14 Nevoi Fundamentale

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE SI PROBLEME DE INGRIJIRE
ACORDATE BOLNAVILOR
1]. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
A. RESPIRATIA.DEFINITIE: Respiratia reprezinta nevoia fundamentala a fiintei umane, ce are rolul de a capta oxigenul din mediul
inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism si eliminarea dioxidului de carbon rezultat in urma arderilor celulare.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA.Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii si a
muschilor respiratori, de functionarea lor eficienta.
a).VENTILATIA: reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plamani si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon. Are
doi timpi:inspiratia si expiratia.
b). DIFUZIUNEA GAZELOR: este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in capilarele perialveolare si CO din
capilare trece in alveolele pulmonare.
c). ETAPA CIRCULATORIE: consta in conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi si a dioxidului de carbon adus de la
tesuturi, prin vasele venoase, la plaman, pentru a se elimina.
d). ETAPA TISULARA: reprezinta schimbul de gaze din sange si tesuturi, cu ajutorul unui sistem enzimatic complex.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
!. Frece!"a re#$%ra"%e%: este reprezentata de numarul de respiratii pe minut" este influentata de varsta si sex:
# la nou#nascut:$%#&%r'min
# la ani:&#$&r'min
# la ! ani:!&#&r'min
# la adult barbat:!(#!)r'min si femeie:!)#!*r'min
# varstanic:!&#&r'min
. A&$'%"(d%!ea: este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la fiecare respiratie. Respiratia poate fi
rpofunda sau superficiala.
$. R%"&(': reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci respiratia este ritmica.
(. Z)*&*"e'e re#$%ra"*r%%: normal, respiratia este linistita" in somn devine mai zgomotoasa+sforait,.
&. S%&e"r%a &%#car%'*r re#$%ra"*r%%: ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si
expiratiei.
). T%$(' de re#$%ra"%e: avem $ tipuri de respiratie:
a. costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice, datorita maririi diametrului anteroposterior in
timpul inspiratiei.
b. costal inferior, intalnit la babat, prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice.
c. abdominal, intalnit la copii si varstnici, prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice.
1
-. M(c*+%"a"%:mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transparente, dense.
*. T(#ea: reprezinta o expiratie fortata, prin care se elimina secretiile din caile respiratorii" este un fenomen de protectie al
organismului.
INTERVENTIILE ASISTENEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI IN SATISFACEREA NEVOII:
- E./0OREA1A 2E/R342ER30E 2E RE5/3RA63E A0E 7O04A89093
- 348A6A 7O04A890 5A :ACA E.ERC3633 :313CE
- E.ERC3633 2E RE0A.ARE, 2E ;ER5
- 5A A37A /O569R3 A2EC8A6ECARE 5A :A8OR31E1E RE5/3RA63A
- 5A 340A69RE O73CE39R30E 2A94A6OARE+3;7RACA;346E 56RA;6A, 6A7A<35;, ;E5E CO/3OA5E,.
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA
Ae& (r&a"*are'e d%a)!*#"%c de !(r#%!):
1. ALTERAREA VOCII
,. DISPNEEA
-. OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII
1.ALTERAREA VOCII.poate fi cauzata de procese inflamatorii la nivelul calor respiratorii superioare:nas, faringe, laringe, dar si de
prezenta alergenilor din mediul inconjurator.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:1. DISFONIE: tulburari ale emisiunii vocale privind inaltimea, intensitatea si timbrul vocii. 5e
manifesta sub forma de raguseala, voce stinsa, aspra.,. AFONIE: imposibilitatea de a vorbi.-. SENZATIA DE SUFOCARE: lipsa
de aer.
,.DISPNEEA#este o respiratie greoaie, anevoioasa, provocata de boli ale inimii, plamanilor, cat si a cailor respiratorii superioare.
-.OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII#Aceasta poate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar si de
prezenta unor corpi straini, patrunsi accidental in caile respiratorii.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CU DEFICIENTE RESPIRATORII
1.BOLNAUL SA RESPIRE LIBER PE NAS: # asistenta medicala indeparteaza secretiile nazale.
# umezeste aerul din incapere cu ajutorul unui umidificator sau a unui vas cu apa asezat pe o sursa de caldura in care au fost
lasate sa curga cateva picaturi de alcool mentolat.
# asigura un aport sufient de lichide in ( de ore.
,. BOLNAVUL SA NU DEVINA SURSA DE INFECTIE:# asistenta medicala educa bolnavul sa foloseasca batista individuala, de
unica folosinta.
# educa bolnavul sa evite imprastierea secretiilor nazale in incapere.
-. OPRIREA EPISTA/ISULUI: # asistenta medicala aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie.
# comprima cu policele, septul nazal al bolnavului+nara care sangereaza,, timp de &#!% minute.
# aplica comprese reci pe nas, frunte sau ceafa.
2
# ii recomanda bolnavului sa nu sufle nasul.
0. BOLNAVUL SA PREZINTE MUCOASE RESPIRATORII UMEDE SI INTEGRE: # daca bolnavul are o afectiune la nivelul
laringelui si faringelui, 3 se recomanda repaus vocal absolut.
# umezeste aerul din incapere.
# favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala:scris, semne.
1. BOLNAVUL SA ING2ITA FARA DIFICULTATE: # intrerupe alimentatia solida.
# recomanda gargara cu solutii antiseptice.
# alimenteaza bolnavul cu lichide caldute.
3. BOLNAVUL SA PREZINTE REZISTENTA CRESCUTA FATA DE INFECTII: # invata bolnavul sa evite chimbarile bruste de
temperatura, aglomeratiile.
4. BOLNAVUL SA PREZINTECAI RESPIRATORII PERMEABILE SI O BUNA RESPIRATIE: # invata bolnavul sa tuseasca, sa
expectoreze si sa colecteze sputa.
# umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata.
# aspira secretiile bronsice daca este cazul.
# invata bolnavul sa faca exercitii respiratorii.
# asigura pozitia sezand sau semisezand a bolnavilor cu dispnee.
5. BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT PSI2IC: # pregateste psihic bolnavul, in vederea aplicarii tehnicilor de ingrijire si in vederea
aspirarii secretiilor bronsice.
# asigura pozitie antalgica.
# invata bolnavul sa utilizeze tehnici de relaxare.
# pregateste psihic bolnavul, in vederea oricarei tehnici la care va fi supus+punctii, examene radiologice, endoscopice,.
B. CIRCULATIA
DEFINITIE: Circulatia este functia prin care se realizeaza miscari ale sangelui in interiorul vaselor sangvine, si are ca drept scop
transportul substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi, cat si transportul produsilor de catabolism, de la tesuturi la organele
excretoare.
INDEPENDENTA IN SATISFAREA CIRCULATIEI:
1.PULSUL: reprezinta bataia ritmica, perceputa la nivelul unei artere supercifiale sincrona cu sistola ventriculara.
!. RITMUL : pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic.
. FRECVENTA : reprezinta numarul de pulsatii pe minut.#4ou#nascut:!$%#!(%p'min.
- 0a copilul mic: !%%#!%p'min.
- 0a !% ani:=%#!%%p'min.
- 0a adult:)%'*%p'min.
- 8arstnic:peste *%#=%p'min.
3
$. AMPLITUDINE MODIFICATA: #este modificata de cantitatea de sange existenta in vase" este mai mare cu cat vasele
sunt mai aproape de inima" la arterele simetrice, volumul pulsului este egal.
(. TENSIUNEA PULSULUI: este determinata de forta necesara in comprimarea arterei, pentru ca unda pulsatila sa dispara.
&. CELERITATEA: reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile.
). COLORATIA TEGUMENTELOR: coloratie roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor" tegumentele sunt calde.
,.TENSIUNEA ARTERIALA: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.
FACTORI CARE DETERMINA TENSIUNEA ARTERIALA:
- 2E73690 CAR23AC
- :OR6A 2E CO46RAC63E A 343;33
- E0A563C36A6EA 53 CA037R90 8A5E0OR
- 8A5CO136A6EA 5A4<E093.
TENSIUNEA ARTERIALA MA/IMA+5356O0A 5A9 5356O03CA, 53 TENSIUNEA ARTERIALA MINIMA+23A56O0A 53
23A56O03CA,:
- 1.- a!%: 41.67 c( 17.37 &&2)
- 0.11 a!%: 67.117 c( 37.31 &&2)
- 1,.11 a!%: 177.1,7 c( 37.41 &&2)
- Ad('": 1,7.107 c( 41.67 &&2)
- Var#"!%c: 117.147 c( 67.117 &&2).
- INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI CIRCULATIEI
SANGVINE:.Educa bolnavul sa mentina tegumentele curate si integre.
- Asigurarea conditiilor ingienice din incapere+aerisire,.
- 5a aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiu+sarea de bucatarie,.
- 5a evite tutunul, consumul exagerat de alcool.
- 5a evite sedentarismul.
- 5a poarte imbracaminte lejera, care sa nu ingreuneze circulatia.
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII CIRCULATIE INADECVATA
!. MANIFESTARI DE DEPENDENTA: TEGUMENTE MODIFICATE: tegumente reci, palide, datorita irigarii insuficiente a pielii"
cianotice# coloratie violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii.
,. MODIFICARI DE FRECVENTA A PULSULUI:
.TA2ICARDIE: cresterea frecventei pulsului.
.BRADICARDIE: scaderea frecventei pulsului.
4
-. MODIFICARI DE VOLUM ALE PULSULUI:
.PULS FILIFORM: cu volum redus, abia perceptibil.
.PULS ASIMETRIC: volum diferit al pulsului la artere simetrice.
0. MODIFICARI DE RITM ALE PULSULUI:
.PULS ARITMIC: pause inegale intre pulsatii.
.PULS DICROT: se percep pulsatii, una mai puternica decat
cealalta, urmata de pauza.
1. MODIFICARI ALE TENSIUNII ARTERIALE:
.2IPERTENSIUNE ARTERIALA: cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale.
.2IPOTENSIU!E ARTERIALA: scaderea tensiunii arteriale sub valorile normale.
-. >3/O.E;3E: scaderea cantitatii de ox?gen din sange.
*. >3/O.3E: scaderea cantitatii de ox?gen din tesuturi.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CU CIRCULATIE INADECVATA
1.BOLNAVUL SA PREZINTE CIRCULATIE ADECVATA:
- Asistenta medicala invata bolnavul sa intrerupa consumul de tutun, alcool.
- 5a aiba alimentative bogata in fructe si zarzavaturi.
- 5a reduca sarea si grasimile din alimentative.
- Administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiac, antiaritmin@ce, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase,
anticoagulante.
- 9rmareste efectul medicamentelor.
- Aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive, masaje.
.BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT PSI2IC:
- 3nformeaza bolnavul asupra stadiului bolii sale, asupra gradului de efort pe care poate sa#l depuna, asupra importantei
continuarii tratamentului medicamentos.
,]. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
DEFINITIE: Oricarui organism ii este necesar sa ingereze sis a absoarba alimente de una calitate si in cantitate suficienta, pntru a#si
asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a#si mentine energia indispensabila unei bune functionari.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII:O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si
asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale: glucide, proteine, lipide, vitamine, apa, saruri minerale.
!. 2IDRATII DE CARBON SAU GLUCIDELE: reprezinta sursa principala, energetica a organismului. 2igerarea si
asimilarea lor nu solicita organismului prea mult, de aceea este bine ca &%A din necesitatile calorice ale organismului, sa
se asigure prin hidratii de carbon, daca nu xista o contraindicatie+diabet zaharat, colita de fermentatii, obezitate,.0a copii,
5
aportul de glucide trebuie marit in boli febrile, casexie, denutritie, afectiuni hepatice si renale. 4ecesarul zilnic de glucide:
(#)g'Bg corp'(h.
. PROTEINELE: reprezinta materialele plastice ale organismului, ele inlocuind substantele distruse prin uzura fiziologica
sau patologica. Ele reprezinta, in acelasi timp, o sursa importanta de energie si constituie materia prima a fermentatiilor si
a hormonilor. 4ecesarul zilnic de proteine: (#)g'Bg corp'(h. Aportul insuficient de proteine, o perioada mai indelungata,
determina scaderea proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimului hepatic, aparitia unei anemii si prin reducerea
presiunii coloid#osmotice a sangelui, retentia apei in organism, cu forme de edeme. Cresterea cantitatii de proteine este
indicata in sarcina si alaptare, arsuri, anemii, evacuari pleurale si abdominale, postoperator. 5caderea cantitatii este
indicata in boli renale si afectiuni febrile.
$. LIPIDELE: au valoare calorica mare, alimentele pe aceasta baza, avand calitati energetice mari, intr#un volum mic. /e
langa rolul lor energetic, lipidele intra in compozitia tesutului nervossi a stromei eritrocitare, iar sub forma depozitara,
reprezinta rezervele de energie ale organismului si tesutului de sustinere pentru organele interne. 4ecesarul zilnic de
lipide: !#g'Bg corp'(h.
(. VITAMINELE: sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. 4evoia de vitamine creste in timpul
activitatii celulare exaCgerate+majoritatea imbolnavirilor,. 4ecesitatile normale de vitamine pot ajunge pana la !&% mg
vitamina C" & mg vitamina 7!, ) mg vitamina 7), * mg vitamina // si % mg vitamina B.
&. APA SI SARURILE MINERALE: in apa se petrec toate reactiile biochimice din organism, sarurile minerale fiind necesare
ca substante structurale si catalizatoare. 4ecesitatile zilnice de apa ale organismului sanatos variaza intre &%%#$%%%m0"
ele acoperindu#se prin lichidele ingerate si arderea hidratilor de carbon si a grasimilor. Odata cu nevoile de apa, se
satisfac si nevoile de saruri minerale. Organismul sanatos necesita in ( de ore: (g 4a, $#(g B, g Ca, %,!&g ;g, !*mg
:e, )g Cl. 5atisfacerea nevoilor de apa si saruri minerale trebuie sa se faca in mod proportionat" altfel, organismul
ramane in dezechilibru hidromineral.
1CAVITAEA BUCALA:
- 2entitie buna
- /roteza dentara adaptata in stare buna
- ;ucoasa bucala roz si umeda
- 0imba roz
- <ingii roz si aderente dintilor.
,.MASTICATIA:
- 9soara, eficace
- Cu gura inchisa
-.REFLE/ DE DEGLUTITIE: prezent
0.DIGESTIE: lenta si nestingherita.
1.DEPRINDERI ALIMENTARE: $ mese si gustari+!% ore repaus nocturn,.
3.APETIT: pofta de mancare#senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de hrana.
4.FOAME: senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoia de a manca
5.SATIETATE: senzatie de plenitudine, resimtita de individ, atunci cand nevoia de hrana este satisfacuta.
6.2IDRATARE: consum de lichide in functie de nevoie.
6
17.GUST SI VALOARE ACORDATE MANCARII:
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI:
.Asistenta calculeaza necesarul de calorii pe ( de ore, in functie de activitate: in repaus@&cal'Bg corp'(h" in activitate
usoara@$&#(% cal'Bg corp'(h"activitate medie@(%#(&cal'Bg corp'(h" activitate intensa@ (&#)%cal'Bg corp'(h.
#Calculeaza necesarul de calorii pe ( de ore in functie de varsta: pentru copii+nevoia de a creste,#plus %#$%A" pentru varstnici#
minus !%#!&A.
- Calculeaza ratia alimentara echilibrata: numar de claorii in functie de varsta si activitate.
- Asigura echilibru intre elementele energetice si cele neenergetice+apa, vitamine, saruri minerale,.
- Asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel: &%#&&A hidrati de carbon, !%#!&A proteine, $%#(%A lipide.
- Asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala:
(%A proteine de origine animala.
)%A proteine de origine vegetala.
$&A lipide de origine animala.
)&A lipide de origine vegetala.
- Asigura echilibrul intre aciditate si alcalinitate.
- Calculeaza numarul de calorii'Bg corp'(h in stari fiziologice: sportivi, sarcina si alaptare:plus $%A.
- Ratia alimetara sa cuprinda alimente din toate grupele ghidului alimentar, cunoscand valoarea energetica, a principiilor
alimentare:
<lucide: (,! calorii prin metabolizarea unui gram.
0ipide: =,$ calorii prin metabolizarea unui gram.
/roteine: (,! calorii prin metabolizarea unui gram.
- Cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului.
- Alege alimentele tinand seama de deprinderile, preferintele si nevoile bolnavului.
- 3nlocuieste, la nevoie, un aliment cua ltul, conform echivalentelor cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentare.
- DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
- DIAGNOSTICE DE NURSING:
1. ALIMENTATIE INADECVATA PRIN DEFICIT
,. ALIMENTATIE INADECVATA PRIN SURPLUS
1.ALIMENTATIE INADECVATA PRIN DEFICIT
/rin alimentatie inadecvata prin deficit se intelege, asigurarea unui aport insuficient de alimente si lichide, ce afecteaza starea
nutritionala a bolnavului.
7
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
1.ANORE/IE: lipsa poftei de mancare.
