
= J=RA3 !A4$3&! /%"A#!A !$":3$4=3 FRA!"A#$&! i":$4R&?A .&#%R&!&&
=
!omplotul *rancmasonic impotri'a .isericii catolice , care atinge
actualmente culmea sa datorita in*iltratiei de elemente e'reiesti in &naltul
!ler catolic si c(iar in ?atican, a *ost demascat in mod pu)lic, in 1985, de
catre 0urnalul "!at(olic -azette" din 3ondra, organ o*icial lunar al
#ocietatii misionare catolice din Anglia+ &n numarul sau din *e)ruarie 1985 a
aparut un articol intitulat ":ericolul *rancmasonic si .iserica !atolica", in
care sunt reprodusi termenii unor con'ersatii tinute in cursul unei serii de
reuniuni secrete ale masonilor la :aris+
:utin timp dupa aceea, saptamanalul "/esteptarea :oporului" pu)lica un
articol asemanator in acte se precizeaza ca declaratiile care sunt citate au
*ost *acute in cursul unei reuniuni secrete a $rdinului masonic .Cnai .Crit(
care, se stie )ine, este exclusi' e'reiescA nee'reii n1au acces in randurile
sale si, in plus, este unul din instrumentele cele mai prime0dioase ale
conspiratiei internationale *rancmasonice+ e*ul sau actual este c(iar domnul
3a)el A+ Hatz+ Acest inalt demnitar mason a sustinut ample con'or)iri cu
!ardinalul .ea care il prezinta c(iar #anctitatii #ale &oan al <<&&&1lea in
1959+ /ar sa re'enim la articolul mai sus1mentionat al 0urnalului "!at(olic
-azette" din Anglia si pe care il reproducem mai 0osB
":ericolul *rancmasonic si .iserica !atolica"
:e temeiul cunoasterii pro)lemei care o reprezinta *rancmasoneria
si care a*ecteaza in mod cu totul deose)it .iserica !atolica, pu)licam mai 0os
extrasele unui numar de con'ersatii care au a'ut loc recent su) auspiciile
unei #ocietati #ecrete Francmasonice din :aris+ umele in*ormatorului nostru
nu tre)uie sa *ie dez'aluit+ Acesta ne este personal )inecunoscut, dar din
pricina relatiilor sale particulare actuale cu masonii, noi am con'enit sa
nu1i di'ulgam identitatea si sa nu dam asupra reuniunii de la :aris alte
detalii decat acelea care urmeaza, extrase care, desi *iind uneori li)er
traduse, reproduc *idel su)stanta declaratiilor originale+
!ata 'reme 'a dainui printre nemasoni 'reo conceptie morala a ordinii
sociale si cata 'reme orice Religie, orice :atriotism, orice sentiment al
demnitatii nu 'or *i lic(idate, domnia noastra asupra lumi nu 'a putea 'eni+
oi ne1am indeplinit de0a o parte a sarcinii noastre, dar nu putem
pretinde ca partea cea mare a lucrarii noastre a *ost in*aptuita+ "ai a'em un
drum lung de urmat inainte de a putea distruge principalul nostru oponent,
.iserica !atolica+
4re)uie sa gra'am in cugetele noastre *aptul ca .iserica !atolica este
singura institutie care s1a inaltat si se 'a inalta in drumul nostru atata
'reme cat ea 'a exista+ :rin munca sa metodica si prin in'ataturile sale
educati'e si morale, .iserica !atolica 'a mentine la *iii sai o ast*el de
mentalitate incat ea ii 'a *ace mult prea respectuosi de sine insisi pentru
ca ei sa se supuna dominatiei noastre si 'iitorului Rege al 3umii "ason+
/in acest moti', noi ne1am dedicat gasirii celui mai )un drum spre a
ataca in mod e*icace .iserica in temeliile sale insasi+ oi am raspandit
spiritul Re'olutiei si al *alsului li)eralism printre natiunile crestine,
pentru a a0unge sa le con'ingem sa se indeparteze de !redinta lor si sa le
aducem in starea de a le *i rusine sa pro*eseze in'ataturile religiei lor si
sa asculte de poruncile .isericii lor+ oi am adus un mare numar dintre
acestia in starea de a se trans*orma in atei, )a mai mult, de a se *ali ca se
trag din maimuta (dar'inisti)+ 3e1am insu*lat noi teorii, in realitate
imposi)il de realizat, precum comunismul, socialismul si anar(ismul, care,
acum, slu0esc proiectele noastre+ !restinii, tampi, le1au acceptat cu mare
entuziasm, *ara macar a1si da seama ca aceste teorii sunt ale noastre si ca
ele constituie cel mai puternic instrument al nostru impotri'a lor insisi+++
oi am acoperit )iserica catolica cu cele mai groaznice calomnii, noi am
*alsi*icat istoria ei si am murdarit cele mai no)ile acti'itati ale ei+ oi
i1am pus in seama rautatea dusmanior sai si i1am atras pe acesti mai aproape,
alaturi de noi+++ i toate acestea intr1o asemenea masura incat noi o)ser'am
acum, spre cea mai mare satis*actie a noastra, raz'ratiri impotri'a )isericii
in di*erite tari+++ oi am trans*ormat clerul ei in o)iect de ura si de ras,
noi i1am supus dispretului masei+ oi am reusit sa *acem sa se considere
practica religiei catolice drept un anacronism si o pierdere de timp+++
&ar crestinii, in tampenia lor, au do'edit a *i mai do)itoci decat
gandeam noi si speram+ $ricine ar spera mai multa inteligenta si mai mult )un
simt practic, dar ei nu 'aloreaza mai mult decat o turma de oi+ #a1i lasam sa
pasca pe campia noastra pana cand 'or *i indea0uns de grasi pentru a *i
0ert*iti 'iitorului nostru rege al lumii+++
oi am intemeiat numeroase asociatii secrete care lucreaza pentru scopul
nostru, su) ordinele si conducerea noastra+ oi am *acut o onoare, o mare
onoare crestinilor ingaduindu1le sa se asocieze cu noi in organizatiile
noastre care, datorita aurului nostru, sunt astazi mai in*loritoare ca
niciodata+ Acum, ramane in taina noastra *aptul ca acesti crestini care,
unindu1se cu noi, tradeaza propriile si cele mai pretioase interese ale lor,
nu tre)uie niciodata sa stie ca asemenea asociatii sunt creatia noastra si
slu0esc proiectele noastre+++
=nul din trium*urile *rancmasoneriei noastre este acela ca acesti
crestini, care a0ung sa *ie mem)ri ai lo0elor noastre, nu pot niciodata sa
)anuiasca *aptul ca noi ii *olosim pentru a construi propriile lor inc(isori
pe ale caror terase noi 'om inalta tronul regelui nostru uni'ersal al lui
&sraelA si niciodata ei nu tre)uie sa stie ca noi ii *acem sa *aureasca
lanturile propriei lor ro)ii 'iitorului nostru rege al lumii+
:ana in prezent noi am studiat strategia noastra pentru atacurile
impotri'a .iserici catolice din exterior, dar aceasta nu este totul+ ?om
expune acum modul in care noi am a'ansat in lucrarea noastra pentru a gra)i
pra)usirea )isericii catolice si cum am patruns in cele mai dinauntru cercuri
ale sale, aducand c(iar o parte a clerului ei in situatia de a se trans*orma
in pionieri ai cauzei noastre+
!u totul aparte de in*luenta *iloso*iei noastre, noi am luat masuri
pentru a pro'oca o sciziune in sanul )isericii catolice+ :ermiteti1mi sa 'a
explic cum a *ost realizata aceastaB
oi i1am im)oldit pe unii dintre *iii nostri sa se integreze in corpul
catolic cu misiunea explicita de a lucra cu mult mai multa e*icacitate pentru
dezintegrarea )isericii catolice, creand in sanul ei situatii scandaloase+
&ntru aceasta, noi am urmat s*atul capeteniei noastre, a *rancmasonilor, care
zice asa de inteleptB "Faceti din unii dintre *iii nostri cardinali si
episcopi pentru ca ei sa distruga )iserica"+ /in ne*ericire nu toti masonii
"con'ertiti" au *ost credinciosi misiunii lor+ "ulti dintre ei ne1au tradatA
dar dimpotri'a, altii si1au tinut promisiunea si au *acut cinste lucrarii lor,
in asa *el incat s*atul stramosilor nostri se arata plin de succes+
oi suntem parintii tuturor re'olutiilor, inclusi' al acelora care
uneori s1au intors impotri'a noastra+ oi suntem maestrii supremi ai
raz)oiului si ai pacii+ oi putem sa ne *alim ca suntem creatorii re*ormeiB
!al'in a *ost unul din *iii nostriiA el era de origine e'reiasca si i1a *ost
acordat dreptul de catre autoritatea masonica si a *ost stimulat de catre
*inanta *rancmasonica pentru a1si indeplini rolul in re*orma+
"artin 3ut(er a *ost in*luentat de catre prietenii sai masoni+ i
complotul sau impotri'a )isericii s1a 'azut incoronat de succes, datorita
*inantarii masonice+++
/atorita :R$:A-A/%& noastre, teoriile noastre ale le)eralismului si
*alselor noastre interpretari ale li)ertatii, cugetele a numerosi crestini
au *ost pregatite pentru a im)ratisa re*orma+ %i s1au despartit de )iserica
pentru a cadea in capcana noastra+ i dintr1aceasta, )iserica catolica a *ost
sensi)il sla)ita si autoritatea sa asupra religiei crestine a *ost practic
redusa la nimic+
oi suntem recunascatori *ata de protestanti pentru *idelitatea lor *ata
de dorintele noastre, cu toate ca ma0oritatea dintre ei, in sinceritatea
credintei lor, nu1si dau seama de *idelitatea lor *ata de noi+ oi le suntem
recunoscatori pentru admira)ilul spri0in pe care ni l1au adus in lupta noastra
impotri'a puterii ci'ilizatiei crestine si in pregatirile noastre pentru
'enirea suprematiei noastre asupra lumii intregi si asupra regatelor crestine+
oi am reusit sa distrugem ma0oritatea tronurilor europene+ Restul 'a
urma intr1un 'iitor *oarte apropiat+ Rusia a acceptat de0a domnia noastra+
Franta, cu gu'ernarea sa masonica se a*la in puterea noastra+ Anglia,
dependenta de *inanta noastra se a*la su) calcaiul nostruA si speranta noastra
in distrugerea .isericii !atolice se a*la in protestantism si secte+ #pania si
"exicul sunt doua instrumente in mainile noastre+ umeroase alte tari,
inclusi' #tatele =nite ale Americii, sunt de0a supuse planurilor noastre+
/ar .iserica !atolica este mereu 'ie+
oi tre)uie s1o distrugem *ara mila si *ara cea mai mica intarziere+ !ea
mai mare parte a presei mondiale este su) controlul nostruA sa *acem asa *el
incat ea sa starneasca 'iolent ura lumii impotri'a .isericii !atolice+ #a ne
intensi*icam acti'itatile pentru a otra'i moralitatea crestinilorA acestia
tre)uie adusi in situatia de a ura patriotismul si dragostea de *amiliile lor,
de a considera credinta lor ca o rusine, ascultarea lor *ata de .iserica ca o
scla'ie degradanta, ast*el incat ei sa de'ina surzi la c(emarile .isericii si
or)i la a'ertismentele ei impotri'a noastra+ &nainte de toate, sa *acem asa
incat crestinii sa se retraga din .iserica !atolica si necrestinii sa nu se
apropie de aceasta .isericaA *ara aceasta principala o)structie, dominatia
noastra se 'a intari si toata lucrarea noastra 'a *i anulata, complotul nostru
'a *i descoperit, crestinii se 'or reintoarce impotri'a noastra cu un du( de
raz)unare si dominatia noastra asupra lor nu se 'a realiza niciodata+
#a ne amintim ca atata 'reme cat dusmanii nostrii din .iserica !atolica
'or *i acti'i, noi nu 'om putea niciodata sa de'enim stapanii lumii+++ si sa
ne amintim de asemenea ca 'iitorul rege al lumii, pus de noi, nu 'a domni
niciodata asupra lumii cata 'reme :apa de la Roma nu 'a *i detronat, precum si
toti ceilalti monar(i ai crestinilor care domnesc pe pamant+"
:entru cei care nu cunosc acti'itatile su)'ersi'e ale Francmasoneriei de
astazi si din totdeauna, continutul articolului de mai sus din "-azeta
!atolica" din Anglia 'a putea aparea drept (alucinant+
/ar totul este "a)solut real" si poate *i 'eri*icat, pentru ceea ce are
legatura cu complotul actual al masonilor, inca mai )ine astazi decat in 1985,
data la care a *ost pu)licat continutul con'ersatiilor purtate de
conspiratorii masoni in cursul reuniunii secrete a organizatiei .Cnai .Crit(
la :aris+ Adica insasi organizatia al carei :resedinte si %minenta sa
!ardinalul .ea merg in acord per*ect+
!!!
"A#$%R&A :3A=&% 4% 4RA#F$R"AR%A
#F+ "=4% A42$# &++++!%4R= 4=R&#4&! ;

#il'iu Alupei
#
Fariseii si saduc(eii se apropie de "antuitorul 2ristos si ii cer sa le
arate semne+ "antuitorul le raspundeB "Fatanicilor, *ata cerului stiti s1o
0udecati, dar semnele 'remurilor nu puteti;" ("atei 15, 8)+ 4ot asa si astazi,
dupa 2999 de ani de la rastignirea lui 2ristos, o lume aproape indracita,
plina de *arisei si de saduc(ei, nu 'rea sa 'ada si sa inteleaga semnele
apocaliptice pe care le traim+ #untem atat de pedanti si de pretentiosi, atat
de scrupulosi in *leacuri si nimicuri, atat de "semioticieni" si "(emeneuti",
incat uni'ersul si lumea, din care l1am exilat pe /umnezeu, s1ar zice ca nu
mai au 'reun "sens" sau 'reo "semni*icatie" pe care omul autonom de astazi sa
nu le cunoasca+ i totusi omul de astazi e *rate geaman cu *ariseul si cu
saduc(eul de acum doua mii de ani+ /escrestinarea lumii a a0uns in ultimile ei
*aze, raspunzand parca asteptarilor din ":rotocoalele "arilor "aestri
Francmasoni", dar sarmana omenire nu 'rea sa 'ada semnele apocalipticeB
apostazie generala si organizata, "ecumenism" )isericesc, comuni(tari)smD,
sectarism, neE1age1ism, internationalism, des*rau moral nemai'azut, anar(ie
democratica, ateism si materialism sal)atic, decaderea clerului, cutremure,
*oamete s+a+m+d+
/in -recia, prin intermediul re'istei )ilunare "?estitorul ortodoxiei",
editata de :atriar(ia .isericii $rtodoxe Romane ('ezi nr+195 din 15+11+98),
staretul #c(itului romanesc ":R$/$"=" din #*antul "unte A42$#, parintele
:%4R$&= 4AA#% ne trimite noua, crestinilor ortodocsi din Romania, un semnal
de alarma apocaliptica pentru destinul ortodoxiei in aceasta lume indracita+
&n inter'iul luat de redactorul "?estitorului", preotul !+!oman, gasim
urmatorul a'ertismentB "&n *ata a'alansei de secte, de masonerii si de
ideologii, este necesar ca ortodocsii sa se uneasca"+ #u) acest a'ertisment,
parintele :etroniu dez'aluie planul masoneriei mondiale de a des*iinta #*antul
"unte At(os, prin alungarea calugarilor at(oniti si trans*ormarea lui in
zona+++turistica;;; !um spuneam, *ariseii si saduc(eii de astazi 'or semne+
&ata1leB #atan da ultima )atalie cu ostasii lui 2ristos din #*antul "unte
At(os; !are 'a *i rezultatul acestei )ataliiD :arintele :etroniu ne explicaB
"Am primit anii trecuti o circulara din partea calugarilor atoniti zelotisti,
ramura conser'atoare a #*+ "unte, in care ni se comunica programul unei
miscari *rancmasonice "&oan ?eKos", un program 'adit indreptat impotri'a
$rtodoxiei, spri0init de++++++++++++" (aici textul este intrerupt de un
"accident tipogra*ic", doua randuri *iind suprapuseA sa *ie intentia
redactorului de a nu se pune rau cu dusmanii puternici ai $rtodoxiei sau numai
o intamplareD 4otusi, *olosind o lupa, o lama, o radiera *ina si doua
exemplare de ziar, pe care le1am suprapus la lumina puternica, am reusit sa
desci*ram primul rand, care suna asaB "spri0init de papalitate si de alte
*orte"A din pacate, randul doi de supraimprimare nu l1am putut desci*ra 1
n+n+, #+A+)+
#e preconiza ca #*+ "unte sa de'ina un centru turistic, sa se *aca
drumuri )une si accesi)ile, ca sa poata *i 'izitat de cat mai multa lume+
"ona(ismul sa *ie incet1incet, strans intr1o manastire 1 doua, doar ca mostra
si in locurile mai prapastioase sa *ie lasate cate'a c(ilii pentru ca sa 'ada
lumea cum a *ost+ &n rest, sa *ie desc(is turistilor, )ar)ati si *emei, sa se
*aca (oteluri )une, restaurante, centre de cercetari+ Acest program, daca se
realizeaza, poate *i pentru -recia o sursa imensa de 'enituri+ #e pare ca
multa lume de aici, din -recia, c(iar reprezentanti ai #tatului si ai
.isericii, ar *i de acord cu acest program masonic+ $ piedica serioasa este
prezenta aici a mona(ilor din alte tari+ /e aceea, programul pre'ede ca sa se
*aca toate e*orturile pentru a se impiedica 'enirea calugarilor din alte tari
la #*+ "unte, iar cei existenti sa *ie incet, incet, daca se poate, c(iar
scosi din s*antul "unte+
"/esi nu acordam totala incredere acelui program, suntem ne'oiti sa
constatam ca lucrurile se realizeaza intocmai+ Au *ost recent cazuri cand
calugari at(oniti, din alte tari, au *ost scosi, pe un moti' sau altul, din
#*+ "unte"+
Fariseii si saduc(eii masoneriei mondiale, care se ocupa de "planurile
turistice" ale #*+ "unte At(os, au uitat totusi sa mai consulte un
"specialist1manager"B pe )unul /umnezeu; 4ocmai acest "manager", ignorat de
*rancmasonerie, s1ar putea sa le incurce toate socotelile+++
***
%<4RA#% #%"&F&!A4&?% /& 3=!RAR%A 3=& &$ !$#4& -R&-$R%,
%
"!=!=?%A=A != :%% R$ &&"
"
A:AR=4A 3A .=!=R% 4& 3A %/&4=RA ""&RA!$3", 1996
A
Fragmentele prezentate de noi sunt extraordinar de 'aloroase deoarece
ele cuprind transcrierea unor inregistrari autentice *acute de *osta
securitate in perioada anterioara e'enimentelor de la s*arsitul anului 19@9,
in care realizam cu usurinta ca in aceste interceptari a unor discutii este
'or)a de unii *rancmasoni cu grad inalt din Romania care de0a erau in actiune
la noi+ &n plus aceste discutii interceptate de securitate do'edesc pentru
prima data, *ara putinta de tagada ca, *aimoasele ":R$4$!$A3%" sunt in
totalitate reale si ca ele *olosesc c(iar si acum ca directi'e de )aza pentru
toti *rancmasonii atat cei de la noi din tara cat si pentru cei de
pretutindeni+ :entru a intelege mai )ine ade'arurile zguduitoare pe care
aceste inregistrari le dez'aluie, este indicat ca aceste pasa0e care ne pun la
dispozitie anumite c(ei secrete de intelegere a anumitor realitati de la noi
sa *ie citite de mai multe ori cu o deose)ita atentie+
ss
$!=34A

ota r+9928157 din 2@ august 19@9+
/in ascultarea, prin sonda0, a posturilor instalate in actiunea
"!ristalul1@9" a rezultat ca, in ziua de 28 august a+c++ o)iecti'ul "RA.&" a
primit 'izita unui necunoscut (din moti'e te(nice 'a *i numit .A>A1) cu care,
dupa ce s1au salutat ceremonios, *olosind si *ormula "salom", au continuat
discutia in lim)a e)raica (unele expresii au *ost amestecate cu idis, iar
altele c(iar in lim)a romana)B
RA.&B 1 "i s1a spus, *iule, ca initierea ta este desa'arsita;+++
.A>A1B 1 %li, %li;+++ Asa cum nimic nu este intamplator, nimeni nu poate
patrunde intreaga taina a protocoalelor inspirate de regele nostru /a'id;+++
RA.&B 1 :ri'este si spune1mi ce 'ezi;+++
(n+t+ $)iecti'ul impreuna cu musa*irul sau, 'izioneaza la tele'izor
grandioasa demonstratie a oamenilor muncii prile0uita de sar)atorirea zilei de
28 august)+
.A>A1B 1 :rotocolul secret *rancmasonic nr+1, RA.&B "$amenii cu
instincte murdare sunt mai multi decat cei cu purtari aleseA deci, cele mai
)une rezultate se o)tin conducand oamenii prin 'iolenta si teroare, nu prin
discutii academice;"+++
RA.&B 1 !orect;+++ "/upa legea naturii, dreptul consta in putere;+++"
.A>A1B 1 "3i)ertatea politica este o iluzie, nu un *apt real;+++
:olitica nu are nimic comun cu morala;+++"
(n+t+B 1 Rezulta ca interlocutorii citeaza din documentul intitulat
":rotocoalele &nteleptilor #ionului" ela)orat de "arele !ongres Francmasonic
care a a'ut loc la .asel, in %l'etia, in anul 1@97+ /e aceea, si in
continuare, citatele 'or *i marcate cu g(ilimele)+
RA.&B 1 "#copul noastru este sa posedam puterea;"+++ 4re)uie distruse
religia si autoritatea goimilor;+++
(n+t+ 1 "-oimi" este un termen ze*lemitor *olosit de masoni la adresa
crestinilor)+
.A>A1B 1 ""arile calitati populare, sinceritatea si onestitatea, sunt
'icii in politica;+++"
RA.&B 1 u mai e mult si se implineste un 'eac de intelepciune;+++ u
tre)uie sa treaca *ara daramarea crestinitatii;+++ #pune1mi ce 'ezi;+++
.A>A1B 1 Randurile 2 si 8 din tri)una o*iciala;+++ :rotocolul secret
*rancmasonic nr+2B "Administratorii alesi de noi din pu)lic, pe )aza
inclinatiilor lor slugarnice, 'or de'eni usor niste pioni in 0ocul nostru, in
mainile specialistilor nostri;+++"
RA.&B 1 u *iule;+++ A)ia uitandu1te la ei, poti sa 'ezi ce e in randul
intai;+++ Acolo, este si ea de1a noastraD % c(iar si eaD
RA.&B 1 u tre)uie sa te mire nimic;+++ A*la;
.A>A1B 1 :rotocolul secret *rancmasonic nr+11B "/o)itoacele crestine 'or
*i atrase de noi in armata 'izi)ila a lo0ilor, pentru a deruta increderea
*ratilor lor;" +++
RA.&B 1 Asa;+++
.A>A1B 1 i, tot in randul intai, inca patru oi din turma noastra;
RA.&B 1 Ai 'azut ce tre)uia;+++ Acum, stii;+++ :oti sa te apleci pe
randul doi;+++ !e 'eziD
.A>A1B :rotocolul secret *rancmasonic nr+19B "?om pune la cale alegerea
unor presedinti care au in trecutul lor un pacat ascuns+++ Frica de
destainuiri 'a *ace din ei executori de'otati ai ordinelor noastre;"+++ #e
respecta :rotocolul secret *rancmasonic nr+11B "ici intr1un caz nu 'om
imparti puterea noastra cu ei;+++"
RA.&B 1 Ai dezlegat taina;+++ "/aca stricam o parte din masina statului,
statul se 'a im)olna'i, ca si corpul uman si 'a muri;+++"
.A>A1B 1 :rotocolul secret *rancmasonic nr+18B "e'oia painii zilnice ii
'a *ace pe crestini sa taca si ii 'a trans*orma in ser'itori umili;"+++
RA.&B 1 4oate acestea au *ost nascocite de noi dupa un plan politic pe
care nimeni nu l1a g(icit timp de lungi secole+++ A 'enit 'remea sa se
implineasca;+++
.A>A1B 1 :rotocolul secret *rancmasonic nr+6B "4re)uie sa1i supunem pe
crestini cu a0utorul industriei si al comertului;"+++
RA.&B 1 Asa;+++ /ar marea taina o patrunzi a)ia in protocolul secret
*rancmasonic nr+5B ":entru a ruina industria, 'om dez'olta speculatia, gustul
luxului, a acelui lux care nimiceste tot+ ?om *ace sa se ridice salariile,
care totusi nu 'or aduce 'reun *olos lucratorilor, caci 'om *ace sa se nasca
in acelasi timp o scumpire a produselor de prima necesitate;+++ 4re)uie ca
industria sa ia pamantului *ructul muncii;+++ !el mai )un mi0loc pentru
aceasta este de a mari impozitele asupra proprietatii *unciare, pentru a
indatora pamantul;+++"
.A>A1B 1 :lanul nostru 'a *i implinit prin :rotocolul secret
*rancmasonic nr+@B "=n anumit timp, pana 'om putea sa incredintam *ara
prime0die *ratilor nostri principalele posturi, 'om da aceste *unctii unor
indi'izi al caror trecut si caracter sa *ie ast*el incat sa exista o prapastie
intre ei si popor;+++"
RA.&B 1 Adauga si taina :rotocolului secret *rancmasonic nr+2B ":entru
noi este necesar ca raz)oiul sa *ie stramutat pe terenul economic"+++
.A>A1B 1 &arta1ma, in'atatorule;+++ 1am uitat1o;+++
RA.&B 1 4aina tainelor;+++
.A>A1B 1 /a;+++ :rotocolul secret *rancmasonic nr+19B "!and 'om *i dat
lo'itura noastra de stat, 'om spune poporuluiB M4otul mergea groza' de prost,
toti au su*erit mai mult decat puteau ra)da;N"+++ /upa care, 'or su*eri si 'or
ra)da cu mult mai mult;+++
RA.&B 1 Asa 'om *ace din popor o *orta oar)a care se 'a supune agentilor
numiti de noi in locul conducatorilor actuali, pentru ca de acesti noi se*i
'or depinde le*urile, darurile gratuite si tot *elul de alte a'anta0e+ Asa 'om
supune si presa, care 'a *i o *orta;+++ "ai intai ea 'a cadea in mainile celor
im)ogatiti si, prin ei, in mainile puterii noastre;+++ :rotocolul *rancmasonic
secret nr+12B "&m)ecilii care 'or crede ca repeta opinia unui ziar
independent, 'or repeta parerea noastra sau pe aceea care ne 'a placea
noua;+++"
.A>A1B 1 %li;+++ %li;+++ &n'atatorule, unde se s*arseste minciuna si
unde incepe ade'arulD %u m1am initiat in ":rotocoalele "arilor "aestri
Francmasoni" repetandu1mi ca sunt *alsuri in'entate de crestini;+++
RA.&B 1 Fiule, cel mai )ine aperi un ade'ar declarandu1l *als inainte de
a1l enunta;+++ -oimii se 'or )ate sa1l des*iinteze;+++ Asa ne asiguram
linistea desci*rarii lui, peste timp, prin 0ocul Ha)alei;+++ &ntre crestini,
cand unul 'a zice ca :rotocoalele sunt ade'arate, 'or sari alti zece care sa1i
demonstreze ca sunt *alse;+++ %i se cearta, iar noi ne 'edem de trea)a;+++
.A>A1B 1 /e ce nu au *ost pedepsiti cei care au tradat secretulD !el
care a tradat casa de *ier din Alsacia;+++ /e ce nu1i ucidem pe cei care
ingaduie paganilor sa cunoasca taineleD+++
RA.&B 1 Fiule, acum 'or)este *urtuna sangelui din tine;+++ !u ce ne1am
mai *i deose)it de paganiD Acum, ayatola(ul Hameney a ordonat uciderea celui
care a scris "?ersetele satanice";+++ !e *olosD;+++ oi am ordonat uciderea
in*ormatiei, adica a tot ce s1a tiparit ade'arat despre :rotocoale, si nu a
autorilor;+++
(n+t+ /in datele de cultura generala stapanite de traducator rezulta ca
lucrarea ":rotocoalele #ionului" este compusa din 26 procese 'er)ale continand
programul de cucerire mondiala initiat de e'erei+ :rima editie, tiparita in
1992, a disparut imediat, *iind cumparata integral si distrusa de cei
interesati+ 3a *el s1a intamplat si cu editiile din 1995, 1997, 1911, 1912 si
1917+ 3a .ritis( "useum se pastreaza un singur exemplar, incomplet, din editia
tiparita in 1995+)
.A>A1B 1 tiu, in'atatorule;+++ .olse'icii au distrus editia din
1917;+++
RA.&B 1 /a, ne1au a0utat;+++ 4otusi, nu au reusit sa patrunda la
"anastirea #*+ #ergiu, unde se ascundeau cate'a exemplare din editiile mai
'ec(i;+++ Acolo se a*la si manuscrisele scriitorului rus .utmi care, in 1997,
in lucrarea "/usmanul neamului omenesc", a'ertiza ca in ":rotocoale", se
'or)este despre *a)ricarea si raspandirea unei )oli asemanatoare 'irusului
#&/A+++
.A>A1B 1 /e ce, in'atatoruleD
RA.&B 1 :entru ca, in secolul aproape scurs, neamul ales si1a indeplinit
*agaduinta;+++ &nmultirea goimilor tre)uia stopata;+++ Acum, daca se
destra)aleaza, se 'or im)olna'i unul pe altul si 'or muri;+++ /eci, 'or
scadea;+++ /aca se a)tin, de teama )olii, nu se 'or mai inmulti;+++ $ricum,
scopul e atins;+++ ?oi, initiatii, 'a tre)ui sa daramati zidurile "anastirii
#*+ #ergiu, daca 'a *i ne'oie, pentru a distruge dezlegarile ade'arate ale
tainelor, scrise de pagani;+++ Acum, poti sa ma intre)i;+++
.A>A1B 1 &n'ata1ma, in'atatorule;+++ !e 'oi *i maineD+++
RA.&B 1 4u, *iule, esti supus :rotocolului secret *rancmasonic nr+5B
"oi sedem in um)ra cu organizatia noastra secreta+ :uterile nu pot (otari
acum acordul cel mai e*emer *ara ca noi sa nu luam parte+ Autoritatea 'a trece
in strada, adica intr1un loc pu)lic si noi ne1o 'om insusi;+++ :entru a pune
mana pe opinia pu)lica, tre)uie sa o derutam cu z'onuri contradictorii, ast*el
incat crestinii, o)ositi, sa renunte la a mai *ace politica;"+++ Acesta este
primul secret;+++ Al doilea secret consta in a inmulti asa de tare de*ectele
poporului, o)iceiurile, pasiunile, regulile 'ietii in comun, incat sa nu se
mai inteleaga unii cu altii;+++ Atunci 'eti a'ea puterea;+++
.A>A1B 1 Au iesit din rand;+++ :arca (uiduie si arunca cu rosii in
tri)una o*iciala;+++
(n+t+ &nterlocutorul se re*era la transmisiunea 4+?+ in direct de la
grandioasa mani*estatie a oamenilor muncii+)
RA.&B 1 u te tul)ura;+++ u acum e momentul;+++ !e ti1ai ales, *iule,
din 4almudD
.A>A1B 1 :ara)ola )roasteiB "!and mi se 'a apropia s*arsitul, 'oi co)ori
la malul marii pentru ca, un alt animal, gasindu1ma acolo, sa ma manance si
ast*el sa *iu *olositoare c(iar si prin moartea mea;"+++
RA.&B 1 %sti dintre cei alesi;+++
.A>A1B 1 !e sa nu uit, in'atatoruleD
RA.&B 1 #a nu uiti ca si prin re'elatia regelui /a'id, pamantul s*ant al
Romaniei a *ost ales ca loc de pace pentru neamul lui /umnezeu;+++ imic nu
este prea mult, nici c(iar implinirea para)olei )roastei, pentru pacea
copiilor lui &srael;+++ 3upta si cucereste pamantul *agaduintei+
(!ei doi interlocutori se despart cu saluturile de rigoare+ "aterialul a
*ost tradus si redactat de maior -olden)erg 3eon din =+"+ 95891.ucuresti)+
*
:A%" %4 !&R!%#%#
:
26 iunie 1999+ ota+ /omnule /irector, raportez ca di'iziunea noastra a
intrat in posesia unei casete audio continand discutii de interes operati'
purtate de persoane necunoscute in camera 6259 a 2otelului ".ucuresti"+
&nregistrarea a *ost e*ectuata de un *ost lucrator de securitate care, in
prezent, este incadrat ca se* de ser'iciu la :alatul 4ele*oanelor si care a
participat la instalarea tele*oanelor respecti'e+ !u ocazia *urnizarii casetei
acesta ne1a in*ormat ca postul de ascultare in cauza s1a a*lat in atentia
unitatii de in*ormatii externe a securitatii+
Raportez ca din 'eri*icarile e*ectuate a rezultat ca, pentru ziua de 29
iunie a+c+, cand a a'ut loc discutia, camera 6259 era rezer'ata de catre un
inalt persona0 gu'ernamental, actualmente senator de .uzau (domnul -elu ?oican
?oiculescu)+ &ntrucat noi nu l1am putut a)orda, 'a rugam sa ordonati masurile
de rigoare+
?a prezentam, alaturat, continutul casetei in traducerea si redactarea
cadrelor din di'iziunea noastra+
.A>A1B 1 /e acum, tre)uie sa ma sustii;+++ 1ai alta sansa;
.A>A2B 1 /epinde de concurenta;+++Am auzit ca 3eon -olden)erg se )ucura
de spri0inul marelui consiliu;+++
.A>A1B 1 31am mutat la $slo;+++ A iesit din 0oc;+++ &n locul lui te 'om
initia pe tine;+++
.A>A2B 1 !(iar inainte ca Ra)ii sa a0unga in sanul lui A'ramD
.A>A1B 1 %li, %li;+++ %u incerc sa execut testamentul lasat de Ra)i;+++
:ot reusi numai impreuna cu tine si cu se*ul o*iciului de la :raga+
.A>A2B 1 %l a *ost initiatD
.A>A1B 1 /a, dar numai pana la gradul 29; tie ca eu am gradul 81;+++#e
'a supune;+++
.A>A2B 1 "ie ce grad imi datiD
.A>A1B 1 $ricum, de la 16 in sus;+++/epinde de tine;+++!red ca au 'enit
si ceilalti doi;+++
(&ntre timp, in incapere, patrund alte doua persoane, dintre care una
*oloseste salutul " alom"+ Apoi, discutia continua+ oii 'eniti 'or *i marcati
cu indicati'ele .A>A8 si .A>A6)+
.A>A8B 1 Fericiti, in 'eci, Ra)i;+++Acum sta pe muntele lui "oise, la
s*at cu &lie si %stera;+++
.A>A1B 1 % in drum;+++4re)uie sa treaca apa neagra+ &n ultimul moment
s1a ridicat in mi0locul *lacarilor si ne1a )inecu'antat;+++ &n urna al)a
odi(neste cenusa lui;+++&nc(ina1i1te si in'ata;
.A>A6B 1 :uteam sa ne punem de acord prin FA<+ /e ce a1ti riscat sa ne
intalnim in RomaniaD
.A>A2B 1 A'em pro)leme;+++&ar pro)lemele sunt aici;+++
.A>A6B 1 i noi a'em pro)leme, in -ermania de %st;+++%norme;+++ &ar
*ondurile intarzaie;+++
.A>A1B 1 #1auzim;+++
.A>A6B 1 Am documentat complet cazul teroristului !arlos;+++ #tapanii
lui de la #4A#&, au 'or)it;+++
.A>A1B 1 /ar !arlos era al 'ostru;+++
.A>A6B 1 Asta stim si noi;+++ %i cred ca era numai a lor si, uneori, al
rusilor;+++ #unt trei atentate ma0ore pe care nu le1au controlat
est1germanii;+++ ici "osco'a si nici noi;+++
.A>A1B 1 Atunci cineD
.A>A6B 1 u stim;+++ Altii, mai tari decat noi;+++ Asta cautam;+++
.A>A1B 1 :ierdeti 'remea;+++ :reluam noi cazul;+++ /in !arlos 'a tre)ui
sa *acem o legenda a %stului;+++ #a ai)a ce mesteca;+++ /aca paine nu a'em, sa
le dam, deocamdata, putin circ;+++ Apoi, mai 'edem, *unctie si de directi'ele
centrului;+++ ?oi 'a ocupati de documentarea atentatului de la 3ocKer)ie;+++
.A>A6B 1 /a, il stiu;+++ Aerona'a :an Am, do)orata in decem)rie 19@@, cu
279 de morti;+++ /ar, la 3ocKer)ie au *ost implicati li)ienii lui -ada*i;+++
.A>A1B 1 u numai;+++ Au condus cei de la #4A#&;+++ 3uati1i urma
colonelului #il'ian .ecKer si 'a 'eti con'inge;+++
.A>A2B 1 &ncepemD
.A>A8B 1 4e gra)esti sa *ii initiatD /e alt*el, 'oi cunoasteti integral
cele 26 de protocoale;+++
.A>A2B 1 /a, dar numai pentru decriptarea telegramelor;+++
.A>A1B 1 Astazi 'ei a*la si tainele ordinii uni'ersale;+++ 4e1ai
intalnit cu Ra)i pe muntele lui "oiseD
.A>A2B 1 /a;+++
.A>A1B 1 !are e mesa0ulD
.A>A2B 1 Romania 'a *i spatiul de pace al poporului ales;+++ #unt insa
multe lucruri care ne impiedica+ :ainea si circul nu i1au amagit decat pe
)atrani;+++ 4inerii nu s1au lasat pacaliti;" (de FRA!"A#$&)+++ %i il
re'endica pe general, *ara sa o spuna, aproape inconstient;+++ 4re)uie sa1l
lic(idam;+++
.A>A1B 1 -eneralul 'a pieri;+++ =nde am a0unsD
.A>A2B 1 &n protocolul *rancmasonic nr+8;+++
.A>A1B 1 :oti sa1i citesti tainaD
.A>A2B 1 "Flecari neo)ositi au trans*ormat sedintele parlamentare si
adunarile pu)lice in lupte de 'or)arie+ A)uzurile puterii 'or pregati in cele
din urma pra)usirea tuturor institutiilor si apoi totul 'a *i rasturnat su)
lo'iturile multimii, de'enita ne)una;+++"
.A>A8B 1 !orect;+++ :rotocolul *rancmasonic nr+ 12;+++
.A>A2B 1 "imic nu se 'a *ace cunoscut societatii *ara controlul nostru
(al FRA!"A#$&3$R);"+++ !u taina plasata in :rotocolul 18B "&n curand 'om
propune prin presa concursuri de arta, sport, di'ertismentA aceste preocupari
le 'or a)ate de*initi' atentia de la pro)lemele in care ar tre)ui sa ne luptam
cu ei;+++ (&A4A !A 3A $RA A!4=A3A A!%#4% !$!=R#=R& A.=/A, /%3$!
