Pamintul-corp cosmic

1. Masa si densitatea - determina existenta invelisului geografic.

2. Gravitatea terestra - impreuna cu energia solara determina dinamica atmosferei, circuitul
apei in naturi.
3. Magnetismul terestrii - apara natura vie de actiunea nimicitoare a plasmei solare si a radiatiei
cosmice.
4. Caldura interna a pamintului - reprezinta una din sursele energetice care influenteaza
procesele sifenomenele din invelisul geografic.

Pamintul efectueaza o rotatie deplina in jurul axei sale in 23 ore, 56 min,4 sec avind o directie
de la W spre G.

Principalele 3 dovezi:
1.Experienta lui Foucault,
2.Devierea corpurilor in cadere liberi,
3.Traiectoria satelitilor. Patru consecinte: a.Variatia temperaturii aierului in 24 ore, b.
Succesiunea zilelor cu a noptilor, c. Turtirea Pamintului la poli,
4.Devierea corpurilor ce se misca pe orizontali datorita fortei lui Coriolis.

Miscarea de revolutie este miscarea Pamintului in jurul Soarelui ce se realizeaza in 365 zile 6
ore, 9 min, 9 sec, cu o viteza de 30 km/sec pe o orbita in forma de elipsa Principalele 3 dovezi:
1) la 22 iunie razele solare cad perpendicular pe Tropicul de Nord ziua solstitiului de vara in
emisfera de nord se stabileste cea mai lunga zi. in emisfera sudics - invers.
2) In 22 decembrie razele solare cad perpendicular pe Tropicul de Sud ziua solstitiului de iarna.
In emisfera de nord se stabileste cea mai lunga noapte, in emisfera sudica - invers.
3) la 21 martie si la 23 septembre nrayele soarelui cad perpendicupar pe ecuator, deci ambele
emisfere primesc aceiasi cantitate de lumina se stabileste ziua echinoctiului de primavara si de
toamna corespunzator. Patru consecinte:
a. Inegalitatea zilelor cu a noptilor.
b. incalzirea inegala a suprafetei Pamantului, datorita unghiului diferit de incalzire a suprafetei
Pamintului pe parcursul anului.
c. Formarea si alternarea tmpurilor, se realizeaza datorita incalzirii inegale in cursul anului a
suprafetei Patmintului
d.Formare zonelor de caldura.

Litosfera

1. Rocile de origine detritica s+au format in rez dezagregarii fizice a altor roci magmatice,
metamorfice, sedimentare- sub actiunea apelor atmosferice, apelor curgatoare ghietii, vintului.

2. Rocile de origine chimica - se formeaza prin depunerea substantelor coloidale cristalina din
solutii intr-un mediu apos - Iacuri, lacune, golfuri marine putin adinci etc. Exemple- ghipsul,
anhidrida, silvina3.

Rocile organice s-au format in urma depunerii ramasitelor de organisme vegetale , si animale.
EX calcare, creta. in NW Pacificului are loc procesul de coliziune, insotit de o degajare mare de
energetica Aceasta larindul sau contribuie la dezvoltarea seismismului si a vulcanismului activ,
in urma acestor 3 procese avem in regiune procesul de de continua cutare, cutremure de pamint,
vulcani activi.

Valea de rift se formeaza in urma despicarii scoartei terestre in lungul dorsalelor oceanice
formand o vale adinca pe unde in atmosfera iese magma care prin racire devine scoarta bazaltica.
Dorsale oceanice cu rift se numesc ridge sau de tip atlantic. Cu timpul rifturile se acopera cu
lava si dispare, deci dorsala ramine fara o valemediana numinduse Rise" sau dorsale de tip
pacific.

Cimpia eate suprafata continua, intinsa, plana si putin ridicata. Altitudinile nu intrece 200-
300m. Vaile nu au verswanti ci numai maluri. Deosebim cimpii de acumulare (Marea Caspic B,
Marile Cimpii Chineze) ce se formeaza ce se formeaza in urma acumularii materialului in
sectoarele mai coborite ale scoartei terestre, si cimpii de erozine. (Cimpia Europei de Est) ce se
fomeaza in urma actiunii de erodare a agentilor exogeni.

Masivele montane sint suprafete extrem de reduse in raport cu lantul muntos, sint izolatesi
provin de obicei din reinaltarea unor resturi de munti vechi (hercinici). Au inaltimea de 1000-
1500m. Marginile cad brusc spre yona joasa "fara a avea unitati intermediare de tipul dealurilor".
Exemplu - Masivul Central Francez.

Factorii de formare a alunecarilor de Pamint sunt
l. Relieful accidentai care impreuna cu structura geologica a versantilor constituiti din alternante
de straturi de roci permeabile (nisip, pietris) dispuse pe straturi impermeabile (argile ,marne)
constituie suprafata de alunecare pentru straturile situate de-asupra.
2. Vegputtia - favorizeaza sau nu echilibrul natural al versantilor.
3. Apa - fara participarea careia aceste procese nu pot avea loc. Apele provenite din ploile lente,
din Topirea inceata a ghetarilor infiltrindu-se in sol si roci contribuie la imbibarea substratului cu
apa si marirea masei, ceea ce conditioneaza producerea alunecarilor
4. Activitatea practica a omului supraincarcarea versantilor in urma diferitor constructii si
aparitia surparilor.

Masurile:
1. Construirea drenurilor de evacuare a apelor din corpul de alunecare.
2. Consolidarea vcrsan|ilor prirr impadurire. 3) Aratul transversal al versatilor etc.

ATMOSFERABilaniul radiativ- reprezinta diferenta dintre energia radianta primita si cea
pierduta. Se exprima prin formula - B= (S'+D+A) - (R+T) unde S radiatia directa.
D- radiatia difuza. A- radiatia atmosferei, R-radiatia reflectata. T- radiatia terestra.
Daca radiatia radianta primita este mai mare decit cea pierduta B este pozitiv si are loc
incalzirea, cind B este negativ are loc racirea. Pamintul in suma are B nul. in caz contrar are aven
loc incalzirea sau racirea lui.In urma aglomerarii aerului la lat. de 30-35 grade are loc miscarea
descendenta a lui ceea ce contribuie ca in ambele emisfere sa apara doua zone subtropicale de
presiune inalta . gradientii barici sunt orientati spre minima ecuatoriala. Ca urmare a influentei
fortei Coriolis curentii de aer se vor deplasa dinspre NE spre SW in emisfera nordica si invers in
emisfera sudica. Aceste vinfuri regulate caracteristice troposferei inferioare din zona
intertropicala sunt numite alyiee.

In cazul musonilor de vara:
1. Vinturile bat dinspre ocean spre uscat, adica de la presiunea atmosfericaridicata spre cea
scazuta, cauza principala fiind faptul ca oceanul se raccste mai greu decit uscatul si prin
urmarepresiunea atmosferica este aici mai ridicata.
2. Vinturile aduc timp posomorit, cu precipitatii abundente.

Temperatura aerului este ridicata, in cazul musonilor de iarna, dat fiind faptul, ca uscatul se
raceste mai repede decitoceanul si prin urmare aici presiunea atmosferica este mai ridicata,
directia vinturilor este inversa, adica :
1.Vinturile bat dinspre uscat spre ocean.
2.Vuiturile aduc timp senin, lipsesc precipitatiile atmosferice.
3.Temperatura aerului este scazuta.

a) Influenta brizei de zi este redusa (pe 8-12 km) de la tarm. Musonul are o influenta si o raza de
actiune mai mare, determina clima unei muri regiuni,
b) Durata unei brize de zi este de 8-12 ore, durata musonilor de vara este de luni.
c) Nu intotdeauna brizele de zi sunt insotite de precipitatii atmosferice, musonii de vara aduc
precipitatii uniforme si bogate.

Ploaia se formeaza din picaturile de apa (in urma condensarii vaporilor de apa) cu d. de 0.5-
5mm ca rezultat al cresteri picaturilor mari pe seama celor mici prin difuzie. Zapada sunt
precipitatii solide (provenite in urma sublimarii vaporilor de apa) alcatuite din cristale
hexagonale fine de gheata ramificate stelar sau neramificate, marimea si forma carora depinde de
conditiile de sublimare. Grindina - se formeaza exclusiv in norii ce contin multa apa la trecerea
fronturilor mici. in conditiile de sublimare sau inghetare a apei, pe granulele de gheata initiale,
incep sa se depuna o serie de straturi concentrice de gheata transparenta si opaca. Astfel apar
granulele de grindina. Dimensiunele boabelor de grindina cresc in functie tic durata si
intensitatea curentilor convectivi care lc-nu deplasat de repetate ori pe verticala in nori si in
diametru ele cresc de la 5-50 mm.

Hidrotfera
Sub influenta radiatiei solare de pe suprafata oceanelor si a marilor apa trece in atmosfera in
forma de vapori, in urma condensarii apa sub forma de precipitatii cad pe suprafata oceanului.
Astfel are loc circuitul local oceanis unic. Datorita incalyirii suprafeei de uscat in atmosfera se
evapora mari cantitati de apa sub forma de vapori, care condensindu-se se intorc la suprafata
uscatului sub forma de precipitatii atmosferice Astfel are loc circuitul local continental(mic).
Apa provenita din precipitatii in domeniul continental urmeaza diferite cai - o parte in urma
scurgerii de suprafata nimereste in Oceanul Planetar, alta parte se infiltreaza in scoarta terestra
formind scurgerea subterana, care apoi ajunge la mari si oceane. O anumita cantitate de apa se
evapora din nou in atmosfera. Astfel are loc circuitul mare sau universal a apei in natura.
Datorita arcuitului apei are loc schimbul de substanta si energie de pe o suprafata pe alta.

Mareele - este fenomenul de ridicare si coborire a nivelului apelor in regiunea tarmului. In largul
oceanelor mareele se manifesta prin miscarea apei pe verticala, iar in regiunea tarmului apa se
misca si pe orizontala. Inaintarea poarta denumirea de flux, retragerea de reflux. S-a constatat, ca
in decurs de 24 ore se inregistreaza 2 fluxuri si 2 refluxuri, cite un flux max. si unul min. odata la
14 zile. Aceasta miscare ritmica este cauzata de forta de atractie a Lunii.

Soarelui exercitata in timpul rotatiei Pamintului in jurul axei sale si de miscarea de revolutie
a lui. in timpul fluxului valurile ating 3-4m, rareori 15-20m. Raspindirea maredor pe S.
Oceanului Planetar este in functie de pozitia Lunii fata de Pamint, de relieful fundului si
configuratia bazinului.Conform temperaturii apei curentii maritimi se impart in calzi, reci,
neutri. Cei calzi au lemperaturamai ridicata decit a apei in regiunea care vin. Cei reci -invers au
temperatura apei mai scazuti decit a apei in regiunea care vin. Curentii neutri au temperatura apei
egala cu a apei in regiunea care vin. Factorii:
a) influ-pozijiei geografice unde iau nastere ;
b) influenta vinturilor (alizeelor, musonilor etc.) ;
c) miscarea de rotatie a Pamintului ;
d) alimentare diferita a lor cu apa. Exemple de - curent cald Golfului, de curent rece - Perului,
neutru Curentul Ecuatorial de Sud.