,.DISFAGIE: greutate la inghitire.
-.CONDITIA CAVITATII BUCALE:
Absenta dintilor, carii dentare, gingivite
9lceratii ale buzelor, ale mucoasei bucale
0imba incarcata, depunere saburala, glosite
2ificultate in masticatie.
0.STAREA TEGUMENTELOR:
6egumente uscate, pierderea elasticitatii
Acnee, dermatita
1.DIGESTIE:
2ificultate in digestia si absorbtia alimentelor
<reata, varsatura
Regurgitatii
Aerofagie, pirozis
3.DEPRINDERI ALIMENTARE:
<reseli in prepararea alimentelor
<reseli in alegerea alimentelor
Orar nesatisfacator al meselor
/ierderea obisnuintei prin schimbarea conditiilor de mediu
4.2IDRATARE:
Consum redus de lichide si saruri minerale
/ierdere in greutate
5.SEMNE DE DEZEC2ILIBRU:
5labiciune
6egumente si mucoase uscate
9rini concentrate
6.GUST SI VALOARE ACORDATE MANCARII:
8
2ezordonat
;ananca in picioare sau in pat
Obiceiuri gresite cum ar fi:consuma numai un fel de mancare, numai macare rece, etc.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CU ALIMENTATIE INADECVATA PRIN DEFICIT:
1.BOLNAVUL SA AIBA O STARE DE BINE8 FARA GRETURI SI VARSATURI:
Asistenta medicala aseaza bolnavul in pozitie semisezand, sezand sau in decubit dorsal, cu capul intr#o parte.
/rotejeaza lenjeria cu musama si aleza,in functie de pozitia bolnavului.
Ajuta bolnavul in timpul varsaturilor, sprijinindu#l.
3l invata sa inspire profund.
Aplica tratamentul medicamentos:antiemetice, vitamine, saruri minerale.
3ncurajeaza bolnavul.
Reduce sau opreste aportul de lichide si alimente.
,.BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT 2IDROELECTROLITIC:
Alimenteaza bolnavul parenteral, instituind perfuzii cu gluzoza de &A, !%A, %A, $$A, (%A" hidrolizate de proteine
si amestecuri de aminoacizi+;arisang, Aminomel,, vitamine si electrolizi, dupa indicatia medicului.
Calculeaza numarul de calorii in functie de diferite stari patologice" adauga !$A pentru fiecare grad de temperatura
peste $-
%
C" %#$%A pentru agitatie, convulsii, distructii celulare.
2upa incetarea varsaturilor, rehidrateaza bolnavul treptat, cu cantitati mici de lichide reci, oferite cu lingurita.
Exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale bolnavului.
Constientizeaza bolnavul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii.
:ace bilantul lichidelor ingerate si eliminate+ingesta#excreta,.
-.BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT NUTRITIONAL:
Exploreaza preferintele bolnavului asupra alimentelor permise si interzise.
5erveste bolnavul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atragator.
3nvata bolnavul categoriile de alimente din ghidul alimentar si echivalentele cantitative si calitative ale principiilor
alimentare, in vederea inlocuirii unui aliment cu altul.
0.BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT PSI2IC:
Asigura un climat cald, confortabil.
3ncurajeaza bolnavul
3i explica scopul interventiilor.
9
ALIMENTATIE INADECVATA PRIN SURPLUS./rin alimetatie inadecvata prin surplus se intelege asigurarea unui aport alimentar
exagerat cantitativ si calitativ.
!. BULIMIE: senzatie exagerata de foame: mananca fara control.
. POLIFAGIE: nevoie exagerata de a manca si absenta sentimentului de satietate.
-. INDICE PONDERAL CRESCUT CU PANA LA 11.,798 PESTE GREUTATEA NORMALA.
(. GRETURI SI VARSATURI: eliminare pe gura, partial sau in totalitate, a continutului stomacal.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CU ALIMETATIE INADECVATA PRIN SURPLUS:
1.BOLNAVUL SA AIBA GREUTATE CORPORALA IN FUNCTIE DE INALTIME8 VARSTA SI SE/:
Asistenta exploreaza gusturile bolnavului, la diferite categorii de alimente.
3nvata bolnavul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de activitatiel fizice si varsta.
Alcatuieste un regim alimentar hipocaloric.
9rmareste bolanvul sa consume numai alimentele cuprinse in regim.
9rmareste orarul si distributia meselor.
9rmareste periodic, greutatea corporala.
,.BOLNAVUL SA DESFASOARE ACTIVITATE FIZICA CRESCUTA:
Constientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice moderate.
5tabileste un program de activitati fizice, in functie de gusturi si capacitate, impreuna cu bolnavul.
-.BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRATR PSI2IC:
Asistenta permite exprimarea emotiilor, a sentimentelor bolnavului.
3l invata metode de relaxare.
0a nevoie, administreaza medicatie sedativa.

-]. NEVOIA DE A ELIMINA
DEFINITIE: Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate
din metabolism.Excretia DdeseurilorE se realizeaza prin mai multe cai:
Aparat renal: urina
/iele: traspiratie'perspiratie.
10
Aparat respirator.
Aparat digestiv:scaun.
Aparat genital feminin: mentruatie.
3n stari patologice apar eliminari pe cale digestiva, sub forma de varsaturi si pe cale respiratorie, sub forma de
sputa.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII:
I. URINA
DEFINITE: URINA este o solutie apoasa, prin care sunt eliminate substantele rezultate din metabolismul intermediar protidic, inutile
si toxice pentru organism.
1. CANTITATEA: variaza in functie de varsta.
N*(.!a#c(": -7.-77&':,0;.
C*$%%:177.1,77&':,0;.
Ad('": 1,77.1077&':,0;.
,. FRECVENTA MICTIUNILOR:
NOU.NASCUT: &%c"%(!% <rece!"e.
C*$%':0.1:+%.
Ad('":1.3:+%.
Var#"!%c:3.5:+%.
-. RITMUL MICTIUNILOR: '$ din numarul mictiunilor sunt in timpul zilei si !'$ din numarul mictiunilor sunt in timpul noptii.
0. CULOAREA URINEI:
<alben deschis pana la galben inchis.
MODIFICAREA IN FUNCTIE DE ALIMENTE:
Culoare inchisa in regim bogat in carne.
Culoare deschisa in regim vegetarian.
MEDICAMENTELE SC2IMBA CULOAREA ASTFEL:
RO1, RO59#CARA;3139:tratament cu /3RA;32O4.
A07A56R9 8ER2E:tratament cu A07A56R9 2E ;E630E4.
Cafeniu#rosu'brun#negru: tratament cu C>3434A sau AC32 5A03C303C.
1. MIROSUL URINEI:
11
2e bulion: urina proaspata.
Amoniacal: dupa un timp, din cauza fermentatiei alcaline.
3. REACTIA URINEI:
4ormal#reactie acida: p>cuprins intre (,&#-.
REACTIA URINEI IN FUNCTIE DE ALIMENTATIE:
Reactie acida#regim bogat in carne.
Reactie alcalina#regim vegetarian.
4. ASPECTUL URINEI: normal @ clar, transparenta la inceput. 2upa un timp de $ ore, urina devine tulbure, datorita prezentei
mucinei, a mucusului din organele genitale.
5. DENSITATEA URINEI:
5e determina imediat dupa emisie, pentru ca prin racire se schimba densitatea.
4ormal !%!%#!%& la regim mixt, la temperatura de !&
%
C+temperatura mai mica sau mai mare modifica densitatea,.
ll.SCAUNUL
DEFINITIE: SCAUNUL reprezinta resturile alimetare supuse proceselor de digestie, eliminate din organism prin ac"(' de<eca"%e%.
1. FRECVENTA:
N*r&a'8 'a ad('" 1., #ca(!e $e +% #a( (!(' 'a , +%'e.
1., #ca(!e $e +% 'a !*(.!a#c(".
,. ORARUL: ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezire.
-. CANTITATEA: zilnic !&%#%% g materii fecale.
0. CONSISTENTA: pastoasa si omogena.
1. FORMA CILINDRICA : cu diametrul de $#& cm, lungime variabila.
3. CULOAREA:
7runa la adult data de STERCOBILINA.
IN FUNCTIE DE ALIMENTATIE AVEM:
<alben deschis: regim lactat.
7run inchis: regim bogat in carne.
4egru: alimente preparate care contin sange.
8erde: legume verzi:spanac, urzici.
12
Culoarea caracteristica alimentului:mure, affine, ciocolata.
MODIFICARILE CULORII IN FUNCTIE DE MEDICAMENTE:
7run#negru: bismut.
4egru#verzui: fier.
Alb: bariu.
4egru mat: carbine.
4. MIROSUL: fecaloid +difera de la un individ la altul,.
lll.TRANSPIRATIA
DEFINITIE: TRANSPIRATIA este fenomenul fizilogic prin care organismul isi intensifica pierderea de caldura si functia de excretie,
prin intermediul glandelor sudoripare.
!. REACTIA: acida p> @&, sau usor alcalina.
. CANTITATEA: minima, pentru a mentine umiditatea pliurilor.
$. MIROSUL: variaza in functie de alimentative, climat si de igiena fiecarui individ.
'V.PERSPIRATIA
DEFINITIE: PERSPIRATIA reprezinta pierderea insensibila de apa prin evaporare la nivelul pielii si prin expiratie.
l.8.MENSTRA
DEFINITIE: MENSTRA este o pierdere periodica de sange, prin organele genital, la femeia adult, cuprinsa in perioada de viata
pubertate#menopauza.
!. RITMUL: la *#$& zile.
. DURATA: $#& zile.
$. ASPECTUL: mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare" nu coaguleaza.
(. CULOAREA: rosu negricios, la inceput, apoi rosu deschis.
&. CANTITATEA: &%#%%g.
). MIROSUL: dezagreabil.
-. EVOLUTIA: fara dureri, o usoara jena fiziologica.
INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI IN SATISFACEREA NEVOII:
13
Cerceteaza deprinderile de eliminare ale bolnavului.
/lanifica programul de e liminare, tinand cont de activitatile sale.
/lanifica exercitii fizice.
3l invata tehnici de relaxare.
Cerceteaza deprinderile alimentare ale bolnavului.
Recomanda consumarea alimentelor si a lichidelor ce favorizeaza eliminarea.
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
POSIBILE DIAGNOSTICE DE NURSING:
1. ELIMINARE URINARA INADECVATA CANTITATIV SI CALITATIV.
,. RETENTIE URINARA =ISC2IURIE).
-. INCONTINENTA DE URINA SI MATERII FECALE.
0. DIAREE.
1. CONSTIPATIE.
3. VARSATURI.
4. ELIMINARE MENTRUALA SI VAGINALA INADECVATA.
5. DIAFOREZA.
6. E/PECTORATIA.
17. DES2IDRATAREA.
1.ELIMINARE URINARA INADECVATA CANTITATIV SI CALITATIV
!. POLIURIE: eliminare de urina peste &%%ml'(h.
. OLIGURIE: eliminare de urina sub *%% ml'(h.
$. ANURIE: absenta urinei.
(. POLA>IURIA: mictiuni frecvente in cantitati mici.
&. NICTURIA: inversarea raportului dintre noapte si zi:!'$ in timpul zilei si '$ in timpul noptii.
). DISURIA: eliminarea urinii se face cu greutate si durere.
-. 2EMATURIA: prezenta sangelui in urina.
*. ALBUMINURIA: prezenta albuminelor sau a proteinelor in urina.
14
=. GLICOZURIA: prezenta glucozei in urina.
!%. 2IPERSTENURIA: urina concentrate.
!!. 2IPOSTENURIA: urina diluata.
!. IZOSTENURIA: urina cu densitate mica, ce se mentine in permanenta la aceeasi valoare indifferent de regim.
!$. EDEME: acumularea de lichid seros in tesuturi, manifestat prin cresterea in volum a regiunii edematiate. Ede&('
re$re+%!"a #"er)erea c("e'*r !a"(ra'e8 $%erdrea e'a#"%c%"a"%% "e#("('(% ede&a"%a"8 c( $a#"rarea (r&e'*r $re#%(!%%
d%)%"a'e=#e&!(' ?)*de('(%@)A $%e'ea e#"e $a'%da8 '(c%*a#a #% #"rae+%e.
!(. URINA TULBURE: in mod pathologic urina este tulbure din cauza sarurilor minerale, puroiului sau a microbilor.
!&. URINA CU MIROS DE FRUCTE COAPTE SAU CLOROFORM: in diabetul zaharat, din cauza prezentei acetonei.
13. DURERE LOMBARA.
14. SETE INTENSA.
15. GRETURI SI VARSATURI.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CU ELIMINARE URINARA INADECVATA CANTITATIV SI
CALITATIV:
1.BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT 2IDRO.ELECTROLITIC SI ACIDO.BAZIC:
Asistenta face zilnic bilantul hidric, masurand cuconstiinciozitate ingesta#excreta.
Cantareste zilnic bolnavul.
Corecteaza dezechilibrul hidric, prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide si electroliti, in functie de
ionograma serica si urinara.
Corecteaza dezechilibrul acido#bazic, in functie de rezerva alcalina, la indicatia medicului.
,.BOLNAVUL SA NU PREZINTE COMPLICATII CUTANATE8 RESPIRATORII8 URINARE:
Recolteaza urina pentru examene chimice si bacteriologice.
Administreaza antiseptic, urinare, sulfamide, antibiotic, conform antibiogramei la indicatia medicului.
Asigura igiena corporala riguroasa.
5erveste bolnavul la pat cu basinet sau urinar de cate ori este nevoie.
5chimba lenjeria de pat si de corp, ori de cate ori este nevoie.
-.BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT PSI2IC:
Asigura o atmosfera calda, raspunde prompt si plina de solicitudine la chemare.
3ncurajeaza bolnavul sa#si exprime gandurile si sentimentele in legatura cu problema de dependent+comunicarea
joaca un rol foarte important,.
1.RETENTIA URINARA: ISC2IURIA. /rin retentive urinara sau ischiurie se intelele imposibilitatea vezicii urinare de a#si varsa
continutul.
15
!. GLOB VEZICAL: distensia vezicii urinare, deasupra simfizei pubiene.
. MICTIUNI: absente.
$. POLA>IURIA: mictiuni frecvente in cantitati mici.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLANVUL CE PREZINTA RETENTIE URINARA:ISC2IURIE:
1.BOLNAVUL SA AIBA MICTIUNI SPONTANE:
8erifica prezenta globului vezical.
3ncearca stimularea evacuarii prin introducerea unui basinet cald sub bolnav.
Asezarea buiotelor sau a compreselor calde pe regiunea pubiana.
0asa robinetul deschis sa curga apa astfel incat bolnavul sa o poata auzi.
3ntroduce mainile bolnavului in apa calda.
0a recomandarea medicului se efectueaza sondajul vezical.
,.BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT PSI2IC:
Asistenta asigura o ambianta in care sa fie respectata intimitatea bolnavului.
3ncurajeaza bolnavul sa#si exprime ceea ce simte in legatura cu aceasta problema.
Arata simpatie, tolerant, rabdare, raspunde prompt si plina de solicitudine.
Asigura un climat cald, confortabil.
-.INCONTINENTA DE URINA SI MATERII FECALE.3ncontinenta urinara si fecala rezulta in urma unor afectiuni+ infectiile urinare
sau intestinale,, traumatisme ale maduvei spinarii, pierderii starii de constienta, deteriorare a activitatii sfincterelor, cresterea
presiunii abdominale, leziuni obstetricale.
!. INCONTINENTA URINARA: emisiuni urinare involuntare si inconstiente. Apare in leziuni medulare, sfarsitul accesului de
epilepsie, afectiuni neurologice, slabirea functiunii sfincteruuli, traumatisme.
. ENUREZIS: emisie de urina, noaptea, involuntara si inconstienta, care se manifesta mai frecvent la copiii cu tulburari
nevrotice, dupa varsta de$ ani.
$. INCONTINETA DE FECALE: pierderi de fecale involuntar si inconstient.
0. IRITAREA TEGUMENTELOR REGIUNII ANALE.
16
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLNAVUL CE PREZINTA INCONTINENTA DE URINA SI MATERII
FECALE
1. BOLNAVUL SA PREZINTE TEGUMENTE SI MUCOASE INTEGRE SI CURATE:
asistenta medicala schimba lenjeria de pat si de corp dupa fiecare eliminare.
2aca este posibil recomanda purtarea chilotilor cu captuseli care absorb urina si nu produc miros neplacut si iritatia
tegumentelor.
Asigura igiena locala riguroasa, dupa fiecare eliminare.
Aplica crFme protectoare.
3nstaleaza sonda vezicala, la indicatia medicului.
,.BOLNAVUL SA.SI RECAPETE CONTROLUL SFINCTERELOR:
Asigura aport lichidian adecvat, in functie de bilantul hidric+mai mare in prima jumatate a zilei,.
5tabileste un orar al eliminarilor.
:ormeaza deprinderi de eliminare la ore fixe.
6rezeste bolnavul din somn pentru a urina.
3nvata bolnavul pozitia adecvata, care favorizeaza golirea completa a vezicii.
