Sunteți pe pagina 1din 6

6.

ARSURI
Arsura este o boala chirurgicala a intregului organism, determinata direct de amploarea suprafetei, profunzimii si
modul de evolutie a leziunii locale. Boala are o desfasurare dinamica, stadiala, intrunind sindroame majore ca:
deshidratare, hipoxie, anemie, dismetabolism, toxemie, infectie, denutritie si prabusire imunitara.
In functie de agentul traumatic care le-a provocat, arsurile pot fi clasificate in:
arsuri prin caldura sau Termice(lichide fierbinti, gaze sau vapori supraincalziti, corpuri solide incandescente,
flacara, radiatie termica).
arsuri chimice(acizi, baze, unele saruri minerale),
arsuri date de flama electrica
fiziopatologie:
Leziunea produs de arsur este o leziune progresiv:
Local:
-liberarea substan!elor vasoactive
-"ulburri ale func!iei membranei celulare (pomp de #a)
-$ormarea edemului perilezional
Sistemic:
-liberarea de histamin, %inine, serotonin, ac. arahidonic, radicali liberi de &'
actori care influen!eaz" prognosticul: gravitatea arsurii, leziuni de inhalare, leziuni asociate, v(rsta, patologie
preexistent.
Socul arsilor:
-)ona de distrugere-necroz * zona de reac!ie edematoas perilezional
-+lterarea permeabilit!ii capilare, edem, pierdere de lichide, sechestrare volemic local
-,oc hipovolemic, vasoconstric!ie, hipoxie tisular
-Cord: hipovolemie, scdere -., tulburri metabolice miocardice
-Pulmonar: fenomene de stagnare, agregare, ./-
-Renal: hipovolemie, vasoconstric!ie
-Ficat: insuficien! hepatic
-Metabolic: acidoz metabolic
-Infecie: sepsis
Arsuri termice
clinic:
+tunci cand se apreciaza gravitatea unei arsuri, se tine seama de ' parametrii: intinderea in suprafata si gradul de
profunzime al acesteia.
Profunzimea:
-0r. / - eritem, edem, cldur local, usturime, 1 zile
-0r. // - epiderm 2i cel din str. germinativ bazal (derm superficial), flicten 3alba4 cu continut serocitrin, limpede,
transparent, eritem accentuat, edem5 vindecare 3cu restitutio ad integrum4 67-'6 zile.
-0r. /// - epiderm 2i derm profund, flicten hemoragic (cu continut sanguinolent tulbure), vindecare 3per secundam
intentionam4 cu cicatrice, escar sub!ire, elastic, nedureroas, de obicei alb.
-0r. /8 - piele, !esut celular subcutanat, mu2chi (chiar si vasele), 9 os, vindecare imposibil, escar, gref cutanat.
Clasific. arsurilor in fct. de intinderea lor n suprafata
3:egula lui ;4(schema de calcul a lui <alace), care se bazeaza pe faptul ca toate partile corpului pot fi evaluate prin cifra
; sau multiplii ai acesteia. +stfel:
-capul si gatul insumeaza cca. ;=,
-fiecare membru toacic cca. ;=,
-fiecare membru pelvin cca. 6>=,
-trunchiul anterior cca 6>=, -trunchil posterior cca. 6>=
valuarea cat mai precisa a supraf. arse are o mare importanta. ?e considera ca leziunile, incepand de la supraf. de @=,
antreneaza toate celelalte organe(este deci o boala generala), iar arsurile care depasesc 6@= sunt generatoare de soc.
Arognosticul unei arsuri care depaseste BC= este rezervat.
/n fct. de marimea supraf. si de profunzimea arsurii se poate calcula prognosticul vital ar bolnavului, 3indexul
prognostic4(/.A.). /ndexul prognostic se calculeaza inmultind suprafata arsa cu gradul de profunzime.
-e ex.:
'C= arsuri gr. ' D 'Cx' D 7C /.A.
