Sunteți pe pagina 1din 11

Lista intrebari Stiinta Materialelor

1.
1A. Care este cel mai dur dintre 2 oteluri, unul dintre ele cu 0,8% C, iar
celalalt cu 1,4% C aflate in stare recoapta? De ce?
R: Amandoua sunt oteluri hipereutectoide, dar otelul cu 0,8%C este mai
dur deoarece are in compozitie mai putin carbon, material care face
structura aliajelor mai fragila.
1B. Care este cel mai tenace dintre otelurile in stare recoapta cu
0,2%C si cu 0,35%C , dar cel mai ductil. De ce?
R: Amandoua sunt oteluri hipoeutectoide, dar cel mai tenace este otelul cu
0,2% C deoarece are mai multa fertita, iar ferita este cea care asigura
tenacitate. Iar cel mai ductil este otelul cu 0.35%C deoarece contine mai
multa perlita, iar perlita asigura ductilitate.
2A. Care este efectul sulfului in oteluri? Cum se evita?
R: Efectul sulfului in oteluri determina fragilitatea la cald. Se evita
introducand magneziu pt evitarea efectului cauzat de sulf.
2B.Care sunt efectele negative si pozitive ale fosforului in oteluri?
R: Efect negative: fragilizeaza la rece
Efect pozitiv: crestere a rezistentei pe directia de deformare la cald
3A. Ce elemente se intalnesc pentru dezoxidarea otelului?
R:Magneziu, siliciu, Mangan
3B. Cum variaza tenacitatea otelurilor nealiate:
Tenacitatea otelurilor nealiate variaza in functie de continutul de carbon. Cu
cat este carbon mai putin, cu atat este ferita mai multa, deci cu atat
materialul este mai tenace.

2.
1A.S 355, EN-GJL-150, 40Cr4, C90V, X210Cr12
1B. C35R, E360, EN-GJMW-400-4, 42CrMo4, X30WCrV9-4
2A. C50E, S185, N-GJS-400-2, 51CrV4, X39CrMo17-1
2B. En-GJL-250, C60R, S235, X3CrNi17-13, 16CrMo4-4
3A. S235, EN-GJMB-320-5, C15E, 36Mn16, X100CrMoV5
3B. EN-GJS-370-15, C45R, C120V, S275, 102Cr6

O sa scriu doar metodele(care la stiu) pentru aceste simboluri, pentru ca
oricum nimeni nu le poate retine pe de rost daca le scriu pt fiecare. Cine
mai stie cate ceva, care ce inseamna e bine venit sa adauge.
S355 - otel pentru constructii in general cu rezistenta de curgere tehnica
355 MPa
EN-GJL-150 - fonte cu grafit lamelar de rezistenta 150 MPa...cifrele de la
final repr rezistenta in MPa
40Cr4 - ??
X210Cr12 - ??
C50E - oteluri pt scule
E360 - otel pt constr mecanice cu rezistenta de curgere tehnica de 360
MPa
C60R - ??
42CrMo4 - ??
EN-GJS-370-15 - fonta cu grafit nodular de rezistenta 370 Mpa si cu
alungire la rupere 15 %
EN-GJMW-400-4-fonta decarburata(miez alb) de rezistenta 400 MPa si
alungire la rupere 4%
EN-GJMB-320-5 - fonta nedecarburata(miez negru) de rezistenta 320 MPa
si alungire la rupere 5%

3.
1A. Ce forma de grafit au fontele albe? Cum se obtin?
R: Grafitul este liber.
1B. Cum se obtine grafitul interdendrictic?
R:difer prin capacitatea de germinare (racire diferita, particule pt
germinarea eterogena)
2A. Ce forma de grafit au fontele cenusii? Care sunt constituentii
structurali in in matricele lor?
R:Fonte cenuii cu grafit lamelar
Fonte cenuii cu grafit nodular, obinute prin adugare de Mg n fonta
cenuie
2B. Cum se realizeaza tratamentul termic al fontelor maleabile
decarburate?
R: Obinute prin aplicarea tratamentului termic de maleabilizare a fontelor
albe, care duce la transformarea cementitei n grafit prin nclzire la 550-
970
0
C, meninere 20-80 ore i rcire lent pn la 760
0
C, urmat de rcire
rapid la temperatura mediului.
3A: Cum se realizeaza tratamentul termic al fontelor maleabile
nedecarburate?
R: Se obtine printr-un tratament de recoacere la temperaturi inalte pe o
perioada indelungata in urma caruia are loc descompunerea cementitei
3B: Cum se obtin nodulii de grafit? Care sunt constituentii structurali
ale celor mai ductile fonte?
R:Nodulii de grafit se obtin prin adugarea de Mg in fonta cenusie.
Cele mai ductile fonte au ca si constituent structurali : perlita si grafit