&4A":3A4$R)+ !u *ondurile primite de la 3ondra pentru marile trusturi de
presa acest mister este indeplinit;+++
.A>A1B 1 Just;+++ 4aina :rotocolului *rancmasonic nr+15+
.A>A2B 1 &ncepe in :rotocolul *rancmasonic secret nr+1@B "!and 'a *i
necesar sa se intareasca politia, 'om stimula crearea dezordinii+ A)ia apoi,
urmeaza :rotocolul *rancmasonic secret nr+15B "&n randul mem)rilor lo0ilor
noastre (FRA!"A#$&!%) 'or *i multi agenti ai politiei nationale si
internationale;"+++
.A>A1B 1 !um de ai patruns singur misterulD
.A>A2B 1 3a asta lucram, nuD;+++
.A>A8B 1 "i se pare exagerat;+++ /in a*ara se 'ede *oarte urat ceea ce
*aceti 'oi aici, in R$"A&A+ /aca ar *i sa ma re*er la compozitia gu'ernarii
si tot ar *i de a0uns;+++ $ minoritate de nici zero 'irgula unu la suta din
populatia tarii detine puterea in peste saptezeci la suta din posturile
gu'ernamentale;+++"
.A>A1B 1 /aca e c(iar atat de 'izi)il, o sa1i mai rarim;+++ &l scoatem
de la na*talina si1l propulsam pe agentul ".ruKner";+++
.A>A2B 1 u ne1a a0uns ga*a de anul trecut; :e )aza in*ormatiilor lui,
centrul a (otarat sacri*icarea lui !eausescu in *a'oarea lui -or)y;+++ %ra
mult mai e*icient in'ers;+++ Acum, -or)acio' ne incurca mai mult decat ne1am
*i imaginat;+++
.A>A1B 1 Ai dreptate;+++ ?om scapa de el;+++ #a continuam testarea;+++
:lanul economic;+++
.A>A2B 1 &n :rotocolul *rancmasonic secret nr+29, apare taina tainelorB
"!rizele economice 'or *i produse de noi (FRA!"A#$&&), cu scopul de a
retrage )anii din circulatie+ #tatele 'or 'eni cu mana intinsa la )anc(erii
nostri (F+"+&+) pentru a cersi credite+ &mprumuturile externe sunt lipitori
care nu se pot des*ace+ oi (FRA!"A#$&&) 'om cumpara persoanele care ne
tre)uie pentru ca, prin imprumuturi externe, )ogatiile lor sa se 'erse in
sa*e1urile noastre si ei sa ne plateasca un )ir de ro)i+ Forta natiei 'a pieri
in urma acestei luari de sange de )una'oie;"+++
.A>A1B 1 !orect;+++ Just, dar incomplet;+++
.A>A2B 1 3asa1ma sa termin;+++ /in :rotocolul secret *rancmasonic
nr+29B "&mpozitele 'or *i percepute *ara s*iala;", dezlegam :rotocolul secret
*rancmasonic nr+8B "u 'a trece 'eacul si 'om crea peste tot dezordini,
speculatii si circuite *inanciare *rauduloase+"
.A>A1B 1 :er*ect;+++ &ata ca de0a au inceput sa se organizeze aproape
*ara sa1i o)ligam noi;+++ u1i credeam atat de prosti incat sa accepte ideea
ca, in numai cate'a luni, )anii lor se 'or inmulti de zeci de ori;+++
(#%!R%4=3 !&R!=&4%3$R 4&: "!AR&4A#")
.A>A2B 1 !e 'reiD 4ampiti;+++ iste maimute, ce'a mai e'oluate;+++ /aca
nu ne1ar impiedica *antoma -eneralului si alti cati'a 2$"$ #A:&%#, am putea
implini mult mai repede testamentul lui RA.&;+++ :amantul *agaduintei;" (in
R$"A&A pentru FRA!"A#$&)+++
.A>A8B 1 Aici, la 'oi; 3a mine, la :raga, lucrurile s1au simpli*icat;+++
.A>A1B 1 !umD
.A>A8B 1 ?ar*urile au inteles interesele -ermaniei de a a'ea in 0ur
state cat mai mici si cat mai sla)e;+++ Ruperea !e(oslo'aciei in doua e doar o
pro)lema de timp;+++ "ai greu 'a *i cu :olonia;+++ Jalessa se opune;+++
.A>A1B 1 ?a *i stri'it intre "osco'a si .erlin;+++
.A>A2B 1 &ntre .onn si Hie';+++ Aici se 'a naste o repu)lica imensa,
=craina, care n1a existat niciodata;+++ 4ampon pentru :olonia, =ngaria,
!e(osolo'acia si Romania, de la care =+R+#+#+ a luat teritorii *ara nici o
rusine;+++ :e atunci, erau condusi de noi;+++ Acum, incearca sa se conduca
singuri;+++
.A>A1B 1 /aca se o)raznicesc, le trimitem cate'a comandouri;
.A>A8B 1 .ine ca mi1ai adus aminte;+++ &n spatiul meu am cati'a rataciti
din 3egiunea #traina, ramasi pe acolo de la re'olutia de cati*ea;+++ !e *acem
cu ei;
.A>A2B 1 i aici a'em destui;+++ ?a tre)ui sa1i neutralizam;
.A>A8B 1 !umD !are e protocolulD
.A>A1B 1 -ata;+++ &nitierea s1a inc(eiat;+++ u mai a'eti 'oie sa
e'ocati tainele protocoalelor;+++
.A>A2B 1 :rin metoda clasica;+++ !on'oaca1i pentru a le *ace plata
ser'iciilor;+++ %u asa am sa *ac;+++
.A>A8B 1 "i se pare corect;+++ "ergemD
.A>A1B 1 /a;+++ &ncepem retragerea;+++ :e noi trei ne asteapta partea
cea mai grea a zileiB ritualul;+++ (/in acest moment a incetat orice zgomot,
iar, la scurt timp, la 'eri*icarea e*ectuata de cadrele noastre, camera de la
(otelul ".ucuresti" era goala, *ara urmele inerente intrunirii a patru
persoane)+
pp
GGG
G
Rezolutie+ /omnule colonel, de ce permiteti amestecul rezer'istilor (ca
acest inconstient de la 4ele*oane, care a *acut inregistrari *ara apro)are) in
munca in*ormati'aD /istrugeti imediat acest material si stergeti casetele
intrucat nu prezinta importanta operati'a+ Aici s1a consumat un ritual strict
religios+ oi nu urmarim credinciosii, indi*erent de cult, ci pe aceia care
atenteaza la siguranta statului+ #a 'a *ie clar+ &n plus, 'a reamintesc ca noi
nu a'em nimic in comun cu *osta securitate+ #emneaza, director ?+"+ si
expediaza se*ul de ca)inet, capitan 2+:
e
Acesta este reproducerea unui articol semni*icati' extras din
ziarul "#canteia 4ineretului" care a aparut luni 1@ decem)rie 19@9+
z
"!(iar daca ne apropiem de solstitiu de iarna, o*erim cate'a s*aturi
celor a*lati in aceste zile la mare+
%'itati expunerea intempesti'a si prelungita la soare+ % de pre*erat sa
incepeti mai prudent, cu reprize scurte de 19115 minute 1 cand pe o parte,
cand pe alta+ Ast*el, 'a 'eti asigura un )ronza0 placut si uni*orm pe tot
corpul+
u 'a a'antati prea mult in larg+ $ricum, in caz de pericol, nu
strigati+ %ste inutil+ ansele ca prin apropiere sa se a*le 'reo persoana
dispusa a 'a asculta sunt minime+
:ro*itati de )ine*acerile razelor ultra'iolete+ /upa cum se stie, ele
sunt mai acti'e intre orele 5B89 si 7B89+ #e recomanda cu precadere
persoanelor mai de)ile+
/aca sunteti *ire sentimentala si agreati apusurile de soare, li)rariile
de pe litoral 'a o*era un larg sortiment de 'ederi cu acest su)iect+
i inca ce'aB daca aceste "s*aturi" '1au pus pe ganduri si a'eti de0a
anumite ezitari, planuind sa renuntati in *a'oarea muntelui, inseamna ca nu
iu)iti in su*icienta masura marea+++
!ei pasionati de turism 'or putea lectura in numarul de 'ineri, 22
decem)rie, al re'istei "Romania :itoreasca", un amplu grupa0 despre isipurile
de Aur+++"
d
GGG
G
$ !R&"A $/&$A#A
!AR% :$A4% F& -2&!&4A ="A& /%!A4R% !%& &&4&A4&
& #%!R%4%3% 4%R&F&A4% A3% FRA!"A#$%R&%&
&
/o'ezi su*icient de clare ale distrugerii incapatanate si sistematice al
genialului nostru poet roman "i(ai %minescu de catre *rancmasoni+ $ pro)a in
plus ca *rancmasonii *olosesc toate mi0loacele lor dia)olice pentru a1i
ostraciza si ani(ilia pe cei care ii deran0eaza+
(:rezentul *ragment prezentat de noi cu consimtamantul autorului, pro'ine din
lucrarea "A doua 'iata a lui %minescu" care a *ost scrisa de icolae -eorgescu
si a aparut la editura %uropa o'a, .ucuresti 1996 )
s
Jocul ci*relor si al intamplarii+++
care in realitate este necesitate
c
+++ =n )atran "*armazon" (*racmason) imi impuia capul, prin clasele de
sus ale liceului, cu *el de *el de ci*re si ca)ale+ "umara, imi zicea mereu,
parca 'ra0it de cu'antul acesta, numara tot ce 'ezi, tot ce e *acut de mana de
om, ca sa te con'ingi ca+++" 3ua suta de lei, mi1o asterenea pe coltul mesei
si1mi numara c(enarele (o poate *ace oricine, oricand)B erau 6@, iar in
medalion se gasea icolae .alcescu, em)lema :asoptismului, si la scoala mi se
spunea, dupa manualele rolleriste, ca re'olutia )urgezo1democratica de la 1@6@
a)ia acum se desa'arseste, "in anii nostri"+ &mi arata *erestrele ":ostei",
cladire noua, mi le numara si ieseau+++ 6@+ =n co'or oltenesc expus in 'itrina
magazinului a'ea 6@ de cocosi stilizati+ A0unsese, in *ond, sa ma agaseze cu
explicatiile lui ca 0umatatea lui 6@ este 26, treimea este 15, care inmultit
cu 6 da 56 si mai departe tre)uie luat in "calcul" si 12 care, e1(ei;, se
adauga si se scade in "sistem"+ :ierduse, pare1mi1se, un proces 1 si1mi numara
cu'intele sentinteiB *ormau una din aceste ci*re ciudate si )atranul
"*armazon" (*racmason) era con'ins ca asta inseamna tradare, aran0ament, pai
sigur ca da, pedeapsa+++
1am dat niciodata importanta acestor "*leacuri", iar despre )atranul
maniac al ci*relor din tineretea mea molda'a nu mai stiu astazi nimic+
:receptul lui dupa care "dia'olul se ascunde in amanunte", l1am regasit peste
ani la -oet(e, iar 'or)a lui cea mai deasaB ""icile suparari de'in mari cand
sunt *oarte mici", la :apini+ /espre *rancmasonerie am citit si eu, ca tot
omul, cate'a carti )unicele, din curiozitate pro*esionala, si multa literatura
de ocazie, dar sistemul ci*relor ca ci*ruri nu m1a interesat deloc+ #e
intampla totusi uneori sa1ti aduci aminte de *leacuri in toiul unor actiuni
cat se poate de serioase+ "escio Luid meditans nugarum", al lui 2oratiu,
tradus de %minescuB ":ierzandu1ti timpul tau cu dulci nimicuri", e ca un mic
motoras pus sa *aca scantei pentru a porni, in 'reme de ing(et, motorul cel
greu al )uldozerului ori compresorului+ &n cautarile mele de eminescologie mi
s1a intamplat, nu o data, sa intalnesc acte pri'itoare la 'iata poetului pe
care n1am stiut sa le interpretez, ori nu le1am putut intelege+ #tai ca
(ipnotizat in *ata unui petec de (artie, il citesti de la cap la coada, apoi
de la coada la cap, il intorci pe toate *etele si nu iese cu nici un c(ip
c(ic(ita, imensul angrena0 al in*ormatiei se )loc(eaza, ing(eata+ :arca ai in
*ata nu o (artie scrisa, ci o ceasca de ca*ea care te in'ita la *antezie+
Azi au aparut si la noi o sumedenie de carti despre *rancmasonerie, unde
gramezi de mistere sunt "re'elate" 1 ast*el ca nu cred sa mai deran0eze pe
cine'a o)ser'atiile mele pri'ind actele de mai 0os+ Aceste texte pot interesa,
in egala masura, pe ci*ratori, dar omul te(nic tre)uie a'izat ca se a*la in
*ata unor documente de importanta exceptionala in intelegerea destinului lui
%minescu+ $ri, e un lant nes*arsit de coincidente, ori trea)a e serioasa, si
atunci e groasa de tot+
&ata, mai intai, interogatoriul lui %minescu, in ospiciul din strada
:lantelor, la 12 iunie 1@@9, cu trei zile inainte de moarteB
1 !um te c(eamaD
1 #unt "atei .asara), am *ost ranit la cap de catre :etre :oenaru, milionar,
pe care regele l1a pus sa ma impuste cu pusca umpluta cu pietre de diamant cat
oul de mare+
1 :entru ceD
1 :entru ca eu *iind mostenitorul lui "atei .asara), regele se temea ca eu sa
nu1i iau mostenirea+
1 !e1ai de gand sa *aci cand te 'ei *ace )ineD
1 Am sa *ac )otanica, zoologie, mineralogie, gramatica c(inezeasca, e'reiasca,
italeneasca si sanscrita+ tiu 56 de lim)i+
1 !ine e :oenaru care te1a lo'itD
1 =n om )ogat care are 6@ de mosii, 6@ de rauri, 6@ de garduri, 6@ de case, 6@
de sate si care are 6@ de milioane+
Aceste 6 intre)ari si 6 raspunsuri constituie un text cu cele mai
ciudate simetrii cu putinta+ !a %minescu se compara pe sine cu "atei .asara),
nu e neaparat o ciudatenie+ Am aratat, in mai multe randuri, ca "atei .asara)
este 'oie'odul pre*erat al ziarului 4impul, citat *oarte des in teoriile
sociale din anii 1@@911@@8, si mai ales in contextul polemicii cu A+/+ <enopol
si ceilalti istorici de la Romanul pe marginea lui 4udor ?ladimirescu+ &n
1@@211@@8, in plin elan creator, %minescu proiecta in*iintarea unei societati
""atei .asara)" (asa cum era "#ocietatea !arpatii", asa cum 'a *i "#ocietatea
:etru "aior" in 4ransil'ania), ale carei scopuri raman consemnate in
manuscrisele saleB "$ organizare intre romani asemenea societatii
*rancmasonilor si iezuitilor si a )isericii catolice+ :retutindeni oameni care
sa tie registru de tot su*letul romanesc+ !el sla) tre)uie incura0at si laudat
pentru ca sa de'ina )unA trezita desertaciunea lui, decorat la ne'oie, trezite
mii de sperante in el, in caz de extrema ne'oie a0utat c(iar+ #a se simta ca
#ocietatea "atei .asara) reprezinta o putere enorma+" !oncomitent, in 4impul,
legand numele domnitorului 'ala( de o expresie din #crisoarea &&&, el scriaB
"u zicem ca su) cerul acestei tari sa nu traiasca si sa nu in*loreasca
oricati oameni de alta origine+ /ar ceea ce credem, intemeiati pe 'or)ele
)atranului "atei .asara), e ca tara este, in linia intai, elementul national,
si ca e scris in cartea 'eacurilor ca acest element sa determine soarta si
caracterul acestui stat"+ "atei .asara) si 4udor ?ladimirescu sunt, pentru
%minescu, cei doi "stalpi" care puncteaza istoric "mlastina *anariota"B a1i *i
numit, pe oricare dintre acestia doi, era *iresc de 'reme ce el se considera
continuatorul legitim al lor+
% o "logica" in identi*icarea poetului cu "atei .asara)+ :etre, sau
:etrea :oenaru, contine in numele sau "pietrei", numele o)iectului care a
lo'it *runtea poetului, si iarasi pare logica asocierea+ "ai putin logica pare
prezenta *izica a acestui persona0 in sta)ilimentul din strada :lantelorB stim
despre el ca era tenor, din *amilia mare a actorilor, asadar lume *rec'entata
de %minescu+ u era un strain, un oarecare, ci il cunostea pe poet+ :oetul
pretinde ca1i cunoaste si scopul lo'iturii+ !at despre pusca umpluta cu
"pietre de diamant", aminteste de o )alada popularaB "A plecat la 'anatoareO
#a 'aneze caprioareO !aprioare n1a 'anatO i el singur s1a impuscatO !um
pistol de diamantO !u gloante de )riliant+" &ata1l pe %minescu in postura
'anatorului care se 'aneaza singur, care cade in propria1i cursa 1
0usti*ica)il la un asa zis )olna' psi(ic+ "odelul se regaseste in cercul lui
2yperion, care inseamna intoarcere catre sine+
%ste 'or)a insa de un act 0uridic, un interogatoriu luat de catre un
0udecator pentru a sta)ili ca poetul este )olna' si pensia pe care i1o 'otase
parlamentul nu poate *i ridicata de catre el insusi, ne*iind in deplinatatea
*acultatilor mintale+ .anii erau necesari pentru acoperirea c(eltuielilor de
pana atunci suportate de sta)iliment+ /aca asta s1a 'rut demonstrat, asta s1a
demonstrat+
&n conditii normale, parc(etul ar *i tre)uit sesizat din o*iciu si ar *i
tre)uit interogat si autorul prezumti' al crimei, numitul :etre :oenaru+ u
exista un asemenea interogatoriuA cu actorii se procedeaza ca la teatru, am
zice+++
A'em, deci ade'aruri mari la mi0locA cum sa le legamD /e ce a *ost
considerat acest act documentul *undamental, o*icial al ne)uniei lui %minescuD
i atunci cum sa nu incerci al studia si cu alte masuriD !i*rele 56 si
6@, cu care imi impuia capul in tinerete )atranul meu prieten, asigurandu1ma
ca sunt de sorginte *rancmasonica, se a*la in text+ &ncercam a numara
cu'intele+ $ poate *ace oricine+ :ana la "stiu 56 de lim)i", in raspunsurile
poetului sunt exact 56 de cu'inte (daca respectam cate'a reguliB nu1i din al
doilea raspuns se citeste ca un singur cu'ant, iar 56, desi este ci*ra se ia
in calcul ca un cu'ant+ #e poate elimina din calcul ci*ra 56 si citi "nu1i" ca
doua cu'inte+ &ese aceeasi suma)+ $rice sistem ci*ric are in *ond c(eia luiA
sa le incercam succesi' pe acestea doua, adunand ci*rele si citind unele
ligaturi impreuna+ 4extul atentioneazaB nu e 'or)a de 56 de lim)i ci de 56 de
'oci+ %xperienta poate continua+ :recizam din capul locului ca noi nu am
epuizat toate relatiile numerice dintre aceste cu'inte+ u ne propunem a lua
locul ci*ratorului, ci doar a sesiza existenta unui ci*ru care da de gandit+
#a numaram cu'intele din primul raspuns, considerat la doua cu'inteB sunt
exact 88 de 'oci+ Asta da, stie oricine ca e ci*ra masonica; A *ost %minescu
*rancmason si a raspuns ci*ratD Asta inseamna ca nu era ne)un; RetinemB daca
socotim la un cu'ant iese un total de 82+ Al doilea raspuns are 15 cu'inteB
nu1i il socotim ca doua cu'inte+ /aca socotim nu1i ca un singur cu'ant,
o)tinem 15 cu'inte, care adunate celor 88 anterioare (in prima 'arianta) dau
ci*ra 6@, prezenta ca ci*ra in text+ %ste un sistem de socotire "incrucisat",
care cere atentie si+++ distri)utie+ "ai mult, al treilea raspuns are tot 15
cu'inte, cu ci*ra 56, si tot 15 cu'inte *ara ci*ra+ Asadar, daca adresantul
uita sa adune la primul raspuns de 88 de carate, pe urmatoarele 15 cu'inte,
este atentionat a doua oara, dupa care, in cel de1al treilea raspuns, ci*ra 6@
se repeta de 5 oriB semnal puternic+ Asta, pe prima diagonala a incrucisarii
(88 P 15 P 15)+ :e cea de1a doua diagonala a incrucisarii "ies" *rumoasele
sumeB 82 15 P 15, adica 15 G 6 Q 56+ #imetriile sunt atat de )ine construite,
incat este limpede ca textul, in intregul sau, a *ost lucrat migalos+ :atru
intre)ari si patru raspunsuriB
6 G 6 Q 15A aceasta pare a *i ci*ra de )aza care tre)uie luata in calcul+
:rimele trei intre)ari au 15 cu'inte (socotind ce1ai din intre)area a treia
drept doua cu'inte)+ A patra intre)are are 7 cu'inte (te1a, doua cu'inte) si
)anuim ca tre)uie sa mai *ie unul pentru totalul de 26 cu'inte al tuturor
intre)arilorB intr1ade'ar, in "cine e :oenaru care te1a lo'it" tre)uie, poate,
presupus prenumele anuntat de %minescuB ":etre :oenaru"+ Aceasta omisiune are
importanta eiB totalul cu'intelor din intregul text (adaugand si ci*rele, *ara
a socoti ligaturile cate un cu'ant) este 111 cu'inte+ Adaugand ci*ra 1 pentru
cu'antul presupus lipsa, iese suma de 112B exact 15 G 7 Q 112+ &n text sunt 7
ci*re (o data 56 si de 5 ori, 6@)+
+++ :e mine nu ma intereseaza, de *apt, semni*icatiile acestor ci*re
totale in sistemul ci*ric presupus+ !onstat doar ca, relatiile numerice dintre
cu'inte sunt suspect de exacte, ceea ce inseamna ca actul, in intregul sau,
este un *als+ !ade dintr1un condei 'aloarea pro)atorie a acestui act+ 3a 12
iunie 1@@9, poetul spune lucruri de )un simt, ca se considera mostenitorul lui
"atei .asara) si ca tenorul :etrea :oenaru l1a lo'it la cap+ #pusele lui sunt,
insa, "re)usate"+ /e catre cineD ?om re'eni, desigur, cand 'a tre)ui sa *acem
putina istorie literara+ :ana atunci, ii rog pe *rancmasoni sa nu ma
suspecteze de rea'ointa sau reacredintaA mai )ine sa a0ute la elucidarea
crimei comise impotri'a lui %minescu, daca pot+
Acum, ca am castigat o "sigla", putem masura cu ea si alte documente
eminesciene+ !o)oram in timp la cele mai importante acte ce1l pri'esc, cel din
2@ iunie 1@@8, ziua cand "a inne)unit" %minescu+ &ata, asadar, anuntul
Romanului, ziarul cu care %minescu se a*la in polemicaB "A*lam cu sincera
parere de rau ca d+ "i(ai %minescu, redactor la ziarul 4impul, tanar plin de
talent si inzestrat cu un deose)it geniu poetic, a cazut greu )olna'+ #peram
ca )oala sa nu 'a *i de cat trecatoare si ca in curand 'om putea anunta
deplina sa insanatosire"+
#e o)ser'a ca si in acest anunt din ziarul "Romanul" numarul total de
cu'inte al textului este de 69+ Anuntul a aparut la 1 iulie 1@@8, si nici un
ziar nu1l preia deocamdata+ &ata insa si "raspunsul ziarului 4impul, ziarul
lui %minescu, raspuns care 'ine dupa 2 zile, la 8 iulieB "=nul dintre
cola)oratorii acestei *oi, d+ "i(ai %minescu, a incetat de a mai lua parte in
redactie, atins *iind in mod su)it de o gra'a )oala+
e place insa a spera ca lipsa dintre noi a acestui stimat con*rate nu
'a *i de cat de scurta durata si ca ne 'a *i data *ericirea de a anunta
re'enirea sa sanatos la *unctiunile de pana acum+"
Acest anunt1raspuns are un numar de 55 de cu'inte+ :entru a o)tine la
am)ele anunturi un numar sim)olic (pentru *rancmasoni;) de cu'inte, adica 6@
de cu'inte pentru primul anunt si 56 de cu'inte pentru al doilea
anunt1raspuns, se scad din am)ele texte d+, prescurtarea de la domnul+ #e
o)ser'a, de asemenea, cu'intele similare care apar in cele doua anunturiB de,
ca, d+, "i(ai, %minescu, la, si, a, sa, sa, nu, 'a, *i, de, cat, in, adica 15
cu'inte+ !u o zi inainte, la 2 iulie 1@@8 (cand nu dadusera inca stirea despre
%minescu;) 4impul anunta pe pagina intai, in 15 cu'inteB "!u incepere de
astazi, 1 iulie, directiunea politica si redactia ziarului 4impul este
incredintata d1lui "i(ail :aleologu+" (ci*ra nu se socoteste); !iudata ci*ra
15 se regaseste pana si in )iletelul pe care i l1a trimis d1na #zoKe, sotia
lui #la'ici, lui 4itu "aiorescu la 2@ iunie 1@@8B "/omnul %minescu a
inne)unit+ ?a rog *aceti ce'a sa ma scap de el, ca *oarte rau+"
Re'enind la "dialogul" dintre cele doua ziare, o)ser'am ca Romanul
anunta in 2 *raze, iar 4impul raspunde tot in 2 *raze, dupa doua zile 1
spunand apasat ca %minescu a *ost dat a*ara din redactie; Acest lucru il
urmareau "stima)ilii" de 8 ani, de cand %minescu ii incomoda cumplit cu
polemicile si dez'aluirile sale; Atentie, insaB nici "anuntul", nici
"raspunsul" nu zic mai mult decat "greu )olna'" ori ")oala gra'a"B nu se
pronunta cu'antul "ne)unie"A acesta este implicat, presupus+
/e ce anunta ad'ersarii )oala lui %minescu si nu propriul sau ziarD
Facem mentiunea ca impre0urarile crizei din 2@ iunie 1@@8, anume intamplarile
din !a*eneaua "!apsa", nu se tiparesc acumA sunt stiute, pro)a)il, doar din
z'on pu)lic+ A)ia in 1911, dupa 2@ de ani, se 'or po'esti aceste lucruri ca
simple amintiri+ Acum, la 2@ iunie 1@@8 'estea pica precum un *ulgerB %minescu
este dat a*ara din presa+ /e ceD $ ")oala gra'a"+ &n martie1aprilie 1@@8, in
cursul unor polemici o)isnuite, ca sa zicem asa, ziarele satelizate de catre
"Romanul" insinuau ca autorul articolelor de la 4impul (nenumit, desigur) este
incoerent, nu are logica, "/umnezeu i1a luat mintile"+ 3C&ndependece roumaine
titra un editorial de -rigore ?entura" "3e medicin sCil 'ous plait"+ i
totusi, textele incriminate de incoerente logico1mintale sunt in editie, se
pot 'edea de oricine, in a*ara de *aptul ca autorul lor este in dezacord cu
sistemul de prezentare al realitatii de catre redactorii cu care polemizeaza 1
si in a*ara de tonul cam dur al polemicii; 1 nimic din ceea ce ar putea
constitui o do'ada "medicala" a ne)uniei+
+++ ?or)a eB ce ne *acem noi cu aceste "parole", cu aceste "semne"
ciudate in texteD 3a 1@@8, in momentul crizei si la 1@@9, inainte de moarte,
ci*rele 6@ si 56 isi *ac de cap+ $ri sunt coincidente pur si simplu, ori
secretomania *rancmasonica a lucrat cu spor, pentru atunci si pentru timpul
'iitor+
'
Actul si "actorii" lui
A
4extul1parola din 12 iunie 1@@9, interogatoriul luat lui "i(ai %minescu
in ospiciul din strada :lantelor, pentru a i se do'edi incapacitatea mintala,
are o istorie destul de interesanta+ /esigur, el se a*la in )iogra*ia dedicata
de -eorge !alinescu poetului, dar este *ragmentat, ast*el ca nu atrage atentia
ci*ratoruluiB in locul intre)arii a patra ("!ine este :etrea :oenaru care te1a
lo'itD") )iogra*ul para*razeazaB "&ntre)at cine este atentatorul, declara"+ u
este prima oara cand -eorge !alinescu citeaza *ragmentar acte si documente
pri'itoare la "i(ai %minescuA dimpotri'a, aceasta este metoda de lucru, putem
zice, a )iogra*iei sale+ 3a modul general, se poate a*irma ca istoricul
literar a parcurs intreaga )i)liogra*ie, si1a *ormat o parere despre su)iect,
dupa care in*atiseaza cititorului aceasta parereOimpresie argumentandu1si1o cu
piesele care i se par necesare+ %ste metoda de lucru a oricarui )iogra*
ancorat in poziti'ismB el 'a scurta imensitatile materialului documentar,
retinand esentialul, sintetizand+ &n ceea ce1l pri'este pe %minescu,
)iogra*iile care i s1au dedicat au tocmai acest speci*icB curg din sinteza in
sinteza, toti autorii, *ara exceptii semni*icati'e, au "impresia" ca detin
ade'arul ultim si incearca sa il des*asoare in cu'inte cat mai simple, sa *ie
cat mai con'ingatori+ u s1au creat, inca, acele "complexe" eminesciene, nu
s1a studiat, de pilda, momentul cutare din 'iata lui %minescu din ung(iuri
di*erite ori complementare, nu *ac o)iectul unei cercetari multiple nici macar
momentele de rascruce din 'iata poetului+ &dentitatea punctelor de 'edere duce
la o di'ersi*icare monotona a tratarii materialului+ !e sa spui, de pilda,
despre recluziunea lui "i(ai %minescu la "anastirea eamt (1@@511@@7), decat
ca ne)unul si1a gasit locul, iar apoi sa ad0ecti'ezi cat mai 'iu modelul datD
!eea ce lipseste la ora de *ata in complexul %minescu este o critica temeinica
a iz'oarelor, *ie c(iar si a celor narati'e+ "arturiile despre recluziunea lui
"i(ai %minescu la "anastirea eamt, de pilda, 'in din partea unui medic
socialist, :anait >osin, care are o 'iziune socialist1utopica asupra lumii,
care nu l1a 'azut pe %minescu, ci doar a auzit despre el, care era )otosanean
si a'ea o anumita incredere in sine insusi ca "genius loci" etc+ &n numele
sau, ca specialist nu este crezut un istoric, Rudol* utu, nu se da crezare
amintirilor lui -ala -alaction care 'or)este despre un %minescu intreg la
minte in momentele respecti'e, nu se da crezare nici macar actelor de
)ucatarie ale sta)ilimentului, intocmite de mana poetului+ !e tre)uie, in
*ond, ca sa se poata iesi din acest impasD /esigur, mai intai un corpus de
documente, editarea cu gri0a si atentie a tuturor marturiilor in discutie+ /e
multe ori, ade'arul se a*la in partea necitata, e'itata a documentelor pe care
le manuieste c(iar si un -eorge !alinescu+ e 'om intalni in cursul acestei
lucrari cu asemenea realitati+
!a sa re'enim la actul ci*rat din 12 iunie 1@@9, cate'a consideratii se
impun+ Acest text a *ost editat prima oara de catre Radu /+ Rosetti in
Ade'arul literar si artistic din 27 septem)rie 1922, si sunt demne de atentie
o)ser'atiile acestuia, omise de )iogra*ii lui %minescu+ 3e redamB "=n
*unctionar de la #ectia a 21a a 4ri)unalului &l*o', asezand ar(i'a, a dat
peste un dosar care 'a interesa, desigur, pe )iogra*ii lui %minescu, intr1un
mod deose)it+ % 'or)a de dosarul punerii su) interdictie a marelui poet, cu
numarul 565 din 1@@9, in care se gaseste raspunsul la interogatoriu al
acestuia, precum si raportul medico1legal al specialistilor numiti de
:arc(etul de &l*o' sa1l anc(eteze+ /andu1ne seama de discretia cu care tre)uie
tratata c(estiunea si eliminand tot ce ar putea sa atinga dureros pe
admiratorii genialului inspirat, dam in 'ileag numai ce credem de cu'iinta,
lasand altora sarcina delicata de a completa studiul medical si psi(iatric al
*igurii marelui disparut, cu noile acte puse la dispozitie+ #e stie ca "i(ai
%minescu lo'it, in iunie 1@@8 de "nemiloasa *atalitate ereditara" cum o
numeste "aiorescu in pre*ata ":oeziilor" pu)licate in 1@99 in editura #ocec, a
*ost internat in di*erite sanatorii, atat in tara cat si in strainatate, si
intre s*arsitul lui 1@@6 si inceputul lui 1@@9 parea 'indecat, cand in 1@@9
autoritatile sesizate de cei in drept l1au internat din nou in spitalul
M!aritasN din .ucuresti"+
&ntrerupem, pentru a atrage atentia ca, intr1ade'ar, acest lucru "se
stia" )ine, in anii C29 de catre *ostii cunoscuti si apropiati ai lui %minescu
(trecusera a)ia 89 de ani de la moartea poetului)B ca intre 1@@611@@9 poetul
era 'indecat, dar, din cand in cand, mai mergea pe la spitale+ .iogra*iile
moderne instituiesc modelul tiranic dupa care "ne)unia" si1a asternut
de*initi' um)ra dupa primul atac, cel din iunie 1@@8, pana la moarte, iar in
inter'alul 1@@611@@9 poetul n1a mai creat nimic etc+ "3egendele" eminesciene
'or)esc, insa, pana astazi de "caiete" cu poezii ale poetului pierdute,
*urate, ascunse in aceasta perioada+ .iogra*ii sai trec su) tacere pana si
*aptul ca in )uzunarul de la (aina in care si1a dat du(ul, in 15 iunie 1@@9,
se a*lau scrise de mana lui poeziile "?iata" si "#telele in cer" ('or *i
pu)licate in "Fantana .landusiei"), ori discuta cu un relati'ism suspect
poezia "/e ce nu1mi 'ii+++" trimisa de %minescu de la "anastirea eamt in
ianuarie 1@@7, la !on'or)iri 3iterare si aparuta in *e)ruarie+ /esigur, in
lada cu manuscrise de care poetul era despartit se regasesc ciorne si 'ariante
ale acestor poeziiA desigur, poetul scria din amintiri si retusa, per*ectiona
din amintiri+ /esigur ca, in sensul lazii cu manuscrise, acestea nu sunt
creatii noi+ /ar, de ce ar *i a'ut ne'oie %minescu sa in'enteze moti'e poetice
noi, poezii noi, cand zeci si sute de poezii "'ec(i" isi asteptau, in cele)ra
lada, dar si in mintea lui, *orme ultimeD !ei care l1au 'izitat pe %minescu la
.otosani 'or)esc de o puzderie de (artii scrise de catre poet, unele luate de
A+!+ !uza si desci*rate, altele luate de rudele poetului+ !(iar in strada
:lantelor, in mai1iunie 1@@9, 'izitatorii lui %minescu )olna' 'or)esc de
maldare de (artii scrise de catre el, aruncate la cos, ori maturate de *emeia
de ser'iciu+ Argumentul "creati'itatii" cade dintr1un condei in *ata
a)undentei de marturii documentare si, cu el, diagnosticul medical+
&ntr1ade'ar, un "paralitic general", un "a)ulic in ultimul grad", acestia sunt
pacienti care nu mai creeza, nu mai *ac di*erenta intre 'iata si 'is etc+ &n
pri'inta lui %minescu, impresionante raman, insa, marturiile documentare ale
unor )ar)ati a'izati despre )ogatia (artiilor sale scrise+ &ntre ei, o spune
&larie !(endi, care a stat in gazda pe strada tir)ei ?oda, nr+72, pe langa
!ismigiu, la aceeasi adresa pe care o a'usese si %minescu in anii C@9 ai
secolului trecut ('om 'edea ca tot acolo era sediul "#ocietatii !arpatii")+
.atranele gazde, niste nemti, incep a1si aduce aminteB " i mi1au spus, intre
altele, ca dupa moartea lui %minescu, care a a'ut loc in 1@@9, au 'enit la
dansii 2 domni care erau prietenii lui %minescu si, impac(etand toata saracia
ramasa in urma lui, au umplut 2 cu*ere cu carti si cu manuscrise si au
plecat"+ Asadar, lada cu manuscrise pe care "aiorescu o luase de la !(i)ici
Ramneanu in 1@@6 a'ea+++ du)lura+ :e drept se intrea)a !(endiB "/e la 1@@6,
insa, cand s1a intors de la ?iena, pana la 1@@9, cand a urmat catastro*a
mortii lui, el a mai muncit mult+ =nde sunt manuscrisele lui din acel
inter'alD"
&n aceste conditii, a'em tot dreptul sa consideram ca, impotri'a si
c(iar in po*ida )iogra*ilor categorici, asemenea piese neincluse in lada lui
%minescu au existat, exista inca cine stie prin ce ung(ere+ 3ipsa lor este
presupusa prin logica argumentatiei care 'rea sa instituie modelul unui
%minescu total inacti' ori inapt pentru creatie, dupa 1@@8+ &n 1922, insa, ca
sa inc(eiem aceasta paranteza, un Radu /+ Rosetti, nu stia de golul pe care il
'a instaura -eorge !alinescu in anii 1@@811@@9 ai lui %minescu+ &n 1922 el ne
transmite un "se stie" care *acea opinie comuna printre intelectualii romani+
!ontinua editorul actului in discutieB "3a 18 aprilie 1@@9, cu adresa
numarul 5796, procurorul "a'ros, azi consilier la !urtea de Apel din
.ucuresti, cere primului presedinte al 4ri)unalului &l*o' constituirea unei
cure pacientului "i(ai %minescu, a*lat in casa de sanatate a doctorului utu
din strada :lantelor+ :rocurorul indica in acelasi timp presedintelui
tri)unalului ca )olna'ul are ca prieten )un pe "i(ail .raneanu, redactor se*
la "Romania 3i)era"+ Acesta, sesizat, constituie un consiliu compus din 4+
"aiorescu, /em 3aurian, t+ "i(ailescu, &+3+ !aragiale, &+-r+ ?alentineanu si
"i(ail .raneanu, care, con'ocati con*orm articolului 669 din :rocedura !i'ila
(0urnalul 27@8O@9) depun la sectia a doua a tri)unalului un proces 'er)al in
care sunt de parere ca ")oala *iind in recidi'a, reclama interdictia
pacientului si randuirea unui tutor care sa poata primi de la stat pensia lui
'iagera si sa poata ingri0i de intretinerea interzisului"+ :rocesul 'er)al al
consiliului este scris in intregime si depus de 4itu "aiorescu, care, dupa cum
e cunoscut, era si a'ocat+ /upa semnarea actului acestuia (12 iunie 1@@9) si
depunerea raportului medico1legal, iscalit de doctorii utu si :etrescu,
document prea trist pentru a1l reproduce in intregime, totusi interesant
pentru toti in partea unde descrie "'ocea cantatoare a )olna'ului 'esnic
distrat", presedintele deleaga pe 0udecatorul .rusan (cele)rul "etru -(ita) cu
luarea interogatoriului, si acesta este documentul cel mai pretios al
dosarului unde se 'ede continuitatea imaginatiei lui %minescu in ne)unie+"
&nterogatoriul este, asadar, luat (scris, "calculat" pentru ci*rare) de
un ""etru", adica ""aitre", adica "maistru" (grad *rancmasonic), mai mult
c(iarB cele)ru+ Radu /+ Rosetti, cel care 'a *i atat de greu incoltit la un
moment dat de polemici si de presa, atentioneaza cum poate asupra secretelor
pe care le dez'aluie+ =rmeaza documentul pe care l1am prezentat si noi, dupa
care, inc(eiereaB "in ziua de 19 iunie 1@@9, adica 7 zile dupa luarea
interogatoriului, punerea su) interdictie a lui "i(ai %minescu *iind la
ordinea zilei, tri)unalul, Ma'and in 'edere ca moartea pacientului este
cunoscuta pu)licN, dispune inc(eierea dosarului si tragedia e s*arsita"+
Acesta este actul din care -+ !alinescu preia *ragmentar doar o parte
din ci*rul lui ""etru -(ita"+ /esigur, intreg acest dosar este *oarte
important si merita e*ortul pentru a *i gasit+ $)ser'atiile medicilor din
epoca in pri'inta )olilor psi(ice, in general, tre)uie sa *ie impregnate de
lom)rosianism, curentul la moda si in Romania, ast*el ca nu sunt in nota mult
di*erita de cele amintitului :anait >osin+ /e o)icei, pentru ca sc(ema sa *ie
cat mai clara, se urmareste cu insistenta *actologia, se in'enteaza acolo unde
lipsesteA candida decenta a medicilor romani, care 'or)esc, intr1un act
medical atat de sec, de "'ocea cantatoare a )olna'ului 'esnic distrat" ne 'a
da o masura a acestei ruperi dintre corp si su*let cu care opera medicina la
s*arsitul secolului trecut+
Acest dosar s1a a*lat pana prin anii C59, la Ar(i'ele #tatului+
Fragmente din el sunt repu)licate in mai multe carti documentare ale lui
Augustin >++ :op+ /orind sa reia toate piesele pentru editia academica,
domnul /+ ?atamaniuc l1a cerut spre consultare+ %i )ine, dosarul lipseste+ A
*ost imprumutat de catre regretatul Augustin >++ :op si n1a mai *ost adus in
depozit+ Ar(i'a acestuia s1a risipit, in timpul lungii sale or)iri si imediat
dupa nedreapta sa moarte+ %ditia academica reproduce actul dupa editii