'C= arsuri gr. B D 'CEB D FC /.A.
'C= arsuri gr. 7 D 'Cx7 D >C /.A
6>C (8aloarea globala a /.A.).
?e considera ca orice arsura de gr. ' sau B care depaseste 6@= din supraf. corpului adultului si @= din cea a copilului,
trebuie sa beneficieze de o asistenta medic. imediata si completa, pt. a preintampina constituirea socului.
Limite valorice ale indicelui prognostic:
- Aana la /.A. 7C cu trat. locol corect, arsura evolueaza fara determinari generale si fara complicatii(arsuri obisnuite).
- Aeste /.A. FC arsurile au risc vital, necesita trat. general energic, alaturi de trat. local corect.
La aceste categorii de arsuri, evolutiile complicate sunt frecv.
/n aprecierea gravitatii arsurilor se tine seama si de varsta, sex, tare organice(diabet, arterita, insuf. hepatica,
cardiaca etc.), localizare (sunt mai frecv. arsurile capului, gatului, organelor genitale).
Stadii evolutive:
/n evol. unui ars se obs. 7 etape care difera de la individ la individ si nu pot fi strict delimitate.
stadiul 1: primele B zile. ste perioada socului post-combustional si se caracteriz. prin mari dislocari hidro-
electrolitice, poate sa apara sindromul de deshidratare(hipovolemie, edem, hipoxie, oligoanurie)5 se poate adauga
sindromul digestiv(varsaturi, hemoragii), care vor agrava hipoxia, anemia, oligoanuria.
stadiul 2: primele B saptamani(intre zilele 7 si '6).
vol. este diferita in functie de intinderea si profunzimea arsurii.
At. arsurile severe exista o perioada critica determinata de complicatiile care pot survenii, in special invazia microbiana si
toxemica, ce pot sa conduca la septicemie sau soc toxic si septic.
+ceasta perioada se numeste si toxic-infectioasa Aot sa apara complicatii grave hepatice, digestive (ileus si hemoragie),
tromboembolice, insuf. renala ac., care poate fi ireversibila. Aot sa apara complicatii prin greseli de tratam.(edem
pulmonar acut prin supraincarcare lichidiana), sindrom hemoragic.
?tarea boln. poate evol. favorabil, incat la sfarsitul acestui stadiu boln. are vindecate leziunile de gr. 6 si ', iar arsurile de
gr. B cu escarele total eliminate sau in curs de eliminare.
Stadiul 3: primele ' luni(intre zilele '' si FF). ste perioada in care sansele de vindecare cresc5 d.p.d.v.
chirurgical se pot aplica grefe(perioada chirurgicala).
Stadiul 4. La boln. corect tratati echivaleaza cu convalescenta. /n cazul boln. arsi Gcare nu au beneficiat de trat.
corect si precoce, persistenta plagilor granulare intinse spoliaza organismul, epuizandu-i rezervele biologice.?e instaleaza
astfel tabloul clinic al socului cronic. /n aceasta etapa(situatie biologica precara), organismul este decompensat ireversibil
la agresiuni minore, datorita absentei rezervelor functionale in toate sistemele si organele.
Ingri#irile acordate $olnavilor arsi:
A. Primul autor la locul accidentului:
6. ?coaterea victimei de sub influenta agentului vulnerant :
- degaHarea victimei din focar trebuie facuta rapid
- boln. care este cuprins de flacara trebuie invelit imediat intr-o patura, plapuma, haina groasa(din tesaturi neinflamabile)
pt. a stinge focul. -upa stingerea flacarilor, boln. se dezbraca si se inveleste intr-un cearsaf curat5 bolnavul ars cu lichide
fierbinti, de asemenea .
+tentieI /n cazul arsului cuprins de flacari, se actioneaza imediat, imobilizandu-l, pt. ca accidentatul fuge cuprins de
panica si flacara se inteteste. ?tingerea flacarii prin rostogolire prin nisip, pe pamant prin stropire cu apa este
interzisa(agraveaza evol. ulterioara).