4.
1A. Definiti punctele Ac1,Ar1 in oteluri
R: Ac1 corespunde Pe
Ar1 este grad de subrcire cu care se produce transformarea la rcire
1B. Definiti punctele Ac3, Ar3 in oteluri
R: Ac3 este sfarsitul dizolvarii fazei proeutectoide
Ar3 este inceputul separarii fazei proeutectoide
2A. Definiti punctele Accem si Arcem
R: Accem este sfarsitul dizolvarii fazei proeutectoide, corespunde dizolvrii
Fe3C
Arcem inceputul separarii fazei proeutectoide, corespunde separrii
Fe3C
2B. Ce punct critic trebuie depasit la incalzirea pentru calirea
otelurilor hipoeutectoide? Ce structura se obtine?
R: In cazul otelurilor hipoeutectoide trebuie depasit punctual critic Ac3 cu
50-70 grade si se formeaza structura austenitica
3A. Ce punct trebuie depasit la incalzirea pentru calirea otelurilor
hipereutoctoide? Ce structura se obtine?
R: Trebuie depasit punctual Accem cu 50-70 de grade si dupa aceea
trebuie lasat sa se raceasca linistit sau int-un loc ventilat si se formeaza
structura ferito-perlitica
3B. Care este faza proeutectoida pentru oteluri? Dar pentru cele
hipoeutectoide?
R: In cazul otelurilor hipoeutectoide se produce astfel transformarea perlitei
n austenit, fr a se transforma polimorfic ferita n austenit

5
1A. Ce este supraincalzirea? Care este efectul sau asupra
proprietatilor mecanice ale otelurilor?
R: Supraincalzirea este obtinerea unei structure grosolane(fragile).
Efectul supraincalzirii este ca rezistenta otelurilor scade si deformarea
creste
1B. Ce este ereditatea otelurilor? Cum se evita?
R: Ereditatea otelurilor este tendinta de crestere a grauntilor de austenita la
incalzire .exista ereditate fina si grosolana
2A. Ce este arderea? Cum se evita efectul arderii?
R: Arderea este formarea de pelicule intergranulare groase de oxizi urmare
a incalzirii aproape de linia solidus
2B. Care sunt diferentele dintre diagrama TTT si diagrama TRC?
R: Diagrama TTT determina tipurile de structure obtinute la o anumita
temperature de mentinere izoterma si dupa o anumita durata de timp
Prin racire izoterma se pot obtine structure perlitice bainitice (gradul de
finite creste cu scaderea temperaturii).
diagrama TRC prin racire continua se obtin structure perlitice martensita
gradul de finete creste cu viteza de raciere



6
1A. Care sunt dezavantajele calirii clasice? Cum se pot elimina?
R: Calirea elastica se realizeaza intr un singur mediu .dezavantajele calirii
elastice sunt :tensiuni termice intre zone cu sectiuni diferite ,tensiuni
structurale (martensita are volum maxim).Aceste dezavantaje se pot
elimina prin urmatoarele procedee sprciale de calire:calire intrerupta (2
medii:apa ulei);calire in trepte(mentinere pt egalizarea
temperaturii);calirea izoterma (pt obtinerea unei structuri bainitice;calirea
criogenica (pt stabilitatea dimensionala)
1B. Care sunt dificultatile calirii intrerupte? Dar a celei in trepte?
R: Calirea intrerupta necesita doua medii apa-ulei
Calirea in trepte necesita mentinere pt egalizarea temperaturii
2A. Ce structure se obtin prin calire izoterma? Dar criogenica?
R: Prin calirea izoterma se obtin structure bainitice
Prin calirea criogenica se obtin structuri bainitice
2B. Ce structuri se obtin la calirea otelului cu o viteza de racier mai
mare de cea critica superioara?
R: La calirea otelului cu o viteza de racire mai mare decat cea critica
superioara se obtine bainita superioara
3A. Ce structuri se obtin la calirea otelului cu o viteza mai mica de cea
critica inferioara?
R: La calirea otelului cu o viteza mai mica decat cea critica inferioara se
obtine bainita inferioara