anterioare+ Radu /+ Rosetti isi reia textul din "Ade'arul 3iterar si Artistic"
intr1un 'olum+ #unt, insa, di*erente de un cu'ant sau doua, pe care nu le luam
in seama (greseli de tipar, inter'entii ale autorului)B noi am luat de )una
prima scoatere la lumina a textului, cea din re'ista+
:este doua numere de la aceasta "erezie eminesciana" darea in 'ileag a
unui act o*icial pri'ind ne)unia poetului, "Ade'arul 3iterar si Artistic"
pu)lica in *acsimil lista de su)scriptii instituita con*idential de 4itu
"aiorescu in iulie 1@@8 pentru a strange )anii necesari internarii lui
%minescu la ?iena+ >iarul comenteaza entuziast initiati'a si inc(eie cu aceste
26 de cu'inte pateticeB "Admira)ila generatiune; #er'easca documentul acesta
pilda noii generatii de scriitori, de modul cum intelegeau inaintasii lor
sa1si iu)easca, sa1si admire si sa1si a0ute semenii"+ :este inca un numar,
iese in arena insusi !orneliu .otez, certandu1l aspru pe Radu /+ Rosetti ca a
pu)licat un act atat de+++ nepoliticos la adresa lui %minescu si a corpului
0udecatoresc, act care "printr1o coincidenta nepre'azuta" a *ost gresit
clasat+
!orneliu .otez a ramas in istoria eminescologiei ca organizatorul
sar)atorilor de la -alati, din 1999, la comemorarea a 29 de ani de la moartea
lui %minescu+ %l a scos cu acel prile0 un 'olum omagial din 'anzarea caruia
proiecta ridicarea unei statui pentru %minescu+ #tatuia s1a dez'elit cu *ast
in toamna lui 1911, prile0uind o dura polemica de presa intre li)erali si
conser'atori pe tema ziaristicii eminesciene+ Anii 199911911 au *ost decisi'i
pentru ruperea in doua a operei eminesciene, cu aruncarea la cos, ca
netre)uitoare, a ziaristicii+ !orneliu .otez a 0ucat un rol decisi' in aceasta
stigmatizare a ziaristicii eminesciene+ %l a instaurat, de *apt, cu
autoritatea pu)lica pe care a a'ut1o (a0utat si de ministrul cultelor si
instructiunii pu)lice, ?irgil Arion) modelul maiorescian al unui
%minescu1poet, dia*an, singur, a)uzand de ca*ea, o)osit de munca isto'itoare
ca ziarist etc+ #a nu uitam un singur amanuntB !orneliu .otez a *ost 0urist si
a instrumentat, ca procuror general, procesul din 1919 al cola)orationistilor
(ziaristii care au cola)orat cu administratia lui 'on "arcKensen in .ucuresti,
su) ocupatie), condamnandu1i la inc(isoare pe &+ #la'ici, 4+ Arg(ezi etc+
&mediat dupa primul raz)oi mondial a a'ut importante *unctii in 0ustitie si
autoritate morala in lumea presei+ /espre %minescu, insa, el n1a mai scris, in
a*ara de articole ocazionale, cum este acesta din "Ade'arul literar si
artistic", prin care apara, impotri'a unor acte ce do'edesc contrariu, modelul
instaurat in anii ante)elici+ /upa iesirea sa in arena, "Ade'arul literar si
artistic" nu mai re'ine asupra c(estiunii+ &n 1926, insa, 'a relua 'i0elios,
prin pana lui :anait &strati, pro)lema ziaristicii eminesciene, pro'ocand
iarasi o polemica de presa *oarte larga ce 'a antrena, practic, cele mai
importante condeie ale momentului 1 de data aceasta insa in apararea
ziaristicii eminesciene+ "Ade'arul literar si artistic" 'a *i amenintat la un
moment dat cu *alimentul (lumea re*uza sa1l mai cumpere), tre)uind sa1si
sc(im)e directorul si directia pentru a mai supra'ietui+ !e se putea spune
*oarte li)er si destul de le0er intre 199911911, nu se mai putea spune in
1926, dupa marea epopee a raz)oiului+++
3a "Ade'arul literar si artistic" 'a scrie *rec'ent -eorge !alinescu+
#uspiciosi cu tot ce tine de %minescu, mai ales in ceea ce1l pri'este pe
primul sau mare )iogra*, recitim si noi cartea "di'inului critic"+ tim ca
tinea in mod deose)it la *inal, acel poem al raurilor si pamanturilor tarii+
&ata1lB "Ast*el se stinse in al optulea lustru de 'iata cel mai mare poet pe
care l1a i'it si1l 'a i'i 'reodata, poate, pamantul romanesc+ Ape 'or seca in
al)ie, si peste locul ingroparii sale 'a rasari padure sau cetate, si cate o
stea se 'a 'este0i pe cer in departari, pana cand acest pamant sa1si stranga
toate se'ele si sa le ridice in tea'a su)tire a altui crin de taria
par*umurilor sale+" $)sesieD; dintre cele doua *raze ale acestui *inal liric,
prima contine (*acand ligaturile pentru l1a si si1l) 26 de cu'inte 1 iar a
doua contine (*ara a mai *ace insa ligatura pentru sa1si) 1 6@ de cu'inte+
#crie, oare, -+ !alinescu o )iogra*ie "cu parola" 1 ori 'rea doar sa1i imite
pe *rancmasoniD :entru "dogma *rancmasonica", orice lucru mare isi are
originea in "negura 'eacurilor" ori in "negura timpurilor" ('ezi *raza1parola
a lui &aco) egruzzi, )iogra*ul "Junimii" despre originea acestei societatiB
"$riginile intemeierii Junimii se pierd in negura timpului+++")+ -+ !alinescu
"se 0oaca", pe aceasta tema cu un 'iitor nede*init+++ &ata ceea ce ne
(otaraste, in s*arsit, sa ne despartim de dansul 1 sa nu pornim, adica, de la
prezumtia de ne)unie in cercetarea caderii lui %minescu+
#ecretele, dupa %minescu
#
+++ Acest tur de *orta printre documente cred ca i1a con'ins pe multi
cat de importanta este cercetarea unui text in sine dupa epuizarea in*ormatiei
a*erente+ !red, sau mai degra)a sper+ :entru ca, in caz contrar, ma simt eu
insumi dezarmat+ &ntr1ade'ar, "piesa" care urmeaza in dosarul indepartarii din
presa a lui "i(ai %minescu are mai multa ne'oie de pasiunea ci*ratorului decat
de in'estigarile mele, care aproape s1au epuizat+ e a*lam in *ata primei
polemici pe seama lui %minescu 1 dupa declararea pu)lica a "gra'ei )oli" care
l1a atins "su)it"+ 1a *ost numita )oalaA cine'a tre)uie sa ia piatra in mana
si sa dea cu ea+ &n numarul pe luna august 1@@8 al re'istei "3iteratorul" se
pu)lica cunoscuta (oareD) epigrama a lui Alexandru "acedonsKiB
=n <+++ pretins poet 1 acum
#1a dus pe cel mai 0alnic drum+++
31as plange daca1n )alamuc
/estinul sau n1ar *i mai )un
!aci pana ieri a *ost nauc
i nu azi decat ne)un+
/a, ne)unia unui poet tre)uie numita in 'ersuri+++ %pigrama a *acut
epoca, desi %minescu nu este numit in ea in mod expres+ &l "descopera", insa,
-rigore ?entura care, la 6O15 august 1@@8 pu)lica in 3C&ndependence roumaine
articolul "=ne in*amie"+ #untem, asadar, in 0urul nucleului care a 0ucat drama
trista de la 2@ iunie 1@@8+ &ntr1ade'ar, la acea data *usese expulzat din tara
%mile -alli, directorul ziarului *rancez care aparea la .ucuresti, ziar care
acum se sesizeaza la aluzii+ 4ot la acea data, -rigore ?entura *usese cel
care1l dusese pe %minescu la )aia "itraseEsc(i, unde1l a)andonase ca sa anunte
politia ca are de ridicat un ne)un 1in timp ce el insusi, -rigore ?entura,
plecase de la locul *aptei+
.aia "atraseEsc(i se a*la pe /am)o'ita, nu departe de strada tir)ei
?oda, pe care se a*la si sediul "#ocietatii !arpatii", si de unde au 'enit cei
doi prieteni ai lui %minescu, #ecasanu si $casanu, alertati de ?entura, sa1l
a0ute pe %minescu sa1si re'ina in *ire+ :rintre masurile drastice luate de
gu'ernul .ratianu c(iar in aceasta zi de 2@ iunie 1@@8 era si des*iintarea
"#ocietatii !arpatii", la cererea consulului Austro1=ngariei in .ucuresti,
)aronul ?on "ayr+ 4re)uia tocmai sa se semneze tratatul secret de alianta
intre Romania si 4ripla Alianta (-ermania, Austro1=ngaria si &talia), negociat
timp de mai )ine de doi ani de catre 0unimisti (prin :etre !arp)+ #ar)atorile
nationaliste de la &asi, de la inceputul lui iunie 1@@8, cand s1a dez'elit
statuia lui te*an cel "are (si cand %minescu, per*ect sanatos, a citit la
"Junimea" poemul sau, /oina) au iritat puterile centrale+ #c(im)ul de
telegrame secrete, date in zilele noastre la i'eala, 'or)esc de amenintari
gra'eB ?on .ismarcK este gata sa declare raz)oi Romaniei daca nu se *ac urgent
retractari si nu se dau asigurari *erme ca 'a intra imediat in s*era de
in*luenta a -ermaniei si Austro1=ngariei+ #e cere *erm des*iintarea
"#ocietatii !arpatii", un ade'arat partid secret de rezer'a, cu zeci de mii de
mem)ri, care milita pe *ata si in ascuns pentru ruperea Ardealului de &mperiul
Austro1=ngar si alipirea lui la 4ara+ :etre -radisteanu, autorul unui discurs
incediar la &asi, pleaca, impreuna cu ministrul de externe, /+A+ #turdza, la
?iena sa ceara scuze, in persoana, imparatului+ "ai este expulzat ziaristul
>am*ir !+ Ar)ore (prieten cu %minescu), la cererea &mperiului Rus+ 4oate
acestea 1 intr1o singura zi, la 2@ iunie 1@@8, cand istoria literara
consemneaza sec si caderea lui %minescu; -rigore ?entura, redactor la ziarul
"3C&ndependance roumanine", dar si deputati de -alati (ur)ea lui natala) este
cel care descopera )oala lui %minescu, il aduce pe poet intr1o situatie limita
1 dupa care pleaca, alertand o*icialitatile (politia) si prietenii poetului+
?om a*la asta, repetam, a)ia in 1911, dupa moartea lui -rigore ?entura+ Acum
ne con*runtam cu momentul august 1@@8A relatiile diplomatice s1au im)unatatit
in luna iunie, dupa ce gu'ernul daduse ascultare cererilor imperiale 1 si
%minescu ramane ca un *el de semn de intre)are pentru toata lumea+ !e cauta,
in acest context, Alexandru "acedonsKiD &n linii mari, generale, putem spune
ca 'iitorul tratat secret 'a sc(im)a axa cultural1politic1economica a Romaniei
catre lumea germanica, sc(im)are ce antreneaza reactia *ranco*ililor
(capitalul *rancez 'a ceda locul celui nemtesc, *inantele de asemeneaA ramane
"ciuda culturala" ca *orma de protest)+ "acedonsKi era un *ilo*rancez con'ins,
impatimit dupa orizonturile *rancezeA amanuntele prin care el *ace "tandem" cu
*oaia *ranceza din .ucuresti ne scapa, dar a'em premise sa le presupunem+ %l
insusi, ca persoana, 'a lua cu'antul de 'reo 15 ori dupa acest incident
o*erind *el de *el de explicatii care sa1l scoata din culpaB *ie ca nu este el
autorul epigramei, *ie ca nu l1a 'izat pe %minescu in mod expres, *ie ca a
scris1o cu un an inainte si acum i1au pu)licat1o prietenii, pro*itand de lipsa
lui din redactie etc+ =n lucru e cert pentru cine studiaza mentalitatea
epocii, mai ales dupa presaB inne)uneau *oarte multi oameni prin anii C@9 ai
secolului trecut, multi se sinucideau (cu scrisori triste de )un ramas,
pu)licate prompt in presa), era destul de mare numarul "pretinsilor poeti"+
"acedonsKi a'ea argumente sa a*irme ca se ascunde (se identi*ica) in *aldurile
epocii lui si nu 'izeaza pe cine'a anume+ /+R+ ?entura este categoricB "u
este nici o indoiala, prin aceasta epigrama este 'izat ne*ericitul nostru
coleg si prieten, %minescu"+ %l conc(ideB "toti cei care au onoarea de a tine
in mana o pana in Romania, nu pot sa nu *ie indignati de aceasta actiune+ %u,
su)semnatul, om de litere si 0urnalist ma constitui in apratorul )ietului meu
amic %minescu si ii declar domnului "acedonsKi ca actiunea sa este nedemna"+
#a nu exageramB -rigore ?entura este Rica ?enturiano din $ noapte
*urtunoasa a lui !aragiale, lacrimile lui sunt de crocodil+ #e purta si atunci
parolaB "2otul striga prindeti (otul;"+ :rieten cu %minescu n1a *ostA
dimpotri'a, c(ema cu cate'a luni inainte, prin "3C&ndependance roumaine",
medicul sa constate ca argumentatia redactorului de la 4impul este cea a unui
indi'id care si1a iesit din mintiA acum c(eama politia la locul *aptei+
%minescu il s*ic(iuise aspru de cate'a ori prin 4impul ca primeste cadouri ca
sa *aca pu)licitate #ocietatii "!reditul mo)iliar", il considera in manuscrise
"un om de nimic", iar productiile literare i le ironizase senin in 1@7@+ #a
intamplat insa un *enomen ciudat+ 4recuse 2@ iunie, trecuse intreaga luna
iulie, si nimeni nu mai 'or)ea nimic despre %minescu, tot ce se spusese erau
cele doua note cu parola din Romanul si din 4impul, urmate de alte cate'a
anunturi de prese atunci, pe moment+ 4re)uia in'entat ce'a, constientizata
opinia pu)lica de "cazul %minescu" si atunci lucrurile se leaga de la sineB
iata, zice -rigore ?entura (cel care denuntase), "acedenonsKi o spune, iata
cine il *ace ne)un pe )ietul %minescu+ A urmat, sa nu uitam, mani*estatii
pu)lice cu torte si gemuri sparte la casa lui "acedonsKi+ .astonat de prin
ca*enele pe )iata lui spinare, opro)iul pu)lic a atras multa lume in aceste
e'enimente, a *ost un spectacol )ucurestean pe cinste+ i, in *ond, de ceD 1
:entru ca "acedonsKi a tradus, in 'ersuri, ")oala gra'a" a lui %minescu
numind1o "ne)unie"D; pentru ca se spunea, in *ine, ce e cu %minescuD /ar
urmeaza ca lumea era *oarte "prinsa" de cazul %minescu, toti sedeau cu
su*letul la gura sa a*le ce s1a intamplat, e'enimentul a sur'enit pe o sete
cumplita de in*ormatie si pe creasta unui mare 'al de interes+ &n prima'ara
lui 1@@8 %minescu mai *usese internat de cate'a ori in spitale (consemneaza
"Jurnalul" lui "aiorescu) 1 dar stiau, pro)a)il, numai intimii poetului de
asta+ &n codul de mora'uri pu)lice si politice ale epocii, ")oala gra'a" a
ne)uniei il indeparta de*initi' de la 'iata pu)lica pe cel atins de ea+
/eclararea ne)uniei cui'a insemna, implicit, si destituirea lui din *unctie+
&ata, asadar, ce realizeaza -rigore ?enturaB dizlocarea unui mare ziarist, a
unui ad'ersar de temut, din sistemul unui ziar de opozitie+ 4entati'a de
compromitere prin c(emarea politiei la *ata locului nu a *unctionat pana la
capat, de 'reme ce anuntul din Romanul nu este categoric iar 4impul, in nota
sa de raspuns, incearca, prin parole, sa temporizeze, sperand in insanatosirea
repede a celui 'izat+ A doua tentati'a, insa, a reusitB prin gura lui
"acedonsKi, -rigore ?entura anunta lumii largi diagnosticul ade'arat al )olii
lui %minescu+++
"acedonsKi 'a iesi, in cele din urma, din acest rol de "porta'oce" ('om
'edea cum)A dar deocamdata ne intereseaza altce'aB ce anume il *ace pe -rigore
?entura sa a*irme ca "nu e nici o indoiala, despre %minescu e 'or)a in
epigrama"D umarate, cu'intele acestei polemici de o parte si de alta nu par a
a'ea parola ci*rica, adresa)ilitate secreta+ #a *ie, totusi, 'reun indiciu in
epigrama care1l numeste atat de sigur pe %minescuD Aceste sase randuri n1au
*ost supuse, pana acum, unui examen analitic1numeric 1si, desigur, nu noi 'om
*ace operatiunea+ !ate'a o)ser'atii *acem, totusi, pentru cei pasionati de
asemenea pro)leme+ Ast*el, dupa "<" urmeaza trei puncte, ceea ce sugereaza ca
a'em, totusi, de1a *ace cu un persona0 real, cu un nume+ &n primul rand al
epigramei se gasesc toate literele care compun numele lui %minescu+ &l
transcriem, punand ma0uscule unde tre)uieB
=n <+++ pr%t&# po%t a!="
Atragem atentia si asupra sec'entei "etin"B este *oarte apropiata
*onetic de "emin", pana si prin cele doua accente pe care le cere+ &n *ond,
poate *i 'or)a de o anagrama a numelui poetului in acest prim rand+ #urpriza
este, insa, mare cand si in al doilea rand regasim literele numelui lui
%minescuB
#1a d=# p% !%l "a& 0alic drum+++
!are sa *ie "c(eia" acestei anagrameD &n *iecare dintre 'ersurile
urmatoare gasim toate literele numelui lui %minescu 1 mai putin cate una+ &n
randul 8 lipseste & (am transcris, ca "acedonsKi, plange cu a, ca sa nu *ie
discutie), in randul 6 lipseste ! (dar se gaseste de doua ori in randul 8, asa
cum & care lipseste din randul 8 se a*la de doua ori in randul 2), in
randurile 5 si 5 lipseste "A daca este, asadar, 'or)a de o c(eie 1 pasionatii
ci*relor tre)uie (pot) sa o gaseasca+ $ricum, -rigore ?entura era *oarte sigur
1 "&l nCy a pas en douter"+++ 1 ca textul 'or)este de %minescu+ $ *i *ost el
un Rica ?enturiano 1 dar i1a descoperit parola lui "acedonsKi+ !um 'a *i
procedatD u cum'a operatiunea de anagramare s1a *acut in comunD /e ce nu
poate declara *erm "acedonsKi ca nu e 'or)a de %minescu in acest text din
cauza caruia a patimit atatD Atragem atentia ca anagramele si saradele erau
cele mai indragite 0ocuri de cu'inte in epoca, mai *iecare ziar intretinand
cititorii cu ele 1 asa cum este astazi cazul re)usului+
c
"=n om moralmente mort"
"
3a nota "=ne in*amie" de -rigore ?entura, din 3C&ndependence roumaine,
Al+ "acedonsKi raspunde cu un protest pe care il trimite tuturor redactiilor
)ucurestene+ =nele ziare il pu)lica, altele nuA oricum, "a*acerea %minescu" se
largeste groza'+ /upa ce a iesit din tira0ul ca si con*idential al
3iteratorului si s1a raspandit in cel mai important cotidian )ucurestean (cu
di*uzare si peste (otare, intr1o lim)a de circulatie), cazul patrunde si in
presa mai larga romaneasca+ 4extul, o scrisoare acra, prin care autorul arata
ca nu este 'ino'at de ceea ce a descoperit -rigore ?entura in epigrama sa,
este lung si incalcit+ ?entura ii raspunde 'i0elios, in alta nota, pu)licata
la 16O25 august 1@@8, cu titlul "=n (omme mort"+ %ste pentru prima data in
literatura romana cand, in cursul unei polemici, se recurge la ceea ce se
numeste indeo)ste "moarte ci'ila"+ =n precedent mai *acuse 4impul, su) oc(ii
lui %minescu, in 1@@1 si 'om re'eni la acel moment+ !itam aici *inalul acestei
"condamnari la moarte ci'ila" pe care o decreteaza ?entura impotri'a lui
"acedonsKiB "!at despre notita circulara pe care dl+ Alexandru "acedonsKi a
trimis1o mai multor ziare ca raspuns la lectia pe care i1am dat1o, nu cred ca
tre)uie sa1i raspund+ %xista *apte care1l ucid pe cel care le comite+ :entru
mine, d+ "acedonsKi este un om moralmente mort si n1am sa imit conduita sa
*ata de %minescu, lo'indu1l cand e la pamant+ ReLuiescat in pace;" 4extul
*rantuzesc isi lasa greu numarate cu'intele, a'and multe ligaturiA nu ne
(azardam sa cautam parole in acest atac+ &n 3iteratorul, insa, unde re'ine ca
sa se apere pentru ca presa larga nu prea ii da a0utor (doar ziarul :oporul al
lui + .assara)escu ii ia apararea, intr1un context incalcit, insa pe care
nu1l urmarim in acest studiu, relatia + .assara)escu 1 "i(ai %minescu *iind
analizata de catre noi separat), "acedonsKi raspunde de cate'a ori in texte cu
c(eie+ &ata, mai intai, epigrama sa din numarul pe august al re'isteiB "?+
proclama prin ziare moralmente c1am murit+O /ar asupra1i a'anta0ul ce1mi
ramane tot e mareO /in momentul ce a*irma si se stie de oricareO !um ca ?+
nici o secunda moralmente n1a trait+" #unt 88 de cu'inte, o parola
*rancmasonica si o *oarte gra'a intoarcere a situatieiB moralistul este acuzat
de imoralitate; Re'ista insasi, in numele "#ocietatii 3iteratorul", amenintata
cu des*iintarea, da o "dezmintire" pe ultima pagina, pe care o transcriem,
pentru ca propune o interesanta interpretare ci*ricaB "=nele ziare s1au *acut
ecoul unei calomnii a*irmand ca "#ocietatea 3iteratorul" se 'a dizol'a+
/ezmintim o asemenea insinuare nedemna+ #ocietatea noastra n1a *ost niciodata
mai prospera+ %a numara peste 1@99 de mem)ri, dintre care numai 2 s1au retras,
iar 8 au *ost exclusi+ &n sc(im), mai multi altii s1au gra)it sa se inscrie in
randul mem)rilor nostri+" #imetria textului, prima si a treia *raza au cate 16
cu'inte, cea din mi0loc are 81 de cu'inte, ne *ace sa insistam+ umarand insa,
totalul, ne ies 59 de cu'inte, suma nerele'anta+ Asadar, anuntul "doi s1au
retras iar trei au *ost exclusi" tre)uie inteles ca un indemn de a scadea din
total ci*ra 5+ &ese, ast*el, *ormula care are semni*icatieB 56 de cu'inte+
%ste limpede ca societatea "striga dupa a0utor", lanseaza in pu)lic semnale de
recunoastere+
-rigore ?entura 'a raspunde indirect+ =n grup de persoane pu)lica, in
apararea lui, o lunga scrisoare de adeziune si de in*ierare, totodata, a
gestului lui "acedonsKi+ #unt galateni, alegatori de1ai sai+ 3iteratorul
raspunde si la acest nou act, dupa care polemica se stinge de la sine, aparent
inexplica)il+ :oate ca raspunsul contine mesa0ul de "armistitiu", ori
desemneaza categoric in'ingatorul+ Am 'azut ca in epigrama anterioara
"acedonsKi il acuza pu)lic de imoralitate pe ad'ersar+ #a *ie un a'ertismentD
oua epigrama contine si mai apasat aceasta amenintareB "#pre a respecta pe
naucitiO i pe ne)uni si pe tampitiO ?+ puse munca, puse zelO /ar ca do'ada de
respectO /in partea sa era mai dreptO #a *i1nceput intai cu el+" #unt exact 88
de cu'inte, ca si in epigrama anterioara, dar, atentie, tre)uie numarate si
cele din ligaturi+ 4extul este insotit de o cugetare "in doua randuri" care1l
e'oca pe %minescuB "atiunile care n1au in randul lor si ne)uniO :ierde multa
intelepciune+" /ouasprezece cu'inte (0umatatea lui 26, s*ertul lui 6@),
numarand n1au un singur cu'ant+
#emni*icatia celor 88 de cu'inte de mai sus, reiesite prin alt*el de
socoteala decat cea o)isnuita, ar *i ca 0ocul "se taie"+ "acedonsKi incalca
regulile, polemica s1a transat+ /e alt*el, trec lunile calde ale 'erii, la 1
septem)rie presa incepe a discuta "li)er" despre %minescuB 4elegra*ul este
primul care anunta ca ""ai multi prieteni din capitala, amici ai ne*ericitului
%minescu, s1au decis a contri)ui lunar pentru intretinerea amicului lor in
casa de sanatate+ /+4+ "aiorescu are partea cea mai mare in aceasta *rumoasa
si no)ila actiune+" 3umea se o)isnuieste cu gandul ca in societatea romaneasca
se a*la un ne)un pe seama caruia se duelase cu epigrame si condamnari la
moarte ci'ila+ "Actorii" si1au *acut datoria, rolul lor a *ost acesta, de
crainici ai )olii+ /e acum inainte steaua lui "acedonsKi 'a straluci tot mai
puternic+ &n 1@@5 'a o)tine un "pri'ilegiu" cu totul deose)it, datorita unor
impre0urari de1a dreptul ciudate, neelucidate incaB 'a semna o poezie "cu
talc" intr1o pu)licatie care primeste si semnatura lui %minescu+ %'enimentul
se consuma intr1o )rosura ocazionala, numita Al)um literar si scoasa de
"#ocietatea studentilor uni'ersitari =nirea"+ $ carticica de lux, in 82 de
pagini, (artie 'elina cu c(enare colorate, care se desc(ide cu o cugetare a
reginei %lisa)eta si contine, intre altele, un *ragment din ":oeti si critici"
de 4+ "aiorescu (studiul de doctrina care a aparut in !on'or)iri literare la 1
aprilie 1@@5A )rosura noastra are titlul completB "Al)um literar 1 15 martie
1@@5", deci in sensul titlului, *ragmentul maiorescian este inedit;),
*ragmente din ""emoriile 4ru)adurului" de .+ t+ /ela'rancea, (-ara)et
&)raileanu le considera tot inedite la data respecti'a), o inedita de "+
%minescu "u ma intelegi", datata in 0osul textului 1@79, o poezie dedicata
lui ?+ Alecsandri de 4(+ te*anescu, o poema in proza semnata "<", traducerea
ta)loului &&& din "Romeo si Julieta" de #(aKespeare, *acuta de Al+ "acedonsKi
si poezia aceluiasi, "Apolog"+ Acest al)um a dat multa )ataie de cap
editorilor lui %minescuA ?+-+ "ortun il mentioneaza la 1@99, dar -+ &)raileanu
a)ia il gaseste in 192@B "31am cautat in toate )i)liotecile pu)lice din tara,
la tot *elul de particulari, timp de 2 ani, dar in zadar+ &n s*arsit, dupa a
treia incercare la )i)ioteca "?+A+=rec(ia" din -alati s1a gasit, cu destula
strategie, misteriosul Al)um+ % din 15 martie 1@@5+++" ($+?+ pag+887)+
&)raileanu ia ca certa data din titlu, ceea ce1i permite sa concluzioneze ca
*ragmentul maiorescian este ineditA se prea poate sa *ie o data semni*icati'a,
un "15 martie" ani'ersar al acestei "#ocietati a studentilor uni'ersitari
=nirea", despre care nu gasim nicaieri 'reo in*ormatie+ :e criticul iesean
nu1l intereseaza apropierea lui "acedonsKi de %minescuA in 1966, insa,
re'enind asupra su)iectului+ :erpessicius 'a lansa semnale interogatoareB
"#ingur terenul neutral al unei ocazionale pu)licatii studentesti putea sa
intruneasca laolalta scriitori in'ra0)iti, precum %minescu si "acedonsKi"+
Apropierea este mult mai interesantaB %minescu desc(ide partea literara a
Al)umului cu poezia "u ma intelegi", iar Al+ "acedonsKi o inc(ide cu poezia
"Apolog"+ 4ermenul inseamna, reamintim, "aparare"+ :oezia are sens si o
reproducemB "#emanatorul printre )razde lasa samanta lui sa cadaO i1o parte
i1o lua *urtuna si paserilor o da1n pradaO $ parte s1asternea pe stanca si sa
rodeasca nu puteaO i alta pe su) )alarie ce repede o1na)usaAO /ar partea ce
s1oprea1ntre )razde, c1o insutita rodnicieO C3 rasplatea putin in urma+++ A
semana e datorie"+ &nteresant este poemul in proza semnat "<", ce aminteste nu
numai de primul 'ers al epigramei de acum 2 aniB "=n <+++ pretins poet+++",
dar si de stilul poemelor macedonsKiene+ &l reproducem, de asemeneaB "#oarele
as*intea dupa deal+ i eu pri'eam, ganditor, la 'alul de um)ra care curgea
incetisor la 'ale+ Razele mureau indaratul dealului si um)ra se co)ora mereu+
%a se tara pe ses, spre mine, ca ce'a 'iu+ "a a0unse si statui locului,
urmarind1o cu oc(ii cum se urca pe mine de la picioare spre crestet+++ !and ma
uitati indarat, ea inecase toata 'alea, ca un potop+ Asa ma opresc si ma
ineaca 'alurile reci si nea)atute ale 'remii+ i m1am gandit ca maine are sa
rasara soarele iarasi, si 'aluri calde de lumina or sa urce incetisor, pe unde
se sco)oara 'alurile reci de um)ra+ &ar pe mine ma1neaca de 'eci al 'remii
intuneric"+
/aca literatura n1ar *i "*rumoasa", istoria literara n1ar *i
interesanta; :oemul in proza semnat <+ este c(iar al lui "acedonsKi+ :oetul
intra su) incidenta literei in spatele careia pusese, cu doi ani in urma, un
poet ne)un+ &ntreg acest Al)um literar este pus su) semnul impaciuiriiB textul
lui "aiorescu, se stie, incearca sa1l impace pe Alecsandri cu %minescuA
redactia 'rea sa1i impace, punandu1i alaturi, pe /ela'rancea cu "aiorescu+
"acedonsKi ne propune o sec'enta de 8 piese, (scena iu)irii din Romeo si
Julieta la mi0loc;) prin care se apara si 'rea sa se impace cu %minescu+ u
credem ca 0udecatile lui -ara)et &)raileanu tre)uie clintite din locB
intr1ade'ar, *ara 'oia si, pro)a)il, *ara stirea lui %minescu i s1a pu)licat
aici poezia "u ma intelegi"B alt*el de ce ar *i *ost ea datata 1@79D /e )una
seama, detinatorul manuscrisului (%minescu risipea multe manuscrise) a tinut
sa *ie corect+ &n conditiile in care aceasta poezie are un sens in "*a)ula
impacarilor", cel putin prin titlu, a'em tot dreptul sa ne intre)am daca nu
cum'a editorii au ales+ Asta inseamna ca a'eau din ce, ca detineau, asadar, un
"stoc" de poezii eminesciene si au tiparit una potri'ita situatiei+ #imple
supozitiiA pe terenul acesta putem presupune si in'ers, ca aceasta a *ost
singura piesa disponi)ila si in 0urul ei s1a organizat simetriile+
4recem+ Asadar, la doi ani si 0umatate de la )astonadele din ca*enele si
*erestrele sparte pentru al *i de*aimat pe %minescu, Al+ "acedonsKi pu)lica,
alaturi de poet, intr1o carticica de lux, cu cola)orari selecte+ &n 'ara
*ier)inte a lui 1@@8 cearta sa cu ?entura, o cearta "de lana caprina" cum ar
*i zis %minescu, mocirlise in intreaga %uropa, tarand apoi si pe malurile
/im)o'itei cazul poetului dat a*ara din presa+ /intr1odata, ?entura se
potoleste si cauza nu poate *i alta decat acuza din prima epigrama, repetata
in cea de1a douaB "?+ nici o secunda moralmente n1a trait" si "/in partea sa
era mai dreptO #a *i1nceput intai cu el+" !e1ar *i tre)uit, oare, sa urmeze
daca aceasta polemica s1ar *i derulat normal cu argumente la 'edereD /esigur,
"acedonsKi era o)ligat sa produca pro)e ca ?+ este imoral+ !e pro)eD #impluB
el nu tre)uia decat sa spuna (sa scrie, adica) ce stiau toti apropiatii lui
%minescu, anume ca ?entura a creat incidentul de la .aia "itraseEsc(i, cu
c(emarea politiei, ca tot el a dat stirea in ziare etc, iar apoi tot el,
?entura, se lamenteaza ca "cine'a" ii *ace prietenul, pe %minescu adica,
ne)un+ Acest ade'ar nu s1a spus+ -rigore ?entura l1a pastrat cu strasnicie cat
a trait+ A)ia dupa moartea lui, in 1911, litera tiparita 'edea po'estea cum a
*ost+ ?a "exploda" Al+ !iurcu, tot redactor la ziarul *rancez 3C&ndependence
roumaineA dupa aproape 2@ de ani po'estirea pare po'esteB ducand, insa,
*aptele la locul lor, se reconstituie intrigaB "=n om morlamente mort" nu era
"acedonsKi, nu putea sa *ie el, care a a'ut cura0ul si energia sa1si in*ranga
moartea ci'ila, care a iesit in arena creandB acest om *usese *acut sa *ie
%minescu+
%
"Aruncati1l peste )ord;"
"
oi pornim de la premisa ca ratiuni superioare de stat au cerut, la 2@
iunie 1@@8, des*iintarea "#ocietatii !arpatii", expulzarea directorului
ziarului 3C&ndependence roumaine, 'izita umilitoare, la ?iena, pentru scuze, a
lui :etre -radisteanu, impreuna cu ministrul de externe /+ A+ #turdza,
expulzarea lui >am*ir !+ Ar)ore si toate celelalte gesturi prin care axa
politica a tarii a tre)uit orientata catre :uterile !entraleA intre aceste
gesturi, caderea lui %minescu din presa ni se pare iminenta+ :resupunem in
acest punct, ca o criza a poetului, cum mai a'usese in ultimele luni, "i1a
a0utat" pe prieteni sa scape, decent, de el+ #e poate pune insa intre)area
logica, la urma urmei, de ce nu a putut *i atras %minescu de partea grupului
de intelectuali care au lucrat pentru acest tratat secret de aliantaD
Artizanul tratatului era, doar, :+:+ !arp, incura0at si girat, pe langa :alat,
de catre 4itu "aiorescu+ Junimea cerea cu glas tare, inca din 1@@9 apropierea
de lumea germana+ %minescu era, la urma urmei, de *ormatie germana, lucrase
c(iar in diplomatie cate'a luni la .erlin+ /e ce a *ost ne'oie la 2@ iunie
1@@8, de un asemenea tratament )rutal in ceea ce1l pri'este, de indepartarea
din presa, de stigmatul "mortii ci'ile", apoi de c(etele cu ""ai am un singur
dor" in timp ce el traia si le 'edea, de atatea si atatea tentati'e de a1l
indeparta din .ucurestiD &ntr1ade'ar, gu'ernul a gasit iesirea din impasul
creat la s*arsitul lui iunie 1@@8B a dictat masurile cerute de consulul
Austro1=ngariei si de telegramele secrete de la .erlinA s1a aratat c(iar
dispus sa semneze pe loc cele)rul tratat+ #emnaturile propriuzise au *ost
sc(im)ate in toamna, cind s1au putut intalni o*icialitatile, dar acordul
roman, cerut insistent de :etre !arp de la ?iena, a *ost dat acum, la
inceputul lui iulie, dupa scandalurile pu)lice a)ia consumate+
!are ar *i *ost pozitia lui %minescu *ata de acest tratat care orienta
politica generala a Regatului Roman catre lumea germanaD /esigur, a'em la
indemana raspunsul teoreticB opera ziaristica a poetului care 'este0este, de
la un capat la altul si pe un ton constant ridicat, pretentiile
Austro1=ngariei de (egemonie in %stul si #ud1%stul %uropei+ 3itera secreta a
tratatului, intuita insa de opinia pu)lica a momentului (sunt numeroase do'ezi
in acest sensB discursuri parlamentare, articole de presa), cerea amortirea
pana la "paralizie generala", ca sa para*razam diagnosticul lui %minescu, a
'ocii pentru 4ransil'aniaA pre'edea c(iar, intr1o *orma initiala, pe care &+!+
.ratianu a respins1o, ca Regatul Roman sa *aca politie in propriul teritoriu
impotri'a celor care agita aceasta c(estiune+ &n compensatie, Austro1=ngaria
sugera ca Romania sa1si arunce oc(ii in sudul /unarii, catre romanii de acolo+
&mportant este, in acest sens, un discurs parlamentar al lui Anastasie
#tolo0an, din octom)rie 1@@8 (zilele para*arii tratatului)A dupa ce arata ca
"poti calatori cu lim)a romana prin toata zona .alcanilor", dupa ce atrage
patetic atentia asupra romanilor din dreapta /unarii, acesta o spune cam
)ruscB Regatul Romaniei este mult prea atent la miscarile din Ardeal, a *ost
mult prea recepti' *ata de ardeleni, lasand, intre timp, in uitare, romanii
din aceasta zona+ %ste timpul, conc(ide Anastasie #tolo0an, transmitand
dorinta si 'ointa -u'ernului ('a *i intarit de &+!+ .ratianu personal), ca
romanii sa se uite mai insistent peste /unare+ Asta 'rea sa insemne, in sensul
politicii impuse mai ales de catre Austro1=ngaria, a)andonarea Ardealului in
seama =ngariei si incercarea Romaniei de a se interesa, in compensatie, mai
insistent, de spatiile su)dunarene+ #a nu uitamB in 'ara lui 1@@8 nu numai
%minescu este dizlocat din sistemul presei )ucurestene, dar si &oan #la'ici+
Acesta este ne'oit sa intemeieze, la #i)iu, la 16 aprilie 1@@6, ziarul
4ri)una, in inima Ardealului+ Ardelenii nu mai pot *i spri0initi in lupta lor,
din Regatul RomanieiB tratatele internationale impun aceasta clauza+
/ar, desigur, raspunsurile teoretice ale operei lui "i(ai %minescu,
patimas aparator al Ardealului si al ardelenilor, ar tre)ui completate cu
elemente tinand de )iogra*ia politica a poetului+ /e ce nu poate *i el alaturi
de :etre !arp si Junimea, in aceasta sc(im)are la *ata a RomanieiD "ai intai,
este )ine de stiut ca %minescu, ziarist la ziarul 4impul se a*la, politiceste
'or)ind, in ad'ersitate *ata de 4itu "aiorescu si grupul Junimii+ /upa
alegerile din mai (su)iectul din "$ scrisoare pierduta" de &+3+ !aragiale)
gruparea 0unimista trecuse de partea li)eralilor lui &+!+ .ratianu, consituind
ceea ce un + /imancea a numit, intr1un discurs parlamentar, "opozitia
miluita"+ !artelul s1a *acut din ratiune de politica externa, &+!+ .ratianu
a'and ne'oie si solicitand expres punti de legatura cu cele doua state germane
pentru a raspunde puternicelor presiuni ale acestora catre aliantaB puntile
erau detinute de catre :+:+ !arp si 4itu "aiorescu+ "aiorescu nu mai a'ea
nimic comun cu ziarul 4impul care incepe a1l ataca 'iolent pentru "tradare
politica"+ %minescu, insa, ramane la 4impul, alaturi de Al+ 3a(o'ari, "+
Hoglniceanu, 3ascar !atargiu etc+ "ai multB el de'ine un conser'ator radical,
criticand aspru aripa ce sa alipit la trunc(iul li)eral+ =nul dintre
articolele anti1maioresciene de la 4impul ii apartine c(iar lui %minescu,
0udecand dupa stil si dupa idei (desi editia academica nu1l primeste)+ /e
alt*el, ca 'iziune politica, %minescu se despartise de 4itu "aiorescu inca din
1@@1, in cursul unei lungi polemici de presa prile0uita de un studiu al
criticului pri'ind necesitatea ca Romania sa urmeze o politica *ilogermana+
":aternalismul" criticului *ata de poet, din lunile iulie, august, septem)rie
1@@8 este, asadar, moti'at si politic+ "aiorescu insusi scapa de criticile
aspre ale 4impului odata cu indepartarea lui %minescu si, mai ales, odata cu
crearea "cazului %minescu"+ %l 'a prote0a, de *apt, nu numai un )olna', dar si