'. +cordarea primului aHutor in fct. de starea boln.:
- :esuscitarea cardiorespiratorie, daca este nevoie, prin metodele cunoscute.
- linistirea boln. si calmarea durerii in arsurile in care durerea este mare se admin. o fiola de romergan plus o fiola de
algocalmin sau o fiola de mialgin, dolantin sau fortral admin. i.v. /n lipsa acestora se poate admin. algocalmin inHectabil
sau per oral. ?e noteaza ce s-a admin., ora si data accidentarii.
- in arsurile de gr. 6 cu supraf mica este suficient ca pielea inrosita sa fie badiHonata cu alcool dublu rafinat. /n general nu
este nevoie de pansament.
Atentie!
nu se indeparteaza hainele de pe bolnav(actiunea este socogena) decat daca manevra se poate face cu usurinta.
$ac exceptie bolnavii cu arsuri chimice sau lenHeria din material plastic care continua sa arda, precum si arsii cu lichide
fierbinti. -e asemenea, nu se va urmarii sa se desprinda hainele de pe piele in cazul arsilor cu bitum lichid5 bolnavul va fi
invelit cu un cearsaf curat peste haine.
#u este permisa nicio manevra de tratam. local, spre ex. ungerea cu subst. grase: ulei, vaselina, aplicarea de
medicam. sub forma de pulberi. +rsurile vor fi acoperite cu pansament aseptic daca exista sau cu un prosop curat. /n felul
acesta se face o protectie antiinfectioasa.
B. vacuarea victimei:
- "ransp. rapid la spital in serviciul chirurgical are mare importanta si se face cu cel mai rapid miHloc posibil.
- senzatia de sete se va calma prin umezirea gurii, dar nu se vor admin. lichide per oral, deoarece supraincarcarea
digestiva dispune la varsaturi. /n cazul in care s-ar impune o perfuzie si nu se poate instala, celui boln. i se da sa bea apa
sarata sau ceai.
- la arsuri peste 6C-6@=, cand transp. victimei se face cu 3salvarea4 si este prevazut sa dureze mai mult de o ora, se
monteaza o perfuzie cu sol. de glucoza @= sau ser fiziologic. /nainte de instalarea perfuziei se recolteaza sange pt.
determinarea gr. sanguine.
- /n timpul transp. bolnavul va fi supravegheat permanent si se admin. oxigen5 daca se constata o slabire a pulsului,
accidentatul va fi asezat cu capul mai Hos, ridicandu-i-se picioarele pe un sul.
- in cazul arsilor prin flacara, pt. prevenirea edemului glotic se adauga in perfuzie romergan, algocalmin.
". #ngriirea $olnavilor in spital
6. .ombaterea durerii si profilaxia antitetanica(la camera de garda)
- -aca nu s-au admin. sedative sau daca acestea nu mai sunt necesare, vor fi admin. dilaudenatropina, mialgin sau fortral
i.v. la bolnavul culcat.
- se va admin. +.".A.+. C,@ ml si ser antitetanic BCCC J, deoarece plagile prin arsuri sunt f. susceptibile sa faca infectie
tetanica.
'. Aregatirea boln. pt. toaleta locala primara:
- Boln. va fi dezbracat(sub analgezic i.v.) si va fi imbaiat(preferabila baia in cada). ?upraf. de tegument nears se spala cu
sapun sau detergent medical.
- imediat dupa baie, bolnavul invelit in cearsaf steril se transp. in sala de operatii aseptice, unde intrgul tratam. se face in
perfecte conditii de asepsie.
B. anestezie generala:
- Boln. este asezat pe masa de operatii si i se admin. oxigen.
- ?e punctioneaza vena cea mai mica si cea mai distala accesibila si se recolteaza probe de sange(hemograma, gr.
sanguin si :h, hematocrit, ureee sanguina, glicemie, probe hepatice, :.+., ionograma serica). .and este cazul, se
recolteaza sange pt. determinarea alcoolemiei.