7.
1A. Care sunt structurile de tip perlitic?
R: Perlita grosolana: lamelara (echilibru), globulara (recoacere de
globulizare)
Perlita sorbitica: lamelara fina, obtinuta prin racirea austenitei
Sorbita: structura lamelara fina, orientata; obtinuta din martensita,
prin incalzire
Troostita: lamelara, foarte fina
1B.Ce este martensita? Cum se obtine?
R: Martensita = solutie solida suprasaturata de C in Fe
2A.Care este efectul cromului in oteluri?
R: Cromul: Element alfagen, carburigen; Scade pericolul supraincalzirii;
Mareste rezistenta, tenacitatea, elasticitatea, duritatea, rezistenta la uzare;
Creste calibilitatea; Peste 12% dizolvat in solutie solida otel inoxidabil
2B.Ce este calibilitatea? Ce element de aliere are effect maxim asupra
acesteia?
R: Calibiltatea = proprietatea unui otel de a se cali in profunzime; se
determina prin adancimea de
patrundere a calirii (grosimea stratului calit).Efect maxim asupra calibilitatii
il are Manganul.
3A. Ce este bainita?
R: Bainita = amestec mecanic de ferita suprasaturata cu C si carburi care
nu au ajuns la stadiul de Fe3C sau cementita
Bainita superioara: asemanatoare troostitei; se obtine izoterm la 400
450C; ~ 450 HB;
Bainita inferioara: asemanatoare martensitei de revenire; se obt. izoterm
la 300 350C; ~550 HB
3B.Care este efectul nichelului in oteluri?
R: Nichelul: Element gamagen; Creste calibilitatea; Creste tenacitatea,
rezistenta, rezistenta la coroziune


Intrebari partial

1.
1A.Definiti alungirea si gatuirea la rupere? In ce se masoara?
R: Nu am gasit in curs poate este in cartea din care am facut conspecte la
laborator
1B.Definiti rezistenta la rupere la tractiune. In ce se masoara?
R: Reaciunea cu care materialul se poate opune unui efort la care
este supus i se calculeaz ca raport ntre for i seciunea transversal a
epruvetei.Si se masoara in
[R] = MPa =N/mm
2
2A.Definiti limita de curgere tehnica. In ce se masoara?
R:reprezinta efortul unitar corespuzator sectiuni initiale a epuvretei pt care
alungirea specifica de
2B.Tenacitatea. Conditii indeplinite de un material pentru a fii tenace.
R: Tenacitatea Masura energiei de rupere a materialului (presupune
inclusiv rezistenta la socuri)
Un material tenace: Rezistenta + Ductilitate
3A.Ductilitatea. Care este opusul ei?
R: Ductilitatea Capacitatea materialului de a se deforma plastic inainte de
rupere
(notiuni conexe: plasticitate, maleabilitate); opusul ductilitatii = fragilitate
3B.Rigiditatea. Ce marime o caracterizeaza?
R: Rigiditatea Caracterizeaza modul n care se opun materialele deformrii
elastice
sub actiunea fortelor exterioare
E = tg

2
1A. Un material ceramic casant nu poate fi fragil?
Aceasta afirmatie este falsa deoarece casant si fragil sunt doua proprietati
ale materialelor cu acelasi inteles (casant/fragil=se sparge, se rupe sau se
sfarama usor)

1B. Cuprul tehnic nu poate fi deformat plastic la rece, deoarece
cristalizeaza in sistem cubic cu volum centrat.
Acesta afirmatie este falsa deoarece cuprul cristalizeaza in sistem cubic cu
fete centrate.