9rmareste cresterea presiunii prin masajul vezicii sau prin pozitia asezat si aplecat inainte, care contribuie la
declansarea mictiunii si la eliminarea urinei ramase.
3nvata bolnavul exercitii de intarire a musculaturii perianale.
Oprirea jetului urinar in timpul mictiunii si reluarea eliminarii de mai multe ori.
-. BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT PSI2IC:

Asistenta asigura o ambianta in care sa fie respectata intimitatea bolnavului.
3ncurajeaza bolnavul sa#si exprime ceea ce simte in legatura cu aceasta problema.
Arata simpatie, toleranta, rabdare, raspunde plina de solicitudine.
Administreaza medicatie simptomatica la recomandarea medicului si conform foii de observatie+:.O.,.
0. DIAREEA
17
1. FRECVENTA: numar mare de scaune in ( de ore:
$#) scaune'(h in enterite si enterocolite.
%#$% scaune'(h in sindrom dizenteric.
*%#!%% scaune'(h in holera.
,. CONSISTENTA: scazuta, scaune moi, pastoase, semilichide sau apoasa dupa purgative saline.
-. CANTITATEA: marita in diareele gastrogene de natura aclorhidrica, scazuta in dizenterie+!%#!&grame,.
0. CULOAREA:
galben aurie in diaree in functie de viteza tranzitului intestinal.
8erde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros.
Albicios ca argila inicter mechanic.
7run inchis in icter hemol?tic.
4egru ca pacura, moale si lucios: hemoragii in portiunea superioara a tubului digestive.
5caun amestecat cu sange proaspat: hemoragii in portiunea inferioara a tubului digestive.
1. MIROSUL: in functie de procesele de fermentatie si putrefactie de la nivelul intestinului gros:
acid@fermentatie exagerata.
/utred@ putrefactie exagerata.
Ranced@ grasimi nedigerate+steatoree,.
:oarte fetid@ cancer al colonului si rectului.
;iros de varza stricata@ infectii cu colibacil.
3. ASPECT DEOSEBIT SI CU ELEMENTE ANORMALE:
zeama de pepene sau supa de linte: febra tifoida.
1eama de orez: intoxicatii, lambliaza, holera.
7alega de vaca: in colite.
4. CRAMPE: contractii dureroase, involuntare si pasagere ale muschilor abdominali.
5. COLICA: durere cauzata de miscari peristaltice exaggerate.
6. DURERE LOCALA: durere la nivelul anusului si iritatia tegumentelor regiunii perianale.
17. SEMNE DE DES2IDRATARE: tegumente si mucoase uscate" oboseala, slabiciune" greata si varsaturi.
1.CONSTIPATIA.Constipatia este caracterizata prin scaune rare la #( zile sau chiar mai rare.
18
!. :REC8E46A: scaune la #( zile din cauza unui transit intestinal intarziat.
. ORAR90: pierderea orarului obisnuit al eliminarilor.
$. CA4636A6EA: redusa in constipatie si mare+cateva Bg, in anomalii de dezvoltare a colonului+megadolicocolon,.
(. CO45356E46A: uscata, crescuta+scibale, coproliti,.
&. :OR;A: bile dure, de marimea maslinelor in constipatie spastica.
). C90OARE: inchisa.
-. CRA;/E: contractii dureroase, involuntare, pasagere, ale musculaturii abdominale.
*. ;E6EOR35;: acumulare de gaze in intestine datorita absorbtiei lor insugiciente.
=. :0A690E46A: eliminarea frecventa a gazelor din intestine.
!%. 6E4E5;E: senzatie dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale.
!!. :ECA0O;: acumulare de materii fecale in rect.
!. A4ORE.3E.
!$. CE:A0EE.
!(. 3R36A73036A6E.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE IN DIAREE SI CONSTIPATIE:
1. BOLNAVUL SA AIBA TRANZIT INTESTINAL IN LIMITE FIZIOLOGICE:
in constipatie determina bolnavul sa ingere o cantitate suficienta de lichide.
Recomanda alimente bogate in reziduuri.
5tabileste impreuna cu bolnavul un orar regulat de eliminare, in functie de activitatile sale.
2etermina bolnavul sa faca exercitii fizice regulate.
9rmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta 3 frecventa scaunelor.
Efectueaza la nevoie clisma evacuatoare.
Administreaza la indicatie, laxative.
3n diaree, pregateste bolnavul pentru examinari endoscopice.
Alimentatia este hidrica in primele (#(* de ore.
Asistenta serveste bln cu ceai neindulcit, treptat introducand si carne slaba fiarta, branza de vaci, paine alba prajita,
supe strecurate din legume.
19
2upa (#& zile, trece la o alimentatie mai completa.
Administreaza la indicatia medicului, simptomatice, spasmolitice, antimicvrobiene, fermenti digestive, sedative.
,. BOLNAVUL SA AIBA TEGUMENTE SI MUCOASE PERIANALE CURATE SI INTEGRE:
curate si usuca regiunea anala, dupa fiecare scaun.
Aplica crFme protectoare.
:ace toaleta anusului de mai multe ori pe zi si dezinfecteaza cu acid boric #$A.
-. BOLNAVUL SA.SI SATISFACA CELELALTE NEVOI FUNDAMENTALE:
asigura repaus la pat, cand starea generala este alterata.
;entine constanta temperature corporala.
3ncalzeste bolnavul cu termofoare, paturi, perne electrice.
/rotejeaza patul cu aleza si musama.
5erveste bolnavul cu basinet.
0. BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT 2IDROELECTROLITIC:
hidrateaza bolnavul pe cale orala si prin perfuzii, urmarind inlocuirea pierderilor de apa si electroliti.
Recolteaza sange pentru hemocultura si scaun pentru coprocultura.
;onitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie.
Culculeaza cantitatea de lichide ingerate si perfuzate sip e cea eliminate.
1. BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT PSI2IC:
da dovada de intelegere si rabdare, menajand pudoarea bolnavului.
il linisteste si il incurajeaza sa#si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu starea sa.
3.VARSATURILE./rin varsatura intelegem evacuarea continutului stomacal prin cavitatea bucala.
1. FRECVENTA:
Ocazionale +intoxicatii alimentare sau boli infectioase,.
:recvente +stenoza pilorica,.
3ncoercibile +gravide si boli psihice,.
20
,. ORARUL:
;atinale +gravide si alcoolici,.
/ostprandiale precoce +nevropati,.
6ardive +ulcer si cancer gastric,.
$. CANTITATEA: mare in stenoza pilorica si ajunge pana la cativa ml in varsaturile normale.
0. CONTINUTUL:
Alimentare.
;ucoase, apoase +alcoolici si gravide,.
:ecaloide +ocluzii intestinale,.
7iliare +colecistopatii,.
/urulente +gastrite flegmonoase,.
5anghinolente.
1. CULOAREA:
<alben#verzuie +varsaturi biliare,.
Rosie +hematemeza,.
<alben murdar +ocluzii,.
7runa cu aspect de zat de cafea+ cancer gastric,.
3. MIROSUL:
fad, acru in hiperclorhidrii.
:ecaloid +ileus,.
Ranced +fermentatie gastrica,.
-. FORTA D EPROIECTIE: brusc, in jet, fara efort.
5. SIMPTOME CE INSOTESC VARSATURILE:
dureri abdominale.
<reata.
5ialoree.
Cefalee.
6ranspiratii reci.
21
6ahicardie.
2eshidratare.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE LA BOLANVUL CE PREZINTA VARSATURI
1. BOLNAVUL SA FIE MENABAT FIZIC SI PSI2IC IN TIMPUL VARSATURII:
in functie de starea bolnavului, asistenta il aseaza in pozitie semisezand, sezand sau decubit dorsal cu capul intors
in lateral+pozitia de siguranta,, pentru ca bolnavul sa nu se inece cu continutul gastric.
3l linisteste din punct de vedere psihic.
3l ajuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul eliminat.
3i ofera un pahar de apa pentru a#si clati gura dupa varsatura.
0a indicatia medicului ii administreaza medicatie simptomatica.
5uprima alimentatia pe gura si laimenteaza bolnavul parenteral+prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizate
proteice, amestecuri de aminoacizi, vitamine, electroliti.
,. BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT PSI2IC:
corecteaza tulburarile electrolitice si rezerva alcalina.
Rehidratarea orala va incepe incet, cu cantitati mici de lichide reci incepand de la o lingurita, apoi cantitatea
crescand progresiv.
:ace bilantul ingesta#excreta.
;onitorizeaza functiile vitale si vegetative.
4..ELIMINARE MENSTRUALA SI VAGINALA INADECVATA. MENSTRA este o pierdere de sange prin organelle genitale,
care apare la sfarsitul fiecarui ciclu menstrual, daca ovulul nu a fost fecundat, in perioada de viata cuprinsa intre pubertate si
menopauza.LEUCOREEA PATOLOGICA reprezinta secretie vaginala abundenta, exteriorizata sub forma unei scurgeri
iritante in cantitate variabila.
!. AMENOREE: absenta menstruatiei.
. DISMENOREE: aparitia durerilor in timpul menstruatiilor.
$. METRORAGII: hemoragii neregulate aciclice, survenite intre menstre successive.
(. MENORAGII: hemoragii menstruale prelungite.
&. OLIGOMENOREE: intervale lungi intre menstre.
). POLIMENOREE: intervale scurte intre menstre.
-. 2IPOMENOREE: cantitate redusa.
22
*. 2IPERMENOREE: cantitate crescuta.
=. LEUCOREE PATOLOGICA: de cativa zeci de ml cand pateaza lenjeria pana la %%#(%% ml.
!%. 2IDROREE: secretie vaginala abundenta+%%#(%%ml,.
!!. RITMUL SCURGERILOR: continue sau sparodice, mai ales la oboseala.
1,. CULOAREA SI ASPECTUL SCURGERILOR VAGINALE:
Alba #laptoasa in leucoreea femeilor tinere.
<alben#verzuie in gonococie.
Rosie#apoasa sau cafenie in tumori.
5eroasa ,mucoasa, muco#purulenta, purulenta.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1. BOLNAVA SA AIBA O STARE DE BINE8 DE CONFORT SI SECURITATE:
asigura repausul la pat.
Efectueaza spalaturi vaginale
Aplica pansament absorbent in forma de D6E.
5chimba pansamentul des.
3nvata bolnava tehnici de relaxare.
/rotejeaza patul cu musama si aleza la nevoie.
Calmeaza durerea cu antialgice.
,. BOLNAVA SA FIE EC2ILIBRATA PSI2IC:
linisteste bolanva in legatura cu problema de dependenta.
3i explica scopul interventiilor+examen genital, examenul secretiei vaginale,.
3i administreaza medicatie sedative la indicatia medicului.
5.DIAFOREZA.5udoarea contribuie la eliminarea apei si a unor deseuri ca: uree, ammoniac, acid uric si altele, completand
astfel eliminarea renala.
23
!. ORAR: mai mult sau mai putin regulat.
. CANTITATE: )%%#!%%%ml'(h, ajungand, in cazuri extreme la !% litri'(h.
-. LOCALIZARE:
generalizata, cand temperature mediului este crescuta, semnificatie critica atmosferica.
0ocalizata la palme si plante+boala 7A5E2OG, rahitism, 532A, tulburari preclimax,.
>iperhidroza cantitate plantara crescuta, ce stagneaza intedigital si determina aparitia de micoze si infectii.
(. M%r*#: variaza 3 functie de alimentatie, temperature, ambiata, deprinderile igienice ale bolnavului.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE:
1. BOLNAVUL SA AIBA O STARE DE BINE SI DE CONFORT PSI2IC:
ajuta sau mentine tegumentele bolnavului curate si integre.
5pala tegumentele ori de cate ori este nevoie.
3nvata bolnavul sa poarte sosete din bumbac.
;entine iginea riguroasa a plicilor si a spatiilor intedigitale.
Asigura imbracaminte usoara si comoda.
,. BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT PSI2IC:
cu tact si cu blandete, va solicita bolnavului sa se spele.
3l incurajeaza sa#si exprime sentimentele in lgatura cu problema de dependenta.
6.E/PECTORATIA./rin expectoratie se intelege eliminarea sputei din CR5.
/rin sputa se intelege acumularea de secretii bronsice ce se elimina prin actul tusei.
1. CULOAREA:
rosie sanghinolenta, aerate, spumoasa#hemoptizie.
>emoptoica striata, cu sange.
Ruginie#pneumonie.
Rosie#bruna cand sangele stagneaza in plamani.
Rosie#gelatinoasa in cancer pulmonar.
24
Roz in edemul pulmonar.
<alben verzuie in supuratii pulmonare.
Alba cenusie in inflamatia bronsica si astmul bronsic.
4eagra in infarctul pulmonar.
,. MIROSUL:
fetid, in dilatatie bronsica.
:etiditate penetranta in gangrena pulmonara.
;irosul pamantului sau al paiului umed in supuratii pulmonare.
-. CONSISTENTA:
spumoasa.
Aerata.
<elatinoasa.
8ascoasa.
0ichida.
0. FORMA:
perlata, in astm bronsic.
4umulara in caverne pulmonare.
;ase grunjoase isolate, in saliva.
;ulaje bronsice.
1. ASPECTUL:
mucus in astm bronsic.
/urulent in supuratii pulmonare.
;uco#purulent.
5eros, in edemul pulmonar?.
/seudo#membranos in difteria larigiana.
5anghinolent in edemul pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar.
3. CANTITATEA:
&%#!%%ml'(h in bronsita, 67C.
25
/ana la !%%%ml'(h in bronsiectazii, caverne 67C.
8omica: eliminarea unei cantitati massive de puroi sau exudat in abces pulmonar si chist hidatic.
1. BOLNAVUL SA NU DEVINA SURSA DE INFECTII NOZOCOMIALE:
educa bolnavul cum sa expectoreze, sa tuseasca sis a colecteze sputa.
5a nu stropeasca in jur.
5a nu arunce corpuri straine in scuipatoare.
Curate mucoasa bucala si dintii cu tampoane.
<oleste si curate scuipatorile.
;anuieste scuipatorile cu prudenta, se spala si se dezinfecteaza.
17.DES2IDRATAREA
1. DEZORIENTARE MENTALA.
,. LETARGIE=INACTIVITATE TOTALA).
-. GRETURI.
0. VARSATURI.
1. SETE.
3. OLIGURIE CU ASPECT 2IPERSTENURIC.
4. PIERDERE IN GREUTATE.
5. USCACIUNEA PIELII SI A MUCOASELOR.
6. TA2ICARDIE.
17. PLIUL CUTANAT PERSISTENT.
calculeaza zilnic ingesta#excreta.
0a recomandarea medicului, conform :.O. introduce perfuzii endovenoase.
/revine aparitia escarelor prin schimbare apozitiei la fiecare ore.
26
:rictioneaza tegumentele cu alcool si le pudreaza cu talc.
5chimba lenjeria de corp si de pat.
:olosim lenjerie din bumbac.
2upa fiecare alimentare, se indeparteaza resturile ramase.
2aca leziunea de escara este de la internarea bolnavului, aceasta se ingrijeste dupa principiile ingrijirii unei plagi.
Rehidratarea se face progresiv in cantitati mici folosind paiul,lingurita sau cana cu cioc.
0]. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA
DEFINITIE: A se misca si a avea o buna postura sunt o necessitate a finite vii de a fi in miscare, de a#si mobilize toate partile
corpului prin miscari coordinate, de a pastra diferitele parti ale corpului intr#o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor
organismului. Circulatia sangelui este favorizata de miscarile si activitatile fizice.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII.;entinerea independentei miscarii corpului si a bunei posturi sunt determinate de
integritatea aparatului locomotor+sistem osos si muscular,, a sistemului nervos si a aparatului vestibular. Oasele actioneaza ca
parghii, avand rol fundamental in realizarea miscarilor. ;uschii actioneaza prin proprietatile lor: excitabilitate, contractibilitate,
elasticitate. Aparatul vestibular mentine echilibrul static si d?namic al corpului. 5istemul nervos#cerebral# alaturi de aparatul
vestibular, contribuie la reglarea echilibrului, dar regleaza, totodata si tonusul muscular si miscarile fine.
!. POSTURA ADECVATA: functia corpului omenesc, bazata pe actiunea sinergica si coordonata a elementelor aparatului
locomotor si a sistemului nervos, cu ajutorul carora se mentine stabilitatea, echilibrul si raporturi constante intre corp si
mediu si intre diferite segmente ale corpului:
I! $%c%*are=*r"*#"a"%#&). capul este drept, inainte, spatele drept, bratele pe langa corp, soldurile, gambele drepte,
piciorul in unghi de =% de grade cu gamba, sprijinit pe podea.
Se+a!d. capul este drept, spatele drept rezemat, bratele sprijinite, coapsele orizontale, ga,bele verticale, piciorul in
unghi de =% de grade cu gamba, sprijinit pe podea.
C('ca" =c'%!*#"a"%#&). decubit dorsal, decuvit ventral, decubit lateral stang sau drept.
. MISCARI ADECVATE: tipuri de miscari:
ABDUCTIE: miscari de indepartare fata de axul median al corpului.
ADDUCTIE: miscari de apropiere fata de axul median al corpului.
:0E.3E' E.6E453E: miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente apropiere+brat, antebrat' gamba,
coapsa,.
ROTATIE: miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care se deplaseaza.
PRONATIE: miscarea de rotatie a mainii, prin care palma priveste in jos.
SUPINATIE: miscarea de rotatie a mainii, prin care palma priveste in sus.
27
CIRCUMDUCTIE: miscare complexa, care totalizeaza flexia, extensia, abductia si le asociaza cu rotatia.
E/ERCITII FIZICE: sunt activitati effectuate cu scopul de a imbunatati randamentul muscular si circulatia: miscari
active: executate de bolnav singur fara ajutor" $a#%e: executate cu ajutorul unei alte persoane" izomerice:
contractii musculare in care lungimea muschiuluiramane neschimbata, crescand numai tensiunea sa+contractia
muschiului pentru mentinerea pozitiei corpului" de rezistenta: exercitii fizice in care creste tonusul muscular.
TENSIUNE ARTERIALA: se modifica in raport cu intensitatea efortului depus.
PULS: creste frecvents si amplitudinea lui, in functie de intensitatea efortului.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE IN MENTINEREA INDEPENDENTEI
stabileste impreuna cu bolnavul nevoile de exercitiu fizic.
/lanifica un program de exercitii moderate, adaptat capacitatii fizice ale bolnavului.
3nvata bolnavul sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare.
Educa bolnavul sa evite tabagismul, mesele copioase, surplusul de greutate.
1. IMOBILITATE.
,. 2IPERACTIVITATE.
-. NECOORDONAREA MISCARILOR.
0. POSTURA INADECVATA.
1. CIRCULATIE INADECVATA.
3. REFUZUL DE A FACE ACTIVITATI.
4. EDEME ALE MEMBRELOR.
1.I&*b%'%"a"ea reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii, fiind recomandata, adesea, ca metoda terapeutica sau paote fi
cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
DIFICULTATE DE DEPLASARE:
a se ridica
a se aseza
a merge
DIMINUAREA SAU ABSENTA MISCARII:
prezenta parezelor+mono, para, tetra sau paralizii,.
/rezenta paraliziilor.
ATONIE MUSCULARA: scaderea tonusului muscular.
ATROFIE MUSCULARA: diminuarea volumului muschiului, a contractibilitatii sale.
28
2IPERTROFIE MUSCULARA: marirea volumului unui muschi.
CONTRACTURA MUSCULARA: contractie involuntara si permanenta a unuia sau a mai multor muschi care determina o pozitie
inadecvata.
RAS SARDONIC="e"a!(#): contractia muschilor masticatori determina "r%#&(#(' sau ra#(' #ard*!%c.
ANC2ILOZA: diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii.
CRAMPA: contractie spasmotica involuntara si dureroasa a unuia sau a mai multor muschi+molet, picior,, cauzata de o pozitie
incomoda, de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu.
ESCARA DE DECUBIT: ulceratii ale pielii.
DIMINUAREA INTERESULUI: tulburarile psihice pot determina lipsa interesului pentru miscare, mentinerea timp indelungat a unei
stari de iobilitate.
!. BOLNAVUL SA AIBA TONUSUL MUSCULAR SI FORTA MUSCULARA PASTRATA:
planifica un program de exercitii, in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea bolnavului.
. BOLNAVUL SA.SI MENTINA INTEGRITATEA TEGUMENTELOR SI A ACTIVITATII ARTICULARE:
schimba pozitia bolnavului la fiecare ore.
;aseaza regiunile predispose la escare, pudreaza cu talc.
Efectueaza exercitii passive, la fiecare ore.
3nvata bolnavulul care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare active.
$. BOLNAVUL SA.SI MENTINA FUNCTIA RESPIRATORIE:
invata bolnavul sa faca exercitii de respiratie profunde.
5a tuseasca sis a indeparteze secretiile.
Admiistreaza medicatia prescrisa de medic.
(. BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT PSI2IC:
pregateste psihic bolnavul, in vederea oricarei tehnici de ingrijire.
Reda bolnavului increderea ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua mersul.
&. BOLNAVUL SA.SI MENTINA SATISFACUTE CELELALTE NEVOI FUMNDAMENTALE:
suplineste bolnavul in satisfacerea nevoilor sale, il serveste la pat cu cele necesare.
,. 2IPERACTIVITATEA.>iperactivitatea consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor individului, determinate de
instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor.
VORBIRE CARACTERISTICA: vorbeste mut, precipitat.
29
BOLNAVUL REACTIONEAZA LA TOTI STIMULII: stimuli luminosi, auditivi, din mediul extern, cat si stimuli interni" ei determina
reactii din partea bolnavului.
MISCARI CARACTERISTICE: miscari rapide, frecvente.
SPASME: contractie imvoluntara a unuia sau a mai multor muschi.
TICURI: miscari convulsive, involuntare ale ocilor, gurii, ale unui brat sau ale unui picior.
MANIE: psihoza caracterizata printr#o stare de excitatie, in special, in sfera afectivitatii cunoasterii si activitatii" bolnavul este
nelinistit, turbulent" datorita ritmului rapid de desfasurare a activitatii sale, nu duce la indeplinire din ceea ce planuieste.
EUFORIE: buna dispozitie, de obicei, nemotivata.
1. BOLNAVUL SA PREZINTE MOBILITATE NORMALA:
inlatura stimuli din mediul inconjurator+asigura semiobscuritatea incaperii, izolarea fonica, reducerea numarului de
vizitatori,.
Asigura conditii ca bolnavul sa faca bai caldute, sa consume lichide la temperatura moderata.
,. BOLNAVUL SA.SI MENTINA INTEGRITATEA FIZICA:
supravegheaza permanent bolnavul, pentru a nu se rani.
3nlatura obiectele contondente.
Aplica constrangeri fizice, daca este cazul +chingi, camasa de protectie,.
Administreaza tratamentul tranchilizant prescris de medic.
-.NECOORDONAREA MISCARILOR.4ecoordonarea miscarilor reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de a#si
coordona miscarile diferitelor grupe musculare.
A>INEZIE: lipsa sau diminuarea miscarilor normale.
ATA/IE: tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare.
CONVULSII: contractii repetate, involuntare, ale unui muschi sau grupe de muschi, urmate de relaxare" contractia este instantanee.
TREMURATURI: secuse+tremuraturi, repetate, involuntare ale unei parti a corpului+maini, cap sau chiar intreg corpul,.
TULBURARI ALE MERSULUI: mers tarsit+tarait,, propulsiv.
DIFICULTATEA DE A TRECE DIN ORTOSTATISM8 IN POZITIE SEZAND.
E/PRESIE FACIALA CARACTERISTICA: fata rigida.
BOLANVUL SA FIE EC2ILIBRAT PSI2IC:
pregateste psihic bolnavul, in vederea oricarei tehnici de ingrijire+E.E.<.,.
BOLNAVUL SA AIBA TONUSUL MUSCULAR ADECVAT ACTIVITATII DEPUSE:
30
planifica un program de exercitii si de mers, in functie de capacitatea bolnavului.
3nvata bolnavul sa utilizeze diferite aparate de sustinere pentru activitatile cotidiene.
Ajuta bolnavul sa faca bai calde, exercitii fizice, ii face masaje la nivelul extremitatilor.
Administreaza medicatie antiparHinsoniana.
BOLNAVUL SA.SI SATISFACA CELELALTE NEVOI FUNDAMENTALE:
bolnavul va fi ajutat sa#si satisfaca nevoile fundamentale.
0.POPSTURA INADECVATA./ostura inadecvata este o problema de dependenta, reprezentata de orice pozitie care nu
respecta principiile pozitiei anatomice a corpului si care predispune individual la diferite deformari.
!. OBOSEALA MUSCULARA: reducerea temporara a capacitatii functionale a muschiului, consecinta a activitatii
excessive, prelungite.
,. DEFORMARI ALE COLOANEI VERTEBRALE:
Cifoza: deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara.
0ordoza: accentuarea curburii lombare a coloanei vertebrale.
5colioza: deviatia laterala a coloanei vertebrale.
-. DEFORMARI ALE MEMBRELOR INFERIOARE:
0. DEFORMARI ALE SOLDURILOR:
luxatie: iesirea capului femoral din articulatia coxofemurala.
&. POZITII INADECVATE: pentru examinari+pozitii ginecologice, genupectorale, trendelenburg,.
). POZITII PATOGNOMONICE: sunt specifice unei boli.
tetanus: pozitia opstotonus si pleurostotonus.
3n meningita: pozitia cocos de pusca+capul in hiperextensie, iar membrele inferioare flectate atat din articulatia
coxofemurala cat si din aceea a genunchiului.
4. DIFICULTATE IN SC2IMBAREA POZITIEI:
*. TORTICOLIS: inclinarea capului intr#o parte, datorita contracturii musculaturii gatului.
=. BATATURA=CLAVUS): hipercheratoza usor reliefata, neteda.
1. BOLANVUL SA AIBA POSTURA ADECVATA:
instaleaza bolnavul in pat, repsectand pozitiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului.
31
:oloseste utilaje auxiliare si de confort, pentru mentinerea pozitie anatomice.
,. BOLNAVUL SA AIBA O POZITIE CARESA FAVORIZEZE RESPIRATIA8 CIRCULATIA SANGELUI8 DRENABUL
SECRETIILOR BRONSICE:
instaleaza de urgenta, bolanvul cu tulburari respiratorii+dispnee,, in pozitie semisezand.
3nstaleaza de urgenta, bolnavul cu anemie acuta, posthemoragica, in pozitie trendelenburg.
3nstaleaza bolnavul cu secretie bronsica, in pozitie de drenaj postural.
:oloseste utilaje pentru confortul bolnavului, in aceste pozitii.
-. BOLNAVUL SA NU PREZINTE COMPLICATII CA: ESCARE DE DECUBIT8 ANC2ILOZE8 CONTRACTURI:
schimba pozitia bolnavului la fiecare ore.
8erifica pielea in regiunile cu proeminente osoase, odata cu schimbarea pozitiei.
;aseaza punctele de presiune la fiecare schimbare a pozitiei.
Asigura igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat si de corp.
Efectueaza exercitii passive si active+dupa caz,.
3nvata bolnavul care este pozitia adecvata.
1]. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODI2NI
DEFINITIE: Este o necessitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp suficient, astfel incat sa#3
permita organismului sa obtina randamentul maxim.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
:3346A 9;A4A consacra o parte importanta a vietii somnului si odihnei.
5e cunosc doua tipuri de somn: somn lent+classic sau ortodox, si somn paradoxal cu activitate rapida corticala.
5omnul lent reprezinta o veritabila perioada de odihna pentru organism+numai partial pentru creier,, are un rol reparator,
restaurator, fortifiant, cu functie in cresterea si reinnoirea tesuturilor corporale.
5omnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului+creste fluxul sangvin in creier,. 8isele se produc in somnul
paradoxal. Cei treziti din somnul paradoxal isi amintesc precis continutul visului cu detalii, in alte faze isi amintesc greu sau deloc.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA
1.SOMNUL: # durata" in functie de varsta avem:
!*(.!a#c(": 13.,7 *re.
1 a!:10.13 *re.
- a!%: 17.10 *re.
32
1.11 a!%: 6.1- *re.
Ad*'e#ce!": 1,.10 *re.
Ad('": 4.6 *re.
Var#"!%c: 3.5 *re..
,.PERIOADE DE REPAUS:
pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice, perioadele de activitate trebuie intercalate cu perioade de repaus.
2urata acestor perioade, intervalul la care se succed, programarea judicioasa in raport cu activitatea depusa si
necesitatile organismului au un efect binefacator, recreativ asupra organismului. E.: pauza dupa ora de curs.
-.PERIOADE DE RELA/ARE SI TIMP LIBER:
este necesara activitatea bine organizata cu perioade de relaxare si timp liber, care sa permita refacerea fortei
fizice si a capacitatii intelectuale.
0.MODALITATI FOLOSITE PENTRU ODI2NA SI RELA/ARE:
din mijloacele de destindere si odihna, de mare varietate si complexitate vor fi adesea cele mai adecvate firii si
posibilitatii bolnavului. 5unt evitate modalitatile care nu ofera posibilitatea destinderii si nu contribuie la mentinerea
sanatatii.
Cea mai eficienta odihna este cea activa: dupa activitati fizice, activitati intelectuale" activitatile fizice usoare,
placute.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPEDENTEIA mentine conditiile necesare somnului,
respectand dorintele si deprinderile persoanei.
Observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt in raport cu necesitatile organismului si munca depusa.
3i explica necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu un program stabilit.
3l invata tehnici de relaxare si modalitati care sa#3 favorizeze somnul prin discutii, demonstratii, material documentar
1. INSOMNIE.
,. 2IPERSOMIE.
-. INCOMODITATE.DISCONFORT.
0. OBOSEALA.
1. DIFICULTATE SAU INCAPACITATE DE A SE ODI2NI.
1.INSOMNIECd%<%c('"a"ea de a d*r&% #a( a "e *d%;!% d*r&%!dC
1. SOMN PERTURBAT:
N(&ar(' de *re de #*&!: ore insuficiente de somn+durata totala de ) ore,.
33
I!#*&!%% %!%"%a'e: bolanvul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata.
I!#*&!%% "er&%!a'e: dupa o adormire normala, se trezeste si nu mai poate dormi.
Ca'%"a"ea #*&!('(%: bolnavii nu sunt satisfacuti de somnul lor intrerupt, agitat, superficial.
I!#*&!%% d*r&%"%*!a'e: aparitia multiplelor perioade de veghe, care survin in timpul noptii, faramitand somnul
nocturn" trezirile dureaza vreme indelungata, sunt chinuitoare" aceste treziri pot fi dupa vise cu continut neplacut
sau cosmaruri.
I!#*&!%% $red*r&%"%*!a'e: stare de veghe prelungita pana la instaurarea somnului.
I!#*&!%% $*#".d*r&%"%*!a'e: survin la varstnici si mai ales la cei care se culca la ore timpurii.
,. ATIPIRI IN TIMPUL SOMNULUI: bolnavul atipeste pentru durate scurte de timp" in functie de durata si numarul lor, ele
pot completa sau nu lipsa orelor de somn nocturn, unii bolnavi dorm in timpul zilei si somnul de noapte este de scurta
durata, dar totalizeaza numarul necesar de ore de somn +falsa insomnie,.
-. COSMARURI: vis penibil, dominant" bolnavul se trezeste brusc din somn, nelinistit, agitat, adoarme din nou cu greutate.
0. SOMNAMBULISM: tulburare paroxistica de somn" bolnavul se da jos din pat si incepe sa umble prin camera, strazi, locuri
periculoase" are privire ratacita, miscari dezordonate, nu vorbeste, nu raspunde la intrebari" dupa un timp se intoarce, se
culca, adoarme.
1. APATIA: lipsa de interes si de ambianta fata de propria pesoana. Ramane in pat timp indelungat in cautarea somnului.
3. PAVORUL NOCTURN: stare de spaima intensa, care apare in timpul somnului, mai frecvent la copii, bolnavul se trezeste
brusc din somn, se ridica in sezut, tipa, gesticuleaza, are privirea ratacita, incearca sa fuga" dupa cateva minute aceasta
stare dispare, bolnavul adoarme.
4. NELINISTE: teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate emotionala, tulburand odihna bolnavului" tulburari de
gandire, manifestate prin aparitia in constiinta bolanvului contrar vointei, unor reprezentari, idei, sentimente pe care se
straduieste sa le indeparteze.
5. CONFUZIE: bolnavul prezinta perceptii false+percepe un obiect sau un fenomen,, fiind convins de realitatea lor" aceste
stari il impiedica sa se odihneasca.
6. IRITABILITATEA: bolnavul prezinta o stare de tensiune psihica continua, manifestata prin neliniste, framantare" adoarme
greu, somn intrerupt, superficial.
17. SENTIMENT DE DEPRESIE:TRISTETE: bolnavii nesatisfacuti uneori de repausul lor, sunt convinsi ca nu au dormit toata
noaptea.
11. DIMINUAREA PUTERII DE CONCENTRARE: bolnavul nu se poate concentra asupra unei activitati, atentia este
diminuata, are gesturi nesigure.
1,. OBOSEALA: bolnavul se simte obosit,mai obsit ca la culcare, facies sumbru, ochi incercanati, vorbire tremurata,
tremuratura extremitatilor.
1. BOLNAVUL SA BENEFICIEZE DE SOMN CORESPUNZATOR CANTITATIV SI CALITATIV:
invata bolnavul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cu cateva minute inainte de culcare.
Ofera bolnavului o cana cu lapte cald inainte de culcare, o baie calda.
34
3nvata bolnavul care se trezeste devreme, sa se ridice din pat cateva minute, sa citeasca, sa asculte muzica, apoi
sa se culce din nou.
3dentifica nivelul si cauza anxietatii la bolnavii cu insomnie.
Observa si noteaza calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi.
3ntocmeste un program de odihna corespunzator organismului.
Administreaza tratamentul medicamentos.
Observa efectul acestuia asupra organismului.
,.2IPERSOMNIEC*re eDce#%e de #*&!. Pre'(!)%rea d(ra"e% #% %!"e!#%<%carea $r*<(!+%&%% #*&!('(%C
1. SOMN MODIFICAT:
N(&ar(' de *re de #*&! !*a$"ea: peste !% ore, la adult si ! ore la copil+se exclude conditiile particulare de
oboseala dupa eforturi excesive, convalescenta sau insomnii, care necesita o recuperare de somn,.
Ca'%"a"ea #*&!('(%: se diferentiaza de somnul normal prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei. 2urata, modul
de instalare, evolutia, depind de natura si localizarea afectiunii cauzale.
,. SOMNOLENTA=acce#e de #*&! d%(r!): atipiri" bolnavul aude cuvintele rostite tare, poate raspunde cu oarecare
brutalitate, laconic. :ara un stimul, adoarme. /oate dura zile, saptamani, poate fi urmata de inversari ale ritmului
nictemeral.
-. LETARGIA: hipersomnie continua, mai profunda" poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente, pastrand un
grad de obnubilare si torpoare intelectuala. /oate dura ore, zile, luni sau ani. :94C6330E 836A0E 5946 23;349A6E.
0. NARCOLEPSIA: necesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular. Apare in perioade de
inactivitate sau post#prandial, dar bolnavii pot adormi si in plina activitate. 5omnul este superficial, intretaiat de treziri, vise
dezagreabie, reactii vegetative, transpiratii, bufeuri.
1. COMPORTAMNET VERBAL SI NONVERBAL: lent, greoi, bolnavul raspunde cu greutate la intrebari.
3. OBOSEALA: stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care bolnavul o acuza.
4. INACTIVITATE: starea permanenta de somn, pe care o resimte bolnavul, diminueaza posibilitatea efectuarii unor
activitati fizice.
1. BOLNAVUL SA BENEFIZIEZE DE UN NUMAR DE ORE DE SOMN CORESPUNZATOR VARSTEI:
asistenta medicala identifica, prin discutiile cu bolnavul sau familia, cauza hipersomniei.
3dentifica cu bolnavul metodele de diminuare a factorilor cauzatori.
Creaza un climat de incredere, incurajeaza li linisteste bolnavul pentru a#si echilibrul psihic.
Observa si noteaza toate schimbarile, care survin in starea bolnavului.
Administreaza tratamentul medicamentos.
35
,. BOLNAVUL SA FIE ACTIV8 COOPERANT:
identifica care sunt activitatile agreate de bolnav.
Elaboreaza impreuna cu bolnavul un program de activitate, care sa corespunda starii bolnavului si posbilitatilor
organismului.
Observa somnul, calitatea acestuia, raportul intre starea de veghe si somn.
-. DISCONFORTC #e!+a"%e de Ee!a8 de !e$'acere <%+%ca #% $#%;%caC
1. IRITABILITATEA: imposibilitatea bolnavului de a se mentine calm si a se comporta linistit si adecvat situatiei.
,. INDISPOZITIE8 BENA: stare de lipsa de voie buna, de mahnire.
-. STARE DE DISCONORT: stare neplacuta de incomoditate.
0. DURERI MUSCULARE: pozitia incomoda determina contractari musculare prelungite, dureroase pentru bolnav.
1. BOLNAVUL SA BENEFICIEZE DE CONFORT FIZIC SI PSI2IC:
discuta cu bolnavul pentru a identifica cauzele disconfortului+teama,.
:avorizeaza odihna bolnavului, prin suprimarea surselor care#3 pot determina disconfortul si iritabilitatea.
Creaza senzatie de bine bolnavului, prin discutiile purtate.
:aciliteaza contactul cu alti bolnavi, cu membrii familiei.
Aplica tehnici de ingrijire curenta, necesare obtinerii starii de satisfactie.
Observa si noteaza schimbarile.
0. OBOSEALAC #e!+a"%e $e!%b%'a8 %!#*"%"a de %!ac"%%"a"e8#"are de e$(%+are !er*a#aC
1. FATA: palida, exprima tristetea.
,. OC2II: incercanati, privirea incetosata.
-. PULSUL: rar, lent, slab, slab batut.
0. TENSIUNEA ARTERIALA: tendinta de scadere a valorii normale.
1. SOMNUL: somnolenta diurna.
3. ASPECTUL TEGUMENTELOR: palide, transpiratii reci.
4. STAREA PSI2ICA: plictiseala, apatie.
5. GREUTATEA CORPULUI: scaderea acesteia.
6. ASTENIE: scaderea fortei.
36
1. BOLNAVUL SA FIE ODI2NIT CU TONUSUL FIZIC BUN IN DECURS DE CATEVA ZILE:
identifica cauza oboselii.
Ajuta bolnavul sa#si planifice activitatiele cotidiene.
Observa daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului.
5timuleaza increderea bolnavului in fortele proprii si in cei care il ingrijesc.
3navata bolnavul cum sa execute tehnici de relaxare.
Ajuta la aplicarea corecta a acestora.
Observa si noteaza functiile vitale si vegetative, perioada somn#odihna, comportamentul bolnavului.
Administreaza medicatia indicate de medic, observa efectul acesteia.
3]. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
DEFINITIE: Este o necesitate proprie individului de a purta imbracaminte adecvata dupa circumstante, temperatura zilei, pentru a#si
proteja corpul de rigorile climei+frig, caldura, umiditate,, permitandu#3 o libertate a miscarilor.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII.Omul, contrar animalelor, are nevoie de haine cu care sa se imbrace, pentru a se
porteja de rigorile climei, preocupat de sanatatea sa, el isi alege vestmintele adecvate circumstantelor si necesitatilor proprii.
invata persoana sa#si aleaga imbracamintea corespunzatoare climei, temperaturii mediului inconjurator, activitatii,
varstei.
Exploreaza gusturile si semnificatia vestmintelor la fiecare persoana.
3ncurajeaza singur persoana pentru ca sa#si aleaga singur imbracamintea, ornamentele, accesoriile dorite.
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
1. DIFICULTATE DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA.
,. DEZINTERES PENTRU TINUTA VESTIMENTARA.
-. NEINDEMANAREA IN A.SI ALEGE 2AINE POTRIVITE.
1. DIFICULTATE DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA:
,. DEZINTERES PENTRU TINUTA VESTIMENTARA
37
1. DIFICULTATEA:INCAPACITATEA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA:
dificultate de a#si incheia si descheia nasturii.
2ificultatea sau incapacitatea de a#si misca membrele superioare.
2ificultatea de a se incalta si descalta.
. DEZINTERES FATA DE TINUTA SA: apatie in a se imbraca'acces de melancolie.
-. REFUZUL DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA.
(. ALEGEREA INADECVATA DE VESTMINTE: imbracaminte exagerata, caraghioasa, coafuri bizare.
&. VESTMINTE INCONFORTABILE: neadecvate taliei" masei corporale.
3. DEZBRACARE CONTINUA.
1. BOLNAVUL SA CUNOASCA IMPORTANTA SATISFACERII DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA IN TERMEN DE
CATVA TIMP:
educa bolnavul privind importanta vestimentatiei in identificarea personalitatii.
4oteaza zilnic interesul persoanei pentru a se imbraca si dezbraca.
5upravegheaza cu ce se imbraca.
Explica legaturile dintre tinuta vestimentara, imagine si stima de sine.
3ncurajeaza bolnavul.
,. BOLNAVUIL SA SE POATA IMBRACA SI DEZBRACA SINGUR IN ERMEN DE CATVA TIMP:
identifica capacitatea si litele fizice ale persoanei ingrijite.
3i acorda timp suficient pentru a se imbraca si dezbraca.
5ugereaza apartinatorilor sa#3 procure bolnavului haine largi, usor de imbracat, cu mod de incheiere simplu"
incaltaminte fara siret.
:ace zilnic exercitii de motricitate fina cu bolnavul descriindu#3 gestica necesara imbracarii.
Asistenta medicala imbraca si dezbraca bolnavul in caz de paralizii ale membrelor, sustinand membrul paralizat in
timpul imbracarii" incepe imbracamintea cu membrul paralizat si apoi cu cel sanatos si dezbracarare in sens invers.
-. BOLNAVUL CU TULBURARI PSI2ICE RECASTIGA INDEPENDENTA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA IN
TERMEN DE CATVA TIMP:
evalueaza gradul de confuzie si observa schimbarile de comportament, orientandu#l regulat in timp si spatiu.
5olicita persoanei sa se imbrace, vorbindu#3 clar, distinct, cu respect si rabdare, respectand ritmul acesteia.
Explica gesturile pe care trebuie sa le faca, pentru a se imbraca, il limbaj inteligibil.
Aseaza obiecte in camera in aceeasi ordine tot timpul, iar hainele in ordinea folosirii lor si solicita bolnavul la
dezbracare sa le puna in ordine inversa.
38
4]. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
DEFINITIE: ;entinerea temperaturii corpului in limite normale este o necesitate a organismului de a conserva o temperatura la un
gard aproximativ constant, pentru a#si mentine o stare de bine.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII.6emperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza
si termoliza. ;entinerea echilibrului este asigurata de functionarea centrilor termoreglatori, situati la hipotalamus. 3n producerea de
caldura, DtermogenezaE, intervin procesele biochimice, caldura fiind rezultatul proceselor oxidate din organism, mai ales prin
activitatea musculara si glandulara. 3n pirderea de caldura, DtermolizaE, intervin mecanisme fizice, caldura pierzandu#se prin piele,
plamani, rinichi.
/ierderile se realizeaza prin:I EVAPORARE, care reprezinta pierderea caldurii datorita eliminarii transpiratiei si evaporarii ei prin
piele. Respiratia, antreneaza opierdere de caldura si, astfel, racirea corpului. I RADIATIE, care reprezinta pierderea caldurii sub
forma de unde electromagnetice, atunci cand temperature mediului inconjurator este mai mica decat temepratura corpului.I
CONDUCTIE, care reprezinta pierderea caldurii prin contactul direct al corpului cu obiecte reci+bai reci, cuburi de gheata,.I
CONVECTIE, care reprezinta pierderea caldurii printr#o circulatie de aer in jurul corpului+evantai, vant rece,.
6emperatura mediului inconjurator influenteaza termogeneza astfel:
- cand temperatura mediului inconjurator scade, pe cale reflexa, se produce o crestere a activitatii musculare+tremuraturi, si
deci se intensifica procesele oxidative.
- cand temperatura mediului inconjurator creste, se produce pe cale reflexa, o diminuare a proceselor oxidative.
3n pierderile de caldura intervin mecanismele fizice:
- a#*c*!#"r%c"%e : in caz de frig, deci, pierderi reduse de caldura.
- a#*d%'a"a"%e : in caz de temperatura crescuta a mediului, deci, pierderi mai mari de caldura.
EC>3037R90 2346RE TERMOGENEZA 53 TERMOLIZA 5E 49;E56E 2OMEOTERMIE.
1. TEMPERATURA CORPORALA:
- nou#nascut si copilul mic: $), !#$-,* grade C.
- adult: $)#$- grade C, obtinuta prin masurarea in cavitatea axilara.
- varstnic: $&#$) grade C.
- prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise+rect, vagin, cavitatea bucala, valorile sunt %,$#%,& grade C mai mari decat
cele axilare.
,. PIELE:
- culoare roz, temperature calduta.
- 6ranspiratie minima.
- 5enzatie placuta fata de frig sau caldura.
-. TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT:
- !*#& grade C.
39
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI IN SATISFACEREA NEVOII. Cand
temperature mediului este crescuta, invata bolnavul sa reduca din alimentatie, alimentele cu valoare calorica mare+exemplu:
grasimile,.
- Sa c*!#(&e '%c;%de #% a'%&e!"e rec%.
- Sa a%ba * b(!a e!"%'a"%e %! %!ca$ere8 '*c(' de &(!ca.
- Sa a%ba %&braca&%!"e 'eEera8 a&$'a8 de c('*are a'ba.
- Ca!d "e&$era"(ra &ed%('(% a&b%a!" e#"e #ca+("a8 %!a"a b*'!a(' #a crea#ca ca!"%"a"ea de a'%&e!"e8 %! )e!era'8 #%
a ce'*r ca'*r%)e!e.
- Sa %!)ere '%c;%de #% a'%&e!"e ca'de.
- Sa a%ba %! %!ca$ere "e&$era"(re de 15.,1 )rade C.
- Sa *$ar"e %&braca&%!"e ca'd(r*a#a.
1. 2IPERTERMIA.
,. 2IPOTERMIA.
1.2IPERTERMIA.Reprezinta o ridicare constanta a temperaturii corporale deasupra limitelor normale: $- grade C la
adult.>ipertermia poate constitui un mechanism de aparare al organismuuli, pentru ca, in momentul invaziei microbiene, determina
producerea de anticorpi printr#o crestere a metabolismului.
1. SUBFEBRILITATEA: mentinerea temperaturii corporale intre $-#$* grade C.
,. FEBRA MODERATA: mentinerea temepraturii corporale intre $*#$= gradeC.
-. FEBRA RIDICATA: mentinerea temperaturii intre $=#(% grade C.
0. 2IPERPIRE/IE: mentinerea temperaturii corporale peste (% grade C.
1. FRISOANE: contractii musculare puternice.
3. PIELE ROSIE8 CALDA8 UMEDA: pielea, la inceput, este palida, apoi rosie, calda si transpirata.
4. PILOERECTIA: piele de gaina, senzatie de frig.
5. SINDROM FEBRIL: grup de semen: cefalee, curbatura, tahicardie, tahipnee, inapententa, sete, oligurie cu aspect
hiperstenuric, convulsii, halucinatii, dezorientare.
6. ERUPTII CUTANATE: macule, papule, vezicule, intalnite in bolile infectioase.
17. FEBRA CONTINUA: mentinerea temperaturii corporale in perioada de stare a bolii peste $- grade C, cu diferenta sub !
grad C intre valorile inregistrate dimineata si seara.
11. FEBRA INTERMITENTA: diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara in perioada de stare a
bolii, cele mai mici valori scazand sub $- grade C.
1,. FEBRA REMITENTA: diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara, in perioada de stare a bolii,
dar cele mai mici valori nu scad sub $- grade C.
1-. FEBRA RECURENTA: perioade febrile de (#) zile, ce alterneaza cu perioade de afebrilitate de (#) zile, trecerile facandu#
se brusc.
40
10. FEBRA ONDULANTA: perioade febrile, ce alterneaza cu perioade de afebrilitate, trecerea facandu#se lent.
I! e*'("%a *r%care% <ebre=;%$er"er&%e) #e d%#"%!) "re% $er%*ade:
1. $er%*ada %!%"%a'a=de deb(").
,. $er%*ada de #"are.
-. $er%*ada de dec'%!.
1. BOLNAVUL SA.SI MENTINA TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE FIZIOLOGICE:
Aeriseste incaperea.
Asigura imbracaminte lejera.
Aplica comprese reci, impachetari reci, punga cu gheata, frictiuni.
3ncalzeste bolnavul in caz de frisoane.
Administreaza medicatia recomandata de medic: antitermice, antibiotice.
,. BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT 2IDROELECTROLITIC:
calculeaza bilantul ingesta#excreta pe ( ore.
5erveste bolnavul cu cantitati mari de lichide.
-. BOLNAVUL SA AIBA O STARE DE BINE FIZIC SI PSI2IC:
schimba des lenjeria de pat si de corp.
mentine igiena tegumentelor.
/regateste psihic bolnavul, inaintea tehnicilor de recoltare si examinare.
,. 2IPOTERMIA.repreinta scaderea temperaturii corpului sub limite normale, cauzata de un dezechilibru intre termogeneza si
termoliza. Este mai putin nociva decat hipertermia.
1. 2IPOTERMIE : valori ale temperaturii corpului sub limita normala:$) gradeC.
,. 2IPOTENSIUNE ARTERIALA : scaderea tensiunii arteriale.
-. CIANOZA : coloratie vinetie a buzelor, unghiilor, urechilor.
0. ERITEM : roseate fetii, urechilor, mainilor.
1. EDEM GENERALIZAT : tumefierea intregului corp.
3. DURERE : la nivelul regiunii expuse la frig.
4. OBOSEALA : stare de epuizare musculara.
5. TULBURARI DE VORBIRE : vorbire lenta.
41
6. SOMNOLENTA : nevoie crescuta de somn.
17. DEGERATURI : leziuni de necroza la nivelul pielii, determinate de temperatura scazuta.
11. PARESTEZII : senzatie de amorteli si furnicaturi, in regiunea expusa la frig.
1. BOLNAVUL SA AIBA TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE FIZIOLOGICE:
incalzeste lent, bolnavul cu paturi, termofoare.
Creste, treptat, temperature mediului ambient.
Recolteaza sange pentru cercetarea glicemiei, hemogramei, hematocritului.
/regateste bolnavul pentru EB<.
,. BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT 2IDROELECTROTIC:
administreaza lichide usor caldute, in cantitati mici, la intervale regulate de timp.
Calculeaza raportul ingesta#excreta pe ( ore.
-. BOLNAVUL SA.SI PASTREZE INTEGRITATEA TEGUMENTELOR:
pune extremitatile bolnavului, in apa calduta de $- grade C.
maseaza extremitatile.
5]. NEVOIA DE A FI CURAT8 INGRIBIT8 DE A PROTEBA
MUCOASELE SI TEGUMENTELE.DEFINITIE: A fi curat, ingrijit si a#ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necessitate pentru
a#ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa. 3n asa fel incat aceasta sa#si poata indeplini functiile.
2atorita alcatuirii sale variate, pielea indeplineste o serie de functii si anume:
Apara organismul impotriva agentilor patogeni, impiedicand patrunderea acestora.
3l apara impotriva unor radiatii +ultraviolete,, prin pigmentii pe care ii contine.
Receptioneaza excitatiile termice, tactile si dureroase.
/articipa la excretia substantelor rezultate din metabolism: prin glandele sudoripare, elimina apa, clorura de
sodium, uree, glucoza, corpi cetonici.
/articipa la termoreglare atat prin termoliza, cat si prin mentinerea temperaturii, prin stratul adipos ce are rol de
isolator termic.
/articipa la absorbtie+unele medicamente pot fi absorbite prin piele, intrand apoi in circulatia generala,.
42
/articipa la respiratie, o cantitate mica de Oxigen poate itra prin piele" la fel, se elimina o cantitate mica de dioxid
de carbon.
/entru a indeplini aceste roluri, trebuie ca pielea sa fie curate, sanatoasa si ingrijita. /ielea se prelungeste prin mucoase care
acopera orificiile+nas, ochi, urechi, vagin, rect,, care la randul lor trebuie sa fie curate si ingrijite, pentru a asigura binele individului si
buna functionare a organelor receptive.
1. PARUL: lungime, suplete, stralucire.
,. UREC2I: configuratie normala, curatenie.
-. NAS: mucoasa umeda, fose nazale libere.
0. CAVITATE BUCALA: dentitie alba, completa, fara carii, mucoasa bucala umeda si roz, gingiile aderente dintilor sir oz.
1. UNG2II: curate, taiate scurt, culoare roz.
3. PIELE: curate, neteda, catifelata,elastica, pigmentata normal.
4. DEPRINDERI IGIENICE: baie, dus +frecventa, durata," spalarea dintilor + frecventa, periaj correct, produse folosite,"
spalarea parului+frecventa, produse folosite,.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE IN MENTINEREA INDEPENDENTEI
exploreaza obiceiurile bolnavului.
/lanifica un program de igiena cu bolnavul, in functie de activitatile sale.
3l invata masuri de igiena corporala.
1. CARENTE DE IGIENA.
,. ALTERAREA TEGUMENTELOR SI A FANERELOR.
-. DEZINTEREZ FATA DE MASURILE DE IGIENA.
0. DIFICULTATE DE A URMA PRESCRIPTIILE DE IGIENA.
1. ALTERAREA MUCOASELOR.
!. CARENTE DE IGIENA.DEFINITIE: 4eglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat, fie din cauza
bolii sau a slabiciunii, fie prin refuzul de a se spala, are drept consecinta aparenta de neingrijit. 6egumentele sunt murdare
si lasa poarta deschisa infectiilor.
1. PARUL: murder si gras, in dezordine" /E23C90O1A.
,. UREC2ILE: murdarie acumulata in conductul auditiv extern" pavilioane murdare" murdarie retroauriculara.
43
-. NAS: R34OREE" cruste.
0. CAVITATEA BUCALA:
absenta dintilor.
Carii dentare.
Culoare galbena a dintilor.
/roteze dentare neingrijite.
/rezenta tartrului pe dinti+depuneri dure si adezive,.
>alena fetida+miros neplacut al gurii,.
0imba incarcata.
:isuri ale buzelor.
1. 94<>33: netaiate" murdarie acumulata la capatul unghiilor.
3. /3E0EA: gri sau neagra, in anumite locuri" barba murdara" aspra.
4. 2E/R342ER3 3<3E43CE: nu se spala" nu se piaptana, dezinteres fata de masurile de igiena" degaja miros dezagreabil.
NTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1. BOLNAVUL SA PREZINTE TEGUMENTELE SI MUCOASELE CURATE:
ajuta bolnavul, in functie de starea generala, sa isi faca baie sau dus, sau ii efectueaza tualeta pe regiuni.
/regateste materialele pentru baie.
/regateste cada.
Asigura temperature camerei+%# grade C, si a apei+$-#$* grade C,.
Ajuta bolnavul sa se imbrace, sa se pieptene, sa#si faca tualeta cavitatii bucale, sa#si taie unghiile.
/entru efectuarea tualetei pe regiuni, pregateste salonul si materialele, protejeaza bolnavul cu paravan si#l
convinge cu tact si cu blandete sa accepte.
Efectueaza tualeta cavitatii bucale la bolnavii inconstienti.
,. BOLNAVUL SA.SI REDOBANDEASCA STIMA DE SINE:
identifica, impreuna cu bolnavul cauzele si motivele preocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice.
Ajuta bolnavul sa#si schimbe atitudinea fata de aspectul sa fizic si fata de ingrijirile igienice.
Constientizeaza bolnavul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor, pentru prevenirea
imbolnavirilor.
,. ALTERAREA TEGUMNETELOR SI FANERELOR.0eziunile la nivelul tegumentelor pot fi cauzate de diminuarea circulatiei
sangvine in punctele de presiune, prin iritatia produsa de vestminte +haine necorespunzatoare, si prin de murdarie.
44
1. ERITEM: pata congestiva datorata vasodilatatiei.
,. E/CORIATII: pierdere de substanta superficiala, aparuta in urma unui traumatism +frecvent dupa prurit,.
-. CRUSTE: leziune elementara secundara, datorita uscarii unei serozitati provenite dintr#o ulceratie +vezicula, flictena," se
prezinta ca mici depozite de fibrina, provenita din plasma sangvina.
0. VEZICULE: ridicaturi ale epidermului+basici, rotunde, de dimensiuni mici, pline cu lichid clar si de cele mai multe ori
insotite de prurit si durere.
1. PUSTULE: abces minuscule la suprafata tegumentului,localizat la radacina firului de par si constituind asa#numitele
leziuni de foliculita+cosuri," pot fi primitive sau secundare, prin infectarea veziculelor care se pustulizeaza.
3. PAPULA: leziune caracterizata printr#o ridicatura circumscrisa si solida, la suprafata pielii" ea se datoreaza fie unei
ingrosari a pielii+hipertrofie,, fie unei infiltratii apoase+ edem local,.
4. FISURI: intreruperi liniare ale continuitati tegumentului.
5. DESCUAMATIE: desprinderea celuleor comoase, superficiale, din epiderma +furfuracee, lamelara sau in lambour,.
6. ACNEE: pustula determinate de un agent patogen specific.
17. FURUNCULE: infectie specifica foliculului pilosebaceu, produsa de stafilococul auriu.
11. INTERTRIGO: micoza cutanata, situate la nivelul plicilor si interdigital, caracterizata prin eritem pruriginos, apoi,
decolorare epidermica, secretie si dezopit albicios, prin macerarea epidermei cornoase cu fisurarea fundului pliului.
1,. VITILIGO: leuco#melano#dermie de natura, probabil, neuroendocrina, caracterizata prin pete acromice, marginita de o
zona hiperpigmentata.
1-. ULCERATII: pierdere de substanta, rezultand dintr#un porces patologic ce actioneaza asupra pielii" poate fi superficiala
+eroziune, sau porfunda +exulceratie si ulceratie propriu#zisa ,.
10. ESCARE: distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala" de obicei, prin leziuni vasculare sau prin
compresiune continua" se pot produce si prin actiunea directa a unor factori infectiosi sau prin toxinele lor, sau sub
actiunea unor substante chimice caustice.
11. EDEME: acumulare de lichid seros in tesuturi.
13. VARICE: dilatari permanente ale venelor superficiale, insotita de insuficienta valvulelor peretelui venos" sensul circulatiei
venoase este inversat in ortostatism.
14. 2EMOROIZI: afectiuni ale plexurilor venoase anale si din aprtea termi=nala a rectului, constand in dilatarea acestor vene,
cu aparitia de procese inflamatorii si trombotice.
15. ULCERE VARICOASE: erodare a tesutului pe teren varicose.
16. ALOPECIE: lipsa partiala sau totala a parului.
1. BOLNAVUL SA NU DEVINA SURSA DE INFECTII NOSOCOMIALE:
ia masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale.
0eziuile care s#au suprainfectat vor fi portejate cu pansament efectuat in conditii de perfecta asepsie, atat a
tegumentelor, materialelor cat si a mainilor persoanei care il executa.
/ansamentul se va face cu blandete, pentru a nu distruge tesuturile nou formate prin procesul de vindecare.
45
2esfacerea pansamentelor se va face bland umezindu#le la nevoie.
5upravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea stranse pentru a nu impiedica circulatia sangvina.
,. BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT NUTRITIONAL8 PENTRU FAVORIZAREA CICATRIZARII LEZIUNILOR CUTANATE:
multe dintre leziuni sunt determinate de hipersensibilitatea organismului fata de unele alimente" ca urmare,
asistenta indruma bolnavul sa consume alimente neiritante si neexcitante.
Controleaza alimentele provenite de la apartinatori.
3nvata bolnavul sa consume legume, fainoase, fructe si zarzavaturi.
Constientizeaza bolnavul si familia in legatura cu rolul nociv al alcoolului, cafelei, condimentelor, alimentelor prajite,
conservelor, afumaturilor.
-. BOLNAVUL SA AIBA O STARE DE BINE FIZIC SI PSI2IC:
incurajeaza bolnavul in permanenta+leziunile sunt suparatoare prin pruritul pe care il produc, prin aspectul
dizgratios, prin posibilitatea de a lasa cicatrici,.
3i explica necesitatea interventiilor.
/releveaza produse specifice pentru investigatii de laborator +cruste, puroi, fire de par, unghii ,.
6]. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
DEFINITIE: 4evoia de a evita pericolele este o necessitate a finite umane pentru a fi protejatacontra tuturor agresiunilor interne sau
externe, pentru mentinerea integritatii sale fizice si psihice.
Organismul uman este protejat contra agresiunilor de toate felurile +agenti fizici, chimici, microbieni sau din alte motive,, pentru ca
poseda numeroase medi naturale ca: palul la nivelul orificiilor, secretiile pielii, ca obstacole de penetrare a agentilor externi.
1. SECURITATEA FIZICA:
masuri de prevenire a accidentelor.
3nfectiilor.
7olilor.
Agresiunilor, a agentilor fizici+mecanici, termici,, chimici+arsuri chimice, intoxicatii,, agresori umani, animale si
autoagresiuni+mutilari, suicid,.
,. SECURITATEA PSI2OLOGICA:
stare de liniste a individului, care se simte la adapost de toate pericolele.
3ndividual poate realize controlul liber asupra mediului inconjurator.
;asuri:
46
- ;etode de destindere, de relaxare si de control al emotiilor.
- 9tilizarea mecanismelor de aparare in diferite situatii.
- Raspuns eficace si adaptat la agent stresant.
- /racticarea unui obicei, crez, religie.
-. SECURITATEA SOCIOLOGICA:
5alubritatea mediului sanatos.
Calitatea si umiditatea aerului $%A#)%A.
6emperatura ambianta intre !*,$ grade C J & grade C.
:ara poluare fonica, chimica, microbiana.
;asuri de protectie sociala.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI
pentru mentinerea unui mediu sanatos, educa bolnavul sa evite poluarea atmosferei cu praf, incarcatura microbiana si
stergerea umeda a mobilierului si aerisirea incaperilor.
3ndeparteaza sursele de miros dezagreabil.
/articipa la programe de propaganda si control, de educatie a populatiei pentru mentinerea unui mediu sanatos, in
comunitate, unitati de invatamant.
/entru prevenirea accidentelor, verifica daca sunt respectate normele de securitate a muncii, normele ergonomice
in unitatile de activitati cu risc de accidente.
Exploreaza pericolele reale si cele potentiale la locul de munca si la domiciliu.
/entru prevenirea infectiilor, supravegheaza daca sunt respectate normele de igiena, salubritate, dezinfectie,
dezinsectie, deratizare si circuitele functionale.
Asigura implicarea populatiei in aplicarea programelor pentru mentinerea si promovarea sanatatii.
5upravegheaza starea de sanatate a populatiei scolare prin controale periodice" face controale periodice
persoanelor cu risc crescut la infectie.
Organizeaza#efectueaza imunizarile obligatorii.
1. VULNERABILITATEA FATA DE PERICOLE.
,. AFECTAREA FIZICA SI PSI2ICA.
-. AN/IETATE.
0. DURERE.
1. STARE DEPRESIVA.
47
3. PIERDEREA STIMEI DE SINE.
4. PIERDEREA IMAGINII DE SINE.
5. PIERDERE8 SEPARARE.
6. FRICA.
1. VULNERABILITATEA FATA DE PERICOLE.DEFINITIE: 5usceptibilitatea individului de a fi afectata integritatea sa fizica si
psihica. /ericolul de infectii, accidente, boli este mare la organismele slabite, obosite, surmenate.
1. PREDISPOZITIE LA ACCIDENTE: RANIRI8 CADERI:
4eatentia poate fi responsabila de accidente rutiere,de munca sau alti agenti traumatici, fizici, chimici.
6egumentele pot fi lezate prin contact prelungit cu substante iritante, corozive, in lipsa echipamentului de protectie.
Aparitia de leziuni la nivleul spatiilor interdigitale, plici datorate umezelii, caldurii, imbracaminte neadecvata.
2eshidratarea, edematierea predispun tegumentele la lezare.
,. PREDISPOZITIE LA INFECTII: GRIPA8 ABCES:
neingrijirea corespunzatoare a acestor infectii poate da complicatii mai mari +pulmonare, cardiace, ale sistemului
nervos, septicemie,.
-. PREDISPOZITIE LA: IMBOLNAVIRI FRECVENTE8 FATIGABILITATE8 SURMENAB:
imbolnavirile frecvente favorizeaza scaderea rezistentei organismului de autoaparare.
:atigabilitate#slabire fizica, adinamie, lipsa de forta.
5urmenaj#fatigabilitate excesiva care influenteaza organismul" apare in urma unui exces de effort fizic, psihic#
munca extenuanta.
0. COMPORTAMENT DEPRESIV SI AGRESIV:
comportamentul poate fi modificat cu tendinta spre depresie sau agresivitate in foarte multe boli psihice.
1. BOLNAVUL SA BENEFICIEZE DE UN MEDIU DE SIGURANTA FARA ACCIDENTE SI INFECTII:
asigura conditiile de mediu adecvate, pentru a evita pericolele prin accidentare.
Amplaseaza bolnavul in salon in functie de starea sa, afectiunea si receptivitatea sa.
3a masuri sporite de evitare a transmiterii infectiilor in cazul imbolnavirilor cu boli transmisibile#prin izolarea
bolnavilor, respectarea circuitelor, masuri de igiena spitaliceasca +conditii de cazare, microclimat, alimentatie,
aprovizionare cu apa, indepartarea reziduurilor, sterilizare, curatenie, dezinfectie,.
9rmareste si apreciaza correct potentialul infectios, al bolnavului, receptivitatea sa si plaice masurile de izolare a
surselor de infectie.
48
3nformeaza si stabileste impreuna cu bolnavul planul de recuperare a starii de sanatate si crestere a rezistentei
organismului, efectueaza imunizarile specifice si nespecifice necesare.
,. BOLANAVUL SA FIE EC2ILIBRAT PSI2IC:
favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu.
Creaza un mediu optim pentru ca bolnavul sa#si poata exprima nevoile.
Ajuta bolnavulsa#si recunoasca anxietatea.
:urnizeaza mijoace de comunicare adecvate starii bolnavului" furnizeaza informatiile de care are nevoie.
:urnizeaza explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate.
3nvata bolnavul tehnici de relaxare.
:ace masaj al spatelui, mainilor si picioarelor.
3ncurajeaza bolnavul la lectura, activitati pentru a inlatura starea de anxietate.
Asigura legatura bolnavului cu familia prin vizite frecvente.
3nvata familia pentru a ingriji bolnavul cu boli psihice, degenerative, daca este necesar, in vederea reintegrri sale
sociale.
,. ALTERAREA INTEGRITATII FIZICE SAU PSI2ICE ORI AMANDOUAAEFECTUL UNEI BOLI SAU A UNU STRES8
LA NIVEL FIZIC SAU PSI2IC
1.SEMNE INFLAMATORII: 5emnele inflamatiei sunt urmatoarele:
durere.
Roseate locala a regiunii respective.
6umefactie+marirea in volum,.
0imitarea miscarilor segmentului afectat.
Caldura locala.
,.SEMNE DE INSECURITATE PSI2OLOGICA:
a)%"a"%e.
Ir%"a"%e.
A)re#%%"a"e.
Ne%!credere.
Fr%ca.
Ide% de #%!(c%dere.
49
1.BOLNAVUL SA.SI SATISFACA NEVOILE IN FUNCTIE DE STAREA DE SANATATE SI GRADUL DE DEPENDENTA:
ajuta si suplineste bolnavul in satisfacerea nevoilor organismului.
2etermina bolnavul sa participle la luarea deciziilor privind ingrijirile.
Administreaza tratament medicamentos antiinflamator, antiinfectios.
Aplica masurile de prevenire a complicatiilor septice.
:oloseste metode de relaxare pasiva" de exemplu terapie muzicala, masaj.
,.BOLNAVUL SA BENEFICIEZE DE SIGURANTA PSI2OLOGICA8 PENTRU INLATURAREA STARII DE AN/IETATE:
asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a bolnavului, prin inlaturarea excitantilor psihici#aplica
tehnici de psihoterapie adecvate.
Asigura conditiile de mediu adecvate+camera izolata, aerisita, temperature adecvata, semiobscuritate,.
3ncurajeaza bolnavul sa comunice cu cei din jur, sa#si exprime emotiile, nvoile, frica, opinii.

17]. NEVOIA DE A COMUNICA
DEFINITIE: 4evoia de a comunica este o necessitate a fiintei umane de a schimba informatii cu semenii sai. Ea pune in miscare un
proces d?namic, verbal si nonverbal, permitand persoanelor sa se faca accesibile una alteia, sa reuseasca sa puna in comun
sentimentele, opiniile, experientele si informatiile.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII.Omul are nevoie de alte personae pentru a raspunde ansamblului necesitatilor sale
vitale si pentru a#si satisface nevoile sale superioare. :amilia, anturajul, ansamblul institutiilor societatii, prin intermediul comunicarii,
concura la transformarea copilului intr#un individ in toata plenitudinea sa.
Comunicarea se realizeaza in doua moduri:
;odul nonverbal, limbajul corpului + expresia ochilor, a figurii, gesturile, postura, mersul ,, este o forma arhaica de
transmitere a trairilor noastre interioare.
;odul verbal este prin excelenta, vehicul al gandirii" limbajul verbal permite o exprimare mai clara, mai precisa si
mai nuantata a semnificatiilor de exteriorizat.
0imbajul scris este mai cizelat" pentru a reda intonatiile, nuantele, este insotit de semne de punctuatie.
MANIFESTARI DE INDEPENDENA
1.MANIFESTARI DE ORDIN BIOLOGIC:
:unctionarea adecvata a organelor de simt: acuitate vizuala" acuitate auditiva" finite gustativa si a mirosului"
sensibilitate tactila.
2ebit verbal: usor, ritm moderat, limbaj clar J precis.
50
Expresie nonverbala: miscari, posture si gesture ale mainii, facies expresiv, privire semnificativa, mecanisme
senzoro#perceptuale adecvate.
,.MANIFESTARI DE ORDIN PSI2OLOG:
Exprimare usoara: a nevoilor" dorintelor" ideilor" emotiilor" exprimare clara a gandurilor.
3magine pozitiva de sine: cunoasterea sinelui material, spiritual si social.
-.MANIFESTARI DE ORDIN SOCIOLOGIC:
apartenenta la grupuri de diverse interese.
5tabilirea de relatii armonioase in familie, la locul de munca, in grupuri de prieteni.
INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE.exploreaza impreuna cu bolnavul, mijloacele sale de comuicare.
3nvata bolnavul sa mentina integritatea simturilor+vazului, auzului, gustului, mirosului,.
5a utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor, emotiilor.
5a aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane.
1. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL SENZORIAL SI MOTOR.
,. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL INTELECTUAL.
-. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL AFECTIV.
0. CONFUZIE.
1. SINGURATATE.
3. ATINGEREA INTEGRITATII FUNCTIEI SI ROLULUI SE/UAL.
4. IZOLARE SOCIALA.
5. PERTURBAREA COMUNICARII FAMILIALE.
1. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL SENZORIAL SI MOTOR
DEFINITIE: Este dificultatea individului de a capta, prin intermediul simturilor sale, mesaje care vin din anturaj, din mediul exterior
sau din ambele.
1. TULBURARI SENZORIALE:
Cecitate: pierderea vederii.
2iminuarea vederii: scaderea acuitatii vizuale.
5urditate: pierderea functiei auditive.
>ipoacuzie: diminuarea auzului.
51
/irderea sau diminuarea gustului: pierderea combinatiilor celor patru senzatii gustatice de baza+dulce, amar, acru,
sarat#simtul de control al hranei,.
Anosmie: pierderea mirosului.
>ipoestezie: scaderea sensibilitatii cutanate.
>iperestezie: cresterea sensibilitatii cutanate.
,. TULBURARI MOTORII:
/aralizia: disparitia totala a functiei motorii musculare.
/areza: scaderea functiei motorii musculare.
/aralizii periferice: scade tonusul muscular, miscarile pasive se pot efectua cu amplitudine mult mai mare.
/aralizii centrale: tonusul muscular este pastrat sau chiar exagerat, miscarile pasive se pot executa cu amplitudine
redusa.
# monoplegia: paralizia unui singur membru.
# hemiplegia: paralizia K corp lateral.
# paraplegia: paralizia membrelor inferioare.
# tetraplegia: paralizia celor patru membre.
-. TULBURARI DE LIMBAB:
Afazie: incapacitatea de a pronunta anumite cuvinte sau de a le folosi, ori ambele.
2izartria: dificultatea de a articula cuvintele, pronuntie neinteligibila.
7albaiala: greutate in pronuntarea unor cuvinte, repetarea sau omisiunea de silabe, prin prlungirea unor sunete.
;utism: bolnavul nu raspunde, nu comunica cu anturajul.
2islalia: imposibilitatea de a pronunta anumite sunete care compun cuvintele" vorbirea devine neinteligibila.
0. REACTII AFECTIVE IN INSUFICIENTE SAU E/CES SENZORIAL:
neliniste: lipsa de liniste sufleteasca, framantari.
3nactivitate: lipsa activitatii fizice sau intelectuale, ori ambele.
Anxietate: sentiment profund de discomfort sau de tensiune, pe care individul il resimte in fata vietii.
3ncetinirea dezvoltarii gandirii: ritmul asociatiilor de idei este mai lent.
>alucinatii: perceptii fara obiect" in functie de analizatori, sunt halucinatii auditive, vizuale, gustative, olfactive,
cutanate.
3zolare#singuratate: starea individului de a fi singur, retras.
52
1. BOLNAVUL SA FIE EC2ILIBRAT PSI2IC:
0inisteste bolnavul cu privire la starea sa, explicandu#3 scopul si natura interventiilor.
:amiliarizeaza bolnavul cu mediul sau ambient.
Asigura un mediu se securitate, linistit.
Administreaza medicatia recomandata de medic.
,. BOLNAVUL SA FOLOSEASCA MIBLOACE DE COMUNICARE ADECVATE STARII SALE:
cerceteaza posibilitatile de comunicare ale bolnavului.
:urnizeaza mijloacele de comunicare.
3nvata bolnavul sa utilizeze mijloacele de cmunicare conform posibilitatilor sale.
-. BOLNAVUL SA FIE COMPENSAT SENZORIAL:
asigura ingrijiri relative la perturbarea senzoriala sau motrice a bolnavului +cecitate, surditate, paralizie," are rolul de
suplinire petru satisfacerea nevoilor pe care bolnavul nu si le poate satisface autonom + a manca si a bea, a se
misca si a avea o buna postura, a#si mentine tegumentele curate si integer, a evita pericolele,.
Administreaza medicatia recomandata: unguiente, picaturi oculare, nazale, auriculare,.
Efectueaza exercitii pasive si active pentru prevenirea complicatiilor musculare, articulare.
/regateste bolnavul pentru diverse examinari ale simturilor si il ingrijeste dupa examinare.
,. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL INTELECTUAL
DEFINITIE: Reprezinta dificultatea individului de a intelege stimuli primiti si de a#si utilize judecata, imaginatia, memoria, pentru ca
sa comunice cu semenii.
O atingere a cortexului sau o funtie inadecvata a facultatilor intelectuale perturba individual in modul sau de a combina informatiile
pe care le primeste de la altii si de la mediu.
1. DIFICULTATEA DE A.SI AMINTI EVENIMENTELE TRECUTE:
amnezie: tulburare de memorie, caracterizata prin amnezie de fizare+re retinere a faptelor noi, si amnezie de
evocare +lipsa capacitatii de reproducere sau recunoastere a unor fapte anterioare,.
2ificultatea de a intelege, de a face o judecata.
,. VORBIRE INCOERENTA: comunicare verbala fara legatura cu situatia data.
-. COMPORTAMENT NEADECVAT: manifestari neadecvate situatiei date.
0. CONFUZIE8 OBNUBILARE: dezorientare in timp, in spatie si referitoare la propria persoana.
53
1. BOLNAVUL SA FIE ORIENTAT IN TIMP8 SPATIU SI LA PROPRIA PERSOANA:
ajuta bolanvul sa se orienteze in timp, spatiu si referitor la propria perosana.
5ugereaza bolnavului sa tina un jurnal.
Ajuta bolnavul sa completeze jurnalul.
3l ajuta sa#si recunoasca capacitatile si preferintele.
0asa bolnavul sa faca tot ceea ce poate cu proprile sale mijloace.
-. COMUNICARE INEFICIENTA LA NIVEL AFECTIV
DEFINITIE: Reprezinta dificultatea individului de a se afirma, a fi deschis catre altii si catre nevoile lor, de a se stabili legaturi
semnificative cu anturajul. :iinta umana care nu paote comunica adecvat sufera interior si isi diminueaza stima de sine.
3n consecinta, capacitatea de afirmare este, de asemenea, redusa si situatia sa se schimba, devine insecurizanta. 3ndividul nu mai
poate stabili legaturi cu anturajul.
1. AGRESIVITATE: manifestare impulsive de a se certa, bate, ataca pe cei din jur.
,. ALIENARE MENTALA: incapacitatea individului de a detine controlul asupra propriilor acte" nu poate sa#si aprecieze nici
suferinta si nici nu raspunde de actele sale.
-. DEVALORIZARE: perceptie negative pe care individual o are fata de valoarea personala si competenta sa.
0. APATIE: indiferenta fata de sine si ceea ce se petrece in mediul sau.
1. EGOCENTRISM: preocuparea exagerata a individului fata de sine insusi, de sanatate, de imbracaminte, de ocupatie,
motiv pentru are se crede persecutat.
3. FOBIE: frica obsedanta, directionata spre ceva de care bolnavul nu poate scapa.
A)*ra<*b%e: teama de spatiu inchis.
C'a(#"r*<*b%e: teama de a sta inchis in camera.
N*+*<*b%e: teama de boala.
4. EUFORIE: stare de foarte buna dispozitie, dar fara obiect.
5. DELIR: tulburare de gandire prin prezneta nemotivata, neconforma cu realitatea, dublata de convingerea bolnavului in
verosimilitatea ei.
6. IDEI DE SINUCIDERE8 2ALUCINATII: perceptii fara obiect, auditive, vizuale.
17. PERCEPEREA INADECVATA DE SINE: perceptia negative a individului fata de aprteneta sa fizica.
11. DIFICULTATEA DE A SE AFIRMA8 DE A.SI E/PRIMA SENTIMENTELE8 IDEILE. OPINIILE.
1,. DIFICULTATEA DE A STABILI LEGATURI SEMNIFICATIVE CU SEMENII.
54
1.BOLNAVUL SA SE POATA AFIRMA8 SA AIBA PERCEPTIE POZITIVA DE SINE:
/une in valoare capacitatile, talentele si realizarile anteriaore ale bolnavului.
2a posibiliate bolnavului sa#si exprime nevoile, sentimentele, ideile si dorintele sale.
2a posibilitate bolnavului sa ia singur dezicii.
3nvata bolnavul tehnci de afirmare de sine, de comunicare, de relaxare.
Ajuta bolnavul sa identifice posibilitatile sale de a asculta, de a schimba idei cu altii, de a crea legaturi semnificative.
Antreneaza bolnavul in diferite activtati, care sa#3 dea sentimental de utilitate.
,.BOLNAVUL SA FIE FERIT DE PERICOLE INTERNE SAU E/TERNE:
5upravegheaza in permanenta bolnavul.
Administreaza medicatia prescrisa: antidepresive, anxiolitice, tranchilizante.
9tilizeaza unele mijloace fizice de imobilizare: chingi, camasa de protectie.
11]. NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI8 DE A PRACTICA RELIGIA
DEFINITIE: A actiona conform propriilor convingeri'credinte si valori este o necessitate a individului de a face'exprima gesture, acte
conforme formatiei sale, de bine si de rau, de dreptate, de urmare a unei ideologii.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII.4u exista fiinta umana izolata. Ea este in interactiune constanta cu ceilalti indivizi,
membri ai societatii, si cu viata cosmica sau :3346A suprema'absoluta. Aceasta interactiune scoate in evidenta experienta vietii lor,
convingerile, credintele si valorile propriei finite si, pe de alta parte, dezvoltarea personalitatii. Cautarea unei conceptii unificatoare
despre lume, care sa ne ajute sa vedem viata in ansamblu sis a gasim o semnificatie in fiecare parte a ei este la fel de veche
precum omenirea. Acest rol l#au jucat religiile antice, precum si credintele cu o orientare teologica din timpurile ulterioare.
Antropologii constata ca si in culturile contemporane primitiveexista conceptii despre lume, prin care se interpreteaza experientele
oamenilor si le sunt ghidate activitatile. Cultura apuseana a fost, de asemenea, influentata intr#o asemenea masura de stiinta si de
tehnologie, incat unii afirma, in prezent, ca noi detinem o conceptie stiintifica sau tehnologica despre lume: stiinta si utilizarile ei ne
contureaza modul de a gandi si dau o noua dimensiune vietii noastre.
!.CRE2346E:
.RE03<3E:
$.R369A0, R36:
(.5/3R369A036A6EA:
&.;ORA0A:
).8A0OR3:
-.037ER6A6EA:
55
2etermina bolnavul sa#si exprime propriile convingeri si valori.
/lanifica impreuna cu bolnavul, activitati religioase.
3l informeaza despre serviciile oferite de comunitate.
;ijloceste desfasurarea unor activitati conforme cu dorintele si credintele bolnavului.
1. CULPABILITATEA.
,. FRUSTRAREA.
-. DIFICULTATEA DE A ACTIONA DUPA CREDINTELE SI VALORILE SALE.
0. DIFICULTATEA DE A PARTICIPA LA ACTIVITAI RELIGIOASE.
1. NELINISTE FATA DE SEMNIFICATIA PROPRIEI E/ISTENTE.
1,]. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
DEFINITIE: Ate preocupa in scopul de a te realize este o necessitate a oricarui individ de a infaptui activitati care#3 permit
satisfacerea nevoilor sau sa fie util celorlalti. Actiunile pe care le infaptuieste ii permit sa#si dezvolte simtul creator si sa#si
foloseasca potentialul la maxim.
:iinta umana simte dorinta de a infaptui lucruri care corespund idealurilor sale. Relatiile necorespunzatoare intre cei care lucreaza in
cadrul aceluiasi serviciu sau sef#subaltern pot genera starea de devalorizare, inutilitate, deoarece individual are nevoie de
consideratie, dragoste, stima si respect reciproc in activitatea pe care o desfasoara. Capacitatea individului de a se realize este
unica si necesara pe tot parcursul vietii. 9nii au nevoie de sprijinul altora, pentru a se pune in valoare, in timp ce altii pot sa
aprecieze just criticile sis a regaseasca resursele necesare pentru a se realize..
1. INTEGRITATEA FIZICA SI PSI2ICA:
,. MANIFESTARI DE BUCURIE SI FERICIRE:
Activitate pozitiva+starile de satisfactie, multumire, bucurie, entuziasm, dragoste, caritate,, este de obicei creatoare,
sursa sanatatii organice si psihice, deoarece se asociaza cu cresterea energiei vitale, cu crearea unei atmosphere
de destindere.
-. AUTOCRITICA:
6endinta de a lua hotarari pe baza chibzuintei proprii, ca o forma de exprimare a independentei vointei, se conjuga
cu adoptarea unei atitudini critice fata de ideile si actiuile proprii si cu receptivitatea fata de opiniilecelor din jur.
0. LUAREA DE DECIZII: rapiditatea cu care persoana delibereaza intr#o situatie complexa si urgenta si adopta hotararea
cea mai potrivita.
56
1. STIMA DE SINE: aprecierea obiectiva a capacitatilor, trasaturilor caracteriale predominante prin comparative cu altii"
trasatura a cunoasterii de sine este demnitatea" demnitatea inseamna constiinta propriei valori in conditiile respectului,
fata de altii, a neacceptarii injosirii si a puterii de a adopta decizii.
3. IMAGINEA DE SINE: sa#3 placa infatisarea sa, aspectul pe care#l are sis a fie sanatos.
4. COMPORTAMENTUL LEGAT DE STADIUL DE DEZVOLTARE: copilul: multumire fata de un success scolar" adulti si
persoane in varsta:dragoste fata de munca.
5. AMBITIA: dorinta arzatoare de a realize cat mai mult in activitatea depusa.
6. MOTIVATIA: totalitatea motivelor care#l determina sa efectueze activitati prin care sa se realizeze.
17. ROLURI SOCIALE: stapanirea, punerea in valoare a acestor roluri, prin actiuni care sa determine satisfactia realizarii, a
bunastarii+rolu in familie, la locul de munca, in societate,.
11. FOLOSIREA TIMPULUI LIBER: apartenenta la o grupare sociala +culturala, sportive, politica, dau posibilitatea de a folosi
propriile credinte si valori in preocupari placute si utile.
5a informeze asupra dorintelor si posibilitatilor intelectuale si fizice ale persoanei.
3l ajuta sa#si faca un plan zilnic.
Orienteaza persoana spre acele activitati corespunzatoare capacitatii sale si care#3 permit sa se realizeze.
3ncurajeaza orice activitate care intereseaza.
3l stimuleaza si sustine pentru a obtine performanta dorita.
1. DEVALORIZAREA.
,. NEPUTINTA.
-. DIFICULTATE DE A SE REALIZA.
0. DIFICULTATE DE A.SI ASUMA ROLURI SOCIALE.
!. DEVALORIZAREA: /erceptia negative pe care individual o are fata de valoarea personala si competenta sa.
1. SENTIMENT DE INFERIORITATE SI DE PIERDERE A IMAGINII DE SINE:
bolnavul nu poate accepta noua stare in care se gaseste, modul cum arata, infatisarea sa.
,. DIFICULTATEA IN A PARTICIPA LA ACTIVITATI OBISMUITE SAU NOI:
starea de dependenta in care se afla nu#3 permite participarea la activitati.
$. DESCURABARE8 DEPRESIE: stare sufleteasca de tristete, asociata cu nemultumire.
(. SENTIMENTE DE IZOLARE8 DE INUTILITATE8 DE RESPINGERE: indepartarea din colectiv, nefolosirea in diverse
activitati.
57
&. INCAPACITATEA DE A TRECE PESTE DIFICULTATI: nu poate depasi anumite momente critice, care i#au diminuat
increderea in sine.
). SOMNOLENTA8 PASIVITATE: senzatie de somn, indiferenta la ce se intampla in jurul sau.
-. AGRESIVITATE: comportament provocator pus mereu pe cearta.
*. DIMINUAREA MOTIVATIEI8 INTERESULUI8 CONCENTRARII: bolnavul nu considera necesar sa efectueze activitati,
este dezinteresat, neatent.
=. INCAPACITATEA DE A FACE CEEA CE PREFERA SA FACA: starea de dependenta fizica, psihica sau sociala nu#3
permite bolnavului efectuarea activitatilor preferate.
!%. DISPERARE: starea de deznadejde, dezolare, suferinta deosebita.
!!. OBSEDARE DE PROBLEME SALE: bolnavul este preocupat in permanenta de problemele sale, care au prioritate fata
de activitatea depusa, in vederea realizarii.
1,. INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE
1. BOLNAVUL SA FIE CONSTIENT DE PROPRIA SA VALOARE SI COMPETENTA:
Asculta active bolnavul pentru a#3 permite sa#si exprime sentimentele privind dificultatea de a se realize.
Ajuta bolnavul sa identifice motivele comportamentului sau, apreciaza posibilitatile fizice si intelectuale.
5esizeaza orice forma de interes pentru o anumita activitate si#l antreneaza in desfasurarea ei.
3ndruma spre acele activitati care sunt attractive pentru bolnav si totodata utile.
Observa si noteaza orice schimbare in comportamentul bolnavului+depresie, satisfactie,.
Aplica tehnicile de ingrijire adaptate nevoilor bolnavului.
3dentifica cu bolnavul factorii care o impiedica sa se realizeze: familia, limite economice, starea de sanatate.
,. BOLNAVUL SA.SI RECAPETE INTERESUL FATA DE SINE SI DE ALTII:
Cunoaste aspiratiile, sentimentele,interesele si capacitatile bolnavului.
3l ajuta in reevaluarea capacitatilor si aspiratiilor sale.
3l sustine in stabilirea unor proiecte.
Ajuta bolnavul sa se adapteze la nooul rol pe care il are sau la statutul sau.
3l ajuta sa realizeze o percepere justa a realitatii, sa se integreze in colectiv.
Observa rezctiile de satisfactie sau de nemultumire ale bolnavului.
Explica necesitatea cunoasterii mediului in care traieste si a celor din jur.
,. NEPUTINTA: /erceptia individului asupra lipsei de control a evenimetelor intr#o situatie data.
58
1. CONFLICT PERSONAL:
3ncapacitatea bolnavului de a da dovada de comportamente adecvate fata de rolurile profesionale alese sau
impuse.
5e datoreaza conflictului dintre valorile individului si normele sociale sau starea de sanatate.
,. ESEC PROFESIONAL: nu realizeaza sarcinile obligatorii impuse, care sunt legate de rolul professional pe care l#a ales
sau i s#a impus.
-. DIFICULTATE DE A LUA DECIZII SI A CONTROLA EVENIMENTELE: bolnavul nu poate luadeciziile cele mai otrivite in
timp util, nu poate cunoaste si corela evenimentele.
0. APATIE: prezinta lipsa de interes fata de activitatea impusa sau aleasa.
1. RETRAGERE8 RESEMNARE: renunta la activitatea sau functia pe care o detine si se complace in aceasta situatie.
3. DOCILITATEA: se supune unor decizii care nu#i apartin cu usurinta.
4. AGRESIVITATE: cauta prilej de cearta in permanenta, este provocator fata de colectiv.
5. FATALITATEA: considera ca mersul lucrurilor in viata au fost influentate in mod prestabilit de o forta suprema"
consecintele sunt de neinlaturat, inevitabile.
6. LIPSA DE AMBITIE: nu mai doreste sa#sia tinga scopul, sa realizeze ceva anume.
17. AGASARE: stare de enervare, de iritare pe care bolnavul o are in permanenta sau periodic.
11. TRISTETE: stare sufleteasca apasatoare insotita de mahnire, amaraciune.
1,. SENTIMENT DE INFERIORITATE: stare de dezavantaj pe care bolnavul o percepe in comparative cu ceilalti.
1-. INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE

1-]. NEVOIA DE A SE RECREA
DEFINITIE: Recrearea este o necessitate a fiintei umane de a se destined, de a se distra, recurgand, pentru aceasta, la activitati
agreabile, in scopul obtinerii unei relaxari fizice si psihice.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII.2ezvoltarea fizica si psihica a omului nu poate fi inteleasa in plenitudinea ei daca nu
se ia in considerare una din dimensiunile psihocomportamentale ale personalitatii#jocul si activitatile recreativ#distractive. Omul a
fost, dintotdeauna, constient de necesitatea de a#si ocupa o parte din timp cu activitati recreative, pentru a realize un anumit
echilibru afectiv, compensator, in raport cu indeletnicirile sale cotidiene, responsabile si uneori stresante. 5edentarismul, adica lipsa
de miscare, solicitarile profesionale monotone, uniforme, si mai ales, necompensate, plus viata in atmosfera poluata a oraselor la
care se adauga si alte cause, predispun la o serie de tulburari organice si psihice, capabile sa zdruncine sanatatea sis a duca in
final, la scaderea capacitatii de munca.
0oisir#ul, notiunea caracteristica civilizatiei timpurilor noastre, are un rol fundamental in efortul continuu al omului, de a#si mentie
echilibrul fizic si psihic, respective sanatatea. 2ivertismentul, distractia, relaxarea sunt principalele functii ale acestor tipuri de
activitati accesibile pentru toate varstele.
1. DESTINDEREA: starea de relaxare, de incetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari de incordare.
59
,. SATISFACTIA: sentiment de multumire, de placere.
-. PLACEREA: senzatia sau emotia agreabila, legata de satisfacerea nevoii, de relaxare.
0. AMUZAMENTUL: distractie, divertisment, inveselire.
Exploreaza gusturile si interesul bolnavilor pentru activitati recreative, pentru petrecerea timpului liber.
/lanifica activitati recreative impreuna cu bolnavul.
Asigura conditiile necesare.
Organizeaza activitati recreative individuale sau in grup, in functie de varsta, posibilitati si locul de desfasurare al
acestora: jocuri distractive, formative#educative, de echilibrare si tonificare, auditii muzicale, vizionari de filme,
intalniri cu personalitati artistice.
:aciliteaza accesul la biblioteci, 5ali de lectura, sau porcura carti,reviste.
Antreneaza si stimuleaza bolnavii in aceste activitati.
1.NEPLACEREA DE A EFECTUA ACTIVITATI RECREATIVE.
,.DIFICULTATEA DE A INDEPLINI ACTIVITATI RECREATIVE.
-.REFUZ DE A INDEPLINI ACTIVITATI RECREATIVE.
1. NEPLACEREA DE A EFECTUA ACTIVITATI RECREATIVE
DEFINITIE: 4eplacerea de a efectua activitati recreative se defineste ca fiind o impresie dezagreabila si penibila care conduce la
inactivitate, plictiseala si tristete.
1. INACTIVITATEA: lipsa de interes fata de activitatile curente ale vietii.
,. PLICTISEALA: impresia de vid, de tristete, lipsa de interes pentru activitati sau evenimente curente ale vietii.
-. TRISTETEA: starea afectiva manifestata prin indispozitie si insatisfactie, care impiedica individual sa se inveseleasca.
1. BOLNAVUL SA PREZINTE STARE DE BUNA DISPOZITIE:
Asistenta medicala exploreaza ce activitati recreative ii produc placere bolnavului.
Analizeaza si stabileste daca acestea sunt in concordanta cu starea sa psihica si fizica.
/lanifica activitati recreative impreuna cu bolnavul.
60
Organizeaza activitati recreative specifice pentru copii, adulti, varstnici.
Antreneaza bolnavul in activitati si#l ajuta.
Asigura mediu corespunzator.
Amenajeaza camere de recreare:pentru auditii muzicale, vizionari de filme, 6.8.
Are in vedere ca activitatile sa nu#l suprasolicite, sa nu#l oboseasca, ci sa#3 creeze starea de buna dispozitie.
4oteaza reactiile si manifestarile bolnavului cu referire directa la starea de plictiseala si tristete.
. 7O04A8905A#53 RECA/E6E 34CRE2EREA 34 :OR6E0E /RO/R33:
2etermina bolnavul sa#si exprime emotiile si sentimentele.
Castiga increderea bolnavului si#l ajuta sa depaseasca momentele dificile.
Administreaza si supravegheaza efectele tratamentului indicat de medic: antidepresive, tranchilizante.
$. 7O04A890 5A 7E4E:3C3E1E 2E 5O;4 O23>436OR:
3nvata bolnavul tehnici de relaxare.
3l ajuta sa le execute si observa modul cum le realizeaza.
(. 7O04A890 5A#53 A;E03ORE1E CO4236330E :313CE:
8a fi consecventa in planificarea si organizarea activitatilor recreative.
/ersevereaza in acele activitati recreative, care corespund constitutiei psihosomatice a bolnavului.

10]. NEVOIA DE A INVATA CUM SA.TI PASTREZI SANATATEA
DEFINITIE: A invata este acea necessitate a fiintei umane de a acumula cunostinte, atitudini si deprinderi pentru modificarea
comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente, in scopul mentinerii sau redobandirii sanatatii.
3nvatarea este o problema comuna a pedagogiei, psihologiei, eticii, sociologiei si a altor stiinte, care cerceteaza comportamnetul
uman di diferite puncte de vedere.
1. DORINTA SI INTERESUL DE INDEPENDENTA:
3nvatarea: activitate pentru insusirea de cunostinte si dobandirea de noi deprinderi in toate sectoarele vietii psihice.
2eprinderea: componenta automatizata a activitatii.
. ACUMULAREA DE CUNOSTINTE:
61
Cunostinte+informatii,: reflectarea in constiinta a realitatii obiective. 2orinta: interesul inacumularea cunostintelor.
-. MODIFICAREA COMPORTAMENTULUIFATA DE SANATATE:
Educatia: ansamblul de actiuni de transmitere a cunostintelor, de formare a deprinderilor si comportamentului.
Asistenta medicala exploreaza nevoile de cunaostere ale bolnavului.
Elaboreaza obiective de studio cu bolnavul.
3nformeaza cu privire la mijloacele si resursele pe care le poate asigura: brosuri, reviste, carti, pliante, diapozitive.
5ustine motivarea bolnavului fata de cunostintelr care urmeaza sa le dobandeasca.
Organizeaza activitati de educatie pentru sanatate:convorbiri, cursuri, conferinte, filme, demonstratii practice.
/rezinta materiale cu subiecte interesante, attractive, cu mijloace si procedee adecvate nivelului de cultura si
gradului de intelegere a bolnavilor.
1.IGNORANTA FATA DE DOBANDIREA DE NOI CUNOSTINTE8 ATITUDINI8 DEPRINDERI.
,.DIFICULTATE DE A INVATA.
-.CUNOSTINTE INSUFICIENTE.
1. IGNORANTA.DEFINITIE: 0ipsa de cunostinte, priceperi, deprinderi pentru mentinerea sau recuperarea sanatatii.
1. CUNOSTINTE INSUFICIENTE: bolnavul !( are c(!*#"%!"e re<er%*"are 'a:
boala
prevenirea imbolnavirilor
importanta respectarii tratamentului
prevenirea complicatiilor
perioada de convalescenta
reintegrarea socio#profesionala
,. NU INTELEGE NECESITATEA DE A INVATA SI NU ESTE RECEPTIV: datorita tulburarilor de gandire:
Ritmul gandirii poate fi accelerat#fuga de idei: ideile se succed cu repeziciune, incat nu pot fi ordonate intr#o insusire
rationala.
3ncetinirea ritmului gandirii:scaderea puterii de judecata, imposibilitatea de a gandi.
62
3noperanta gandirii: priveste legatura logica dintre notiuni si idei+amestec de cuvinte fara legatura,.
6ulburari de memorie: amnezie de fixare si'sau de evocare.
Anxietate.
5tress.
-. NESIGURANTA SI FRICA DE NECUNOSCUT: datorita unor evenimente neprevazute, bolnavul trebuie sa faca fata unor
necesitati de schimbare a stilului de viata si a obiceiurilor pentru redobandirea sanatatii. Ei ignora masurile ce pot fi luate
pentru redobandirea independentei.
0. NEOBISNUINTA IN ABORDAREA ANUMITOR ACTIUNI PENTRU REDOBANDIREA SANATATII:
7olnavul nu acorda importanta cuvenita bolii.
4u respecta sfaturile medicale in tratarea sau prevenirea imbolnavirilor.
1. LIPSA DE INFORMATII: bolnavul nu are acces la informatii, dar nici nu este interesat de procurarea lor.
3. LIPSA INTERESULUI DE A INVATA: este refractar la orice actiune sau cunostinte necesare mentinerii sau redobandirii
sanatatii.
4. DIFICULTATE IN INVATAREA MASURILOR PREVENTIVE SI CURATIVE:
6ulburari de gandire: intelect limitat, incapacitatea de asimilare, fixare si reproducere a cunostintelor.
Carente educationale: lipsa deprinderilor igienice, a celor privind alimentatia rationala.
1. BOLNAVUL SA ACUMULEZE NOI CUNOSTINTE:
exploreaza nivelul de cunostinte al bolnavului privind boala, modul de manifestare, masurile preventive si curative,
modul de participare la interventii si la procesul de recuperare.
3dentifica manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate, interactiunile lor cu alte nevoi.
5timuleaza dorinta de cunoastere.
;otiveaza importanta acumularii de noi cunostinte.
Constientizeaza bolnavul asupra propriei repsonsabilitati privind sanatatea.
Organizeaza activitati educative, folosind metodele de invatamant cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia respectand principiile pedagogice.
8erifica daca bolnavul a inteles corect mesajul transmis si daca si#a insusit noile cunostinte.
,. BOLNAVUL SA DOBANDEASCA ATITUDINI8 OBICEIURI SI DEPRINDERI NOI:
3dentifica obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavului.
Corecteaza deprinderile daunatoare sanatatii.
63
6ine lectii: de formare a deprinderilor igienice, de alimetatie rationala, mod de viata echilibrat, de administrare a
diferitelor tratamente.
Efectueaza demonstratii practice.
3ntocmeste programe de recuperare si reeducare a bolnavilor cu deficiente senzoriale si motorii+gimnastica
medicala, Hinetoterapie,.
8a incuraja si ajuta la dobandirea noilor deprinderi.

64

14 Nevoi Fundamentale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

14 Nevoi Fundamentale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE SI PROBLEME DE INGRIJIRE

S-ar putea să vă placă și