un ad'ersar de idei, pare1se, un ad'ersar ireducti)il, intrata)il+ %ste de
presupus, apoi, ca nici :etre !arp, care1l astepta pe %minescu )olna' la ?iena
si1l 'a interna la un spital 'ienez cu medici din antura0ul dr+ Hremnitz si al
lui !arol, nu s1a putut intelege politiceste cu poetul dupa insanatosirea
acestuia+ &n general, artizanii acestei aliante secrete au a'ut mult de luptat
impotri'a culturii si spiritului pu)lic romanesc, care mergea constant catre
inima romanica a %uropei, catre Franta mai ales+ Acest paradox speci*ic
romanesc, spirit pu)lic romanic si politica germana, se 'a rezol'a a)ia in
1915, cand tara, impotri'a tratatului secret de alianta 'a intra in raz)oi
impotri'a :uterilor !entrale+ #e stie *igura trista a lui 4itu "aiorescu si
in*lexi)litatea lui :etre !arp din consiliile de coroana ale lui 1915B ei
sustin puternic :uterile !entrale, cel de1al doilea moti'and, *ara ec(i'oc, ca
nu poate calca un tratat pe care el insusi l1a semnat+ :utina "politic(ie" nu
strica pentru cine 'rea sa inteleaga destinul lui %minescu+ 4ratatele erau
*oarte dure in sec+ al <&<1lea, mai ales cand erau secrete+ &ata, apoi,
paradoxul in care s1a a*lat o persoana marcanta a politicii romanesti, :etre
!arp+ /upa ce termina semnarea acestei aliante, el, conser'ator, tre)uie sa
*ie mereu tinut in gu'ernele li)eraleB este al treilea )ar)at (dupa &+!+
.ratianu si !arol &) care cunoaste litera asternuta pe (artie+ #ituatia de'ine
"0enanta" spre 1@@9, cand tratatul tre)uie reinnoit+ &n timp ce 3ascar
!atargiu declara in :arlamentB "oi nu putem urma decat o politica de
neutralitate, adica sa *im )ine cu toate puterile, caci suntem o tara mica, o
tara agricola", in timp ce Al+ 3a(o'ari intareste aceasta declaratie, in timp
ce tanarul, inca, 4ac(e &onescu o intareste de asemenea, :etre !arp tace in
scaunB tratatul *usese semnat si se 'a reinnoi+ $ declaratie a regelui catre
A+ -oluc(o'sKi, reprezentantul Austro1=ngariei, suna de1a dreptul tene)rosB
su'eranul are intentia c(iar sa1l arunce peste )ord pe )atranul 3ascar
!atargiu, daca se 'a opune in continuare literei semnate+ /aca se*ul unui
partid dintre cele mai puternice, daca )atranul 3ascar !atargiu, a carei
personalitate era atat de puternica, risca "aruncarea peste )ord", a'em
temeiuri sa credem ca politica mare a tarii nu se putea impiedica in poetul si
ziaristul %minescu; !ulmea este alta, insaB cand Al+ 3a(o'ari 'a de'eni
ministru de externe si 'a a*la de acest tratat secret, il 'a accepta *ara mari
pro)leme+ 3a *el, 4ac(e &onescu si cam toti cei care au 'azut, in sei*ul
secret pe langa care tre)uiau sa treaca spre *unctii, dosarul respecti'+
Aceasta repune in drepturi intre)area noastraB oare %minescu, daca1l cunostea
(in linii mari, desigurA nu se pune pro)lema sa1i *i *ost aratat;), oare nu1i
intelegea necesitateaD $ricat de gra', de imperati' era momentul, oamenii
responsa)ili l1au inteles+ $ 'a spune intr1un discurs care a *acut epoca,
4ac(e &onescu, atunci cand 'a de*ini "politica instinctului national"B "A*irm
cu cea mai mare siguranta ca nu e om politic, nu e partid, nu e parlament, nu
e nimeni care sa poata duce Romania pe cararea pe care 'oieste sa o duca dl+
!arp si dl+ #tere+ oi nu am *ost un stat de /on Iui0oti, dar nici un stat de
inconstientiA de la descalecatul de stat cu (arta /aciei traiane, cu
numaratoarea tarilor romane stapanite de altii, pana la omul politic, toti,
c(iar in ziua in care iscaleau un tratat care ne leaga cu Austria, in su*letul
lor sta scris cu litere de *ocB "Ardealul si unitatea nationala"+ 4oti gandeau
ca situatia nu e decat un pro'izorat, ca 'a dura cat 'or dura impre0urarile
europene ce impiedicau unirea neamului"+
Ar *i *ost %minescu un "/on Iui0ote" care "s1ar *i pus cu tara in )ete",
adica n1ar *i inteles aceasata "situatie de pro'izorat"D Al+ 3a(o'ari a
inteles1o, 3ascar !atargiu la *el, 4ac(e &onescu, iata1i pozitia+ &n cazul
poetului s1a pre*erat, insa, indepartarea si incarcerarea in mit+ =n mit mut,
care nu poate sa 'or)easca ori se exprima alt*el decat prin 'or)e+ :entru ca
4itu "aiorescu si ceilalti care stiau tre)urile ascunse ale tarii intelegeau
per*ect de )ine ca sacri*iciul lui %minescu este unul national in ultima
instanta, ca cea mai puternica 'oce pentru Ardeal tre)uia sa taca, pentru a se
*ace politica si acea 'oce a tacut+ /e ce au tinut ei secret acest ade'arD
$are, 'enind repede raz)oiul mondial, n1au mai apucat sa1l transmitaD $are n1a
mai *ost ne'oie de ade'arul %minescu dupa raz)oi si "area =nireD $are a *ost o
*atalitateD "itul in sine, ca mit, este purtator de ade'ar, iar ade'arul iese,
pana la urma, la supra*ataA poate ca asa au gandit maiorescienii din 0urul
anilor C29 ai anilor nostri+ !um iese, insa, ade'arul la supra*ata din mitB cu
mit cu tot, ori scuturandu1se de elD /ar putem noi sa spunem ca mitul insusi
nu este ade'arD :oate contine ade'ar ce'a neade'arat, minciuna, de pildaD
u insistamA sigur este, insa, ca pentru multi altii solutia "aruncarii
peste )ord" in pri'inta lui %minescu era mai de dorit+ "aiorescu, 'om 'edea,
'a scoate la s*arsitul acestui "an ci'il" al lui %minescu un 'olum din
'ersurile sale ce1l 'a dizloca de*initi' din sistemul ziaristicii+ ?olumul 'a
contine+++ exact 56 de "poesii"+ &ntre ele, "ai am un singur dor, cu trei
'ariante, inediteB acestea 'or migra din editie, se 'or pune pe muzica de
romanta si se 'or canta in carciumi, in saloane, la ser)arile scolare, la
intruniriB %minescu insusi, 'iu si dornic sa reintre in presa, isi 'a asculta
"pro(odul" in aceasta paranteza a anilor interzisi, 1@@611@@@+ !ateodata se 'a
re'olta, 'a sparge 'itrinele li)rariilor, isi 'a lua 'olumul de poezii din
ra*t 1 si1l 'a arunca in noroi, calcandu1si1l in picioareB atunci *ortele de
ordine 'or inter'eni prompt si1l 'or duce pe "insurgent" la politie+ Asa s1a
intamplat la @ noiem)rie 1@@5, de ziua #*intilor Ar(ang(eli "i(ail si -a'riil,
la lasiB poetul a *ost "impac(etat" pe loc si dus, ca alienat psi(ic, la
sta)ilimentul rudimentar de la "anastirea eamt+ :e langa aruncarea in noroi a
propriului 'olum de 'ersuri, de ziua onomasticii sale, i s1a mai adus acuzatia
ca "se lua de *emei pe strazile &asilor, le "apuca de turnura roc(iilor", le
atingea in mers etc+ !ine 'a *i depus, dintre distinsele doamne ale ur)ei,
plangere la politie in acest sensD Acolo, la "anastirea eamt poetul 'a
de*initi'a 1 zic editorii (de *apt, 'a re1crea, pentru ca di*erenta dintre
'ariantele manuscrise si *orma de*initi'a este enorma, tre)uie sa recunoasca
acest lucru pana si -ara)et &)raileanu) 1 poezia "/e ce nu1mi 'iiD", pe care o
'a trimite spre pu)licare lui &aco) egruzzi, la !on'or)iri literare, cu acest
)iletelB "&ti trimit deodata cu aceasta mai multe 'ersuri carora, de ti se par
accepta)ile, le 'ei *ace loc in !on'or)iri+ &ndealtminterelea, ma a*lu )ine si
sanatos in mi0locul acestor munti si1ti doresc asemenea+" !omenteaza
&)raileanu B ".ietul d+ egruzzi; %minescu, desi intr1un moment de luciditate,
era in papuci si (alat intr1o casa de ne)uni+++ #crisoarea aceasta nu e de om
cu minte+ "($+ ?+, p+ 855, nota)+ -+ &)raileanu porneste de la con'ingerea
*erma, de nezdruncinat, ca %minescu n1a mai creat nimic dupa 1@@8 si, deci,
tot ce se pu)lica din poeziile lui dupa aceasta data tre)uie considerat
"postum", opera *ara girul autorului, *ara 'ointa lui de a *i pu)licata etc+
/e *apt, scopul demonstratiei lui &)raileanu este altulB el ataca, risipind
argumente im)ata)ile, editia 4+ "aiorescu din 1@@8, spunand1o apasatB ":utea,
oare, teoreticianul de'enit *aimos, al paturilor superpuse, apostolul
nationalismului, dusmanul marelui partid li)eral, tri)unul zilnic al durerilor
gra'e ale rasei, sa pu)lceB ""i te da cu totul mie", "u zi )a de te1o
cuprinde" (+++) $ri c(iar si acestea, nepotri'ite pentru un luptator politic,
cum era el atunciB ""ai am un singur dorO &n linistea sariiO #a ma lasati sa
mor etc" $ri ideea de sinucidere din "#e )ate miezul noptii" (+++) u cum'a
acum, la maturitate, si cand a'ea un stagiu de om pu)lic, ca teoretician al
unei gra'e ideologii sociale si nationale 1 nu cum'a credea ca nu i1ar *i
sezut *rumos sa pu)lice si elegii amoroase ori in'itatii la dragoste si alte
poezii "usoare" 1 si unele traduseD ($+ ?+ p+ 829) Acesta este miezul
demonstratiei lui &)raileanu, el este primul care sesizeaza ca editia din 1@@8
a sc(im)at cursul 'ietii lui %minescu, a *acut din cel mai mare teoretician 1
cel mai mare poetA a scindat 'iata si opera+ Ramane o ciudatenie, o
"curiozitate logica", indar0irea criticului de la "?iata Romaneasca" de a
crede, sau de a considera, ca in inter'alul 1@@611@@9 %minescu era complet
inapt pentru creatie+ :oate *i 'or)a de o con'ingere intima 1 dar si de lipsa
in*ormatiilor pe care le detinem in prezent despre poet+ /e pilda, &)raileanu
'or)este de "cele)rul" sta)iliment de la "anastirea eamt 1 cand azi se stie
ca era o casa paraginita, *ara medic permanent, unde )olna'ii 1 destul de
putini la numar 1 se ingri0eau unii pe altii, de unde %minescu "e'ada"
adeseori, trecand un raulet pana in sat sa inc(ine o stacana de 'in cu te miri
cine+++ :oezia "/e ce nu1mi 'iiD" are, apoi, un sens precis in contextul in
care poetul a *ost dus la "anastirea eamt pentru ca agata *emei pe strazile
&asilor+ %l c(eama, in peisa0 autumnal, o anumita *emeieB ":e lumea asta sunt
*emeiO !u oc(i ce scapara scanteiO /ar oricat ele sunt de susO !a tine nu1s,
ca tine nu1s+" %l o e'ocaB "4i1aduci aminte cum pe1atunciO e preum)lam prin
'ai si lunciO 4e ridicam de su)tioriO /e1atatea ori, de1atatea ori" :oezia se
a*la si in 0uralul intim al ?eronicai "icle, iar aceasta o adnotaseB ""i1a
placut mai mult ultima stro*a "!aci tu inseninezi mereu+++"" 1 de unde
&)raileanu declaraB "?eronica "icle con*undaB aceasta e penultima stro*a"
/aca, insa, poeta a'ea poezia cu dedicatie, tre)uie s1o *i o)tinut inainte de
1@@8 (lucru cu care si criticul este de acord)B atunci, de ce nu se poate
accepta ca ?eronica "icle detinea o 'arianta anterioara, cu alt aran0ament al
stro*elor, dupa o)iceiul lui %minescuD :rincipiul dupa care 'iata si opera lui
%minescu sunt lucruri complet di*erite, noua ni se pare prea rigid+ "/e ce
nu1mi 'iiD" pastreaza ecoul intamplarilor de la &asi, din toamna lui 1@@5, si
"opune" acelor "*emei" 1 sa le zicemB "de sus" 1 un c(ip *amiliar, apropiat,
*emeia "care insenineaza" 1 cum ii place ?eronicai 1 "'iata
su*letului"+Rmpotri'a tuturor s*aturilor si s*atuitorilor din Junimea 1 de
?eronica "icle+ &n cele din urma, in prima'ara lui 1@@@, ea 'a produce, in
'iata poetului, acea "re'olutie" de care se temeau totiB il 'a duce de mana pe
poet la .ucuresti, unde el 'a regasi pana de ziarist+ =rmeaza o cola)orare
anonima la cate'a ziare si re'iste, iar apoi, la 18 ianuarie 1@@9, ultimul
text ziaristic al lui "+ %minescuB o polemica ce 'a zgudui gu'ernul *acandu1l,
pentru o clipa, pe -una ?ernescu sa demisioneze rupand o coalitie destul de
*ragila de alt*el a conser'atorilor (care luasera, in *ine, puterea) cu
li)eralii+ Repede se a*la, insa, ca autorul articolului in c(estiune este
")ietul %minescu" 1 si repede acesta este cautat, gasit, internat la
sanatoriul doctorului utu, si celelalte+ -+ &)raileanu nu a'ea cum sa stie
aceste "amanunte" pe care eminescologia le1a dat la i'eala intre timp+ /ar el
stia lucrul esentialB ca tara zacea, de la 1@@8 in sus, pe secrete+ $
societate care se dez'olta pe )aza unui tratat secret de alianta politica 1 nu
se poate sa nu1si creeze parg(iile si canalele sale de intretinere a acestui
secret+ 4inerea lui %minescu deoparte *ace parte din logistica puterii (in
epoca, "putere" insemna nu numai gu'ern 1 parlament 1 partide, ci intregul
cerc interesat pu)lic de destinul natiunii)+ -+ &)raileanu *ace a)stractie de
asta 1 asa cum *ace a)stractie de multe elemente ce constituie 'iata 'ie a lui
%minescu+ 3upta sa exemplara pentru a do'edi ca "aiorescu nu a'ea dreptul sa
pu)lice anumite poezii ale lui %minescu 1 ramane oarecum de neintelesB cu ce
scop des*iinteaza, la urma urmei, editia din 1@@8D /e alt*el, &)raileanu
co)oara in amanunte pana cand, am zice, se pierde ori se ascunde in ele+ -est
me*isto*elicD A)stractiune pura mai degra)a, pasiune pentru ideile in sine+
m
>a'or la portile $rientului
>
&ntre)areaB de ce n1a *ost %minescu instiintat de )rusca orientare
politica a tarii spre :uterile !entrale, ori de ce n1a *ost a'ertizat cel
putin sa *ie mai prudent (pentru ca "semnale" in acest sens 'eneau insistent
de la ?ienaB se stie, doar, ca :+:+ !arp ii scria lui 4itu "aiorescu, printre
alteleB " i mai potoliti1l pe %minescu;") 1 se pune in termeni inca mai
insistenti cand pri'im destinul operei poetului+ &ntr1ade'ar, tocmai in toamna
lui 1@@8, ca pentru a1l insoti pe )olna' in lumea germana, porneste marea
campanie de traducere a operei sale poetice (dar si a prozeiB se traduce si
)asmul "Fat1Frumos din lacrima") in lim)a germana+ &nitiati'a 'ine din zonele
de sus ale puterii, insasi regina !armen #yl'a traducand poezii de %minescu
pentru re'istele germane de lux (elegant raspuns la gestul poetului de a1i *i
tradus, in romaneste, "?ar*ul cu dor" 1 poem dramatic din care se detaseaza
""ai am un singur dor"), insotita *iind de "itte Hremnitz, Jules .et(el(eim,
"oses -aster etc+ #e poate spune ca a'em de1a *ace cu prima campanie
organizata in literatura romana pentru popularizarea peste (otare a operei
unui scriitor+ #e mai *acuse acest lucru in perioada pasoptista, dar la alt
palierB literatura populara romaneasca era tradusa si pu)licata masi' in
spatiul cultural *rancez (campionul acestei initiati'e *usese ?asile
Alecsandri)+ Acum, 'ar*ul de lance este %minescu 1 iar terenul 'izat, cultura
germana+ !ampania demareaza odata cu declararea pu)lica a "ne)uniei" poetului+
/esi detaliile acestei actiuni ne scapa, in linii mari intelegem intentia
o*icialaB se doreste du)larea demersului politic de catre cel cultural (ca sa
nu mai 'or)im ca, economic, in Romania companiile *ranceze incep sa *ie
inlocuite cu cele nemtesti care 'or construi cai *erate, sosele, 'or aduce in
tara armamentA comertul se deruleaza preponderent cu :uterile !entrale iar
petrolul romanesc incepe a *i tot mai mult apreciat in aceeasi zona)+ % o
"nemtire"1 'a incerca sa strige presa, tot mai oprimata insaB in acesti ani 1
numiti ai "'iziratului" lui &+ !+ .ratianu 1 se *ac insistente ingerinte in
lumea presei, se ataca c(iar redactiile cu "cititori" platiti si inarmati cu
)ate, se "cumpara", de catre putere, ziarele importante etc+ lar axul cultural
al acestei orientari de'ine+++ poezia lui %minescu+ #e mergea pana la
amanuntul semni*icati'B exact cand poetul 'iziteaza ?enetia 1 re'ista germana
.uKarester #allon traducea sonetul eminescian "?enetia"+
Argumente o*era, desigur, poezia eminesciana su*iciente pentru a
0usti*ica apropierea culturala romano1germana 1 dar mai ales suportul ei
*iloso*ic, depistat in #c(open(auer si )ine pus in e'identa+ Acum incepe a se
in*iripa si "mitul" anti*rantuzismului lui %minescu, )azat de asemenea pe
opera poetului+ $ poezie precum "Ai nostri tineri la :aris in'ataO 3a gat
cra'atei nodul cum se *ace+++" ar semni*ica acest dispret al lui %minescu *ata
de scolile :arisului, moti'at de "gelozie", el *acandu1si studiile la ?iena
ori .erlin+
u este, insa, locul exagerarilor ne*olositoare+ 4re)uie spus ca, pe
*ilonul germanismului o*icial si pe *irul rosu %minescu, tot acum incep sa
'ina, atrasi de .ucuresti, marii ardeleni de la s*arsitul secolului 1 &larie
!(endi, er'a 2odos, t+ $+ losi*, &oan #curtu+ !ei mai multi dintre ei 'or
*ace o "(alta" *oarte nimerita pe la 4ri)una ardeleana a lui &oan #la'ici+
A0unsi in .ucuresti, unii dintre ei (!(endi si 2odos) 'or inne)uni ca si
poetulA cu totii 'or pregati, insa, curentul redesteptarii nationale,
#amanatorismul, pe structura stilistica eminesciana+ #amanatorismul poate *i
inteles mult mai )ine in arie culturala larga, *ara cantonarea stricta in
literatura+ &ata, de pilda, ar(itectura (domeniu in care 1 nu cred ca este
ne'oie sa mai insistam 1 se ilustreaza cu stralucire *rancmasoneria)+ &n 1@91
se pun )azele scolii romanesti de ar(itectura si se in'ita, in acest scop, &a
.ucuresti ilustri reprezentanti ai domeniului din Franta si -ermania+ 4ine un
discurs cele)rul Jallot, ar(itectul Reic(stagului germanB "%u, unul, ma simt
*ericit ca am gasit in Romania un )uc(et de ar(itecti si colegi care apartin
scolii *ranceze si germane si al caror merit l1am putut aprecia cu ocazia
concursului international pentru proiectele !amerei si #enatului+ /upa mine,
*ata cu numarul si 'aloarea ar(itectilor, ce n1am crezut la inceput sa *ie in
Romania, nu mai este ne'oie sa se mai pu)lice concursuri internationale+
:roiectele expuse, desi *oarte )ine concepute, insa *iind *acute de ar(itecti
din di*erite tari, ele pot *i ulilizate in mod di*erit la Roma, :aris, .erlin
etc+ !red ca ar *i *ost mult mai interesant si original daca proiectele erau
inspirate din elementele ar(itecturii romanesti+ &n scurtul timp cat am stat
in .ucuresti am putut capata con'ingerea ca dumnea'oastra a'eti o ar(itectura
nationala care este plina de moti'e interesante si care se pot utiliza cu mare
*olos+ /e aceea, dar, recomand suprimarea concursului international si imi
permit a 'a recomanda ca, in conceptiunile monumentelor ce 'eti a'ea a
construi, sa 'a inspirati din ar(itectura nationala+++
c
GGG
3umea ar(itectilor romani era oarecum di'izata in epocaB a construi dupa
modele auto(tone 1 ori a ne alinia ar(itecturii internationaleD Facuse
oarecare scandal casa 3a(o'ari, construita de ar(itectul &oan "incu in cel mai
autentic stil romanesc, in plin centrul .ucurestilor+ #emni*icati' este *aptul
ca, la inaugurarea sco&ii romanesti de ar(itectura, reprezentantul Frantei
re*uza sa participe, iar purtatorul sau de cu'ant 'a 'or)i in replica su)tila
la reprezentantul -ermaniei+ Franta doreste in toate un stil unitar prin
im)inarea utilului cu placutul, sa te simti oriunde pe glo) la *el,
constructii stas, spirit ar(itectonic uni'ersal+++ &ata, in sc(im), acest
discurs al ar(itectului german JallotB el poate *i considerat actul de
intemeiere al #amanatorismului in Romania+ Accentuarea speci*icului national,
ridicarea "prin *orte proprii" a tarii (*ormula mult indragita de li)erali),
intarirea increderii in 'alorile locale 1 toate acestea sunt castiguri certe
ale secolului, in spatele carora nu e (azardat a 'edea orientarea tarii catre
cultura si spiritualitatea germana+ "#incronismul" de peste cate'a decenii, in
sc(im), 'a a'ea totdeauna de reprosat tarii ca nu intra in %uropa pe poarta
latina, a Frantei mai ales+
&ata ca, incepand cu 2@ iunie 1@@8, poarta *ranceza se inc(ide pentru
romani 1 mai intai pe cale politica, apoi economic, apoi cultural+
Filo*rantuzii nostri incep a se exila de*initi' in lim)a si in spatiul *izic
*rancez+ Ruptura aceasta ii 'a permite lui :oincarr sa ne arunce 'or)ele
grele de la 1991B "Aici, in Romania, suntem la portile $rientului;" >a'orul a
*ost, in 1@@8, %minescuA c(eia ramane, dupa ce si1a implinit menirea
incuierii, in tene)rele secretelor de tot *elul ale secolului+++
iiii
!$#:&RA4&A #A4A%&
!
%<4RA# /& R%?&#4A %#4O?%#4 (#upliment %uropa), 1@ august 1 7 septem)rie 1992
%
!itind aceste randuri primite de re'ista noastra de la un corespondent
din eE ,orK, multi se 'or intre)a, pro)a)il, daca ceea ce urmeaza nu
reprezinta mai degra)a una din *antasmagoriile apocaliptice care apar de
o)icei in momentele de cumpana ale lumii, decat o posi)ila intrare a omenirii
in acest s*arsit de secol si mileniu intr1un tunel al timpului la capatul
caruia se 'a reintalni cu )ar)aria inceputului sau de drum spre ci'ilizatia
2omo *a)er suprasaturat de ci'ilizatia )anului si nu umoarea instinctelor
primare, necumpanite de cultura si et(os, de care era stapanit omul la clipa
cand si1a "+++ departat pamantul de )uze la picioare"+
3asam cititorului li)ertatea sa1si aleaga singur raspunsul in care
credeA iar noi cu gandul neascuns de a1l indemna la meditatie si o cat mai
mare luciditate 'om consemna doar atatB
m
1+ 3a inceputul anilor C79 din acest secol, ser'icii secrete de
in*ormatii specializate care erau interesate in desci*rarea mecanismelor
glo)alismului cautau, gaseau, 'e(iculau, analizau si exploatau in*ormatii
intr1un domeniu insolitB trecerea in stare de operationalitate in su)terana
politicii mondiale a unei *orte oculte organizate, capa)ila sa1si impuna
'ointa prin *orta )anului si a resurselor materiale si mentale in pro)leme de
e'olutie si organizare pe termen mediu si lung a intregii societati omenesti
la ni'el planetar+
3a scurta 'reme acest segment din dimensiunea acti'itatii de in*ormatii
tainice a *ost pietri*icat in s*era de nepatruns a secretului la care nu se
um)la si despre care nu se mai 'or)este+ /e ce oareD oi doar intre)am, nu
comentam+
c
2+ u cu multi ani in urma a aparut o *orma de organizare a puterii mondiale
asociate, -rupul celor sapte (mari si tari) tari puternic industrializate care
se intalnesc la 'ar* in *iecare an pentru a pune lumea la cale, de *apt pentru
a dicta lumii strategii de dez'oltare prin conditionari de tot *elul
(economice, *inanciare, stiinti*ico1te(nice, comerciale, politice si militare)
pe care doar *orta lor s*idatoare in aceste domenii le impun cu usurinta
tuturor+
#a existe oare 'reo legatura om)ilicala intre "!onspiratia #atanica" si
-rupul celor sapteD #a *ie acest "-rup" expresia materializata a %xecuti'ului
in tranzitie spre ceea ce 'a *i, sau poate ca de0a este -u'ernul mondial unic,
alcatuit de *racmasoni, la care aspira "!onspiratia speciala din eE ,orK"+
a
&ntre 21 si 26 mai anul acesta, la %'ian in Franta a a'ut loc intrunirea
uneia din cele mai puternice organizatii ultra secrete ce *ace parte din
!onspiratia #atanei+ /e o)icei, la intrunirile anuale participa cam 1991129 de
delegati+ Anul acesta au *ost peste 899+ :e langa luminariile o)isnuite au
*ost in'itati si mem)ri ai altor organizatii ale !onspiratiei #atanei precum
si noii mem)ri din *ostele tari comuniste din %uropa de Rasarit si Rusia+
$rganizatia ".ilder)ergers" a *ost in*iintata in anul 1956, iar numele ei 'ine
de la numele unui (otel din $oster)eeK, $landa, unde a a'ut loc prima
intrunire, intre 29 si 81 mai 1956, su) presedintia printului .ern(ard al
$landei+ /in ea *ac parte cei mai )ogati oameni din lume, precum si cei mai
in*luenti oameni politici si militari, personalitati ale culturii, economiei,
stiintei si mass1mediei legati prin 0uramant ocult+ !onducerea acestei
organizatii ultra secrete este impartita intre *amiliile RoKe*eller si
Rot(sc(ild+ %a grupeaza mem)rii marcanti din Royal &nstitute *or &nternational
A**airs, 4a'istocK &nstititute o* 2uman Relations, 4rilateral !ommission,
!ouncil o* Foreign Relations (!FR), !lu) o* Rome, etc, toate societati ultra
secrete, care alaturi de Francmasonerie si alte cate'a sute de organizatii
secrete cu di*erite nume, *ormeaza "!onspiratia #atanei"+ (umele de
"!onspiratia #atanei" este titlul unei trilogii scrisa de mine in lim)a
engleza, din care primele doua 'olume, "=n $m *ara tinerete" si "=n $m mort
printre 'ii" se traduc din engleza in romana spre a *i pu)licate in .ucuresti+
&n cercurile politice mondiale si in cele oculte, aceasta super1organizatie
este cunoscuta su) numele de "!omitetul celor 899" sau de "$limpieni")
!lica .lider)ergers se intruneste in *iecare an in luna mai in cel mai
mare secret, de o)icei intr1un (otel izolat dintr1o statiune )alneara, e'acuat
cu mult timp inainte de toti clientii+ Anul trecut a *ost la .aden1.aden in
-ermania+ Anul acesta a *ost ne'oie de doua (oteluri, %rmitage si Royal, din
*rumoasa statiune )alneara *ranceza %'ian asezata pe acelasi lac pe care este
asezat si orasul -ene'a din %l'etia+ 2otelurile, proprietatea lui -rand $rient
3odge a Francmasoneriei Franceze, au *ost pazite de sute de oameni "in ci'il"
apartinand celor mai so*isticate politii secrete din lume, inclusi' &4%R:$3,
politia personala a lui /a'id RocKe*eller+ :articipantii erau adusi de la
aeroport in (elicoptere ce aterizau in curtea interioara a (otelurilor+ =nii
dintre ei 'eneau in limuzine speciale, ce intrau pe singura poarta a celor
doua (oteluri, pazita de agenti secreti inarmati cu cele mai so*isticate arme
si ec(ipament electronic de comunicare+ Anul acesta intrunirea a a'ut ca
ordine de zi trei puncte principaleB 1) !um sa se stoarca cat mai multi )ani
de pe spinarea muncitorilor prin impozite cat mai mariA 2) cum sa1si mareasca
a'erea lor prin )ani acumulati din raz)oaie, re'olutii, 'anzari de arme, etc+
si in special prin exploatarea resurselor naturale ale *ostei =niuni
#o'ieticeA 8) !um sa1si extinda tentaculele acaparand puterea totala prin
realizarea cat mai rapida a unui gu'ern mondial+ #1a discutat pentru prima
oara *inantarea directa a $rganizatiei atiunilor =nite prin taxe platite la
pompele de )enzina de "cetatenii lumii"+
/esi au participat reprezentanti ai celor mai raspandite ziare din
America si %uropa, ai tele'iziunii, radioului si agentiilor de presa, nici un
organ de in*ormare n1a su*lat nici o 'or)a despre aceasta intrunire, cu
excepti ziarului #potlig(t din Jas(ington /!+ !orespondentul lui James :+
4ucKer Jr+ a ocupat, cu mult timp inainte, o camera su) alt nume la unul din
(oteluri, a "cumparat" doi sau trei ospatari care sa1i inlesneasca misiunea
si, dupa ce a *ost e'acuat odata cu ceilalti, s1a reintors pe *uris cu acte
*alse+ A *ost depistat, a tre)uit sa se *uriseze noaptea printre pomii unei
imense gradini, sa sara peste ziduri inalte din piatra, sa e'ite cainii
dresati care1l cautau si sa se re*ugieze la 3ausanne in %l'etia, cu un taxi
care1l astepta langa o spartura, *acuta special pentru aceasta e'entualitate,
cu cate'a zile mai inainte in unul din zidurile de piatra+
4rei propuneri au retinut in special atentia oligar(ilor clicii de la
%'ianB :ropunerea lui 2enry Hissinger (2ans #tern) de a intari si moderniza
armata $rganizatiei atiunilor =nite spre a putea *i trimisa in timpul cel mai
scurt in orice colt al lumii pentru a mentine "pacea"+ "/aca astazi trupele
$= ar intra in 3os Angeles sa resta)ileasca ordinea, populatia ar considera
aceasta ca o incalcare grosolana a su'eranitatii #tatelor =nite, maine o 'or
considera ca o )ine*acere", a spus Hissinger re*erindu1se, de asemenea, la un
discurs al lui .utros .utros1-(ali, #ecretarul -eneral al $=+ A doua
propunere a *ost imediat preluata de &ntrunirea %cologica de la Rio si
"adoptata" de toate tarile participante+ %a 'a aduce alte miliarde de dolari
in )uzunarele !onspiratiei #atanei prin 'anzarea tim)rului "pamantului", din
ipoteci mondiale, taxe de )enzina, precum si din costul pe *olosirea
resurselor "glo)ale" cum ar *i apele oceanelor, aerul si spatiul pentru
a'ioane, etc+ !u alte cu'inte, aceasta suma enorma 'a *i platita direct si
indirect de aceeasi oameni de pe toate meridianele si paralelele pamantului
care au umplut si pana acum )uzunarele conspiratorilor prin sudoarea muncii
lor+ $ alta propunere care 'a aduce, de asemenea, sute de miliarde in sacul
*ara *und al !onspiratiei, este propunerea de exploatare a resurselor naturale
ale *ostei =niuni #o'ietice *olosind mana de lucru a scla'ilor "li)eri" care
pana mai ieri au *ost pusi de aceeasi conspiratie sa strige cat ii tinea gura
"#la'a lui #talin, "arx si 3enin"+
4oate discutiile purtate cu usile inc(ise la %'ian, cat si cele din
intalnirea organizatiei surori "4rilateral !ommission" ce a a'ut loc anul
acesta in (otelul Ritz din 3isa)ona in luna aprilie, luna de intrunire din
*iecare an a acestei organizatii, se analizeaza de o comisie speciala a lui
4a'istocK &nstitute o* 2uman Relations, care *oloseste capetele luminate ale
di*eritelor "Rezer'oare ale gandirii"+ #e intocmeste o sinteza care se da
celor sapte se*i de state industrializate, care se intalnesc in luna iunie a
*iecarui an si care "(otarasc" soarta popoarelor mari si mici pentru anul in
curs+ &ntalnirea de 'ar* a celor -17, cum sunt ei cunoscuti, se *ace cu mare
pompa, cu discursuri tele'izate, cu *otogra*ii din *ata si din pro*il, in
picioare si sezand la mese im)elsugate, care se pu)lica in ziarele din toate
tarile, in toate lim)ile pamantului+ $amenii de rand care nu cunosc si care
n1au auzit niciodata de !onspiratia #atanei, care de mai )ine de un secol
trage s*orile politicii mondiale nu stiu ca cei 7 ""ari" nu sunt altce'a decat
niste pioni pe o ta)la de sa( in'izi)ila a acestei conspiratii+
:opulatia #tatelor =nite "condusa" de un prezident care de cand era
student a *ost cooptat in organizatia ultra secreta "!ap de "ort" si *ace
parte din amandoua tentaculele principale ale !onspiratiei #atanei, stie ca nu
poate spera nimic )un din partea acestui om 'andut intereselor oligar(iei
mondiale+ "oua $rdine "ondiala", slogan lansat de .us( inaintea raz)oiului
genocid din -ol*ul :ersic, este treapta cea mai a'ansata spre un "-u'ern
"ondial", spre o "ordine" impusa de !onspiratia #atanei+ !onstatand ordinul
lui .us( de exterminare a 159+999 de soldati iraKieni care se intorceau din
HuEait intr1un con'oi de masini *luturand steaguri al)e, sau ingroparea de 'ii
a 12+999 de soldati care se gaseau in transee, -eorge .us( a pierdut pentru
totdeauna nu numai increderea poporului american, dar si respectul celorlalte
popoare+ Ronald Reagan a *ost *ortat sa1l ia pe "tic(etul" sau ca
'icepresedinte al !lu)ului de la Roma, o alta organizatie a !onspiratiei
#atanei, care coordoneaza 4rilateral !ommission si .ilder)ergers in ierar(ia
secreta mondiala+ !and Reagan a incercat sa nu mai dea ascultare ordinelor
transmise de !onspiratia #atanei prin .us(, a *ost trecut pe lista neagra+
Atentatul impotri'a lui Reagan *acut de Jo(n 2incKley indoctrinat de
Francmasoneria lui "#cottis( Rite" si pus la cale de !onspiratia #atanei, s1a
soldat, din *ericire, doar cu o rana super*iciala+ /ar, desi -eorge .us( *ace
parte din cele mai puternice organizatii ultra secrete ale !onspiratiei
#atanei, inca de cand era student la ,ale =ni'ersity, in ultima perioada a
gu'ernarii sale a pierdut complet increderea de care se )ucura+ Re*uzul lui de
a da zece miliarde de dolari &sraelului peste suma de0a alocata l1a *acut
"odium politicum"+ &sraelul primeste un "a0utor" anual de 51@ miliarde de
dolari din partea #tatelor =nite ale Americii+ "ai primeste 218 miliarde anual
din partea -ermaniei prin santa0ul pe care1l *ace asa1zisul "(olocaust" din
timpul celui de1al doilea raz)oi mondial+ &n 1991 &sraelul a 'rut in plus zece
miliarde din partea #tatelor =nite ale Americii, "pentru pagu)ele *acute de
)om)ardamentele lui #addam 2usein"+ .us( s1a opus+ u pentru ca el n1ar *i
'rut sa dea )anii, ci pentru ca1i era *rica de opinia pu)lica americana satula
de "recesiune" si "depresiune", cu peste 89 milioane de someri si patru
milioane de oameni care dorm pe strazi+ A *ost pentru prima oara cand s1a opus
unei decizii a !onspiratiei #atanei+ u pentru ca in 1992 la .aden1.aden,
.ilder)ergers a c(emat pe .ill !linton, -u'ernatorul #tatului ArKansas, sa1l
propuna candidat din partea partidului /emocrat+ u+ !onspiratia #atanei, de
'reun secol si mai )ine este proprietara am)ilor candidati, repu)lican si
democrat, la presedentia #tatelor =nite+ .ill era doar al doilea cal intr1o
cursa de doi cai+ -eorge .us(, omul conspiratiei de cand era in scoala, care a
ser'it lui #atan toata 'iata lui (congressman, director al !&A1ului, am)asador
la .ei0ing, 'icepresedinte, etc+), a pierdut de data aceasta increderea
se*ilor lui din clicile ultra secrete si a tre)uit sa1si ia talpasita din !asa
Al)a+ /esi nici un presedinte, cu exceptia lui JoodroE Jilson si FranKlin
/elano Roose'elt, n1a *ost un ser'itor mai de'otat !onspiratiei #atanei ca
-eorge .us(, in noiem)rie 1992 !asa Al)a a *ost inc(iriata altui ser'itor al
#atanei+
3a %'ian, Hissinger, Harl $tto :o(l, un )anc(er german, -io'anni Agneli,
proprietarul *a)ricii Fiat, !(arles "at(ias, senator american, /a'id
RocK*eller, Hat(arine -ra(am, magnat mass media si 2elmut Ho(l si1au aratat
ingri0orarea ca indoctrinarea poporului american cu otra'a cunoscuta su)
numele de "-u'ernul "ondial" nu da inca rezultatele scontate+ %i au pus
accentul pe proiectul "patriotismului limitat", care tre)uie aplicat cu mai
multa persuasiune+ Hissinger a scos in relie*, *oarte satis*acut, propaganda
so*isticata care se duce prin mi0loacele electronice (tele'iziune) de
indo)itocire a tineretului+ %l a spus ca din 1959, de cand pro*esorul Jillis
2armon de la #tan*ord Researc( &nstitute (#R&) a ela)orat proiectul "4(e
ALuarian !onspiracy" moralul muncitorilor americani a scazut *oarte mult, iar
procentul de (omosexuali, crime sadice, soma0, sinucideri, di'orturi si
consumul de droguri a crescut 'ertiginos+ &n #tatele =nite sunt astazi 89 de
milioane de someri si peste patru milioane de oameni *ara locuinta care dorm
pe strada, prin parcuri, pe su) poduri si mananca ce gasesc prin gunoaie+ #1au
trecut apoi in re'ista programele pornogra*ice si *ilmele de teroare si crima
cu care tele'iziunea a "delectat" pu)licul american in ultimii 89 de ani de la
lansarea "muzicii" rocK S roll adusa de peste ocean de .eatles care au *ost
indoctrinati la unul din la)oratoarele cele mai a'ansate ale "!onspiratiei
satanei", 4a'istocK &nstitute *or 2uman Relations+ 4(eo Adorno, mem)ru al
acestui institut din #ussex, coordonator al "!lu)ului Romei", a scris "lirica