- -upa recolt. probelor de lab., la indicatia medicului, as. med. instal.6 perfuzie de glucoza @=.
- ?e face apoi anestezie generala i.v. prin tubul montaHului de perfuzie cu un barbituric sau %etalar.
Atentie! Toaleta primara a oricarui ars se face sub anestezie.
7. "oaleta primara:
- Kedicul si cadrul mediu, echipati cu echipament steril(halat, manusi, boneta, masca), incep toaleta primara.
- se spala supraf. arsa cu bromocet 6L, cu ?.$. sau apa sterila si sol. sterila de sapun pana la indepartarea completa a
corpilor straini de pe plaga.
- dupa aceasta, med. executa toaleta chirurgicala, indeparteaza flictenele(sparte sau nesparte) si continutul lor, precum si
tegumentul sau restul tesuturilor arse.
- se schimba prima pereche de manusi.
-upa indepartarea flictenelor sau a sfacelelor se face o badiHonare cu alcool de 1C-;CM. +lcoolul are o actiune tripla:
precipita proteinele, are actiune anestezica si antiseptica.
@. +plicarea pansamentului:
- /nainte de a pansa se apreciaza intinderea si profunzimea si se estimeaza /.A.
- ?e aplica pansament uscat, steril, depasind pe zone nearse cca 6C cm distanta. ste recomandabil sa se foloseasca
numai comprese f. mari(BCNBC).
- peste pansam. se trag cu atentie fesi Gsi acestea sterile.
Atentie!
-daca se procedeaza in conditiile aratate, exista mari sanse ca plagile sa nu se infecteze. ste suficient ca ubele zone de
arsuri sa fie tratate cu neatentie si sa supureze, pt. ca apoi, cu toate eforturile depuse, toate celelalte zone sa se infecteze
si sa supureze.
-.and se obs. semne de inf. locala(secretie sero-purulenta, cu halou congestiv perilezional), pansamentul se face cu sol.
aseptice: cloramina 7L sau rivanol 6L, dupa ce s-a luat secretie pt. antibiograma.
-Faa nu se panseaza. Este recomandabil ca si reiunile perineale sa nu se panseze!
F. /nstal. sondei vezicale (O demeure)
- La boln. la care se estimeaza /.A. peste 6@, desi fara risc vital, se instal. totusi sonda vezicala(O demeure) pt. urmarirea
diurezei orare.
- boln. sunt transp. in salon rezervat, ferit de infec. de vecinatate, unde as. med. urmareste starea pac. pana la trezire si in
continuare.
%$s.& At. boln. fara risc vital trat. primar s-a incheiat si urmeaza ingriHirile obisnuite si tratam. local.
1. /ngriHirile generale si supravegherea boln.(cu risc vital):
- "emp. incaperii trebuie sa fie in Hur de '7M. si eventual sa existe surse care sa mareasca la nevoie temp. locala.
- patul trebuie sa fie confortabil si va fi pregatit cu un cearsaf steril, peste care se pun musama si aleza Gtot sterile.
+rsul cu risc vital este instalat in pat cu perfuzie i.v. din sala de operatie si cu sonda vezic.O demeure. - printr-o sonda
nasofaringiana se asigura oxigenoterapia in ritm de 7 lNmin. /n cazul bolnavilor emfizematosi, oxigenul se admin. cu
intermitenta(dupa 'Cmin. de admin. se face o pauza de 6Cmin. sau 6@ la BC min.).
- +s. med. supravegheaza fct. vitale(".+., puls, respir., pres. venoasa si diureza orara) cu multa atentie, bolnavul aflandu-
se in perioada initiala(primul stadiu), adica perioada socului combustional.