Principalele doua cauze ce determina debitul mare al apei fluviului Amazon pe parcursul
anului sunt regimul alimentar (pluvial) datorita climatului ecuatorial si subecuatorial cu
precipitatii abundente si precipitatii uniforme pe tot parcursului anului prin care trece riul.
Prezenta reliefului de cimpic ce-i da aspect de mare, unde ambele maluri concomitent nu pot fi
vazute. 3 surse de alimentare a r. Nistru sunt: pluvial, nival si de la apele subterane. Cotele
maxime a nivelului apei in riu de la sfarsitul lunii mai inceputul lunii iunie sunt conditionate de
principalele doua cauze - pcrioada ploilor torentiale din aceasta perioada si topirea zapezilor ce
se resimte inca in luna mai si contribuie la revararea de la sfirsitul primaveri. Cele doua cauze
contribuie si la ridicarea nivelului apelor subterane la suprafata care contribuie la aparitia cotelor
maxime a nivelului apei in nu.
1. Revarsarea riurilor primavara - cauzate de topirea zapezilor.
2. Viiturile de vara cauzate de ploi torentiale
3. Scaderea brusca a nivelului apei cauzate de evaporarea intensiva in timpul verilor secetoase.
4. Scaderea nivelului apei in riuri iarna - datorita cantitatii reduse de precipitatii in timpul iernii.
5. Scaderea nivelului apei in riuri - datorita scaderii nivelului apelor subterane in verile aride.

Principalele trei surse de alimentare a r.Nil:
a) pluviala, adica precipitatiile primite in reg izvorului din zona ecuatoriala,
b) afluenti cu debitele lor bogate (Nilul Albastru, Nilul Alb),
c) apele subterane. Deci Nilul izvoraste in zona cu cele mai abundente precipitatii atmosferice, in
cursul mediu cind Nilul pierde apele din cauza evaporarii se alimenteaza de la afl sus numiti
traversind totodata yone cu bogate res subter. l. Cauza salinitatii neuniforme a l. Balhas.
Partea de W are riuri ce se varsa -aici si aduc cu sine apele dulci, in partea de E nu se revarsa
riuri mari. In Partea de E este situata intr-o clima mai secetoasa cu evaporare mai intensa. 3.
Partea de W este mai adinca -Lacul Balbas este ingustat printr-o strimtoare ce nu permite libera
circulatie a apei.

Numeroasele lacuri din NW Cimpiei Europei de est sunt :
1. rezulurui evaporarii mici fata de cantitatea mare de precipitatii (pina la 800mm) si infiltrarea
slaba a apei prin rocile cristaline.
2. S-au format in perioada de glaciatiune in depresiunile spalate de ghetari aparute la topirea
masivelor de ghetari si stocarea apei.

Exemple Ladog
1. Roca-. Rocile de la scoarta terestra fiind supuse dezagregarii se faramitesza in perticule
mici participind la formarea solurilor.
2. Clima, diferentele de temperatura conditioneaza dezagregarea si favorizeaza dezvoltarea
factorilor ce participa la descompunerea resturilor vegetale si animaliere din sol.
3. Vegetatia si lumea animala, dupa pieirea lor sunt descompuse de catre microorganisme si
transformate in humus.
4. Timpul geologic, un strat de sol cu grosimea de un cm pe o s neteda de relief se formeaza
pina la lOOani.
5. Factorul antropic, schimba compozitia solului (prin introducerea ingrasamintelor,
pesticidelor).
6. Relieful, in dependenta de altitudine se formeaza zonalitatea verticala a solurilor.

Zonele naturale.

Zona padurilor de conifere din Asia datorita continentalitatii climei atit plantele cit si animalele
sunt nevoite sa se adapteze la variatiunile mari termice (iama este rece si uscata datorita
influentii anticiclonuiui siberia -vara este calda si ploioasa). Din aceste motive aici apare zada, se
intilneste molidul, cedrul. Dintre anim se cunosc jderul, ursul brun- animale adaptate la fel la
conditiile variate din punct de vedere al regimului de calduri si umezeala.

Atit animalele cit si plantele din padurile de foioase din Europa sunt adaptate la caracterul
climatic temperat mai blind. Predomina cringurile de fag care mai la est sunt inlocuite u
carpen si stejar adaptate la variatii termice mai mari si prec mai reduse. Dintre animale adaptate
la aceste conditii cunosc cerbul nobil, caprioara, pisica salbatica.

Plantele din zona climatica temperata a secetelor sunt nevoite sa se acomodeze la variatiuni
termice si conditii cu insuficienta de umezeai! (secetoase). De aceea vegetatia aici este prezentata
prin plante ierboase, mai ales graminee rezistente seceta. Ele au radacini lungi si ramificate,
frunze inguste ce permit un consum rational al umezelii. La nordul stepelor se intilneste un bogat
amstec de diverse ierburi. La sud - se intilncsc aglomeratii xerofile - paius, negara, pelin. Aici
predomina rozatoarele - adaptate la conditiile secetoase ca - lastarii, soarecii de cirnp.

Regiunile ocupate de aceste paduri se caracterizeaza prin veri calde si uscate si ierni relativ
blinde si umede. Frunzele tari este o adaptare catre conditiile aride din perioada calda a anului,
pentru a se micsora evaporabilitatea. Aici cresc stejarul de piatra, maslinul salbatic Dintre
animale - scorpionul, broasca testoasa rezistenti la conditiile secetoase a verii si blinde a
iernii.29Aici plantele sunt nevoite sa se adapteze la uscaciunea aerul, adica cantitatea
insuficienta de precipitatii atmosferice si temperaturi foarte inalte. De aceea plantele au radacini
adinci, ramificate, rezistente la secete si pentru a absorbi apa din adincimi, au frunze mici si
inguste iar deseori transformate in spini. Exemplu - velvicia ce are H 50 cm, dar 2 frunze cu
lungimea de 3 m. Ea atinge virsta de 150 ani La fel adaptat catre aceste conditii este si spinul
camilei. Animalele acomodate la conditiile climatice, habiteaza in vizuini, s-au se ingroapa in
nisip si se pot limita in consumul apei, fiindu-le suficienta doar apa pe care o contin plantele din
regiune. Exemple - numeroase rozatoare, sacalul, antilopa.

Datorita succedarii sezonului uscat cu cel ploios in savanele africane are loc predominarea
grammeolo;-inalte printre care se inalta pilcuri de arbori ca baobabii, saldmii africani. Pe masura
reducerii perioadei ploioase vegetatia devine mai xerofita (predomina invelisul ierbos cu culoare
galbena), odata cu ploile . cresc furtunos ierburile mustoase si se desfac frunzele de pe arbori.
Datorita tcsstor conditii si deci si aconditiilor de hrana bogate animalele specifice africane sunt
girafele, zebrele, rinocerii etc.

Clima uniform calda pe parcursul ariului, cu mici variatiuni sezoniere si lunare, cu
abundenta de umezeala favorizeaza dezvoltarea unei vegetatii deosebit de bogate. Padurile aici
sint foarte dese. cresc in citeva etaje si sunt extrem de variate dupa componenti, de la speciile de
palmieri (de ulei) pina la ferigile arborescente etc. La fel este variata si lumea animala adaptata la
mediul arboricol - variate specii de mamifere cataratoare (cimpanzeu, lenesii), se mai intalnesc si
copitate pitice cum ar fi cerbul african, antilopa pitica etc.

1. Unitatea fi integritatea - fiecare component si parte structurala a invelisului geografic se
dezvolta dupa legile sale proprii, insa datorita interactiunii dintre ei are loc formarea unui sistem
unic si integral. De aceea orice schimbare a unei parti structurale duce cu sine Ia modificarea
intregii sisteme. Spre exemplu, cresterea cantitatii de dioxid de carbon, modifica bilantul radiativ
intensmctnd "etectul de sera", deci clima sufera o incalzire, iar aceasta poate provoca topirea
ghetarilor care poate contribui la ridicarea nivelului Oceanului Planetar, cele din urma vor
schimba zonalitatea faunei si florei etc.

2. Zonalitatea care reprezinta succedarea unor fasii alungite de la ecuator spre poli in directie
latitidinala orientate in lungul paralelelor. Repartitia zonala a energiei solare determina o
distributie a energiei termice, ceea ce contribuie la caracterul repartinei zonale a lumii animale,
lumii vegetale, solurilor. 3. Azonalitaiea este produsul ocomogenitatii create de procesele
tectonice, seismice, vulcanism. Adica de relief, care prin etajarca sa provoaca o etajare climatica,
care atrage dupa sine etajarea florei, faunii, solurilor.

Harta politica a lumii. Modificarile Intervenite pe harta politica a Eoropei dupa anul 1989 sunt
legate de revolutiile de catifea (democratice, fara varsari de singe) in fostele tari socialiste care
au dus la demontarea regimurilor totalitare comuniste la restabilirea democratiei si reintoarcerea
la economia de piata.: Astfel:
1. n 1990 dispare de pe harta politica Republica Democrata Germana ca rezultai al unificarii
Germaniei.
2. ncepind cu luna decembrie 1991 a 'incetat sa mai existe U.R.S.S. in locul careia s-au format
12 state suverane (3 - tarile baltice au devenit suverane in 1990 ).
3. Fosta Iugoslavie s-a divizat in 5 state - Slovenia, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Macedonia si
Noua Iugoslavie - in componenta Serbiei si Muntenegrului.
4. in 1993 Cehoslovacia pe cale pasnica s-a impartit in doua tari suverane - Cehia si Slovacia.

a. Germania: O importanta vadita o are vecinatatea Germaniei cu tarile puternic dezvoltate multe
dintre, care fac partedin Uniunea Europeana (Danemarca Olanda, Belgia, Luxemburg, Franta,
Austria). Cele mai dezvoltate regiuni industriale ale Germaniei se afla chiar in vecinatatea celor
mai industrializate regiuni ale Frantei, Belgiei ceea ce contribuie la stabilirea legaturilor directe
de productie.
b. Germania are o asezare geografica foarte favorabila sub raportul cailor de comunicatii terestre,
maritime, fluviale, aeriene. Germania, se afla ta intretaierea celor mai importante cai terestre de
comunicatii. Germania are iesire la M. Nordului si M. Baltici prin care trec cai maritime de
importanti mondiala (portul Retierdam), canalul Rehin - Main- Dunarea Germania are iesire la
M. Neagra iar prin strimtorile Bosfor sa Dardanele - la M. Mediterana avind acces la bazinele
petroliere din Orientul Apropiat si Africa de Nord.
c. Datorita gradului nalt de industrializare a tarii resursele naturale in special metalifere au fost
epuizate, ceea ce-i creeaza Gernaniei mari cheltuieli pentru importarea lor. Dispune de resurse
sale de carbune. (baz- Rhur ai Saar), cu toate acestea petrolul si gazele naturale se importa.