muzicii" grupului .eatles, ridicand la rangul de "dragoste" relatiile murdare,
o)scene si dezgustatoare dintre (omosexuali si les)iene+ -rupul .eatles a
ampli*icat consumul de droguri in asa masura ca milioane de tineri americani
nu s1au mai dus la scoala, au *acut grupuri de "(ippies" lasandu1si *amiliile
si "re'enind la natura"+ /e'enisera la "moda" "0eans"1urile murdare, rupte in
genunc(i, peticite in toate *ormele si culorile, camasile soioase, pletele
lungi, *etele ne)ar)ierite sau cu )ar)i mari murdare si neingri0ite+ Aceasta
este noua generatie de ".eatles"+ #1a scos apoi in e'identa propaganda care i
se *ace lui "ic(ael JacKson, o parodie de om, precum si a "stelelor" de la
2ollyEood, cazaturi si lepadaturi de (omosexuali drogati si les)iene
dezgustatoare, ce sunt poleiti in culorile cele mai stralucitoare si dati ca
exemplu de conduita, moralitate si caracter+ "2ollyEood1ul", din pacate, a
spus unul dintre ei cu parere de rau si lacrimi rostogolindu1i1se pe o)ra0i,
"are cel mai mare procenta0 de mortalitate cauzat de #&/A"+
!onspiratia satanei, ca o uriasa caracatita, prin tentaculele ei Royal
&nstitute *or &nternational A**airs, 4a'istocK &nstitute o* 2uman Relations,
!lu) o* Rome, 4rilaterals, .ilder)ergers etc+ coordoneaza acti'itatea a sute
de organizatii, societati si grupuri secrete male*ice+ :rintre cele mai
importante suntB $rganizatia atiunilor =nite, Francmasoneria, #ionismul (cu
toate "ismele" luiB *ascism, comunism, nazism, *a)ianism, socialism, etc+),
#er'iciul #ecret de &n*ormatii al "arii .ritanii, !&A, H-., "ossad etc+,
organizatiile religioase, uni'ersitatile cele mai cunoscute (2ar'ard, "&4,
,ale, :rinceton, $x*ord, !am)ridge etc+), cea mai mare parte din economia
mondiala (*a)rici, uzine electrice, petrolul, gazele naturale, mineralele,
energia nucleara, etc+), 99F din mass media mondiala, tra*icul de droguri
etc+, etc+
.anca Angliei, Federal Reser'e #ystem (=#A), .anK o* &nternational
#ettlements, .anca "ondiala, &"F, American %xpress, .anca 2ong Hong, .anca
#(ang(ai, cele mai mari )anci 0aponeze, .anca !omerciala &taliana, .anca
Am)rosiano, .anca $landei, .anca !olum)iana, .!!&, .3, .anca ationala
"exicana, .anca &rlandei, .anca #cotiei, .anca !anadei, .anca Frantei, .ancile
din %l'etia, precum si alte mii de )anci in di*erite tari mari si mici
controleaza toata sau aproape toata acti'itatea )ancara din lume,
supra'eg(eate si controlate atent de !onspiratia #atanei+ Aurul, argintul,
platina, diamantele, titanul, cuprul, minereul de *ier, uraniul, precum si
alte 'reo suta de di*erite minerale din A*rica, Australia, %uropa, Asia,
America sunt controlate de !onspiratia #atanei+ umai 2arry $ppen(eimer,
magnatul mineralelor din A*rica de #ud, controleaza peste 89F din productia
mondiala+ .ancile de in'estitii si asigurari, unele dintre ele mai puternice
decat cele mai mari )anci o)isnuite, ca Assicurazzioni -enerali o* ?enice,
Riunione Adriatica di #icurta, #tar -roup, Aetna, :rudential, Allstate etc+,
etc+ controleaza toata acti'itatea economica mondiala+ Recentul scandal din
#tatele =nite, pro'ocat de *raudele de la )ancile "#a'ing S 3oan" au costat
peste 299 de miliarde de dolari+ 4oti acesti )ani au *ost platiti de
)uzunarele contri)ua)ililor americani+ Fraudele de miliarde de dolari *acute
la )ursa de sc(im) din eE ,orK, de *irmele /rexel .urn(am 3am)ert, #alomon
.rs+, etc+, au *ost platite tot din )uzunarele muncitorilor americani+ /e
remarcat este *aptul ca un singur *unctionar, "ic(ael "ilKen, care era platit
cu 599 milioane de dolari pe an, a mai *urat peste doua miliarde in trei ani+
=n salariu de 599 de milioane de dolari nu1i a0ungea saracului )aiat, care
n1a'ea nici macar ne'asta sau copii sa1i planga de *oame; !are credeti ca i1a
*ost pedeapsaD #a despagu)easca pagu)asii cu 599 de milioane de dolari care,
dupa 'reo doi ani de tratati'e, au scazut cu 259 de milioane+ u este prea
rau, daca apartii !onspiratiei #atanei+ "arile companii "multinationale", ca
&.", A4 S 4, &44, Rayt(eon, 2alli)urton, 4extron, Royal /utc( #(ell, .endix,
Atlantic Ric(*ield, .ritis( :etroleum, 3e(man .rot(ers, radio si tele'iziunea
(A.!, .!, !.#, ..!, !a)le #ystem, etc+), Jesting(ous, -eneral "otors, Ford,
!rysler, -eneral %lectric, A%- etc+, etc+, apartin !onspiratiei #atanei+
:ersonalul de conducere al acestor companii este platit cu un salariu de
milioane de dolari pe an+ #alariul celor de la tele'iziune 'ariaza de la un
milion de dolari pe an, pentru cei care lucreaza doar 'reo 5 minute pe zi, la
zeci de milioane pentru cei care lucreaza de la o ora in sus+ u este prea rau
sa te )ucuri de increderea !onspiratiei+ /a, dar pentru aceasta tre)uie sa
apartii *rancmasoneriei din care sunt recrutati 99F din anga0atii
tele'iziunii+ Restul de 1F (negri, c(inezi, etc+) sunt indoctrinati ani de
zile si o)ligati sa treaca in randul acestei organizatii+
=na dintre cele mai )anoase surse de 'enituri ale !onspiratiei #atanei
este tra*icul de droguri+ /e la 2ong Hong la eE ,orK, din "edellin la #an
Francisco, din .urma la :aris, de la triung(iul de aur la poarta de aur, toate
drumurile sunt controlate de !onspiratia #atanei+ 4ineretul tuturor tarilor,
dar mai ales tineretul tarilor occidentale este intoxicat in masa prin
consumul de opium, cocaina, mari0uana si al altor su)stante (alucinogene,
unele arti*iciale care sunt mult mai periculoase si daunatoare decat produsele
deri'ate din plante naturale+ .ritis( %ast &ndia !ompany (.%&!) care a inceput
exploatarea opiumului din &ndia din regiunile .enares si .i(ar ale )azinului
raului -ange cu secole in urma, a desc(is pietele de consum din #(ang(ai si
!anton, iar incetul cu incetul din intreaga !(ina+ .ietii c(inezi, saraci si
*lamanzi, isi "indulceau" 'iata cu o pipa de opium pentru care plateau nu
numai cu ultimii lor )ani, dar si cu 'iata+ /e1a lungul anilor, productia de
opium s1a mutat de pe 'alea -angelui pe 'alea lui !(ang10ang, 2uang(e, <i0iang
in !(ina, in .urma si 4(ailanda *ormand asa zisul triung(i de aur+ Apoi s1a
extins in &ran (-olden !rescent), :aKistan, 4urcia si 3i)an *ormand un al
doilea "triung(i de aur"+ !ocaina produsa in America 3atina (:eru, %cuador,
.oli'ia, !olum)ia) a diminuat in ultimul timp in consumul din #tatele =nite,
pre*erintele tineretului american indreptandu1se spre (eroina extrasa din
opium care le da stari (alucinatorii si excitatii mai mari si un somn cu 'ise
de cosmar mai indelungat+ 4ra*icul de droguri este o a*acere mult mai mare si
mai pro*ita)ila decat extractia de petrol, de gaze naturale, exploatarile
minelor de aur sau productia de armament+ %a aduce in *iecare an sute de
miliarde de dolari in )uzunarele mem)rilor !onspiratiei #atanei+ .ancile care
*inanteaza aceasta operatie uriasa sunt cunoscute in toata lumea+ #unt cele
mai mari )anci mondiale din #(ang(ai, 2ong Hong, :anama, %l'etia, America,
Anglia, etc+ !ontrar tuturor celor scrise prin ziare, sau "di'ulgate" pe
undele de radio si tele'iziune, a*acerile drogurilor nu sunt atat de
periculoase+++ pentru cei care "lucreaza" in cadrul !onspiratiei #atanei si
respecta regulile ei de 0oc+ Ati citit pro)a)il ca presedintele .us( in
"e*ortul" depus de a paraliza tra*icul de droguri din America 3atina in
#tatele =nite a in'adat #tatul :anama, a ucis peste opt mii de panamezi si a
rapit pe generalul "anuel oriega, presedintele tarii+ #unt sigur ca po'estea
cu intentia lui .us( de a prote0a tineretul american impotri'a consumului de
droguri n1au crezut1o nici copiii de gradinita+ Realitatea este ca :a)lo
%sco)ar, se*ul suprem al cartelului "edellin a incercat sa "traga o cacialma"
!onspiratiei #atanei+ /eoarece el lucra prin Fidel !astro si :anama, .us( a
primit ordin sa1i *aca cadou lui oriega un pasaport care sa1l duca pe lumea
cealalta+ /in *ericire, generalul a *ost prins 'iu si adus in #tatele =nite
pentru a *i 0udecat+ u i s1a putut gasi nici o 'ina+ Atunci s1a apelat la
in*ractori panamezi si colum)ieni condamnati pentru tra*ic de droguri care1si
executau sentintele in inc(isori din #tatele =nite+ 3i s1a promis reducerea
pedepselor si au *ost adusi in *ata tri)unalului sa *aca declaratii impotri'a
lui oriega+ &ronia este ca agenti ai F.&, !&A si ai /%A din #tatele =nite au
declarat ca generalul a cola)orat cu ei impotri'a tra*icului de droguri al
cartelului !ali condus de *ratii $c(oa si icolas Ardito .arletta+ !um insa
:a)lo %sco)ar si cartelul "edellin cazuse in dizgratia !onspiratiei #atanei si
tre)uia inlocuit cu cartelul !ali al *ratilor $c(oa, oriega a tre)uit sa *ie
sacri*icat impreuna cu opt mii de su*lete ne'ino'ate si pagu)e de miliarde de
dolari si condamnat+++ pentru tra*ic de droguri+
4elul *inal al !onspiratiei #atanei, ceea ce urmareste si Francmasoneria
de toate culorile este un singur -u'ern "ondial, des*iintarea *rontierelor si
reducerea populatiei doar la un miliard de oameni+ u 'or mai *i clase sociale
ci doar scla'i si stapani+ #tapanii 'or *ace parte din -u'ern pe 'iata, iar
dupa moartea lor, locurile 'acante se 'or completa de succesorii ereditari+ =n
*el de sistem *eudal din %'ul "ediu sau un procedeu "comunist" mai apropiat de
zilele noastre+ !ine crede insa in mod nai' ca su) "comunisti" a )aut pa(arul
amaraciunilor pana la *und si a a'ut parte de toate groza'iile si
)estialitatile !onspiratiei #atanei se inseala amarnic+ !e s1a su*erit su)
"comunisti" este aproape egal cu zero in comparatie cu ce se 'a su*eri su) un
singur -u'ern "ondial+ "!omunistii" a)ia daca au omorat cate'a zeci de
milioane de oameni ne'ino'ati cu metode mai mult sau mai putin ingrozitoare si
inumane+ !and sareau peste cal si mutilau 'ictimele taindu1le lim)ile,
urec(ile, nasul sau le scoteau oc(ii (asa cum s1a intamplat cu peste doua
milioane de *emei, copii si oameni )olna'i omorati de H(meri Rosii si de :ol
:(ot) se gaseau intotdeauna oameni aparuti din senin care sa condamne cu
0umatate de gura aceste atrocitati prin ziare marginale sau pe undele 'reunui
post de radio uitat de /umnezeu pe meleaguri neospitaliere+ !and la !analul
"ortii din Romania oamenii mancau iar)a, radacini de )uruieni, soareci sau
rame 'ii ca sa supra'ietuiasca, se gaseau temerari care sa *aca gre'a *oamei
in speranta ca atitudinea lor 'a a'ea un ecou la #ocietatea pentru /repturile
$mului+ #ocietate, pe care in*ometatii si sc(ingiuitii o )anuiau ca exista+
Aceasta speranta ii mai tinea in 'iata o zi, o saptamana sau poate luni de
zile pana le 'enea si lor randul+ #u) un singur -u'ern "ondial *ormat din
conspiratorii *rancmasoni care nu 'or mai a'ea oc(i sa 'ada si urec(i sa auda,
sarmanilor in*ometati de maine nu le 'a mai ramane decat sa sopteasca
descura0ati o data cu /ante, "3asciate ogni speranza, 'oi c(Centrate+"
("3asati orice speranta, 'oi cei care intrati aici+")
=nui prieten care, desi este un om inteligent, ii este greu sau are
di*icultati sa inteleaga cum 'a putea "!onspiratia #atanei" sa extermine mai
mult de cinci miliarde de "mancatori ne*olositori" (cum a )otezat !onspiratia
"surplusul" de oameni) intr1un timp atat de scurt, i1am *acut un calcul dupa
statisticile "o*iciale" (care dezin*ormeaza pu)licul, aratand un numar mult
mai mic de cazuri de #&/A decat sunt in realitate) ca pana in anul 2959 'or
muri de aceasta teri)ila plaga doua miliarde si 0umatate de )ar)ati, *emei si
copii+ ansele sunt ca 'or muri mult mai multi, pentru ca oamenii conspiratiei
din gu'ernele tarilor a*ectate sunt interesati sa nu ia deloc masuri impotri'a
a)uzurilor, negli0entelor sau in*ectarilor intentionate+ &n #an Francisco, de
exemplu, un (omosexual care stia ca este )olna' de #&/A a "donat" sange pentru
trans*uzii de 28 de ori pana a *ost descoperit+ &ntre)at de ce a *acut1o, a
raspuns ca a'ea ne'oie de )ani+ (:entru *iecare "donatie" se plateste o suma
mica de )ani)+ u s1a luat nici o masura impotri'a lui+ "ass media a tratat
cazul ca un simplu *apt di'ers+ &n Franta s1a 0udecat recent cazul unor
persoane o*icialeB dr+ "ic(el -arretta, dr+ Jean1:ierre Allain, director si
respecti' asistent director al !entrului ational de 4rans*uzie de sange,
JacLues Roux, *ost director general al #anatatii si Ro)ert etter, *ostul se*
al 3a)oratorului de #anatate :u)lica, pentru ca au autorizat in anul 19@5
distri)utia de sange, stiind ca sangele respecti' era contaminat cu 'irusul
#&/A+ #1a sta)ilit ca numai in perioada de cinci luni de cand se gaseau
aparate de control al 'irusului au *ost in*ectate 1595 persoane dintre care
255 murisera de0a la data procesului+ /aca se aplica coe*icientul de
raspandire al 'irusului, care este 1595x2x2x2x2 se a0unge la zeci de mii de
persoane in*ectate cu acest 'irus mortal+ !azul s1a 0udecat de catre un
tri)unal de mica importanta care se ocupa cu delicte minore+ Judecatorul a
spus ca nu1i poate 0udeca pe inculpati pentru delictul de otra'ire, *iindca nu
exista intentia de crima+ 4ot in America, zeci de mii de "re*ugiati politici"
din 2aiti, din care 29F sunt in*ectati cu #&/A sunt primiti in #tatele =nite
pentru ca sa nu se *aca discriminare impotri'a negrilor+ (3ocuitorii din 2aiti
sunt in proportie de 95F negri pro'eniti din A*rica)+ "ass media americana
*ace o propaganda sustinuta pentru primirea acestor negri+ #1au prins )olna'i
de #&/A care, in disperare, musca la intamplare pe strada *emei, copii, pe
oricine ca sa1i in*ecteze cu acest 'irus+ "ass media le ia apararea, ca *iind
)olna'i mintal si cauta sa diminueze actiunea lor, "asigurand" pe cei muscati
ca nu au de ce sa se teama+ $ studenta din eE ,orK s1a dus in 'acanta de 'ara
la "iami+ Acolo a cunoscut un alt student cu care a a'ut relatii de dragoste+
3a despartire pe aeroportul din "iami, studentul i1a *acut cadou o mica
cutioara in*asurata *rumos in (artie colorata si legata cu o panglica
colorata+ !and *ata a des*acut cutia in a'ion, inauntru era un mic sicriu de
lemn si un )iletel pe care scriaB "/aca n1ai a'ut #&/A, acum ai;"
?irusul #&/A a *ost *acut prin manipulari genetice criminale in
la)oratoarele so'ietice din .erlinul de rasarit prin com)inatia dintre 'irusul
de leuKemie de la )o'ine si 'irusul 'isna de la o'ine+ %l nu pro'ine din
maimutele a*ricane asa cum propaganda o*iciala ne1a lasat sa intelegem+ %l a
*ost introdus ca "din greseala" in 'accinul contra 'arsatului cu care s1au
in0ectat popoarele din A*rica !entrala pe la inceputul anilor C79 de catre
$rganizatia "ondiala a "#anatatii"+ =na din 'ersiunile semi1o*iciale este ca
prezenta 'irusului in 'accinul de 'arsat s1ar putea sa *ie accidentala+ !and
se colecteaza 'accinul 'arsatului, 'aca este ing(esuita intr1o )oxa *oarte
ingusta a gra0dului ca sa nu1si poata linge si contamina regiunea )urtii+
.urta 'acii este )ar)ierita si razuita pana su) piele, 'accinul de 'arsat este
strecurat in supra*ata razuita si lasat acolo o perioada de timp pana se
*ormeaza o crusta+ Apoi se razuieste din nou )urta 'acii, se colecteaza
particelele de crusta, se usuca si se prepara pentru a *ace din ele 'accinul
contra 'arsatului+
#urse semi1o*iciale cred ca unele dintre 'aci ar *i putut *i contaminate
cu 'irusul de leuKemie, ceea ce este extrem de rar+ Aceleasi surse raspandesc
in*ormatia ca prin 19@1 s1a descoperit ca lic(idul extras din *etusul unor
'aci a *ost contaminat cu 'irusul )o'in "'isna"+ Aceasta inseamna ca n1a *ost
contaminata numai 'aca, ci si am)ianta in care au crescut culturile de
tesuturi, pentru ca lic(idul extras din *oetusul 'acilor este la *el cu
(ormonii umani+ Aceste culturi de tesuturi au *ost raspandite in lumea
intreaga+ !um ramane insa cu celalalt 'irus din o'ine, care *ace parte
integranta din 'irusul #&/AD !u acelasi 'accin au *ost in0ectati si cate'a
zeci de mii de muncitori (aitieni care lucrau in A*rica+ 4ot "din greseala" se
pare ca a *ost introdus si in 'accinul contra (epatitei cu care au *ost
in0ectati (omosexualii din #an Francisco, 3os Angeles si eE ,orK+ .razilia
este intr1un pericol c(iar mai mare decat tarile a*ricane+ :e langa *aptul ca
in aceeasi perioada $rganizatia "ondiala a "#anatatii" a condus experimentari
cu 'accinul cu 'arsat pe o scara larga in toate colturile tarii, .razilia a
importat sangele necesar trans*uziilor din A*rica !entrala+ 3a s*arsitul
anului 1991 erau in*ectati cu 'irusul #&/A peste 75 de milioane de )ar)ati,
*emei si copii numai in continentul a*rican+ !ine stie cate zeci de milioane
sunt in*ectati in celelalte continenteD %ste imposi)il de *acut un 'accin
impotri'a #&/A *iindca *iecare )olna' din cei in*ectati pana acum a a'ut un
'irus di*erit+ 1au *ost nici macar doua cazuri de #&/A care sa ai)a acelasi
'irus+ Fiind o com)inatie intre 'irusul de leuKemie din )o'ine si 'irusul
'isna din o'ine, cromozomii 'irusului de #&/A contin aproximati' 9999 di*erite
perec(i de )aza+ Fiecare perec(e de )aza are patru alegeri, ceea ce inseamna
ca sunt 9999x9999x9999x9999 di*eriti 'irusi de #&/A+ Fiindca ei sunt atat de
di*eriti, este imposi)il sa se *aca un 'accin care sa pre'ina aceasta plaga
mortala+ ?irusul 'arsatului sau 'ariolei, al parotiditei epidemice sau
oreionului, al 'arsatului de 'ant sau 'aricelei, al po0arului, etc+, sunt
'irusi sta)ili+ !um erau acum o mie de ani, la *el sunt si astazi+ ?irusul
#&/A se adapteaza tesutului in care a patruns si creste, reactioneaza si se
indi'idualizeaza ca sa se potri'easca structurii *iecarui indi'id+ /e aceea nu
s1au gasit nici macar doua cazuri care sa ai)a 'irusi la *el+ !onspiratia
#atanei are insa de0a medicamentul care 'indeca #&/A din ziua cand a in*ectat
'accinul de 'arsat si (epatita+ u1l 'a intre)uinta si nu il intre)uinteaza
decat atunci cand mem)rii ei se im)olna'esc sau se 'or im)olna'i+ #perantele
oamenilor de rand sunt in cercetarile particulare care se *ac de catre medici
de inima ca dr+ #trecKer, dr+ Royal Ri*e, Jalter Russel, Antoine :riore si
altii si care au semne incura0atoare de succes, daca nu 'or *i sa)otati in
incercarile lor de catre oamenii !onspiratiei+ !eea ce se stie pana acum
o*icial este ca 'indecarea )olna'ilor de #&/A se 'a putea *ace si cu a0utorul
undelor electromagnetice si 'i)ratiilor undelor de lumina+
Restul "mancatorilor ne*olositori", cum sunt )otezati cei peste un
miliard, de catre mem)rii !onspiratiei #atanei, 'or *i exterminati de raz)oaie
etnice si ci'ile (care 'or *i instigate si incura0ate de mem)rii
conspiratiei), de *oamete, de alte )oli molipsitoare, de crime si raz)unari
rasiale, precum si de limitarea numarului de doi copii de *amilie+ &n #tatele
=nite proiectul "reducerii" populatiei a *ost incredintat lui !yrus ?ance care
l1a conceput su) titlul "-lo)al 2999 Report" si a *ost apro)at de catre Jimmy
!arter cand era presedintele Americii si de %dEin "usKie, #ecretarul de #tat+
&n con*ormitate cu acest raport, populatia de astazi a #tatelor =nite (care
creste anual cu zece milioane 1 cinci milioane *iind imigranti ilegali) 'a
tre)ui sa *ie redusa pana in anul 2959 la o suta de milioane+
/esi pregatirile pentru =n #ingur -u'ern "ondial au *ost puse in
aplicare de la inceputul secolului, mai sunt totusi o multime de lucruri de
*acut+ .iserica "mondiala" (su) -u'ernul "ondial 'a exista o singura )iserica
si o singura religie) nu este inca "asezata" pe temeliile ei+ !onsiliul
"ondial al .isericilor, organizatia care raporteaza direct lui Royal &nstitute
*or &nternational A**airs "a tergi'ersat inadmisi)il programul ei", spune un
raport critic+ /istrugerea nationalismului, a patriotismului, a
spiritualitatii autentice si a culturilor etnice nu s1a *acut in ritmul
propus+ !ontrolul popoarelor si al indi'izilor este inca departe de a *i
realizat con*orm indicatiilor si directi'elor date de >)ignieE .rzezinsKi in
cartea "4(e 4ec(notronic %ra"+ /esindustrializarea Americii nu s1a *acut in
ritmul propus+ #1a inceput mai tarziu (a)ia pe la inceputul anilor C79) cu
distrugerea industriei otelului care este aproape realizata, dar deri'atele
otelului 1 automo)ile, a'ioane, utila0e de tot *elul, articole casnice, etc+,
mai au mult pana cand 'or *i reduse la ni'elul pre'azut de !onspiratia
#atanei+ /oar industria computerelor (calculatoarelor) a *ost aproape complet
trans*erata altor tari (Japonia, 4aiEan, Horeea de #ud, etc+) precum si
energia nucleara ()azata pe *isiune stopata)+ u s1au paralizat insa complet
lucrarile in domeniul energiei nucleare )azate pe *isiunea atomului
(com)inarea prin topire a atomului de tritium)+ "ulte tari au ramas in urma cu
legalizarea drogurilor, a pornogra*iei, a casatoriilor a)erante dintre
(omosexuali, etc+
u s1a insistat indea0uns in demoralizarea clasei mi0locii prin soma0
masi', con*orm directi'elor !lu)ului de la Roma+ &n aceste directi'e sunt
speci*icate repercursiunile unui soma0 excesi' prin consum de alcool, droguri,
destramarea *amiliilor, crime, *urturi, etc+ &n #tatele =nite acest program se
cunoaste su) numele de "4(e ALuarium !onspiracy" ela)orat de pro*esorul Jillis
2armon de la #tan*ord Researc( &nstitute la ordinul lui 4a'istocK &nstitute o*
2uman Ralations+ u s1au introdus, in special in America, destul de multe
culte "religioase" si secte criminale de tipul "re'erendului" Jim Jones care a
ordonat "sinuciderea" tuturor credinciosilor cultului, 'reo 999 la numarA de
tipul "re'erendului" "oon, care conduce o )iserica uni'ersala de integrare a
raselor+ (&n America a a'ut loc nu demult ceremonia casatoriei in aceeasi zi a
2299 de perec(i de rase di*erite, incrucisate su) auspiciile lui "oon)+ u s1a
insistat indea0uns in dez'oltarea religiei crestine *undamentaliste
(Judeo1!(ristianity) care urmeaza sa de)usoleze complet credinciosii,
relie*and pre*erintele lui /umnezeu pentru "poporul ales" si pentru
reintoarcerea lui in &srael+ /e asemenea, nu s1a a'ansat indea0uns cu trecerea
ma(omedanilor la "religia" musulmana *undamentalista (un *el de crestinism
*undamentalist, care e'identiaza superioritatea #ionismului) si la cultul
Fratiilor &slamului+ u s1a deteriorat indea0uns de repede in'atamantul din
scolile americane+ "ai sunt inca *oarte multi ele'i care, la terminarea
liceului, stiu sa citeasca si sa scrie+
!oncluziile extrem de secrete ale acestui raport care analizeaza
succesele si insuccesele !onspiratiei #atanei de a pregati cat mai repede
terenul pentru un singur -u'ern "ondial, asa cum 'rea Francmasoneria,
recomanda di*eritelor organizatii si societati din ierar(ia !onspiratiei
printre care se a*la toate lo0ile *racmasonice sa accelereze traducerea in
'iata a sarcinilor care le re'in+ Raportul inc(eie cu constatarea trista (din
punctul de 'edere al !onspiratiei #atanei) ca pamantul care *usese plani*icat
sa treaca su) conducerea unui #ingur -u'ern "ondial in anul 2999, nu 'a putea
deocamdata sa *aca acest ultim pas decat cel mai de'reme in anul 2959, aceasta
pentru ca imensa !onspiratie nu a reusit sa indeplineasca male*icele ei
planuri in ritmul pre'azut+
-u'ernul "ondial spri0init indeaproape de Francmasonerie 'a uni*ica in
curand toate constitutiile si legile existente intr1una singura+ Aceasta 'a *i
autoritatea suprema a tuturor tarilor care au existat inainte de "uni*icare"+
u 'or mai exista *rontiere+ ?a *i o singura politie si o singura armata+ ici
un "cetatean al lumii" nu 'a mai a'ea dreptul sa poarte arme+ Armele se 'or
con*isca si cine le1a gasit ca nu le1a predat 'a *i condamnat "pe 'iata" la
munca *ortata in lagarele de concentrare care se 'or in*iinta in anumite
regiuni neospitaliere+ !ei care 'or denunta pe re)eli, oameni cu "idei
in'ec(ite" care se opun regimului, sau pe cei care incearca sa sa)oteze
-u'ernul "ondial 'or *i recompensati+ !ei gasiti 'ino'ati sau cei ce nu 'or
denunta pe 'ino'ati, 'or *i aspru pedepsiti+ ?i se pare *amiliar textul acesta
cu cel din 196511959 cand "comunistii" au pus in aplicare o parte din
programul !onspiratiei #ataneiD !e s1a petrecut atunci a *ost *loare la
urec(e+ u uitati ca "comunismul" a *ost doar o 'eriga lansata si sustinuta de
Francmasonerie in lantul ierar(ic al !onspiratiei #atanei+ !onducatorii
"comunisti" raportau $rganizatiei Francmasonice "ondiale care, la randul ei,
raporta altor trei sau patru organizatii ce exista pe scara ierar(ica a
!onspiratiei+ :atimirile generatiilor 'iitoare o sa ne *aca pe noi cei ce am
cunoscut aceste planuri dia)olice si nu i1am pre'enit la timp sa ne rasucim de
durere in morminte+
?a exista o singura )iserica ce 'a apartine -u'ernului "ondial+ /ogma
male*ica religioasa, care 'a cuprinde #atanismul, 3uci*erianismul si "agia
eagra a &luminismului lui Adam Jeis(aupt 'a sta la )aza slu0)ei din )iserica
mondiala+ !restinismul, "a(omedanismul, .udismul, etc+, 'or *i religii
interzise, de domeniul trecutului+ u 'or mai exista li)ertati indi'iduale,
partide politice, etc+ si nu 'or *i tolerate nici un *el de conceptii de
li)ertate, 0ustitie sau rasiale+ umai pronuntarea originii etnice a unei
persoane 'a *i considerata o crima si pedepsita *oarte gra'+ (Astazi in
America oamenilor le este *rica sa pronunte cu'antul "e'reu" sau
"*rancmason")+ Fiecare persoana 'a *i indoctrinata cu ideea ca este o creatie
a -u'ernului "ondial si ca atare gu'ernul poate dispune dupa )unul sau plac de
'iata *iecaruia+ Fiecare nou nascut 'a *i in*ierat cu un numar pe piept, numar
ce 'a *olosi ca modalitate electronica de identi*icare toata 'iata+ Acest
numar 'a *i introdus apoi intr1un computer urias care 'a tine e'identa tuturor
cetatenilor de la nastere pana la moarte+ !omputerul 'a *i la sediul A4$ in
.ruxelles la dispozitia tuturor agentilor si ser'iciilor secrete care au
ne'oie de aceste date personale ale indi'izilor+
u 'a mai exista casatorie, cel putin asa cum o stim noi+ !opiii 'or *i
luati imediat dupa nastere de gu'ern, ca ouale din cui)ar, spre a *i crescuti
in spiritul si ideologia gu'ernului+ !ontactul sexual 'a *i atunci o)ligatoriu
pentru tinerii care a0ung la 'arsta de 29 de ani+ /upa ce *emeia 'a a'ea doi
copii, ea 'a *i apoi sterilizata+ :ornogra*iile de tot *elul, inclusi' cele
ale (omosexualilor si les)ienelor 'or *i momentele de recreatie pentru
scla'ii1cetateni ai secundei clase (al clasei "oamenilor de rand")+ ?or *i, de
asemenea, )aruri de stat unde se 'or 'inde in mod li)er droguri+ !etatenii 'or
*i drogati c(iar si *ara stirea lor cu droguri care sa le distruga
pesonalitatea si *orta caracterului, *acandu1i sa *ie supusi, )lanzi ca mieii+
(Asa cum ne puneau noua in "ca*eaua" din orz 4alpa &adului, si in toate
Jila'ele, Aiudurile si -(erlele su*erintelor romanesti)+ &n *elul acesta
oamenii 'or *i adusi la starea de animale, 'or *i usor de condus, de manipulat
si de stapanit+ /aca totusi se 'or gasi unii care sa se impotri'easca intr1un
*el sau altul regimului, 'or *i repede condamnati *oarte se'er si trimisi la
munca *ortata, care se 'a numi "'oluntara", in lagarele de exterminare din
regiuni total neospitaliere ca #i)eria, Antarctica, pustiul #a(ara, etc+ /aca
cei 'ino'ati nu 'or putea *i gasiti de catre autoritati, un mem)ru din *amilie
'a *ace pedeapsa in locul celui cautat+ /aca dupa terminarea pedepsei
condamnatul mai este inca in 'iata, cazuri *oarte rare pro)a)il, 'a *i
reintegrat in societatea scla'ilor, *ara drepturi insa+ ?a trai ca un om mort
printre 'ii+ 4oate drepturile, de a intra in )arurile statului, de a 'iziona
*ilme pornogra*ice sau de a munci in pro*esia lui, ii 'or *i negate+ ?a *i
supra'eg(eat tot timpul cu aparate electronice, i se 'a inregistra *iecare
con'ersatie si 'a *i aratat cu degetul oriunde 'a merge+ :ana ce rudele lui
cele mai apropiate, prietenii din trecut, *ostii colegi de scoala si de lucru
il 'or ocoli de teama+ %l se 'a simti mult mai rau decat un )olna' de lepra
sau de *e)ra ti*oida+ :ana la urma 'a tre)ui sa aleaga intre sinucidere sau sa
ceara sa *ie trimis inapoi la lagarul de munca *ortata+
/in un miliard de oameni, populatia 'iitoare a -u'ernului "ondial,
0umatate sau 599 miloane 'a *i *ormata din c(inezi si 0aponezi+ /e1a lungul
istoriei s1a constatat ca aceste doua popoare stiu sa se inregimenteze si sunt
*oarte disciplinate+
Restul populatiei 'a *i *ormata din toate rasele pamantului care 'a
tre)ui sa locuiasca si sa lucreze acolo unde 'a *i plani*icata+ Fiecare *osta
tara, precum si orasele care 'or *i selectionate sa ramana, 'or *i plani*icate
cu numarul minim si maxim de locuitori+ /aca un oras de'ine suprapopulat, o
parte din locuitorii sai 'or *i trimisi in regiuni su)populate prin tragere la
sorti+ /aca populatia mondiala creste peste ci*ra de un miliard, oamenii
)atrani, )olna'i si ne*olositori 'or *i eliminati prin eutanasie+ u 'a mai
exista nici un mi0loc de transport particular+ Automo)ilele, (elicopterele,
a'ioanele, etc+ 'or *i numai pentru stapani+ !etatenii1scla'i 'or a'ea la
dispozitie mi0loace comune de calatorie+ u 'or mai exista )ani+ 4oate
tranzactiile se 'or *ace cu carte de credit ce 'a purta numarul *iecarui
indi'id+ $ parte din punctele programului -u'ernului "ondial *ac parte din
doctrina "comunista"+ .aronul Rot(sc(ild a platit lui "arx sume uriase pentru
"*ilozo*ia" clasei muncitoare+ !opiii "cetatenilor lumii" 'or studia in scoala
despre 'iata *rumoasa si lipsita de gri0i pe care au dus1o stra)unicii lor in
regimul "comunist" distrus atat de neasteptat de imperialisti+ 3enin, #talin
si "arx 'or *i din nou eroii umanitatii, ridicati de data aceasta pe
piedestalul nemuritor al semi1zeilor+
/in !onspiratia #atanei *ac parte cam 899 de *amilii care sunt practic
nu numai proprietarii tuturor )unurilor pamantesti dar si ale su*letelor
oamenilor precum si (!R%/ %&) a 'iitorului acestei planete pe care traim+ ?oi
da in 'ileag doar cate'a nume mai cunoscute ale acestor *amiliiB -io'anni
Agneli, proprietarul *a)ricii Fiat din &taliaA "iguel Aleman, *ost presedinte
al "exicului din 1965 la 1952A .aruc( .ernard, "s*atuitorul" a trei presedinti
ai #tatelor =niteB omul cu cea mai mare in*luenta in deceniile 29 la 59 ale
secolului <<+ A *ost patriar(ul #an(edrinului si in consecinta omul cel mai
puternic din lumeA Jilli .randt (numele ade'arat 1 2er)ert %rnst Harl Fra(m)
om politic socialist, *ost cancelar al -ermaniei Federale care a demisionat
din post in 1976 din cauza ca s1a descoperit ca lucra cu spioni din -ermania
de %stA -eorge .us(, *iul lui :rescott .us(, *ost )anc(er si senator al #=AA
Jinston !(urc(ill, *ost prim ministru al AnglieiA Hat(erine "eyer -ra(am,
mogul al mass mediei americane suspectata ca si1ar *i asasinat )ar)atul care
in mod o*icial s1a "sinucis"A *amilia /elanos, din care *acea parte sotia
*ostului presedinte al Americii, FranKlin /elano Roose'elt, *aimoasa prin
introducerea si controlul exercitat asupra opiumului in !(ina in cola)orare cu
*amilia Astor (proprietara 'estitului (otel Jaldor* Astor din eE ,orK)A
*amilia /u:ont, magnati ai petrolului si produselor c(imiceA For)es, magnat al
mass media si (omosexual notoriu care si1a ser)at ziua de nastere la 'ila lui
din "aroc unde a in'itat peste o mie de persoane carora le1a platit drumul cu
a'ioane si (elicoptere speciale+ :etrecerea, la care a participat Hissinger,
3iz 4aylor, etc+, etc+, a costat cate'a milioane de dolariA 3azard Freres,
)anc(er si actionar in Jall #treet, Regele 2aaKon al or'egieiA A'erill
2arriman, *ost am)asador la "osco'aA "ilton Hatz de la Fundatia FordA :aul
2o**man, presedintele celei mai mari companii de asigurare americaneA
%lisa)eta a &&1a, regina AnglieiA .eatrix, regina $landei in locul mamei sale,
*osta regina &ulianaA "argareta, regina /anemarceiA *amilia 2o(enzollern din
care *ace parte si *ostul rege "i(ai & al Romaniei, care este si *rancmasonA
Aldous 2uxley, scriitor americanA 2enry Hissinger (2ans #tern), agent al lui
.ritis( &ntelligence si H-., omul care a *acut sa curga mai mult sange decat
(oardele lui -ingis H(an+ Hissinger a ordonat asasinarea lui Aldo "oro, *ostul
prim ministru al &taliei+ !rima *acuta de .rigazile Rosii, organizatie la
dispozitia !onspiratiei #atanei, a *ost atat de )rutala, incat a zguduit lumea
de groazaA 2elmut H(ol, cancelarul -ermanieiA Jalter 3ippmann, *aimos ziarist
comunist americanA #ol 3inoEitz, cel care a 'andut !analul :anama in numele
lui !arter lui $mar 4ori0os, presedintele comunist al statului :anamaA
Fran ois "itterrand, presedintele FranteiA Jo(n "organ, )anc(er din *amilia cu
acelasi numeA 3ord 3ouis "ount)atten, *ost comandant al A4$, asasinat de
)rigazile &RAA 2arry $ppen(eimer, magnatul aurului, platinei si diamantelorA
$lo* :alme, *ost prim ministru al #uediei, cunoscut mai ales prin trans*erarea
articolelor americane de te(nologie superioara *ostei =niuni #o'ietice+ A *ost
asasinat de !onspiratia #atanei cand a incercat sa se opuna unor ordineA
printul Ranier al :rincipatului "onaco din *amilia -rimaldi, *amilie care se
secole se ocupa de tra*icul drogurilor din $rientul "i0lociu spre %uropa de
?est+ !and a incercat sa1si opreasca mai mult decat i se cu'enea, dupa trei
a'ertizari de care n1a tinut seama, !onspiratia #atanei i1a asasinat sotia,
-race Helley, *osta actrita a 2ollyEood1ului "intr1un accident de masina"A
/a'id RocKe*eller, )anc(erA .aron Rot(sc(ild (ade'aratul nume al
intemeietorului *amiliei este "eyer Ams(el)A -eorge #c(ultz, *ost ministru de
externe al #tatelor =niteA 4ed 4urner, proprietarul canalului de tele'iziune
! si al altor canale prin ca)luA !yrus ?ance, *ost ministru de externe al
#tatelor =niteA #+ Jar)urg )anc(erA :aul JarnKe, am)asador si negociator de
armeA !aspar Jein)erger, *ostul ministru al Apararii ationale al AmericiiA
!(aim Jeismann, presedintele $rganizatiei "ondiale #ioniste+
!!
!A.A3A & "A-&A
!
FRA-"%4% /& "!$#:&RA4&A 3$J&3$R" /% 4$"A :%4R%#!=, .ucuresti 1961
F
:rincipiile masonice, *undamentele tainice ale *rancmasoneriei, sunt
imprumutate din ?ec(iul 4estament, 4almud si !a)ala+ #pre exempluB !a)ala a
*urnizat sceptrul lui #olomon, steaua lui /a'id, sim)olismul numerelor si tot
ast*el *aimosul ar)ore al lumii, o)arsia celor trei lumi masonice+ (-eneral
%ric( 3udendor**A ?ernic(tung der Freimaurerei durc( %nt(ullung i(rer
-e(eimnisse+ " nc(en &927)+
&ntrucat !a)ala, aceasta *iloso*ie religioasa a poporului iudaic,
*ormeaza si *iloso*ia *rancmasoneriei, 'om urmari in continuare sa 'or)im
putin despre ea+
Ha)ala sau !a)ala+ 1 !u'antul neo1(e)reu ga)ala (de la gi))el, a primi)
inseamnaB receptare, primire a unei in'ataturi date, predate de cine'a, ceea
ce ec(i'aleaza cu termenul "traditie"+
&n a*ara de masonerie mai sunt si alte secte religioase de'iate care isi
au originea in !a)ala+ &n aceasta pri'inta Ar(iereul -alaction !ordun are un
'aloros studiu intitulatB "!um s1a mani*estat iudaismul in propaganda
ad'entista"+
%ste semi*icati' ca pu)licistul *rancez /enis #aurat, pu)lica o serie de
studii asupra poeziei *iloso*ice moderne, su) titlulB "3iteratura si
$cultismul" (ed+ Rieder :aris 1929)+ 3a pag+@7 a acestui studiu exista un
interesant capitol "!a)ala", in care se in'edereaza clar in*luenta iudaismului
asupra gandirii laice contemporane+
+++"&n timpul Renasterii si in secolele urmatoare, !a)ala se prezenta
spiritelor europene printr1un ec(i'oc+ %a atrage pe crestini pentru ca este un
curent iz'orat direct din ?ec(iu& 4estament, pentru ca e un comentariu *acut
de poporul ales (e'rei) din cartile sacre, incredintate poporului ales
(e'reiesc) si cu apro)area unora din :api c(iar s1a *acut acestui comentariu
reputatia ca ar *i *a'ora)il ideilor crestinismului+ :e de alta parte, !a)ala
poate ser'i de asemeni dusmanilor crestinismuluiB pentru acestia, ea este
"ade'arata" explicatie a doctrinelor .i)liei, iar dupa parerea acestora
!restinismul n1ar *i decat o de*ormare a .i)liei+"
&ata cele 6 teme principale ale !a)alei (pag+@9)B
1+ &deea ca /umnezeu e o putere inaccesi)ila si ca totodata %l este
materia =ni'ersala din care a *ost *acuta lumeaA
2+ !onceptia legii prezentei am)elor sexe pretutindeni in creatie dupa
care, deci, orice lucru din existenta este in acelasi timp si masculin si
*eminin+
8+ &deea ca in /umnezeu si in orice categorie de *iinte din !reatie
exista simultan atat )inele cat si raul+
6+ 4eoriile reincarnarii, speculate in *aimoasa carte e)raica ">o(ar"+
$are de ce au cautat *rancmasonii sa in*luenteze literatura si spiritele
prin intermediul !a)aleiD Raspunsul il da #aurat, in lucrarea amintita,
pag+179A pentru ca "poezia *iloso*ica" *ace o critica a religiei dintr1un
punct de 'edere legitimB cel artistic (pag+ 1@2)+ :rin urmare, este e'ident ca
in*luenta !a)alei tinde sa sla)easca religia crestina, iar maestrii masoni
licentiati in !a)ala si doctori in tiintele $culte, per'ertesc ast*el cu
usurinta *ormatia spirituala a crestinului prins in lo0a masonica si condus pe
alte carari decat cele ale /omnului (/umnezeu)+ u este deloc intamplator ca
sunt *oarte multi masoni romani, licentiati in !a)ala si doctori in tiintele
%rmetice ($culte), care in acelasi timp sunt si conducatori de lo0i masonice
si teozo*ice, care departe de a se inspira din ade'arurile eterne ale
crestinismului, raman su) puterea directa a !a)alei iudaice+
!a)ala este o doctrina periculoasa, si prin aceea ca deruteaza actiunea
rectilinie a *acultatilor umane prin erotism desantat si sexualitate+
Rezultatul studierii si aplicarii !a)alei a dat nastere masoneriei,
creandu1se apoi su)lo0i masonice mixte, in care se practica in modul cel mai
degradant cultul ?enerei+++ si c(iar magia neagra, care este o caricaturizare
a #*intei 4aine %u(aristice+
Francmasoneria, pe langa in'ataturile insusite din !a)ala, isi mai
insuseste in'ataturile din magia neagra+
=nul din marii maestri ai magiei moderne, *rancmasonul %lip(as 3 'y
(preot catolic apostat) scrie in lucrarea saB "/ogme et Rituel de la 2aute
"agie" :aris &@56B "4oate Asociatiile "asonice datoreaza !a)alei secretele si
sim)olurile lor"+
&ar in ""anualele de &nstructie &nitiatica" *rancmasonul $s'ald Jirt(,
in capitolul intitulat ":remiers elements de :(ilosop(ie initiatiLue", reda
cate'a din in'ataturile ridicole si carag(ioase ale magiei negre+ $s'ald
Jirt(, ca si *ratele lui intru 3uci*er, %lip(as 3 'y, recunoaste caB
"#im)olismul masonic concorda cu !a)ala in ceea ce are esential"+ (pag+ 88)
!a sa cunoastem in *ond masoneria, tre)uie sa stim ce este magia, care
este un element constituti' ca si !a)ala din *iloso*ia *rancmasoneriei+ !itind
cartea lui %lip(as 3 'y in'atam ca magia nu1i altce'a decat o *iloso*ie care
cuprinde misterele religiilor pagane din antic(itate si se gaseste in !a)ala
e'reiasca si in 4almud+
3ucrarea lui %lip(as 3 'y 1 "/ogme et Rituel de la 2aute "agie",
demonstreaza ca magia e constituita din mai multe parti+
1+ :rima parte e tiinta celor douasprezece umere si a celor douazeci
si doua de 3itere ale al*a)etului e)raic+ 4oate aceste semne gra*ice
(in'entate de oameni), au primit cate un sim)ol ca)alistic si au *iecare o
semni*icatie mai mult sau mai putin a)racada)ranta+ :ana si /umnezeu (&e(o'a,
"arele Ar(itect), cand a creat =ni'ersul+++ s1a ser'it de semnele
*rancmasonice, scrise pentru primele trei grade ale *rancmasonerieiB "3i're de
lCApprenti, du !ompagnon, du "aitre"+
Restul magiei e rezer'at gradelor superioare din ce in ce mai initiate+
2+ A doua parte a *iloso*iei dia'olesti e arta de a g(ici 'iitorul, prin
di'erse mi0loace caB g(iocul, apa, dro0dia de ca*ea, liniile mainii
(c(iromantia), somnam)ulism, etc+ si mai ales prin "tarot" (adica prin carti
de 0oc cu sim)olistica magica)+ /e alt*el, in antic(itate, preotii templelor,
augurii, auspicii, etc+, a'eau ca misiune sa pre'esteasca 'iitorul+
8+ A treia parte este Astrologia 1 care dez'aluie soarta oamenilor, sau
"(oroscopul", prin raportare la pozitia planetelor in momentul nasterii+
6+ A patra parte a acestei stiinte oculte este Alc(imia 1 care admite si
astazi ca elemente *undamentale ale aturiiB :amantul, Apa, Aerul si Focul+
=nul din scopurile Alc(imiei era sa trans*orme materia )ruta in aur pur+
5+ A cincea parte e ecromantia, sau e'ocarea mortilor 1 in locul carora
se prezinta adesea di'erse spirite in*erioare sau c(iar male*ice, care prezic
?iitorul sau descopera ce ascund ei+ ecromantia se practica si astazi in
cadrul sedintelor de spiritism+
5+ A sasea parte e "agia $tra'urilor, care prepara pra*uri si )auturi
*ermecate ca "aLua to*ana", ce produce o moarte rapida+
7+ A saptea parte e ?ra0itoria, care consta in *a)ricarea unei papusi de
ceara 1 cu care se realizeaza asa zisa 'ra0a sau *acatura 1 si care il
reprezinta in mod analogic pe cel care urmeaza sa *ie 'ra0it+ ?ra0itorul ia
aceasta papusa care urmeaza sa *ie 'ra0ita si 1 dupa ce o consacra /ia'olului,
prin e'ocari si *ormule magice 1 o inteapa cu un ac, la ni'elul inimei sau in
pantece si, peste putin timp, cel ast*el 'ra0it moare su)it+ &n aceeasi
categorie intra de asemeni deoc(iul si Jetatura din eapole, impotri'a carora
poti sa te aperi prin talismane magice di'ine sau prin ruga sincera catre
/umnezeu+
@+ 3a capatul acestei serii in*ame 1 care este departe de a *i completa
1 se a*la "agia eagra (goetia sau demonomantia)+ &n "agia eagra este
e'ocata, prin ceremonii in*ernale, 3uci*er sau #atana care 'ine, cand este
ast*el c(emat si poate *i 'azut, dupa cum a*irma %lip(as 3 'yB "!and c(emi pe
/ia'ol cu ceremoniile cerute, dia'olul 'ine si il 'ezi+ :entru ca sa nu mori
traznit la aceasta aparitie, sa nu de'ii cataleptic, sau idiot, tre)uie sa *ii
c(iar ne)un"+
"/ar, cand nu esti ne)un, ca sa rezisti prezentei #atanei si sa nu mori
sau sa nu1ti pierzi mintea, tre)uie sa *i capatat gradul cel mai inalt al
initierii masonice, adica sa *ii un ade'arat mag, paladist"+ (!omentariu *acut
asupra magiei de pro*+ /r+ + :aulescu in .uletinul Anti1&udeo1"asonic, pag+
@91@1, 1989)+
:entru cercetari mai amanuntite despre "agie, sugeram sa *ie utilizate
in*ormatiile mai ample ce exista in lucrareaB "3a "agie" (:aris 1927), scrisa
intr1un mod per*id de un *rancmason, /r+ J+ "axEell+
/e la studiul !a)alei si al "agiei, *acem acum o mica incursiune in
esenta sim)olurilor masoniceB
ortul de piele masonic, pe care si1l pune masonul in *ata, reprezinta
amintirea sortului zidarilor din %'ul "ediu+ "asonii leaga originea sortului
de partea 'esmantului marelui :reot, destinat sa1i ascunda goliciunea atunci
cand urca treptele altarului+ (%xod cap+ 29 'ers 25)A in termeni mai precisi
el corespunde indispensa)ililor de in, dupa prescriptia din "%xod" (cap+
2@+?+69) cu care marele :reot iudaic tre)uie sa1si acopere partea de la sale
pana la coapse+ %l semni*ica, de asemenea, un *el de circumcizie sim)olica in
ceremonia in care omul incult (piatra )ruta) este supus "artei regale" pentru
a se trans*orma intr1un om desa'arsit (sim)olizat de piatra cioplita)+ Atunci
omul, dupa cum zice "/euteromul" cap+ 19, este circumcis in inima sa si nu i
se intepeneste deloc grumazul sau+ $amenii ast*el *asonati scapa de masura
comuna si se aseaza intr1o categorie exceptionala+ 3a acest grad el tre)uie sa
posede, pentru a *i recunoscut ca *rancmason, un intreg sistem de semne
con'entionale+ Acestea sunt semnele masonice propriu zise 1 sau ceea ce se
numeste in mod popular secretele masonice (.uletinul Anti1ludeo1"asonic,
3udendor* in lupta cu "asoneria)+
:e langa circumcizia sim)olica mai exista si o circumcizie reala in
masonerie+ Acest *apt poate pro'oca senzatie, dar este totusi un *apt realB
*rancmasonii de grade superioare se circumcid+ =nii din masonii nostri care au
*ost identi*icati ca circumcisi au a*irmat ca au a'ut *imoza+++ $data
integrati in spiritul *racmasonic, mem)rii masoneriei de'in automat mem)ri ai
"Aliantei =ni'ersale a "asonilor"+
Fostul secretar general al masoneriei *ranceze, Jean .idegain, con*irma
aceasta a*irmatie care ar parea de domeniul *antezieiB "Francmasonii de la
gradul 1@ in sus de'in mem)ri ai Aliantei =ni'ersale a "asonilor "+
!are este scopul "Aliantei =ni'ersale a "asonilor"D "A ridica
&erusalimul deasupra 4ronurilor, :apilor, :atriar(ilor si &mparatilor"+
(/israeliB !onigs)y pag+ 18@)+
&ata cum *rancmasonii iudaizati, de'enind pana la urma unelte oar)e,
lucreaza la nimicirea crestinismului si la inaltarea iudaismului+
"ai reproducem un document din lucrarea "3C%nnemie #ociale" a *ostului
mason de grad+ 88, *ost inspector al masoneriei uni'ersale, :aul RosenB "#a ne
*ie permis, in *runtea acestei carti, a1i preciza caracterul+ 3iteratura
anti1masonica, in momentul de *ata, cuprinde un numar considera)il de lucrari
*oarte remarca)ile+ 4oate au o trasatura comunaB dez'olta 'ederile personale
ale autorului asupra *rancmasoneriei, spri0inind aceasta opinie prin documente
mai mult sau mai putin importante+
oi a'em pretentia de a *i aratat o noua cale, de a *i dez'aluit un nou
plan de campanie acelora care apara ordinea sociala crestina+ oi am urmat
cu'ant cu cu'ant #*atul atat de limpede *ormulat de #anctitatea #a :apa, 3eon
<&&&, cand a scris in enciclica "2umanum -enus"B &ndepartati masca in spatele
carea se ascunde *rancmasoneria pentru ca ea sa *ie cunoscuta asa cum este in
realitate + i pentru a ne supune acestei auguste in'itatii, noi am *ortat
"asoneria sa se arate, sa se expuna ea insasi in nuditatea ei rusinoasa si
monstruoasa+ &n acest scop am adunat documentele o*iciale cele mai
incontesta)ile, incepand de la cercurile conducatoare si personalitatile care
gu'erneaza Francmasoneria, grupandu1le ast*el incat orice comentariu pare de
prisos, iar opinia asupra sectei satanice, in loc sa ramana numai a
pu)licistului de'ine ipso *acto a oricarui cititor de )una credinta+
&ntr1o prima lucrare, intitulata "#atana si !ompania", am studiat
in'atamintele periculoase ale *rancmasoneriei si am urmarit educatia
progresi'a a adeptilor sai+ Astazi urmarim sa examinam pe sectari la lucru si
am (otarat sa *acem lumina asupra masinatiilor lor negre+ e1am propus a nu
*ace sa *igureze, in paginile ce urmeaza decat documente o*iciale de o
autenticitate indiscuta)ilaA concluziile puse 'or aparea de neinlaturat pentru
toti aceia pe care nu1i or)este pasiunea contra religiei+ #a rezumam in putine
cu'inte preliminare, o)iectul si planul acestui nou studiuB
:entru a distruge ordinea sociala, sta)ilita de /umnezeu in lume,
#atana a instituit o Asociatie a carei ade'arata *irma sociala, mentinuta
secreta, este "#atana si !ompania" a carui denumire marturisita esteB
Francmasoneria+ Aceasta asociatie, in*iintata pentru distrugerea ordinii
sociale numara astazi (anul 1@99) in lumea intreaga 155+999 ateliere de
lucrare satanica numite lo0i, in care marele se* #atana, *ace sa lucreze
contra societatii crestineB 25+@75+999 oameni, care se intituleaza *rancmasoni
si 2+@59+999 *emei numite surori masonice+ Finantele acestei puternice
Asociatii care e de peste 2@ milioane agenti de satanizare, au in *iecare an o
miscare e*ecti'a de 8 miliarde *ranci aur+
3ucrarile sale se sa'arsesc pentru "-loria si su) auspiciile /+ + -+ +
A+ + /+ + =+ +, litere *atidice, care pentru pro*anii masoni, nai'i, inseamnaB
"/u -rand Ar(itecte de lC=ni'ers" (Al "arelui Arc(itect al =ni'ersului) iar
pentru cei initiati se traduce prin cu'inteleB "/e la -rande Association
/estructi'e =ni'erselle" (a "arei Asociatii de /istrugere =ni'ersala)+
#pre a putea aduce o 0udecata impartiala si moti'ata asupra acestei
asociatii 'om arata *rancmasoneria la lucru in Franta, in .elgia si in &taliaA
o 'om arata in plina ei actiune distructi'a, in plinul ei in'atamant
corupator+ Actiunea sa distructi'a este de *actura politica si se exercita in
special in Franta si in .elgia+
&n'atamantul sau corupator este Anti1Religios si raspandit in Franta, in
.elgia, in ltalia si in lumea intreaga+ Anar(ista in Franta si in .elgia, atee
in &talia, iata ce este *rancmasoneria uni'ersala in %uropa su) directia /+ #+
de la .erlin+
Am scris initialele masonice /+ #+ care pentru 'ulgum pecus al
*rancmasoneriei, (aceste litere) inseamna "/irectorat #uprem"+ :entru marii
initiati, insa, aceste doua litere /+ #+ intre care este incadrata de'iza
masonilor conducatori /eus "eumLue lus ea sim)olizeaza urmatoareleB
1 &mpunerea (sim)olizata prin cu'antul lus), a principiilor masonice,
mai intai *amiliei, apoi natiunii si in cele din urma intregului glo)
pamantesc, spre a a0unge a le inradacina in toata omenirea+
1 /istrugerea (sim)olizata prin cu'antul /eus) a religiei, a
autoritatii, a moralei+ /istrugerea religiei in *amilieA distrugerea
autoritatii in sanul natiuniiA distrugerea moralei in omenire+
1 "aterializare (sim)olizata prin cu'antul C"eumC), prin coruptie
(ade'aratul sens al cu'antului ""aterializare a constiintei, a in'atamantului,
a #tatului+")
Aceste cu'inte (&mpunere, /istrugere, "aterializare) inseamna pentru
"arii initiati satanici, ca tre)uieB
1+ #a impuna distrugerea oricarei religii in *amilie prin coruperea
constiinteiA
2+ #a impuna distrugerea oricarei autoritati in natiune, prin coruptia
in'atamantuluiA
8+ #a impuna distrugerea oricarei morale in omenire prin coruptia
#tatuluiA
:entru ganditori, pentru oamenii cumpatati, aceste doua litere /+ #+,
care de doua secole 0oaca un rol atat de mare in istoria uni'ersala inseamna,
deciB "/ezorganizarea #atanica" a *amiliei, a natiunii si a omenirii,
reprezentate prin cele trei puncte + + care le urmeaza+"
%xista *rancmasoni romani care in corespondenta lor particulara semnau,
punand la s*arsitul numelui trei puncte, + + *ara ca sa le *i stiut
semni*icatia+
s
$riginea Francmasoneriei
$
#unt mai multe ipoteze asupra inceputului masoneriei+ &storiceste se
poate a*irma ca *rancmasoneria exista su) *orma sa actuala de la 1717+ &n
aceasta epoca, mai multe lo0i engleze s1au reunit la 3ondra si au *ondat
""area 3o0a din Anglia"+ James Andreson a *ost insarcinat cu redactarea
de*initi'a a !onstitutiilor masonice+ 3ucrarea sa a aparut in 1728 si a ser'it
drept )aza la toate !onstitutiile masonice actuale+ ascuta in Anglia,
*rancmasoneria, n1a intarziat a se extinde pe intregul continent, unde ea s1a
raspandit in prima 0umatate a secolului <?&&&+
/in circumstantele istorice si din datele *ondarii marei 3o0i din
Anglia, specialistii sunt in unanimitate de aceeasi parere in ceea ce pri'este
originea si e'olutia masoneriei pe glo)+ Asa de pilda .ernard Fay, pro*esor la
!olegiul Frantei, in remarca)ila sa lucrare "3a Francmasonerie et la
Re'olution &ntelectuelle du <?&&& #iecle", 'ol+ ?+ din colectia !luny, 1
consacra un studiu special masoneriei engleze asupra careia 'om re'eni mai
0os+
%liminand teoriile *anteziste asupra istoricului masoneriei, citam dupa
?icontele 3eon de :oncinsB "3a /ictature des :uissances $ccultes" pag+ 56B
&+ 1 $riginea pagana+ 1 Francmasoneria deri'a din 'ec(ile mistere
religioase ale grecilor si egiptenilor+
&& 1 $riginea templiera+ 1 $rdinul templierilor (care *usese mai inainte
un ordin eminamente crestin), dar din cauza ca se in*iltrase *rancmasoneria in
el si1i daduse o noua directie contrara scopului pentru care *usese creat, a
*ost des*iintat de :apa) s1a perpetuat in secret si a *ost reacti'at su) *orma
masoneriei+
&&&+ 1 $riginea rosa1cruciana+ 1 Francmasoneria pro'ine de asemenea din
ordinul ocultist al Rosei1!ruce (la acest grad, calcarea in picioare si
strapungerea cu spada a cruci*ixului constituie un act ritual in masonerie)+
&?+ 1 $riginea !orporati'a+ 1 Francmasoneria pro'ine din asociatiile de
masoni (!orporatiile) din %'ul "ediu+
?+ 1 $riginea stuartista+ 1 Francmasoneria a *ost creata de :rintul
!(arles #tuart in scop politic+
?&+ 1 $riginea deista+ 1 Francmasoneria deri'a din teoriile scolii
deiste, al carei reprezentant principal a *ost Jo(n 4oland+
?ll+ 1 $riginea protestanta+ 1 Francmasoneria reprezinta internationala
protestanta, de origine cal'inista si puritana+
?&&&+ 1 $riginea ocultista+ 1 Francmasoneria isi are sorgintea in
di*erite secte ocultiste satanice ele insele, inspirate din !a)ala+
&<+ 1 $riginea e'reiasca 1 (care este cea 'eridica)+ %'reii au creat
toate piesele masoneriei in scopul dominatiei oculte mondiale+
t
Filoso*ia Francmasoneriei
F
Filoso*ia masonica e diametral opusa *iloso*iei crestine+ Aceasta
*iloso*ie atee si materialista le este inoculata masonilor treptat, pe masura
ce trec de la un grad de initiere la un grad mai inalt, *ara ca sa *ie
o)ser'ata aceasta e'olutie "spirituala" a masonului, din cauza ca ideile
masoneriei se administreaza mem)rilor prin sugestie si inoculare persuasi'a
lenta+
":rimul e*ect al initierii este de a "puri*ica" ucenicul de orice
mentalitate crestina+++"
"!opilul crescut in religia crestina 'ede, 0udeca si lucreaza
crestinesteA masonul nascut la lumina templului 'a 'edea, 0udeca si lucra
masonic" (-usta'e .ord, "3a Francmasonnerie en France, des origines a 1@15",
pre*ace, p+ <?&&)+
Filoso*ia masonica este de esenta panteista, pentru ca in realitate
neaga existenta lui /umnezeu, inlocuind1o cu atura, adica cu $mul+
&ata cum este redactata doctrina panteista masonica de *rancmasonul
Adriano 3emni (*ost primar al Romei) unul din se*ii supremi ai magiei negre
internationaleB
&+ !red in eterna "aterie1"ama+++
&&+ i in $m care este Fiul ei cel iu)it+++
&&&+ !are din materie s1a zamislit si s1a nascut din :amantu& ce1l
sustine si1l nutreste+++
&?+ !red in !ugetare, du( de 'iata *acator+++ (citat dupa /r+ %mil
JouinB "Re'ue internationalle des #ocietes #ecretes" r+&, ian+ 1989 pag+ 29)+
JJ
Francmasoneria contra religiei crestine
F
/upa daramarea 4emplului din &erusalim care a *ost pro*etizata de catre
"antuitorul nostru &sus 2ristos, ca o pedeapsa di'ina data masonilor pentru
cruci*icarea lui &sus 1 iudaismul, prin *ormida)ilul sau instrument,
masoneria, a mo)ilizat toate *ortele oculte pentru reconstituirea templului
lui #olomon, prin descrestinarea omenirii+
&storicul *rancez "aurice "uret in lucrarea saB "3C%sprit Jui*", :aris,
1 de*ineste ast*el actiunea masonului anti1crestinB "Francmasonul, de cand a
*aptuit cea mai mare crima contra /umnezeirii (omorarea lui 2ristos) a ramas
dusmanul neimpacat al lui /umnezeu+ /in aceasta pricina, el ia proportiile si
semni*icatia unui sim)ol al luptei contra .isericiiA descrestinarea lumii
*iind scopul suprem al *rancmasoneriei, ea rezuma toata actiunea sa
contemporana+"
"/escrestinarea lumii", la aceasta se reduce, in de*initi', actiunea
*rancmasonilor contemporani+ /in cauza doctrinei, educatiei si practicii
masonilor, atat in conceptia lor despre 'iata si lume, cat si in acti'itatea
lor in societate, ei 'or a'ea o atitudine net anti1crestina, 'or arata un
sentiment de ura neamplaca)ila *ata de religia crestina si mai ales 'or
caricaturiza prin di*erite legende 'iata si acti'itatea preotului crestin+
&ata ce ne spune *rancmasonul 3a*argue, la congresul international
masonic de la .ruxellesB
"Raz)oi lui /umnezeu; =ra lui /umnezeu";
&ar *rancmasonul /e 3anessan, *ost ministru si gu'ernator al &ndoc(inei,
a spus intr1o cu'antare la 3o0a "3a !lemente Amitie"B
"&n*amul este /umnezeu"+
4re)uie sa zdro)im in*amul;"
&udaismului, ca sa poata sa darame crestinismul, i1a tre)uit aceasta
asociatie, aceasta parg(ie 1 *rancmasoneria 1 recrutand di*eriti adepti din
di*erite clase sociale ale societatii crestine ca prin ei sa poata da mai usor
lo'itura pe care ei o sconteaza mortala religiei lui 2ristos+
#er'iciile crestinilor masoni au *ost considera)ile+ /ar patrunderea lor
in tainele masoneriei a constat in aceea ca unii masoni recrutati dintre
crestini, atunci cand au par'enit la gradul cel mai mare (gradul 88 1 ce
semni*ica anii cruci*icarii lui 2ristos) si au *ost in posesiunea planurilor
in*ernale ale *racmasoneriei de a su)mina ci'ilizatia crestina, s1au gra)it sa
iasa din in*ama congregatie, denuntand intregii lumi caracterul si scopul
pro*und criminal al sectei+
/upa :aul Rosen, *ost &nspector -eneral al masoneriei, care a dat o
lo'itura aproape mortala ma*iei, un al mare mason, ocultist, mem)ru in
consiliul $rdinului "arelui $rient *rancez, "+&+ /oinel, con'ertit in cele din
urma la crestinism, a *acut destainuiri pretioase asupra telurilor masonerieiB
"/e cate ori am auzit (e 'or)a aici de acei crestini "cu numele" care au a'ut
nenorocul sa se 'anda, prin masonerie lui #atana) *rancmasoni gemand su)
dominatia masonilor din lo0i, in atelierele *iloso*ice in toate tarile, in
marele $rient, in consilii, la toate punctele triung(iului cum zic ei, pe
toata intinderea 'astei lumi; u1mi apartine mie dreptul sa demasc aceasta
tiranie din punct de 'edere politic, nici din punct de 'edere *inanciar+ &nsa
in gandirea #atanei, #inagoga are o parte imensa, preponderenta+ %l conteaza
pe e'rei pentru a gu'erna masoneria, asa cum conteaza pe "asonerie pentru a
distruge .iserica lui 2ristos+++ /e la Re'olutie (17@7) e'reii au in'adat
lo0ile+ &n'adarea a *ost progresi'a+ %a este acum completa+ !a)ala a *ost
regina in lo0ile secrete+ #piritul e'reiesc a *ost rege in atelierele
sim)olice+ !elor care sunt dotati cu inteligenta le este prescris studiul
!a)aleiA ignorantilor, spiritul e'reiescA Ha)ala dogmatizeaza si *ace din
aceasta *ilozo*ie o meta*izica, meta*izica lui 3uci*er"+
"#piritul *rancmason conduce actiunea+ i, atat dogma *rancmasona, cat
si spiritul *rancmason, teoria si punerea ei in practica, totul este diri0at
in contra .isericii crestine, contra ei si numai contra ei si contra se*ului
%i in'izi)il, &sus 2ristos"+ (%mmanuel .ar)ier, "3es &n*iltrations
massonniLues dans lC%glise", pag+ 12"+
Fondul anticrestin al masoneriei se poate 'edea si din acest canon al
ra)inului 4(arp(on, citat de .ernard 3azare in lucrarea saB "Antisemitisme",
pag+ 67B "%'ang(eliile tre)uiesc arse pentru ca paganismul este mai putin
periculos pentru credinta e)raica decat crestinismul"+
=n alt expert in materie, un cunoscator pro*und al tainelor (ru)elor
masonice, Jean .idegain, *ost secretar general al masoneriei *ranceze, in
lucrarea sa, "3e -rand $rient de France", :aris 1995 pag+ 1@5, arata caB
"Francmasoneria, care incontesta)il este de origine iudaica, este pentru
israeliti un instrument puternic de actiune si de lupta, de care ei se
ser'esc in mod secret+ %'reii 1 atat de remarca)ili prin instinctul lor de
dominatie si prin stiinta lor de a gu'erna 1 au creat *rancmasoneria, ca sa
inroleze intr1insa oameni care, neapartinand neamului lor, se anga0eaza totusi
sa1i a0ute in *aptele lor si se angreneaza sa cola)oreze cu ei la sta)ilirea
domniei lui #atana, printre oameni"+
!onceptia "asonica despre /umnezeu

Francmasonii nostri nai'i gandesc, spun si scriu ca *rancmasonii cred in
/umnezeu+ Aceasta este *als+ Francmasonul .ernardin, gradul 88, a declarat
*ormalB "/umnezeu nu tre)uie niciodata sa se con*unde cu marele "Ar(itect al
=ni'ersului" (":re is (istoriLue du -rand $rient de France", 1999 pag+ 25)+
A*irmatia aceasta e clara si neta pentru toti *rancmasonii+
Fr+ #ergent spunea la *el in anul 1996B "Acei care au primit o initiere
superioara stiu ca aceasta *ormulaB "arele Ar(itect al =ni'ersului , n1are
nici o 'aloare religioasa+ "arele Ar(itect al =ni'ersului , nu este deloc
/umnezeu ci in realitate este Francmasoneria =ni'ersala+"
"!onstitutia si !odul $rganic" al lo0ei "arelui $rient al Romaniei, care
are imprimata data calendarului iudaic 5927, contine la pag+ @ aceasta
minciuna grosolanaB "Francmasoneria onoreaza pe /umnezeu, :uterea #upremaA su)
numele deB "arele Ar(itect al =ni'ersului "+
Formula ""arele Ar(itect al =ni'ersului", dupa marturisirea unanima a
*runtasilor masoni din supremele consilii, se recunoaste ca n1are nici o
'aloare religioasa, asa cum este propagata de ei, sau cu alte cu'inte ei nu
cred deloc in /umnezeu+
!a sa spul)eram orice urma de indoiala, citam aceste randuri categorice
dintr1o lucrare a lui $sEald Jirt(, "3e 3i're de 3CAprenti", pag+ 22B "#a a'em
cura0ul sa ne marturisim religiosi, sa ne a*irmam apostolii unei noi religii,
mai s*anta decat toate celelalte+ #a propagam Religia Repu)licii+"
"Francmasoneria este ".iserica lui #atan", e*ul ei #uprem isi a'ea
sediul la RomaB 3emni (*rancmasonul condamnat in anul 1@66 ca escroc, de
tri)unalul din "arsilia), at(an+" (4illoyB "3e peril 0udeo1ma coniLue", :aris
pag+ 55)+
Francmasonul "inat a scris despre acest ex1:apa din urma masonicB
"at(an e e'reu, urmas al unei *amilii olandezeB at(an la Roma este
continuarea re'olutiei+++ Asemanarea numelor este *atidica+ at(an este #atan,
este puterea in*ernala"+ (Re'ue ma conniLue)+ "&n imensa sa ma0oritate poporul
iudaic a trecut
de la adorarea lui /umnezeu la adorarea lui #atana"+
"!a)ala 0ido'easca este traditia orala a lui "oise *alsi*icata,
paganizata si, se poate spune, dia)olizata"+ (%+ .ar)ierB "&n*iltrations
ma onniLues dans &C%glise")+
"&n gandul lui #atan, sinagoga are o putere imensa, preponderenta+ %l
conteaza pe e'rei pentru a gu'erna masoneria, dupa cum conteaza pe masonerie
pentru a distruge .iserica lui &sus 2ristos"+ (/oinel, *rancmason, grad mare,
con'ertit, in lucrareaB "#atan demasLu "+)
&ata o magistrala cali*icare data *rancmasoneriei de catre un episcop
crestinB ""inciunaB este religia eiA #atanB /umnezeul eiA 4urpitudineaB
sacri*iciul ei"+
3a gradul 25, ?enera)ilul zice &nitiatuluiB " "arele Ar(itect al
=ni'ersului in onoarea caruia arde tamaia 3o0ilor si a Atelierelor nu este
/umnezeu, este &ngerul 3uminii 3uci*erice, -eniul "uncii, #piritul Focului
-(eenei"+
/octrina secreta a $rdinului *rancmasonic $dd Fello's si a :aladistilor
(a *rancmasonilor luci*erieni), consta dintr1un sistem manec(inist al du)lei
di'initati+
"/umnezeul crestinilor este rau si tre)uie sa1l com)atem+ /omnia lui se
'a s*arsi la 'enirea lui Anti1!rist"+
?enirea Anti1!ristului, pro*etizata de #*antul loan %'ang(elistul in
Apocalipsa, a *ost realizata unde'a in %urasia si in marsul ei de actiune
satanica ar *i cuprins toata %uropa daca nu s1ar *i lo'it de rezistenta
'iguroasa a marelui spirit european+
?oltaire si dCAlem)ert, *rancmasoni cu grade mari, se salutau intru
.elze)ut (Regele /emonilor) si intru 3uci*erB "?oi iu)i, scria ?oltaire
inainte de recon'ertirea la crestinism, o )una carte de *iloso*ie care 'a
zdro)i pentru totdeauna &n*amul+ &mi pun toate sperantele in %nciclopedie"+
/CAlem)ert raspundea lui ?oltaireB "%ste e'ident cum spui tu, ca
lucrarea (%nciclopedia) este iesita din maini di*eriteA eu am recunoscut
patru, acelea ale lui .elze)ut, Astarot(A Asmodeu si 3uci*er"+
3a initierea in gradul 29, 'enera)ilul rostesteB "Fiti ca steaua de
dimineata (3ucea*arul), care anunta 'enirea zilei, mergeti de duceti lumii
lumina, in numele s*ant a lui 3uci*er, dezradacinati intunericul+"
3a gradul 21B "$amenii care au intreprins constructia cladirii 4urnului
.a)el, erau toti din urmasii lui !ain din !anaan+ Acest turn era un monument
ridicat in gloria "&ngerului 3uminii" si pentru sal'area umanitatii 'iitoare
in cazul unui nou potop+++"
&n gradul 89 Hados (#*ant), initiatul in0ung(ie trei capete care
reprezintaB Armata, Regele si e*ul .isericii+
1ar tre)ui sa mai reamintim ca s1au gasit *rancmasoni intr1un asa grad
de im)ecilitate, ca au ridicat statui lui #atan+ !azul *rancmasonului 2erman
"enz, din America, care a ridicat o statuie lui #atan, aproape de eE1,orK,
impartind cu acest prile0 )rosuri gratuite prin care proclama credinta lui
intr1un dia'ol unic+
Acesta nu este un caz izolat de satanism+ #unt de asemeni multe
rugaciuni si imnuri inc(inate lui #atan si ele nu au *ost create de un
*rancmason oarecare, ci c(iar de anumiti conducatori, ca *rancmasonul
!anducci, gr+ 88, din &talia+
!