>. :eechilibrare hidro-electrolitica si volemica:
- +s. med. va admin. prin p.e.v. cantit. de lichide care este calculata de med. in fct. de greutatea boln. si supraf. arsa,
folosind urmatoarea formula:
'r. corp. ( S.) ( *,+ , total lichide
(',@ fiind indicele gr. de arsura, arsura fiind leziune de volum, suprafata ori profunzime).
-e ex.: un boln. de 1C %g, cu o supraf. arsa de 7C= va primi in '7 ore: 1C x 7C x ',@ D 1CCC ml sol., din care P
macromoleculara(nu lipseste sangele integral) si P micromoleculara.
- &rientativ, ritmul admin. in primele '7 de ore se planifica a.i. in primele ore boln. sa primeasca @C= din cantit. globala
calculata si apoi '@= in urmatoarele perioade de > ore.
Atentie! .antit. de lichid care trebuie admin. pot varia in fct. de evol. clinica, de exam. de lab. -riteriul direct de
apreciere a cantitatii real necesare, este criteriul diurezei.
"iureza trebuie sa fie in jur de #$ml%ora. "ocmai in urmarirea continua a boln. ars consta dificila si importanta sarcina a
as. med.
- /n cazul ca nu se reuseste asigurarea unei diureze satisfacatoare, se va admin. diureticul prescris de medic(manitol,
furosemid).
/n cazuri foarte grave, cand nici dupa tratament diuretic energic nu se reuseste, bolnavul se pregateste pt. dializa.
;. +sigurarea medicatiei:
+s. med. pregateste si admin. medicam. prescris(anticoagulante D heparina5 vit. ., B6, B', BF5 trasQlol5 tonicardiace
si antibiotice)
ste interzisa la arsi cu risc vital orice admin. per orala. -e asemenea, nu se hidrateaza, nu se alimenteaza boln.
pe gura, pt. a evita complicatiile (ileus, hemoragie, varsaturi).
6C. Jrmarirea si ingriHirea generala in ziua a '-a si a B-a:
- Jrmareste starea gen., coloratia fetei, ".+., pulsul, resp., temp. -semnele specifice ale unei complicatii. $oarte
importanta este urmarirea diurezei orare si bilantul hidric.
- ?e mentin interdictiile, inclusiv cele alimentare.
- 8egheaza asupra respectarii masurilor de sterilizare si asepsie in toate manoperele pe care le face (curatirea sondei
vezicale, manipularea perfuziei).
66. "ratamentul local:
- &ri de cate ori se apreciaza necesar, pansamentele se vor face sub mialgin, fortral sau anest. generala.
- Aansamentul se schimba a '-a si a B-a zi, luandu-se toate masurile de asepsie necesare. ?e indeparteaza tot pana la
ultima compresa si se inlocuieste cu un pansament uscat sau imbibat in sol. de cloramina 'L-7L, in fct. de aspectul
plagii de arsura.
- -aca exudatia este negliHabila si daca exista conditii de micromediu spitalicesc, se poate trece la trat. local deschis:
expunerea la aer a plagilor (de obicei la inceput partial, a unui singur segment), urmarindu-se uscarea lor.
$oarte eficace este pulverizarea de bioxiteracor (oxicort) si unguent cu sulfamilon.
- Jn miHloc de tratam. il constituie baia arsului cu diferiti detergenti, care se face in instal. speciale
-upa baie plagile vor fi acoperite cu pansam. si fesi sterile
- /n unele cazuri de escare, singurul unguent care se considera eficient este sulfamilonul
Atentie! #u se tuseste, nu se stranuta si nu se vorbeste deasupra plagii: pericol de a declansa o infectie. ste obligatorie
purtarea mastii.
+ B-a zi de tratam. incheie 3perioada de soc4(primul stadiu). La sfarsitul acestui std. de evol. favorabila, boln. ars
trebuie sa aiba diureza restabilita, st. gen. a boln. si probele de lab. se apropie de limite normale. &biectivele de trat. sunt
indreptate spre prevenirea complic. -aca pana la /.A. 7C arsurile evol. de obicei necomplicate, dupa aceasta val.
prognostica in tervin complicatiile, care sunt datorate bolii de baza si nerespect. normelor tratamentului corect(de catre
med. si asist.).