1. Deoarece hotarele terestre ale Chinei coincide cu unii din cei mai inalti munti de pe Terra,
aceasta impiedica intr-un fel intretinerea legaturilor economice cu tarile vecine.
2. O importanta mare o are iesirea larga in Oceanul Pacific ceea ce-i da posibilitate de a intretine
legaturi cu diferite regiuni si state ale lumii.
3. Conditiile si resursele naturale sunt foarte diverse sr variaza de la o regiune la alta. China
ocupa un loc de frunte in lume dupa rezervele de carbune superior, min.de fier, mangan, metale
colorate (in munti), rezerve de petrol si gaze naturale (NE), sunt imense resursele de apa
potabila, si m.ii dispune si de prielnice soluri si condin'i agroclimaticc situate preponderent in est
si nord-est.

India
1. In partea de nord datoriti celor mai inalte sisteme muntoase si in nord-vest datoriti desertului
Thar. India intretine slabe legaturi cu tarile vecine terestre.
2. Iesirea largi catre Oceanul Indian prin care trec in prezent caile maritime de importanti
internationala, joaca un rol insemnat In mentinerea legaturilor comerciale cu tarile di Orient si
Occident. Prin India trec importante cai maritime aeriene ce leaga Europa cu Asia si Australia.
3. India este una din cele mai bogate tari din lume in resurse naturale (dispune de mari resurse de
carbune, min.de fier, mangan metale pretioase, colorate, petrol). Una din cele mai mari bogatii
ale ei sunt si resursele agroclimatice. Climatul musonic si solurile fertile permite obtinerea a cite
2-3 recolte pe an.I.

Nordul si NW Italiei se invecineaza cu tarile puternic dezvoltate multe dintre care fac pane din
Uniune Europeana (Franta, Austria), de aceea si cele mai dezvoltate regiuni industriale ale Italiei
(triunghiul industrial) se afla chiar in vecinatatea celor mai industrializate regiuni ale acestor (ari
ceea ce contribuie la stabilirea legaturilor directe de productie.
2. Iesirea larga in bazinul M.Mediteraniene (fiind un stat peninsular) Italia are iesire direca catre
caile comerciale internationale si catre regiunile bogate in resurse naturale mai ales a Africii de
Nord si a Orientului Apropiat.
3. Italia este slab asigurata cu resurse subsolice, .v/ind doar zacaminte neinsemnate de carbune
inferior si metale colorate ta nord, de aceea economia tarii se bazeaza mai mult pe importul
materiei prime. Italia dispune de conditii prielnice agroclimatice cei permite sa cultive o gama
variata de culturi tipice zonei temperate si subtropicale. Cu toate acestea ea isi asigura problema
alimentari doar cu 75% din necesitatile sale fapt conditionat de relatiile latifundiale existente
mai ales in sudul tarii.

Japonia - un stat ce se intinde pe un arc de insule ceingreuneaza rel economice interne, hoterele
tarii sint scaldate la V de m japonieila la E o.PacificCe determina o flota puternica, comert ext
bine dezv cu statele Asiei si Americii N. Japonia este situate departe de tarile puternic
industrializate din Eurona si Am deN si efctuarea lag economice necesita cheltuieli mari
suplimentare inclusiv lipsa vecinilor terestri. Pe de o parte ea e situata avantajos in raport cu
tarile bogate in resurse minerale(China, tarile Asiei E Australia, Rusia). Dezv virtiginoasa a
economiei statelor recant industrializate ii ofera japoniei pite de desfacere. Japonia este o tara
muntoasa. Cimpiilemai favorabile pantru repartizarea economiei si populatiei sint situate la litiral
si ocupa1/3 din supr insulelor. Conditiile agroclimatice sint variate din cauza intinderii mari a
arcului de insule, dar favorabile in ansamblu p-u dezv agriculturii(2 recolte/an) Japonia este
saraca in resursa naturale, cu exc padurilor(2/3 dinS tarii) si a riurilor cuun mare potential
hidrografic.Dispune de >rez de carb inf cupru,var 1.

Romania se invecineaza cu mai multe state - Ucraina, R. Moldova, Ungaria cu o economie de
tranzitie avind legaturi economice mai putin avantajoase, cu toate acestea unele din aceste stat
dispun de importante rosurse de materie prima (Ucraina - carbune, minereu de fer, Ungaria -
bauxita s.a). 2. Fiind situata in centnil continentului faciliteaza dezvoltarea cailor de transport.
Prin M.Ncagra si str.Bosfor si Dardanele tara are acces la petrolul si gazele naturale din Orientul
Apropiat si Africa de Nord, iar iesirea la Dunarea faciliteaza intretinerea legaturilor economice
din centrul. W si N Europei (prin Canalul Rhin-Main-Dunarea). 3. Tara dispune de un potential
natural bogat. - subsolul ei contine petrol, gaze naturale, minereu de fer, resurse forestiere,
variate resurse agroclimatice.

ONU - este o organizatie economica mondiala scopul si activitatea careia este orientata spre
rezolvatreaintereselor tuturor tarilor membre (55 tari membre) a ei. in cadrul ei functioneaza o
serie de institutiispecializate (18), ce urmaresc rezolvarea diverse problemei: alimentare de
dezvoltare a ramuriloenergetice, industriale, turistice etc.

NATO - coalitie militara a tarilor occidentale, SUA, (sediul Brussel) orientata spre apararea
intereselormilitare a {arilor membre.

Fondul Monetar International- cu sediul in Washington urmareste scopul de acordare a
creditelortarilor membre ale ONU.

Uniunea Economica Europeana - este o grupare de integrare economici in Europa aparuta in
cadrumai multor etape de dezvoltare economica, dar in denumirea noui fiinteaza din 1993 si
include in sine 3 momente calitativ noi: introducerea in 1993 a cetateniei unice a comunitatii
Europene, formareacomunitafit politice, formarea comunitatii economice si valutare (euro.).

OPEK - a fost fondata in 1960 de catre 13 Jari in curs de dezvoltare membre a ei si au avut
scopul dea nationaliza resursele petroliere de importanta mondiala, fapt ce a permis majorarea
preturilor cuciteva ori la petrol pe piata mondiala.Natalitatea inalti, mortalitatea scazuta, deci
sporul natural inalt.

Respectarea politicii de retinere a cresterii populatiei conform lozincii "O familie un
copil": Sporirea impozitelor pentru fiecare al doilea sau al treilea copil nou-niscut.

Politica strategici la etapa initiala de incadrare a fortei de munci si restabilirea economiei
nationale.
2. Prezenta fortei de munci disciplinate, calificate si ieftine (muncitorii japonezi primeau salarii
mult mai mici decit colegii lor din tarile din Europa si SUA).
3. Achizitionarea in masa a inovatiilor tehnice (licente, brevete) din alte tari dezvoltate si
implementarea lor operativi in productie.
4. Cheltuielile minime pentru intretinerea armatei (conform constitutiei ele nu pot depasi 1% din
venitul national al tarii).
5. Importul masiv de materii prime si combustibilul ieftin pina la mijlocul anilor 70,
transformarea lor in productie finita la livrarea acestora pe piata mondiala.

1. SUA bazin Apalasi
2.Marea Britanic Baz-Yorkshirc
3.Franta- Masivul Central Francez
4. Germania- haz. Rhur, Saar
5. Polonia- baz-Sileziei Superioare
6.Cehia-baz.Brno

Indicele de aprovizionare cu terenuri arabile in Canada este mai mare decit indicele mediu
ropndial, deoarece numarul de populatie scazut in pui contribuie la marirea acestui indice, ia
China, dimpotriva, numarul de populatie destul de mare precum si spatiile limitate (Marile
Cimpii Chineze) a terenurilor arabile scade evident indicele de aprovizionare fata de cel mediu
mondial.

Agricultura moderna: Poarta un caracter inalt intensiv, Parcul de tractoare s|masini este
numeros si divers, Se utilizeaza pe larg automatizarea, mecanizarea, chimizarea, Predomini
sectoruTzootehnic, Predomini marile companii si gospodarii fermiere care practici munca
salariatilor. Agricultura traditionala: Poarta un caracter extensiv, Parcul de tractoare si masini
este limitat sau lipseste, automatizarea, mecanizarea, chimizarea lipsesc, Ponderea zootehniei
este modesti, Predomina o varietate mare de relap'i agrare Oatifundiale, feudale, de trib,
capitaliste)
l. Datorita climatului temperat maritim st de tranzitie in Franta se cultiva unele din cele mai
mari recolte de gnu. Prezenta climatului subtropical mediteranean in SE {arii permite cultivarea
plantelor aromatice, maslinului, citrice.
2. Altitudinile nu prea mari favorizeaza in Franta la dezvoltarea pomiculturii si a viticulturii.
3. Principalele ramuri : cresterea cerealierelor (a griului 1 loc in Europa) si a strugurilor de
poama (II loc dupa Italia)

1. Climatul musonic impreuna cu irigarea favorizeaza obtinerea recoltelor de 2-3 pe an in
aceasta tara incea mai mare parte a peninsulei India.
2. Bariera celor mai inalte lanturi muntoase din partea de nord a Indiei avorizeaza la caderea
unei cantitati enorme de precipitatii atmosferice, care asigura la cultivarea unei game variate de
culturi agricole din regiune.
3. Principala ramura a fiotehniei - cultivarea orezului, bumbacului.
1. Transportul aerian - s-a dezvoltat ca cel mai rapid, modem, universal mijloc de transport. El
asiguratransportarea medicamentelor, metalelor pretioase, produse agricole scumpe si usor
alterabile.
2. Transportul maritim - a favorizai- cresterea capacitatilor navelor maritime, automatizarea lui
in operatiunile de incarcare - descarcare.
3. Transportul rutier - patrunde in locurile mai greu accesibile permite mai operativ de a
tiansporlapasagerii la distanta, acest tip de transport a favorizat la perfectionarea autostrazilor si
a parcului deautovehicule in tarile inalt dezvoltate.

Monitoringul reprezinta un sistem de observari, control si supraveghere a calitatii mediului atit
ecologic cit si social. Se evidentiaza tendintele de dezvoltare sub influenta proceselor naturale si
antropice ti pronosticul evaluarii mediului cu scopul elaborarii de recomandari pentru
ameliorarea lui.

Cauzele agravarii :
1. Sporirea natalitatii ti micsorarea mortalitatii in (arile in curs de dezvoltare.
2. Geografia productiei de produse alimentare nu coincide cu geografia consumului lor.
Solutionarea: Promovarea reformei agrare indreptate spre lichidarea vechilor forme de
proprietate si relatii agrare in tarile in curs de dezvoltare, folosirea pe larg a realizarilor tehnicii si
stiintei, mecanizarea, automatizarea, ameliorarea terenurilor agricole, sporirea productivitatii
biologice a marilor oceanelor etc.

Cauzele decalajului dintre nivelul diferit de dezvoltare este in primul rind legata de inapoierea
economicaa (arilor in curs de dezvoltare datorita nivelului sau colonial de dezvoltare pina nu
demult si mai este agravata si de cresterea datoriilor continue fata de tarile, inalt dezvoltate
pentru procurarea masinilor, utilajelor, produselor alimentare. Cu parere de rau, veniturile de pe
piata de desfacere a productiei lor de monocultura nu pot acoperi aceste datorii. Decalajul in
dezvoltare este atit de mare, incit va trebui sa participe citeva generatii iregi l lichidarea ichidarea
lui.
Solutionarea: acestei probleme in primul rind prevede transformari social-economice
profunde. Pentru aceasta este necesara stabilirea unei noi ordini economice pe piata
internationala in care relatiile dintre aceste doua tipuri de tarisa fie echitabile. Dezvoltarea
economiei nationale sa aiba loc cu ponderea insemnata a industriei, iar agricultura sa poarte un
caracter comercial, multiramural de dezvoltare.

Litosfera

Roci magmatice: Dupa comp ch. Acide(riolitul), Neutre(trahitul) Bazice(labradoritul)
ultrabazice(piroxinitul). Dupa loc de formare: Inrtuzive, granitul, Efuzive,
bazaltul. Roci metamorfice: Sisturi cristaline
(Gnais, filit), Roci masive (Marmora, cuartit ),
1. Riuri de tip ecuatorial - au un debit mare in decursul anului si se alimenteaza cu apeie ploilor
r. Amazon
2. Riuri de tip tropical - se caracterizeaza prin scurgere slaba. Predomina alimentarea pluviali
mai mult in timpul verii Amudaria
3. Riurile de tip subtropical se alimenteaza preponderent iarna din apele ploilor- Pad
4. Riuri de tip temperat, se alimenteaza de pe urma topirii zapezii si din apele ploilor.

1. r. Amazon- regim de alimentare pluvial ;
2. r. Dunarea - regim de alimentare pluvial si nival ;
3. r. Obi- regim de alimentare nival ;
4. r. Chang Jiang- regim de alimentare pluvial ;
5. r. Dariing- regim de alimentare pluvial.

1. lacuri tectonice Baikal
2. lacuri glaciare - Lacurile montane. Geneva
3.lacuri vulcanice - Sf.Ana
4.lacuri de baraj natural - Rosu
5.Lacuri relicte- Aral

Harta Dolitrci a
Statele inalt dezvoltate si industrializate
1. Grupul celor 7 : SUA, Japonia, Germania, Franta, M. Britanie, Italia, Canada si Rusia
2. Tari mici inalt industrializate din Europa darile Europei de Nord si Centrale
3 Tari recent industrializate - Coreea de Sud, Taiwan. Hong Kong, Singapore
Slaielo in curs de dzvoltare
1. Tari cu un nivel relativ inalt de industrializare - Brazilia, Mexic
2. Tari cu un nivel mediu de dezvoltare - Siria, Egipt
3. Tari cu un nivel scazut de dezvoltare - Niger, Ciad
4. Tari inapoiate - Gana, Kenya

Clasificarea statelor dupa numarul de locuitori
1. Peste 100 mln. locuitori - China, India
2. 50- 100 mln. locuitori - Mexic, Germania
3. 10-50 mln. locuitori-Argentina, Chile
4. 10 mln. locuitori si rnai putin Estonia, Republica Moldova

Clasificarea statelor dupa marime
1.Tari cu o suprafata de mai multe de mln.krn.patr.- Rusia, Canada
2.Tari cu o suprafata de sute de mii de km.patr.- Franta, Spania
3.Tari cu o suprafya mica de citeva mii sau zeci de mii km.patr- Austria, Republica Moldova

Dupa gradul de asigurare cu resurse naturale
1. Tari ce dispun di un complex de resurse naturale de importanta mondiala (Canada, SUA)
2. Tari care dispun de una sau doua resurse naturale de importanta mondiala (Iran, Irak)
3. Tari care dispun de resurse naturale de importanta nationala sau regionala (Marea Britanie,
Frana)
4. Tari slab asigurate cu resurse naturale (Japonia. Republica Moldova)

Tari monarhii
1.constitutionale-Japonia
2.absolute - Arabia Saudita

Tari - republici
1.parlamentare (Republica Moldova)
2.prezidentiale (Rusia)

Tarile dupa pozitia geografica
1.tari intracontinentale - Cehia, R.Moldova
2.tari maritime - SUA, Germania

Clasificarea resurselor naturale dupa origine
1.Resursele minerale (minereul de fer)
2.Resursele funciare (solul)
3.Resursele acvatice (apa potabila)
4. Resursele bioloice (padurile)
5 Res agroclimatice (asigurarea cu caldura si umezeala a plantelor)
6. Resursele (de la plancton si peste pina la petrol si gaze naturale)

Migratiile dupa durata:
l. permanente
2. pendulare
3. sezoniere
4. nomadizmul meridional

Nomadismul de desert migratiile dupa motiv:
1. spontane
2. economice
3. fortate
4. de repatriere
5. politice

Industria combustibilului si a energeticii:
1 industria carbunelui;
2. industria petrolului;
3 .industria gazelor naturale;
4. industria de producere a energiei cleciritc la CTE;
5. industria de producere a.energiei electrice la .

Industria de producere a energici electrice la CAE

Industria de echipament:
1. industria de producere a utilajelor industrial;
2. industria mijloacelor de transport;
3. industria aeronautica;
4. industria electrotehnica si electronica;
5. industria constructiilor navale.

Industria chimica:
1. industria mineralelor;
2. industria chimiei anorganice;
3. industria chimiei organice;
4. industria de prelucrare a materiilor poliincre;
5. industria celulozei si hirtiei;
6. industria petrochimica;
7. industria cauciucului sinteiu

S.industria chimiei fine

Industria ingrasamintelor chimice

Industria usoara:
1. industria Unii;
2. industria matasii naturale;
3. industria inului;
4. industria tricotajelor si confectiilor;
5. industria de incaltaminte;
6. industria blanurilor.

Industria alimentara:
1. industria laptelui;
2. industria carnii;
3. industria zaharului;
4. industria uleiurilor vegetale;
5. industria vinicola.

Subramurile zootehniei:
1. cresterea vitelor comute mari;
2. cresterea vitelor comute mici (ovinele) ;
3. cresterea porcilor (porcinele) ;
4. cresterea pasarilor (avicultura) ;
5. cresterea viermilor de matase (sericicultura) ;
6. Pescuitul.

Subramurile fitotehniei:
1. cultivarea cerealelor;
2. cultivarea plantelor tehnice;
3. legumicultura;
4. pomicultura;
5. viticultura;
6. cultivarea plantelor furajere.

Sfi: Sase forme ale relatiilor economice internationale:
1. comertul exterior;
2. exportul de capital;
3. colaborarea tchnico-tiiinpfica dintre tari;
4. construirea in comun a obiectivelor mari economice, industriale, agricole;
5. relatii financiar bancare;
6. prestarea serviciilor.

Deci, pe platforme sunt sectoare unde cuvertura sedimentara are o grosime relativ mica si
fundamentul cristalin este situat aproape de suprafata cum ar fi anitcliza Voronej unde se afla
AMK.

De obicei zacamintele minerale de petrol si gaze naturale se formeaza pe cimpii. Insa cazuri
cind aceste zacaminte sunt amplasate in legiunile premontane ale muntilor. Cauza este ca uneori
in periferia regiunii de geosinclinal are lor acumularea depozitelor carbonatice ori caustobolice.
Ca exemplu ne te servi zacamintele de petrol din regiunea premontana transcarpatica in
formarea desertului Thar un rol deosebit il joaca altreele care aduce aerul tropical u: cat y care
daioriia insolatiei puternice cauzate de starea* luciclonala de aici ele sunt foarte uscate si
fierbinti. Iar "bariera orografica" a muntilor Himalaya, podisului Deccan si podisului Iran ce
separa totalmente acest sector al ferrci de influenta maselor oceanice.
Cauza principala ce a determinat media anuala mai mica a precipitatiilor atmosferice in
Estul Africii, in zona Ecuatorului in raport cu teritoriile situate mai spre W sunt alizeele
(aerul uscat tropical continental) ce traverseaza ast teritoriu. Datorita maximei barice de aici,
cauzata de.miscarile descendente la aceste latitudini are loc insolatia puternica si clima devine
superarida, iar seceta devine absoluta ce se mai accentua-.?;! -,i vmuirilc salbatice continentale
ce bat aici. in partea de W a latitudinilor indicate datorita maselor oceanic c-.- : V v.n-i }\ a
influentii curentilor oceanici precipitatiile atmosferice sunt bogate.

Caracterul sezonier al precipitatiilor din Estul Asiei este determinat de baterea vi-.i. . : ,
iK.fn..:tr. musonice ce apar in urma diferentelor de presiune atmosferica cauzate de incalzirea
diferita a u;c,u ! . .--,.',!." vara si iama. De aceea in timpul musonilorde inrna, atunci cind
bat musonii dinspre uscat precipii.-,:-:!^ ;; toario reduse, in timpul masonilor de vara,
presiunea atmosferica fiind mai ridicata pe ocean, comliiione^/.a miscarea aerului spre uscat,
aducind precipitatii bogate.

Factorii ce au determinat cantitatea medie a precipitatiilor in estul Australiei in raport cu
partea ci vestica sunt:
1. Influenta maselor de aer oceanice ce aduc precipitatii in timpul verii australe;
2. Prezenta muntilor in toata cafd Australian de Est ce favorizeaza Ia ''umezirea
climei"Cantitatea medie anuala mica a precipitatiilor in zona climatica antarctica este in
primul rir.d legata de desfasurarea lenta a circuitului apei si transformarilor de fazi aie ei.
Aceasta se explica prin faptul ca ea este rezultatul predominarii bilantului radiativ anual negativ
care si el este in ultima instanta produsul albedoului mare reflectat de prezenta permanenta a
stratului de gheata. De aceea precipitatiile aici constituie 100*150 mm si predomina pustiurile
antarctice.IL
In Marea Rosie salinitatea este mai mare decit in Marea Baltica deoarece: in Marea Rosie
evaporatia este mai imensa - consecinta a amplasarii ei in zona tropicala de desen. Cantitatea de
precipitatii reduse in Marea Rosie (100-150 mm), fata de 500-lOOOmm in M.uea .
4.in Marea Baltica isi duc apele dulci in cantitati marv.o serie de riuri- Visla, Odcr. .1: e:-:,
in Nb.r..v

Rosie acest lucru lipseste.Amplasarea industriei usoare in Franta este legala de faplvd ca
aceasta ramura traditional este orie n export avind o calitate superioara si tine cont de schimbarea
modei continue pe piata externi. S-a dezvoltarea ej inalta datorii* fortei calificate d munca ti a
"gustului estetic" francez si ca urmare .9 c crescinde din partea consumatorului.ifii

Amplasarea industriei usoare in China se datoreaza in mare masura prezenjei
unei variait; .i prima in dezvoltarea acestei ramuri si 2. Prezenta fortei de munca ieftina si
in de ajuns ce des;-: . --.!

Dezvoltarea industriei alimentare in Republica Moldova in primul rind este detcriuinnta de
muh bazei de materie prima, prezenta fortei de munci si a pctii de desfacere a produselor
aliment.irc. Agricultura 1SIIn cea mai mare parte a teritoriului SUA conditiile agroclimatice sunt
favorabile iri cultivarea asa n "briu de gnu, porumb" etc . Suma temperaturilor active este foarte
diferita, repartizata zonal y deci cres;c partea de nord-est (2200) spre sud-si sud-estul tarii
(5500 pla Florida), iar o fasie pe litoral se caracterise valori de 7000 C . Precipitatiile Ia fel
cresc de la NE spre SE de la 1000mm pina la 2000mm coresp Valorile coeficientului hidrotermic
la fel diferit ne indica la posibilitatea cultivarii multitudinclor culturi agi optim se der/olta
datorita acestor conditii si in acelasi timp si resurse agroclimatice (resursele de ca umezeala sus
mentionate). Asa dar, reiesind din cele relatate putem concluziona, ca s.\c sunt favor
specializarea anumitor culturi agricole si anume: cultivarea cerealierelor (in ce priveste porumbul
ca detine i, in lume), cultivarea plantelor tehnice (sf.de zahar Ia N si trestia de zahar
corespunzatoi la S), legumi pomicultura.

Teritoriul Italiei este situat in conditiile agroclimatice determinate de climatul sur: .--picai
medi; Astfel, suma temperaturilor active cresc din partea interna a peninsulei (3000*) si spre
perii-rie atine v -tCOOC. Precipitatiile atmosferice scad din interiorul peninsulei st din munti ,'-
'"'.ij sji -(500mm).Valorile coeficientului hidrotermic diferit ne indica laj>osibilitatea cultivarii
nu-' v . ce optim se dezvolta datorita acestor conditii si in acelasi timp si resurse agroclimatic i-
umszeala sus mentionate). Asa dar, reiesind ^jtlkl, cele relatate, putem concluziona v. i
specializarea atit a culturilor agricole caracteristice zonei temperate cit si celei tropicale. d_ sp-
;ializarea fitotehniei Italiei este foarte diversificata - de la cresterea cerealeltv c. ' viticultura -
pina la cresterea citricelor si a maslinelor. Cu toate acestea, spre regret, Italia aiiir.intare" cu
propriile resurse doar 75%, cai-za Oind relatiile b.tirundiale pastrate in surii..

Romania se caracterizeaza prin prc/.enta multitudinelor resurse si conditii atemperaturilor active
cresc din partea de nord dela 1500 spre s;;d ia 3000 iar in e\trun ivalorile de 4000 C.
Cele mai multe precipitatii cad pe podisul Transilvaniei si in munti (t>U n/sud si sud-est
constituind doar 250mm. Valorile coeficientului hidrotenruc la fel dih.pt i < , <. u p-j
cultivarii multitudinelor culturi agricole ce optim se dezvolta datorita acestor conditii si in
acela>i timp agroclimatice (resursele de caldura si umezeala sus mentionate). Asa dar reiesind
din ccie relata"-conciuziona ca ele sunt favorabile in specializarea culturilor termofile specifice
zonei temperate _ cerealierelor.^mai ales griul si porumbul, cultivarea plantelor tehnice mai
ales floarea-soarelm si sfccla daJLPJ,

Resursele climatice din partea Estica a Chinei sunt unele din cele mai optime dm lune J.-t
musonic din regiune precum si a sistemelor de irigatie in perioada mai secetoasa Suma
temperaturi dinspre partea de nord-est (2000e) spre sud-si sud-estul tarii , iar o fasie pe litoral se
caractenz-a/Jj 6000 "C. Precipitatiile la fel cresc de la NE spie SE de la 1000mm pina la
2000mm corespunzator?te Jn*ei permite cultivareasud- vesticiValorile coeficientului
hidrotermic b fel diferit ne indica la posibilitatea cultivarii multitagricole ce optim se dezvolta
datorita acestor conditii si in acelasi timp si resurse agroclimattce fresi umezeala sus
mentionate). Asa dar, reietind din cele relatate, putem concluziona ca ele :specializarea anumitor
culturi agricole si anume: cultivarea cerealierelor (in ce priveste griul c.i 'lume), cultivarea
plantelor tehnice, in speci.il a bumbacului, a trestiei de zahar, cultiv.-ic' <copacului de,
cacaocresc invers proportional lempeirminior si constituie d-: b 250 t n mm }n desertul Thar,
JOOmm-pc pod. D; 3000,-nm in NE (arii si pina la 12000mm la poalele muntilor
Himalaya. evident ca astfel de r. agroclimatice optime peniii! ob|increa a cite 23 recolte pe
an la raulte culturi agricole. l)c aceea Intl. specializeaza in cultivarea ceaiului, arahidelor, (lloc),
riuiui. bananelor, orezului (11 loc), tutunului, nucilor de < (IU loc), cauciuc natural, bumbac (IV
loc), adica a unei gamo bogaii de culturi iubitoare de'caldurf! ti in mare vi fie umezeala..

Conditiile agroclimatice ale Braziliei sun! pre/entaic prin suma temperaturilor active care
cresc di; partea de litoral (6000) spre interiorul (arii (9000). Sumele precipitatiilor descresc in
aceasta directie de la 300i la 2000mm. Aceasta repartizare a resurselor de caldura si umezeala
permite ca Brazilia sa aiba un pou-, agroclimatic destul de variat: de la cultivarea cerealierelor,
cultivarea plantelor tehnice, pina la cultivarea banan cafelei, portocalelor etc. Fitotehnia Brazilie
este in encrai orientata spre export.ULResursele agroclimatice ale Republicii Moldova sunt
destul de optime in cultivarea muliirudinelor cui caracteristice zonei climatice temperate. Suma
temperaturilor active cresc din partea de nord de la 2200 spre pina la 3300.

Suma precipitatilor atmosferice descresc de la N (600-550mm)spre sud (500-450mm).Valc
coeficientului hidrotermic (0.6-0.8) indica ca teritoriul tarii cete bine asigurat ce resurse de
caldura si slab asigur:: resurse de umezeala. Potentialul agroclimatic al teritoriului Republicii
Moldova permite cultivarea cerealiere cultivarea plantelor tehnice , dezvoltarea viticulturii,
legumicullurii, pomiculturii..5. Deducerea concluziilor i baza analizei materialelor grafice
Atmosfera: /~Ciclonul este o regiune cu presiune scazuta, --'58?)in care presiunea
scade de la periferie spre centru miscarea aerului fiind convergenta orientata in directia inversa
acelor de ceasornic in emisfera nordica (si invers in cea sudica).in timpul unui ciclon de vara are
loc scaderea presiunii atmosferice, timpul devine posomorii si d:u< radiatiei difuze predominante
cauzate de nebulozitatea mari;a, :cad valorile termice si cad precipitatii ritrr.osfcrki:

Andciclonul este o- regiune cu presiune rid! .Ka. in care presiunea creste de la periferie spr
centrumiscarea aerului fiind divergenta orientata in directia acelor de ^/ ?,ceasornic in
emisfera nordica (si invers in cea sudica).in timpul unui anticiclon de iama are loc cresterea
presiunii atmosferice, timpul devine senin usc:i: valorile termice devin foarte scazute.
a. Valoarea temperaturilor din lunile de iarna si de vara nu difera simtitor (15-18 C)
c.Cantitatea de precipitatii este repartizata neuniform de-a lungul anului, astfel cea mai mare
cantitate de precipit:cad in lunile de vara cu valoarea maxima in luna august -peste 380mm, iar
valorile minimale sunt inregistrate !"!uniledeiarni(IO-20mm)
d.Orasul Addis- Abeba este amplasat in zona climatica subecuatoriala, iar cauzele ce au
determinat formar::acestei zone climatice sunt:&astt b%TvSn^^^^de a;-tropicale, ce aduc
vreme calda dar secetoasa.
2. un factor ce determina cantitatea mica a precipitatiilor este relieful inalt al pod. Etiopiei,
ce este o importam bariera pentru masele de aer umede dinspre oceanul Indian. '
1.Temperatura aerului variaza de la +13C iama pina la +25C. astfel amplitudinele termice
anuale constituind
I2C.
Precipitatiile sunt repartizate neuniform pe parcursul anului, insa cu o crestere neinsemnata
a canti(a(ii ^precipitatii in anotimpul de iama (80-130mm), iar c;a minima in anotimpul de vara
(5-10 mm), deci vara este cal;si secetoasa, iar iama este blinda si ploioasa.t.

Or. Alger se afli in zona climatici subtropicala (mediteraneana) iar camele principale ce
determina acest t.:declimJsunt:ia.circulatia maselor de aer,.astfel .vara predomina masele
de aer tropjcale.uscate, cu precipitatii reduse, jarJarn^-masele de r temperate togtte te
prtcipiu{ii.=b.Amplasarea in apropierea TropkuKii de Nojrd- astfel temperaturile sunt ridicate pe
tot parcursul anului, servir:ca o zorii de trecere de la zona temperata catre cea tropicala.c.

Un rol mai neinsemnat il joaca M. Mediicrana si relieful mai inalt din partea vestica ce nu
permite patrunderea liberi a maselor de aer atlantice.
l .in lunile iernii australe (VI-VII!) valorile termice ajung pini la +. iar In timpul verii
australe aceste valori sedubleaza constituind +22*C.
2.Precipitatiile atmosferice suni nitel mai bogate iama (100m) ti foarte pu|ine van (10mm), dar in
generalneinsemnate pe parcursul anuluk3.

Orasul Cape Tovvn este situat in zona climatici tropicala de desen. Cauzele ce au favorizat
formarea acestui ;i|de climat sunt a) alizeele ce aduc acrul tropical foarte cald si uscat.
2. Prezenta barierelor munto :i.;c clin ost cestopeaza patrunderea maselor de aer oceanice.
3. prezenta curentului rece din partea de vest ce in total contribuie haridizarea de mai departe a
climei.
l. se constata valori termice ridicate pe parcursul intregului aa De la +28eC in timpul iernii
australe pina la +32C in timpul verii australe.
2. in or.Iquiqe aproape ca lipsesc precipitatiile atmosferice, doar uneori in timpul iernii australe
pot constitui 2mm.
3. Or.Iquiqe se afla in zona climatica tropicali de desert cauzele ce au determinat acest tip de
climat :

1. Prezenta alizeelor.
2. Prezenja curentului rece Peruan
3. Prezenta barierelor muntoase - toti acesti 3 factori au contribuit la aparifia "Polului ariditatii"
de pe glob in aceasta regiune.

Analizind climograma orasului Singapore observam o diferenta neinsemnata intrevariatiunile
termice iama(26C)sivara(29eC).
a. Precipitatiile cad practic uniftot timpul anului, in cantitati foarte mari, relativ mai multe in
perioadaoctombrie - ianuarie (in mediu 200 -250mm-luni).
b. Singapore se afla in zona climatica ecuatoriala, cu o cantitate mare de precipitatii - 3000mm
pe an sitemperaturi ridicate pe parcursul anului.
c. Clima ecuatoriala se explica .prin amplasarea in apropierea ecuatorului (razele solare caJ
pcrpendicular) undcpredomina calmele ecuatoriale si pozitia geografica in apropierea oceanului.

l. Se caracterizeaza prin variapuni termice dintre perioada <k iam?. (+1 .5C) si vara (+14C).
2.Precipitatiile sunt practic repartizate urtitorm tot timpul anului, cu exceptia lunilor de vara ti
cu o creste, c .cantitatii dc precipitatii in anotimpul de foamna. cantitatea rriaxrma fiind
inregistrata in luna octombrie (300mm). iarcea minima in anotimpul de vara - luna iunie (80
mm).

Or.Sitka se afla in zona temperat-maritima. iar cauzele principale ce determina acest tip de
climasunt:a.amplasarea in apropierea oc.Pacific ce determina o clima umeda.b.Curentul oceanic
cald al Alaskai (Nord Pacificc.Vinturile de vest (oceanice ) ce aduc precipitatii bogated.Muntii
Coastei (relativ inalti) - ce participa la caderea precipitatiilor atmosferice in acest ora$.l .

Variatiunile termice dintre perioada de iarna si vara constituie corespunzator in luna ianuarie -
t 8C si in luna iulie +26C2. Precipitatiile sunt reduse pe parcursul anului, cu valoarea maxima
a cantitatii de precipitatii in anotimpul de iama (30-40 mm), tar cea minima in anotimpul de vara
(5-10 mm lunar).sunt:a.

Amplasarea in zona miscarii descendente ale aerului si stabilirea unei zone cu presiune
maxima.b.Vinturile permanente, alizeele. ce conditioneaza o clima secetoasa.

Analizind piramida pe sexe si pe virste a populatiei in diferite grupuri de (ari putem
constatarea in stateleindustrial dezvoltate, varstele tinere au o pondere mai redusa si este
mai mare ponderea virstci inaintate (peste 65ani), in tarile in curs de dezvoltare situatia este
inversi. adica predomini populatia de suti 20 ani. in ce privesteraportul dintre barbati si femei (in
ambele tipuri de tari) m^toate grupele de virsta este aproximativ acelasi. Totxisiexista unele
deosebiri. Desi baieti se nasc mai mult decft fete (in medie cu 5%) si in virsta de 1 5 ani se
observa oanumita prevalare a baietilor, din cauza mortalitatii mai mari printre sexul masculin, in
rindul adultilor pondereasexelor este aproximativ egali si in cadrul virstei inaintate (peste 60-65
ani) predomina sexul feminin, in unele taricu religie islamici durata vietii poate fi mai mare la
barbati decit te femei. Aceasta se explica prin conditiile grele detrai. casatoriile timpurii, nasterea
multor copii, asistenta medicali ncsatisfacatoare. De aceea si speranta de viatadifera m
dependenta de nivelul de dezvoltare a tarilor, in (arile inalt dezvoltate populatia in se
caratcrizeaza pu, mai inalt nivel de trai. iar datoriti salarizarii inalte, serviciul serveste ca o
satisfactie si sarbatoare pentru fi. multi angaja|i si conditiile excelente de via{a ridica si pastreaza
"tonusul" unui mod normal, decent, do in. parcursul vie|ii. in tarile din lumea a treia situa[ia este
inversa, speran|a de viata a carora se reduce doar la gimi ce va fi hrjmitaJamilia astazLdeoarece
problema alimentarii este una printre pri-T.ele probleme globale ak ce (ine a fi rezolvata.
Foametea, saracia, inapoierea economica nu prea mari sperante aduce populatiei <lin larr curs de
dezvoltare.

Principalele culturi cerealiere in productia agricola sunt griul (28%), porumbul (25%), orezul
(20%) principalele tari pmducatoare pentru fiecare cultura sunt corespunzator: China, SUA.
China.l- In exportul statelor inalt dezvoltate si industrializate predomina "masini si utilaje"
(45%) si marfuri" (<I5%). In tarile in curs de dezvoltare - "alic marfuri"(45%) si "materii prime
minct2.in importul statelor inalt dezvoltate si industrializate predomina "alte marfuri" (50%) si
"masir.utilaje" (35%). In tarile iri'curs de dexvoltarc - "alte raarfuri"(45%) si "materii prime
minerale" (353.In (urile inalt dezvoltate si industrializate cea mai mare pondere a exportului o
constituie masini:utilajele pentru tarile in curs de dezvoltare ponderea exportului o constituie
materiile prime minerdatorita ramurilor industriale de specializare in cadrul acestor doua
sisteme, in cadrul imporpentru ambele tipuri de (ari predomina "alte marfuri" si " masinile si
utilajele", numai ca continutuldifera de la o tara la alta.mponcntclor mediului

Cauzele ce au determinat utilizarea intensa a zacamintelor minerale metalice sunt:
1. Ritmurile inak-extractie si de consum a zacamintelor minerale metalice odata cu aparitia si
dezvoltarea societati: c:mi;nlis!.
2. Asigurarea neuni forma cu resurse minerale metalice a unor regiuni si tari ale lumii.

Masurile concreu- J- ;>;cven. epuizarii lor:

1. Trecerea la explorarea zacamintelor minerale metalice mai putin productive,
2. Trecerea ia extr-: lor m conditiile naturale extreme.
3. Elaborarea unor noi tehnologii de inlocuire cu masa plastica sau ccrami:: multor minerale
metalice cu scopul de a preveni epuizarea'-lor

Torentele de noroi sunt provocate di-
1. Precipitatiile atmosferice abundente,
2. Preziua relie:. accidentat cu versanti abrupti,
3.lipsa sau prezenta unui covor vegetal anual sau slab dezvoltat.
Printre cauzei = natura antropica ce Pro4oaca torentele de noroi p-t fi m:miic defrisarea olantelor
multianuale in spe-:.-.! := Padu si aratul transversal a| versantilor.

Perspectivele solutionarii crizei -.-iicc in primu! rind prevede utilizarea surselor encro,-
netraditionale cum ar fi: utilizarea energiei eoliene, a energiei solare, a izvoarelor subterane
fierbinti mare, Deja sunt cunoscute centralele geotermafe din Islanda, centralele rnarecmotrice
din Franta, eo!o-;lcctrice : Danemarca, helioelectrice din Japonia.102 mlrd.tronc / 1.1 mlrdtone
(pe an) = 92,7 mlrd. ani. Deci, China va fi asigurata cu resurse de cart.: daca se va extrage
in ritmul actual pentru o peridada de 92.7 mlrd. ani.de <;aUZe^Ce au detcrminat
utilizarea intensa a resurselor energetice si materie prima sunt:

l. Ritmurile ir/. , VI 0nSUm 3 resurselor energetice si materiei prime odata cu aparitia si
dezvoltarea socie:i capitaliste.
2 Asigurarea neuniforma cu resurse naturale a unor regiuni si tari ale lumii.
3. Rezervele limitate ^ ^^U^^-C^P^..M^CnCri:{C de Pveni-qxtini lor: 1. Trecerea la
explorarea zacamL ic inlocuire cu masa plastica sau ceramica a multor minerale sau utilizarea
surselor iiefradhionalc

Importanta acrului atmosferic pentru natura
1. Determina redistribuirea precipitatiilor si ;,
2. Daermma existenta h.drosferei.
3. Contribuie la producerea tuturor fenomenelor meteorologice. Imporernul.im

Sursele de poluare a aerului atmosferic inorase sunt:u ravtlet PCntrU V'aia ' aCtiViUtea
mUlui:
1. intre(inc Viata * arderea Pe P'ana noastra
2. S' iiravioiete nimicitoare vietii omenesti.
3. Asigiua dezvoltarea biosferei principala sursa de unde st-n orase sunt

Intreprinderile siderurgice, energetice - degaja sute de mii de.gaze, cenusa fum Transportul -
elimina cantitate mare de poluanti (oxizi de azot. hidrocarburi3.
Industria materialelor de constructii - (eliminarea unei cantitati mari de praf)

Caile de solutionare:
1. inzestrarea tuturor intreprinderilor si a mijloacelor de transport cu filtre de captare a gazelor si
substantelor nocive.
2. Extinderea suprafetelor plantate cu parcuri, cringuri paduri (bradul, plopul) ce ar contribui la
purificarea acrului.
3. Educatia ecologica a maselor largi privind protectia bazinului aerian urban.Factorul antropic
este cauza, principala care aprovocat"efecftil de seri".

Omul prin activitatea sa si .mume prin dezvoltarea intensiva a energeticii cu utilizarea unei
cantitati crescinde de carbune, petrol, s.a. a contribuit la cresterea dioxidului de carbon care la
rindul sau rctinind o buna din caldura terestra a dus la aparitia efectului de sera incalzind
atmosfera. De aceea principala masura care ar solutiona problema ar fi utilizarea in cantita|i
considerabile a surselor neti aditionale de energie cu restabilirea concomitenta a "plaminilor
planetei" in speci.il a padurilor din briul sudic ecuatorial si subccuatoriai . suprafetele carora au
fost sim|itor micsorate in ultimele decenii.In rezultatul accidentului de la CAE de la Ccrnobil
populatia din imprejurime a fost afectata avind urmatoarele urmari:

1. Scaderea imunitatii omului la condip'ile naturale.
2. Afectarea sanatatii prin schimbarile de genotip si cresterea bolnavilor de cancer.
3. O buna parte din populatie a fost stresata, fiind nevoita sa-si schimbe locul de trai. Pentru
masivele forestiere principalele urmari pot fi reduse ta urmatoarele:

l. Poluarea radioactiva a masivelor de paduri.
2. Schimbarile de genoiip a biocenozelor.
3. Pierea anumitor asociatii vegetale din imprejurime.

In timpul anticiclonuJui datorita timpului linistit, substantele poluante se vor raspindi direct
pe onzorjbi. Pe timp de ciclon datorita miscarii aerului convergent orientat in directia inversa a
acelor de ceasornic, ce athse.i este insotit de viteze esentiale vinrurilor, rasp'indirea substantele
poluante va fi in toate directiile dar cu tendina de ridicare spre straturile superioare ale
atmosferei.

Cel mai mul: elimina in acrul atmosferic poluanti siderurgia (25,4%). electrocnergeuca (2-1.6%)
si :r..h. : combustibilului.

Masurile de prevenire ar fi : inzestrarea tuturor intreprinderilor siderurgice cu filtre de .-v '
gazelor si substantelor nocive. Extinderea suprafetelor-plantate cu parcuri, canguri paduri
(brac'ul. 1!> .-"i: contribui la purificarea aerului, i. inlocuirea cu scrse netraditionale de
obtinere a energiei electric;.
1.Resurse de petrol si gaze naturale - Marca Nordului
2.Resurse minerale (Mn>-Asia de Siid-1-st
3.Resursele biologice- pretutindeni

1.Pescuitul, colectarea algelor
2.Valorificarea resurselor de petrol si gaze naturale
3.Desalinizarea apelor si utilizarea lor in activitatea practica a omului ca apa potabila
4.Extractia concretiunilor feromagneticc si a altor minerale.

Cauzele ce au determinat coborirea nivelului cu 20-40 al lacului Arai sunt:; UHIUvop 1
milHHI rwlni- inmilttl In ramuH l" <*<*. t t
1.Constructia canatului Karacum micsorat cantitatea de apa ale riurilor Sirdaria si Amudaria.
2.Utilizarea apelor nurilor sus numite in irigatie

Masurile de prevenire:
l. Utilizarea in irigatie a unor ape alternative ca cele subterane spre templu.
2. Folosirea rationala a riurilor Amudaria si Sirdaria

1. Utilizarea ingrasamintelor chimice in agricultura si patrunderea ajx>i in nuri.
2. Aruncarea in apele riurilor a deseurilor reziduale din sectorul zootehnic.
3. Folosirea abuziva a apelor riurilor in agricultura

Caile de solutionare:
1. Instalarea sistemelor de epurare a apelor ce se scurg in riu.
2. Educatia ecologica a maselor
3. Interzicerea scurgerii in riu a apelor reziduale

Cauzele ce au agravat situatia ecologica a R.Nistru:
l Utilizarea ingrasamintelor chimice in agricultura si patrunderea apoi in riuri.
2. Aruncarea in apele r. Nistru a deseurilor reziduale din sectorul ^ ,
3. Folosirea abuziva a apelor riului m agricultura.

Caile de solutionare:
l. Instalarea sistemelor de epurare a apelor ce se scurg in riu.
2. Educn;ia ecologica a maselor
3. Interzicerea scurgerii in riu a apelor reziduale

In conditiile de crestere a necesitatilor de apa in procesul de productie se proiecte:: tilizare
rationala a apei:
l. Utilizarea apei inir-un circuit inchis mai ales in objinerea celulozei si a cauciucului si
2. Amplasarea acestor ramuri in apropierea marilor surse hidraulice cu scopul atcin:"i.
apa potabila in regiunile de producere a acestor ramuri.
3. Deoarece otelul efectueaza mai putine cheltuieli in asigurarea cu apa. Obtinerea lui umai deca
in apropierea bazinelor acvatice.

Importanta nurilor pentru viata omului:
l. Asigurarea populatiei cu apa potabila, canalizare etc.
2. Apa folosita in agricultura - irigatie.
3. Sursa importanta de transport - transport fluvial
4. Apa utilizata in industrie - i. metalurgica

5. Sursa de recreatie, de odihna.
6. Pentru pescuit

Cu toate ca centralele hidroelectrice suni ecologic curate ele totusi au anumite COMS ru;i.;c
.:stipra -inconjiirator. Astfel, activitatea lor modifica regimul termic al apei care in consecinta
contribi'io !a schimb. -Faunei acvatice . 2. Florei acvatice 3. Asupra climatului local. Toate
acestea modifica mwlii' :ni:i';il de omului prin modificarea ecosistemelor naturale din apropierea
lui.

Importanta pudurilor pentru om:
1. Materie prima pentru industria cherestelei, mobilei etc.
2. Funiilor principal de oxigen, necesar pentru supravetuire.
3. Perdelele verzi stopeaza eroziunea solurilor.
4. Serve-ne ca zona recreativa.
5. "inghite" zgomotul.
6. Serveste ca combustibil.

Cauzele:
l. Defrisarea padurilor pentru lemn destinat exportului (padurile Amazonului)
2. Largirea terenurilor agricole sau a fermelor de vite (rancho)
3. Masurile de solutionare:
4. Conservarea unor suprafete forestiere
inlocuirea lemnului ca combustibil cu alte tipuri de carburanti.
limitarea volumului de taieri anuale - corespunzator posibilitatilor de crestereolulu! ce contribuie
la scaderea fertilitatii iu! in urma tolo:. nerationale.
Consecintele eroziunii pentru agricultura sunt:
1. Aratul transversal al versantilor.
2. Ncrespectarea asolamenrului.
3. Cultivarea pe versanti a prasitoarelor.
4. Defrisarea padurilor.

Urinarile:
Scaderea gradului de fertilitate a solului datorita eroziunii humusului, greu regenerabil.
Eroziunea poate contribui la scoaterea solurilor din circuitul agricol.

Hrotectia lumii vegetale in R.Moldova:
1. Defrisarea padurilor.
2. Valorificarea intensiva a terenurilor si nimicirea vegetafiei salbatice.

Masurile de solutionare:
1. Educatia ecologica in roasa.
2. Conservarea biodiversititii lumii vegetale.
ML Proiectia lumii animale in R.Moldova: l.Vinaml.cxccjiiv

Micsorarea ar cal clor vegetale a contribuit la micsorarea lumi'ranimale
Masurile de soluponare:
Interzicerea periodici sau definitivi a vinarului.
Conservarea biodiversititii lumii animale.

Cauzele ce duc la form curenti oceanici de suprafata:
a. miscarea de rotatie a pamintului(se abat spre st in emisf N sis pr dr in N)
b. inturile permanente si periodice ce stabilesc aceeasi directie pe durata anului
c. diferentele de temperature si salinitate intre doua zone ce comunica
d. diferentale de densitate intre doua zone ce comunica

Dupa temperature se impart in CALZI SI RECI
Cei calzi trebuie sa fie mai cald de cit apa traversata,
Cel rece tre sa fie mai rece decit apa. EX:
c. cald Golfstream, Kuro-shivo.
c. rece Labradorului, Benguelei.

Debitul mare a Amazonului sint:
a amplasarea in zona climatica ecuatoriala cu ploi abund tot anul(3000 pe an)
b izvorul se afla in Anzi, odata cu topirea zap si ghetarilor debitul creste.
c afluentii bogati in ape de zona ecuatoriala si subecuatoiala(amb emisf)
3. Surse de alimentare a r. Nistru:
a pluviala, b topirea zapezi c apele subterane d afluentii.

Cauzele revars in mai iunie:
Top zap. Ploi torent. Afluentii sint plini. Eveporare mica
4. sursele de alimentare a r. Nil: a Ploi, b afluienti , c ape subter, d apele lacului Victoria.

Nilul este un riu bogat in tot timpul anului, izvoraste din zona ecuatoriala

Cu precipitatii bogate. In cursul mediu cind pierde ape prin evaporare il alim afl In plus Nil
traverseaza zone bogate in resursede apa subter.
Influenta climei asupra riurilor: a clima influenteaza cantitatea de prec si maresc debitul(zona
ecuatoriala: amazon congo)

Evaporarea este legata de to aerului, To infl reg de inghet riului(in temper si subarct apele
ingheata de la 2-6 luni), clima determina si revarsarile care in temper au loc primavara iar
subecuat in anotimpul ploios.

Clima infl reg sezonier al riului. Reg tropical, ecuat. Clima determina tipul de alimentatie a
riului. Temper-mixt, Ecuat-pluvial, s.a.

Bilantul radiativ - dif dintre radiatia primita si cedatape un sector al supr terestre.

Particul pamintului ca planeta: magnetismul se manif prin atractia corpurilor (atmosf, om,
animale)totodata formeaza magnetosfera careapara natura de actiunea plaznei Saolare si
radiatiilor cosmice. Gravitatia are u rol imp in fenom ce au loc la supr pamintului(eroziuna curg
riu, vint)

Inclinarea axei sale determina schimbarea anotimpului, succ zi noapte, etc
Masa si ens stratificarea rocilor, in litos fiind mai mica spre nucl mai mare pentru a tine
celelalte str (Masa 5,975?1021tone)
Caldura inter a pam: la 100 m T0 creste cu 30, I nucl t= 5000oea inf proce de pe supr terestra
preinc leg de dezv a inv geographic- unitatea ri integritatea inv geogr- fiecare
Componenta se afla in legatura directa alti componenti (inc clim-top ghet-n apei)
Zonalitatea - ex. In func de asez in zone climatice, in func da clima zon naturale
Azonalitatea - repart neunif a reliefului a structurii tectonicepot provocatulb ale zonalitatii ( in
munti la poal pad in virf tundra sau ghetari)

Asimetria invelisului geogr- repart neunif pe glob a unor complexe mari (contin, oceane) astfel
in emisf N pred contin iar in S oceanele.

adaptarea pl la conditiile mediului :rez la seceta (mici cu frunzetransf in spini)
Radacini adinci dezv bine ajung in stratul acvifer din adincime
Frunzele acoperita cu ceara reduce evap

Adaptarea animalelor la mediu : rezistente la foame si sete, adaptarea la temperaturi mari,
oscil zi
Noapte, pred animale mici, (rozat, reptile) mai active noaptea

Schimbarile de pe harta politica:
1. Destramarea iugoslaviei- 1991(Slovenia, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Macedonia si noua
iugosl (Serb & Muntenegro)
2. Destramarea URSS 15 state- 91 tarile baltice 1989, reunificarea Germaniei 90

Inchiderea CAER (rominia, ungaria s,a)Lichidare sist socialist di S-E Europ(RPSrom)

Procesele dinamicii placilor din N-V oc Pacific:
Seismul- N-V pacificului se afla in zona de colizune a placilor pacific euroasiatic, la ciocnire (in
proc subductie) se elibereaza energie daind nast cutr de pamint.

Vulcanismul- la ciocnirea placilor (dea lungul zonelor de rift si zonele foselor oceanice) apar
unele rupturi ale scoartei terestre iesind lavadau nastere unor vulcani (Kliucevscaea sopka,
Bezimianaia p-la Kamceatca)

Deriva placilor atmosferice: placile se afla in miscare continua pe astenosfa (prox 18 cm/an)
astfel pl Americana se daparteaza cu 2cm/an de cea euroasatica

Deosebiri dintre musonul de vara si briza de zi : Miscarea musonului este determinata de
diferentale de incalzire a uscatlui si aerului in timpil anului, pe cin briza dif de tO intre zi si
noapte. Musonul <bate de la ocean> si aduce mari cant de prec, pe cind briza aduce racoare,
vinturi slabe, mai rar ploi. Influenta brizei e mica (1-2 km de la tarm), pe cind muzonul are are o
raza de actiune mai mare determinind clima musonica pe supr mari.

Miscarea de revolutie- miscarea Terei in jurul soarelui in apr 365 zile 6 ore 9min pe
otraiectorie elipsoidala.

Dovezile miscarea de revolutie. variatia to pe parcursul anului(anotimp) zon temp, subtrop
Soarele in miscarea sa aparenta nu rasare si nu apune in fiecare in acelas punct el va rasari id
acelas punct de pe linia orizontului doar dupa un an. Pam ca si celelalte planete se misca in jurul
soarelui sub inf f. de atractie(grav) Momente caracteristice ale MR : 21:03- razele cad perp pe
ecuator echinoctiu 22:06- perp pe tropicul de N solstitiul de vara 23:09- perp pe ecuator
echinoctiu de toamna 22:12- perp trop S solstitiul iarna. Miscarea de rotatie a pamintului-
miscarea pe care o face pam in jurul axei

Dovezi: devierea corpurilor in cadere libera, devierea corpurilor ce se misca pe Orizontala,
Turtirea Terrei, Succesiunea zilei si noptii Consecinte: zi- noapte, turtirea pam lapoli, variatia
orei (15o)variatia to(zi-noapt cauzele salinitatii dif ale apelor lac. Balhas: In V sint riuri dulci pe
cind in E nuare afluenti imp, Partea E se afla in z.clim mai secetoasa, cu evap intensa

Lacul este ingustat printr strimt ce nu perm circul libera a apei, In V se varsa riuri care
traverseaza zone unde sarurile ies la suprafata, partea V este mai adinca
mareele- miscari periodice de ridicare si coborire a apelor (flux 2 reflux 2 in 24 ore) ele sint rez
al fortei de atr a lunii(60%) si soarelui(40) Flux maxim cind pam, luna, soarele, se afla pe
aceeasi linie, afluxul- deviaza dela linie.

Precipitatiile se formeaza ca rez al : evaporarii, condens, sublimarii in atmosf apa ajunge prin
evaporare, cind to scade vaporii se transforma in condensat (picat). Daca to scade sub 0 are loc
sublimarea (solid).
Ploaia - precipitatii lichide, se formeaza la to >0 din picaturi mai mici ce se grupeaza. Zapada-
precipitatii solide, to<0 picaturi-cristale care se grupeaza in fulgi cu un nucleude condensare
Grindina: boabe de gheata ce se formeaza in norii cu multa apa, la trecerea fronturilor reci, in
cond de sublimare, inghetare pe granulele de gheata se depun straturi de gheatatransparenta sau
mata.

Circulatia apei in natura : Circulatia mare (ocean- vapori- continent), circulatia mica
(ocean- vapori- ocean)

Factorii ce infl formarea solului: roca mama(la dezagr rocilor la supref se farim formind
sol), Clima(dif de to participa la dezagr, to > dinsol perm dezv bacterii ce desc animale si
plante) Plante si animale cind pier sind descompuse de microorg in humus sau subst organice,
microorganismele, Aerul(necesar plantelor si microorg) omul (schimba compozitia solului)
timpul geologic

Alizeele-vinturi perm, au directia stabila, spre ecuator (NV-SE in emisf N si Din SE- NV in cea
S), ele se formeaza datorita dif de presiune intre latitudinile.

Tropicale (tot anul dela tropice spre ecuator, datorita MR deviaza spre V).

Rocile sedimentare se clasifica: detritice se formeaza prin distrugerea si farimitarea rocilor de la
supr prin actiunea apelor curgatoare, vint, ingh, dezgh si prin acumulare in depresiuni (nisip).

Organogene: formate prin depunerea materialului, alcatuite din resturi veget animale (cochilii,
schel calcaroase), sau descompunerea resturilor de pl si anim, ajunse la adincimi dif (la to si
pres) petrol, carbune, creta. Deorigine chimica sa format prin depunerea subst diz in apa
lacurilor, golfuri putin adinci (gips, sare)
Cimpiile - sectoare de uscatsau al fund marii, ocean, supr netada si oscilare mica a altitudinilor.
Ele se suprapun vechilor structuri de platf rigida cu def slabe tectonice si structura geologica
omoloaga (alt med- 200 m)
Tipuri de cimpii: aluviale (fluviale) acumilarea aluviilor pe fund de vale (Amazonului,
Misisippi) Eoliene acum de nisip (Sahariene) Maritime (Precaspica).

Vaile de rift fracturi alungite ale litosf gigantice (L=mii km l=20-30km)

Tipuri:pe uscatca rez al miscarii scoartei cont (fract euroasiatica sau Baikalice).

In cadrul dorsalelor medio-oceanice(dors Atlantica, Pacifica) alunacari de teren Factorii:
relief accidentat(versanti), Prezenta sub stratul superior permiabil a unui str impermiabil, argilos.
Precipitatiile atmosferice in comb cu defrisarea. Cutremure de pam si misc tectonice.
Omul(despad, aratul versantilor)

Masiv montan grupare de munti cu trasaturi comune,avind str tect si geologica unica, provin
din reinaltarea muntilor vechi(Masivul centralFr. Padurea Neagra)

Padurile de Conifere adaptari ale pl: predomina arbori rez la oscilatii de to, si to joase(frunze-
ace)

Adaptari ale animalelor: Animalele sint mari(au hrana si adapost).Rezistenta la frig. Multe
animale hiberneaza(elan, urs, cerb, ris)

Paduri de conifere: PL: pad sint reprez prin pl cu frunze cazatoare(oscto,anoti). Plantele din P
de foioase necesita to> si umeditate fiind capricioase la ierni reci si veri secetoase. Au fr mari, sa
abs radiatia solara, (fag, carpen, tei, artar). Animale Schimbarea blanii dupa anotimp. Adap dupa
anotimp (unele hiber iarna)

Pad ecuatoriale: PL: arborii nu pierd frunzele (1 anotimp), Etajarea in lupt p-u lumina(fr mari,
lucioase, groase)Ex:palmieri, ficusi, abanos.Animale sint mari(au hrana si adapost) rezistente la
to si umiditate mare. Predomina animale ce traiesc in copaci, si sint adapt semiint (maim,
leopard,)

Paduri de arbusti si permanent verzi cu frunze tari: arborii au fr vesn verzi (vara cald si
usc, iarna cald umed). Frunzele micisi lucioase(rezist le seceta) unele pl sint acoperite cu
spini.Animale: sint rezistente la seceta, sint mici reptil

Savana: PL: din cauza repart neunif a precipitatiilor se formeaza paduri-galerii. Predomina pl
ierboase inalte(arbor nu rez la seceta). Unii arbori(baobabul) colecteaza apa in tulpina, salcimii
au coroana in forma de umbrela pentru a lua mai multaradiatie solara(baobab, salcim ierburi
innalte). Animale: animalele sint concentrate linga sursa de apa. Este caracteristica migratia in
cautarea hranei, apei cind e seceta. Rezist la to si sete >(leu,bivol)

Stepa PL: frunze mici, mod partilor tulpinii, a fr in spini. Predomina pl mici
Ierboase cu rad adinci (firuta, negara, paius, barboasa.) Animale rezist la to si seceta ,napirlirea,
sint mici (rozat) iarna cad in hibernare(tistar, popindau, iepur)

Japonia - un stat ce se intinde pe un arc de insule ce ingreuneaza rel economice interne, hoterele
tarii sint scaldate la V de m japonieila la E o.Pacific
Ce determina o flota puternica, comert ext bine dezv cu statele Asiei si Americii N Japonia este
situate departe de tarile puternic industrializate din Eurona si Am deN si efctuarea lag economice
necesita cheltuieli mari suplimentare inclusiv lipsa vecinilor terestri. Pe de o parte ea e situata
avantajos in raport cu tarile bogate in resurse minerale(China, tarile Asiei E Australia, Rusia).
Dezv virtiginoasa a economiei statelor recant industrializate ii ofera japoniei pite de desfacere.

Japonia este o tara muntoasa. Cimpiilemai favorabile pantru repartizarea economiei si populatiei
sint situate la litiral si ocupa1/3 din supr insulelor. Conditiile agroclimatice sint variate din cauza
intinderii mari a arcului de insule, dar favorabile in ansamblu p-u dezv agriculturii(2 recolte/an)

Japonia este saraca in resursa naturale, cu exceptia padurilor(2/3 dinS tarii) si a riurilor cu un
mare potential hidrografic. Dispune de rezerve de carbune inferior, cupru, var.

Italia este un stat penins si ins.O mare parte este sit pe insule (Sardinia, Sicilia) ce
ingreuneaza relatiile economice cu regiunile statului, ce duce la izolarea unor regiuni economice.
Amplasarea Italiei in vecinatatea unor state dezv din Europa V si centrala (Elvetia, Australia,
Franta) favorizind comertul extern cu aceste state. La N hot cu statele dezv sint barate de inaltele
lanturi ale Alpilor, ce necesita cheltuieli suplimentare in construirea unor tuneluri.

Conditiile naturale ale Italiei sint variate, o buna parte a statului are relief fragmentat: la Nord
Alpii si m. Apenini cu caracteristicile lor vulcanice, la N cimpia Padului. Clima este
continentala, in N cu ierni relativ reci si veri calduroase iar in centru si S mediteraneana cu veri
cald si secetoase, ierni ploioase si blinde.

Italia este relativ slab asigurata cu resurse anturale: res mici de gaz natural, min de fier,
polimetale. F bogate sint in res de Mercur, sulf, Marmora. Derine mari resurse de energie
geotermala, si riuri cu potential hidroenergetic.

China suprafata sa mare a determinat num mare de vecini (13). Insa hotarul cu multe state este
barat de de lanturi de munti inaccesibili ce impiedica intretinerea rel economice. Are o iesire
larga la o.Planetar se a determinat dezv transp maritim, avind legaturi cu toate statele lumii. Are
vecini variat dezv ceea ce influenteaza diferit asupra volumului si caracterului relatiilor
economice ale statului, cele mai imp fiind cu statele Asiei SE si Japonia, in V se afla departe da
tarm si are ca vecini tari slab dezv.
Conditiile nat prezinta variatii mari E si V. Peste 4/5 din suprafata Chinei (V si centru) este
acoperita de munti, la E se afla Marea Cimpie Chineza favor dezv agriculturii si populatiei.
Conditiile agroclimatice sint prielnice in E (musonica-cu ploi bogate) si arida in V si NV (des
Gobi, Tacli-Macan)
Din res naturale ale Chinei deosebim-carb min de fier, mangan, bauxita, cositor, coalin. Sint
imense hidroenergetice, mari res apa potabila. Soluri fertile da la galbenesi rosii la brune si
cenusii.

Germania este amplasata in centrul Europei, la intersectia celor mai importante cai de
comunicatii intereuropene(aer, fluv) ce leaga toate reg Europei.
Prin iesirea la m.Nordului si Marea Baltica prn care comunica cu alte state dezv transp maritim
dar si fluvial prn canalul Rhin-Main-Dunare.G are leg cu tarile dala tarmu Marii Negre si
traversate de Dunare. G are multi vecini dezv economic (Fr, Belg, Olanda, Elv). Reg ei ind se
afla in aprop de reg ind ale Fr, Belg, Cehiei. In apropierea hot Germane se afla cel mai mare port
din Europa Rotterdam ce poate deservi interesele economice ale G.

C.naturale ale G sint relativ favorabile pentru dezv tuturor ramurilor economiei si practic nu
produc obstacole populatiei: muntii ocupa teritoriu putin in S(Alpii) cea mai mare parte fiind
ocupata de cimpii si podisuri joase. Din punct de vedere climatic G se afla in zona temperata de
tranzitie de la maritima la continentala favorabila atit pantru populatie cit si pentru agricultura
(toate cult di z temperata).
G nu este bogata in resurse naturale, evidentiindu-se lipsa sau rez mici de res energeticece exc
carbunelui (ruhr, baz, saar) are min de fier, saruri de caliu si natriu, si materiale de constr.
Deasemenea sint limitate res acv si biologice.

Cauzele de formare a lacurilor:
1. S-au format in perioada glaciara, in depres sapate de ghetar, aparite la topirea masivelorde
ghetari si stocarea apei.
2. Au aparut din cauza evaporarii mici si infiltrarii slabe prin rocile cristaline
3. Cantitatea precipitatiilor relativ mare peste 800mm, intrece mult evaporarea.
Lacuri: Ladoga, Onega, Ciad, e.t.c.