Francmasoneria contra religiei, .isericii si preotimii crestine
F
&n realitate, raz)oiul *eroce al *rancmasoneriei contra religiei nu
'izeaza decat ade'arata religie, crestinismul+
&ata cate'a do'ezi despre cele a*irmateB "$rganizata asa cum este ea,
*rancmasoneria poate, daca 'rea, sa inlocuiasca .iserica !restina" (Fr+ Felix
:yat)+
"oi suntem sectari" (Fr+ .ourgueil)+
"oi tre)uie sa sapam credinta in supranatural" (*r+ .eauguir)+
"4re)uie ca religia sa *ie distrusa sistematic in popor" (Fr+ "ost)+
"oi tre)uie sa eliminam din societate in*luenta religioasa su) orice
*orma se prezinta ea"+ (Journal $**i iel de la *rancmaconnerie Fran aise, 1@@5
pag+ 797)+
"&n nici un caz un punct de ec(i'oc; #a nu mai spunemB oi nu 'rem sa
distrugem religia + #a spunem din contraB oi 'oim sa distrugem religia"+
(Fr+ AulardA Analles de la Jeunesse laiLue, August 1996)+
"oi nu putem si nu 'oim sa a'em nici un respect pentru practicile
religioase"+ (.ulletin du+ -rand $rient de France, 1@95, pag+ 89@)+
"Rolul *rancmasoneriei este de a distruge complet religia"+ (!ongresul
masonic din 1@99)+
"!lericalismulA iata inamicul" 1 urla e'reul *rancmason -am)eta+
"!lericalismul, acesta este dusmanul lumii moderne, pe care noi tre)uie
sa1l do)oram, si sa1l distrugem"+ (Fr+ #al'a)+
&ar alt *rancmason, !ol*a'ru, spunea in 1@@7B "&namicul umanitatii este
clericalismulA inamicul este preotulA inamicul este acel care indrazneste sa
se pretinda ca este intermediarul intre ecunoscut si oameni+ Religia este un
organism despotic destinat sa apere constiinta umana+++ tre)uie, deci, ca
lumea sa *ie de)arasata cat mai repede de preoti"+
&n timpul re'olutiei *ranceze, s1a dat drept cu'ant de ordine acea
instructiune de o *erocitate intr1ade'ar cani)alica ela)orata in lo0ile
masonice si care i1au costat 'iata pe episcopii si preotii care au a'ut
imprudenta sa intre in templul #atanei, conspirand ast*el contra lor insile+
Atunci a rasunat lozinca *rancmasonului Adam Jeis(aupt, se*ul ordinului
*rancmasonic al "&luminatilor", care a condamnat la moarte intr1o con*erinta
secreta la FrancK*urt pe "ain, pe regele 3udo'ic al <?&1leaB "A'ec les )oyaux
des derniers des pretresA tranglons le dernier des Rois"; (!u intestinele
ultimului preot sa strangulam pe ultimul dintre regi)+
Autorul "!ursului de "asonerie practica" (un mason de grad *oarte inalt)
scrie (4om+ &+ pag+ 5, si ))B "#copul real al masoneriei este du)luB ea isi
propune sa rastoarne pretutindeni de o maniera de*initi'a si *ara posi)ilitate
de re'enire regimul monar(ic, care este negatia odioasa a 3i)ertatii,
%galitatii si Fraternitatii+ %a isi propune de asemeni sa zdro)easca si sa
nimiceasca pretutindeni crestinismul, singurul spri0in ade'arat si singura
ratiune de a *i a regalitatii+++"
Francmasoneria spuneB "#copul scuza mi0loacele"+
"/escrestinarea 3umii prin toate mi0loacele, mai ales stranguland
crestinismul, cate putin, prin noi legi contra clerului, acesta este scopul
nostruA in *elul acesta se a0unge la lic(idarea .isericilor+ -ratie
instructiei laice *ara /umnezeu, se 'a a'ea o generatie atee+ ?om *ace atunci
o armata si o 'om lansa asupra intregii omeniri crestine, armata care 'a *i
a0utata de catre toti *ratii si amicii tarilor in care 'a na'ali armata"+
(!on'entia secreta din anul 1@79)+
"4re)uie nu numai sa descrestinam cat mai repede $menirea ci sa o si
*acem sa de'ina atee+" (Fr+ .eauguier)+
"Raz)oi de moarte !restinismului+" (Fr+ ?i'iani)
"4re)uie sa extirpam lepra de'oranta a crestinismului+" (-ametta)+
#e pot inmulti aceste perle de ura ce pro'in din con'entiile si
atelierele lo0ilor *rancmasonice, din care reiese ca *rancmasoneria, departe
de a practica ade'arul, isi impune ca dogma minciuna+ Francmasonii sunt atei+
%i nutresc si duc o lupta in'ersunata contra )isericii, religiei si clerului
crestin+ #untem siguri ca *rancmasonii nostri 1 cei mari 1 'or cauta sa le
spuna *rancmasonilor mai mici, dar nai'i, ca toate astea se intampla auirea,
in lo0ile straine, sau la "cei de la "arele $rient", dar "la noi", la 3o0a
nationala, aici este cu totul altce'a+++
Raspundem acestor misti*icatori ordinari precizand ca ""arele $rient
Francez" s1a adresat catre toate 3o0ile din Franta si strainatate
(Francmasoneria se stie ca e uni'ersala, internationala si solidara, iar
""arele $rient al Romaniei" si ""area 3o0a" zisa "ationala" sunt recunoscute
de ""arele $rient Francez"), o instructiune secreta in care se scrieB
"+++#copul nostru *inal este acela al lui ?oltaire si al re'olutiei
*rancezeB imicirea pentru totdeauna a ideii crestine+ "
#a 'edem acum ce scria ?oltaireD "Religia crestina este o religie
in*ama, o (idra marsa'a, un monstru pe care tre)uie ca o suta de maini
in'izi)ile sa1l stri'easca+++ #a zdro)im, zdro)iti in*amul;" $ri este clar ca
&n*amul, in conceptia *rancmasonica, este /umnezeu+
"4emplul masonic, tre)uie sa inlocuiasca .iserica" (Fr+ !(ar)onier la
!ongresul "asonic din 1@@5)
"#a speram ca intr1o zi )isericile 'or *i trans*ormate in sali de
concert, de teatru sau in sali de adunare, in magazii de grane si in gra0duri
de cai" a inganat *rancmasonul "ost (pag+ 26 in "3a :este religieuse")+
3ucrarea masonului "ostB "3a :este religieuse", a *ost tradusa in
romaneste de un oarecare eagu (eg(el) si pu)licata in )i)lioteca re'istei
"&dei", a socialistului :etre "usoiu+ !itez o parte din *inalul lucrarii
"!iuma religioasa" a *rancmasonului "ost+ in traducere de eaguB "?a 'eni
'remea cand crucile si icoanele 'or *i aruncate in *oc, iar potirele si 'asele
s*inte 'or *i sc(im)ate in unelte *olositoare, )isericile 'or *i atunci
pre*acute in sali de concert, de teatru sau in sali de adunare si, cand nu 'or
putea slu0i unui asemenea scop, ele 'or de'eni (am)are de grane si gra0duri de
cai+ #a nada0duim ca 'a 'eni o zi cand multimea luminata de asta data, se 'a
minuna cum de nu s1a sa'arsit inca de mult o asemenea pre*acere+ #e 'a *ace
atunci 4a)ula Rasa din to'arasii popimii+++ #tatul, ca si .iserica, 'or *i
atunci complet sterse de pe *ata pamantului"+
$)ser'and *enomenele sociale si re'olutionare care au a'ut loc in #pania
in care au a'ut loc incendieri de )iserici, iar preotii au *ost 0upuiti de 'ii
si pusi in panoplii, in macelariile din "adrid, 'edem o stranie identitate
care este aproape per*ecta intre ideologia masonica si ideologia pragmatica
comunista+
4elegramele de presa din 'remea raz)oiului ci'il din #pania au relatat
multe cazuri de incendieri care ilustreaza cu prisosinta directi'ele masonice
de mai susB "&n Alcada de 2enares, aproape de "adrid, comunistii au incendiat
)iserica si au *acut in piata un *oc in care au aruncat statuile, icoanele si
s*intele odoare+ Apoi au incercat sa incendieze manastirea "adeleines si
)iserica #*+ JacLues+"
"3a 4orre'ie0a (aproape de Alicante), doua )iserici au *ost incendiate,
apoi au *ost incendiate teatrul municipal, doua (oteluri si patru case
particulare+ 3a !enta, au *ost incendiate )iserica Remadias+" (4el+ Rador,
ziarul "=ni'ersul" r+ 79, 1@ "artie 1985)+
"ai citim de asemeni intr1unul din numerele ziarului ".ez)o0niK" ca,
tri)unalul =+R+#+#++ a condamnat la moarte pe preotii :r0uc(in si #(uraE
&l0o**, pentru crima gra'a de a *i slu0it )iserica si de a *i propo'aduit
moralitatea si smerenia+ %i au 'or)it in *a'oarea celui mai mare inamic al
comunismului, care se numeste /umnezeu si au tre)uit sa1si rascumpere cura0ul
de a sustine aceste idei cu 'iata+ /e alt*el, insusi 3enin a spusB "!onceptia
oricarui /umnezeu este o mare in*amie"+
&ata in continuare ce spune ziarul ".ez)o0niK" (Ateul)B "?om da *oc
tuturor )isericilor din lume"A si ast*el trista soarta a !atedralei "#*anta
!amera" din $'iedo au mai a'ut1o si alte locasuri s*inte din #pania"+ ("4ara
oastra", 29 "artie 1985)+
Actiunea mizera)ila de distrugere a unor )iserici din #pania a *ost
condusa de crestinii "arani (e'rei )otezati inca de pe timpul lui Ferdinand
!atolicul care, desi crestinati, au tinut permanent legatura cu #inagoga si au
pastrat religia lui "oise in inima)+
&n lumina acestor e'enimente ne putem imagina perspecti'a e'entualelor
pre*aceri sociale pe care ni le preparau masonii din Romania+ /eclaratiile
martorilor pentru comunistul !onstantinescu1&asi, a *ostului senator 3eanca,
si altii, au tradat o mentalitate sectara, *ata de #tat si .iserica,
periclitand 'iata noastra religioasa de stat si nationala+
-asim ca nu1i lipsit de interes a mai reda inca cate'a texte pro'enite
din lagarul inamicilor )isericii crestine, necesare pentru explicatia
atitudinii unor politicieni, *osti gu'ernanti, *ata de )iserica noastra
ortodoxa, in :arlament+
Francmasonul "+ -uyat, intr1o cu'antare tinuta in cadrul unei
con*erinte masonice la :aris, in *inalul discursului sau se intrea)aB ""ult
'a mai tre)ui oare, sa intretinem )isericile care propo'aduiesc ne)unia si sa
platim pe popi, a caror trea)a nu1i decat sa starneasca si sa exploateze
smintealaD"
!omparam aici a)tinandu1ne de la orice alt comentariu, raspunsui dat de
*ostul "inistru Argetoianu, unul din marii ponti*i ai masoneriei romanesti,
intr1o sedinta a !amerei, unei delegatii de preoti parlamentari, pentru
ac(itarea salariului clerului ortodoxB ""ai lasati1ma in pace, nu am )ani si
mai ales sa stiti ca nu am )ani pentru preoti, care nu au alt merit decat ca
urmaresc sa culti'e superstitia in popor"+
uu
!$"=&#" & #A4A&#"
!
"?reau sa ma raz)un eu insumi pe cel ce stapaneste sus+++"
"&deea despre /umnezeu este nota *undamentala a unei ci'ilizatii
per'ertiteA acesta tre)uie distrusa+" (Harl "arx)
""arx si #atan", cartea pastorului Ric(ard Jurm)rand, tradusa anul
trecut in lim)a romana, dez'aluie cititorului o *ateta prea mult timp
negli0ata sau poate ascunsa a parintelui comunismului mondialB #atanismul+
!ercetand poeziile, corespondenta, relatarile )iogra*ice ale lui Harl "arx,
autorul pro)eaza cu date ire*uta)ile osmoza per*ecta a ideologiei comuniste cu
insasi "ideologia" dusmanului lui /umnezeu, #atan+ !omentariile sunt de
prisos, su*iciente se do'edesc 'ersetele marxiste care sunt o 'erita)ila
talmacire in 'ersuri a ""ani*estului !omunist"+ &ata numai cate'a mostre din
gandirea umanist1re'olutionara a lui Harl "arx ("ordenc(ai)B
"1Ast*el, un /umnezeu mi1a smuls totul,
&n )lestemul si tortura destinului+
4oate lumile 3ui s1au dus *ara intoarcere;
imic altce'a nu mi1a mai ramas decat raz)unarea+
&mi 'oi cladi tronul in inaltul cerului,
?ar*ul lui 'a *i rece si inspaimantator,
-roaza superstitioasa 1 ii 'a *i capatai+
!el ce1l 'a pri'i cu un oc(i sanatos,
#e 'a intoarce palid ca moartea si mut,
!uprins de mor)ul mortii oar)e si ing(etate,
Fie ca *ericirea lui sa1i pregateasca moartea+"
"Atunci 'oi *i in stare sa merg trium*ator,
!a un zeu printre ruinele imparatiilor+
Fiecare din cu'intele mele este *oc si actiune+
:ieptul meu este la *el ca cel al !reatorului+++"
"A)uri in*ernali se ridica si umplu creierul,
:ana cand ine)unesc si inima mi se sc(im)a cu desa'arsire+
?ezi aceasta sa)ieD
:rintul intunericului
"i1a 'andut1o+
:entru mine el este cel care masoara timpul si da semnalul,
!u tot mai multa indrazneala interpretez dansul mortii+"
"!u dispret imi 'oi arunca manusa
/rept in *ata lumii,
!a sa 'ad pra)usirea acestui urias pitic,
A carui cadere nu1mi 'a ina)usi in*lacararea+
Apoi 'oi pri)egi asemenea unui /umnezeu )iruitor
:rintre ruinele lumii
i, dand cu'intelor mele o *orta acti'a,
"a 'oi simti deopotri'a cu !reatorul+"
""
:R$F%4&&3% FA&"$A#% A3% 3=& #=/AR #&-2
:
!= :R&?&R% 3A
!
"&#&=%A #:&R&4=A3A :3A%4ARA A R$"A&%&
"
:ream)ul

#undar #ing( este un )inecunoscut intelept si iluminat indian, care s1a
nascut in anul 1@@9 in &ndia, in orasul Rampur, regiunea :un0a) si care a
murit in anul 1988+ !restinat in urma unei experiente spirituale deose)ite,
legata de aparitia lui &isus, el a *acut o calatorie prin toate tarile
crestine in primul deceniu al secolului nostru+ !u aceasta ocazie, #=/AR
#&-2 a 'izitat si tara noastra si cu pri'ire la aceasta el a *acut pro*etiile
ce urmeaza+ Aceste pro*etii au circulat, inca pe 'remea regimului de trista
amintire al dictatorului !eausescu, in manuscris, *iind sistematic pro(i)ite
sau con*iscate de catre organele de securitate de *iecare data cand erau
descoperite la cine'a+ #periata de perspecti'a unui re'iriment spiritual care
ar putea sa se mani*este in poporul roman, prin dinamizarea increderii in
resursele sale *a)uloase si prin cristalizarea ideii ca romanii sunt un popor
ales de /="%>%=, Francmasoneria mondiala si la ora actuala cea locala au
urmarit cu indar0ire si 'iclenie sa minimalizeze importanta acestor pro*etii,
sustinand in nenumarate randuri ca aceste pro*etii nu au existat niciodata (in
ciuda *aptului ca ele circula inca din anul 1969 si sunt cunoscute de zeci de
mii de oameni) si ca o culme a a)surdului, unii in'ersunati dusmani ai acestor
pro*etii au sustinut, nici mai mult, nici mai putin, decat ca #=/AR #&-2 nu
a existat 'reodata+ 4oti cei care lectureaza aceste pro*etii tre)uie sa nu ia
in consideratie tentati'ele *rancmasonilor care sunt dusmanii acestui popor,
de a anula, prin tertipuri murdare, mesa0ul pro*und spiritual al acestor
pro*etii+ !ine are urec(i de auzit, sa auda;
pp
4extul propriu1zis al pro*etiilor lui #undar #ing(
4
"#a nu 'a surprinda deloc acest *el de adresare deoarece *ac aceasta
pentru a nu 'a lasa sa *iti inselati de aceasta inscenare satanica atat de
a)il pusa la punct ca sa 'a insele+ %u stiu ca Romania are o mare misiune
/umnezeiasca de redresare spirituala ce o 'a *ace pana la urma sa se
in*atiseze ca un 'erita)il model demn de urmat pentru intreaga umanitate+ %ste
necesar sa *ac aceasta marturisire1pro*etie in *ata popoarelor intregii lumi,
crestine sau de alte religii, *iindca toate semnele marc(eaza sc(im)arile
spirituale uluitoare ce 'or a'ea loc in curand+ #pusele mele nu tre)uie sa 'a
determine sa ma considerati un *anatic simpatizant al romanilor ce isi
imagineaza (imerice plasmuiri, caci cea care mi1a inspirat, *ara putinta de
tagada, aceste pro*etii este :reas*anta ascatoare a lui &isus, si reamintesc
din nou ca, din cate simt, locul de cinste in ocrotirea Romaniei il ocupa
"aica /omnului si apoi marile puteri ceresti, la toate acestea mai
adaugandu1se si ma0oritatea s*intilor din cer+
&n curand aproape toate popoarele neamului omenesc 'or desc(ide oc(ii
contri)uind la implinirea realitatii oranduite de /umnezeu si se 'or supune
'ointei di'ine mult mai )ine decat altadata, deoarece atunci 'or lua s*arsit
intr1o mare masura mani*estarile indaratniciei si rautatii omenesti care au
*acut cu putinta atatea actiuni de gresita interpretare a 'ointei di'ine+
:erpetuarea raului 'a *i sta'ilita atunci, iar re'elatiile di'ine 'or a0unge
sa acopere pamantul, *acand ca tot ceea ce este )un si placut inaintea lui
/umnezeu sa iasa la lumina, pentru a1i a0uta pe oameni sa atinga intelepciunea
si sa se desa'arseasca+
Acum, cand *ac cunoscute aceste pro*etii, daca as *i roman de origine,
pro)a)il ca as putea *i in'inuit de partinire nationala, iar daca as *i
european din comunitatea latina, ar *i *ara indoiala unele moti'e sa *iu
0udecat intr1un *el omenesc, cu patima omeneascaA insa deoarece eu sunt un
indian iluminat prin intermediul lui &isus 2ristos si *erm sta)ilit in
credinta crestina pot 'or)i cu toata usurinta, incredintandu1'a ca acum nu *ac
altce'a decat sa exprim 'oia lui /umnezeu+ &n anii care 'or 'eni si lunile ce
'or 'eni, in tara trairii 'oastre (Romania), scoarta pamantului 'a lua *oc,
clima 'a su*eri unele sc(im)ari, cutremure ingrozitoare 'or distruge multe
dintre cladirile existente, uragane si 'anturi puternice ce 'or apare pe
pamant si pe mari, 'or nimici indrazneala o)raznica a oamenilor )azati numai
pe asa1zisa putere a stiintei+
&ngeniozitatea omeneasca pusa in slu0)a raului 'a *ace cunoscute lumii
cele mai groaznice crime si pamantul 'a cunoaste cele mai cumplite )oli ce 'or
aparea pentru a *i nimicita existenta oamenilor rai sau per'ersi+ &n acele
timpuri de mari sc(im)ari, in alte locuri de pe pamant un s*ert din omenire 'a
dispare *ulgerator, iar dupa aceasta, la a doua incercare, din cei ramasi in
'iata si ingroziti se 'or suprima inca aproape un s*ert, restul se 'or orienta
trup si su*let catre /umnezeu 1 de la cel a*lat la sanul mamei si pana la cel
mai indar0it tiran ce paseste pe scoarta pamantului+ &nsa 'a atrag atentia sa
nu socotiti dupa calendarul intereselor 'oastre mesc(ine sc(im)arile
spirituale ce 'or a'ea loc la ni'elul lumii pamantene, caci iata, dupa cum am
'azut eu in spirit, aceste trans*ormari 'or 'eni peste 'oi si 'a 'or lua prin
surprindere c(iar daca 'eti ramane neclintiti in incapatanarea 'oastra si pana
atunci nu 'eti a0unge sa credeti in /umnezeu+
"ulti oameni dintre cei care alcatuiesc la ora actuala popoarele Asiei
se 'or orienta catre religia crestina aproape *ulgerator, iar o multime de
tri)uri sal)atice se 'or crestiniza, aceasta si datorita marii raspandiri a
.i)liei+ !restinismul ade'arat, lipsit de dogme, se 'a generaliza apoi la
toate popoarele pamantului, indi*erent de lim)a, de la :olul ord si pana la
:olul #ud+
?eti sti ca acele 'remuri sunt aproape atunci cand Anglia isi 'a pierde
puterea, iar Franta 'a *i aproape in intregime asimilata de popoarele din 0ur+
4reptat puterile statale 'or disparea, ca in locul acestora sa apara o noua
putere denumita Federatia #tatelor :amantene cu un singur presedinte, o
singura moneda, un singur consiliu de conducere si o singura armata,
aeropurtata, *olosita doar pentru aparare sau paza interna, soldatii sai a'and
mai mult menirea de a pastra ordinea in acele zone reunite+
&n acea perioada, Rusia 'a de'eni una dintre cele mai crestine tari de
pe supra*ata pamantului, .os*orul si /ardanelele se 'or scu*unda, disparand
complet de pe supra*ata glo)ului si de asemenea o multime de insule 'or
disparea, *iind nimicite de cutremure+ &n multe locuri de pe glo), scoarta
pamantului 'a *i zdruncinata de o multime de urgii ce se 'or a)ate asupra
oamenilor+
.isericile purtatoare de (ar di'in se 'or uni intr1una singura,
supranumita .iserica crestina dreptcredincioasa, apostolica si misionara care
'a pregati aproape intreaga lume pentru trans*ormarile spirituale ce 'or a'ea
loc la ni'elul intregii planete+ 4ot atunci 'a apare Anti(ristul, prin
Anti(rist intelegandu1i pe toti aceia care, mai mult sau mai putin constient,
lupta cu indar0ire impotri'a lui /umnezeu si contra spiritualitatii
'erita)ile, urmarind prin toate mi0loacele sa trium*e *ortele o)scure
(satanice) ale intunericului si minciunii, ce mentin *iinta umana intr1o stare
de inconstienta si scla'ie letargica+ Atunci multe lupte de idei se 'or da,
*ara nici un *el de arma, pentru nimicirea partiala sau deplina a ade'aratei
credinte in /umnezeu+
4oate acestea si multe altele, desi poate acum necrezute de unii oameni,
mai tarziu, totusi se 'or realiza dupa cum 'a spun din 'oia lui /umnezeu+ ?or
*ace exceptie de la pedeapsa *ocului nimicitor si a macelului ce se 'or
des*asura pe aproape intreg glo)ul pamantesc Romania si locurile supranumite
s*inte din :alestina+ etrecuta prin sa)ie 'a ramane de asemenea cetatea
?aticanului, dar puterea sa de in*luenta, atat de pregnant urmarita, se 'a
reduce aproape la zero+
Romania 'a trece prin mai multe *aze de trans*ormari *undamentale,
de'enind in cele din urma, gratie orientarii ei catre /="%>%= si a
spiritualizarii exemplare, un 'erita)il *ocar spiritual, ce 'a putea *i
comparat cu miticul "$= !AAA"+ !apitala acestei tari, .ucurestiul, se 'a
trans*orma pana la urma intr1un centru di'in, esential al acestui *ocar+
Aceasta capitala unica a polului spiritual al planetei 'a *i aproape in
intregime reconstruita, ramanand in cele din urma o aran0are de constructii,
in *orma inelara, a'and 7 Km in diametru si ea 'a *i considerata de toate
popoarele pamantului drept un 'erita)il "$= &%R=#A3&"" pamantesc+
!(iar daca spusele mele 'a uimesc, tre)uie sa 'a marturisesc tuturor ca
aceasta se 'a intampla intrutotul in acele 'remi 'iitoare, deoarece toate
acestea reprezinta 'ointa atotputernica a lui /umnezeu si nu pe aceea a
oamenilor+ 4oate popoarele de pe intreg pamantul 'or participa la di*erite
acti'itati comune a'and drepturi egale in acest nou centru spiritual,
considerat drept mani*estarea $=3=& &%R=#A3&" )i)lic, egalitatea in drepturi
a tuturor tarilor si popoarelor *iind pe )una dreptate o conditie esentiala in
*ata .unului /umnezeu+
Romania 'a trece in 'iitor prin mari *ramantari launtrice si prin
anumite trans*ormari externe care o 'or impune exemplar ca prestigiu in
con0unctura internationala si, prin mila lui /="%>%=, ea 'a iesi aproape
nea*ectata din toate situatiile con*lictuale si din toate raz)oaiele mondiale,
declarandu1se, datorita spiritualizarii extraordinare, tara neutra, ce isi 'a
asuma rolul de nucleu ireprosa)il al intelepciunii si iu)irii di'ine+ &n cele
din urma, toti dusmanii Romaniei 'or ingenunc(ia la (otarele acestei tari si,
plini de umilinta, 'or recunoaste misiunea ei spirituala ce se 'a mani*esta
prin intermediul teri)ilei puteri a lui /umnezeu+ Atunci 'eti 'edea cu totii,
caci 'a *i un semn ceresc, *iindca in timpul raz)oaielor 'iitoare *ocul si
distrugerile o 'or incon0ura, dar ea 'a ramane neatinsa, intocmai ca o
paradisiaca oaza 'erde, in mi0locul inspaimantatorului desert nimicitor produs
de iscusinta dia)olica a omului pusa in slu0)a raului, de care se 'or *olosi
inteligentele satanice in ultima inclestare la care deocamdata oamenii nici nu
se asteapta+
&n urma )ul'ersantelor sc(im)ari planetare si a unui raz)oi *ulgerator,
cumplit, in cele din urma nu 'or mai ramane nici in'insi, nici in'ingatori+
Atunci 'or ramane trei categorii de *iinte umaneB
1mortiiA
1cei raniti si mutilati de pe urma raz)oiuluiA
1supra'ietuitorii in intregime neatinsi+
&n acele 'remuri, numarul celor ucisi si al celor a*ectati de pe urma
raz)oiului 'a *i atat de mare incat nimeni nu 'a mai 'or)i nici despre
pierderea si nici despre castigarea raz)oiului, *iindca urmarile cumplite ale
acestuia 'or *i atat de mari incat ele 'or ingrozi pe toti locuitorii
pamantului ramasi in 'iata+
!rime, lepra, (olera si multe alte )oli inspaimantatoare, printre care
cate'a complet noi, necunoscute inainte, 'or )antui scoarta pamantului,
a*ectandu1i mai ales pe cei rai+ Fiarele sal)atice se 'or napusti asupra
oraselor si satelor, atacand cu *erocitate oamenii+ "ulte sc(im)ari se 'or
produce pe pamant si toate aceste urgii de proportii, cel mai adesea
neasteptate de oameni, se 'or des*asura in anumite situatii *ulgerator+ /in
scrumul, su*erintele si incercarile tuturor acestor sc(im)ari si dezastre,
martorii nea*ectati si supra'ietuitorii 'or cauta cu si mai multa *er'oare
calea de apropiere de .unul /umnezeu, pe care l1au negli0at atata amar de
'reme+ Acestia se 'or con'inge cu totii atunci ca de *apt nu exista religie
superioara ade'arului si isi 'or da seama ca doar cunoasterea A/%?AR=3=& il
eli)ereaza pe om, *acandu1l sa se reintegreze in A)solutul di'in pentru a
de'eni =A cu /umnezeirea+ A)ia atunci omul 'a realiza ca mereu el a *ost si
este im)ratisat de /umnezeu si ca /umnezeu cel 'iu, etern, atotputernic si
atotstiutor este prezent in *iecare om in parte, su) *orma spiritului di'in+
4oate cate 'a spun se 'or intampla si multi dintre 'oi se 'or con'inge
in acele 'remuri de inceputul durerilor si a incercarilor si tot ceea ce '1am
prezis 'a *i constatat (trait) de 'oi mai tarziu, c(iar daca lumea se 'a
incapatana in a nu crede ceea ce 'a spun acum+ 4ot atunci 'a 'eni 'remea
aparitiei acelor oameni puri, inzestrati cu extraordinare (aruri di'ine de
care s1a 'or)it in urma cu aproape 2999 de ani+ !ei cu ade'arat e'oluati
spiritual care in acele ultime 'remuri 'or trece cu succes prin *eluritele si
grelele incercari, 'or reprezenta o treime demna de iluminarea lui /umnezeu,
curata, plina de dragoste, inteleapta si s*anta+
in timpurile ce 'or 'eni, Romania 'a a0unge si 'a ramane o paradisiaca
gradina a )inecu'antarii di'ine, a dragostei, a *ericirii, a puritatii si a
intelepciunii, in care modul de 'iata 'a *i precumpanitor spiritual, ele'at si
pur, *iind sustinut de o traire su)lima in post si meditatie, in du( si
ade'ar, asemanatoare cu aceea a primilor crestini+
Fericita tara si *ericit popor sunt minoritarii alesi care traiesc prin
poporul roman, caci multi dintre ei se 'or )ucura de imensa gratie si
compasiune a lui /umnezeu pentru poporul roman+
!a indian, eu intuiesc ca .unul /umnezeu a 'rut sa aleaga, dintre toate
popoarele, poporul cel mai umilit, cel mai crunt incercat de 'itregia celor
puternici, adesea exploatat, amenintat, in'adat, terorizat, 'andut si
cumparat, care la aproape *iecare raz)oi a *ost piata de tocmeala dintre cei
ce se raz)oiau+ Amalgamul in*atisarii deose)ite a acestui popor cuprinde
'irtutile cele mai alese ale *iecarui neam care s1au asimilat in su*letul plin
de dragoste si omenieA acesta este un popor primitor, in*atisand o nuanta
ele'ata, placuta, pentru ca ast*el el sa *ie o 'erita)ila pilda de contopire
uni'ersala cu calitatile di'ine, cu o dreapta gandire si cu o admira)ila
credinta+ :oporul roman este de asemenea cel mai indicat popor din lume,
gratie compasiunii sale alese si a iu)irii sale altruiste, spre a o*eri
ospitalitate materiala si spirituala tuturor popoarelor de pe *ata pamantului+
Al ?&&1lea #inod %cumenic se 'a tine in Romania, iar misiunea principala
pentru raspandirea in Asia a crestinismului cu ade'arat spiritual, este
destinata in 'iitor poporului rus, dar ca putere de in*luentare a popoarelor
in 'remurile din urma, el nu 'a mai a'ea nici un amestec+ :uterea cu care 'or
mai *i )iciuite restul popoarelor, acolo unde inca mai este necesara pedeapsa,
se 'a *ace prin poporul c(inez 1 rasa gal)ena 1 in cola)orare cu poporul
0aponez, care, de asemenea, 'a *i )iciul pedepsei dumnezeiesti+
/upa terminarea teri)ilului con*lict armat ce 'a sta in *ata, toate
armele 'or *i aruncate sau a)andonate, *iindca un nou gen de raz)oi, "al
su*letului", 'a incepe+ Acesta 'a *i raz)oiul *ara arme *izice, pentru
desa'asire spirituala, pentru credinta ade'arata in /umnezeu, care aparent 'a
*i *ara arme, dar tocmai de aceea el 'a *i mai periculos si mai di*icil de o
suta de ori decat raz)oiul cu arme+ &n 'iitor, puterea papala 'a dispare
treptat si dupa aceea 'a lua nastere o noua conducere sinodala a carei
resedinta 'a *i intai la Roma, pro'izoriu, si apoi ea se 'a *ixa la .ucuresti
in "oul &erusalim", pentru totdeauna+
&n acele 'remuri 'iitoare, 'or *i de 1999 de ori mai *ericiti cei care
'or urmari desa'arsirea spirituala, traind cu o incredere deplina in /umnezeu,
*iindca 'remurile 'or *i *oarte z)uciumate si groaznice si tre)uie sa stiti ca
le 'or putea suporta cu usurinta numai cei mangaiati, inspirati si (raniti de
/u(ul #*ant+ !ele ce 'a spun eu ca 'or 'eni, luati aminte ca sunt durerea a
doua si raiul al doilea, caci prin prima durere ati trecut *ara sa 'a 'aitati+
&n acele timpuri, scaunul 0udecatii de apoi 'a *i simtit si 'azut de tot
neamul omenesc deasupra Romaniei, iar in marele oras s*ant .ucuresti, sim)olic
numit "oul &erusalim", care intr1o oarecare masura 'a *i opera aproape a
intregului neam omenesc, acesta 'a *i conceput dupa un plan inspirat de
puterea /umnezeiasca+ &n .ucuresti se 'a construi cel mai monumental lacas
spiritual de comuniune cu /umnezeirea, denumit !entrul /i'in #uprem, ce 'a
a'ea reprezentanti *oarte e'oluati spiritual din toate neamurile+ Acestia,
impreuna, 'or *orma Fraternitatea ?eg(etorilor &luminati, care se 'or alege
dintre cei mai intelepti iar acest !entru /i'in #uprem 'a *i compus din 191
centre mai mici, armonios oranduite, in care se 'or a*la reprezentanti de
*runte, *oarte e'oluati spiritual care 'or transmite atat practic cat si
teoretic /umnezeiescul si %ternul Ade'ar imensei ma0oritati a popoarelor
pamantului+ Aceasta opera ar(itecturala 'a *i capodopera su)limei cola)orari a
tuturor stilurilor pamantene ingenios armonizate intr1o mareata lucrare cum
alta nu a mai *ost+ &nteleptii slu0itori ai acestor lacasuri spirituale din
"oul &erusalim" 'or *i per*ecti spiritual si *oarte armoniosi *izic, ei 'or
a'ea trupuri de o ingereasca armonie si *rumusete, *iind cu totii dintre cei
116 mii de intelepti, iluminati, nepri(aniti si neintinati+ 4oate acestea 'or
*i expresia completei lor desa'arsiri spirituale si a unei inalte impliniri
/umnezeiesti ce 'a *i realizata de ei pe acest pamant+ &luminatii 'eg(etori
di'ini cu trup ingeresc si plini de puritate, 'or *i in numar de 699+
!eilalti, care 'or conduce centrele inelare, de asemenea, cu o spiritualizare
deose)ita si trup ingeresc 'or *i 191 la numar+
&n acest unic loc de pe intreg pamantul 'or putea *i 'azuti mari
iluminati si intelepti care in anumite momente se 'or materializa, putand *i
'azuti comunicand prin 'iu grai cu oamenii de pe pamant dornici sa a*le
tainele /umnezeiesti ale spiritului+ 4oti cei care 'or patrunde in acest
centru di'in 'or realiza cu o surprinzatoare usurinta ca sunt copiii di'ini ai
lui /umnezeu+ Fericiti 'or *i atunci toti cei care 'or stra)ate plini de
aspiratie pamantul Romaniei, respirandu1i aerul, caci toata tara 'a *i
in'adata de pelerini dornici sa descopere dumnezeirea si toate locurile sacre
din aceasta tara 'or de'eni *ocare trans*iguratoare de iluminare, care 'or
usura descoperirea ade'arului di'in+
Acest !entru /i'in #uprem 'a putea cuprinde cu usurinta doua milioane de
su*lete+ Aceasta lucrare 'a *i executata in 19 ani *iindca, desi acest !entru
/i'in 'a *i terminat in 5 ani, reamena0area integrala a orasului din 0urul
acestuia 'a mai dura inca 5 ani dupa aceea+
&n 0urul orasului se 'or a*la gradini cu pamant *ertil de cea mai )una
calitate in care, pe langa di*eritele legume, 'or creste si 'or da rod din
)elsug pomi saditi pentru ca nimic sa nu lipseasca traiului locuitorilor sai+
Recoltele atunci 'or *i im)elsugate+ $ multime de sosele mecanice si trotuare
miscatoare 'or *acilita mult circulatia, iar anumite mecanisme special
in'entate 'or usura 'iata locuitorilor si 'izitarea acestor locuri+
$ multime de noi masini aeriene 'or *i puse in slu0)a acestui oras model
si tot ceea ce este mai nou in te(nica pentru a im)unatati 'iata locuitorilor
se 'a a*la aici+ Acest oras 'a a'ea patru sosele principale, iar accesul in el
se 'a realiza prin patru porti monumentale+ &n Romania se 'a construi mai
intai un canal care 'a uni "area eagra cu /unarea si care 'a *unctiona
normal, precum si un alt canal care 'a uni /unarea cu marele oras reconstruit
al .ucurestiului, permitand ast*el ca 'apoarele c(iar *oarte mari sa a0unga
pana in acest oras minunat+ 4oate aceste lucrari se 'or realiza datorita
planului di'in, in 'iitor, intr1un anumit inter'al de timp+ Agricultura,
'iticultura, pomicultura si apicultura 'or *i ocupatii de onoare, caci in
aceasta tara aleasa se 'a sista sacri*icarea 'itelor si se 'a consuma mai ales
cereale, legume si *ructe, lapte si )ranza, oua si numai 'in curat+ Apicultura
'a *i cea mai aleasa ocupatie, *iindca aceasta tara aleasa 'a aprecia mult
mierea si produsele stupului, *olosind pentru 0ert*a di'ina numai ceara curata
si untdelemn pur, de cea mai )una calitate+
4utunul, ca*eaua si alte otra'uri atat de daunatoare sanatatii omului
'or inceta sa mai *ie dorite de oameni, iar inraitii si 'iciosii 'or parasi ei
singuri aceasta tara+ ?ra0itorii, *umatorii, )eti'ii, des*ranatii, criminalii,
(otii, precum si trantorii (lenesii), nu cu *orta, ci de )una'oie, prin
con'ingere launtrica, 'or renunta la aceste indeletniciri satanice si aceste
'icii se 'or reduce incetul cu incetul, disparand aproape in totalitate in
cele din urma+ $rice locuitor al acestei tari, aleasa de /umnezeu sa *ie
exemplu, isi 'a castiga painea cea de toate zilele muncind in mod onora)il in
*unctie de posi)ilitati si dupa menirea sa prin nastere+
?remurile de exploatare, teroare, inselaciune si asuprire 'or as*inti in
aceasta tara+ Fiecare locuitor al acestui popor ales se 'a )ucura din plin de
)inecu'antarea si (arurile di'ine, multi dintre acestia *iind inzestrati cu
intelepciune si *elurite puteri de a *ace minuni+ 4oate darurile se 'or
re'arsa peste aceasta tara aleasa, care 'a a'ea no)ila misiune de redresare
spirituala a intregului glo) pamantesc+
4oate caile de legatura prin aer, apa si pe pamant *iindu1i din plin
*a'ora)ile, Romania 'a a0unge una dintre cele mai prospere si im)elsugate
tari, traind in pace cu toti 'ecinii sai+ .asara)ia 'a *i realipita Romaniei
pentru totdeauna, caci poporul rus 'a cinsti aceasta tara aleasa si 'a renunta
la aceasta pro'incie care 'a da nastere la multe neintelegeri+ &ntr1un 'iitor
mult mai indepartat, insa, toate teritoriile in'ecinate Romaniei se 'or alipi
*ormand impreuna Federatia #tatelor %uropene, lucru la care oamenii a0unsesera
sa se gandeasca de mult+
4ot ceea ce '1am amintit pana aici este necesar sa se implineasca,
pentru ca sunt ade'arate si tot ceea ce 'a spun 'a 'a con'inge cand toate
acestea se 'or intampla+ &n 'remurile 'iitoare poporul rus, plin de dragoste,
'a 'eni in a0utorul lucrarii pe care Romania o 'a a'ea de indeplinit in lume+
&nainte de acestea insa 'a *i *oamete prin multe locuri, painea 'a lipsi, 'or
*i mari cutremure de pamant care 'or *ace o multime de 'ictime si in multe
locuri de pe glo) oamenii 'or disparea su) daramaturi, care 'or aminti cu mare
greutate urmele unor orase ce 'or dispare de pe supra*ata pamantului+
Raz)oaiele, panica si neintelegerile de tot *elul 'or *ace ca marile puteri,
cum ar *i Rusia, sa se pra)useasca, spre )ucuria tarilor mici care o
alcatuiesc+ Ateii 'or incepe sa cerceteze scrierile s*inte si se 'or preocupa
sa inteleaga stiinta spiritului, cautand sa descopere tot ceea ce este ascuns
in om+ -ratie acestor cercetari, o noua cotitura se 'a produce in 'iata unor
pamanteni+
&n multe locuri de pe pamant 'a lipsi (rana+ :entru ca toate aceste
urgii sa treaca cat mai repede sau sa nu *ie atat de cumplite, /umnezeu ma
inspira sa 'a dau un singur s*atB popoare, oameni, uniti1'a intru di'ina
desa'arsire, intelegeti1'a si a0utati1'a cat mai )ine, iu)iti1'a unii pe
altii, iertati1'a si c(eltuiti cat mai mult din energiile pe care le a'eti la
dispozitie pentru a atinge eli)erarea spirituala si *ericirea 'esnica+ Faceti
tot ceea ce reprezinta 'ointa )unului /="%>%= acum si aici, in aceasta 'iata
si nu amanati desa'arsirea spirituala pentru o reincarnare 'iitoare+ Facand
acum tot ceea ce este di'in si 'a sta in putinta, actionand plini de iu)ire si
cu staruinta, *iecare dintre 'oi 'a realiza ca se poate mantui+ :entru a gra)i
zidirea oului &erusalim construiti1'a pe 'oi din dragoste si curatenie si din
/u( #*ant, 'ietuind mai mereu in *apte )une pentru ca in acest *el sa dati
prile0 spiritului nemuritor din 'oi sa se arate in inima 'oastra din care sa
dea a*ara neade'arul, egoismul si patima distrugerii care, atunci cand cresc
peste masura, duc la nimicirea omului+ 3uati aminte ca in 'iitor, la aceasta
zidire spirituala 'a *i mult de lucru+
3acasul inc(inarii su)lime ce se 'a o*eri drept pilda intregii lumi se
'a realiza prin e*orturile insumate ale celor alesi si puri+ $amenii )uni,
simpli si drepti in inima lor, care 'or *i plini de dragoste pentru /umnezeu
'or a0unge sa *ie gra)nic spiritualizati daca ei 'or trai intens su*leteste,
consacrand celor materiale o mai mica atentie+ 4otdeauna cei saraci in dorinte
'or *i )ogati in multumiri+ :rea*ericiti 'or *i cei care 'or trai in /u(ul
/umnezeiesc+ "ai ales acestia 'or 'edea ca simplitatea si puritatea 'ietii nu
inseamna saracie interioara, ci este dimpotri'a, o ne)anuita comoara
spirituala+
!ei simpli, iu)itori si )uni detin o superioritate su*leteasca
ne)anuita+ "ulte sunt enigmele su*letului omenesc si acestea sunt *oarte greu
de desci*rat pentru acela care nu recurge la cunoasterea de sine+ Fiinta umana
nu1si poate descoperi !reatorul si nu1i poate intelege catusi de putin opera
decat daca se descopera pe sine in stra*undurile tainice ale *iintei sale+
:entru a a0unge la di'ina desa'arsire, *iecare om tre)uie sa urmareasca sa se
cunoasca cat mai )ine pe sine+ 4oate acumularile materiale dispar odata cu
moartea *izica a omului, in timp ce insusirile su*letesti si spirituale
constituie 'erita)ila experienta a omului care se acumuleaza in spiritul sau
pentru 'esnicie+
!redinta *erma, de nezdruncinat in #upremul /umnezeu este secretul
existentei nemuritoare in spirit+ !redinta puternica *ace ca *orta launtrica a
*iintei umane sa de'ina nemarginita, a0utand1o sa se desa'arseasca prin unirea
cu /umnezeu in eternitate+ :rin credinta )ine*acatoare, *erma, omul poate
atinge *ericirea di'ina+
&isus spuneB "/e 'eti a'ea credinta numai cat un graunte de mustar,
toate le 'eti implini, si de 'eti zice muntelui acesta sa se arunce in mare,
muntele se 'a arunca"+ &n aceste cu'inte ni se descopera taina puterii
nes*arsite a credintei+
Ade'arul este ca in timpurile care 'or 'eni, pe tot glo)ul, putini 'or
*i oamenii care 'or a'ea o )una credinta, iar aceia care nu 'or a'ea credinta
in /umnezeu 'or *i dinainte morti, desi 'or continua sa traiasca trupeste,
*iindca ei 'or inceta sa mai ai)a o legatura constienta cu /umnezeu+ !el *erm
in credinta sa, atunci cand exista si trupeste, constata ca toate minunile ii
sunt cu putinta si ast*el a0unge sa se dezlege de materie si de legile ei,
de'enind atotputernic prin trairea sa spirituala, care il 'a re'ela c(iar si
pe /umnezeu+
:rin puterea credintei )ine*acatoare apar darurile lui /umnezeu in om+
:rin puterea credintei )une omul se simte din ce in ce mai con'ins de ce
tre)uie sa *aca )inele si a0unge sa1l doreasca cu ardoare, actionand ast*el
cat mai des asemenea creatorului sau+
-ratie credintei sale )ine*acatoare, neo)osite, in*initele puteri
ceresti ii 'in totdeauna in a0utor si, de la acest punct, 'iata launtrica a
omului incepe sa *ie din ce in ce mai *ericita+ :rin intermediul poporului
roman ales, .unul /umnezeu 'a 'or)i oamenilor de pe tot pamantul trimitandu1i
pe cei alesi din mi0locul acestui popor in a0utorul celorlalte *iinte omenesti
pentru a le a0uta sa se ridice la o 'iata superioara si la desa'arsire
dumnezeiasca+ :entru 4atal !eresc, orice su*let omenesc este *oarte scump,
deoarece in centrul acestuia, su) *orma #:&R&4=3=&, se a*la o "scanteie" din
/umnezeu+
/aca omul 'a a0unge sa creada cu tarie ca toate puterile si a0utorul ii
'in doar de la /umnezeu, atunci el 'a supune intrega sa 'ointa /i'inului+ A)ia
atunci 'iata spirituala a omului scoate la i'eala iz'oare nesecate de daruire,
)unatate si dragoste si o multime de insusiri alese cum ar *iB supunerea,
umilinta, )unatatea, e'la'ia, sarguinta, )unul simt, recunostinta, respectul,
nade0dea+ 4oate acestea si multe altele in*loresc prin credinta+ !aci ast*el
cum 'ei iu)i ceea ce nu exista si cum te 'ei supune daca nu ai *erma
con'ingere a existentei acelei puteri /i'ine careia i te supui sau *ata de
care 'rei sa arati recunostinta+ "ulti spun ca nu au credinta, dar intr1un
asemenea caz, de *apt, ei marturisesc credinta lor negati'a, distructi'a+ &n
asemenea cazuri, existenta credintei contrare este do'edita c(iar prin
negatie+ -radul de credinta al *iecarui om creste sau scade prin mani*estarea
acesteia in di*erite impre0urari+
4oate cele ce '1am spus aici sunt pe deplin ade'arate si in timpurile
care 'or 'eni tara cea aleasa de .unul /umnezeu 'a *i *ocarul redresarii
spirituale de pe *ata pamantului+
"inunile *ara numar ce se 'or *ace in aceasta tara si tainele ce se 'or
descoperi in 'remurile ce 'or 'eni in acele locuri 'or *ace ca popoarele lumii
sa cerceteze pline de daruire misterele dumnezeiesti+
&n Romania, /umnezeu 'a *ace cu putinta aparitia unor mari miracole
pentru ca cei alesi sa1l descopere, iar necredinciosii sa se intoarca la
credinta cat mai repede+
&n acest popor ales al romanilor /umnezeu a pus o inima calda si
iu)itoare, *irea oamenilor *iind desc(isa sa descopere cu usurinta calea catre
desa'arsire, aproape toti *iind capa)ili sa lumineze celelalte popoare prin
darurile di'ine pe care le detin+
&n acele timpuri 'iitoare, poporul roman, propo'aduitor al intelepciunii
di'ine, 'a *i o gazda primitoare plina de dragoste ce se 'a mani*esta *ara pic
de 'iclenie si pe intregul sau teritoriu 'a *i un )elsug uimitor, pentru ca
toti pelerinii ce 'or 'eni sa poata *i indestulati+
#ediul !rucii Rosii &nternationale se 'a sta)ili la .ucuresti, in oul
&erusalim, deoarece descoperirile acestui popor pe linie de medicina si
sanatate 'or *i extraordinare, situand, de asemenea, aceasta tara pe primul
loc in lume+ 4ot in Romania 'or lua *iinta institutii *ilantropice si
administrati'e a)solut noi, cum nu au *ost niciodata pe acest pamant, de
inspiratie di'ina, care 'or urmari trezirea puterilor ascunse din om si
ampli*icarea inzestrarilor spirituale di'ine+
:oporul e'reu 'a *i aproape singurul care se 'a opune cu indar0ire
in*luentei )ine*acatoare crescande a poporului roman cunoscator al 4ainelor
/umnezeiesti, dar in *inalul acestei lupte de idei poporul e'reu se 'a
con'inge c(iar si el ca ade'arul sustinut de poporul roman este una cu
Ade'arul lui /umnezeu si dupa aceea el nu 'a mai lupta impotri'a di'initatii+
:urtatorii de du( s*ant si marii iluminati din anumite puncte ale
glo)ului pamantesc 'or marturisi la randul lor realitatea ade'arului
propo'aduit de poporul roman recon*irmandu1l cu toata puterea+
&nainte de a a0unge aici insa, aceasta tara aleasa 'a trece prin mari
*ramantari care 'or pune lumea la grea incercare+ Acest popor ales 'a trece
inainte de a a0unge aici prin trei mari incercari+ #*arsitul acestor incercari
'a *i marcat de un dezastru planetar produs de cutremure, care 'a ingrozi
aproape intreaga lume+ /e asemenea, tot atunci cei *oarte )ogati isi 'or
pierde a'erile+ &n acele timpuri 'iitoare, pe pamantul ales al Romaniei, oul
&erusalim se 'a zidi deci in doua *eluriB spiritual si material+ &n acele
timpuri 'iitoare, mai marii popoarelor lumii pamantene se 'or uni pentru a
realiza o intelegere glo)ala de a0utor mutual si 'or centraliza sistemul
monetar pentru a diri0a cat mai )ine 'iata administrati'a la ni'elul intregii
planete+ &n acele 'remuri 'iitoare, 'a apare o *orta armata ce 'a *i educata
si uni*icata pentru a *i uni'ersala, prezentand un caracter international+
:oporul indian 'a *i *ericit sa cunoasca si sa a0ute poporul roman in
misiunea sa planetara+ -ratie relatiilor de prietenie ce se 'or lega cu toate
tarile de pe *ata pamantului, Romania 'a scapa ca prin minune din con0unctura
raz)oaielor+ &n timpurile care 'or 'eni, America de ord si de mi0loc 'or
a0unge sa *ie in cea mai mare parte un gigantic cimitir+ Aceasta se 'a
intampla tocmai in a0unul unor imense planuri de dominatie prin care se 'a
urmari suprematia asupra intregii planete+
=nica in actiune si care se 'a a)tine sa ia parte la punerea in practica
a *rumoaselor idei si a in*aptuirilor glo)ale ce 'or a'ea loc 'a *i Anglia,
insa parerea ei nu 'a *i luata in consideratie deoarece la scurt timp dupa
aceea ea 'a a0unge sa *ie stapana numai asupra insulelor ei+ !oloniile care1i
apartin 'or *i in totalitate redate li)ertatii in 'iitor+
!(iar daca 'a uimesc cele a*irmate de mine, sa nu se mire nimeni de ceea
ce se 'a intampla deoarece *iecare are ceea ce merita, in *inal dreptatea,
ade'arul si lumina spirituala trium*and+
/esi tram)itele ade'arului 'or suna pretutindeni, mai ales pe pamantul
oului &erusalim 1 Romania 1 'a *i dusa lupta cea mai apriga+"

,$-A #:$4AA 3A R$"A&

($"%&A & "FR="=#%4%A !%A /&4A&" & 4RA/&4&A F$3!3$R&!A R$"A%A#!A)
((
$menia, expresie 'er)ala a unei notiuni colecti'e, a dat intotdeauna de
lucru lexicogra*ilor cand au incercat sa traduca succint cu'antul+ Fiindca a
traduce cu'antul "omenie" numai prin ospitalitate, onestitate, onora)ilitate,
cu'iinta, )unatate, ori, pur si simplu, prin umanitate inseamna a1l traduce
numai in parte, saracindu1l+ !a realitate, ca document de 'iata, omenia este
un tot unitar, constand din numeroase componente esentiale ele'ate+ $menia nu
este o anumita 'irtute, ci o ade'arata antologie, un )uc(et de *lori ale
su*letului e'oluat+ &u)ire de straini, tinerea cu'antului dat, sentimentul
onoarei, dispozitie de 0ert*a, spiritul dreptatii, marinimie, modestie,
credinta in /umnezeu 1 toate acestea sunt podoa)ele *iresti ale omeniei+
a) /intre 'irtutile omeniei romanesti, cea mai des amintita este &=.&R%A
/% $A#:%4&+ %ste ade'arat insa ca "a omeni" pe cine'a inseamna a1l primi cu
inima desc(isa, a1l ospata si a1i da cinstea cu'enita omului+ !u aceasta,
totusi, nu s1a spus prea mult despre omenie+ &u)irea de oaspeti nu e o 'irtute
exclusi' romaneascaB toate popoarele pamantului se do'edesc, mai mult sau mai
putin ospitaliere+ !eea ce caracterizeaza ospitalitatea romaneasca este
iu)irea de straini+ &n casa romanului, strainul si nu cei ai casei, primeste
tot ce este mai )un+ &u)irea de straini 1 spune poporul 1 este un ade'arat dar
dumnezeiesc+ #trainul calator care 'ine la tine *lamand si ostenit tre)uie
primit cu dragoste de parinte+ Folclorul romanesc spuneB "!and 'ine la tine
strainul, intampina1l ca un parinte+" #auB ":e strain nu1l indeparta de la
casa ta inainte de a1l indestula+" :entru roman este strain nu numai omul de
alt neam, ci si omul necunoscut lui+ #train poate *i italianul, germanul,
)ulgarul, ca si "*ratutele" din .anat (pluralulB *ratuti), ori "ungureanul"
(roman din 4ransil'ania)+
!ine'a care practica ,$-A s1ar putea intre)a daca nu cum'a in aceasta
re'arsare de dragoste a romanului *ata de omul necunoscut lui, nu se poate
identi*ica predispozitia a*ecti'a a acestuia care tine de o spontana acti'are
dominanta a lui AA2A4A !2AHRA+ !ine a cunoscut )ucuria care inunda su*letul
gazdei cand 'edea pe strain multumit, poate intui realitatea acestei a*irmatii
*oarte usor+ Ast*el de'ine e'ident ca ospitalitatea romaneasca exprima setea
omului lui /umnezeu de a se de'ota tocmai celui *ara cunoscuti, *ara asezare,
*ara a*ectiune, *ara camin, pentru a pricinui o mare )ucurie, care nu e aici
decat semnul neindoielnic al (arului di'in, al iu)irii transcendente, pure a
lui /umnezeu, care se re'arsa atunci prin roman+
)) =n semn sigur al omeniei este 4&%R%A !=?A4=3=& /A4+ Re*eritor la
legile omeniei, *olclorul spuneB "Fii totdeauna om pe cu'antul caruia poti
zidi+" /in *olclor s1a inspirat cantecul poporanB "Furnica, de e *urnicaA
lig(ioana micutica, la trup mare, la cap micaA se taraste pe pamant si se tine
de cu'ant+ /ar noi, oameni )otezati, de cu'ant c1am *ost lasati;" 3a omul de
omenie tinerea de cu'ant im)raca aproape o (aina spirituala religioasaB ":e
unde iese 'or)a, si su*letul;" /e aceea el pune mare pret pe cumpanirea
oricarui cu'ant, *iindcaB "?or)a cand a iesit din gura n1o mai poti a0unge
nici cu armasarul, nici cu ogarul"+ &n consecinta, s*atulB "4ine1ti lim)a1n
gura ca1n temnita;" >a)a'a la 'or)ire ar *i indicata omului de /umnezeu, c(iar
de la !reatieB "/umnezeu a dat omului doua urec(i si numai o lim)aA ca mai
mult sa auda decat sa spuna+" :entru 'or)ire exista, de alt*el, numai o
singura 0usti*icare inteleaptaB "$ri taci, ori spune ce'a mai )un decat
tacerea;"
c) FA!%R%A /% .&%+ .inele *acut de oc(ii lumii 1 )inele cu zurgalai 1
nu1si merita numele+ Facerea de )ine numai atunci isi merita numele cand nu
este *acuta cu intentie sau cu socoteala ascunsa, cand nu e *acuta numai cu
scop de castig+ Analogia cu HAR"A ,$-A este si aici uluitoare+ :oporul spuneB
"Fa )inele si da1l pe apa"+ u1ti *ace gri0i cu soarta luiB unde'a 'a trage el
la mal si 'a da roade+ $mul de omenie *ace )inele si uita ca l1a *acut+
Folclorul spuneB "!and daruiesti, uitaA cand ti se daruieste, nu uita, insa,
in 'eac"+ "ila la romani nu cunoaste deose)irea intre )uni si rai+ Folclorul
spuneB ""ilosti' c(iar si cu cel rau de esti, omenia tu o cinstesti+"
d) "AR&&"&A+ !el care nu e in stare sa uite raul pe care i l1a *acut
altul si a)ia asteapta sa1si 'ada dusmanul la greu, ca sa1i rasplateasca raul
cu rau, este un om mic, un comun om pamantesc+ =n ast*el de om nu se poate
socoti in randul oamenilor de omenie+ $mul de omenie are totdeauna o inima
mare, plina de dragosteB "!and iti cade in mana potri'nicul tau 1 spune
*olclorul 1 nu gandi la pedepsirea lui, ci la indestularea si la indreptarea
lui"+ i iarasi, tot *olclorul, spune B ".ratul ce nu da moarte cand poate,
multe poate"+ &nima omului de omenie este deci logodita cu iertareaB "&ertarea
poart1o1n san, ca sa o ai la indemana" spune *olclorul cu pri'ire la omenie+
!apacitatea de a ierta inno)ileaza *oarte mult pe omB "!el puternic, cand
iarta, atunci puternic se arata", mentioneaza *olclorul romanesc+
e) #:&R&4=3 /R%:4A4&&+ $mul de omenie este mereu incredintat caB "#lu0itor
al dreptatii de 'ei ramane, nici inaintea lui /umnezeu *rica nu 'ei a'ea, caci
/umnezeu dreptate si )unatate este"+ $m drept, cu ade'arat, nu este insa
totdeauna cel care nu *ace nedreptateaA caci in multe con0uncturi unii n1au
*ost in situatia de a *ace nedreptate+ &n aceasta directie, *olclorul spuneB
"u oricine, ne*acand nedreptatea, e dreptA ci mai ales acela care poate *ace
nedreptatea, dar nu o *ace, acela *oarte drept se socoteste"+ $mul de omenie
nu se supune legii numai "*iindca e lege" (:ascal)+ /reptatea "legala" poate,
in anumite impre0urari, sa de'ina *ara noima si pagu)itoare+ Asadar, nu
legalitate, ci "dreptate dreapta"+ !riteriulD &ata1l, asa cum este exprimat in
*olclorB "4ine1te de legea care s*atuieste sa mergi totdeauna pe calea
omeniei"+
*) /&#:$>&4&A /% J%R4FA+ u este 'or)a aici numai de 0ert*a de timp, de
dragoste, de munca, de )aniA ci c(iar de disponi)ilitatea de a1ti pune c(iar
capul pentru a raspunde in intregime pentru *aptele altuiaB ".inele pe care ti
l1a *acut c(ezasul tau 1 spune omenia 1 nu1l uita nicicandA ca el pentru tine
c(iar capul si1a pus"+
g) &FRAAR%A+ /es*ranarea *iind dusmanul de moarte al omeniei,
in*ranarea nu poate lipsi din panoplia 'irtutilor acesteia+ i aici analogiile
cu stapanirea de sine si continenta sexuala pe care ,$-A autentica le implica
sunt surprinzatoare+ %xperienta poporului insa stie caB "Fraul cand sla)este,
in prapastie te tranteste"+ !a sa poata *i de un real *olos, in*ranarea, su)
toate *ormele superioare, tre)uie practicata de timpuriu, in ceea ce pri'este
sexualitatea, *iindcaB "&n*ranarea amoroasa la )atranete nu este nici o laudaA
ca nu omul se in*raneaza atunci, ci neputinta lui il arata a *i in*ranat"+
/espre po*ta de mancare atatata peste masura de )auturi alcoolice, *olclorul
spuneB "$mul de 'a )ea, ca porcul 'a manca"+ /espre in*ranarea constanta a
pasiunilor tot *olclorul mentioneazaB "Acela este stapan mare, care1si
stapaneste mereu patimile sale, oricat de puternice, trium*and asupra lor prin
in*ranare"+
() "$/%#4&A+ "$rice *apta 'rednica de lauda 'ei sa'arsi 1 spune
intelepciunea poporului 1 nu arata a o *i sa'arsit tuB lasa totdeauna sa
'or)easca *apta pentru tine"+ /espre im)racamintea menita sa te arate om de
seama, *olclorul romanesc spuneB "u (aina sa te cinsteasca, ci tu sa
cinstesti (aina"+
i) $$AR%A+ $noarea este temelia increderii intre oameni+ $mul de omenie
nu1si pateaza niciodata onoarea, c(iar daca este in 0oc 'iata lui+ &n aceasta
directie, *olclorul spuneB "3upta si nu *i niciodata miselA e mai )ine sa cazi
luptand pe drumul onoarei, decat sa in'ingi printr1o miselie"+ /usmanul
onoarei este totdeauna rusinea+ "$mul de omenie nu se teme de altce'a, a*ara
numai de rusine"+
0) ="&3&4A+ =milinta in*raneaza orgoliul, insa nu sta in calea iu)irii
de onoare+ /in respect *ata de c(ipul lui /umnezeu, care se a*la in el ca
#:&R&4, omul 'rea sa e'ite exageratele pretentii ale orgoliului+ =milinta cu
orgoliul nu pot locui impreunaB "!el umil cu cel mandru nu se pot 'edea unul
pe altul, caci unul se uita in pamant, iar celalalt semet pri'este la cer" 1
spune poporul+
/espre orgoliul de a *i de neam mare, tot *olclorul mentioneazaB "u cel
de neam mare este de cinstire 'rednic, ci cel ce se do'edeste a *i 'rednic sa
*ie considerat de neam mare, acela totdeauna de cinstire este 'rednic"+
l) !R%/&4A & /="%>%=+ !ununa tuturor 'irtutilor omeniei este credinta
de nezdruncinat in /umnezeu+ $m de omenie, *ara credinta *erma in /umnezeu, nu
s1a do'edit nicicand+
$mul de omenie stie c(iar caB "=nde 'oieste /umnezeu se )iruieste cu
usurinta randuiala *irii"+ /ar aceasta nu dupa socoteala noastra, ci dupa
purtarea de gri0a a :ro'identei sau, cu alte cu'inte, a lui /umnezeuB ":ronia
dumnezeiasca intrece socoteala muritoreasca"+ $mul de omenie e incredintat caB
"#pre pedepsirea si incercarea noastra, /umnezeu ne da uneori stapani
cumpliti"+ :entru aceea se cu'ine saB ""ultumim totdeauna lui /umnezeu si de
)ine si de rau"+ !e ne daruieste /umnezeu, nu ne poate lua omul+ /ar in
asteptarea di'inelor daruri de sus, omul tre)uie sa actioneze constant, plin
de ra'na, spre a *i la momentul oportun 'rednic de dar, caci tot *olclorul
spuneB "/umnezeu iti da, dar in traista nu1ti )aga"+
Aici se cu'ine sa mai amintim cate'a zicale romanesti despre omenieB
"$mul lipsit de omenie, pe oricine intalneste, pri(aneste"+ /espre locul
omeniei in domeniul (arurilor, tot o zicala romaneasca spuneB "&m)ratisarea
este semn al dragosteiA dragostea este semn al mileiA mila este semn al
omenieiA iara omenia este do'edirea credintei ade'arate in /umnezeu"+
&&
Fara indoiala, omenia la romani isi are radacinile in traditia
spirituala a acestei planete si in in'ataturile %'ang(eliei+ &n .&.3&% este
e'identa aceasta traditie de unde ea isi trage se'a+ &n "iu)irea de straini" a
omului de omenie se oglindeste, de asemeni, indemnul ApostoluluiB "Fratilor;
nu uitati, iu)irea de straini, prin care unii, *ara sa stie, au ospatat
ingeri"+ (%'rei, <&&&, 2)
&mpotri'a calcarii cu'antului dat, tot .&.3&A spuneB "Fratilor; in
numele /omnului nostru &isus !ristos 'a indemnB *iti una in ce spuneti; " (&
!orint+ &, 19)+ #auB ":entru aceeaB lepadati minciuna si *iecare din 'oi sa
graiasca ade'arul catre aproapele sau"+ (%*es+ &?, 25)+ /espre celelalte
'irtuti, .&.3&A spuneB "/rept este aceea, *ratilorB cate sunt ade'arate, cate
sunt cinstite, cate sunt drepte, cate sunt curate, cate demne de iu)it, cate
de )un auz, orice 'irtute, orice este 'rednic de lauda, la acestea sa 'a *ie
cat mai des gandul"+ (Filip+ &?, @)+ &n s*arsit, tot in .&.3&% gasim indemnulB
"!ugetati neincetat la cele de sus, nu la cele de pe pamant"+ (!olos+ &&&, 2)+
&&&
$menia nu se identi*ica insa in totalitate, *ara rest, cu "'iata in
!ristos"+ $mul de omenie nu se identi*ica in intregime cu omul nou al
%'ang(eliei+ $mul care poate spune despre sineB ""i(i enim 'i'ere !(ristus
est, et mori lucrum" (Filipeni, &, 21)A omul care, intr1ade'ar, "s1a im)racat
in !(ristos", se misca pe un alt plan spiritual decat omul de omenie+ :e omul
nou al %'ang(eliei nu1l mai a)ate din drum nici nedreptatea, nici o*ensa, nici
amenintarea, nici lo'irea+ $mul care la toate amenintarile poate raspunde
tiranilorB ""a ameninti cu exilul+++ dar care e patria meaD %u ma simt tot asa
de )ine oriunde pe acest pamant, care nu este al meu, dupa cum nu este nici al
tauA de luat cu *orta nu1mi poti lua altce'a a*ara de cele cate'a carti si
)unuri materiale pe care le posedA cat despre moartea cu care ma ameninti, ea
nu poate decat sa gra)easca unirea mea cu /omnul si "antuitorul meu, dupa care
suspin" 1 omul acesta a )iruit toate di*icultatile+ $mul care a iz)utit sa se
supuna poruncii de a nu sta impotri'a celui rau ("non resistere malo")
pluteste pe &naltimile di'ine+ &mpotri'a 'iolentei el nu1si mai ingaduie alta
riposta *ara numai cea data de !ristosB "/e am grait rau, arata daca este rauA
iara de am grait )ine, de ce ma lo'estiD" (&oan, <?&&&, 28)+
?iata traita predominant in /i'in, 'iata care depaseste in totalitate
proportiile naturii noastre, care nesocoteste drepturile si in*runta energiile
ei si care nu e reclamata de ne'oile ei, au cunoscut1o de1a lungul 'eacurilor
cei putiniB s*intii, inteleptii, marii yog(ini eli)erati+ % lung sirul
asa1ziselor "scoateri din istorie" a celor putini si alesi+ 4oti sunt insa
cazuri exemplare pentru umanitate+ :opoare intregi nu au atins niciodata
aceasta culme in masa+
&?
$"%&% & ?&$3%4A+ !u porunca de a nu sta impotri'a celui rau ("atei,
?, 89) am a0uns la sam)urele expunerii noastre generaleB "omenie si 'iolenta"+
:orunca %'ang(eliei impotri'a 'iolentei *izice este clara, iar contextul nu
lasa nici o posi)ilitate de escamotare+ Aceeasi cerinta este *ormulata in ,$-A
prin A2&"#A (A2&"#A 1 stare de non1'iolenta, calitate care opreste sa *ie
*acut 'reun rau oricarei creaturi atat in actiune, cat si in gandire
(intentie) si in 'or)ire+ %ste unul dintre cele cinci elemente care alcatuiesc
in practica ,$-A 1 ,A"A)+ "4e sileste un ne)un sa1l into'arasesti cale de o
milaD "ergi cu el doua, c(iar daca nu ai timp pentru asta+ ?rea cine'a sa se
0udece cu tine spre a1ti lua (aina taD 3asa1i lui si mantaua+ 4e lo'este
care'a peste o)razul dreptD &ntoarce1i pentru lo'ire si pe cel stang"+ ("atei,
?, 89 1 61)+
=n singur *apt relatat de %'ang(elie ar putea sa para celui nepre'enit
ca ar contrazice nu numai porunca limpede a non1'iolentei, ci intreg spiritul
in'ataturii e'ang(eliceB )iciuirea de la 4emplu+ " i &isus intra in 4emplul
lui /umnezeu si alunga pe toti cei ce 'indeau si cumparau in 4emplu si
rasturna mesele sc(im)atorilor de )ani si scaunele celor ce 'indeau porum)ei
si le zise lorB "#cris esteB !asa mea casa de rugaciune se 'a c(emaA iara 'oi
ati *acut din ea pestera de tal(ari+ " ("atei, <<<&, 12 1 18)+ :e acest *apt
petrecut la 4emplu isi construiesc pe drept cu'ant unii crestini 0usti*icarea
'iolentei *izice+ Atunci cand nu interese personale sunt in 0oc 1 spun ei 1 ci
interese de ordin general, interesele comunitatii (de dragoste, de integritate
*izica, de armonie, ori de destin), )iciul sau sa)ia din mana ta sunt s*intite
prin insusi zelul tau total dezinteresat+ &n asemenea cazuri, prin om se
mani*esta dreptatea di'ina, daca el este cat mai detasat in actiunea sa de
scopul acelei *apte+ :artizanii 'iolentei *izice in slu0)a cauzelor mari
considera ca omul inspirat de /umnezeu si cat mai detasat are atunci dreptul
sa 0udece "su) specie aeternitatis"+ /aca este detasat complet, atunci omul
poate actiona ca o unealta prin care se mani*esta /umnezeu+ .ogate sunt
interpretarile poruncii non1'iolentei+ :este toata ascutimea si stralucirea
lor ramane insa limpede ade'arul ca implinirea acestei porunci este
pri'ilegiul *iintelor umane *oarte e'oluate spiritual, care s1au eli)erat
aproape in intregime din catusele onoarei si a tot ce este pamantesc in noi+
G
/oua sunt posi)ilitatile de a te desprinde din legaturile "patriei" si
"rudeniei"B "supranaturalizarea" (prin castigarea (arului di'in) sau
"denaturalizarea" (prin acceptarea starii )lestemului)+ :rima e s*intenia+ %a
cinsteste neamul omenesc+ A doua 1 denaturalizarea 1 este degradarea c(ipului
de om+ Fapturile care tin de aceasta categorie se simt )ine oriunde cerintele
lor trupesti sunt cat mai satis*acute+ :entru aceasta sunt gata oricand sa se
lepede gra)nic de credinta, onoare, omenie+ :e aceste 'ietuitoare poporul
romanesc le1a numit, deloc intamplator, "palamida tiganeasca"+
$mul de omenie nu s1a eli)erat inca de su) legile onoarei omenesti+ !and
el spune ca nu se teme de altce'a, a*ara numai de rusine, este aici 'or)a nu
numai de *apta de rusine pe care ar sa'arsi1o el insusi, ci si de rusinarea
lui 'enita prin altul+ !aci omul de omenie nu se lasa palmuit+ &u)irea de
patrie nu s1a stins in pieptul lui+ &u)irea de patrie 1 spune el 1 este patima
cinstita+ i iarasiB "!ine pentru patria lui iu)ita *aptuieste oricat ar
*aptui, putin se socoteste"+ ici de rudenia de sange si de cea spirituala nu
s1a putut lepada+ !aci desi el stie caB "oi oamenii, pe acest pamant, toti o
rudenie suntem, ca toti dintr1un om ne tragem", nu poate sa nu recunoasca
totusi *aptul *iresc caB ""ai aproape este camasa decat (aina pe om"+
?
"RA&3% :A!A4%3$R" & "FR="=#%4%A !%A /&4A&"+ $menia nu este expresia
unei conditii umane a carei cea mai inalta treapta ar indica1o cunoscutul 'ers
al lui 4erentiusB "(omo sumB (umani ni(il a me alienum puto" (om sunt si nimic
din ceea ce este omenesc nu1mi este strain), iara cea mai 0oasa ar arata1o
spusaB "gura de om, gura de caineB cere paine"+ $menia nu e logodita cu acel
"(omo (umanissimus" (om *oarte uman deoarece este *oarte culti'at) al lui
!icero+ %a nu tinde neaparat spre acea demnitate pe care :ascal o su)scrie
omuluiB "4oata demnitatea omului consta in gandire" (:ensees)+ !aci toate
aceste inaltimi pot *i rezultate *iresti ale conditiei umane date+ "$menia
insa tradeaza setea dupa o alta conditie umana, su)lima, pe care si ,$-A o
urmareste"+ !u toate ca supus "locului " si "timpului", omul de omenie aspira
sa transceanda totul si inseteaza dupa o stare de )eati*ica splendoare, dupa o
maretie initiala, dupa "*rumusetea cea dintai" cu care de0a a *ost si el
impodo)it, ca #:&R&4 (A4"A)+ !onstient de *aptul ca poarta "ranile pacatelor,
ignorantei si egoismului", el stie ca este, totusi, "c(ipul gloriei lui
/umnezeu, cea negraita"+ (%?2$3$-2&$, .inecu'antarile &nmormantarii )
#etea dupa aceasta "*rumusete" initiala extatica il mana pe om pe
anumite cai+ !are sunt acesteaD #unt cele indicate atat de clar prin ,$-A si
in'atatura e'ang(elica+ Ade'arul %'ang(eliei cat si cel yog(in este insa
"a)solut"+ 4rairea lui de catre oameni, *iind *apt istoric, poarta adeseori
urmele "conditionarii"+ #amanta in'ataturii a cazut pe terenuri *elurite+
3im)a, cultura, traditie, temperament, "mentalitate" si1au lasat, totdeauna,
mai mult sau mai putin urmele lor in trairea ade'arului di'in, a)solut+ 3a
noi, intampinarea su*letului romanesc pur cu in'atatura crestina a lui &&#=#
!R&#4$# 1 asa cum o propo'aduieste religia 1 a nascut "omenia"+
$menia este rezultatul trairii romanesti pure a ade'arului di'in+
?&
$"%&% & #F&4%&%+ $menia nu este inca "s*intenie"+ $menia constituie
insa climatul cel mai prielnic pentru inlesnirea pasului spre suprema treapta
la care c(eama atat in'atatura milenara ,$-A cat si mesa0ul lui !ristosB "Fiti
desa'arsiti precum si 4atal 'ostru cel ceresc desa'arsit este;" ("atei, ?, 6@)
:oporul roman are despre s*intenie o idee atat de inalta, incat
niciodata nu a indraznit sa treaca pe 'reunul din ai sai in catalogul
s*intilor, adica in randul acelora care prin desa'arsirea 'ietii lor s1au unit
cu /umnezeu+ :ana la anul 1@@5, data la care )iserica ortodoxa romana a
de'enit de sine statatoare, nici o ar(i'a patriar(iceasca nu cunoaste 'reo
cerere de canonizare 'enita din partea )isericii romane+ &ar dupa anul 1@@5 1
dupa o)tinerea autoce*aliei 1 romanii nu au indraznit sa *aca un ast*el de
pas+
3ipsa canonizarilor nu inseamna insa lipsa s*inteniei pe pamantul
romanesc+ (:e la mi0locul 'eacului al <?&&&1lea, de pilda, in 'remea in care
tanarul :laton ?elicico'sKi 1 marele #taret :aisie de mai tarziu 1 se a*la in
sc(itul 4raisteni din 4ara "unteneasca, traia acolo un s*ant calugar 'ala(, pe
nume -(eorg(e, "prietenul 'ra)iilor"+ ?ra)iile il asteptau totdeauna la usa
c(iliei, si asezandu1se pe umerii si )ratele lui il insoteau pana la usa
)isericii+ Aici asteptau s*arsitul slu0)ei ca apoi, la *el, sa1l petreaca pana
la c(ilie+ i sa'arsindu1se s*antul calugar si *iind purtat la groapa, se
spune ca s1au aruncat 'ra)iile in mormant, ta'alindu1se de durere+ i nu
puteau arunca pamantul in groapa din pricina 'ra)iilor surori+) /umnezeu
singur stie cati s*inti )ar)ati si cate s*inte *emei au )unecu'antat cu 'iata,
cu *aptele si cu gandurile lor pamantul romanesc, 1 pamant care nu intamplator
a cunoscut ade'arul crestin, atat de asemanator cu idealurile yog(ine,
inaintea tuturor 'ecinilor lui de astazi+ !aci poporul roman a *ost crestinat
inaintea rusilor, a )ulgarilor, a sar)ilor, a ungurilor, a ce(ilor, a
polonezilor si, asa cum arata pro*etiile indianului #undar #ing(, 'a a'ea de
0ucat un rol esential la s*arsitul 'remurilor pe aceasta planeta+
Apocalipsa s*antului &oan ne in*atisaza de*ilarea neamurilor pamantului
in cereasca cetate luminata de gloria lui /umnezeuB " i se 'a aduce in ea
gloria si cinstea neamurilor"+ (<<&, 25) :rin "gloria si cinstea" nemurilor se
intelege aici "speci*icul" si "unicul" popoarelor (ceea ce popoarele au cel
mai speci*ic si unic ("+J+ !$-AR, $:, !(retiens desunis, :aris, 1987, p+
189)+
?a *i oare neamul nostru romanesc demn sa stea si sa slu0easca inaintea
tronului "ielului, in ziua supremului examenD
3a aceasta intre)are, nimeni dintre muritori nu e indreptatit a da
raspuns deocamdata, c(iar daca pro*etiile lui #=/AR #&-2 si ale lui #%RAF&"
/% #AR$? ne permit sa intre'edem ca sigura aceasta posi)ilitate pentru poporul
roman in 'iitorul apropiat+
(1) .uruiana uscata si de *orma ariciului inc(is+ !and 'antul su*la tare ea
se lasa purtata de 'ant pe *ata pamantului+ A*la unde'a putina apa, prinde
radacinaA )ate iarasi 'antul cu putere, se desprinde din loc si isi continua
rostogolirea+
(2) A tre)uit in aceasta directie sa 'ina 'remea stapanirii rusesti 1
comuniste asupra Romaniei 1 ca unii conducatori ai )isericii ortodoxe romane 1
rupand1o cu cinstita traditie 1 sa paseasca la canonizarea unui insemnat numar
de episcopi, calugari, preoti de mir si laici+