.iagnostic: istoric 2i examen fizic (arsuri faciale, ale perilor nazali, modificarea vocii, sput carbonacee, Rheezing)
Indica!iile I%T:
arsuri profunde periorale 2i ale fe!ei,
arsuri circumferen!iale ale g(tului,
insuficien! respiratorie acut,
alterri ale vocii,
depresie respiratorie sau com,
edem supraglotic sau inflama!ie la bronhoscopie
Tratament in prespital:
-?top procesului de ardere
-liberarea cilor aeriene
-&xigenoterapie sau /&" profilactic
-/ni!ierea resuscitrii cu fluide
-"ratamentul durerii
-Arotec!ia zonei arse
-"ransport
Tratament in urgenta:
-+B.
-$luide cristaloide:
-:inger lactat: 7 ml x 0 (%g) x suprafa!a (=), Sn primele '7 h ( P Sn primele > h, P Sn urmtoarele 6F ore)
-Konitorizare "+, $., timp reumplere capilar, status mental, -J (C,@-6mlN%gNh)
-TL0, electroli!i, uree, creatinin, glicemie, gaze arteriale, :x toracic, carboxii Tb, ecg, bronhoscopie
-Arofilaxie antitetanic
-"ratamentul durerii: morfin, anxiolitice
-?ond nazogastric
tratament local:
-/ni!ial: pansament curat uscat
-+rsuri mici: pansament umed cu ?$, rcire local (reduce produc!ia de histamin, %inine, "x B')
-+rsuri Sntinse: pansamente umede, transfer rapid
-+rsuri circumferen!iale: escarotomie
-+"B topice
Arsuri chimice:
?ubstan!e din agricultur, industrie, laboratoare, militare, uz casnic
+cizi (organici 2i anorganici) Unecroz de coagulare
+lcali -necroz de lichefiere
+lte substan!e: fosfor, Kg Uleziuni locale 2i generale
Leziunile(eritem, edem, flicten, necroz) depind de: concentra!ia substan!ei, cantitate, timp de contact, mecanism de
ac!iune, zona afectat, integritatea tegumentelor.
Tratament
-iluarea agentului chimic 2i Sndeprtarea de pe tegumente
?cderea vitezei reac!iilor chimice 2i fizice
-iminuarea procesului inflamator nespecific
/rigarea abundent cu ap sau ?.$. (excep. oxid de .a, fenol)
Tratament general Sn cazul arsurilor V'C =
Tratament local: excizie, chirurgie plastic

Arsuri electrice:
0ravitatea leziunilor depinde de:
/ntensitate (+)
"ensiune (J)
"ipul curentului (ca sau cc)
:ezisten!a la punctul de contact 2i de ie2ire
-urata contactului
"raseul curentului Sn corp
$actori de mediu asocia!i
/anifestari clinice :
%Local: marc electric(leziune specifica5 la locul de intrare -marca de intrare- se constata de obicei o escara profunda
de intindere mica, in timp ce la locul de iesire a curentului electric pot fi vazute leziuni tisulare extinse), coagulare
intravasculara, miozita necrozanta avasculara(deteriorarea proteinei musculare)leziune de gradul /8.
%&eneral: $8, asistol, alte tulburri de ritm, leziuni neurologice, vasculare, musculare, mioglobinurie
& In cazul aresiunii electrice este e&trem de importanta si calea urmata de curentul electr. deoarece consecintele
curentului el. asupra oranelor interne' in special asupra oranelor (itale )creier si inima- sunt in fct. de drumul parcurs de
acesta in oranism. *stfel:
- daca in acest parcurs intra orane (itale ca inima sau creierul' electrocutarea este mortala+
- daca electroaresiunea intereseaza numai centrul respirator' inima continua sa funct. atat timp cat se asiura o
o&ienare corespunzatoare+
- daca curentul parcure in drumul sau mana st.-picio st.' intercepteaza inima' care' desincronizata in acti(itatea sa'
sufera tulburari de ritm,fibrilatie (entriculara-majoritatea cazurilor mortala.
- electrocutare poate fi urmata de: hemiplegie, atrofie optica, afazie, rinichi de soc, ca urmare a mioglobinei eliberata din
masele de muschi(blocaH renal), leziuni deigestive, necroza pancreatica, ulcer de stres5
- /nele circuite' ca de e&. mana-mana' fa(orizeaza arsura' cu leziuni f. ra(e
-*lte circuite' cum ar fi mana st.-picior dr.' fa(oriz. electrocutarea' interesand inima+
Efectele electrocutarii se manifesta prin:
contractura muschilor si rigiditatea intregului corp, care nu se poate elibera singur de elementul electric atins, aflat
sub tensiune
rigiditatea cutiei toracice impiedica miscarile resp. si apare sincopa resp., urmata de sincopa cardiaca.
Atitudinea de urgenta in electrocutare:
- intreruperea curentului de la intrerupatoare sau indepartarea curentului el.
- indepartarea accidentatului de sub actiunea curentului.
*tentie! .el care incearca sa-l salveze va avea griHa sa nu se electr. el insusi(niciodata nu se apuca electrocutatul de
partile descoperite ale corpului).
?coaterea victimei de sub actiunea curentului se poate efect. actionand de la distanta cu o praHina(par, scandura, alte
materiale de lemn sau plastic) sau cu mana proteHata de o haina groasa si uscataNmanusi de cauciuc. ?e mai poate
prinde victima de haine sau par5 sau cu o patura asezata peste accidentat
*tentie! ste interzisa taierea firelor electr. fara instrumente izolatoare
#u se recurge la acoperirea cu sau ingroparea in pamant a accidentatului(duce la intarzierea acordarii primului aHutor)
Tratament:
- :esuscitare cardiorespiratorie(respiratie 3gura-la-gura4*K.)
Transp. la spital: se continua resuscitarea cardioresp. si pe timpul transp. cu aHutorul aparatelor simple, se administr.
oxigen(daca este posibil)
-e retinut: cand transp. imediat al victimei nu este posibil, vor fi admin. acesteia, pt. combaterea socului, solutii saline @=,
precum si alcaline(bicarb.de #a Go lingura la '@Cml ceai) de mai multe oriNora.
In spital:
-aca ritmul respirator nu se reia G(in urma manevrelor BL?), se presupune o aritmie cardiaca amenintatoare de viata
(fibrilatie) si in acest caz se face tratamentul:
- defibrilare
- administr. intracardiac 6C-6@ml sol. clorura de calciu 6C=,
- protezare respiratorie(/&")
- :esuscitare volemic: :inger sau ?.$. 'C-7CmlN%g Sn prima or, sol. macromoleculare (dextranNmarisang), ser glucozat
@=
- Arevenirea insuf. renale ac. cu manitol 6C=
- "ratamentul rabdominolizei: @CmW bicarbonatNl sau sol. "T+K
- "ratament local: excizie, necrectomii, amputa!ii, grefe * pansament I
- /munizarea antitetanic
- Arevenirea infec!iei cu anaerobi
Alte precizari:
/n electrocutari sau fulgerari mai usoare si cunostinta pastrata se vor administra:
- extraveral 6-' tab.(nu la copii),
- diazepam 6C mg(6 fiola sau tab.), cu rol tranchilizant, decontracturant.
La copii doza de diazepam este de C,'-C,7 mgN%gcorp. /n situatia in care electrocutarea a avut loc pe stalpi si victima a
cazut Hos, in acordarea primului aHutor(atentie la firele electr.) se tine seama de posibilitatea unei fracturi(chiar la coloana),
traumatisme craniene etc.5 accidentatul va fi transp. cu imobilizarea provizorie corespunzatoare.