2A.Aluminiul tehnic este ductil si dur ,dar nu rezistent.
Aceasta afirmatie este falsa deoarece aluminiul este un material rezistent.

2B.Un material rigid este ductil si rezistent.
Aceasta afirmatie este adevarata deoarece rigiditatea ii ofera materialului
proprietatile de a fi ductil si rezistent.

3A. Otelul de scule este dur, deci rezistent si tenace.
Aceasta afirmatie este adevarata deoarece duritatea ii ofera materialului
rezistenta si tenacitate.

3B.Un material ductil este rezistent si dur.
Aceasta afirmatie este adevarata deoarece ductilitatea ii ofera materialului
si proprietatea de a fi rezistent si dur.

3.
1A. Ce este retasura?
R: Retasura gol rezultat prin contractia de solidificare
superioara in maselota-defect de principiu
centrala defect -accidental
dispersata-defect accidental
1B. Ce este maselota?
R:Maselota este partea superioara a lingoului: retasura(superioara)+
segregatia superioara
2A. Ce este segregatia superioara?
R: Segregatia neomogenitate chimica
-macroscopica (la nivelul lingoului)
-microscopica (in interiorul grauntilor cristalini)
Segregatia zonara-superioara
-inferioara
2B.Ce sunt suflurile?
R:Sufluri=incluziuni de gaze
3A.Ce sunt incluziunile nemetalice?
R:Incluziunile nemetalice particule ceramice exo / endogene
incluziuni -macroscopice
-microscopice
3B.Ce sunt cristalitele columnare?
R: Cristalitele columnare: grosolane si alungite
-gradient de temperatura interior (temperatura mare) exterior
(temperatura mai mica)

4.
1B. Ce sistem de cristalizare are fierul la 700 grade?
R: Fier la 700 grade C c.v.c
2A. Ce sistem de cristalizare are fierul la 950 grade?
R: Fier la 950 grade C c.v.c
2B. O sarma de iotel aflata in stare deformata plastic la rece este
incalzita la 300 grade. Cum se modifica structura?
R:
3A. Care sunt concentratia/efectul asupra proprietatilor mecanice a
unui aliaj la o temperatura de peste cea critica de recristalizare? Dar
sub aceasta?
R: Prin incalzirea usoara se reface forma initiala a retelei cristaline
Prin incalzirea peste temperatura critica apar primii germeni de
recristalizare in zonele cele mai intens deformate
3B. O sarma de aluminiu tehnic cu o structura echiaxiala?
R:

5.
1A. Definiti austenita
R: Solutie solida Fey (C) c.f.c ductilitate mare in aliaje bivare nu apare la
temperatura ambianta
1B. Definiti perlita
R: Eutectoid A0.77%C la 727 grade C (Fe+Fe3C)=P
200-220 HB, Rm 2750-800 Mpa, A=10-12%
la echilibru lamele de cementita de fond de ferita
2A. Definiti ferita
R: Solutie solida Fe(C) c.v.c
(80-90 HB 250-300 Mpa, A=25-40%)
2B. Definiti cementita
R: Compus chimic cu formula Fe3C
6.67%C
Duritate mare (>700HB) dar fragila
3A. Definiti ledeurita
R: Eutectic
L 4.3%C la 1148 grade C este (A+Fe3C)=Led
Dura si fragila,tipic al fontelor albe
3B. Definiti eutecticul si eutectoidul la modul general
R: Eutectic <4.3%C la 1148 grade C este (A+Fe3C)=Led
Eutectoid A0.77%C la 727 grade C este (Fe+Fe3C)=P

6.
1A. 0.25%C si 950 grade
R: Austenita
1B. 0.2%C si 780 grade
R: Austenita + Ferita
2A. 1.4%C si 700 grade
R: Perlita + Cementita primara
2B. 2.5%C si 1000 grade
R: Austenita + Cementita secundara + Ledeburita
3A. 0.65%C si 690 grade
R: Ferita + Perlita
3B. 1.9%C si 850 grade
R: Austenita + Cementita secundara

7.

1A.
0.6%C
R:
1B. 0.2%C
R:
2A. 0.4%C
R:
2B. 0.5%C
R:
3A. 0.7%C
R:
3B. 0.3%C
R: