AL.

DIMA
Gndirea romneasc in estetic
Colecia UNIVERSITARIA Seria Aesthetica
Coperta: Vlad SCHLEZAK Ilustraie coperta I: El Lissizky, PR!", #$%& 'colecie particular()
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei DIMA ALE!ANDRU
"n#irea romneasc$ %n estetic$ * Al. +i,a- ed.: /ircea /ut0u. 1 Clu23"apoca: +acia, %&&4
#56 p.- %&,7 c, 'Colecia !8i9ersitaria, Aest0etica)
IS:" $;43473#<&&3;
I, /ut0u, /ircea 'ed.) ###.67%
= E#it&ra Dacia
Cl&'(Na)oca* 45&&, str. sp(t(riei 8r. 5, tel*>a?: @%<5*5% $< A7
tel. &%<5*57 %# ;6, .P. + CP. #<&
e(mail* edituradaciaB0ot,ail.co,, CCC.edituradacia.ro B&c&re,ti* >iciul poDtal #7, sector <
str. Ee8eral /edic E,a8oil Se9eri8 8r. #5
tel. &%#*4#7 6$ 65, >a?: &%#*4#7 6$ 67 Sat& Mare* 4<&&, :3dul Lalelei R#4 et. VI ap. #6
tel. &%<#*;< $###- >a?: &%<#*;< $# #%
C(sua poDtal( 7&$- Piaa %7 octo,Frie 8r. #%
CCC.,ultiarea.ro Baia Mare* 56&&, str. Victoriei 8r. #5<
tel.*>a?: &%<%*%# 6$ %4 Tr-& M&re,* 54&&, str. /(Gurei 8r. 45
tel.*>a?: &%<7*#4 %% 6;
Redactor: Helicia SCHLEZAK Ie08oredactor: Hla9ia3/aria JI/PEA Co,a8da 8r. 577&
n atenia furnizorilor de carte:
Ii,Frul literar se 9ireaz( la !8iu8ea Scriitorilor di8 Ro,K8ia, co8t %7##.#3#;#.# RL, :a8ca :CR !8irea.
Al. Dima
R.M/NEASC0 1N ESTETIC0
"/NDIREA
As)ecte contem)orane
EDITURADAC+A Cl&'(Na)oca
Colecia UNIVERSITARIA Seria Aesthetica
Coperta: VladSCHLEZAK Ilustraie coperta I: El Lissizky, PR!", #$%& 'colecie particular()
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei DIMA ALE!ANDRU
"n#irea romneasc$ %n estetic$ * Al. +i,a- ed.: /ircea /ut0u. 3Clu23"apoca: +acia, %&&4
#56 p.- %&,7 c, 'Colecia !8i9ersitaria, Aest0etica)
IS:" $;43473#<&&3;
I. /ut0u, /ircea 'ed.) ###.67%
= E#it&ra Dacia
Cl&'(Na)oca* 45&&, str. sp(tKriei 8r. 5, tei.*>a?: &,%<5*5% $< ;7
tel. &%<5*57 %# ;6, .P. #, CP. #<&
e3,ail: edituradaciaB0ot,ail.co,, CCC.edituradacia.ro B&c&re,ti* >iciul poDtal #7, sector <
str. Ee8eral /edic E,a8oiI Se9eri8 8r. #5
tel. &%#*4#7 6$ 65, >a?: &%#*4#7 6$ 67 Sat& Mare* 4<&&, :3dul Lalelei R#4 et. VI ap. #6
tel. &%<#*;< $###- >a?: &%<#*;< $# #%
C(sua poDtal( 7&$- Piaa %7 octo,Frie 8r. #%
CCC.,ultiarea.ro Baia Mare* 56&&, str. Victoriei 8r. #5<
tel.*>a?: &%<%*%# 6$ %4 Tr-& M&re,* 54&&, str. /(Gurei 8r. 45
tel.*>a?: &%<7*#4 %% 6;
Redactor: Helicia SCHLEZAK Ie08oredactor Hla9ia3/aria JI/PEA Co,a8da 8r. 577&
n atenia furnizorilor de carte:
Ii,Frul literar se 9ireaz( la !8iu8ea Scriitorilor di8 Ro,K8ia, co8t %7##.#3#;#.# RL, :a8ca :CR !8irea.
Al. Dima
"/NDIREA R.M/NEASCA 1N ESTETIC0 As)ecte
contem)orane
E+II!RA+ACIA
Cl&'(Na)oca
Pre>a(
Pri,ele siste,atiz(ri ale co8triFuiilor ro,K8eDti ia estetica Ge8eral( su8t plasaFile L8 dece8iile de L8ceput ale
secolului MM. & Nrepede pri9ire istoric(O 'Po,piliu Co8sta8ti8escu), i,pri,at( ,ai L8tKi L8 Ger,a8( '#$44), Li
apari8e lui Iudor Via8u. Ea L8reGistreaz( N,u8ca estetic(P de la 8oi L8cepK8d cu 9eacul al MlM3lea, cK8d
estetica e?ist( NL8tr3o strK8s( asociaie cu critica literar( Di cultural(P, pK8( pri8 #$46
#
. Iot o sc0i( este Di
capitolul Estetica di8 si8teza lui ". :aGdasar, Istoria filosofieiromnetiO'#$5&), capitol ce, e8u,erK8d
NL8ceputuri Di co8triFuiiP, se ce8treaz( apoi pe cKte9a perso8alit(i '/i8aiQ +raGo,irescu, Iudor Via8u, Li9iu
Rusu), re> lectK8du3se L8 acest c0ip ,utarea acce8tului de pe aspectul didactico3puFlicistic pe >i8alitatea
siste,ic( a discursului, L8 acord de alt>el cu Ndes>acereaP 'I, Via8u) sau, ,ai si,plu spus, cu auto8o,izarea
esteticii Di tra8s>or,area acesteia L8tr3o discipli8( de si8e st(t(toare
%
. r, NopuscululP lui Al. +i,a '#$&73#$;$),
sc0iat L8ai8te de r(zFoi
4
Di tip(rit, suF >or,( de carte, L8 #$54 9e8ea L8 L8tK,pi8area u8ui orizo8t de aDteptare
preG(tit de lucr(rile a,i8tite Di, ,ai ales, leGiti,at de ecloziu8ea >(r( precede8t, L8 epoca i8terFelic(, a
cercet(rilor de estetic( L8 spaiul auto0to8. NAspectele co8te,pora8eP L8 ,aterie prelu8Gesc aDadar sc0iele lui
Via8u Di :aGdasar, L8s( 3 cu, su8te, a9ertizai L8 succi8tul Cuvnt nainte 3 aportul esteticie8ilor ro,K8i 9a >i
L8>(iDat NL8 ,od si8tetic, L8 li8iile lor ,ari Di ese8iale, str(dui8du3se doar a surpri8de >elul propriu ai GK8dirii
>iec(ruia, atitudi8ile pri8cipale ce au adoptat L8 estetic(, 9iFraia speci>ic( a >iloso>uluiP. /(rturisi8du3Di L8
repetate
#
Contribuia romneasc n estetic a >ost puFlicat( i8iial L8 NZeitsc0ri>t >ur Aest0etik u8d alGe,ei8e Ku8stCisse8sc0a>tP
'#$44) Di apoi L8 9oi. Istoria esteticii de la Kantpn astzi n tete alese '#$45). A >ost repuFlicat L8 Iudor Via8u, !pere"
9oi. 4, /i8er9a, :ucureDti, #$;4, p. 5%<354<, de u8de se citeaz(.
%
C>. ". :aGdasar, #crieri" E,i8escu, :ucureDti, #$66, p. #$%3%%4.
4
N/i3a, propus 3 Li co,u8ic( L8tr3e epistol( e?pediat( L8 #$4$ lui Iudor Via8u 3 a scrie u8 studiu despre proFle,ele estetice
9(zute de GK8ditorii ro,K8i actuali cupri8zK8d L8 s>era cercet(rii, L8 a>ara esteticii d9s., pri9it( ca u8 pu8ct oFser9ator Di
repera tor, Di cKte9a studii ap(rute L8 ulti,ul ti,p 'L. :laGa cu tot N,eta>izicis,ulP s(u, C(li8escu L,preu8( cu toat(
zFurdarea sa relati9ist(, Crai8ic etc.)P $#crisorictre %udor &ianu" 9oi. II, #$4<3#$5&, /i8er9a, :ucureDti, #$$5, p. #6#
>,'.* i
> *. "t '*. . . '
.,* ' ' :#>-,
Pre>a(
Pri,ele siste,atiz(ri ale co8triFuiilor ro,K8eDti la estetica Ge8eral( su8t piasaFile L8 dece8iile de L8ceput ale
secolului MM. Nrepede pri9ire istoric(O 'Po,piliu Co8sta8ti8escu), i,pri,at( ,ai L8tKi L8 Ger,a8( '#$44), Li
apari8e lui Iudor Via8u. Ea L8reGistreaz( N,u8ca estetic(P de la 8oi L8cepK8d cu 9eacul al MlM3lea, cK8d
estetica e?ist( NL8tr3o strK8s( asociaie cu critica literar( Di cultural(P, pK8( pri8 #$46
#
. Iot o sc0i( este Di
capitolul Estetica di8 si8teza lui ". :aGdasar, Istoria filosofieiromnetiO'#$5&), capitol ce, e8u,erK8d
NL8ceputuri Di co8triFuiiP, se ce8treaz( apoi pe cKte9a perso8alit(i '/i0aiL +raGo,irescu, Iudor Via8u, Li9iu
Rusu), re> lectK8du3se L8 acest c0ip ,utarea acce8tului de pe aspectul dLdactico3puFlicistic pe >i8alitatea
siste,ic( a discursului, L8 acord de alt>el cu Ndes>acereaP 'I. Via8u) sau, ,ai si,plu spus, cu auto8o,izarea
esteticii Di tra8s>or,area acesteia L8tr3o discipli8( de si8e st(t(toare
%
. r, NopuscululP lui Al. +i,a '#$&73#$;$),
sc0iat L8ai8te de r(zFoi
4
Di tip(rit, suF >or,( de carte, L8 #$54 9e8ea L8 L8tK,pi8area u8ui orizo8t de aDteptare
preG(tit de lucr(rile a,i8tite Di, ,ai ales, leGiti,at de ecloziu8ea >(r( precede8t, L8 epoca i8terFelic(, a
cercet(rilor de estetic( L8 spaiul auto0to8. NAspectele co8te,pora8eP L8 ,aterie prelu8Gesc aDadar sc0iele lui
Via8u Di :aGdasar, L8s( 3 cu, su8te, a9ertizai L8 succi8tul Cuvnt nainte ' aportul esteticie8ilor ro,K8i 9a >i
L8>(iDat NL8 ,od si8tetic, L8 li8iile lor ,ari Di ese8iale, str(dui8du3se doar a surpri8de >elul propriu ai GK8dirii
>iec(ruia, atitudi8ile pri8cipale ce au adoptat L8 estetic(, 9iFraia speci>ic( a >iloso>uluiP. /(rturisi8du3Di L8
repetate
#
Contribuia romneasc n estetica >ost puFlicat( i8iial L8 NZeitsc0ri>t >ur Aest0etik u8d alGe,ei8e Ku8stCisse8sc0a>tP
'#$44) Di apoi L8 9oi. Istoria esteticii de la Kantpn astzi n tete alese '#$45). A >ost repuFlicat L8 Iudor Via8u, !pere"
9oi. 4, /i8er9a, :ucureDti, #$;4, p. 5%<354<, de u8de se citeaz(.
%
C>. ". :aGdasar, #crieri" E,i8escu, :ucureDti, #$66, p. #$%3%%4.
4
N/i3a, propus 3 Li co,u8ic( R8tr3 epistol( e?pediat( L8 #$4$ lui Iudor Via8u 3 a scrie u8 studiu despre proFle,ele
estetice 9(zute de GK8ditorii ro,K8i actuali cupri8zK8d L8 s>era cercet(rii, L8 a>ara esteticii d9s., pri9it( ca u8 pu8ct oFser9ator
Di reperator, Di cKte9a studii ap(rute L8 ulti,ul ti,p 'L. :laGa cu tot N,eta>izicis,ulP s(u, C(li8escu L,preu8( cu toat(
zFurdarea sa relati9ist(, Crai8ic etc.)P $#crisorictre %udor &ianu" 9oi. II, #$4<3#$5&, /i8er9a, :ucureDti, #$$5, p. #6#
rK8duri ,odelul 3 Di l3a, 8u,it pe Iudor Via8uQ 3 Di l(sK8du3se co8dus de NGK8dul oFiecti9it(tii Di cal,ul
cuGet(riiP Al. +i,a alc(tuieDte o si8ops( coere8t(, co89i8G(toare Di pe alocuri pole,ic(, di8colo de aFse8ele
sau de ate8ia disproporio8at(, re,arcate de critica de L8tK,pi8are. Se circu,scriu, ca acuratee i8terpretati9(,
Nu8ele realiz(ri siste,aticeP Di se a8u8( o alt( lucrare, r(,as( doar L8 stadiul de proiect, despre N,eritoasele
cercet(ri ale Ge8eraiei ,ai ti8ere de esteticie8iP.
Ast(zi, la Dase dece8ii scurse de la apariia culeGerii, o 8ou( lector$ nil poate decKt s( recu8oasc( pio8ieratul
acesteia di8 cel pui8 trei u8G0iuri 3 analitic co83te?tusQ Di tipoloGic. S( le lu(, pe rK8d, cu suFli8ierile de
riGoares L8les8ite de e2amen&l retrospecti9 al Naspectelor co8te,pora8eP.
Vo, 8ota, ,ai L8tKi, c( so8da2ele, circu,scrierile Di caracteriz(rile GloFale certi>ic(, L8 Ge8eral, Nu8 si,
e?poziti9 de o des(9KrDit( claritate, o cert( stri8Ge8( de a sistemati3a Di o re,arcaFil( p(tru8dere a8alitic(P
5
.
Ast>el, Vasile PKr9a8 r(,K8e ca Ne?pri,are ,itoloGic( Di co8i8ut plato8icP pe li8ia N,o8is,ului e8erGeticP- E.
C(li8escu reia Nstr(9ec0iul dru, cartezia8 al scepticis,ului ,etodoloGicS- locul Geo,etric al esteticii lui
"ic0i>or Crai8ic este N,odul tea8dricP- L8 atitudi8ea lai Paul Za8>opol di8 Kant i estetica despri8de o Npoziie
,edia8( L8tre estetica >iloso>ic( Di critica artistic(P- la /i0ai Ralea, recepti9 la Nspri8te8eala 9ieii Di aFurul
sn-el&i4 L8cercuieDte Nco8cepia orGa8icist( despre art(P- Nco8cepia 9italisL( T >ru,osuluiP pree?ist(, %n
cazul lui EuGe8iu Spera8ia, L8c( L8 (rumosul ca nalt)sufsnhi *+,-+./ frumosul)psihoftzical lui /i0ail
+raGo,irescu 8e co8duce la Nco8cepia )latonic$ a Ideii ,eta>izice a Hru,osuluiP D.a.
Ca procedur( Ge8eral(, caracteriz(rile si8tetice a8ticip( Di, corelati9, L8c0eie pro>ilul esteticia8ului, aDa cu, se
L8tK,pl( la citatul +raGo,irescu: 0ne a5l$m L8 >aa u8ei co8strucii cu caracter do,i8a8t deducti9, cu teze ce se
L8l(8uie riGuros, ti8zK8d c(tre o precizie aFsolut(. Siste,ul 3 c(ci aceast( cali>icare Li este cu totul proprie 3 are
u8 aspect r(spicat static, eleatic, cristalizat de>i8iti9 L8tr3o co8sec9e8( de >ier ce iG8or( Di co,Fate c0iar
i,oFilitatea ce 8u i se suFordo8eaz(S Co89i8s de 9aloarea Dtii8i>ic( a esteticii Di pledK8d pe8tru auto8o,ia
9alorii estetice, Al. +i,a 9ede L8 co8cepia lui Lucia8 :laGa despre oper( ca Di Ncos,oidP L8c( u8 arGu,e8t
pe8tru auto8o,izarea artei Di care s3ar opu8e Ndireciu8ii orGa8iciste Ger,a8eP. Alt(dat( i8seria pole,icii
piG,e8teaz( co,e8tariul L,pru,utK8Uiu3i o 8ot( coloc9ial(, >ie c( e 9orFa de pole,ica propriu3zis(, des>(Durat(
urFa8, cu Li9iu Rusu,
5
Po,piliu Co8sta8ti8escu, #crieri" -" E.P.L., :ucureDti, #$<;, p. 5<4
ue c( a9e, de3a >ace cu L8tK,pi8(ri ce respect( o a8u,it( Gril( retoric(. lata, de pild(, cu, e pus( L8 discuie
aseriu8ea c(li8escia8( 'NEer,a8ia are esteticie8i, Hra8a are criticiP): N"u Dtiu dac( lo1ic astfel de p(reri se pot
susi8e. +e ce estetica s( apar( la popoarele lipsite de si, artistic sau L8 epocile pustiite de art(, ca u8 >el de
8ostalGie dup( creaiu8i ce 8u 9or s( apar(A "u e ,ai >iresc s( presupu8e,...P D.a. ArGu,e8tarea, suFsidiar(
deoca,dat(, este L8t(rit( de e?e,plele e?trase di8 cure8tele literare europe8e, cu, este Re8aDterea sau
Clasicis,ul L8 c0eie >ra8cez(. "u lipseDte, de ase,e8ea, pri9irea co,parati9( ca pri, pas spre ceea ce 8u,i,,
ast(zi, discurs i8terte?tual. Ast>el, co,e8tatorul pu8e in paraiel arGu,e8tele lui Crai8ic Di Via8u pe8tru
di>ere8ierea frumosului artistic e" frumosul natural sm LDi precizeaz( opiu8ea, rezultat( di8tr3u8 de,ers
co,parati9. Iat(, >a( de i8terpretarea lui :laGa despre Nre9elarea ,isteruluiP de sus %n 2os, pu8ctul de 9edere
teoloGic, respecti9 ,odul tea8dric i se pare N,ai cupri8z(tor %ntr&ct aplicK8d ,odul tea8dric ai e?iste8ei, atKt
>actorul di9i8 tra8sce8de8t cKt Di cei u,a8 i,a8e8t se ,a8i>est( acti9 Di si8tetic, cele dou( direcii, de sus L8 2os
Di de 'os I8 sus, co8curK8d spre acelaDi pu8ct ce8tral al opereiP. Haptul c( 83a cu8oscut i8teGrala esteticii lui
Za8>opol, editat( aFia dup( #$;&, de ase,e8ea 2rele1erile de estetic ale lui /i0ai Ralea '#$;%) sau
Contemplaie i creaie estetic" puFlicat L8 #$$;, dup( dispariia lui EuGe8iu Spera8ia e?plic( >(r(38doial(
lacu8ele de in5ormaie ce a>ecteaz( >i?area pro>ilurilor L8tr3o Galerie a esteticie8ilor 8oDtri ,oder8i. Pe de alt(
parte, u8ele reproDuri >or,ulate de cro8icarii ti,pului r(,K8 9alaFile: +. Caracostea, Ca,il Petrescu ori Heli?
Aderca ar >i co,pletat 3 c0iar dac( la ,odul pole,icQ 3 seria autorilor care, cu pui8e e?cepii 'I. Via8u, L.
Rusu, Al. +i,a L8suDi), 8u s3au ocupat L8 ,od co8sta8t de estetica siste,atic(. "u pute, apoi decKt s( reGret(,
c( re9e8irile ulterioare 'Di IFr(ilea8u este u8 e?e,pluQ) sau co,plet(rile pe li8ia celor e8u,erai ,ai sus 8u Di3au
G(sit locul >iresc L8tr3o alt( ediie a 3ndirii4454 S3ar >i eli,i8at proFaFil aspectul de culeGere Di 8eGli2e8ele
i8ere8te stilului puFlicistic, dup( cu, s3ar >i ec0iliFrat spaiul co8sacrat lui :laGa Fu8(oar( L8 raport cu acela al
lui Zari>opol sau c0iar Li9iu Rusu. ricu,, pa8ora,area L8ceput( cu IFr(ilea8u Di >i8alizat(, se,8i>icati9, cu
Iudor Via8u o>er( diaGra,a L8c( 9ie a ideilor estetice suF raportul
7
Este ceea ce spera Di Po,piliu Co8sta8ti8escu L8 >i8alul cro8icii sale: NtaFloul s(u e?poziti9 Di critic s3ar co,pleta, L8
e9e8tualitatea relu(rii ,o8oGra>iei sale L,pi8se pK8( la zi, dup( cu, 83ar >i r(u s( i8teGreze Di pe cei ,ai 9ec0i esteticie8i
ro,K8i L8tr3o ,iDcare de idei, care atest( Di 8i9elul teoretic al u8ui sector di8 cultura 8oastr(P *#crieri" II, ed. cit, p. 5<5)
asi,il(rii, i8o9aiei Di, 8u L8 ulti,ul rK8d, al racord(rii esteticii 8oastre la ,iDcarea europea8(.
Co8te?tualiz(rile >ulGura8te, u8eori reiterate Di cu 9aloare de repere L8 staFilirea diaG8ozelor, ,(rturisesc despre
preG(tirea acade,ic(, pe li8ie Ger,a8( ,ai ales, a lui A0 +i,a. Croceanismuli fenomenolo1ia au alc(tuit, L8
ese8(, u8 cadru cu >u8cie operatorie L8 circu,scrierea proFle,elor speci>ice discipli8ei. Autorul este ate8t la
Ncadrul ,eta>izic L8 care se L8scriu ideile esteticeP: la IFr(ilea8u, de pild(, opoziia art(3Dtii8( Li a,i8teDte de
Croce dar >(r( Nse9eritatea ,etodoloGic(P a acestuia- Zari>opol are aceeaDi co8cepie ca Di Croce despre i8tuiia
ca e?presie- esteticia8ul italia8 e para>razat cK8d se sc0ieaz( Nco8cepia de tip 0eraclitea8P a lui Lo9i8escu- la
:laGa Nre9elarea ,isterului se >ace pe pla8ul se8siFilit(ii sau al co8cretului i8tuiti9P L8 ter,e8i apropiai de
aceia ai lui Croce D.a. Croceanismulse L89eci8eaz( cu N9(ditele u8duiri FerGso8ie8eP dar Di cu ener1etismu6lni
stCald 3toate recoG8osciFile L8 critica lui IFr(ilea8u sau L8 7emoriilelui PKr9a8. !r,(toarea di,e8siu8e 3 cea
fenomenolo1ic8 co8stituie u8 arGu,e8t co8sta8t, ca s( >ie apoi depli8 asi,ilat( L8 9omeniulesteticii*l,:;.4
Via8u utilizeaz(,3 L8 Estetica" N,etoda >e8o,e8oloGic( pri8 care se p(tru8de direct L8 oFiectul artisticP. L8
sc0i,F, Essai surla cieation artisti<ue '#$47) o 9ede Nopus( cu totul perspecti9ei co8te,plati9e a esteticii
>e8o,e8oloGiceP
<
. Pledoaria lui Al. +i,a, suFte?tual( ori ,a8i>est(, pe8tru 9aloarea Dtii8i>ic( a esteticii Di,
corelati9, pe8tru auto8o,ia 9alorilor artistice LDi asociaz( arGu,e8tele i,puse, L8 epoc(, de ,etoda de cercetare
>e8o,e8oloGic(.
E>ortul a8alitic, de pliere Di i8terpretare, la care se adauG( capacitatea relaio8al( Di, i,plicit, proiecti9( ar >i
treFuit s( leGiti,eze co,parti,e8tarea sau, ,ai e?act, L8cercarea de tipoloGizare a ,aterialului. Ea a stKr8it 9ii
discuii L8 puFlicistica ,o,e8tului, L8tre acceptarea de pri8cipiu a taFelului ,e8delee9ia8 sui3Ge8eris Di oFiecii
c0iar de,olatoare, de Ge8ul celor >or,ulate de Petru Co,ar8escu: Nu8 cetitor str(i8 ar putea crede, traducK8du3i3
se titlurile capitolelor lui Al. +i,a, c( la 8oi s3a 2udecat arta L8 >u8cie de orice 8u,ai de criteriile >ru,osului
8uP
;
Petru Co,ar8escu are L8 9edere Grup(rile ,ari, respecti9 (ra1mentarismulestetic" (orme sceptice ale
esteticii" (orme metafizice ale esteticii" ! concepie vitalist a frumosuluii 2erspectivele etice ale esteticii4
+esiGur, C(li8escu este i8teGraFil Di L8 N>raG,e8taris,P, dup( cu, +raGo,irescu putea >i aDezat suF o titulatur(
,ai
<
Fser9aia a decla8Dat pole,ica cu Li9iu Rusu, reprodus( la =ote i referine4
;
Petru Co,ar8escu, >ucrri de filosofie romneasc" L8 NRe9ista Hu8daiilor ReGaleP 8r. <, #$54, p. <57
adec9at(. CKt pri9eDte L8s( oFiecia de >o8d a cro8icarului, el L8suDi esteticia8, a8u,e Nc( 8u se e?pri,( toc,ai
ceea ce este oarecu, caracteristic pe8tru Ge8eraia care s3a ,a8i>estat L8 perioada di8tre cele dou( r(zFoaie
,o8diale Di a8u,e credi8a ,a2orit(ii ei L8 auto8o,ia 9alorilor estetice, L8 aOrta pur(, L8 Gustul Di i8tuiia direct(
a arteiP
6
, este pasiFil( de serioase a,e8d(ri- u8ele, putK8d >i e?trase toc,ai di8 preze8t(rile lui Al. +i,a.
IFr(ilea8u, Crai8ic, Spera8ia sau :LaGa i8>ir,( totuDi credi8a, reducti9(, L8 Narta pur(P. Pe de alt( parte, dac(
re,e,or(, direciile ,ari di8 estetica Ge8eral( care au tra9ersat secolul MM 3estetica *de etracie.
fenomenolo1ic" estetica *de surs. sociolo1ic" estetica curentelor de avan1ard i estetica matematic 8 8e
d(, sea,a c( aDa38u,itele Ncriterii ale >ru,osuluiP 8u ,ai polarizeaz( decKt partial discursul estetic. Re9e8i8d
acu, L8 arealul auto0to8, u8de estetica a ap(rut Di s3a ,aturizat tKrziu, i8>lue8ele e?ercitate de psi0oloGia
aplicat(, de e8erGetis,ul lui /ayer Di stCald Di, L8 Ge8eral, de cure8tele estetice di8 Eer,a8ia Di Hra8a de la
s>KrDitul 9eacului al MlM3lea au alu9io8at Di au 9erteFrat c0iar pe li8ie FioloGic(, etic(, ,eta>izic(, teoloGic( D.a.
,editaia estetic( i8terFelic(. r, tipoloGizarea i8iiat( de Al. +i,a re>lect( 3 L8 pla8 Ge8eral desiGur 3 acest
mitum compositum ai esteticii ro,K8eDti. Ea co8stituie Di ast(zi u8 pu8ct de plecare L8tr3o 8ecesar( si8tez(
retrospecti9( Di aceasta di8colo, repet(,, de o,isiu8ile sau de acce8tele, di>erit distriFuite, pe parcursul
i8terpret(rilor.
La cele trei paliere 3 a8alitic, co8te?tual Di tipoioGic 3 care scot 3ndirea romneasc n estetic di8 orizo8tul
i8teresului doar istoric, se adauG( u8 al patrulea, respecti9 >u8cia pre,o8iti9(, deoarece a8u8( 3 al(turi de
2robleme estetice '#$54) 3 Nsiste,atizarea >oarte co8cis( a ,ateriei 8oastre L8 c0ipul u8ei o8toloGii reGio8ale a
spiritului estetic, ce se 9a putea >olosi Di ca i8iiere L8 discipli8( Di ca Fre9iarP
$
. E 9orFa de 9omeniul estetica4 2rivire
sinteticintroductivO'#$5;) 3 e?e,plu de asi,ilare, cu, spu8ea,, a ,etodei >e8o,e8oloGice proFaFil Di dup(
pole,ica cu Li9iu Rusu
#&
. Relaia di8tre frumosul natural i frumosul artistic" a,plu preze8tat( la Iudor Via8u
Di "ic0i>or Crai8ic, este, acu,, deca8tat(, 9omeniul esteticii co8sacrK8d u8 capitol ,asi9 Esteticului natural i
aDa38u,itului Estetic al civilizaiei
6
Petru Co,ar8escu, L8 studiul cit" p. <57
$
ADa LDi caracterizeaz( lucrarea L8tr3o scrisoare e?pediat( lui Iudor Via8u L8 #7 dec. #$55, L8 #crisori ctre %udor &ianu"
9oi. II, ed. cit, p. %<5.
#&
Este ceea ce presupu8e Di Petru !rsac0e L8 e?cele8tul #tudiu introductivii Al. +i,a, 9omeniul esteticii" Editura
!8i9ersit(ii NAl. I. CuzaP, IaDi, #$$6, p. MLIV- NIat( o disput( de idei cu >i8al >ericit Di care st( la oriGi8ea u8ei co8strucii
teoreticeP.
' ce pre>aeaz(, la 8oi, discuia despre cKte9a Nestetici aplicateP, cu, ar >i ,oda, NoFiectele di8 2urul o,uluiP
etc.)
u
. /ai ,ult, opiu8ea lui Al. +i,a pe8tru de,ersul >e8o,e8oloGic Di L8l(turarea crocea8is,ului, L8 9oG( la
NGe8eraia 9Krst8ic(P ce >ace, de >apt, oFiectul 3ndirii444" Ll plaseaz( pe autor L8 cK,pul N,erituoaselor cercet(ri
ale Ge8eraiei ,ai ti8ere de esteticie8iP c(rora 83a ,ai reuDit s( le co8sacre o alt( lucrare. Ceea ce r(,K8e L8s( e
3ndirea romneasc n estetic8 o pri,( Di ,eritorie si8tez(, precu, Di L8de,8ul, de ur,at, aDter8ut cu GraFa
puFlicistului la >i8ele preze8t(rii lui E. C(li8escu: NIdeile estetice... ur,eaz( s( >ie dez9oltate Di precizate.
Autorul acestui co,e8tariu ar >i ,ulu,it s( >i co8triFuit, pri8 oFser9aiile sale, la pro9ocarea u8ei ast>el de
lucr(riP cu care, dup( Dase dece8ii de la puFlicarea 3ndirii444" posteritatea lui Al. +i,a este L8c( datoare.
MirceaMuthu
##
8ua8at( pri9ire co,parati9( L8tre Estetica Nrectorului spiritualP Iudor Via8u Di 9omeniul esteticiiOla Petru !rsac0e L8
studiul cit" p. MMMIII3MLIM.
+6
"ot( asupra ediiei
Aceast( Nsc0i( a GK8dirii estetice ro,K8eDti L8 aspectele ei co8te,pora8eP a >ost i,pri,at( la SiFiu L8 #$54 Di
ea L8su,eaz( articole ap(rute ,ai L8tKi L8 periodice. Ast>el, co,parK8d de pild( 2aul ?arifopol ev 2aul
?arifopol i estetica 'puFlicat L8 NRe9ista Hu8daiilor ReGaleP, oct. #$5#, p. #;#3#;$&, 8e3a, dat sea,a c(
autorul 83a operat ,odi>ic(ri stilistice sau de alt( 8atur(. NpuscululP a preluat aDadar destule 8eGli2e8e de
e?pri,are, datorate proFaFil GraFei puFlicistului- de ase,e8ea, leciu8i GreDite ale citatelor, pe care le3a, cori2at
dup( a8e9oioase co8>ru8t(ri cu te?tele di8 ediii ast(zi aproape intr&7abile p(strate de alt>el L8 seciu8ea de
=ote i referine4 Pe de alt( parte, a, procedat la ,oder8izarea L8treGului te?t L8 spiritul 8or,elor ortoGra>ice,
Gra,aticale Di topice L8 9iGoare: apostroful L8locuit cu linioar" >or,ele Ge8iti9ale $esteticii n4 loc de esteticei."
eli,i8area, parial(, a >or,elor ter,i8ate L8 8iune$distincie m loc de distinciune" dar p(strK8d alter8a8a
creaie6creaiune D.a.), L8locuirea >or,elor de i8>i8iti9 cu co82u8cti9ul $obli1at sia poziiein loc de obli1ata lua
poziie" tinde soferem loc de tindeaoferi4a4." eli,i8area, pe cKt posiFil, a i8iialelor preze8te L8 te?t, $3arabet
Ibrileanun loc de 34 >.4 A, i8ter9e8it, de ase,e8ea, L8 topica >razei Di a, operat ,ici t(ieturi dar Di ad(uGiri
pe8tru a ,(ri >lue8a, L8 receptare, a discursului teoretic.
La =ote i referine se L8reGistreaz( tri,iterile, 9eri>icate, ale autorului, alt>el i8serate L8 paGi8ile propriu3zise ale
9olu,ului. A, L8reGistrat, L8 cazul >iec(rui autor a8alizat, ,ai ,ulte co,e8tarii ap(rute L8 dece8iile scurse de la
puFlicarea c(rii lui Al. +i,a. Ele co,pleteaz(, prelu8Gesc Nsc0iaP de >a( Di o>er(, L8 suFsidiar, ele,e8te
FiFlioGra>ice pe8tru o necesar istorie a 1ndirii estetice romneti interbelice Di 8u 8u,ai. Aceste re>eri8e,
o>erite selecti9, co8te?tualizeaz( Di 3poate ,ai ,ult decKt atKt 3 suFli8iaz( 9aloarea de pio8ierat L8 ,aterie a
lucr(rii pe care o reedit(,. Iot aici, a, p(strat a8e?a $=ote la studiul despre estetica 98lui>4 @usu. Di, L8 ,od
>iresc, a, ad(uGat NL8tK,pi8areaP care >ace oFiectul N8otelorP, puFlicat( de Li9iu Rusu L8 NRe9ista de >iloso>ieP,
#$5#, 8r. 435, p. 47$34<$ suF titlul: 2recizri cu privire la articolul 98lui Al4 9ima: 0Concepia estetic a 98lui
>iviu @usuA4
++
L8 s>KrDit, deoarece Naspectele co8te,pora8eP ale lui Ai. +i,a au de9e8it, pe8tru cititorul de ast(zi, Naspecte
istoriceP, la 8u,ele >iec(rui autor a, ad(uGat >i?area sa cro8oloGic( Di, di8 raiu8i structurale, a, racordat
seG,e8t(rile di8 cupri8s la capitolele di8 9olu,.
77t

Cuvnt nainte
nfim n pa1inile ce urmeaz o schi a 1ndirii estetice romneti n aspectele ei contemporane cele mai de
seam4 Bnele din capitolele crii au fost publicate anterior n diferite periodice" ncepnd din +,C, i mai ales
n Re9ista Hu8daiilor ReGale, altele sunt inedite4
>ucrrile despre care vorbim au aprut dup +,-D i aparin 0esteticii filosoficeA" cu ecepia scrierilor
primilor trei 1nditori care" plecnd de la fenomenele particulare ale artei literare" n calitatea lor de critici" s8
au ridicat uneori la 1eneralizri semnificative i pentru disciplina noastr4 Au rmas n afara acestei prezentri
lucrrile de estetic special a artelor ca de pild tratatul de estetic muzical al d8lui 94 Cuclin4 9e asemeni"
nune8am ocupat deocamdat de merituoasele cercetri ale 1eneraiei mai tinere de esteticieni" n mar1inea
crora vom poposi cu alte prileEuri4
!pusculul nostru nfieaz contribuiile esteticienilor romni n mod sintetic" n liniile lor mari i eseniale"
strduindu8se doar s surprind felul propriu al 1ndirii fiecruia" atitudinile principale pe care le8au adoptat
n estetic" vibraia specific a filosofului4 Ideile sunt prezentate descriptiv" ncadrate istoric i comentate critic
potrivit felului nostru propriu de a 1ndi4
Am nzuit s urmrim i s redm cu fidelitate lucrrile esteticienilor citai amendnd chiar" acolo unde a fost
nevoie" unele caracterizri datorit evoluiei ulterioare a cercettorilor VVezA "otele Di re>eri8ele crii.4
3ndul obiectivittii i calmul cu1etrii au nsemnat elurile permanente ale acestei scrieri" dup cum cititorul
va putea sin1ur verifica n pa1inile n care discuiile estetice devin" prin opoziie 8 n mod firesc 8 mai vii4
Am cuprins n aceast lucrare teoriile estetice cele mai diverse" de la cele sceptice la cele ce mrturisesc
ncredere n puterile tiinei noastre" de la cele mistice la altele raionaliste" de la cele cu caracter fra1mentar la
cele sistematice4 %abloul esteticii noastre contemporane se dovedete astfel bo1at n tendine variate i
contradictorii" dei 3 n ansamblul lui n raport cu celelalte discipline filosofice 8 nu cunoate o cercetare mai
susinut4
+8
#trdaniile estetice pe care le nfim mai Eos dezvluie ns posibiliti i unele realizri sistematice care"
merit a fi subliniat" sunt apreciate i consemnate aici ca o adevrat biruin a tinerei noastre 1ndiri4
SiFiu, #$54
AL.+.
(ra1mentarism estetic
34 IF@GI>EA=B
'#6;#3#$4<)
Critic literar pri8 L8treaGa sa acti9itate, leGat pri8 ur,are de ,a8i>est(rile co8crete Di i8di9iduale ale
literaturii, p(strK8d o se9er( discipli8( >a( de 8or,ele ,isiu8ii sale, E. IFr(ilea8u 83a 8(zuit 8iciodat(
3L8 cursul lu8Gii sale cariere literare 3 s(3Di orGa8izeze GK8durile L8tr3u8 siste, estetic. Acti9itatea lui
are parc( L8 ,od st(ruitor u8 caracter >raG,e8tar, care 8u treFuie totuDi atriFuit u8ei ,etode
i,presio8iste. Criticul 8ostru era departe de a >i suFiecti9 Di capricios ca 2ocurile L8tK,pl(toare de
lu,i8(. HraG,e8taris,ul 2udec(ilor sale estetice LDi are o cu totul alt( e?plicaie Di a8u,e L8 e?cesi9a
sa prude8(, L8 ,etoda sa riGuroas(, L8 L8doiala >a( de Ge8eraliz(rile pripite. Ati8Gerea lui cu lu,ea
ideilor Ge8erale ale artei Di literaturii, dac( 8u era prea >rec9e8t(, se producea totuDi u8eori, dar atu8ci
cu toat( co89i8Gerea Di siGura8a u8or >or,ul(ri L8delu8G 9eri>icate. Cercet(torul e pus L8 situaia de a
culeGe di8 9olu,ele de critic( ale lui IFr(ilea8u aceste 2udec(i se,(8ate acolo u8de a8aliza >aptelor
particulare L8G(duia u8 salt L8 Ge8eralizare. Reco8stitui, cu alte cu9i8te di8 repertoriul ideilor despre
art( Di literatur( ale lui IFr(ilea8u o su,( de ,a?i,e ce se pot ase,ui acelui 9olu,aD al s(u 2rivind
viaa care se L8c0eG( di8 acelaDi spirit, al >rK8turilor de GK8d. L8 rK8durile ce ur,eaz( ele su8t
Fi8eL8eles racordate de 8oi.
ProFle,a artei era 9(zut( Di de E. IFr(ilea8u ca o preocupare disti8ct( ce dep(Dea co8tururile realit(ii
stricte. Auto8o,ia artei L8se,8a Di pe8tru el u8 pri8cipiu sacru, cu toate desele i8cursiu8i L8 lu,ea
u8or 9alori eteroGe8e, de caracter psi0oloGic Di socioloGic. +eparte de a >i o copie a realit(ii arta se
>(urea de c(tre creator ca o e?iste8( speci>ic(, de9e8i8d No repreze8tare >oarte i8di9idual( a luiP
#
.
Realis,ul
#;
pur treFuia respi8s, ca o co8cepie pasi9( ce era Di L8locuit cu pri8cipiul acti9 al artei ca
tra8s>or,atoare a realit(ii date. IFr(ilea8u a L8cercat c0iar 2usti>icarea Di L8cadrarea >iloso>ic( a celor
dou( perspecti9e. Realis,ul i3a p(rut u8 ecou al 9ec0ii teorii asociaio8iste a psi0oloGiei, dup( care
lu,ea oFiecti9( se oGli8deDte L8 su>letul pasi9, ,iDcat doar de ,eca8ica asociaiilor. L8trucKt
psi0oloGia, ca Di celelalte discipli8e, a dep(Dit aceast( etap(, orie8tK8du3se c(tre acti9is, Di di8a,is,,
SSSco8cepia despre art( 9a treFui Di ea s( se L8cadreze 8oii directi9e pe care E. IFr(ilea8u o 8u,eDte
ener1etism4 Pe ur,ele lui RoFert /ayer, care >or,ulase teoria L8 do,e8iul Dtii8elor >izice Di ,ai cu
sea,( pe ale lui W. stCald care o Ge8eralizase >iloso>ic, iar Hr. Paulse8 etic, scriitorul 8ostru se
situeaz( L8 at,os>era e8erGetis,ului >iloso>ic. Arta 8u reproduce realitatea ci o creeaz( dup( co8cepia
proprie a artistului, >ii8d ,a8i>estarea e8erGetic( Di i8ter9e8ia sa acti9( L8 realitate. "atura co8cepiei
de9i8e, L8 acest ,od, >actorul deter,i8a8t al Ge8iului scriitorului, al Dcolii literare c(reia Li apari8e, al
atitudi8ii sale >a( de suFiect etc. Co8cepK8d realitatea ca u8 prile2 de e,oiu8i, artistul a2u8Ge s( >ie
liric- tot co8cepK8d3o ca u8 spectacol el de9i8e descripti9- ca o succesiu8e de >apte 3 epic- ca u8
co8>lict de >ore 3 dra,atic. Ceea ce e ,ai i8teresa8t e deter,i8area ,oralit(ii sau a i,oralit(ii artei
dup( co8cepia de 9ia( a scriitorului. L8 acest pu8ct IFr(ilea8u pare s( treac( cu 9ederea dep(Direa pri8
art( a i,oralit(ii, c0iar dac( aceasta e cupri8s( L8 oper( ca u8 ,aterial eteroGe8.
SSSPu8K8d acce8tul pe co8cepia de 9ia( a artistului autorul 8ostru se apropie de tipul GK8dirii
estetice, care L8rudeDte arta cu >iloso>ia, dK8du3i apro?i,ati9 aceeaDi ,isiu8e, aDa cu, s3a L8cercat de
pild( L8 epoca ro,a8tis,ului postka8tia8. Pri8 creio8area 0otarelor artei >a( de realitate, IFr(ilea8u
co8triFuie la auto8o,izarea acesteia, iar pri8 suFli8ierea pu8ctelor de co8tact cu >iloso>ia 8e
L8dep(rteaz( de idealul u8ei co8cepii speci>ice. Cu alte prile2uri autorul 8ostru reia totuDi str(da8iile
sale spre i8depe8de8a artei. Fiectul creaiu8ii de9i8e ast>el i8di9idualul, despre care se Di spu8e c( e
o atitudi8e artistic(, pe cK8d Ge8eralul u8a Dtii8i>ic(. Re9i8e de 8e8u,(rate ori asupra acestei
caracteriz(ri: NAde9(rata oper( de art( scK8teiaz( de >ru,usei de detaliu A
#6
scrie L8 #criitori romni i strini" sau: N8atura artistului e atrasA de i8di9idual Di co8cretP
%
. Realizarea
i8di9idualit(ilor L8 ro,a8 i se pare u8a di8tre cele ,ai >ericite tr(s(turi artistice. poziia art(3Dtii8(
sau i8di9idual3u8i9ersal 8u e co8ceput( totuDi cu se9eritatea ,etodoloGic( a u8ui Croce de pild(, ca
poziie co8tradictorie aFsolut(. NA crea i8di9idualit(i disti8cte, dar a reuDi L8 acelaDi ti,p a p(stra
acestor i8di9idualit(i Di pecetea Ge8ului co,u8P
4
e, de pild(, o L8suDire pe care o suFli8iaz( la Io8el
Ieodorea8u sau alt(dat( la CaraGiale, care d( tipurilor lui pecetea cate1orieilo4 IFr(ilea8u LDi
L8suDeDte aici o poziie ,edie, ce ,odereaz( caracterul e?cesi9 particular al artei, apropii8du3# de
clasa i,ediat superioar(, >(r( a3# des>ii8a L8s(, pri8 co8>u8darea cu Ge8eralul. pera de art( ce 8u e,
dup( cu, se Dtie, 8u,ai e?presia esteticului pur, ti8de s( ar,o8izeze i8di9idualul cu Ge8eralul 3 spu8e
criticul 3 L8 ,(sura L8 care ea se apropie Di de realitate. L8tr3ade9(r, aceasta 8u e 8u,ai o su,( de
i8di9izi coe?iste8i, ci Di o serie de relaii di8tre aceDtia, de raporturi Ge8erale Di aFstracte.
L8reGistrK8du3le, opera 9a >i artistic( dar Di psi0oloGic( Di socioloGic(, Dtii8i>ic( adic(. Ro,a8ul e
Ge8ul L8 care ast>el de alia2e su8t cu puti8(.
+isti8GK8d L8tre opera de art( ca >e8o,e8 real Di artisticul pur IFr(ilea8u r(,K8e totuDi la
caracterizarea celui di8 ur,( ca u8 ,o,e8t i8di9idual. Creaiein d(, de aceea, se8sul e9oc(rii
repreze8t(rilor co8crete, >izice, Di Li opu8e analiza" procedeu ,ai suFtil de p(tru8dere L8 ,ea8drele
su>letului perso8a2elor. "i se 9orFeDte c0iar despre o superioritate a creaiei asupra a8alizei,
co8statK8du3se c( arta literar( poate tr(i >(r( analiz" dar 8u >(r( creaie4 HHHCriticul aducea de aceea
eloGii deoseFite scriitorilor care creau Noa,e8i 9iiP, ca Sado9ea8u de pild(, care 9edea Ncu, se
co,port( perso8a2eleP, a9ea 9iziu8ea Gesturilor 9ii. Pri8 culti9area i8di9idualului arta >(cea u8 pas de
apropiere >a( de 9ia(. Autorul 8ostru 8u se s>ieDte c0iar s( acce8tueze 9italis,ul s(u. Ele cere ast>el o
,(rire a i8te8sit(ii de 9ia( a creaiei
5
sau scrie: XGust(, Di l(ud(, L8 art( e?presia 9ieii cKt ,ai
puter8iceP
7
, ceea ce a,i8teDte >(r( L8doial( pe Euyau. Procla,K8d superioritatea creaiei asupra
analizeilbrileanu 8u se ocup( totuDi ,ai pui8 cu cea di8 ur,(, ale c(rei procedee le ur,(reDte
L8deoseFi la Proust, cel care Npo9esteDteP
#$
su>letul sau Ncreeaz( lu,i su>leteDti, realit$i )si9ice4 %n5$i,n# -elo3ia iuFirea etc. ca >e8o,e8e
7ii c& )&lsaie )lin$ #e )ros)eime ,i 7ia$. +ar a8aliza a de9e8it ast>el creaie ,i critic&l %,i
#o7e#e,te sin-&r laFilitatea celor dou( co8cepte pe care n&mai meto#olo-ic a 7r&t s$ le opu8(.
L8>(iDarea artei ca 9ia( n&(+ %m)ie#ic$ tot&,i s$ s&blinie3e ,i opoziia celor dou( do,e8ii. :Arta e
arti5icial$4 &rm$re,te e5ecte :e7oc$ ,ai ,ult( co8Dtii8(, ,ai m&lt$ 7oin$ mai m&lt$ ci3elare
com)o3iie stilP- 9iaa e di,potri9(: >ireasc(, instincti7$ a5ecti7$ 5$r$ ten#in$ #e a produce
e>ecte. Co8cepia l&i Ibr$ilean& oscilea3$ #eci %ntr(&n 5el care 8u descoper( atKt co8tradicii, cKt
com)le2itatea obiect&l&i cercet$rii L8s(Di.
proFle,( de structur( a o)erei #e art$ care +(a interesat %n mo# deoseFit pe autorul 8ostru a >ost
aceea a ra)ort&l&i #intre fondi form. Separarea celor dou( ele,e8te a socotit(o ,i Ibr$ilean& ca o
abstracie a ,i8ii 8oastre, ca u8 rezultat al cre#inei %n entit$i cn# ( #e 5a)t 38e a>l(, 8u,ai L8
>aa u8ei disti8ciu8i meto#ice. Dac$ 7e#erea aceasta e ast(zi cure8t( )entr& orice estetic$
s&sinerea ei la noi ,i %nc$ )e la #$&6 a adus o real( contrib&ie de )reci3are )entr& critica
militant$. Cercet(rile L8 acest do,e8iu au 5ost #esc9i3$toare #e #r&m&ri. Amintim aici acel studiu
asupra 9ersului eminescian %n care cores)on#enele di8tre >o8d Di rit,, L8tre suFiect ,i rim$ ba
c9iar %ntre i#ei ,i sim)lele su8ete au lu,i8at cu precizie c$r$ri )e t$rm&l 7alorilor e2)resi7e ale
li,Fii, aDa cu, L8 Hra8a a procedat "rammont ,i ac&m la noi c& &n aparat de cercetare FoGat, dl.
D. Caracostea. Toate aceste str$#anii a& co8sacrat L8c( o dat( pri8cipiul c$ arta este e2)resie )n$
,i %n ele,e8tele ei Nato,iceP, cu, n&me,te Ibr$ilean& s&netele.
Asupra procesului de creaie artistic$ critic&l s(a e2)rimat i8cide8tal. Ast>el, a L8se,8at Di el
obser7aia c$ artist&l n& se aco)er$ c& o,ul de toate zilele Di 8ici m$car c& el %ns&,i %n toate
momentele 7ieii lui. /a8i>estarea artistic( este a,a#ar intermitent$. Re-&la e %ns$ L8t(rit( pri8
e?cepii Di u8a di8 acestea se #o7e#e,te a 5i )entr& critic CaraGiale, care Di L8 discuii obi,n&ite ale
7ieii 7orbea ,i e7oca artistic. Cu alt prile2, IFr(ilea8u dez9(luie caracter&l #e necesitate a; o)erei
20
care co8strK8Ge pe propriul ei creator s( >(ureasc( dup( leGile ei i,a8e8te. +e aceea, Nade9(ratul
creator e pK8( la u8 pu8ct irespo8saFil de preaia sa, pe8tru c( e do,i8at de ea. Perso8a2ul se dez9olt(
dup( voia Di >irea lui proprieP
<
. Autorul 8ostru 9eri>ic( ast>el 9ec0i oFser9aii ce D3au >(cut asupra artei
L8c( de la Hr. Sc0elli8G.
"e L8tK,pi8( apoi Di u8ele descrieri ale >elului des>(Dur(rii procesului creator. N i,presie
>u8da,e8tal( Di do,i8a8t( c0ea,( Di co,Fi8( ca u8 reGulator al procesului de creaie ele,e8tele
L,pru,utate de ia 8atur(P
;
, scrie el, suFli8ii8d ,o,e8tul i8iial Di i8ter8 al creaiei, ea u8 >actor
pri8cipal ur,at de altele secu8dare. +escrierea se re>er( la SDdo9ea8u Di L8>(iDeaz( ast>el 8u,ai
,odalitatea proprie a acestuia, procGsele de creaie des>(DurK8du3se de oFicei Di L8 alte >eluri co8trarii
celui citat ca, de pild(, atu8ci cK8d pu8ctul de plecare poate >i o i,presie cu totul secu8dar(,
i8cide8tal(, 8u u8a N>u8da,e8tal( Di do,i8a8t(P.
C( actul creaiei 8u e 8u,ai opera u8or >actori co8Dtie8i, ci Di a altora suFco8Dtie8i, L8sea,8( Di
IFr(ilea8u. NSuFco8Dtie8tul propu8e co8Dtie8tului, care accept( ori respi8Ge, aleGe sau 8uP, iar
SSSactul creaiei 8u e e 0aluci8aie L8tr3u8 ,o,e8t de supre,( i8spiraieP
6
, ci se adapteaz( 8ecur,at
ceri8elor co8Dtie8tului 9eri>icator.
ProFle,a recepti9it(ii artistice Di L8deoseFi cea a criticului de art( 3 aDa cu, e pri9it( de IFr(ilea8u 3 a
>ost preG8a8t L8>(iDat( de dl. cta9 :otez, autorul celui ,ai ,iDc(tor portret u,a8 Di Dtii8i>ic L8c0i8at
GK8ditorului ieDea8, L8 rK8duri ca acestea: NHacultatea ese8ial( a istoricului literar, care treFuie s( >ie
L8ai8te de toate u8 critic este...8u i8teliGe8a discursi9(, dar ce9a ,ai Greu de de>i8it Di aproape
i8sesizaFil, >ii8dc( e de 8atur( ,ai ,ult i8tuiti9( Di a>ecti9(, darul L88(scut de a se tra8spu8e L8
su>letul u8ui scriitor pri8tr3u8 >el de se,i3,eta,or>oz(, dup( 9orFa lui Sai8te3:eu9e, datorit( c(ruia
criticul L,Fr(iDeaz( pri8 si,patie ela8ul 9ital al u8ei opere, ,isterul creaiei, se8sul ei pro>u8d ca Di
te08ica ,i2loacelor de e?presie.P
$
.
Ciudat( pe8tru u8 critic cu te8di8e socioloGice e co8cepia lui E. IFr(ilea8u asupra raportului di8tre
scriitor Di puFlic pe care 8u3# ad,ite L8 prea2,a artistului, deDi acesta e?pri,( totdeau8a ce9a pe8tru
ci8e9a, c0iar dac( puFlicul e alc(tuit di8 >oarte pui8i i8Di.
%#
Al(turi de aceste >rK8turi de GK8d, care apari8 esteticii Ge8erale, IFr(ilea8u a desci8s de ,ulte ori Di pe
t(rK,ul esteticii speciale, a Ge8urilor Di speciilor literare Di, ,ai cu sea,(, pe cel al ro,a8ului.
"e8u,(ratele sale caracteriz(ri au >ost pro9ocate de co8te,plarea operelor particulare, ale c(ror
L8suDiri erau apoi L8scrise ca 8ote ale co8ceptului de ro,a8. Cu, specia aceasta e de o laFilitate
e?tre,(, el 8u i3a putut circu,scrie 3 >ireDte 3 li,itele. Procedeele cele ,ai 8oi, ca de pild( a8aliza
proustia8(, au >ost L8cadrate L8 specia care s3a L,FoG(it ast>el cu 9aria8tele ei de ulti,( or(. Potri9it
acestui ,odel 8eprecis, IFr(ilea8u ur,K8d o 9ec0e li8ie a criticii, a 2udecat operele dup( criteriul
co8>or,(rii la Ge8. "u Di3a L8suDit L8s( deloc atitudi8ea &n&i co8>or,is, riGid, ,odelul 8e>ii8d el
L8suDi li,pede Di structural. I8te8ia ,etodei a >ost totuDi ur,(rit(, deDi criticul era co8Dtie8t de >aptul
c( L8cadrarea L8 Ge8 presupu8e sacri>icarea di>ere8ei speci>ice, ceea ce L8 do,e8iul artei L8sea,8(
L8l(turarea pri8cipiului estetic L8suDi. !8 scepticis, pro8u8at caracterizeaz( de alt>el GK8direa lui
IFr(ilea8u L8 acest pu8ct. S&net&l &nic al operei 3 spu8ea el odat( 3 8u poate >i #e 8i,e8i pri8s L8
>or,ule, care )rin L8s(Di nat&ra lor %l stin-. <i se asc&n#e aci 3 dac( 8u 8e L8Del(, 3 dra,a L8treGii
critici literare Di aceea a lui IFr(ilea8u L8deoseFi: 8eputi8a de a co,u8ica pe c(ile Ge8erale ale Dtii8ei,
particularitatea Di prospei,ea i8tuiti9( a artei.
22
@ ?A@I(!2!>
'#6;53#$45)
Paul Zari>opol 83a 9rut s( apari8( do,e8iului pur teoretic al esteticii >iloso>ice. L,potri9a acestei
discipli8e el se ridic( c0iar 3 dup( cu, 9o, 9edea 3 acuzK8d3o de i8capacitate orGa8ic( de a p(tru8de
speci>icul >e8o,e8ului artistic. Pe de alt( parte, 8u s3ar putea spu8e c( Paul Zari>opoi a >ost u8
,ilita8t al criticii literare aplicate cu deoseFit( ate8ie asupra descrierii Di aprecierii di>eritelor
>e8o,e8e estetice particulare ce se i9eau L8 realitatea istoric(. L8tre estetica >iloso>ic( Di critica artistic(
acti9itatea lui dei8e u8 ioc ,edia8 L8 se8sul c( studiile Di articolele sale, plecK8d de la a8u,e
,a8i>est(ri artistice i8di9iduale, se L8coro8au de cele ,ai ,ulte ori cu oFser9aii de 8atur( Ge8eral(,
cu pri8cipii Di 8or,e estetice. A, >i c0iar Lide,8ai s( crede, c( L8tre cele dou( t(rK,uri cu,p(8a se
L8cli8a ,ai 9(dit 3 cu sau >(r( 9oia autorului 3 spre lu,ea pri8cipiilor, o dat( cu realit(ile de la care
por8ea, Li >oloseau doar ca prete?te sau ,aterial ilustrati9 pe8tru redarea celor di8tKi. Paul Zari>opol
ti8dea c0iar spre orizo8turile esteticii >iloso>ice, pe care di8 a8u,e pu8cte de 9edere ie co8da,8a, dar
la care 8u cuteza s( 8(zuiasc( >(r( a c(lca pe treptele u8ei solide e?perie8e artistice. Citarea Di
caracterizarea sa L8 cadrul acestui taFlou al esteticii >iloso>ice ro,K8eDti co8te,pora8e se i,pu8e deci
8eap(rat, L,potri9a 9oi8ei lui c0iar.
Paul Zari>opol 83a >ost 8ici el u8 ar0itect de siste,e estetice. AGila lui cuGetare ce se aplica ,ereu
asupra aspectelor particulare ale artei, o puter8ic( Di re,arcaFil( doz( de scepticis,, >or,aia lui
structural( artistic( L8cli8at( spre i8di9idual Di pitoresc Ll L8dep(rtau de o ase,e8ea ,isiu8e. Cu, ,ai
spu8ea, L8s(, >(r( s( 9rea, Zari>opol a sc0iat i8cide8tal, dar cu 9(dite aptitudi8i de3a lu8Gul lucr(rilor
sale, >rK8turi ale u8ei co8cepii artistice pe care 8e propu8e, s( Qe despri8de, di8
23
co8te?tul lor eteroGe8 Di s( le reco8stitui, L8 aceast( preze8tare a ideilor sale estetice, oFliGK8du38e
>ireDte a 8u le s>(rK,a oriGi8alitatea Di >i8alitatea i8iial(. "e 9o, po,e8i ast>el L8 >aa u8ei 0ot(rKte
poziii estetice, pe care P. Zari>opol a apKrat3o cu ar,ele ascuite Di 8eL8>ricate ale u8ui ,ilita8t, 8u cu
li8iDtea L8alt( a u8ui >iloso>, care se ,iDc( se8i8 Di 5ericit pri8tre ideile sale.
Sk8Gura sa ati8Gere direct( cu estetica >iloso>ic( o co8stituie >oarte perso8alul s(u studiu Kant
iestetica" asupra c(ruia 8e 9o, opri acu,, +up( I,e8sa FiFlioGra>ie ce s3a scris asupra lui Ka8t Di a
esteticii sate, i8trarea L8 are8( a lui Zari>opoi L8se,8a desiGur u8 ac de a >ru,oas( L8dr(z8eal(, cu
atKt ,ai ,ult cu cKt 8u u8 co,e8tariu eloGios Ei )re3ena el ci o opoziie >er,(, de tipul aceleia pe
care autorul 8osirs a reluat3o de atKtea ori, lo9i8d cu o diaFolic( persiste8( L8 idolii rr3..
#
# ai culturii
europe8e.
Preze8tK8d, L8 studiul citat, estetica lui Ka8t, Zari>opol )$tr&n#= cu R8de,K8are L8 laForatorul Di
,eca8is,ul GK8dirii >iloso>uluiY #e37$l&in# ,etodele Di procedeele sale. Cu toat( riGuroasa Dl teriFila
oFiecti9itate ka8tia8(, autorul 8ostru Li descoper( >?@?Aerine se8ti,e8taleP L8 deoseFita apreciere pe
care >iloso>ul o d(ruieDte cu8oaDterii pure pri8 i8telect L8 paGuFa celei pri8 si,uri, L8cadrK8du3se
ast>el Ia 9ec0ea li8ie istoric( ce, L8c( di8 a8tic0itate, deoseFea L8tre cu8oDti8a 8oetic( Di cea estetic(.
Pe ur,a acestei ,oDte8iri Ka8t 9a. acorda esteticii u8 rol secu8dar L8trucKt, L8 de>i8iti9, in5erioritate.B
c&no,tinei estetice >a( de cea pur( Di ,eta>izic( era Di pe8tru el o doG,(. E9ide8t, >a( de acest pu8ct
de 9edere, care 8u reprezi8t( 8ici ,(car o poziie proprie Di oriGi8al( ka8tia8(, Zari>opol se 9a ridiZa
L8 8u,ele c&lt&l&i i8depe8de8t al artei, e-al L8drept(ite de a >i sti,ata IG ,asa 9alorilor spirituale.
P$tr&n3n# ,ai departe L8 >irele esutului esteticii lui Ka8t, Zari>cpcl 9a re,arca ,etoda ei si,etric(,
8e9oia de a strK8Ge proFle,ele >ru,osului L8 cadrul prestaFilit ai siste,ului s(u 5iloso5ic c(utK8du3le
u8 loc de ec0iliFru %nre cele dou( c(ri a8terioareY asupra cu8oaDterii Di 9oi8ei. Se 9(deDte adic(
arti>icialitatea co8struciei teoretice >(cute cu tot di8adi8sul, spre a corespu8de si,etriei. +ar L8 cadrul
acesteia se i9esc totuDi i8co8sec9e8e pe care Zari>opol le sesizeaz(
24
de L8dat(. Si,etria cerea L8tr3ade9(r ca cele trei >acult(i ce alc(tuiau suFiectele Criticelor sale '
i8telect, raiu8e, se8siFilitate 3 s( coe?iste i8depe8de8t Di cu eGal( L8drept(ire, ca u8 NaGreGatP cu,
spu8ea Ka8t, 8u ca u8 Nsiste,P, 8u s( se coFoare u8a di8 ele 3 se8siFilitatea 3 la rolul de ,i2locitoare
L8tre celelalte. NSi,plicitatea 8ai9( Di direct(P, cali>ic( Zari>opol str(da8ia lui Ka8t de a aplica GreDit
2udec(ilor estetice >or,ele Di tiparele Criticii raiunii pure" A8aloGia >oreaz( GK8direa ka8tia8(,
L8l(turK8d cele ,ai e7i#ente realit(i. Este cazul L8suDi al 2udec(ii estetice, pe care Ka8t o i8troduce
cu tot di8adi8sul L8 a)riorism pe8tru a oFi8e caracterul Ge8eral aQ >ru,useii, dar L8 acelaDi ti,p
e?perie8a psi0oloGic( Li i,pu8e sK accepte Di caracterul suFiecti9 o dat( ce, L8 >o8d, >ru,useea e u8
acord ce se produce L8tre3i,aGi8aie ,i L8eleGere L8 su>letul i8di9idual. Ha( de aceast( situaie
Zari>opol 9a co8c0ide cateGoric Di >(r( ti,iditate: ,eo arFitrar( Di ciudat( siluire a s&biecti7it$ii de
>apt a 2udec(ilor estetice Di o suF2uGare a lor i8e9itaFilului aprioris,P. "ota de Ge8eralitate a
5r&m&seii e susi8ut( de Ka8t 3 spu8e L8s( Zari>opol 3 i pe o alt( cale, N>ii8dc( alt>el a, a2a8Ge la
scepticis,P. Autorul 8ostru ce 9a tatreba desiGur de ce sce)ticism&l treFuie s( >ie 8u,aidecKt e9itat,
atu8ci cK8d ei NLDi a9ea u8 L8eles Di u8 rol L8 do,e8iul esteticiiP. +oG,atis,ul estetic al lui Ka8t
respi8Gea L8s( orice L8cerc(ri suFiecti9iste Di relati9iste ca o atitudi8e de la si8e L8eleas(. Pe8tru
puris,ui estetic pe care Zari>opol #3a -3-p::eze8tat totdeau8a e caracteristic( adeziu8ea sa Ia
N>ru,useea liFer(P a i&i Ka8t, 8u la cea Nadere8t(P- di>ere8a o G(sea el NdeoseFit de preioas(P pri8
>aptul c( ea spri2i8ea i8depe8de8a esteticii. L8 8u,ele aceluiaDi puris, se ridica Zari>opoi L,potri9a,
Ndidacticis,ului e?tre,P al l&i Ka8t, care cerea o Ntutel( ,oral( arteiP, cK8d scrie c( NGustul este L8
de>i8iti9 capacitatea de a 2udeca idei ,orale L,Fr(cate L8 >or,e se8siFileP.
Co8cluziile acestei cercet(ri pri9i8d estetica lui Ka8t L8 lu,i8( istoric( su8t ur,(toarele: Nr(,K8e L8
tradiia 9ec0e a credi8elor plato8ice Di creDti8eP, >ii8d 9orFa tot despre Ndeprecierea lu,ii si,urilorP.
Cu toat( rod8icia ideilor esteticii ka8tie8e, care au >ructi>icat L8treG 9eacul al MlM3lea, Zari>opol 8u se
declar( ,ulu,it cu aceast(
25
poziie suFordo8at( Di u,ilitoare ce se d( artei. Se despri8de pri8 ur,are Di de aici li8ia susi8erilor
estetice ale autorului 8ostru: arta este u8 i,periu i8depe8de8t pe care 8ici Dtii8a, 8ici >iloso>ia 83au
dreptul s(3# 2iG8easc(, do,i8K8du3# Di reducK8du3# la 9asalitate. Va >i o poziie pe care, L,potri9a lui
Ka8t Di a tuturor, o 9a ap(ra cu >er,( credi8( autorul 8ostru.
E?pu8erea esteticii lui Ka8t Di a criticii lui, aDa cu, a, L8trepri8s3o ,ai sus, treFuie L8s( co,pletat(
cu te8di8a e?plicati9( cu care Zari>opol o pre>aeaz(. L8 c0ip FioGra>ic Di psi0oloGic se L8cearc(
aceast( e?plicaie 9orFi8du3se de N>elul o,uluiP Di al structurii GK8dirii sale, L8toc,ai cu, procedeaz(
Di critica artei, re8u8K8du3se pri8 ur,are la o descriere e?clusi9( a ideilor L8 a>ar( de persoa8a
creatorului. Pe aceast( cale, ca Di ali cercet(tori, Zari>opol 9a i8sista asupra ,ediocrit(ii preG(tirii Di
e?perie8ei artistice a lui Ka8t, pe8tru care re>leciile asupra esteticei 8u s3au i9it di8 L,p(rt(Direa3i cu
0arurile artei, ci di8 L8de,8uri cerute de siste,ul s(u >iloso>ic. SSSAutorul 8ostru se 9a situa ast>el L8
>ireasc(, pe8tru el, opoziie cu o ast>el de estetic( >iloso>ic(, pe care o respi8Ge L8tr3u8ui di8
repreze8ta8ii ei cei ,ai str(lucii care, cu toat( 8epreG(tirea lui artistic(, a L8se,8at o L8c0eiere a
trecutului str(da8iilor estetice Di o e?traordi8ar( sti,ulare a 9iitorului discipli8ei.
Care su8t L8s( ,oti9ele reale aie acestei L89erDu8ate opoziiiA Paul Zari>opol 8i le dez9(luie L8tr3u8
pasa2 di8 2entru arta literar" susi8K8d c( estetica >iloso>ic( a co8triFuit prea pui8 la cu8oaDterea
artei di8 prici8a i8capacit(ii psi0oloGice, orGa8ice a tipului >iloso>ic, Ncare se lo9eDte de >apte c(rora,
i8sti8cti9 Di di8 i,ediata lui 8atur(, 8u le poate G(si 2usti>icareP, Ndate u8ice, i8di9iduale Di per>ect
Xiraio8aleYP care se opu8 aFstractiz(rii Di Ge8eraliz(rii >iloso>ice. atitudi8e de Nperple?itate
i8di9idual(P, spu8e deci autorul 8ostru, care duce la Ncu8oscuta Goa8( dup( i8terpret(ri ca acestea:
opera de art( e?pri,( caracterul cel ,ai Ge8eral al oFiectului, tipul speciei, ese8a, idealul, este
,a8i>estarea se8siFil( a Ideii, a LeGiiP
%
etc. AcelaDi ,oti9 psi0oloGic Ll L8dea,8( pe >iloso> Ns( pu8(
arta L8 aFsolut( leG(tur( cu reliGia Di ,eta>izica, de ,ulte ori pe8tru a o ar(ta ca o treapt( i8>erioar(, o
>az( pri,iti9( a acestoraP. +e ase,e8i, se re,arc( te8di8a criticilor de art( de a atriFut
26
operelor co8cepii >iloso>ice u8itare Di siste,atice. L8 co8cluzie: i8capacitatea structural( a tipului
>iloso>ic de a pricepe arta, L8soit( de di9ersiu8ea pri8 care i se atriFuie ,isiu8i a8aioaGe >iloso>iei dar
adesea i8>erioare acesteia. Se reia ast>el Di de Zari>opol o ,ai 9ec0e atitudi8e de ,ai ,ulte ori
repreze8tat( L8 istoria esteticii, pri8tre alii Di de E. Vico.
L8c0eierea lui Paul Zari>opol e 3 dup( cu, 9ede, 3 deoseFit de Gra9( Di ec0i9aleaz( L8 >o8d cu o
co8da,8are pri8cipial( a esteticii >iloso>ice ca Di a str(da8iilor sale istorice. Haa de aceast( opoziie s(
oFser9(, ,ai L8tKi c(, L8 ce pri9eDte te8di8a >iloso>ului de a pu8e L8 leG(tur( arta cu ,eta>izica Di
reliGia, e cu totul >ireasc( pe8tru ,isiu8ea lui oFiD8uit( de a pri9i L8 a8sa,Flu 9alorile spiritului Di a le
u8i>ica suF aceeaDi cupol(, a u,a8it(ii cupri8s( de setea co,u8( de cu8oaDtere. +ac( e ade9(rat c( i
s3a atriFuit artei u8 rol de ce8uD(reas( L8 acest proces, 8u e ,ai pui8 ade9(rat c( alteori i s3a acordat
u8 rol de reGi8(, ca de pild( la Sc0elli8G sau cel pui8 u8ul eGal cu ceL al >iloso>iei, ca la :erGso8.
Perspecti9a izolatorie la Zari>opoi este desiGur cea artistic(, dar 8u se do9edeDte ea tot atKt de opac( pe
cKt e cea a >iloso>iei >a( de art(A I8capacitatea orGa8ic( a tipului >iloso>ic de a pricepe arta s( >ie L8s(
real(A Pute, 8oi a>ir,a c( ,ultiseculara ,u8c( a esteticii >iloso>ice 83a adus co8triFuii la
cu8oaDterea >ru,osului artistic, c0iar atu8ci cK8d la Faza ei 83au >ost aptitudi8i estetice deoseFite de
receptare sau s>era e?perie8ei artistice s3a do9edit ,odest(A Ar >i s( 8eG(, realit(i prea e9ide8te Di
s( L,p(rt(Di, atitudi8i de opoziie prea apriG Geo,etrice. Pare c( Zari>opol se a>l( aici e?act L8
postura pe care o critica la Ka8t: co8strucii de cateGorii Di tipuri prea riGide Di si,etric opuse. E L8s(
drept s( ad(uG(, o 8ua8(: autorul 8ostru acce8tueaz( cu li8ii prea Groase co8trastele pe8tru a cKDtiGa
,ai siGur s>K8ta sa lupt( pe8tru auto8o,ia artei Di a speci>icului estetic. E o tr(s(tur( a caracterului
,ilita8t al operei sale, pe care o 9o, L8tKl8i Di cu alte prile2uri.
Susi8K8d apriG pu8ctul de 9edere al i8depe8de8ei artei, Zari>opol
9a treFui s( ia poziie L,potri9a Ncriticii istoriceP, NDtii8i>ice sau
[si0oloGiceP, L8trucKt toate aceste ,etode socoteeu arta ca u8 >e8o,e8
\ecu8dar, Nce 8u i,port( decKt ca docu,e8t FioGra>ic sau de istorie
27
social(P
4
do9edi8d ast>el o NoFtuzitate estetic( re,arcaFil(P. Arta 8u poate >i 8u,ai u8 ,i2loc de
i8>or,aie istoric( sau socioloGic( Di, pe8tru a3Di spri2i8i teza, Zari>opol >ace apel la co8cepiile lui
HlauFert. Se citeaz( ast>el pasa2e di8 scriitorul >ra8cez care arat( c( lui Iai8e Li scap( toc,ai
i8di9idualitatea Di >e8o,e8ul particular repreze8tat de artiDti, Npoetica lor i8co8Dtie8t(P. !8 atac ,ai
precis L,potri9a criticii Dtii8i>ice L8trepri8de Zari>opol cu prile2ul a8aliz(rii u8or p(reri ale lui
:er8ard S0aC care leGa a8u,e caractere te08ice ale ,uzicii lui WaG8er de u8ele ele,e8te ideoloGice
ale re9oluiei de la O56 sau, ,ai e?act, Ntot ce pare a >i duet, teret Di cor dup( tradiii 8u3i decKt
ur,area strict( 8ecesar( a L8tK,pl(rii c( WaG8er s3a des>(cut de ideoloGia politic( a FurG0eziei
liFeral3socialiste de la O56P
5
. Co8cluzia lui Zari>opol 8u putea >i decKt 8eGarea cateGoric( a puti8ei de
Na deduce detalii precise ale te08icii artistice di8 Ge8eralit(i i,precise, ale u8ei ideoloGii politice Di
socialeP
7
sau Di ,ai >er,3: Neste aici u8 >el cu totul aFuzi9 de a e?plica orGa8ic, cu, se zice, creaia Di
structura u8ei opere de art(- se presupu8e L8tre di9ersele >eluri de acti9itate ale spiritului o co8e?iu8e
strict(, care 8u corespu8de L8 ,od real liFert(ii capricioase a 9ieii i8terioareP
<
.
Co8ceput( L8 >elul acesta, 8eGarea Ncriticii Dtii8i>iceP e per>ect 2usti>icat( Di Zari>opol se al(tur( aici
u8ei direcii ,ai 9ec0i, care3Di are istoria ei Di la 8oi L8cepa28d cu /aiorescu Di co8ti8uK8d cu /.
+raGo,irescu, u8ul di8tre cei ,ai 0ot(rKi e?ecutori ai acestor ,etode. E potri9it aici s( >ace, o
disti8cie: opoziia lui Zari>opol se aplic( L8eleGerii Ncriticii Dtii8i>iceP ca e?plicK8d cauzal relaiile
artei cu celelalte do,e8ii ale 9ieii sau pri8 Nco8e?iu8e strict(P, ce ,erGe pK8( la a,(8u8te. E?ist(
L8s( Di co8e?iu8i ,ai pui8 stricte L8tre di>eritele do,e8ii ale spiritului, paralelis,e e9ide8te ce 8u pot
>i 8eGate L8 8ici u8 c0ip Di pe care >iloso>ia culturii le3a L8su,at suF co8ceptul stilului. Acestea, >ireDte,
8u treFuie 8eGate, >ii8dc( las( L8c( destul 2oc liFert(ii capricioase a 9ieii i8terioare.
Co8da,8K8d critica istoric( Zari>opol 9a L,Fr(iDa cu toat( c(ldura pe cea estetic(, L8trucKt arta
treFuie s( >ie co8siderat( ca art(, NL8 8atura ei proprie, iar aplicaia istoric( r(,K8e s( se re>ere la
rezultatele u8ei ase,e8ea cercet(riP. Criticul 8ostru s(9KrDeDte ast>el u8ul di8 acele acte de NprecizieP,
care3# caracterizeaz( atKt de st(ruitor Di pri8 care
28
8(zuieDte s( cucereasc( pe sea,a artei o i8depe8de8( >iresc ,eritat( dar pe 8edrept t(G(duit(. Care
r(,K8e L8s( se8sul ,etodei istorice L8 art( dup( Zari>opolA Cel L8se,8at ,ai sus, desiGur. Ea treFuie
s( se aplice dup cercetarea estetic( a artei. Soluia este 2ust(. "u,ai o critic( estetic( poate
recu8oaDte Di aprecia 9alorile artistice iar e?plicaiile istorice 9i8 ca epi>e8o,e8e, 8u i89ers. Este
i8teresa8t( co8statarea c( Zari>opol 8u adopt( atitudi8i 8eGati9iste aFsolute dar 8ici 8u cedeaz( di8
i8tra8siGe8a sa estetic(.
Criticul se al(tur(, cel pui8 >or,al, ,etodei >e8o,e8oloGice, L8trucKt 9rea s( arate Nce e opera, cu, e
>(cut(P, care e Nstructura ei speci>ic(P
;
, L8 a>ar( de seriile cauzale care au predeter,i8at3o. +e u8de3Di
9a lua L8s( ,aterialul i8>or,ati9 o dat( ce 3 dup( cu, re,arca, 3 estetica >iloso>ic( 8u i3# poate o>eri.
N+espre art( de la artiDti treFuie s( 8e i8>or,(,. Ei 8e L89a( s( deoseFi, arta de ci8e Dtie ce alte
>apte: artiDtii 0ot(r(sc ce are s( >ie artaP, 8e r(spu8de 8et Zari>opol. H(r( L8doial( c( aici este iz9orul
pri8cipal ai cu8oaDterii artei, L8 >actorii ei creatori. +ar esteticie8ii >iloso>i 83au a9ut Di ei L8 9edere
totdeau8a u8 a8u,e cK,p al e?perie8ei artisticeA ]i apoi artiDtii o>er( 8u,ai ,aterialul de cercetare
al artei pe care esteticie8ii Ll descriu, Ll co,par( cu >e8o,e8e a8aloaGe Di Li e?traG ese8ele, p(strK8d
cu Gri2( toc,ai speci>icul artistic L8 Ge8ere, o dat( cu aceDtia caut( s(3# L8te,eieze Di s(3L procla,e L8
,od de>i8iti9. Scepticis,ul lui Zari>opol >a( de estetica >iloso>ic( e desiGur 8e,eritat de aceast(
discipli8(, care lupt( doar pe8tru aceleaDi eluri ca Di Ncritica artistic(P.
Cu poziia ,etodoloGic( ast>el precizat(, s( reco8stitui, tipul artistic, aDa cu, Ll 9ede Zari>opol cu
di>erite prile2uri, L8c0eGK8du3# di8 opi8iile Di >rK8turile se,(8ate de critic sporadic, 8esiste,atic L8
cupri8sul lucr(rilor sale. SuFli8ie, de la L8ceput c( L8cerc(, o reco8stituire, L8trucKt caracterul
,ilita8t al operei criticului Di poate a9ersiu8ea sa >a( de >iloso>ie l3au L,piedicat s(3Di si8tetizeze
co8cepiile. rdi8ea L8s(Di cu care 9o, preze8ta tr(s(turile tipului artistic 8e apari8e. SSS"e si,i,
ast>el oFliGai s( L8>(iD(, ca pri, caracter al artei, dup( Zari>opol, puritatea ei >a( de i,i?tiu8ile di8
alte do,e8ii. Cu aceast( 8ot( criticul 8ostru e e?tre, de prete8ios. El respi8Ge cu
%$
0ot(rKre pK8( Di arta clasic(, despre care esteticie8ii >iloso>i ai 9eacului al MlM3lea au crezut c( e pur(,
pe8tru ,oti9ul c( s3a produs o sc(pare di8 9edere Di o co8>uzie: Nclasicis,ul >ra8cez sau a8tic 8u s3a
GK8dit 8icidecu, la art(, ci a 9rut s( >ac( Di a >(cut art( i8structi9(P
6
. Ca o aplicaie a acestei oFser9(ri
9a a8aliza Zari>opol sc0ia lui Voltaire, Iamalul chior" spre a de,o8stra caracterul i8structi9 al artei
clasice. Puritatea tipului artistic o 9a ap(ra ,ai departe criticul 8ostru Di L,potri9a i,i?tiu8ilor
,oralizatoare. /(iastr( a8aliz( a #onateiKreuzer" por8it( cu ast>el de i8te8ii, pe care tale8tul artistic
al lui Iolstoi le L89i8Ge >(r( s( 9rea do9edeDte c( Ne>ectul estetic pri,eaz( cu orice preP.
alt( tr(s(tur( a artei pe care 8e3o L8>(iDeaz( criticul este raportul ntre fondul i forma operei" L8tre
stil Di suFiect. Se co8stat( ,ai L8tKi istoriceDte c( aceast( separaie L8cepe de la so>iDtii retoricie8i, care
L,Fr(cau L8 stiluri >elurite aceleaDi te,e Ge8erale, disti8GK8d pri8 ur,are L8tre oFiect Di >or,(. +e aici
a deri9at Di L8eleGerea stilului ca or8a,e8t al >o8dului, ca Di cu, s3ar >i putut izola de el. Pe8tru
Zari>opol, ca Di pe8tru toat( critica orGa8icist( NsuFiectul u8ei lucr(ri literare e tot ce 8e d( autorul L8
ea Di L8toc,ai cu, 8e d( acel tot- opera literar( e acest tot de cu9i8te care 8e trece suF oc0i, toat(
cartea, toate cu9i8tele cu L8elesul lor su8t pe8tru 8oi suFiectul Di 83are se8s s( 9orFi, de stil >ru,os
pe suFiect urKt, de stil urKt pe idei >ru,oaseP
$
. Huziu8ea des(9KrDit( a celor doi ter,e8i e ast>el
de>i8iti9 precizat( Di de autorul 8ostru. +espre >elul ei 8e ,ai d( L8s(, cu alt prile2, L8c( o relaie:
N,u8ca Di te08ica literar( L8 L8elesul ,oder8 co8sist( doar L8 supra9eG0erea scrupuloas( a GK8dirii 3
Di a8u,e a GK8dirii pri8 cu9i8teP
#&
Di alt(dat(: Nartistul 9orFeDte si8Gur sau ,ai e?act GK8deDte L8
9orFeP, L8 care se disti8Ge aceeaDi co8cepie ca Di la Croce despre i8tuiia ca e?presie.
!8 8ou caracter al artei asupra c(ruia se opreDte P. Zari>opol este 8ecesara dista8( ce treFuie s( se
produc( L8tre ,o,e8tul trit i cel artistic4 El se 9a ridica L,potri9a artiDtilor, la care NsuFiectele 8u
su8t Fi8e despri8se di8 co,ple?ul se8ti,e8tal pri,iti9, i,presiile 8u su8t L8dea2u8s stK,p(rate,
lipseDte dista8a estetic( treFui8cioas( producerii ade9(rului artisticP
##
. Pe criticul 8ostru Ll 9a
i,presio8a stilul lui Hra8ce,
30
pe8tru c( se NdeoseFeDte pri8tr3o li8iDte stator8ic( Di ,ultilateral(, superF(P
#%
, ca Di >elul co,icului
aceluiaDi, pe8tru c( Neste o dista8( estetic( 8ou(, de u8de aGresi9itatea este e?clus(P
#4
, L8 ti,p ce se
9a si,i dep(rtat de /aupassa8t, pe8tru c( era Nse8ti,e8tal, 8u esteticP,
'Q
o decalcare riGuroas( a 9ieii
psi0ice i,ediateP
#5
. SuFscris deci pri8cipiului lui HlauFert: Ncu cKt si,i ,ai pui8 cu atKt eDti ,ai apt
Di e?pri,i u8 lucru aDa cu, esteP
#7
. +ista8a estetic( >a( de 9ia( a >ost resi,it( Di co,u8icat( de
,uli creatori Di ea a p(rut, de aceea, ca u8 ,o,e8t i,porta8t L8 co8stituirea operei de art(, care se
dez9olt( pe u8 pla8 detaDat de cel al tr(irii i,ediate.
ate8ie deoseFit( 9a acorda epresieipe care, deDi 83o separ( de suFiect, o ur,(reDte totuDi cel pui8
,etodoloGic ca pe o >a( disti8ct( a artei. ProFle,a o ati8Ge cu prile2ul discuiei u8ei oFiecii ce i s3a
adus lui HlauFert Di dup( care pri8cipiul i,perso8alit(ii procla,at L8 art( 83ar putea >i susi8ut, o dat(
ce artistul e L8 ,od >atal perso8al Di suFiecti9. Replica lui Zari>opol e L8s( siGur(, e?presia Ndep(DeDte
suFiecti9itateaP de la si8e, ea treFuie s( >ie NoFiecti9(P L8trucKt e?pri,( pe8tru alii u8 co8i8ut
su>letesc perso8al. Pe aceast( latur( a e?presiei alu8ec(, c(tre socioloGie Di 8e ridic(, proFle,a
puFlicului. Cu pri9ire la artistul co8te,pora8 Zari>opol 9a oFser9a lucruri care co8trazic >ireasca
oFiecti9itate a e?presiei: Nel scrie pe8tru dK8sul ori pe8tru ali artiDti, puFlicul 9a L8eleGe dac3o putea
Di3i 9a pl(cea ori ,Y- de alt>el, acu, a2u8Ge a >i se,8 r(u s( placi puFliculuiP, scrie criticul 8ostru
#<
.
Vre,ea 8oastr( pare s( cu8oasc( tot ,ai ,ult tipul artistului solitar, ,editati9, Ne,a8cipat de
co8trK8Gerea social(P, cu u8 puFlic ce se las( Nsiluit de 9oi8a artistuluiP, Nestetica 8oastr( se
orie8teaz( dup( i,presia i8ti,(, dup( i8tuiia pri,( Di i8di9idual(, 8u dup( >or,ularea loGic(,
discursi9( Di social(P
#;
. Arta lui Proust reprezi8t( ,ai cu sea,( aceast( co8cepie L8 8aturalis,ul ei
psi0oloGic ce d( lo9ituri Nco,poziieiP, Nco89e8iilor literareP, cadrului oFiD8uit, >iciu8ilor ce
Ndespart iluzio8istic pe autor de cititorP etc. E?presia de9i8e ast>el tot ,ai pui8 co,u8icati9( Di
oFiecti9( Di3Di pierde se8sul. +ar L8 acest caz 8e L8treF(, dac( 8u cu,9a S di,i8ueaz( Di 9aloarea
artei ca atare o dat( ce dista8a estetic( di8tre V( i creator e aproape des>ii8at( L8 cadrul
8aturalis,ului psi0oloGic
4#
al lui Proust Di L8 te8di8ele i,perso8ale ale e?presiei supri,ateA L8alta preuire pe care Paul Zari>opol
o acord( lui Proust 8e apare L8 co8tradicie cu 8or,a dista8ei estetice Di a oFiecti9it(tii e?presiei
procla,ate a8terior. Atitudi8ea criticului e L8s( 2usti>icat( pri8 8outatea artei proustie8e Di pri8
caracterul ei ico8oclast >a( de co89e8iile literare de alt(dat(, tr(s(turi pe8tru care Zari>opol era
deoseFit de se8siFil. L8 proFle,a e?presiei te8di8a suFiecti9( r(,K8e totuDi L8tr3o ,(sur( 3dup( L8s(Di
9orFa lui Zari>opol L8 replica la oFiecia adus( lui HiauFert 3Nu8 8o83se8sP
46
.
!ri1inalitatea e apoi o tr(s(tur( de sea,( a tipului artistic, aDa cu, L8tre9ede, di8 oFser9aiile de ,ai
sus asupra artei iui Proust. :a8alitatea, locul co,u8, L8treGul arse8al co8sacrat al >or,elor literare
co89e8io8ale a9ea s( >ie de aceea cu aspri,e ur,(rit Di des>ii8at, c0iar dac( ap(rea L8 operele celor
,ai iluDtri scriitori. Ci8e au3Di a,i8teDte de 8eL8duplecata e?ecuie a lui Re8a8, pe8tru c( Nproza
acestuia este u8 ,uzeu co,plet aQ >ru,useilor pe care le au L8 urec0i Di L8 ar,o8ie ,ilioa8e de
a9ocai, ziariDti, pro>esori Di ali cet(e8i, care L8trei8 relaii >raGede cu literaturaP
#$
. 9espre
banalitatea n art" Zari>opol 9a scrie de alt>el u8 Neseu deoseFit L8 care, co,e8tK8d o po9estire de
Rode8Fac0, 9a co8c0ide de>i8iti9 c( Fa8alul e p(catul pri,ordial al artistuluiP
%&
. +e aici Di se9era
e?ecuie a Climatelor lui /aurois.
Zari>opol i8sist( L8 ,od st(ruitor asupra altui caracter al tipului artistic: N8otarea i,presiilor L8 a>ar(
de orice co8strucie loGic(P
%#
, Nprelucrarea ,aGistral( a pitorescului pur se8zualP
%%
, Nascui,ea
si,urilorP, Ni,aGi8ea plastic( Di colorat(P, Ndetaliul co8cretP, Npitorescul pli8P, N,i8uiozitatea
e?traordi8ar(P Di atKtea alte e?presii care L8 ,od 9ariat Di suGesti9 redau puter8ica i8tuiti9itate a artei
>a( de care repreze8t(rile o,ului oFiD8uit p(lesc 2al8ic. Fiectul pre>erat al artei de9i8e atu8ci
i8di9idualitatea, aspectul particular al lucrurilor Di Zari>opol se situeaz( ast>el L8 li8ia esteticii lui
Croce sau :erGso8.
Caracterele artei se ,ai L,FoG(esc L8s( Di cu alte 8ote, L8>(iDate >uGar de critic. Le tra8scrie, Di 8oi
aici: u8 a8u,e se8ti,e8t al >irescului, o atitudi8e ostil( deci patetis,ului '9ezi Dar2a co8tra lui ZCeiG)
32
Di oric(rui liris, Di retoris,, NeleGa8( soFr(P, di9ersitate, care 8u se pot suFsu,a tr(s(turilor detaliate
,ai sus.
Reco8stituirea ideilor artistice pe8tru care a ,ilitat cu L8>ocat( credi8( Paul Zari>opol >i?eaz( locul
s(u L8 cadrul esteticii 8oastre co8te,pora8e. H(r( a >i teoreticia8 pur al artei, >(r( a >i lucrat la
co8stituirea 9reu8ui siste, propriu, Zari>opol a >ost posesorul u8ei co8cepii estetice r(spicate, al c(rei
>ocar ce8tral a r(,as totdeau8a sacra auto8o,ie a artei. +i8 prici8a ei a luat u8eori poziii prea >er,e
Di aFsolute, ap(rK8du3le cu ar,ele >i8e ale iro8iei dar Di cu aspri,ile 8eaDteptate ale o,ului de 0ot(rKte
co89i8Geri. +i8 scrisul s(u deoseFit de 9iu Di ascuit, leGat L8 Ge8ere de a8u,e >apte literare pe care le
retr(ia L8 toat( >r(Gezi,ea lor i8iial(, a, L8cercat s( despri8de, suFsta8a GK8dirii sale, care se
L8cadreaz( I8 i8tuiio8is,ul estetic ,oder8.
74 @A>EA
'#6$<3#$<5)
+l. /i8ai Ralea e u8 spirit 9oluFil cu o L8ti8s( cultur(, pe care o st(pK8eDte cu Graiozit(i sociale Di cu
superioar( iro8ie, L8cli8at L8tr3o ,(sur( spre i,presio8is,, culti9K8d asociaiile de idei surpri8z(toare,
8eoFiD8uite, apropiate pri8tr3u8 co8trast 8eaDteptat u8eori, cu te8di8e 9(dite de >ro8d( alteori. L8
posesia u8ei i8tuiii >ireDti Di si,ple a soluiilor la proFle,ele cele ,ai co,plicate dl. Ralea aru8c( 8u
o dat( pu8i de lu,i8( asupra 8ecu8oscutului >ie el literar, psi0oloGic sau socioloGic, ,e8ite s(
sti,uleze cercetarea Di s( ispiteasc( cu spectacolul u8or t(rK,uri aFia L8trez(rite. A scris de aceea
Nperspecti9eP, Ni8terpret(riP, Nco,e8tarii Di suGestiiP, N9aloriP, Natitudi8iP 3 titluri de 9olu,e totodat(
3ce3i de>i8esc cu co8sec9e8( li8ia GK8dului, acce8tuK8d ele,e8tul per3so8alist dar Di u8 se8siFil
relati9is, Di c0iar scepticis,, ca la oricare raio8alist.
L8 cadrul u8ei ast>el de structuri ideile estetice pe care le3a e?pus adeseori 8u puteau lua decKt >or,a
>raG,e8tarist( pri8 care se lu,i8eaz(, pri8 str(>ulGer(ri ale cuGet(rii, u8ele u8G0ere ale proFle,elor
discipli8ei. L8>(iD(, aci 8u,ai pe cele ,ai de sea,( Di pe care autorul L8suDi le3a acce8tuat L8 ,od
deoseFit pri8tr3o tratare ,ai larG( sau pri8tr3o re9e8ire ,ai st(ruitoare asupra lor. L8 leG(tur( totdeau8a
cu actualitatea, iz9orK8d u8eori di8 discuii Di pole,ici ce au stKr8it 9Kl9( odi8ioar(, ideile estetice ale
d3lui Ralea au spri8te8eala 9ieii Di aFurul sK8Gelui luptei.
Pri8tre cele di8tKi preocup(ri treFuie citate cele care ti8d la >i?area co8ceptului de art Di ale L8rudirii
acestuia cu co8ceptele L89eci8ate. +i8tr3o apriG( discuie a u8ui ,o,e8t literar ,ai 9ec0i a r(s(rit
pe8tru dl. Ralea 8e9oia de a se ocupa de Nspeci>icP Di N>ru,osP str(dui8du3se s( prezi8te raporturile
etnicului cu esteticul4 Por8i8d de la Croce Di :erGso8 autorul 8ostru L,Fr(iDeaz( de>i8iia artei ca o
>or,( de
34
cu8oaDtere speci>ic(, particular(, o e?presie 3 i8tuiie cu caracter strict i8di9idual. Ad(uGK8d la a8aliza
,eca8is,ului >e8o,e8ului estetic arGu,e8te di8 istoria artei Di et8oGra>iei dl. Ralea a2u8Ge la aceleaDi
co8cluzii, dup( care arta e o i8di9idualizare, speci>icitate. +ar Croce treFuie dep(Dit 3 spu8e autorul
8ostru 3 L8trucKt a suFlir^at prea ascuit 8ota i8di9idualist( a artei, uitK8d c( pri8 e?presie ea dep(DeDte
particularul spre Ge8eral pe pla8 social. I8di9idual sau speci>ic aFsolut e 8u,ai i8co8Dtie8tul Di acesta
8u se poate e?pri,a. Ee8eralul co,plet e oFiectul Dtii8ei Di e pe depli8 e?pri,aFil. Arta ocup( aici u8
loc i8ter,ediar: por8i8d de la i8di9idual ti8de pri8 e?presie la Ge8eralul pe care3# realizeaz( Dtii8a.
Care este L8s(, pe aceast( li8ie tra8zitorie, oFiectul artei, pe care aceasta treFuie s(3# cupri8d( >ii8du3i
i8terzise a,Fele capete ale dru,uluiA
L8tre individualei universal8 spu8e dl. Ralea 3 e?ist( u8 loc Geo,etric Di acesta e et8icul
#
. FliGat s( >ie
social pri8 e?presie artistul 8u poate >i L8 stadiul actual al ci9ilizaiei decKt 8aio8al L8trucKt tr(ieDte L8
societ(i co8crete, li,itate. Et8icitatea e de aceea Ni8tri8sec( L8suDi ,o,e8tului realiz(rii artisticeP
%
.
Se dez9(luie L8 aceast( idee o co8cepie orGa8icist( despre art(, ca e?presie >ireasc( a ,ediului sociai3
8aio8al al artistului, >(r( s( se alu8ece pe pa8ta tezis,ului sau a pedaGoGiei. "u se fieaz 8ici u8 >el
de 8or,ati9, 8ici o prescripie autorului, ci se co8stat( doar preze8a u8ei realit(i.
+ac( pri9i, L8s( arGu,e8tarea de ,ai sus cu ,ai ,ult( ate8ie Di i,a8e8tis, oFser9(, de L8dat( c(
et8icul e L8c( o cateGorie prea Ge8eral( L8tre i8di9idual Di u8i9ersal, ,e8it( s( L8dep(rteze arta prea
,ult de i8di9idual Di s3o apropie prea se8siFil de u8i9ersal. I8di9idualizarea acesteia treFuie li,itat(
,ai ,ult Di atu8ci 8e pare ca u8 ter,e8 8ou, ,ai co8cret Di ,ai 9iu, 9aria8ta reGio8al( a et8icului ca
>raG,e8t uDor de i8tuit al realit(ii 8aio8ale. !r,K8d co8sec9e8t acest dru, 8u pute, a2u8Ge decKt la
localis,ul artei, L8eleGK8d atu8ci cu,
s
e e?plic( 9aloarea u8ui Crea8G( sau EoGa 3 ,o8oGra>iDti
artistici 3reGio8ali Di locali L8 toat( opera lor.
co8cepie orGa8icist( a artei do9edeDte apoi autorul 8ostru atu8ci
Ca8d

ac
ord( o deoseFit( preuire
literaturii >ireDti, lipsei atitudi8ii de
35
scriitor, de ,a8ier(, ,oti9 pe8tru care apreciaz( de pild( pe dl. :r(tescu3Voi8eDti
4
. S3ar p(rea c( aici
asist(, la o apropiere >a( de arta ca 2oc, aDa cu, de ,ai ,ulte ori socoteDte dl. Ralea poezia
5
dac( 83
ar suFli8ia cu u8 alt prile2 c0i8ul creaiei artistice
7
. 9eci8(tate cu teoria 9italist( a artei se re,arc( de
ase,e8i, L8trucKt 2ocul e L8>(iDat Di de autor ca e?presie a Nu8ui lu? de e8erGieP Di se acce8tueaz(
,isiu8ea artei de a repreze8ta 9iaa cu luptele Di dra,atis,ul ei
<
.
Ie8di8a de auto8o,ie a artei pe care o do9edise Di ,ai sus dl. SSSRaLea se l(,ureDte ,ai potri9it pri8
de>i8irea artei ca o proFle,( de te08ic(. L8 loc de discuii i8ter,i8aFile asupra >ru,osului s( 8e
L8treF(, 8u,ai 3 spu8e criticul 3 dac( pla8ul i8iial pe care Di #3a propus artistul s3a realizat e>ecti9,
iar L8 sc0i,Ful 9alori>ic(rii 3 >ru,os sau urKt 3 s( pro8u8(, 9erdictul Nratat ori reuDitP
;
, c(ci Narta e o
proFle,( de realizare: cut(rei i8te8ii Li corespu8de cutare rezultatP
6
, NL8 art(, te08ica e totulP.
rGa8icis,ul de ,ai sus apare ast>el ate8uat, dar dl. Ralea 9a dep(Di si8Gur aceast( ulti,( poziie prea
acce8tuat( cK8d 9a scrie: No oper( e ,ai ,ult decKt o i8te8ie Di o realizare te08ic( a u8ei te,eP
$
, c( Di
alte ele,e8te ale 9ieii o i8u8d( Di o co,plic( dep(rtK8du38e de o ide8ti>icare a esteticii cu te08ica, a
N>ru,osuluiP cu NreuDitulP.
L8 str(da8ia de a l(,uri speci>icul estetic autorul 8ostru se ocup( de raportul di8tre calm Di frumos"
co8statK8d c( tot ceea ce se ,iDc(, tulFur( sau aGit( 8u are 9irtui estetice. +i,potri9(, li8iDtea, se,8ul
L8cet(rii ,iDc(rii, Ntot ceea ce s3a a2ustatP, s3a adaptat e >ru,os
#&
. +l. Ralea ti8de s( reduc( cu alte
cu9i8te s>era esteticului la cateGoria lui clasic( sau apoli8ic( >(cK8d aFstracie de cea ro,a8tic( sau
dio8isiac( Di a,i8ti8d de>i8iia lui "ietzsc0e, dup( care arta e Nacti9itatea a ceea ce se odi08eDteP.
+i8tre ideile e?pri,ate asupra creaiei artistice rei8e, Di co,e8t(, pe cea care 9orFeDte despre
co8diiile psi0oloGice ale artei, L8>(iDate cu prile2ul eseului despre Lucia /a8tu. Arta 8u poate lua
8aDtere L8 ,o,e8te de e,oti9itate puter8ic(, de spai,( sau de i8diG8are. Acestea ar paraliza creaia
>ii8dc( 83ar >ace cu puti8( i80iFiia, a,orirea e,oiei, spre a se putea surpri8de pe si8e L8suDi. E
8ecesar( No detaDare, o desolidarizare cu ,o,e8tul e,oieiP
##
. Se ,erGe c0iar
36
ai departe. SuFiecti9is,ul sau si,patia e?cesi9( 8u pot duce la o estetic( de9(rat(. NL8tre atitudi8ea
estetic( Di te8di8a c(tre oFiecti9itate e?ist(
latiu8i
s
t
r
K8se, do9ad( HlauFert. Pe Faza acestor co8stat(ri opera Luciei /a8tu 9a >i eloGios apreciat(,
ca u8a care se detaDeaz( de oFiect, Lsi reduce arta la spirit de oFser9aie, L8reGistrare de i,presii optice,
oFiecti9is,. Auto8o,ia esteticului se realizeaz( ,ai ales L8 cazurile cK8d N9oi8a c(tre >ru,os se
aplic( la u8 do,e8iu ,ai restrK8s Di cu li,ite ,ai reduseP
#%
.
Fser9aiile de ,ai sus su8t >(r( L8doial( 2uste, cu co8diia s( 8u se e?aGereze oFiecti9is,ul Di s( 8u
se uite c( Di arta suFiecti9ist( Di liric( LDi are locul ei pe depli8 ,eritat. C( L8s( opere de tip ,i8iatural
de >elul celor aLe Luciei /a8tu, E. EKrlea8u sau +. A8G0el ar >i ,ai izFutite ca atitudi8e estetic(, e
,ai Greu s( crede,. Acestea 8e par ,ai deGraF( 3 aDa cu, au >ost u8a8i, cali>icate 3 N,i8oreP, adic(
realizK8d trepte ,ai pui8 L8alte ale esteticului, ca u8ele care se reduc 8u,ai la oFser9aie Di 8u
a8Ga2eaz( co8cepia de 9ia( a artistului, ci doar stratul ele,e8tar al se8zaiilor Di u8 uDor 9al de
se8ti,e8te.
L8 leG(tur( cu aceeaDi idee treFuie pus( Di p(rerea e?pri,at( alt(dat(, dup( care u8 artist 8u poate
produce 8ici L8 ,o,e8te de ,izerie e?tre,(, 8ici L8 cele de >ericire ,a?i,(.
ProFle,ele recept(rii artei Ll rei8 de ase,e8ea pe autorul 8ostru. Pri8tre ele, cele care pri9esc critica
,erit( s( >ie co,e8tate L8 ,od deoseFit.
+up( dl. RaLea orice oper( de art( e >or,at( di8tr3u8 ,iez lu,i8os Di u8 0alo di>uz care o L8co82oar(,
are o i8te8ie ce8tral( Di se8suri 8ecu8oscute creatorului L8suDi. Ea 9ieuieDte cu atKt ,ai ,ult cu cKt
peri>eria ei 8eFuloas( e ,ai L8ti8s(. PuFlicul Di, L8 cadrul lui, criticul e autorul e?te8siu8ii se8surilor
u8ei opere. +e aici de>i8iia criticului ca Yu8 creator de pu8cte de 9edere 8oi L8 raport cu operaP
#4
care
reprezi8t( de >apt >or,ula acti9it(ii critice a d3lui Ralea L8suDi.
"i se pare totuDi c( se acce8tueaz( prea 9(dit perso8alis,ul criticului, i,presio8is,ul s(u, atitudi8ea
sa creatoare Di se las( L8 u,Fr( oFiecti9ul pri8cipal al criticii, care treFuie s(3Di propu8( ,ai L8tKi
restaurarea i8te8iei ese8iale a artistului, re>acerea >izio8o,iei ade9(rate a operei cu a2utorul
,etodelor istorice Di estetice.
37
/ai >rec9e8te su8t la autorul 8ostru preocup(rile pri9i8d co8diiile etero8o,ice Di L8deoseFi cele
sociale. Ast>el, de ,ai ,ulte ori se a>ir,( c( arta e social( pri8 oriGi8ea ei ca Di pri8 scopul pe care Di3
# propu8e, idee cure8t( de alt>el. /ai i8teresa8te 8i se par e?plicaiile sociale pe care le d( toc,ai
acelei co8cepii despre art( socotit( ca pur(, i8depe8de8t( de societate, izolat( L8 auto8o,ia ei. Aici
descoper( d3# Ralea 3 cu o aleas( suFtilitate 3 arGu,e8tele pri8 care toc,ai aceast( teorie dez9(luie
se,8ul u8ei di>ere8ieri sociale. L8tr3ade9(r Narta pe8tru art(P e o Ndiscipli8( de lu?P, iar lu?ul are u8
caracter de clas( Naristocratic(P, dezi8teresarea artei e de ase,e8ea o atitudi8e N8oFil(P, L8 s>KrDit,
decorati9is,ul artei e tot o 8ot( social( Naristocratic(P. Iat( deci co8diio8area social( a u8ei teorii
care3Di re>uz( orice ati8Geri etero8o,ice.
Ca socioloG d3# Ralea 8u 9a L,p(rt(Di co8cepia estetist( a artei izolate ci 9a crede, di,potri9(, c(
dac( arta e de oriGi8e social(, ea are Di L8suDirea de a i8>lue8a co8Dtii8a social(, de a o pl(,(di c0iar
Di de a de>i8i 8aiu8ea pri8 artiDti. N+e>i8iia u8ei 8aiu8i se >ace pri8 scriitorii ei- d3# Sado9ea8u 8e3a
ar(tat ceea ce e ro,K8esc, procesul Ge8etic al psi0icului ro,K8escP
#5
.
Ieoria Ge8urilor literare Di L8deoseFi a ro,a8ului e reluat( L8 lu,i8a co8diio8(rilor sociale. NViaa
colecti9( selecteaz( dup( credi8(, ,ora9uri, i8stituii eco8o,ice a8u,ite Ge8uri literareP
#7
, la care se
adauG( totuDi Di o Na8u,e i8depe8de8( a Ge8urilor, o a8u,it( auto8o,ie, u8 do,e8iu propriu
e?plicaFil pri8 leGile lui i8terioare de >iliaiu8eP
#<
, relie>K8du3se ast>el, L8toc,ai ca la :ru8etiere,
L8se,8(tatea tradiiei literare care e L8 >o8d tot o putere social(. Ro,a8ului Li acord( d3# Ralea o
ate8ie acce8tuat(, e?plicK8du3# Di ,ai ,ult pri8 >actorii sociali deter,i8a8i.
Ideile estetice ale autorului 8ostru, aDa cu, le3a, L8>(iDat ,ai sus, se do9edesc de ,ulte ori suGestii
>ecu8de, sc(p(r(ri de 9(dit( oriGi8alitate u8eori, cu te8di8( de parado? alteori, a c(ror e9e8tual(
dez9oltare ar putea aduce surprize L8 cK,pul discipli8ei 8oastre.
38
(orme sceptice ale esteticii
E4 >!&I=E#CB sau relativismul estetic
'#66#3#$54)
Poziia estetic( a criticii d3lui E. Lo9i8escu a >ost li,pede Di de>i8iti9 >or,ulat( aFia L8 al Daselea
9olu, al Istoriei literaturii romne contemporane" dup( o acti9itate de critic( literar( e?tre, de
FoGat(, dup( o asidu( >rec9e8tare a literaturii deci Di o cu8oaDtere pasio8at( a >e8o,e8elor ei
particulare. Criticul pare a >i procedat aDadar i8ducti9, e?peri,e8tal, ,ult ,ai siste,atic decKt a 9oit Di
Li era >irea, ridicK8du3se la L8(li,ea e?plicaiilor teoretice aFia L8tr3u8 tKrziu. "u treFuie s( e?aGer(,
L8s( stricteea ,etodic( a acestei proced(ri, deoarece di8 pri,ele ,a8i>est(ri ale i,presio8is,ului s(u
critic co8cepia Li era preze8t( i8tuiti9, li,pezirea Di cristalizarea ei producK8du3se 8u,ai treptat, pK8(
la >or,ularea de care po,e8ea,.
L8 9olu,ul 7utaia valorilor estetice se adu8( aDadar Di L,Frac( >or,e teoretice precise GK8direa
estetic( a d3lui E. Lo9i8escu, spre a c(rei atitudi8e titlul lucr(rii desc0ide o >ereastr( l(,uritoare.
N/utaiaP 8e situeaz( L8 lu,ea ,oFilit(ii estetice, departe de orice doG,atis,, L8tr3o co8cepie de tip
0eraclitea8, di8 care pu8ctele de reazi, Di certitudi8ile lipsesc aproape cu totul. Spiritul L.lati9is,ului
,oder8 aGit( L8 toate >elurile aceast( 9iziu8e estetic( ce se cl(deDte pe stratul alu8ecos al u8ei
8esiGura8e per,a8e8te.
Era >iresc deci ca L8c( di8 pri,ele paGi8i ale e?pu8erii sale teoretice
s( ia o atitudi8e aGresi9( Di aFsolut 8eGatoare >a( de estetica Dii8i>ic(.
XSSSPlec(, de Ia pre,iza cateGoric( 3 scrie +l. Lo9i8escu 3 a 8eputi8ei
[88cipiale de >or,ulare a u8ei doctri8e estetice pe Faze strict
]tii8i>iceP
%
sau Nestetica Dii8i>ic( a >ru,osului pri9it L8 u8i9ersalitatea
0ii e cu 8eputi8(P
%
. L8 ,oFilitatea co8ti8u( a co8te,plaiilor sale aceast(
opoziie co8stituie u8ul di8 pui8ele pu8cte >i?e de a c(rui >er,itate
elati9is,ul s(u Ge8eral ar >i putut totuDi s( se L8doiasc(.
5#
SSS/oti9area atitudi8ii a8tiDtii8i>ice a d3lui Lo9i8escu se realizeaz( pri8 ur,(toarea 2udecat(,
cateGoric 8eGati9( asupra esteticului: Nacesta 8u e 8oiu8e u8i9ersal(, u8i>or, 9alaFil( ci 8u,ai
e?presia u8ei pl(ceri i8di9idualeP
4
- se a>ir,( adic( o poziie psi0oloGic( Di 0edoS0ist( ce 8u se poate
L,p(ca, >ireDte, cu 8or,ele Dtii8ei. Autorul trece apoi ,ai departe la a8aliza 9ariaiilor esteticului,
L8>(iDK8d pe rK8d >actorii lui deter,i8a8i. ReluK8d teoriile lui Iai8e, d3# Lo9i8escu 9a L8se,8a ,ai
L8tKi c( esteticul e L8 >u8cie de ras(, Ncare e?ist( ca o >ii8( i8discutaFil(, cu o putere de creaie tot atKt
de 8eL8doioas(, deDi ,ult ,ai redus( decKt se crede, dar L8 sc0i,F cu o >or( de asi,ilare, de adaptare
8e,(surat(P
5
, caracterizare ce a,e8deaz( leGile i,itaiei lui Iarde, atKt de ,ult utilizate de autor ca
pri8cipii de e?plicare ale ci9ilizaiei ro,K8eDti. !r,eaz( cel de3al doilea >actor ce deter,i8( 9ariaia
esteticului: N>actorul ti,pului ce i8ter9i8e cu o aciu8e a c(rei >or( creDte L8 decursul istoriei pK8( a
de9e8i L8 zilele 8oastre precu,p(8itoareP
7
. Asupra acestui ele,e8t d3# Lo9i8escu i8sist( L8 ,od
deoseFit L8se,8K8d co8seci8e Gra9e: ti,pul i,pri,( esteticului o >izio8o,ie atKt de disti8ct( de la
epoc( la epoc(, L8cKt acestea de9i8 ade9(rate i8sule izolate pe care se8siFilitatea 8u le poate str(Fate,
No ire,ediaFil( pr(pastie estetic( L8tre 8oi Di trecutP
<
, care duce la Nco89i8Gerea i8capacit(ii su>letului
,oder8 de a se ide8ti>ica >or,elor de art( peri,ateP
;
. Si8Gura s>er( de e?ercitare r(,K8e Nactualitatea
literaturii 8aio8ale, si8Gura de resortul criticii Fazat( pe se8siFilitate, pe co8so8a8( de se8siFilitateP
6
.
Su8te, L8 >o8d prizo8ierii >(r( spera8( ai ti,pului 8ostru, di8 care 8u,ai pe cale i8telectual( pute,
e9ada.
Relati9izarea co8ceptului estetic ,erGe L8s( Di ,ai departe, L8 co8ti8u( deGradare de la N8oiu8ea
u8i9ersal(P la Npl(cerea 9ariaFil(P, i8di9idual(. L8 cadrul aceleiaDi rase Di epoci pl(cerea estetic( e
sc0i,F(toare Nde la i8di9id la i8di9id, c(ci co8ceptul >ru,osului e o creaiu8e i8di9idual(, pe ,(sura
capacit(ii estetice a >iec(ruiaP
$
. Co8seci8a acestei co8stat(ri: Nestetica se pul9erizeaz( aDadar L8
pri8cipiu L8 atKtea estetici cKi i8di9izi su8tP
#&
, >(r( s( a2u8G( totuDi la pu8ctul ter,i8al al e9oluiei
desce8de8te, L8trucKt, Nde ur,(ri, Di ,ai aproape procesul de pul9erizare a se8ti,e8tului estetic,
9ede, c( se co8ti8u(
42
8u,ai la i8di9izi, ci Di L8 co8Dtii8a aceluiaDi i8di9id dup( ,o,e8teP
##
. Relati9is,ul estetic sau
i,presio8is,ul cel r8ai co8sec9e8t ati8Ge, a,
ou8e pri8 co8trast, >or,a lui aFsolut(, dizol9K8d pri8 ur,are orice +!ti8t( de L8te,eiere a u8ei
estetici Dii8i>ice. +ar posiFilitatea L8s(Di
a
oric(rui studiu ar >i eli,i8at(, dac( d3# Lo9i8escu 83ar
ad,ite totuDi c(
deasupra esteticii i8di9iduale se despri8de estetica u8ei societ(i dateP, care por8eDte de la u8 8ucleu
restrK8s de artiDti Di oa,e8i de Gust, ce se ,(reDte co8ti8uu, pK8( se a2u8Ge la N>or,ula estetic( a u8ei
Ge8eraii, a u8ei epoci, a u8ei ci9ilizaiiP
#%
. "e r(,K8e atu8ci puti8a u8ui studiu istoric al 9ariaiilor
estetice ale epocilor, dar 8u,ai atKt. L8 locul u8ei estetici Dtii8i>ice se preco8izeaz( o Nistorie a
esteticii adic( a 9ariaiilor se8ti,e8tului esteticP
#4
, co8cluzie L8 depli8( co8corda8( cu relati9is,ul
autorului.
E?a,i8K8d acu, aceast( co8cepie cu arGu,e8tele ei L8seDi, i,a8e8t, oFser9(, de L8dat( c(
relati9is,ul ei Ge8eral e puter8ic ate8uat Di co8trazis de e?iste8a 3 la care criticul co8si,te 3 a
N>or,ulei estetice a u8ei Ge8eraii, a u8ei epociP, Fa c0iar a Nu8ei ci9ilizaiiP. Co8ceptul estetic a reuDit
s( 8u ,ai >ie i8di9idual, ci destul de Ge8eral L8GloFK8d cel pui8 pe i8di9izii u8ei epoci L8treGi, ceea ce
L8sea,8( c( pul9erizarea lui real( 8u s3a produs de >apt. puti8( de Nu8i9ersalitateP ,(car relati9( a
esteticului e ad,is( pri8 ur,are Di de d3# Lo9i8escu. +ar pri8 aceasta 9iziu8ea sa estetic( se clati8( L8
a8sa,Flul ei Di, pri8 sp(rtura pe care si8Gur Di3a t(iat3o, p(tru8de apa tuturor arGu,e8telor estetice Di
Dtii8i>ice. Variaia de la ,o,e8t la ,o,e8t a co8ceptului estetic L8 cadrul aceluiaDi i8di9id 8u i8e
sea,a ast>el de datele ele,e8tare ale psi0oloGiei Di a8u,e de eistena eului" la care se raporteaz( ca
la u8 ce8tru de relaii, cu, spu8ea "atorp, toate >luctuaiile 9ieii su>leteDti, reze8a u8ei per,a8e8te
co8Dtii8e a eului d( u8itate Di co8sec9e8( ,a8i>est(rilor su>letului, cu atKt ,ai ,ult cu cKt e 9orFa de
se8ti,e8te superioare cu, su8t cele estetice. /erGK8d apoi ,ai departe, pe ur,a Propriei co8cesii a
d3lui Lo9i8escu, ce ad,ite u8 co8se8s al i8di9izilor cadrul aceleiaDi Ge8eraii, e >iresc s( 8e L8treF(,
dac( 8u cu,9a e
43
posiFil( Di o L8eleGere L8tre ,ai ,ulte Ge8eraii Di epoci o dat( ce, L8 de>i8iti9, solidaritatea aceasta
te,poral( se L8te,eiaz( pe structura co,u8( a u,a8it(ii. S( >i, 8oi L8tr3ade9(r roFii ire,ediaFil
L8l(8uii ai epocii 8oastreA S( cit(, aici o p(rere autorizat( ca cea a lui Croce, care socoteDte c( o
Nrei8teGrareP L8 8oi a co8diiilor sc0i,Fate L8 cursul ti,pului e cu puti8( datorit( N,u8cii i8terpret(rii
istoriceP care reL89ie ,i8tal Di 8e >ace s( 9ede, opera aDa cu, o 9edea autorul L8 ,o,e8tul producerii
ei, ad(uGK8d: Nast>el tr(i, L8 co,u8icare cu ali oa,e8i ai preze8tului Di trecutuluiP
#
S. HireDte, calea
pur i8telectual( a erudiiei istorice 8u e su>icie8t(, e9ocarea trecutului 3 spu8e Croce 3 treFuie L8soit(
de Gust Di de i,aGi8aie ca 9irtui estetice speci>ice. +ar e?perie8a L8s(Di a istoriei literare 8e arat(
cu, aceste tra8spu8eri L8 alte epoci su8t posiFile pri8 >aptul c(, di8colo de 9alorile ,oFile de >o8d ale
operei, 8i se i,pu8, peste ti,puri Di rase, 9alorile estetice ale e?presiei.
Relati9is,ul estetic al d3Lui E. Lo9i8escu, ,oderat o dat( de el L8suDi pri8 ad,iterea acelei N>or,ule
estetice a u8ei Ge8eraii sau epociP, cu8oaDte L8s( Di o a doua relati9izare sau 3 cu, spu8e d3sa 3 o
L8cercare de Na li,ita i8certitudi8ea L8 0otare >ireDtiP, o c(utare a u8or pu8cte >i?e pe u8 tere8 atKt de
alu8ecos. ReluK8d L8tr3o ,(sur( atitudi8ea de alt(dat( a lui H. :ru8etiere L,potri9a i,presio8is,ului,
autorul 8ostru socoteDte c( poate L8trepri8de Ni8troducerea L8 deter,i8area 9alorilor literare a
pri8cipiului de oarecare staFilitate a Ge8urilor literareP, care este Npur estetic Di 8e d( posiFilitatea
orie8t(rii >(r( a c(dea totuDi L8 e?cesele doG,atis,ului strK,tP
#7
iar Ge8urile despre care 8i se 9orFeDte
su8t doar cele dou(: al suFiecti9ului Di oFiecti9ului, aDa cu, L8 ,od cu totul Ge8eral au >ost de ,ult
disti8se.
+espri8de,, cu prile2ul acestei 8oi de9iaii a d3lui Lo9i8escu, >oarte >ireasca Di o,e8easca sa 8(zui8(
spre certitudi8e care e de >apt u8 pas, >ie el cKt de ,i8uscul, c(tre 0ulita estetic( Dtii8i>ic(. Este L8s(
direcia lui >ericit(A +i8 p(cate, 8u acesta e cazul. Ieoria Ge8urilor literare Di artistice di8 a8tic0itate,
de la Aristot Di pK8( la :ru8etiere, cu toat( co8ti8uitatea ei respectaFil(, 8u s3a putut 8icicK8d cristaliza
de >apt L8 cateGorii Fi8e disti8cte Di de toat( lu,ea acceptate. "u s3a a2u8s L8
44
realitate la o de>i8ire Dii8i>ic( a lor, aDa c( 2udecarea estetic( a u8ei opere pri8 raportarea ei la Ge8ul
tutelar e di>icil(. Pe de alt( parte, o ast>el de suFsu,are L8sea,8( re8u8area la caracterul u8ic al
operei, la ceea ce >or,eaz( i8di9idualitatea Di oriGi8alitatea ei, adic( toc,ai la 9aloarea ei disti8ct( L8
art(, creaiile ade9(rate tr(i8d L8 realitate pri8 te8di8a de a e9ada di8 cadrul Ge8urilor, 8u pri8 aceea
de a realiza apro?i,ati9a de>i8iie.
+i8 cele dou( pri8cipale oFiecii >or,ulate ,ai sus reiese i8co8sec9e8a relati9is,ului estetic al d3lui
E. Lo9i8escu Di pri8 aceasta opoziia >a( de estetica Dtii8i>ic(, apare8t atKt de acerF(, se clati8( 9(dit,
desc0izK8d z(ri pe8tru o i8stituire a acesteia, cel pui8 parial(.
2rincipiile estetice ale lui 34 CG>I=E#CB
'#6$$3#$<7)
"e propu8e, s( 8e ocup(, acu, de opusculul d3lui E. C(li8escu cu titlul 2rincipii de estetic L8 care
autorul, a9K8d L8 9edere L8deoseFi s>era particular( a poeziei, 8u se ridic( totuDi ,ai pui8 la
proFle,ele Ge8erale ale discipli8ei >ru,osului, L8>(iDK8du3le L8tr3u8 >el pe care 8e L8G(dui, s(3#
dezFate, aici.
S( oFser9(, ,ai L8tKi c( ,ica dar suFsta8iala Di de ,ulte ori L8dr(z8ea( lucrare a d3lui E. C(li8escu
8u e ,e8it( deloc 3 cu, L8suDi autorul ei o ,(rturiseDte 3 s( trateze Di s( dez9olte, dup( structura u8ui
tratat, proFle,ele estetice. Criticul 8ostru, L89est,K8tat de data aceasta cu >u8cia de esteticia8, 8e
o>er( 8u,ai u8 NproGra,P c(ci 3 spu8e dK8sul 3 Naceste lucruri delicate treFuie s( >ie 8u,ai ati8se, iar
8u o>ilite de prea ,ult( peda8terieP
#
, ,etod( pe care o ur,(reDte L8tr3ade9(r, strecurK8du3se cu Graie
Di ascui,e pri8tre co8ti8e8tele aride ale atKtor ceieFre dezFateri estetice. +3l C(li8escu 8u ia totuDi
,ai pui8 poziii Fi8e de>i8ite >a( de proFle,ele esteticii pe care 3deDi su,ar 3 le atac( L8dr(z8e, cu
8eL8>ricat a9K8t. L8dep(rtK8d cu u8 deoseFit cura2 Falastul istoric al FiFlioGra>iei, LDi propu8e s(
GK8deasc( pe 9iu, cu, se spu8e, 3 s( despice >(r( ocoliri prude8te ,iezul c0estiu8ilor, s( aDeze pe
,asa cuGet(rii sale piesele 8ude ale co8ceptelor co8sacrate de 9ec0i opi8ii Di teorii. L8 >o8d, d3l
C(li8escu reia, ca orice aute8tic GK8ditor, str(9ec0iul dru, cartezia8 al scepticis,ului ,etodoloGic Di3
DL propu8e s( ree?a,i8eze cu prospei,ea o,ului care a izFutit s( se scuture de po9ara pre2udec(ilor
sau a 2udec(ilor de circulaie oFliGatorie 3 pri8cipiile esteticii. L8 ti,p ce ,etoda cartezia8( e 8u,ai o
,etod( Di L8c( u8a ,e8it( a 8e co89i8Ge c( e?ist( certitudi8
#
i8destructiFile, scepticis,ul i8iial al d3
lui C(li8escu se L8>u8d( tot ,ai ,ult L8 ,Klul L8doielilor Di3al opoziiilor Di se opreDte 3 L8 cele di8
ur,( 3 la u8 relativism estetic" a, spu8e ,oderat, dar L8 orice caz la
46
# 9(dit. La aceast( poziie Ll co8duce apoi Di dru,ul e?peri,e8tal pe
2
ur
,eaz(, socoti8d c( principiile de estetic treFuiesc 8eGreDit
trase di8 >rec9e8tarea operelor artistice, de 2os L8 sus, cu, Di L8
tetica lui Hec08er se spu8e, L,potri9a oric(ror te8di8e 8or,ati9e.
UI discut(, dar cu d3l C(li8escu u8ele proFle,e ,ari, pe care lucrarea
a le ridic(, L8 spiritul Di cu si,patia i8telectual( ce treFuie s( 8e leGe
de 2ert>itorii u8ui altar pe care Di 8oi L8cerc(, s(3# ser9i,.
Pri8tre cele di8tKi a>ir,aii ale 2rincipiilor de estetic 8e L8tK,pi8( cele pri9itoare la oriGi8ea
discipli8ei L8s(Di, al c(rei iz9or ar izFuc8i di8 lipsa se8siFilit(ii artistice, di8 >riGiditate deci, ca o
co,pe8sare pri8 ocolite teoretiz(ri Di peda8te e?plicaii, a 8eputi8ei de a crea sau a lua co8tact
i,ediat Di 9iu cu operele artei. +e aici, d3l C(li8escu socoteDte c(, de oFicei, 8aiile lipsite de si,
artistic su8t d(ruite cu esteticie8i, L8 ti,p ce celelalte au 8u,ai critici. Eer,a8ia 3spu8e ast>el d3l
C(li8escu 3 are esteticie8i dar 8u critici, pe cK8d Hra8a di,potri9(. Cu Italia cazul pare a >i ,ai
co,plicat, deoarece aceast( ar( se do9edeDte a a9ea Di ,ult si, artistic dar Di esteticie8i Di autorul
8ostru e silit, de aceea, s( diaG8ostic0eze aici No co8>uzie ieDit( di8 e?cesi9( e?perie8( artistic( a2u8s(
la saiuP
%
. Preocup(rile estetice ar iz9orL deci 3 dup( aceste p(reri 3 di8 a8u,e lipsuri deter,i8ate
structural, et8ic. S( ad(uG(, c( acest >el de a 9edea e susi8ut Di pe cale istoric( de cei care socotesc
c( apariia esteticii e si,ulta8( cu epocile de ,are s(r(cie artistic(, L8 care alea8ul o,ului de Gust
L8setat de creaiile artei se L8eac( L8 pa0arul ,ai a,ar al teoriilor despre art(.
"u Dtiu dac( lo1icastiel de p(reri se pot susi8e. +e ce estetica s(
apar( la popoarele lipsite de si, artistic sau L8 epocile pustiite de art(,
ca u8 >el de 8ostalGie dup( creaiu8i ce 8u 9or s( apar(A "u e ,ai >iresc
sa presupu8e, c( ,editaia asupra artei se i9eDte Di3Di creDte i8te8sitatea
i8 ,o,e8tele Di la popoarele >ecu8de L8 creaiu8i, atu8ci cK8d aFu8de8a
oFiectelor create solicit( st(ruitor ate8ia cercet(rii sau ,ultipla lor
Preze8( se i,pu8e co8te,platorilor Di le >or,eaz( se8siFilitatea
artistic(A Cazul Italiei, socotit o e?cepie de d3l C(li8escu, 8oi crede,
c
,ai c( e per>ect 8or,al Di ca atare Ge8eral. S( trece, L8s( la
Gu,e8te de >apt. Eer,a8ii ar a9ea esteticie8i, dar 8u critici, Hra8cezii
47
ar cu8oaDte situaia co8trarie >ii8dc( cei di8tKi 83au si,ul artistic, pe
cK8d ceilali Ll au. CKt ar putea rezista u8ei e?a,i8(ri >ie c0iar su,are
aceast( oFser9aieA Eer,a8ii culti9atori ai literelor dar ,ai ales ai ,uzicii 3
art( L8 care pare c( si,ul artistic Nse e?pri,( ,ai purP 3 s( 8u se
Fucure oare L8 acelaDi Grad cu Hra8cezii de FoGata lor e?perie8( artistic(,
iar cei di8 ur,( 3 dup( cu, L8suDi d3# C(li8escu o recu8oaDte 3 8u se
ridic( tot ,ai 9(dit la preocup(rile esteticii >iloso>iceA Susi8erile pe
Faza arGu,e8telor et8ice su8t totdeau8a a8e,ice di8 prici8a
Ge8eraliz(rilor de care su>(r Di a Greut(ii 9eri>ic(rii lor. AceeaDi situaie
8e L8tK,pi8( Di L8 cazul e?plic(rii apariiei preocup(rilor de estetic( L8
epocile de s(r(cie artistic(. ]i aici pare c( 8e a>l(, L8 >aa u8ei a>ir,aii 3
e?presie a iuFirii de parado?. C(ci su8te, 8e9oii s( co8stat(, c( L8tre
aFu8de8a creaiilor artei Di ,editaiile asupra artei 8u e?ist( deloc u8
raport de co8tradicie, de 9re,e ce L8 epoci de e>loresce8t( artistic(
precu, a8tic0itatea, Re8aDterea sau secolul al MVII3lea, ca8titatea
deoseFit( a creaiei artistice a >ost paralel( cu o dez9oltare a
preocup(rilor teoretice asupra artei. "u se i9esc oare L8 a8tic0itate
atKtea >or,e de GK8dire estetic(, cu, su8t plato8is,ul riGorist,
0edo8is,ul pur, ,oralis,ulY pedaGoGis,ul artistic, ,isticis,ul ploti8ia8
L8 s>KrDitA ]i 8u apar ele si,ulta8 cu epoci de deoseFit( e>loresce8t(
artistic(A ReluK8d >or,ele artei a8tice, 8u reia Re8aDterea Di teoriile
estetice de atu8ci, precu, pedaGoGis,ul Di ,oralis,ulA are clasicis,ul
>ra8cez al secolului al MVIR5ea Di aQ MV>ll3Lea 83a cu8oscut, L8 paralei ca
aFu8de8a produciei artistice, preze8a ,editaiei u8ui :oileaa, ca
e?presie a cartesia8isisa/, a u8ul :ou0ours cu iraio8alis,ul lui esteticY
a aFatelui +u :os D,aNA
adouaproue8.V -( eseu se ocup( L8c( de la L8cepa
studiului s(u pi YCO_ 3 c )lsieticiii L8cercarea de auto8o,ia
discipli8ei.
+up( ce co8stat( ca acest oFiect 8a este >izic Di psi0ic, c( Dl / cadrul lu,ii psi0ice are u8 ioc deoseFit,
L8trucKt se re>er( 8uu: e,oiile produse de operele Ge8luki, c( acestea, >ii8d orGa8iz(ri spe ale datelor
>izice, csd: :JK i8dustriei, se opreDte L8 >aa L8sO
1ratuitii ce carace,eas( ,ai speci>ic 3 dup( atKtea p(reri es>e
_
s
p
re

a
o respi8Ge. !tilitatea Di Gratuitatea 3 spu8e d3# C(li8escu 3t '22>ere8ia operele artei, c(ci ,ulte
di8tre acestea au L8 acelaDi . >u8cii utile Di Gratuite. E,oiile artistice stKr8ite de o Fiseric( u8t ele
tulFurate de utilitatea reliGioas( pe8tru care a >ost L8(lat(A ]i se co8c0ide, de aceea, Nde la u8ul
'Gratuit) la altul 'util) trece, pri8 c0i,Farea atitudi8ii de 9aloareP. Pri8 aceasta, d3luL C(li8escu i se
pare cK a respi8s >(r( drept de apel caracterizarea artei pri8 co8ceptul de Gratuitate. +e >apt d3sa
co8>ir,( >(r( s(3Di dea sea,a deter,i8area pri8 Gratuitate, L8trucKt toc,ai sc0i,Farea atitudi8ii de
9aloare e ese8ial( pe8tru de>i8irea estetic( a artei, o dat( ce si,pla i8troducere a u8ui oFiect suF
Faldac0i8ul 9alorii estetice Li co8>er( acestuia ra8Gul artistic. :iserica poate >i rK8d pe rK8d l(caD
reliGios sau oper( de art(, dup( cu, o GK8di, suF perspecti9( reliGioas( sau estetic(, >(r( ca cele dou(
u8G0iuri de 9edere s( se co8ta,i8eze ,etodoloGic. Iat( de ce d3# C(li8escu ar >i treFuit, cu L8treaGa
estetic( de ast(zi, s( pri,easc( criteriul di>ere8ierii.
A8aSLrK8d ,ai departe posiFilitatea autonomizrii esteticii autorul 8ostru discut( teoria capodoperei
ca u8a ce3i socotit( drept oFiectul speci>ic al discipli8ei. Ce este L8s( capodopera, se L8treaF( 3 cu
drept cu9K8t 3 d3# C(Li8escu spre a co8c0ide, ca o e?presie a scepticis,ului Di relati9is,ului s(u
i8iial, c( ea N8u e?ist( oFiecti9 ca u8 lucru asuprY c(ruia se pot e,ite 2udec(i u8i9ersale, ci e o stare
de spirit a u8or i8di9izi, u8 se8ti,e8t particular de 9aloareP
4
. /ai departe criticei oFser9i c( 8u a9e,
Nu8 co8si,(,K8t Ge8eralP care s( ne dea certitudi8ea c( o oper( este sau 8u o capodoper(. +e aici
desiGur L8c0eierea dezola8t( c(, de >apt,,estetica de9i8e o discipli8( erae>at( care 8u3D2 cu8oaDte
oFiectulP
5
. S( >ie L8s( L8tr3ade9(r cali>icarea de capodoper( e?presia u8ui se8ti,e8t atKt de particular,
caracterizarea capricios P 2 ,iui 8u,(r restrK8s de i8di9izi a8ulK8d orice Nco8si,(,K8t Ge8eralPA Vo,
ar(ta totuDi c( d3# C(li8escu L8suDi 8u e totdeau8a
e
acord cu aceast( e?cesi9( relati9izare, o dat( ce
scrie: N8e 9o, sili s( 1[er,i8(, care este >actorul co8sta8t, structural di8 ,arile poe,e Price asupra
c(rora e?ist(, u8 co8si,(,K8t estetic u8a8i,PO
7
. L,p(rt(Di,
ac
east( dia ur,a 9edere, cu toat( >or,a ei
e?cesi9(, care3# >ace pe
5$
d3# C(li8escu, ce se opu8ea u8ui co8si,(,K8t Ge8eral cu pri9ire la capodoper(, s( 9orFeasc( acu,
despre u8ul Nu8a8i,P. C(ci L8 ,od e,piric c0iar, treFuie s( recu8oaDte, c( >ru,useea u8or a8u,e
opere Firuie orice r(ut(cioas( opoziie Di c( >ar,ecul artei, dep(Di8d adesea preze8tul Di spaiul
i,ediat, do,i8( secolele, L8G(dui8du38e s( 9orFi, despre o Neter8itate a arteiP, de u8 co8si,(,K8t
Ge8eral L8 ti,p Di spaiu. +e alt>el, de ,ai ,ulte ori L8 cursul i8teresa8tei sale lucr(ri, d3# C(li8escu
a8alizeaz( opere ad,ise sau respi8se de Nco8si,(,K8tul Ge8eralP, ca u8ul ce3Di propu8e a ur,a
dru,ul e?peri,e8tal Di real al operelor.
SSSLa acest capitol al oFiectului esteticii s( re,arc(, L8s( c( autorul 8ostru 8u e totdeau8a L8
dezacord cu teoriile de circulaie Ge8eral( L8 estetica 9re,ii. Cu prile2ul u8ei >uGare discuii a teoriei
artei ca i,itaie a 8aturii criticul 9a respi8Ge p(tru8derea >ru,osului L8 8atur(, de u8de arta Di3ar
propu8e a3# NredaP Di pri8 ur,are estetica a3# studia, luptK8d la rK8du3i 3 al(turi de atKia ali GK8ditori
3 pe8tru auto8o,ia acti9it(ii artistice care i89e8teaz( o Nsupra8atur(P, Fa c0iar o Nco8tra8atur(P,
e?presie >oarte potri9it( al c(rei co8i8ut a >ost ,ai di8ai8te suFtil a8alizat de d3# Iudor Via8u.
proFle,( de sea,( pe care d3# C(Li8escu e 8e9oit s3o ridice pri9eDte caracterul normativ al
esteticii, aDa cu, e recu8oscut de >oarte ,uli GK8ditori co8te,pora8i. +e data aceasta criticul 8ostru e
di8 8ou de alt( p(rere situK8du3se L8 taF(ra a8ti8or,ati9( a esteticii, pri8tre cei care preco8izeaz(
8u,ai o estetic( descripti9( Di e?peri,e8tal( Di care3Di de>i8eDte oFiectul dup( a8aliza operelor
artistice, aposteriori. /oti9area acestei atitudi8i e ur,(toarea: dac( o estetic( 8e3ar putea co8>ecio8a
Di d(rui 8or,e, oricare di8tre 8oi ar a9ea posiFilitatea creaiei, ceea ce ar >i aFsurd. Pe de alt( parte 3
socoteDte d3# C(li8escu 38or,ele co8strK8G Di des>ii8eaz( liFertatea creaiei spo8ta8e.
Cel di8tKi arGu,e8t 8u rezist( i8s( e?a,i8(rii pe8tru acelaDi ,oti9 pe8tru care i8telectualis,ul etic,
de pild(, 8u e cu puti8(. A cu8oaDte 8or,ele ,orale 8u L8sea,8( a a9ea Di puti8a aplic(rii lor, aDa
cu, credeau socraticii. +e ase,e8i, cu8oaDterea 8or,elor esteticii 8u poate duce ia ideea creaiei
artistice, care e o si8tez( strict particular(, Fi8e
50
P cur8scris( i8di9idual Di pe care 8u 8or,a de caracter cu totul Ge8eral 8oate produce. "or,ele su8t
L8tr3ade9(r 8u,ai precepte Ge8erale, L dru,(ri larGi, co8diii 8ecesare ale creaiei, >(r( a L8se,8a L8s(
cauza i e>icie8t(, care r(,K8e ,ai departe a8corat( L8 u,Frele ecuaiei erso8ale Di suFiecti9e a
creatorului. I8 ce pri9eDte apoi cel de3al doilea arGu,e8t al d3lui C(li8escu, dup( care 8or,ele 2e8eaz(
liFertatea creaiei, s( oFser9(, c(, L8tr3ade9(r, L8tr3o oarecare ,(sur( >aptul se produce dar cu
i8te8sitate se8siFil redus(, o dat( ce L8tre caracterul atKt de Ge8eral al 8or,ei Di L8suDirea atKt de
particular( a operei r(,K8e destul spaiu de liFer( ,iDcare. SuFordo8area la 8or,( sau, cu alte
cu9i8te, co8>or,is,ul e de alt>el ad,is Di de d3# C(li8escu, ce e8u,era pri8tre preceptele poeziei Di
pe ur,(torul: NL8 orice oper( ,are, proporia di8tre co8>or,is, Di 8outate este L8 >a9oarea celei
di8tKiP
<
. Co8>or,is,ul sau potri9irea cu 8or,a e de alt>el co8diia L8eleGerii operei, a posiFilit(ii
circulaiei ei, o aFsolut( 8outate >ii8d co8da,8at( la izolare de>i8iti9(. "or,a se do9edeDte 8ecesar(
>(r( s( a,e8i8e i8teGral caracterul liFert(ii creaiei, care o pu8e de >apt L8 acord cu leGile ei i,a8e8te
Di cu ,ediul social pri8 care circul(. S( a,i8ti, Di aici cu cKt( L8eleGere e dez9oltat( aceast(
proFle,( L8 estetica d3lui I. Via8u care oFser9( c( Nacceptarea co8Dtie8t( a 8or,elor eliFereaz( pe
artist pu8K8du3# L8 acord cu leGea i8ti,( a creaiei L8 elP, c( Ndeparte de a L8co9oia pe creator, 8or,a
Ll desc(tuDeaz( L8trucKt Ll pu8e de acord cu si8e L8suDi Di cu ceea ce este ,ai pro>u8d L8 i8te8ia lui
artistic(P
;
.
LuK8d atitudi8e L,potri9a esteticii 8or,ati9e, pe8tru care ,etod( se 9a 0ot(ra L8s( d3# C(li8escuA
+up( cu, a, ,ai spus3o, pe8tru cea descripti9( Di e?peri,e8tal(. Criticul acce8tueaz( c( 8u 8e 9a da
o de>i8iie a poeziei, ci 8e 9a ar(ta cu, e?ist( ea de >apt, L8 >e8o,e8alitatea ei, istoric Di statistic.
"u,ai pe aceast( cale i8ducti9( 9a putea sa se ridice la o L8eleGere ,ai L8alt( a poeziei. +3#
C(li8escu se pri8de i8s( 3 L8 acest >el 3 L8 i,pasul pe care toi esteticie8ii e?peri,e8tali Di l3au creat
si8Guri. Ca s( deter,i8e se8sul adK8c al poeziei sau al artei,
ei
au >(cut apel la opere artistice pe care
le3au recu8oscut apriori ca atare, precedK8d >(r( s(3Di dea sea,a actul e?perie8ei lor cu u8ul or,ati9,
o dat( ce, cu prile2ul a8alizei lor, s3au adresat 8u,ai u8ora
7#
di8tre opere Di 8u altora, selectK8du3le ast>el di8tru L8ceput dup( a8u,e 8or,e preco8cepute. I8 >apt,
d3# C(li8escu Di procedeaz( L8 acest >el, cercetK8d a8u,ite NproGra,eP artistice, L8 >o8d tot 8or,e ale
u8or cure8te a9a8Gardiste sau apoi opere pe care le recu8oaDte ca N>ru,oase
#
SO, crezK8d c( e?traGe di8
ele puti8a descrierii esteticului, pe cK8d L8 realitate 8u >ace decKt s(3Di e?pliciteze Di s(3Di ilustreze
8or,ele pe care le prezi8t( co8>uz. :a c0iar, p(rK8du3i3se c( ur,eaz( o ,etod( didactic(, L8cepe pri8
a e8u8a 8or,e Di apoi a le c(uta ilustraia.
L8 cupri8sul studiului s(u autorul 8ostru 8e o>er( o L8treaG( serie de NpseudoprecepteP, cu, le 8u,eDte
Di care 8u su8t L8s( altce9a decKt 8or,e. +e pild(: N8u e?ist( poezie, acolo u8de 8u este 8ici o
orGK>iizaie, 8ici o structur(P, ceea ce ec0i9aleaz( cu poziti9ul 8or,ati9 c( Npoezia treFuie s( aiF(
orGa8izaieP, apoi NaFuzul 8oiu8ii de art( L,piedic( spo8ta8eitatea procesului creatorP, N0azardul pus
>(r( i8ter9e8ia spiritului 8ostru 8u d( 8i,icP
6
D.a., care au caracterele 8or,ei i8clusi9 L8suDirea de a >i
Ge8erale Di deci de a 8u i,pieta asupra liFert(ii creatoare. /etoda 8or,ati9( ,erGe aDadar Di la d3#
C(li8escu ,K8( L8 ,K8( cu cea descripti9( L,potri9a opu8erii sale teoretice, pe8tru c( o dicteaz(
caracterul special al oFiectului esteticii, care 8u poate >i de>i8it >(r( a >i ,ai L8tKi recu8oscut Di aprioric
e?pri,at pri8 8or,e. Su8t >atalit(i L,potri9a c(rora orice protest teoretic se do9edeDte i8util.
S( 8e opri,, L8 s>KrDit, asupra >oarte i8teresa8tei co8cluzii a studiului d3lui C(li8escu, care cupri8de
de>i8iia poeziei, Nu8 ,od cere,o8ial, i8e>icie8t de a co,u8ica iraio8alul, >or,a Goal( a acti9it(ii
i8telectualeP, a9K8d Naerul de a spu8e ce9aP >(r( a o >ace totuDi, >ii8d Natitudi8e curat >or,al( a
spu8eriiP
$
, L8cercare 8eizFutit( de a dez9(lui se8sul ascu8s al lu,ii.
Care este locul opi8iei criticului 8ostru L8tre p(rerile autorizate asupra >u8ciei Di caracterului arteiA
SSSCercet(torul ro,K8 8u ad,ite 8ici soluia lui Croce, dup( care arta L8sea,8( cu8oaDterea
i8di9idualului, a i8tuiiei ce se acoper( cu e?presia, 8ici pe cea ,ai 9ec0e a lui Sc0ope80auer, pri8
care arta 8e d( prile2ul L8(l(rii L8 lu,ea ideilor plato8ice, 8ici pe cea a lui IilG0er care L8cearc(
si8tetizarea L8 art( a i8di9idualului cu Ge8eralul. +3# C(li8escu respi8Ge 9e0e,e8t orice Nco83
52
ot&alism4 sa& mai e2act re5&3$ conin&t&l artei, >ie el de caracter 1 #i7i#&al 5ie i#ee. Poe3ia
tin#e totuDi Na spu8e ce9aP, a dez9(lui u8 mister )e care tot&,i n&(+ poate c&)rin#e a c(rui preze8(
>ar,ec( Di &bi&-$ a c$r&i &rm$ 9aG( aFia de3o adul,ec(. Poezia e N8u,ai o >or,( -oal$ a
acti7it$ii intelect&ale4. "e L8treF(, L8s( dac( aDa ce9a e cu )&tin$ %n realitate %n e?perie8a
poeziei, dac( 8u cu,9a d3# C(li8escu reia P
+
C aceast$ #e5iniie 5orm&la )&rist$ a poeziei, pe care
L8 alte )a-ini ale st&#i&l&i s$& o co,Fate. Poezia e totuDi 3 oFser9( d3sa 3or-an&l #e com&nicare a
iraional&l&i Nspu8e ce9aP, cu, ,ai poate >i at&nci :o 5orm$ -oal$D4 %n #e5iniia )e care o d(
poeziei d3# C(li8escu re&,e,te s$(i e2)rime %ns$ neclaritatea(i orGa8ic(, aG8osticis,ul ei )ro5&n#
)rel&n-irea eco&rilor ei s&btile di8colo de u8 co8i8ut 9aG.
I#eile estetice ale #(l&i C$linesc& ur,eaz( L8s( s( >ie dez9oltate Di )reci3ate. A&tor&l acest&i
comentari& ar >i ,ulu,it s( >i co8triFuit, )rin obser7aiile sale la )ro7ocarea &nei ast>el de
lucr(ri.
(orme metafizice ale esteticii
7isticism estetic
&A#I>E 2A@&A= sau arta ca tcere
'#66%3#$%;)
V. PKr9a8 8u este 3 dup( cu, se Dtie 3 autorul 9reu8ui studiu estetic pe depli8 L8c0eiat L8 totalitatea Di
L8 p(rile sale. Idei estetice a e?pri,at totuDi cu di>erite prile2uri L8 dou( di8 lucr(rile sale, ,ai cu
sea,( L8 Idei i forme istorice '#$%&) Di a8u,e L8 dialoGul plato8ic Anaandrosi L8 7emoriale'#$%4),
L8 ulti,ul di8tre ele: >aus9aedali4 Procedeul e?pu8erii lui PKr9a8, aDa cu, este L8deoFDte cu8oscut,
8u are u8 caracter >iloso>ic3raio8alist, 8u e cel al stilului >iloso>iei Dtii8i>ice, ca s( se poat( despri8de
Di rezu,a cu uDuri8( des>(Durarea arGu,e8t(rii. Ci toc,ai di,potri9(. /etoda L8>(iD(rii ideilor e
r(spicat literar(, respirK8d L8 9ocaFular, L8 co8strucia >razei Di L8 >elul co,poziiei u8 9(dit aer a8tic,
care3# ide8ti>ic( >(r( L8doial( cu structura ,e8talit(ii Di scrisului clasic ce ,(rturiseDte deodat( Di
laolalt( pe >iloso>, poet Di pro>et. C0iar proFle,ele estetice pe care le ridic( 3 creaia Di specia ei traGic(
L8 perspecti9( ,eta>izic( 3 dez9(luie de alt>el dru,ul GK8dirii lui V. PKr9a8. L8tr3o preze8tare a
aspectelor pri8cipale di8 estetica 8oastr( co8te,pora8( 8u,ele lui 8u poate lipsi, el al(turK8du3se cu
de,8itate capitolului ,istic al esteticii ro,K8eDti.
ProFle,a creaiei alc(tuieDte preocuparea pri8cipal( Di st(ruitoare a GK8dirii lui PKr9a8. Ea apare >iresc
ca o 8ecesitate, la o cotitur( cos,oloGic( Di etic( a >iloso>iei lui, care treFuie de aceea rea,i8tit(, spre
a3i >i?a cazul de preze8tare.
/eta>izica lui PKr9a8 se cristalizeaz( L8tr3u8 monism ener1etic" care reduce toate >e8o,e8ele lu,ii la
u8duirea 8es>KrDit( a e8erGiei u8i9ersale. leGe u8ic( Di i,pu8(toare do,i8( totul: devenirea pe care
8oi o pute, percepe datorit( cateGoriei ritmului" u8 >el de ec0i9ale8t 3P
e
Pla8ul cu8oaDterii 3 al
NspaiuluiP Di Nti,puluiP ka8tia8. rdo8K8d Pe8tru spectacolul co8Dtii8ei 8oastre de9e8irea e8erGiei,
GK8ditorul
57
Li las( totuDi capriciul ei >iresc, cu suiDuri Di coForKDuri 8eaDteptate, cu o i8te8sitate ,ai le8t( sau ,ai
aGitat(.
Care este L8s( poziia o,ului L8 co8se8sul acesta laFil Di di8a,icA R(spu8sul cade u,il: N& si,pl(
e?presie terestr( a u8or e8erGii 9iFratorii u8i9ersaleP, o depe8de8( aFsolut(, o ,olecul( oarecare L8
sK8ul 9eD8icei de9e8iri. Co8seci8a etica a acestei situaii 8u poate >i decKt o total( disperare Di
coForKre a >ii8ei u,a8e. +i8 >ericire, ,ai e?ist( o perspecti9( care 9alori>ic( Di restaFileDte
de,8itatea o,ului. ParticipK8d la Ne8erGia 9iFratorie u8i9ersal(P el se L,p(rt(DeDte Di di8 eter8itatea
ei, ca Di di8 i8>i8itatea cos,osului spre care poate ti8de pe o si8Gur( Di ,aiestuoas( cale: creaia4 Pri8
ea urc(, pri8tr3o Nilu,i8are tra8sce8de8t(P, pe sc(rile di9i8it(ii, ati8GK8d 9eD8icia Di eliFerK8du3se di8
8i,ic8icie. Hu8cia etic( a creaiei e deci 9(dit(. Ea se ,ai L,podoFeDte L8s( Di cu u8 rost cos,oloGic3
Ge8etic L8 lu,e. /ai L8sea,8( 3 dup( PKr9a8 3 o prelu8Gire pri8 o,, a >orelor creatoare ale
cos,osului.
Cadrul ,eta>izic L8 care se L8scriu ideile estetice ale GK8ditorului 8ostru este aDadar de tip 0eraclitea8,
cu i8>uzii >oarte ,oder8e di8 stCald 'e8erGetis,ul), di8 :erGso8, dar Di di8 co8cepiile scie8tiste iar
proFle,a creaiei apare ca o 8ecesitate cos,oloGic( Di etic( L8 cursul 8or,al al des>(Dur(rii GK8dirii
sale. L8 9ies &iolaris 9a scrie odat( PKr9a8: N8i,ic8icia o,e8easc( e >(r( L8doial( leGea supre,( a
9ieii 8oastre si8Guratice, dar L8 9iaa 8ea,ului o,e8esc L8treG su8t Di lucruri 8e,uritoareP
#
, c(ci
Nal(turi de lu,ea creat( de +u,8ezeu e cea creat( de o,. ]i L8 aceast( lu,e pute, Di 8oi s( ur,(ri,
9eD8icia pri8 creaiile Ge8iului 8ostruP. La L8treFarea, L8s(, a ,odalit(ii de a urca pri8 creaie la
eter8itate, PKr9a8 r(spu8de L8 >elul plato8ic cu8oscut: opera se 8aDte Ndi8 u8irea su>letului i,aculat de
cele p(,K8teDti cu ideea pur(P, ea are ca N,a,( 3 ideeaP, ca Ntat( pe creatorP. E?pri,are ,itoloGic( Di
co8i8ut plato8ic deci. L8tr3u8 pasa2 di8 Anaandros lucrul se 9ede Di ,ai r(spicat: N...des>acerea
8oastr( de 9iaa trec(toare pri8 e8tuzias,ul dio8isiac, ,ister al ,uzicii di9i8e, care 8e d( >ericirea
supre,( a ,orii L8tru di9i8itate, L8eleGerea tai8ei >ii8ei Di a 8e>ii8ei, suFli,( u8i>icare a 8oastr(
pri8 ,uzica lui +yo8isos cu Eter8ulP
%
.
58
Cu, 9ede ,ai departe V. PKr9a8 proFle,a creaiei L8s(Di, L8
rocesul ei i8terior, L8 a>ara >u8ciu8ii pe care o %n#e)line,teD Care(i
,t deter,i8a8tele e>ecti9eA +i8 lucr(rile de cupri8s estetic citate
ute, re>ace ur,(toarea sc0e,(: u8 >actor corrdiio8a8t i8co8Dtie8t 3
aspiraia 3 doi >actori co8Dtie8i: co8cepia #es)re l&me ,i 7ia$ a
creatorului Di poziia lui >a( de propriul su>let. Citn# n&mai )e ace,ti
trei deter,i8a8i, PKr9a8 e desiGur i8co,plet. Estetica ,tiini5ic$
e8u,era L8c( Di pe alii, ca de pild( i89e8ia, e?ecuia, 5actorii sociali
etc.
L8tre >actorii creaiei PKr9a8 d( o L8se,8(tate car#inal$ ins)iraiei. Ceea ce era >oarte >iresc pe8tru
u8 ,istic ca el. . n&me,te :marea ilu,i8areP sau Nilu,i8area tra8sce8de8t(P Di3i %nc9in$ #e mai
m&lte ori rK8duri apri8se de o,aGiu. L8 str(>ulGerarea ei se %nal$ #oar creator&l spre ideile plato8ice
Di >actura scrisului lui PKr9a8 e ea %ns$,i str$b$t&t$ de acest du0 al i8spiraiei. S( 8u uit(, de alt>el c(
estetica psi0oloGic( socoteDte Di ea acest >actor ca pe u8ul i,porta8t Di c( str$#aniile ei tin# 8u,ai a3i
studia poziti9ist ,a8i>est(rile. Ins)iraia e %n5$i,at$ la Pr7an 8u,ai L8 >u8cia ei ,eta>izic(, de
re9elatoare a eter8it(ii, n& ca 5enomen psi0oloGic.
L8 seria deter,i8a8ilor creaiei GK8ditorul nostr& n& &it$ s$ e8u,ere 3 cu, spu8ea, 3 Di pe cei
co8Dtie8i, care se b&c&r$ c9iar #e o dez9oltare ce dez9(luie ,i8tea ec0iliFrat( a GK8ditorului.
SSSCel di8tKi >actor citat e 3 pe acest pla8 3 co8cepia de 9ia( a creatorului: NCeea ce 9a >i rodul
Graiului 8ostru 9a >i Di ,ai ,ult o mani5estare a -n#&l&i 8ostru despre lu,e Di 9ia( decKt u8
rezultat oFiecti9 al )&terii noastre de a creaP
4
. Se i8troduce deci L8 GK8direa scriitorului ideea c$
opera de art( ,a8i>est( Di ea, al(turi de reliGie, >iloso>ie, o atit&#ine 5a$ #e 7ia$
&
perspecti9(
perso8al( a artistului, o 9iziu8e despre l&me. Se reia a#ic$ pri8tre altele, co8cepia ro,a8ticilor
Ger,a8i as&)ra 5&nciei artei ,i a locului ei L8tre celelalte preocup(ri ale spiritului cu te8di8a de a le
,,(8u8c0ia pe toate L8tr3o >ascie a cu8oaDterii.
Cel de3al doilea >actor e apoi poziia o,ului >a( #e )ro)ri&l s$&
su>let. Aici disti8Ge PKr9a8 cele dou( atitudi8i L8 opoziie: #e)lina &itare
3 si8e Di cu>u8dare L8 GK8dul oFiecti9 sau acce8tuare 9oit( a caracterelor
EF
perso8ale, oFi8K8du3se ast>el Nto8ul suFli,P Di Nto8ul ,esc0i8P. E 3dup( cu, se 9ede 3 o si,pl(
tipoloGie dualist( a artei, care se reduce L8 >o8d la opoziia clasic Di ro,a8tic, dar pe u8 >u8da,e8t
etic. PKr9a8 9a i8sista asupra Nto8ului suFli,P, pe8tru L8(li,ea ,oral( Di clasicitatea lui, L8 ti,p ce 9a
a9ea o atitudi8e 9(dit dispreuitoare >a( de Nto8ul ,esc0i8P. +i8tre cateGoriile estetice PKr9a8 se ,ai
opreDte Di asupra traGicului, pe8tru acelaDi ,oti9 ,oral Di >iloso>ic. +ialoGul plato8ic Anaandros e L8
L8treGi,e L8c0i8at acestei preocup(ri Di, di8colo de 9aloarea lui literar(, u8ele opi8ii asupra traGicului
,erit( a >i rei8ute. EK8ditorul a8alizeaz( L8deoseFi Ge8eza istoric(, >iloso>ic( Di psi0oloGic( a
traGicului Grecesc. /ai preioas( 8e pare a >i cea di8 ur,(: NIraGedia e pat0os, L8tK,plare Di L8cercare
o,e8easc(, suportat( cu et0os, L8 t(rie de caracter di9i8(. ]i, de aceea, ea 8u e 8ici se8i8( ca ,yt0ul,
8ici L8tu8ecat( ca 9iaa 3 ci ca FlK8dele c0ipuri s(pate L8 ,ar8icr( pe8tru a,i8tirea la ,or,i8te a celor
apuDi, traGedia 8e >ace ,ela8colici pe8tru3,(reele 9iei pierdute, ale lupt(torilor Di su>eritorilor
,ytici, dar 8e i8e L8 pli8( ar,o8ie su>letul pri8 8ease,(8ata >ru,usee de art(, L8 care ea plK8Ge ori
cK8t( 9iaa eroilor eiP
5
, iar alt(dat(: N]i traGedia >u di8tru L8ceput striG(tul de durere al si8Gur(t(ii L8
9ia( ca Di L8 ,oarte, a celor ce se despart de ,uli,e pri8 GK8dul ori 2ert>a lorP
7
. & L8se,8(tate
deoseFit( atriFuie PKr9a8 acestei si8Gur(t(i, care 9a re9e8i adesea L8 scrisul lui ca u8 ade9(rat
leit,oti9 al disper(rii o,ului pus, L8tr3ade9(r traGic, L8 >aa propriei lui oGli8zi su>leteDti. S( 8ot(,
iar(Di c( Di preocuparea de traGic 8u e de >apt u8a pur estetic(, ci i8e la rK8du3i de pla8ul ,oral al
e?iste8ei.
Asupra creaiei scriitorul 8ostru re9i8e ,ai pe larG L8 ,e,orialul i8titulat >aus9aedali'I(cere), u8de
se ocup( e?clusi9 de posiFilit(ile, L8ti8derea Di Greut(ile e?pri,(rii L8 art(, pe8tru a a2u8Ge la u8
rezultat dezola8t de 8eGati9 Di cu scopul de a acoperi str(da8iile e?pri,(rii cu Flocul ,ut Di ,asi9 al
tcerii4
Care su8t aDadar, dup( PKr9a8, de>icie8ele e?presiei artisticeA I,posiFilitatea >u8da,e8tal( de a
e?pri,a GK8durile 8oi ale creaiei cu spri2i8ul u8eltelor 9ec0i ale >or,elor: NL8dat( ce 9re, s(
L,p(rt(Di, GK8dul L8 >or,e, acestea 8e iau L8 st(pK8irea lor, se,8ele lor 8i se
60
.
u8

c!
9iaa lor de str(9ec0i ca8oa8e ,oarte Di GK8dul 8ou e stri9it
`
tipare 9ec0i, pe care doar rar de le
poate el L8doi ori >rK8Ge dup( 0ipui lui de la L8ceputP
<
. "i se L8>(iDeaz( aici o critic( a e?presiei
rtistice L8 i,posiFilitatea de a cupri8de ese8a L8s(Di a creaiei care e 8outatea, co8>lict care pe pla8
etic e cel di8tre >or,a de caracter social si GK8dul cu acce8t i8di9idual. +e aceea, >a( de creaie,
Nsu>letul 8ostru se strK8Ge a,(rKt ca de o L8DelareP
;
. Scepticis,ul estetic al lui PKr9a8 8u este L8s(
decKt L8 parte leGiti,at: dac( arse8alul de >or,e 9ec0i ale artistului s3ar opu8e atKt de cateGoric
e?pri,(rii GK8dului 8ou, seria ,arilor creatori 83ar >i >ost de >apt posiFil(. Virtutea creatorului co8st(
toc,ai L8 >rK8Gerea Nca8oa8elor ,oriiP pri8 Firui8a L8dr(z8elii actului 8ou. V(dite u8duiri
FerGso8ie8e p(tru8d L8 aceast( critic(.
E?pri,area GK8dului e oprit( L8s( de caracterul Ge8eral al ,ateriei L8s(Di. NIoat( c(ldura 8oastr(, toat(
tulFurarea puter8ic( a su>letului 8ostru L8G0ea( L8 co8tactul cu ,ateria c(reia 9oi, s(3i i,pu8e,
L8>(iDarea pasiu8ii 8oastre.P
6
Haptul e de ,ult cu8oscut L8 estetic(. S(r(cia e?presiei >aa de FoG(ia
co8i8utului e la rK8du3i o de>icie8( Gra9( care >alsi>ic( ade9(rul de e?pri,at. N"u su8t atKtea Gesturi
Di atKtea ,(Dti cKte GK8duri Di cKte pati,i se zFat L8 8oi. Va treFui deci s( d(, acelaDi Gest Di aceeaDi
,asc( la ,iDc(ri Di atitudi8i di>erite ale su>letului. ]i ast>el 8oi prescurt(,, si,pli>ic(,, li,pezi,,
co,pu8e, di8 8ou 9iaa, dup( alte leGi decKt cele ale ,iDc(rii ei co8ti8uu 9ariaFile.P
$
Este Di aici o
critic( a e?presiei, alc(tuit( L8 cel ,ai ortodo? spirit FerGso8ia8. Iz9orul se dez9(luie depli8 Di L8 cele
ce ur,eaz(: N8u,ai 2udecata se las( pus( L8 Gesturi. Precu, L8 lu,ea ar,o8iilor pitaGoreice su8t
su8ete prea L8alte ori prea 2oase pe8tru auzul 8ostru, aDa L8 su>letele c0i8uite ale oa,e8ilor su8t
dori8e Di GK8duri, a c(ror 9iFraie Di al c(ror rit, 8u poate >i pri8s de si,urile 8oastre Greoaie.
+i,potri9(, 2udecata L8 Gospod(reasca ei aDezare a tuturor celor cu8oscute sau 8ecu8oscute dup( o
loGic( >i8( Di3a >(cut se,8e L8elese de toi a ceea
ce
se poate L,p(rt(Di de 8oi Di altoraP
#&
. PasaGiul
cupri8de aDadar co8cepia proGra,atic( a li,Fa2ului Di raiu8ii, ca Di ideea FerGso8ia8(
a
Xsocializ(rii
ade9(ruluiP. Aceasta di8 ur,( ,ai ales L8 preocup(
u
O
tor
3 "eputi8a de a tra8s,ite Di altora ceea ce e
strict i8di9idual
<#
Di 8e dez9(luie L8 poziia 8oastr( perso8al(, creatoare, e co8statarea cea ,ai Gra9(. Pe8tru a L89i8Ge
aceast( Greutate PKr9a8 9a >ace L8s( ,ai pui8 apel la ele,e8tele se8siFile ale li,Fa2ului, la :erGso8,
el 9a cere ,ai cu sea,( co8cursul Nstilului liricP, re9elator. +ar ce e co,u8icaFil e, pri8 ese8a lui,
co,u8, oFiD8uit. N/area ilu,i8are e 8eco,u8icaFil(. +ar slaFe re>le?e ale ei se pot pri8de L8 clipe
Fi8ecu9K8tate L8 >or,e de stil liricP, scrie autorul 8ostru. E?presia 8u d( atu8ci la i9eal( ideile, ci
N9orFa, su8etul, li8ia su8t atu8ci ca u8 oracolP, si,Foluri ce Fat la poarta Nsu>letelor ,istice ale
i8di9izilor L8rudiiP. NracolulP 8u este L8s( accesiFil tuturor. Co8cluzia e totuDi ,ai pesi,ist(, c(ci se
a2u8Ge la co8statarea NadK8ci,ii 9eD8icei 8eputi8e de a spu8e a Gesturilor trupului o,e8escP
##
Di la
N>atalitatea t(cerii arteiP. I(cerea de9i8e c0iar Nce8trul lu,iiP, iar >i8alitatea 9ieii, Nlupta pe8tru a
cuceri t(cereaP. Ceea ce 8u L8sea,8( altce9a decKt o 8ou( co8da,8are a artei L8 L8suDi caracterul ei
ese8ial, care este e?presia ce 8u3Di poate L8depli8i >u8cia. >aus 9aedalide9i8e ast>el, >iresc Di trist, o
laud( a t(cerii.
alt( preocupare estetic( do9edeDte L8 s>KrDit PKr9a8 cu prile2ul tKlcului pe care L8eleGe s(3# dea
9ieii sociale actuale, L8treFK8du3De ce a8u,e orie8tare ar treFui s( ur,eze, cea etic( sau cea estetic(.
SuFscrii8d, ca totdeau8a, la idealul etic al o,e8irii actuale, autorul 8ostru 8u uit( s(3Di dez9(luie L8alta
preuire pe8tru idealul estetic: NHru,useea depli8( trupeasc( Di su>leteasc( a i8di9idului izolat e >(r(
L8doial( o piatr( >u8da,e8tal( a cl(dirii sociale. +ar o,ul >ru,os e o oper( de art( care 8u se poate
L8truc0ipa decKt L8tr3u8 8u,(r cu totul i8>i, de i8di9izi, c(ci pe8tru 9iaa estetic( treFuie calit(i
L88(scute care L8 actualul stadiu de e9oluie aL rasei o,e8eDti su8t L8c( >oarte rare.P
#%
. Idealul
co8te,pora8 e deci cel etic, cel estetic >ii8d pe o cul,e i8accesiFil( pri8 superioritatea lui.
Ideile estetice ale Sui VasiLe PKr9a8 prezi8t( aDadar curFa ur,(toare: purced di8 cadrul u8ei ,eta>izici
de tip 0eraclitea8, atriFuie creaiei artistice o >u8cie etic( Di cos,oloGic3Ge8etic( dar co8stat( L8 cele
di8 ur,( c( aceasta 8u poate >i L8depli8it(, di8 prici8a de>icie8elor orGa8ice ale e?presiei. EK8ditorul
se zFate deci L8 co8tradicia di8tre ,isiu8ea
62
pe care o doreDte artei Di i,posiFilitatea ei structural( de a o realiza. E 8e9oit, de aceea, s( co8ceap( o
art( a t(cerii, 8oiu8e >(r( L8doial( co8tradictorie. ]i pe latura estetic( pri8 ur,are se ,a8i>est( acelaDi
scepticis, ce caracterizeaz( L8deoFDte GK8direa dezola8t( a lui Vasile pKr9a8.
=ICII(!@ C@AI=IC sau sensul teolo1ic al frumosului
'#66$3#$;%)
Cadrul Ge8eral L8 care se L8scrie co8cepia estetic( de care 9orFi, e 3 dup( cu, se Dtie 3 u8ul pur
teoloGic. IreFuie s( recu8oaDte, di8tru L8ceput, al(turi de d3# "ic0i>or Crai8ic, c( p(tru8de, cu
dK8sa L8tr3o lu,e 8ecu8oscut( i8telectualit(ii ro,K8eDti, scrisului 8ostru ,ai ales, care oGli8deDte
toate cure8tele GK8dirii u8i9ersale, L8 a>ara celui reliGios Di pe care raio8alis,ul ,oder8 #3a 8eGat
per,a8e8t. /oti9ele acestei situaii su8t desiGur 8u,eroase Di >elurite, dar ele 8u apari8 8u,ai
,i,etis,ului europe8ist al cuGet(torilor 8oDtri, ci Di L8tr3o Fu8( ,(sur( ti,idit(ii reaciu8ii auto0to8e
de pK8( acu, Di L8 special teoloGiei c(reia Li lipsea o ,etod( Di u8 aparat de preze8tare ,ai ,oder8, o
dat( cu o i8>or,aie Dtii8i>ic( ,ai 9ast(. E ,eritul deoseFit al 8oii 8oastre te08oloGii de a >i apucat de
la u8 ti,p pe acest dru, pe care Di GK8ditorii pot p(Di cu L8credere Di L8eleGere. Pe aceast( li8ie
co8triFuia d3lui ". Crai8ic a >ost de ,ult recu8oscut( Di i8telectualii 8oDtri Li datoresc, aD spu8e, c0iar
i8iierea L8tr3u8 do,e8iu pe care Dcoala superioar( #3a iG8orat aproape cu totul de la L8ceputul >ii8(rii
ei. Cu u8 teoloG ca scriitorul de care 9orFi,, p(tru8zi pe treptele Dtii8ei celei ,ai L8alte L8 altarul
9eD8icelor ade9(ruri reliGioase Di L8deoseFi al celor ortodo?e, co89i8GK8du3te de 8ecesitatea si,Fiozei
credi8ei Di co8Dtii8ei, ca >ee ale aceleiaDi 8(zui8i Di str(da8ii o,e8eDti. +iscutarea proFle,elor
culturii di8 pu8ct de 9edere creDti8 Di ortodo?, iat( perspecti9a Ge8eral( a d3lui ". Crai8ic L8 care se
desci>reaz( Di zarea lui estetic(.
=ostal1ia paradisuluiOdes>(Doar(, L8 >razele cu poleiul aurit al stilului L89olFurat de e8tuzias,ul
asce8siu8ii ,istice, trei ,ari proFle,e: raporturile di8tre cultur( Di reliGie, cele di8tre teoloGie Di
estetic(, >i8alitatea culturii Di artei. Ioate su8t u8itar Di siste,atic soluio8ate,
64
ti8 D2
or
todo? pri8 pris,a ,odului teandric" dup( care actele culturii
u8t e?presia u8ei L8alte colaFor(ri a di9i8it(ii cu o,ul care NL8 tot ce
> ce Di
,
tat
ce

creeaz
( e colaForatorul lui +u,8ezeuP
#
. +octri8a
rtodo?( ad,ite 9alaFilitatea u8i9ersal( a pri8cipiului teandric Di, ca
atare, aplicarea lui L8 proFle,ele culturii.
+i8tre proFle,ele c(rii d3lui ". Crai8ic 8u 8e 9o, opri decKt L8 >ata celor estetice Di a8u,e a
raporturilor teoloGiei cu estetica.
+iscipli8a ,oder8( a esteticii e orie8tat(, L8 Ge8eral, suF se,8ul specializ(rii spre u8 >oarte riGuros Di
e?aGerat auto8o,is,. Fiectul ei L8 special a >ost de aceea izolat Di L8dep(rtat de celelalte do,e8ii ale
culturii Di L8deoseFi de reliGie. +3# ". Crai8ic L8eleGe di,potri9( c( o apropiere a esteticii de reliGie e
8ecesar( L8 i8teresul L8s(Di al celei di8tKi, >(r( ca pri8 aceasta s( se i,pieteze asupra auto8o,iei
discipli8ei. ArGu,e8tele su8t ur,(toarele: a) reliGia 8u e u8 do,e8iu oarecare al culturii al(turi de
Dtii8( Di art(, ci u8ul de o 9aloare e?cepio8al(, ce ti8de a L,Fr(iDa totalitatea cK,purilor creaiu8ii
o,e8eDti Di care poate >i >oarte >ecu8d pe8tru e?plicarea lor- F) arta ca apariie istoric( este N,area
>iic( a reliGiei Di ,i2locitoare a cultului di9i8P
%
- c) auto8o,ia artei 8u poate >i tulFurat( de reliGie
L8trucKt arta a ser9it totdeau8a Fiserica, >(r( a3Di tr(da leGile proprii- d) 8eputi8a esteticii ,oder8e de
a de>i8i e?peri,e8tal Di raio8alist >ru,osul Di ese8a artei. Co8sider(, L8te,eiate aceste arGu,e8te,
cu oFser9aia c( Di ulti,ul e pri8cipial L8drept(it pe8tru toate do,e8iile culturii, o dat( ce ,etoda
cercet(rii poziti9iste 8u poate dep(Di raza ei de e>icacitate L8 cK,pul >e8o,e8elor. I8 sc0i,F, se
p(tru8de L8 luarea credi8ei Di a doG,ei. +octri8a teoloGic( e c0e,at( s( r(spu8d( la proFle,ele
8edezleGate ale esteticii ]i d3# ". Crai8ic socoteDte c( ea posed( su>icie8te ele,e8te Npe8tru a Preciza
li8iile u8ui siste,P.
/etoda Ge8eral( a studiilor de estetic( ale d3lui "ic0i>or Crai8ic
ur,(reDte co8>ru8tarea pri8cipiilor teoloGice cu cele ale esteticii
aU
^iio8aliste, de care u8eori se apropie cele di8tKi Di cu cele ale
cu ,oder8e, de care se separ( cateGoric. L8 rezu,at, estetica
lc
a Di teoloGic( a scriitorului 8ostru L8eleGe s( se opu8( 8et esteticii
1
ce
care, pri8 poziti9area Di auto8o,is,ul ei, s3a redus la No zo8(
65
;
spiritual( piper8icit( Di supus( u8or r(st(l,(ciri, de ,ulte ori 8eco89e8aFile 8ici artei Di 8ici se8sului
teoloGicP
4
. L8dep(rtK8d di8 s>era preocup(rilor proFle,a >ru,osului L8 si8e Di a i8spiraiei cu oriGi8i
sacre, estetica ,oder8( a s(pat o pr(pastie L8tre teoloGie Di art(, Na dus la o scoForKre a prestiGiului
ideii de >ru,os Di de art(P
5
3 co,pleteaz( cu arGu,e8te de ordi8 etic 3 d3# ". Crai8ic opoziia sa.
S( L8>(iD(, acu, proFle,ele estetice, aDa cu, le dezleaG( pri8 pris,a teoloGic( autorul 8ostru. Cea
di8tKi e proFle,a N>ru,osului L8 si8eP, cu, spu8e ,eta>izica, dK8d soluiile cu8oscute ale
plato8is,ului, dup( care >ru,osul e ideea eter8( ce reapare L8 ,i8tea o,ului cu prile2ul co8te,pl(rii
lu,ii se8siFile, a,i8ti8du3i3se oriGi8ea lui di9i8( sau aceea, apropiat(, a lui Sc0ope80auer, dup( care
>ru,osul e de ase,e8i ideea 9eD8ic( L8tre9(zut( de Ge8iu, ce ia i8iiati9a repet(rii ei L8 art(.
/eta>izica ti8de deci 3 spu8e d3# "ic0i>or Crai8ic 3 s( reduc( >ru,useea L8 si8e la Nu8 co8cept
aFstract, i,perso8al Di 9aG, u8 e?tract loGic Di atKtP, ceea ce L8 >o8d 8u corespu8de toc,ai i8te8iu8ii
ei reale, L8trucKt ,eta>izica dep(DeDte co8strucia loGic(, c(utK8d suFsta8a, ideea de >ru,os 8e>ii8d
8u,ai o siste,atizare raio8al(, ci Di u8a e?iste8ial(. E drept L8s( c( 9aGul co8cepiei ,eta>izice e
9(dit Di c( 8u poate ,ulu,i pe cuGet(tor a8corK8du3# L8tr3o etap( pro9izorie. +octri8a teoloGic( 9a
c(uta deci s( dep(Deasc( pro9izoratul Di s( u,ple 9aGul cu u8 co8i8ut ,ai precis: N>ru,useea
per>ect( sau aFsolut( e +u,8ezeu L8suDiP
7
.# se creeaz( aDadar u8 >u8da,e8t tra8sce8de8t Di i se
sc0ieaz( opoziia >a( de ,eta>izic(, ce a9ea o Faz( i,a8e8t( L8dreptK8d pe o, spre ideea de >ru,os,
de 2os L8 sus, di8 propria lui i8iiati9(. ADadar, N>ru,osul L8 si8e, de>i8it L8 ,od 9aG de ,eta>izic(,
de9i8e pe8tru 8oi >ru,osul L8 +u,8ezeu Di ast>el eL este iz9orul tra8sce8de8t al tuturor >ru,useilor
di8 ordi8ea 9(zut(, >ie >ru,useile 8aturale, artistice, ,oraleP
<
. Estetica teoloGic( dep(DeDte
co8sideraFil oFiectul esteticii ,oder8e care se reduce 3 pe8tru u8ele p(reri 3 ia N>ru,osul artisticP, 8u
L8s( L8 se8sui restrK8s ceQ i3i d( d3# "ic0i>or Crai8ic, ca N>ru,os se8siFilP, L8trucKt Di 8oua estetic( se
ocup( de >ru,osul ideal sau de N9iziu8ea >a8teziei creatoareP, ca etap( a creaiei artistice sau ca ese8(
a a8alizei >e8o,e8oloGice. Hru,osul e deci tra8sce8de8t Di Ncauza creatoare Di
<<
>i8al( a tuturor lucrurilorP. Hru,osul coFoar( Di se d(ruieDte de sus L8 .
se
re9eleaz( adic(. A,i8ti, aici
co8cepia d3lui Lucia8 :laGa ce 9orFeDte de ase,e8i de o Nre9elare a ,isteruluiP, dar L8tr3u8 ,od
ciudat He 2os L8 sus ca o ur,are a atitudi8ii sale ,eta>izice. Pu8ctul de 9edere teoloGic pare a >i aici
,ai cupri8z(tor L8trucKt, aplicK8d ,odul tea8dric al ese8ei, atKt >actorul di9i8 tra8sce8de8t cKt Di cel
u,a8 i,a8e8t se ,a8i>est( acti9 Di si8tetic, cele dou( direcii, de sus L8 2os Di de 2os L8 sus, co8curK8d
spre acelaDi pu8ct ce8tral al operei.
Hru,osul L8>(iDat ,ai sus alc(tuieDte >ii8a recreat( a lui +u,8ezeu, iz9orul ei, Ge8eratorul
>ru,osului di8 L8treaGa lu,e creat(. Care este L8s( situaia >ru,osului creat Di, L8 pri,ul rK8d, al celui
8atural L8 estetica teoloGic(A S( rea,i8ti,, ,ai L8tKi, poziia esteticii tradiio8ale Di a celei ,oder8e
>a( de aceast( proFle,(.
Pe8tru estetica tradiio8al( >ru,osul 8atural L8sea,8( doar o treapt( de preG(tire pe8tru >ru,osul
artistic, socotit ca des(9KrDire a celui di8tKi. ADa a GK8dit de pild( estetica ,eta>izic( a lui
Sc0ope80auer. +e ase,e8i, Di pe8tru estetica psi0oloGic( tradiio8al( aceeaDi e,oie era pro9ocat( atKt
de >ru,osul 8atural cKt Di de cel artistic. Situaia s3a sc0i,Fat L8 estetica ,oder8(, care s3a orie8tat
spre o separare cateGoric( a >ru,osului 8atural de cel artistic, cu scopul de a L8te,eia Di ,ai siGur
auto8o,ia esteticii. +3# "ic0i>or Crai8ic citeaz( ur,(toarele arGu,e8te >olosite pe8tru di>ere8ierea
celor dou( cateGorii ale >ru,osului: a) >ru,osul artistic are leGi proprii Di deoseFite de cel 8atural- F)
L8 ordi8ea psi0oloGic( 8u e?ist( u8itate L8tre >ru,osul artistic Di eeQ 8atural- c) 8atura 8u e 8ici
>ru,oas(, 8ici urKt(, ci a8estetic(, iar, dac( 8i se pare u8eori >ru,oas(, e 8u,ai >ii8dc( proiect(,
asupra ei i,presiile culese dia art(- d) pe8tru reliGie 8atura apare >ru,oas( L8 totalitatea ei, dar aceasta
e reliGiozitate, 8u se8ti,e8t estetic. Cu e?cepia pri,ului arGu,e8t a c(rui te,ei8icie o recu8oaDte,
L8trucKt 8u socoteDte c( >ru,osul estetic are ,isiu8ea de a i,ita L8 ,od i8util pe cel 8atural, autorul
8ostru respi8Ge toate celelalte ,oti9(ri ale separ(rii celor dou(
s
Uuri de >ru,os. Hii8d creaie a
di9i8it(ii, 8atura 8u poate >i decKt Wioas( Di ar >i o aFeraie s( i se 8eGe aceast( proprietate c0iar L8
Gnele esteticii. A se reduce apoi >ru,useea 8aturii 8u,ai la
67
proiectarea i,presiilor 8oastre suFiecti9e asupra ei ar L8se,8a 3 spu8 ,ai departe d3L Crai8ic 3 a se
,i8a >u8da,e8tul Dtii8i>ic al esteticii L8s(Di. Ar ur,a atu8ci s( proiect(, i,presii Di asupra operelor
de art( >ii8dc(, L8toc,ai ca L8 cazul 8aturii, a, putea trece pe lK8G( >ru,useea , lor >(r( a >i L8rKurii
de ea. Sau ,a2oritatea oa,e8ilor Gust( ,ai deGraF( arta decKt 8aturaA "u se L8tK,pl( oare di,potri9(,
s>era co8te,platorilor artei >ii8d ,ai restrK8s( decKt cea a ad,iratorilor 8aturiiA +ar L8s(Di puti8a
u8ei proiect(ri a i,presiilor artei asupra 8aturii 8u dez9(luie de >apt ase,(8area lorA
R(,K8 cu toate acestea arGu,e8te ale esteticii Dtii8i>ice 8ecitate de d3# Crai8ic, care susi8 ,ai
departe eteroGe8itatea celor dou( cateGorii ale >ru,osului. Le L8>(iD(, Di le discut(, dup( tratatul de
estetic( al d3lui Iudor Via8u, dup( cu, ur,eaz(: a) >ru,osul 8atural e u8 ele,e8t dat, >ru,osul
artistic, u8ul creat de o,- F) e?ist( u8 >el deoseFit de e9aluare a artei Di a 8aturii, cea di8tKi ducK8d la
artist, cealalt(, 8u- c) >ru,osul 8atural e i8>i8it, cel artistic, >i8it, redus la u8 >raG,e8t sau la u8 col al
lu,ii- d) i8teresul deDteptat de 8atur( are surse e?traestetice: puterea de a te odi08i Di L8t(ri orGa8ic,
li8iDtea pe care 8atura o opu8e zFuciu,ului social Di ci9ilizaiei, se8ti,e8tul reliGios pe care3#
pro9oac( etc. +ac( pri9i, L8s( aceste arGu,e8te ale esteticii Dtii8i>ice di8 pu8ctul de 9edere teoloGic
al d3lui "ic0i>or Crai8ic, u8ele di8 ele par s( cedeze. Ast>el, la pu8ctul a) se poate r(spu8de c(, pe8tru
teoloGie, 8atura 8u e 8icidecu, u8 ele,e8t dat, ci u8ul creat de +u,8ezeu, ca Di >ru,osul artist care e
creat de o,, dar cu colaForarea di9i8it(ii preze8te L8 toate actele culturii, datorit( ,odului tea8dric.
La pu8ctul F) di>ere8a dispare, deoarece Di preuirea 8aturii duce la u8 autor care e +u,8ezeu. La
pu8ctul c) se poate oFiecta c( deoseFirea ca8titati9( a >ru,osului 8atural de cel artistic, de la i8>i8it la
>i8it, 8u e real(, opera de art( oGli8di8d L8 c0iar >ii8a ei redus( sclipirile i8>i8itului di9i8, o dat( ce
,odul tea8dric se ,a8i>est( Di aici. L8 ce pri9eDte pu8ctul d) s( recu8oaDte, c( el r(,K8e 9alaFil
pe8tru >oarte 8u,eroase cazuri, c( i8teresul e?traestetic pe8tru 8atur( e >oarte >rec9e8t, aDa cu, a,
ar(tat3o Di 8oi L8 Conceptul de artpopular'capitolul Arta popular i valoarea
68
tetic. Di c(\ de >oarte ,ulte ori, cel reliGios le do,i8( pe toate. Ha( i ceasta plas( de arGu,e8te ce
se i8ter>ereaz( adesea, a8ulK8du3se [
oc
'2
a
r se Di ,e8i8 u8eori, cu, se prezi8t( situaia L8 cele di8 8(A
Co8cepia Dtii8i>ic( pare s( reziste Di e si,pto,atic c( u8 teticia8 ca d3# Lucia8 :laGa, a c(rui poziie
e pri8cipial ,eta>izic( Di istic(, susi8e totuDi eteroGe8itatea celor dou( pla8uri ale >ru,osului cri8
acea leGe a 8o8tra8spo8iFilit(ii, ce socoteDte c( dista8a di8tre ele e cKt a u8ei N,utaii o8toloGiceP.
+e alt>el, s( recu8oaDte, c( d3# "ic0i>or Crai8ic L8suDi se declar( pe8tru o auto8o,ie relati9( a artei
>at( de 8atura pe care 8u L8eleGe s3o i,ite pur Di si,plu, 9(zK8d 3 cu drept cu9K8t 3 i8utilitatea acestei
co8cepii. Perspecti9a teoloGic( are L8s( a9a8ta2ul pri9irii de a8sa,Flu Di al realiz(rii u8it(ii
>ru,osului pri8 raportarea 9aria8telor lui la +u,8ezeu. Acolo u8de Dtii8a separ( Di (r,ureDte cu
Gri2( teoloGia L,Fr(iDeaz( Di u8eDte doG,atic. L8 capitolul despre art( al c(rii se 9ede totuDi clar
dori8a auto8o,iz(rii, Nce aduce pe lu,e o 8ou( ordi8e de lucruri care, pri8 structura lor sui3Ge8eris,
8u ,ai au 8i,ic de a >ace cu ordi8ea 8aturiiP
;
.
Studiile de estetic( la "ic0i>or Crai8ic 8u se ocup( L8s( 8u,ai de proFle,ele oFiecti9e ale >ru,osului
Di artei ci poposesc Di asupra psi0oloGiei creaiei, c(reia i se aplic( la rK8du3i co8cepia teoloGic(. Se
ridic( ,ai L8tKi proFle,a >actorului creator de art(, a Ge8iului, respL8GK8du3se di8tru L8ceput
e?plicarea lui patoloGic( Di u8i9ersalitatea lui, aDa cu, o 9ede estetica Dtii8i>ic( ce Di3a dat toate
sili8ele s( s>(rK,e caracterul lui e?cepio8al. +e,ocratizarea Ge8iului, adic( preze8a lui oFDteasc(,
s3a >u8da,e8tat pe ide8titatea di8tre co8te,plator Di creator, L8trucKt toi oa,e8ii pot Gusta arta, ei o
pot Di crea. "epri,i8d aceast( tez(. d3# Crai8ic o co,Fate pri8tr3o a8aliz( a procesului de creaie, care
arat( c(, L8 ti,p ce artistul pleac( de la i8tuiia sau 9iziu8ea ideal( a operei Di apoi trece la realizarea Di
i8tuiia ei se8siFil(, co8te,platorul
>
a,K8e 8u,ai la cea di8 ur,(. I8tuiia se8siFil( e co,u8( tuturor
,uritorilor, cea ideal( apari8e 8u,ai artiDtilor. +e aici, u8i9ersalitatea a8te,plaiei Di
e?cepio8alitatea Ge8iilor. S( oFser9(, L8s( c( a8aliza Procesului creaiei, L8 co,paraie cu cel al
co8te,plaiei, a dus de >apt
<$
la alte re3&ltate. %ntre artist ,i contem)lator #i5erena )entr& estetica ,tiini5ic$ a )$r&t a 5i #oar
#irecia in7ers$ #r&m&l&i str$b$t&t. Pe cn# artist&l trece #e la int&iia i#eal$ a o)erei l&i la cea
sensibil$ contem)lator&l )&rce#e #e la cea #in &rm$ la cea #inti. %n nici &n ca3 %ns$ n&(i li)se,te
int&iia i#eal$ care alc$t&ie,te #oar el&l 5inal al contem)laiei int&iia sensibil$ m$r-inin#&(se
#oar la %n7eli,&l e2terior al o)erei. A7n# #eci )&tina atin-erii sta#i&l&i i#eal #i5erena #intre
contem)lator ,i artist ar #is)$rea #e 5a)t. . #eosebire treb&ie s$ e2iste tot&,i )entr& sim)l&l
moti7 c$ alt5el -eni&l ar treb&i s$ 5ie &ni7ersal. Ea const$ ( socotim ( %n 5a)t&l c$ int&iia i#eal$
#e la care )leac$ artist&l n& se )oate aco)eri nicio#at$ c& cea la care a'&n-e contem)lator&l
%ntr(a#e7$r o)era ca e2isten$ reali3at$ sensibil n& re)ro#&ce #ect %n )arte 7i3i&nea i#eal$ #e
cer ce a str$5&l-erat %n int&iia i#eal$ iniial$ a artist&l&i. Plecn# #e la o)er$ contem)lator&l n&
7a )&tea a'&n-e %n mo# 5atal #ect la o 7i3i&ne )arial$ a l&mii ori-inare %ntre7$3&t$ #e
creator. Pe aceast$ ba3$ o #i5ereniere a artist&l&i #e contem)lator e c& )&tin$ a#$&-n#&(se
5ire,te ,i )osibilitatea reali3$rii %n 5orme sensibile a int&iiei i#eale )e care n(o )ose#$
contem)lator&l.
De )si9olo-ia creaiei artistice se oc&)$ mai #e)arte #(+ Crainic at&nci cn# %n5$i,ea3$ ,i insist$
as&)ra problemei inspiraiei. Pe ba3a &nor m&lti)le m$rt&rii #intre care n& li)sesc ,i cele ale
&nor )o3iti7i,ti se accent&ea3$ %nsemn$tatea element&l&i transcen#ent %n )roces&l ins)iraiei.
%nr&#irile #intre mistic$ ,i art$ s&nt rec&nosc&te #e alt5el %n acest #omeni& c9iar #e &nii
cercet$tori )si9olo-i. Acolo %ns$ &n#e #isc&ia %ntre conce)ia teolo-ic$ ,i cea a esteticii mo#erne
se a)rin#e )ri7e,te :loc&l4 ins)iraiei. Cercet$rile ,tiini5ice #e )si9olo-ie a creaiei a,a3$ %ntr(
a#e7$r loc&l ins)iraiei %n incon,tient sa& s&bcon,tient %n tim) ce teolo-ia orto#o2$ s&sine c& #(
+ Nic9i5or Crainic :s)irit&l4 ca se#i& al ei #eci )lina ,i )&ternica l&min$ a con,tiinei. I3b&cnin#
di8 s&bteran&l in5ernal al incon,tient&l&i -eni&l #e7ine ast5el ires)onsabil(De alt$ )arte este c&
)&tin$ ca tocmai %n incon,tient s$ ia na,tere cel mai %nalt act al c&lt&riiD D&)$ c&m se 7e#e
ar-&mentele #e 5a$ au o )&ternic$ tinct&r$ etic$ ce #e)$,e,te )lan&l )&r e2)licati7 al
)roblemei(
70
>ie se leaG( de ,odul tea8dric suF care se pri9esc toate proFle,ele >lilturii, o,ul >ii8d L8 opera de art(
colaForatorul lucid, co8Dtie8t al lui >0i,8ezeu. cupK8du3se apoi de iz9oarele i8spiraiei d3# ".
Crai8ic suFli8iaz( L8deoseFi >aptul e( cea ,ai de sea,( >K8tK8( a operei de art( 3Fiblia 3 a V
os
t >oarte
,ult iG8orat( la 8oi Di c( pri8 aceasta s3au pus se8siFile piedici u8i9ersalit(ii artei 8oastre.
Cu prile2ul ridic(rii problemei stilului d3# "ic0i>or Crai8ic reia proFle,a rolului i8co8Dtie8tului ca
>actor Ge8erator de cultur( Di art(, discutK8d c0estiu8ea L8 opoziie cu d3# Lucia8 :laGa, ale c(rui teorii
le preuieDte de alt>el.
SK >ie stilul e?presia i8co8Dtie8tului Di a cateGoriilor aFisaleA Scriitorul 8ostru a8alizeaz( pe rK8d stilul
personali artiDtilor Di pe cel instrumentaL)i G(seDte, di,potri9(, c( L8cordarea cea ,ai co8Dtie8t( st( la
Faia lor. Stilul lui E,i8escu sau HlauFert 8u oGli8deDte oare pri8 atKtea tra8scrieri Di cercet(ri u8 calcul
artistic e9ide8tA !8 stil i8stituio8al, ca acela Fiza8ti8, 8u e >or,at di8 atKtea ele,e8te disparate, pe
care 8u,ai u8 act de ,are luciditate le3a putut selecio8a Di doza ,aGistralA +up( >elul acestor
arGu,e8te se 9ede L8s( L8dat( c( ceea ce L8eleGe d3# "ic0i>or Crai8ic pri8 stil e doar e?presia de
,a8i>estare. Pri8 stil Di proFle,a lui d3# :laGa Di ceilali cercet(tori p(tru8d L8s( Di L8 >o8dul culturii,
L8 suFstratuO i i8ti,, L8 se8sul L8 care se Di 9orFeDte de u8 Nstil i8teriorP. Co8Dtii8a sau calcului
artistic i8ter9i8 8u,ai L8 >aza ulti,( a creaiei, ,ai ,ult ca u8 act de per>ectare a ceea ce 8u s3a putut
di8tru L8ceput realiza pe depli8. Stilul lui E,i8escu sau stilul Fiza8ti8 83au >ost e?clusi9 opera u8ui
calcul, ci Di a u8or deter,i8a8i L8dep(rtai Di 8ecu8oscui, pe care a8aliza 8u3i 7a l$m&ri 8icicK8d. E
stra8iu s( co8stat(, aici c( toc,ai o co8cepie teolo-ic$ ,e s( L8dep(rteze 9(lul ,istic de pe
supra>aa creaiei artistice, )e care 8ici Dtii8a 83o poate l(,uri de>i8iti9. +ar pri8 i8co8Dtie8t teoloGic
8
u L8eleGe oare d3# ". Crai8ic tai8ele de 8edezleGat ale di9i8it(ii, Ve Ge8ereaz( L8tr3u8 >el 8epriceput
de Fiata ,i8te o,e8easc( operele
u
Yturii Di arteiA CoForK8d cu +u,8ezeu L8 creaia artistic(, om&l n&
e do,i8at Di c(l(uzit de du0ul Lui atotputer8ic, >(r( a3L pricepeA H$r$
;#
%n#oial$ )roblema 5actor&l&i incon,tient sa& con,tient in creaie, L8 lu,i8a teoloGiei orto#o2e
treb&ie rel&at$ ,i #isc&tat$ #in no&.
L8cercarea #e a roti o )ri7ire #e ansambl& as&)ra esteticii di8 pu8ct de 9edere teolo-ic Di orto#o2 3
a,a c&m a L8trepri8s3o #(+ "ic0i>or Crai8ic 3 reprezi8t( o no&tate #in cele mai e7i#ente. Pentr&
estetica ro,K8easc(, orientat$ a)roa)e n&mai meta5i3ic sa& ,tiini5ic contrib&ia #(l&i Nic9i5or
Crainic il&strea3$ o )o3iie care(,i are interes&l ei )ro)ri&.
72
>BCIA= F>A3A
sau arta ca revelare a misterului '#6$73#$<#)
+ac( opi8iile estetice ale ,ultor GK8ditori ro,K8i se adu8( 3 L8 ,od >iresc 3 suF se,8ul Nideilor
esteticeP, al co8cepiilor sau pri8cipiilor de estetic(, deoarece str(da8iile lor se caracterizeaz( pri8
>raG,e8tar, accide8tal Di disparat, 9ederile d3lui L. :laGa su8t circu,scrise 9(dit L8 curFa u8ui siste,
de o orGa8icitate e9ide8t( L8 p(rile Di L8 totalitatea sa. !8ele di8tre ideile lucr(rii sale si8tetice Art i
valoare au ap(rut ,ai de,ult L8 cursul u8ei opere teoretice sau artistice ce, pri8 st(rui8a ei, do9edea o
aplicat( 9ocaie dar 8u,ai ,eteoric, accide8tal. rK8duirea lor pe cKte9a a?e r(spicat deter,i8ate,
Gruparea lor loGic( Di ierar0ic( s3a s(9KrDit L8 structur( de Nsiste,P aFia pri8 aceast( di8 ur,( lucrare.
!8 caracter de u8 Geo,etris, li,pede, de,o8straiu8i L8tr3ade9(r more1eometrico" siloGis,e corect
des>(Durate i,pu8 Di, s( ad(uG(,, surpri8d pe spectatorul de a8sa,Flu al 9iziu8ii d3lui Lucia8 :laGa,
oFiD8uit cu i,preciziu8ile ,istice ale poetului Di cu i,aGis,ul, L8 ,od 8ecesar 9aG, al >iloso>ului.
per( a u8ui 8eaDteptat asprit de 1eometrie atKt de e9ide8t, L8cKt ,ulte di8 ideile sale G0e,uite late8t
L8 pre,ise si8tetice pot >i uDor e?plicitate L8ai8te c0iar de a >i des>(Durate de scriitor, siste,ul estetic al
d3lui :laGa 8u e ,ai pui8 Di e?presia acelui esprit de finesse" Pe care L8 sectoarele L8treGului Ll 9(deDte
cu atKta si, al 8ua8ei. Este
de
alt>el a?io,atic >aptul c(, Di L8 acest do,e8iu, >iloso>ul Di poetul
realizeaz( o oper( care se Fucur( sau su>er( de calit(ile Di de>ectele acestei ,etode si,Fiotice.
Cu o ar,(tur( e?terioar( raio8alist(, d3# L. :laGa r(,K8e totuDi _ Preze8ta8t al ,isticis,ului
,oder8, dez9(lui8d, Di L8 li8iile ,ari
Ptu8i sale ideoloGice, u8 8ucleu si8tetic L8c0eGat di8tr3o 8eFuloas( adicii ce se str(9(d L8c( pri8
ce8uDiul ei oriGi8ar. +e aici,
73
i,presia u8ei e?perie8e i8telectuale tr(ite cu ela8 liric, de O se8ti,e8tul aute8ticit(ii Di al ideii 9ii,
Ge8eratoare.
"u se poate aduce, de aceea, siste,ului d3lui :laGa L89i8uirea s3ar des>(Dura pe u8 pla8 pur speculati9,
c( este o creaie aFstract( aFil( de idei ce se L8Diruie 8u,ai cu >ar,ec a,(Gitor, cu, ar p(
>e
L8tr3ade9(r
la pri,a 9edere. C(ci dac( siste,ul 8u3Di e?traGe 9italitate di8 L8treG do,e8iul 9ariat al e?perie8ei
artistice, el creDte totuDi di8 r(d(ci8a u8ei e?perie8e Di aceasta este cea a poetului :laGa L8suDi, +e aici
se L8>rupt( cu a9iditate speculaia >iloso>ului colorK8du3i GK8direa ce ar >i >ost alt>el a8e,iat(, dar tot
de aici se isc( Di z9o8ul di>icult(ilor teoretice: cK,pul >atal restrK8s al u8ei si8Gure e?perie8e artistice
pro>u8d suFiecti9e ce se L8cadreaz( L8 tipul do,i8a8t si,Folist al artei
Co8cepia estetic( a d3lui Lucia8 :laGa se co8struieDte pe cale pur deducti9( de Nsus L8 2osP, di8
a8u,ite pre,ise care o Ge8ereaz( cu strictee. Pri8 spiritul ce o p(tru8de ea re>ace at,os>era 9ec0ilor
siste,e ale esteticii de tip ,eta>izic, ca de pild( cele ale idealis,ului postka8tia8. Hiloso>ul ,i iG8or(
di>icult(ile care ,erG pK8( la caducitate, ale ,etodei. & estetic( FoGat( de o a8u,e 9iziu8e ,eta>izic(
LDi 0r(8eDte suFsta8a di8 aceasta dar se ,e8i8e Di piere pri8 ea. Pe depli8 l(,urit asupra situaiei, d3#
:laGa 9a scrie: NHr(8i, de ,ult ti,p credi8a secret( c( teoriile estetice 8u su8t 8iciodat( ,ai >ertile,
c( toc,ai L8 epocile cK8d ele se rostesc L8 8u,ele u8ei ,eta>izici oarecare Di suF a,e8i8area u8ei
oFDteDti osK8de. Caducitatea teoriilor ,eta>izice se co8stat( desiGur, >(r( apel, cu istoria la L8de,K8(.
+ar aceasta 8ici 8u se sperie, 8ici 8u 8e poate >i leac sau L89((tur(. +i,potri9(, L,pre2urarea e de
8atur( a 8e da cura2ul s( 8e depa8(, >irul, dup( cu, 8e e placul.P
#
.
Estetica de >a( poate >i pri8 ur,are discutat(, apreciat( sau co8da,8at( L8 lu,i8a siste,ului
,eta>izic care o Ge8ereaz(. Ea ,ai poate >i L8s( pri9it( Di di8 pu8ctul de 9edere i,a8e8t, di8 zarea
propriei 9iziu8i, ur,(ri8du3i3se co8sec9e8a L8 des>(Durare.
Pri,ul dru, 8i se pare ,ai uDor accesiFil Di ,ai pui8 reco,a8daFil. Pre,isele ,eta>izice ale u8ui
siste, de structur( oarecu, suFiecti9(, ca acestea, 8u su8t Greu de r(stur8at Di, o dat( cu ele, piere de
la ss>l
e
Di 0orFota teoriilor estetice.
74
0 de3a doua cale 8i se pare L8s( ,ai corect(, pe8tru c( pe >irul
P. ceput G>22a presi,it, pute, p(tru8de L8 atKt de co8tro9ersata
<
O 0i ,atic( a esteticii Di 9eri>ica, la >aa locului, rod8icia 9iziu8ii
,eta>izi
ce
3
Siste,ul estetic al d3lui L. :laGa 9a >i aDadar preuit di8 perspecti9a
O roorie Di soluiile lui, al(turate la cele ale esteticii co8te,pora8e, re a le cu8oaDte 8outatea L8 cadrul
Ge8eral al discipli8ei. L8 acest >el, , ilustra i8direct 9alaFilitatea pre,iselor ,eta>izice ale siste,ului.
Cadrul teoretic L8 care se L8scrie estetica d3lui :laGa e >i?at cu orecizie c0iar de autor. Pri,ele lui li8ii
L8sea,8(, ,ai L8tKi, o dep(Dire a pu8ctului de plecare cartezia8, di8colo de eul cuGet(tor Di de lu,i8a
li,pede a co8Dtii8ei. +i8 0ruFele co8>uze ale i8co8Dtie8tului se i9eDte Glasul o,ului co8te,pora8,
care 8u ,ai are siGura8a Di t(ria 9eacului al MVII3lea. El e?pri,( z9o8urile 8oului orizo8t al
,isterului, o,ul de9e8i8d No e?iste8( care3Di e sieDi ,ister Di ia act de u8 orizo8t saturat de ,istereP
%
.
E aici u8 aG8osticis, care, al(turi de u8ele a8tecede8te >iloso>ice cu8oscute, 8u purcede ,ai pui8 di8
s>era ro,a8tis,ului Di a si,Folis,ului poetic. Se,8i>icati9 apare >aptul c( >iorul tai8ei a tre,urat
L8c( di8 pri,ele 9ersuri ale poetului, L8 #$#$, u8de treFuie c(utate Di zorile 8el(,urite ale GK8dirii
sale. L8 2oemele luminii 8 e?plozi9( Di dio8isiac( L8Diruire de poe,e de u8 erotis, p(GK8, L8 care
lu,i8a e doar lu8ar( 3 L8tKl8i, ast>el e,Frio8ara i8tuiie a ,isterului L8 9ersuri ca:
Mi nu ucid6Cu mintea tainele ce le8ntlnesc sau c0iar parado?al:
Eu cu lumina mea sporesc a lumii tain Di:
Aa mbo1esc i eu ntunecata zare
Cu lar1i fiori de sfnt mister
sau a8ticipK8d cu aproape dou( dece8ii acel i1norabimus al ,eta>izicii
Sa
le: Nu8 9al de 8ep(tru8s
ascu8de Veci8icul L8 Fez8(P.'&eciniculdin
2o
emele luminii.4
75
Situarea o,ului L8 orizo8tul ,isterului dep(DeDte pri8tr3u8 salt >ericit cali>icat N,utaieP 3 cu, ,ai
oFser9a, 3 poziia cartezia8(. +ac( ide8ti>icarea celei di8 ur,( cu ,odul e?iste8ial a8i,alic e >oarte
discutaFil( 3 recu8oaDterea ideilor clare Di disti8cte 8u corespu8de 8u,ai orie8t(rii FioloGice a o,ului,
ci a >(cut cu puti8( dez9oltarea culturii ,oder8e raio8aliste L8s(Di, ca o cateGorie speci>ic u,a8( 3
8oul ,od o8toloGic, pro9ocK8d preze8a ,isterului, co,plic( L8tr3u8 >el tot ,ai o,e8esc proFle,atica
lu,ii. +i8 relaiile o,ului cu 8oul orizo8t ai ,isterului pe care ti8de s(3L re9eleze, >iloso>ul 8ostru
a2u8Ge la de>i8irea actului cultural Di apoi la a8aliza lui structural(, socoti8du3# N,eta>oricP Di produs
al NcateGoriilor aFisaleP, create ca u8 spor de tipare ale i8co8Dtie8tului, pri8 a8aloGie cu cateGoriile
ka8tie8e ale co8Dtii8ei, & ,eta>izic( Di o teorie a cu8oaDterii care, cu 9ec0e ar,(tur( ka8tia8(, caut(
s( orGa8izeze do,e8iul 9aG al i8co8Dtie8tului, descoperirea cea ,ai preioas( a psi0oloGiei ,oder8e.
Pe8tru l(,urirea pre,iselor estetice ale GK8dirii d3lui L. :laGa s( suFli8ie, Di 8oi L8se,8atul rol pe
care3# 2oac( acele NcateGorii aFisaleP, cu L8doita Di i8Ge8ioasa >u8cie de a ,e8i8e e>er9esce8a
creatoare a o,ului, dar Di de a L8>rK8a tra8sce8de8t posiFilitatea re9el(rii co,plete a ,isterului.
L8 acest cadru ,eta>izic, despre a c(rui 9alaFilitate 8u a9e, s( 8e ocup(, aici, se L8scrie siste,ul
estetic al d3lui :laGa.
S( ur,(ri, L8s( acu, soluiile pe care d3# L. :laGa, L8 lu,i8a pre,iselor ,eta>izice de ,ai sus,
L8cearc( s( ie dea proFle,elor estetice. Se i9eDte ,ai L8tKi 8e9oia de>i8irii artei ca treapt( pri,ar( a
siste,ului, L8 calitatea ei de pl(s,uire cultural(, al(turi de reliGie, Dtii8(, ,eta>izic(, arta LDi propu8e
Di ea 3 socoteDte d3i :LaGa 3 a re9ela ,isterul pe cale ,eta>oric( Di L8 tiparele cateGoriilor aFisale. E L8
aceste ele,e8te pri,ul ter,e8 al de>i8iiei Di a8u,e Ge8ul pro?i,.
Cel de3al doilea ter,e8 al de>i8iiei d3lui L. :laGa, cupri8zK8d di>ere8a speci>ic(, readuce L8 discuie
o idee uzual( Di a8u,e: re9elarea ,isterului se >ace pe pla8ul se8siFilit(ii sau al co8cretului i8tuiti9.
Cu aceasta 9edere 8e3a, situat iar(Di L8 alFia acelui cure8t al esteticii, care socoteDte arta drept o
cu8oaDtere a i8di9idualului, o i8tuiie a L8suDirii
76
1
c!
i
a
re, cu, o 9ede de pild( Croce: o cu8oaDtere i8tuiti9( L8 opoziie
a

co
8ceptual( a Dtii8ei. P(r(si8d L8s( pla8ul co8Dtii8ei Di
>u8dK8du3se L8 0ruFele i8co8Dtie8tului, i8tuiia d3lui :laGa doFK8deDte
8ou aspect: ea slu2eDte NcateGoriileP aFisalului, iar se8siFilitatea se
isc( L8 s>era artei pe u8 alt pla8 decKt cel practic oFiD8uit, a8u,e pe
el pe care se re9eleaz( ,istere. L8 cadrul perspecti9ei cu L8doit orizo8t
d3lui :laGa, L8 care >u8ciile su>leteDti au ,a8i>est(ri Fi9ale8te, 8oua
orie8tare a se8siFilit(ii poate >i L8eleas(. Cu, 8e3a, propus s( 8e
,iDc(, L8 cercul li,itat al pu8ctului de 9edere i,a8e8t, 8e ,(rGi8i,
la aceast( acceptare.
a doua proFle,( pe care o ridic( de L8dat( d3i L. :laGa pri9eDte ori1inea i funciunea artei4 Se
re>uz( cu 0ot(rKre e?plicaia artei pri8 co8diiile ei i8>erioare Di e?tri8seci, teoria artei ca 2oc,
9italis,ul estetic etc. Di se acce8tueaz(, L8 Fu8a to9(r(Die a >e8o,e8oloGiei, l(,urirea ei i,a8e8t(.
Apariia artei poate >i L8eleas( ca o ,a8i>estare a u8ui N,od o8toloGicP 8ou care este cel u,a8, o
2usti>icare de 8atur( ese8ial( c(reia treFuie s(3i recu8oaDte, adK8ci,ea Di de,8itatea. E o dep(Dire a
pla8ului e?plicati9 psi0oloGic Di FioloGic L8 orizo8t ,eta>izic.
Su8te, L8de,8ai acu, s( 9Ksli, L8 co,e8tariile 8oastre spre apele auto8o,iei artei, al c(rei acce8t
speci>ic a Di >ost ati8s ,ai sus. A2u8Ge, ast>el la proFle,a ce8tral( a esteticii, a c(rei auto8o,ie ca
Dtii8( pe Faza auto8o,iei artei a solicitat atKtea str(da8ii de la :au,Garte8 '#;7&) Di pK8( la
>e8o,e8oloGii co8te,pora8i. ProFle,a cea ,ai di>icil( ce se ridic( aici e cea a esteticului natural Di al
celui artistic" pri8 care se poate procla,a auto8o,ia artei.
L8tr3o discuie su,ar( dar p(tru8z(toare d3# L. :laGa 9a co,Fate
ideea di>ere8ierii Graduale, pri8 i8te8sitate Di co,ple?itate, a frumosului
naturalei artistic Di 9a doFK8di o 8ou( poziie pri8 aplicarea dualis,ului
sau ,eta>izic dup( care, L8tre cele dou( orizo8turi, se casc( o pr(pastie
de 8etrecut, esteticul 8atural co8stitui8du3se L8 pla8ul oFiD8uit al
co8Dtii8ei, pe cK8d cel artistic, L8 8oul orizo8t al ,isterului.
oducK8du3se aici a mutaie ontolo1ic" auto8o,ia artei creDte di8
ad(ci8i de u8de 8u ,ai poate >i s,uls(. Spre a suFli8ia li,pede aceast(
77
poziie d3# :laGa 9a 8(scoci le1ea nontransponibilitii" cu te8di8a de a 0ot(r8ici de>i8iti9 auto8o,ia
artei.
co8seci8( i,ediat( a le1ii nontransponibilitii o co8stituie respi8Gerea >ro8tal( a teo8ei artei ca
i,itaie a 8aturii care, de la PLato8 Di pK8( ast(zi, st(ruie L8 estetic(. L8tr3ade9(r, situK8d arta pe pla8ul
disti8ct al re9elaiei, atriFui8du3i o >u8cie ce dep(DeDte i8teGral pla8ul 8atural, L8tre cele dou(
orizo8turi c(scK8du3se o pr(pastie, teoria i,itaiei 8u se ,ai poate susi8e. Cu acelaDi arGu,e8t se
co8da,8( pri8cipial Di ,etoda e?peri,e8tal( a esteticii care, pri8 discuia lui Hec08er, 9oia s(
co8stituie >ru,osul pe calea costisitoare a e?perie8elor ce por8eau de la >or,ele cele ,ai si,ple.
Ridicat( pe u8 pla8 deoseFit, arta 8u poate >i L8eleas( pri8 suFsu,are la >e8o,e8ele 8aturale
suFordo8ate, cu, su8t >or,ele si,ple. L8 >o8d, arGu,e8tul crea L8tr3o alt( structur( oFieciu8ea
>u8da,e8tal( ce s3a ridicat ,ai de,ult L8 >aa e?peri,e8tului estetic Di a8u,e caracterul a8terior al
8or,ei estetice ce se ,a8i>est( >(r( 9oie cu prile2ul e?perie8ei.
+i8 de>i8iia artei ca re9elare ,eta>oric( Di L8 tiparele aFisale ale ,isterului se deduce Di caracterizarea
Ge8iului ca aGe8t creator al artei. Respi8GK8d Di de data aceasta teoriile psi0oloGice Di patoloGice
despre Ge8iu care apar ca e?plicaii i8su>icie8te, acesta de9i8e darul de a tra8spu8e pe alt pla8
o8toloGic ,isterele re9elate. E o soluie care, L8 cadrul ,eta>izic a,i8tit, d( Ge8iului 3 s( recu8oaDte,
3 u8 prestiGiu crescut.
Pri8tre proFle,ele Ge8erale ale esteticii pe care siste,ul #(l&i L. :laGa le ridic( este Di cea a locului
artei L8tre celelalte ra,uri ale culturii di8 pu8ctul de 9edere al )osibilit$ii apropierii de AFsolut, Se
cu8osc dezFaterile idealis,ului ro,a8tic Ger,a8, de pild(, cu pri9ire la aceast( proFle,(.
"eide8ti>LcK8du3se cu Ldeea, ci cu ,isterul, AFsolutul d3lui :laGa Ll deter,i8( s( co8c0id( c( o
ierar0izare a pl(s,uirilor culturii e oarecu, >(r( se8s. Ioate creaiile culturale >ii8d re9el(ri de
,istere, tra8scede8tal L8>rK8ate deopotri9(, arta, Dtii8a, reliGia se situeaz( la eGal( dista8( de ,ister.
ProFle,a ierar9i3$rii artei >a( de re9elaia ,isterului este ea L8tr3ade9(r u8 8o83se8sA "u su8t cu
puti8( apropieri pe o scar( de
78
i8te8sitate 9ariaFil( a ,isteruluiA "u 8e tr(deaz( i8tuiia 8oastr(, ,o,e8tul Di cateGoria cu8oaDterii 3
art(, Dtii8(, reliGie, ,eta>izic( 3pri8 care p(Di, ,ai aproape sau ,ai departe de ,isterA
Ca o co8seci8( a aceleiaDi de>i8iii a artei d3# :laGa respi8Ge, la >el, orice ierar0izare a artelor L8tre
ele Di a Ge8urilor, eGal de dep(rtate 3dup( el 3 de ,ister.
"i se pare c( 8ici aceast( L8c0eiere 8u se poate 2usti>ica di8 pu8ctul de 9edere c0iar al d3lui :laGa.
C(ci, L8tr3ade9(r, dac( socoteDti c( >u8cia cardi8al( a artei e re9elarea ,isterului, 8u eDti L8de,8at s(
crezi c( o i8te8sitate deoseFit( >oloseDte ,uzica >a( de sculptur( sau ar0itectur(, Ge8ul liric >a( de cel
epic, didactic etcA :a di>eritele opere i8di9iduale ale >iec(rui Ge8 8u te L8>ioar( L8 ,od deoseFit L8 >aa
,isteruluiA
ProFle,a co8te,plaiei, a Nsatis>aciei sau e,oiei esteticeP, se pu8e Di pe8tru d3# L. :laGa, de
ase,e8i L8 cadrul ,eta>izicii sale. L8 a>ara a8alizei psi0oloGice ce se >ace L8deoFDte st(rii recepti9e a
artei, pe ur,a pute8iicului i,puls al si,patetis,ului estetic Ger,a8, pe d3sa Ll i8tereseaz( 8u,ai
>u8cia ei ,eta>izic(. Pri8 satis>acia estetic( o,ul se tra8spu8e L8 orizo8tul ,isterului, Fa s(9KrDeDte
c0iar u8 act de ,utaie o8toloGic( L8 pla8ul u,a8 propriu3zis sau Ndezl(8uie L8tr3u8 >el L8 si8e Ge8eza
o,uluiP. Se dep(Desc aDadar apele psi0oloGiei, care au adK8cit L8 atKtea direcii >e8o,e8ul
co8te,plaiei pe u8 pla8 poziti9ist DL se produce de >apt o reL8toarcere la str(9ec0iul ,isticis, estetic
sau c0iar la ,etodele ro,a8tis,ului idealist. Co8sec9e8t cu aceasta, L,potri9a rezultatelor cercet(rii
psi0oloGice, Nsatis>acia estetic(P e t(iat( de orice leG(turi cu i,presiile co,u8e ale 9ieii Di pro,o9at(
pe pla8 e?clusi9 ,eta>izic.
A8aliza structural( a 9alorilor ce co8stituie arta 3 9alori polare, teriare, >lota8te, accesorii 3 a9K8d u8
caracter e?clusi9 co8structi9, 8u 8e 9or rei8e L8 ,od deoseFit. Va treFui s( poposi, L8s( pui8 L8 >aa
teoriei d3lui :iaGa despre arta socotit( ca u8 Ncos,oidP, iar 8u ca u8 cristal sau u8 orGa8is,.
+ireciu8ea orGa8icistic( Ger,a8(, L8deoseFi, e Co,F(tut( cu 0ot(rKre. HireDte, di8 pu8ctul de 9edere
al ,eta>izicii autorului arta 8u poate >i u8 orGa8is, sau u8 ,icrocos,, o dat( ce 8u NoGli8deDteP
suFsta8ial Di L8 ,ic structura 8aturii, ci u8 Ncos,oidP,
;$
adic( o >(ptur( proprie reGizat( de leGi speci>ice. Este aceeaDi preocupare de auto8o,izare a artei ce se
oFi8e Di cu ,i2loacele proprii ale ,eta>izicii d3lui :laGa.
+ac( a, >i solicitai, L8 s>KrDit, s( 2udec(, GloFal 9aloarea esteticii d3lui :laGa, ar treFui s( acce8tu(,
L8c( o dat( c( >aptul 8u e posiFil 3 di8 pu8ct de 9edere i,a8e8t 3 decKt L8 >u8cie de ,eta>izica sa.
apreciere L8 lu,i8a dez9olt(rii Ge8erale a discipli8ei duce L8s( la L8c0eierea c( pri8 siste,ul d3sale
estetic s3au relie>at cu 8oi lu,i8i tulFur(toare u8ele poziii 8el(,urite sau ,ai di8ai8te cKDtiGate ale
esteticii.
! form metafizic 1eneral
>I&IB@B#B sau arta ca revelare a sensului eistenei
'#$&#3#$67)
Studiul estetic pri8cipal al d3lui Li9iu Rusu este 3 dup( cu, se Dtie 3Essai sur la cieation artisti<ue
ap(rut la Heli? Alea8 L8 #$47, dar al c(rui titlu propriu Di ade9(rat ar >i treFuit s( >ie dup( L8s(Di
dori8a autorului prelu8Git ast>el: Essai sur la cnsation artisti<ue comme revelation du sens de
l)eistence4 Contribution d une estheti<ue dinami<ue4 Reproduce, aceast( L8treaG( >or,ulare pe8tru
c( descoper( di8tru L8ceput direciu8ea str(da8iilor d3lui Rusu, ca Di iz9oarele ei Ge8erale. "e a>l(,
desiGur L8 >aa u8ei estetici al c(rei acce8t cade pe co8i8utul operei de art( apropii8d3o de >iloso>ie,
iar ,etoda Di 9iziu8ea ei de a8sa,Flu 9a >i u8a 8eli8iDtit(, ,oFil(, opus( cu totul perspecti9ei
co8te,plati9e a esteticii >e8o,e8oloGice. +ac(, L8suDi8du38e 9ederile autorului, a, 9oi s( p(tru8de,
L8 procesul creator al esteticii sale pK8( ia >aza ei i8spiratorie, care e totdeau8a aGitat(, >r(,K8tat( ca o
lu,e aFia ieDit( di8 0aos Di L8c( 8eL8trupat( L8 >or,(, di8a,is,ul ei 8e apare 9(dit, zFuciu,ul,
8eL8trerupt Di prelu8Git pK8( la etapele >i8ale ale lucr(rii. +ar acest 8ecur,at 8eastK,p(r este el L8suDi
e?presia acelui co8>lict i8terior care3# tulFur( ca pe orice creator Di pe d3# L. Rusu. +e aici, aGitaia
>(r( oprire a stilului s(u, de aici >or,a i8teroGati9( atKt de >rec9e8t( a u8ei GK8diri care se zFate cu tot
di8adi8sul s( surpri8d( proFle,ele Di soluiile lor, L8treFK8d ,ereu cu o 8eL8duplecat( st(rui8(, 9oi8d
8eGreDit s( co89i8G(, dar l(sK8d totuDi pri8 L8suDi se8sul i8teroGaiei s( cad( Di u,Fra L8doielilor. E L8
lucrarea d3lui Li9iu Rusu o L8cordare Dtii8i>ic( di8tre cele ,ai 9ii Di o cura2oas( 8(zui8( spre 8outate,
tr(s(turi care se i,pu8 cu claritate cititorului. S( ad(uG(,, L8 s>KrDit, o erudiie respectaFil( care3i
>ur8izeaz( autorului arGu,e8te Di
6#
citate 8eoFosite, L8 8u,(r co8sideraFil, dK8d studiului s(u u8 tipic aspect acade,ic.
S( des>(Dur(, acu, 9ederile estetice ale d3lui L. Rusu, aDa cu, le L8>(iDeaz( Di le co8struieDte L8
cartea sus citat(.
ProFle,a >u8da,e8tal( a esteticii e 3 dup( d3sa 3 proFle,a creaiei artistice Di 8u cea a co8te,plaiei
sau a structurii operei de art(. Cele trei proFle,e estetice 8u coe?ist( ca trei co8ti8e8te di9erse pe
acelaDi pla8, cu leGiti,are proprie ,etodoloGic(, ci se ierar0izeaz( dup( Gradul L8se,8(t(ii lor L8 ,od
desce8de8t, L8cepK8d cu creaia artistic(. Studii8d3o, d3# Rusu socoteDte c( a p(tru8s L8 ,iezul
esteticii L8s(Di, celelalte proFle,e >ii8d de i8teres secu8dar, iar soluiile lor deri9K8d loGic di8
rezultatele ce rcet(rii creaiei artistice. Autorul 9a aplica acestei proFle,e ce8trale ,etodele oFiD8uite
ale psi0oloGiei, dar 8u,ai te,porar Di L8 9ederea perspecti9ei estetice c(tre care ti8de. "e a>l(,
aDadar L8 >aa u8ei estetici Ge8etice Di di8a,ice.
Cre, aa artistic(, de9e8i8d ast>el oFiectul pri8cipal al esteticii, utudiul eA Oa ur,(ri L8 pri,a parte
Ndatele oriGi8are ale creaiei artisticeP, L8 a doua, Ndatele i8co8Dtie8te sau pote8ialeP, L8 a treia, Ndatele
co8Dtie8teP L8 a patra, Ndatele tra8ssuFiecti9eP. +up( cu, se 9ede, o co8strucie eta2at( cu te8di8e
proGresi9e, L8(lK8du3se de 4a 8i9elul FioloGic la cel social. Ireptele cercet(rii 8u e?pri,( L8s(
8ecesit(i ale oFiectului, ci 8u,ai disocieri ,etodice 8ecesare pe8tru ur,(rirea e?pu8erii.
L8 cel di8tKi co,parti,e8t al studiului s(u d3# L. Rusu ridic( proFle,a oriGi8ii artei, >olosi8du3se de
cercet(rile FioloGiei, de cele pri9itoare la arta pri,iti9ilor Di de cele relati9e la 2oc, ,e8ite s( aru8ce
lu,i8i asupra L8ceputurilor ,a8i>est(rii artistice L8 seria >iloGe8etic( sau L8 cadrul u,a8, social Di
psi0ic. Pu8ctul de plecare Ll co8stituie proFle,a e?presiei 9ieii su>leteDti. Cu, se e?pri,( aceasta la
>ii8ele i8>erioareA Se r(spu8de: pri8 ,iDc(ri care au sens" L8trucKt dez9(luie u8 dezec0iliFru i8ter8 al
a8i,alului Di u8 scop" pe8tru c( ti8d s( restaFileasc( ec0iliFrul pierdut Di s( L8l(ture su>eri8a
prici8uit( de lipsa lui. AtKt sensulOcKt Di sco*C*,iDc(rii su8t e?presii ale i8sti8ctelor de co8ser9are Di au
o direcie practic( di8l(u8tru L8 a>ar(. +up( aceast(
6%
descriere a e?presiu8ii pe treptele a8i,ale i8>erioare autorul 9a trece la o, Di3Di 9a pu8e L8 ,od >iresc
L8treF(ri pri9i8d pri,ele creaii artistice Di a8u,e cele pri,iti9e, cercetK8d dac( 8u e?pri,( Di ele tot
se8suri Di i8te8ii practice. L8se,8K8d pri8 ur,are o si,pl( co8ti8uare a ,iDc(rilor FioloGice
i8sti8cti9e ,ai sus po,e8ite. Se respi8G cu 0ot(rKre teoriile pri9i8d scopul practic sau oriGi8ea
se?ual( a artei pri,iti9e, co8statK8du3se c( se e?pri,( aici acea ,e8talitate Di ,etod( e9oluio8ist( Di
utilitarist(, care ti8de totdeau8a s( e?plice superiorul pri8 i8>erior Di s( Ge8eralizeze >u8cia >olositoare
a oFiectelor. +atele et8oloGiei 8e dez9(luie, L8tr3ade9(r, u8 raport strK8s L8tre art( Di 8e9oile practice,
dar aceasta 8u L8sea,8( decKt c( cele dou( preocup(ri ,erG paralei, c( arta pri,iti9( e asociat( cu
practicul, apare cu ocazialm" dar 8u e L8 8ici u8 caz co8diio8at( de el. :a c0iar pare u8eori c( se
,a8i>est( L,potri9a utilului, a c(rui aplicare o L8Greu8eaz(. +ecorarea i8stru,e8telor pri,iti9e 8u
,icDoreaz( c0iar utilitatea lor, u8 pu,8al sculptat L8 c0ipul 9reu8ui a8i,al >(cK8d ,ai di>icil(
>olosirea lui ca u8ul si,pluA- de aici despri8de d3# L, Rusu Ni8te8ia de a se ridica deasupra scopului
practicP
#
. riGi8ea i,pulsiu8ii c(tre creaia artistic( 8u treFuie deci c(utat( L8 do,e8ii eteroGe8e >a(
de ea, ci L8tr3o surs( proprie Di speci>ic(. :ioloGia 8e suGereaz( dru,ul Di 8e L8dea,8( s( por8i, tot
de la dezec0iliFrul i8ter8 al >ii8elor i8>erioare, dar s( oFser9(, c( pe pla8 u,a8 8e a>l(, L8 >aa u8ui
dezec0iliFra psi0ic. "u e acti9itatea creatoare artistic( toc,ai leacul acestui co8>lict su>letescA "u
restaFileDte ea ec0iliFrul ruptA "eli8iDtea i8terioar( 8u are L8s( de data aceasta ,oFile i8sti8cti9e, ci
yur spirituale, iar creaia L,potri9(3i 8u ia calea e?terioar( a ,iDc(rii, ca la a8i,ale, ci pe cea
l(u8tric(, a >aptei spirituale create. Se co8c0ide: NCreaia artistic( este o atitudi8e Ge8eral( a su>letului
>a( de u8 dezec0iliFru, care 8u poate >i rezol9at decKt pri8tr3u8 e>ort creator.P
%
. Creaia are aDadar u8
caracter 8ecesar, dar 8u de 8atur( i8sti8cti9(, ci spiritual(. Ea 8u este No prelu8Gire a a8u,itor te8di8e
i8sti8cti9e, ci o reacie L8 co8tra acestoraP
4
. Cea di8tKi parte a cercet(rii d3lui L. Rusu are o L8doit(
,isiu8e: s( co,Fat( oriGi8ea eteroGe8( a artei Di s( de>i8easc( ,ai ,ult decKt s( do9edeasc(
auto8o,ia ei spiritual(.
83
dat( speci>icat(, sursa proprie a creaiei artistice L8cepe a >i studiat( psi0oloGic L8 celelalte trei p(ri
ale lucr(rii. Se a8alizeaz( ,ai L8tKi N>aza preparatorieP, care cupri8de datele i8co8Dtie8te sau
pote8iale ale creaiei artistice, L8 care pute, disti8Ge pe cele ale i8co8Dtie8tului L88(scut Di pe cele ale
celui cKDtiGat pri8 e?perie8a proprie. E pla8ul pe care se des>(Doar( L8 adK8ci,e co8>lictul ce st( la
Faza operei Di care ti8de s( se ridice spre co8Dtie8t, u8de G(seDte posiFilitatea u8ei ordi8i Di a u8ui
ec0iliFru creator. A2u8Ge, ast>el la Ndatele co8Dtie8teP ale creaiei artistice, L8 care se L8>(iDeaz( 8oi
>aze Di a8u,e: i8spiraia, elaForarea, e?ecuia, co8cepute toate 8u ca etape per>ect disti8cte, ci ca
aFstraciu8i Dtii8i>ice, de 8ecesitate ,etodoloGic(.
Inspiraia alc(tuieDte >aza L8 care co8>lictul i8terior al i8co8Dtie8tului r(su8( L8 co8Dtii8(, u8de se
preG(teDte reaciu8ea L,potri9(3i. N dispoziie creatoareP aGitat(, ur,at( de u8 N,o,e8t ce8tralP, L8
care ideea se precizeaz( 3 iat( descrierea psi0oloGic( a i8spiraiei. E?presia Q8 care se L8trupeaz( ea Li
pare autorului i8di>ere8t(, c(ci Nese8ialii L8 proFle,a i8spiraiei 8u este ,i2locul L8 care 9a >i
e?pri,at co8i8utul creator, ci >aptul c( 8eli8iDtea pro>u8d( a su>letului G(seDte aici u8 ec0iliFru
superiorP
5
. !r,eaz( >aza elaFor(rii, L8 care artistul ia o Natitudi8e critic(P Di procedeaz( la realizarea
operei L8tr3u8 tot clar Di u8itar, pri8tr3u8 act de 9oi8( cu a2utorul i,aGi8aiei. Eecuia e L8 s>KrDit
ulti,a >az( a creaiei Di ea se caracterizeaz pri8 >aptul c( artistul dep(DeDte cadrul i8su>icie8t al eului
s(u Di 9rea s( se co,u8ice lu,ii e?terioare care N8u este L8s( u8 scop pe8tru eu, ci u8 ,i2loc, u8 pi9ot
al creaieiP
7
. P(tru8derea pri8 ,aterie Di >or,( L8 lu,ea e?terioar( e 8ecesari pe8tru artist, care 8u,ai
ast>el se poate st(pK8i pe si8e Di poate Firui co8>lictul i8terior, pri8tr3u8 spri2i8 di8 a>ar(. ProFle,a
>or,ei se pu8e pe8tru autorul 8ostru suF aspectul u8it(ii ei orGa8ice cu ideea: N>or,a ,aterial( a ideii
artistice se 8aDte L8 ideea L8s(DiP
<
, L8 adK8ci,ile su>letului N,ateria Di >or,a 8u su8t proFle,e
i8depe8de8te de aGitaia spiritual( a artistuluiP
;
. NSe produce o >uziu8e per>ect( cu ,ateria,
ide8ti>icarea aFsolut( a autorului cu opera saP
6
.
84
+up( a8aliza >azelor psi0oloGice ale creaiei e >iresc ca d3# L. Rusu s(3Di rea,i8teasc( scopul
cercet(rii sale: l(,urirea operei de art( di8 laForatorul ei di8a,ic, i8terior, rezultatul so8da2ului L8
adK8ci,ile su>leteDti. A2u8Ge, ast>el la Ndatele tra8ssuFiecti9eP ale creaiei artistice, cea de3a patra
parte a lucr(rii. Creaia se L8dreapt( deci tot ,ai pro>u8d L8 lu,ea i8terioar(, acolo u8de
i8di9idualitatea artistului se u8eDte cu celelalte i8di9idualit(i, L8 colecti9itate. Pu8ctul >i8al al creaiei
este Nese8a pri,ordial( a e?iste8ei u,a8eP
$
, Fa c0iar N>o8dul oriGi8ar al speeiP
#&
. Se dez9olt( aici
co8cepia ,eta>izic( pe care Di3o L8suDeDte autorul 8ostru Di care este u8a de tip 0eraclitea8, se8sul
ulti, al e?iste8ei u,a8e >ii8d Nde9e8irea, 9iaa este u8 9Krte2 care, pri8 L8s(Di ese8a sa 8u cu8oaDte
staFilitateP
##
etc. Ha( de aceast( realitate, artistul e cupri8s de Nela8ul s(u creatorP
#%
, treFuie Ns(3Di
creeze o 9iziu8e, acesta e desti8ul luiP
#4
. NCo8strui8du3Di opera, artistul co8struieDte lu,ea sa, ade9(rul
s(u: el e?pri,( raiu8ea sa de a >iP
#5
. ,,ElaForK8du3Di pri8 opera sa o 9iziu8e a lu,ii, el staFileDte o
>iloso>ie, o 5iloso5ie proprie >(r( L8doial(P, dar ,ai e?act e 9orFa aici de Nu8 spirit >iloso>ic de care e
i,preG8at( orice atitudi8e deter,i8at( de sursele cele ,ai adK8ci ale e?iste8eiP
#7
.
+3# Rusu deter,i8( L8 s>KrDit tipurile artiDtilor dup( cateGoriile 9iziu8ilor asupra lu,ii. +isti8Ge,
ast>el u8 tip simpatetic L8 care co8>lictul de la Faza creatiu8ii poate >i uDor st(pK8it de artist, u8 tip
demoniac echilibrat" L8 care o 8eli8iDte ,ai adK8c( e L8 cele di8 ur,( do,i8at(, Di u8 tip dinamic
anarhic" u8de Firui8a pri8 oper( a co8>lictului i8terior 8u izFuteDte, artistul >ii8d L8 co8ti8u(
>luctuaie.
Co8cluziile cercet(rii d3lui L. Rusu aru8c( apoi o pri9ire asupra proFle,elor estetice di8 pu8ctul s(u
de 9edere. Vec0ea proFle,( a frumosuluha suF 8oua perspecti9( o alt( L8>(iDare. pera de art( 8u 8e
place >ii8dc( e?pri,( frumosul in sine" ci pe8tru c( i8terpreteaz( No 9iziu8e asupra lu,ii, u8 co8i8ut
spiritualP
#<
, pl(cerea estetic( deci 8u rezult( di8 calit(i >or,ale, ci di8 Nrezo8a8a pe care poate s3o
aiF( L8 8oi co8i8utul spiritual e?pri,atP
#;
.
85
A, i8ut s( preze8t(, pe larG Di cu citate cKt ,ai dese co8cepia estetic( a d3lui Li9iu Rusu, spre a3i
putea deter,i8a co8i8utul, caracteristicile, iz9oarele Di a lua apoi o atitudi8e critic(.
Pri9i8d3o L8 a8sa,Flul ei Di rei8K8du3i i8te8ia pri8cipal( pe care o dez9(luie pri8 suFtilul citat al
creaiei ca Nre9elaie a se8sului e?perie8eiP, lucrarea de >a( se L8cadreaz( cure8tului co8i8utist
A
al
esteticii, repreze8tat L8 ,ai ,ulte ,o,e8te ale istoriei discipli8ei, dar ,ai ales L8 epoca ro,a8tis,ului
postka8tia8. I8tre cele dou( tipuri ale esteticii 9eacului trecut 3 estetica >or,ei Di cea a co8i8utului 3 d3
# L. Rusu LDi L8c0i8( L8treaGa str(da8ie celei di8 ur,(, suFordo8K8d3o pe cea di8tKi cu totul.
L8suDi8du3Di acest pu8ct de 9edere, cercet(torul 8ostru se situeaz( L8 opoziie dKrz( 8u 8u,ai >a( de
estetica tradiio8al(, cu, el L8suDi susi8e 3 e 9orFa ,ai ales de estetica psi0oloGic( 3 ci Di de cea de
ulti,( or(, 3 de cea co8te,pora8(, de estetica >e8o,e8oloGic(
6
. L,Fr(iDK8d atitudi8ea Nco8i8utist(P,
lucrarea d3lui Rusu se dep(rteaz( de e9oluia actual( a esteticii Di co8triFuie la acele disco8ti8uit(i ce
caracterizeaz( de alt>el dru,ul >iloso>iei L8 Ge8ere. Se ridic( >ireDte proFle,a co8triFuiei e>ecti9e pe
care, L8 a>ara actualit(ii estetice, autorul 8ostru ti8de s( 8e3o o>ere. Ceea ce 9o, ar(ta acu,.
L8 ce pri9eDte iz9orul pri8cipal al cercet(rii d3lui L. Rusu, el poate >i uDor ide8ti>icat L8 FerGso8is,.
Studiul s(u estetic se L8cadreaz( li,pede di8 ,ai ,ulte laturi deodat( L8 acest cure8t. Pri8 9iziu8ea lui
Ge8eral( di8a,ic(, ,ai L8tKi, care se resi,te 8u 8u,ai L8 co8cepii, ci Di L8 8eli8iDtea Di zFuciu,ul
stilului- L8 Dtii8ele a2ut(toare cu care lucreaz(, apoi, Di care su8t FioloGia Di psi0oloGia- pri8
co8siderarea acti9it(ii estetice ca putK8d s( p(tru8d( pK8( L8 adK8curile e?iste8ei, a,i8ti8d
>u8ciu8ea i8tuiiei FerGso8ie8e Di L8se,8(tatea artei ca i8stru,e8t ,eta>izic. Pri8 L8s(Di 8atura acestei
e?iste8e, L8 s>KrDit, care e socotit( de9e8ire, 8estaFilitate perpetu(, e9oluie FerGso8ia8(. ]i, dac( ar
,ai >i 9reo L8doial( pri8 >aptul acoperirii u8or idei FerGso8ie8e cu alte co8cepii >iloso>ice de tip
ro,a8tic, atu8ci ter,i8oloGia autorului 8e3ar co89i8Ge de>i8iti9, c(ci ea rea,i8teDte, pri8 N9iFraie
9ital(P, de Nr(d(ci8ile 9ieiiP, Nela8 creatorP etc, arse8alul e?presiilor >iloso>ului >ra8cez.
6<
S( re9ede, acu, critic ideile d3lui L. Rusu.
ProFle,a >u8da,e8tal(Oa esteticii a de9e8it 3 aDa cu, a, ar(tat ,ai sus 3 proFle,a creaiei estetice,
celelalte ,ari oFiecte ale discipli8ei: opera de art( Di co8te,plaia, suFordo8K8du3se pri,ei.
cercetare adK8cit( a creaiei de art( dez9(luie 3 dup( d3# Li9iu Rusu 3>u8cia ulti,( a artei, care, >ii8d
re9elaia se8sului e?iste8ei, deter,i8( c(derea pe pla8 secu8dar a operei de art( L8 si8e
c
.
Co8te,plaia, la rK8du3i, 9a de9e8i 3 L8 aceast( lu,i8( 3 actul pri8 care lu(, cu8oDti8( de o 9iziu8e a
lu,ii artistului Di 8e Fucur(, sau 8u L8 raport cu i8te8sitatea Di FoG(ia acestei 9iziu8i. "ici ,(car o
i8depe8de8( ,etodoloGic( a proFle,elor estetice 8u ,ai e cu puti8(, ele topi8du3se L8tr3u8a si8Gur(.
^udecK8d aceast( 9edere i,a8e8t, di8 perspecti9a GK8dirii d3lui L. Rusu, ea e desiGur leGiti,at( cu
co8diia s( ad,ite, ,isiu8ea operei de art( ca re9elare a se8sului e?iste8ei, opi8ie asupra c(reia 9o,
re9e8i. Este L8s( studiul creaiei artistice su>icie8t L8 toat( L8ti8derea Di adK8ci,ea lui, spre a acoperi Di
opera de art( L8 si8e sau, cu8oscK8d >i8alitatea ei ulti,(, i3a, cupri8s L8treaGa structur(A "3a, putea
r(spu8de a>ir,ati9, >ii8dc( procesul creaiei, socotit ca o st(pK8ire a co8>lictului i8terior al artistului,
dep(DeDte i8di9idualitatea lui Di se ,odi>ic(, spre a se co,u8ica Di altora. Creaia artistic(, adic(, 8u
pare a a9ea 8u,ai o >u8cie de ec0iliFrare i8terioar(, ci Di u8a de socializare i8te8io8at(. pera de
art( 8u se l(,ureDte 8u,ai di8 cercetarea creaiei ca eliFeratoare de co8>lict i8ter8, ci Di di8 ali >actori
tra8sce8de8i pe care, e drept, d3# Rusu Li citeaz( Di studiaz(, dar Li suFordo8eaz( u8ei ,isiu8i i8ter8e.
Ceea ce se ,ai poate oFiecta apoi e c(, pri8 co8siderarea creaiei artistice ca re9elatoare a se8sului
e?iste8ei, se alu8ec( ,ai ,ult spre leG(turile artei cu celelalte do,e8ii ale spiritului, cu Dtii8a,
reliGia, dar ,ai cu sea,( cu >iloso>ia, care ti8d c(tre acelaDi ulti, el, dep(rtK8du3se de scopul propriu
Di speci>ic artei. r, dup( cele ,ai ,ulte p(reri ale esteticii co8te,pora8e, ,i2loacele e?pri,(rii
Gre>ate orGa8ic pe u8 a8u,e co8i8ut L8te,eiaz( auto8o,ia artei.
87
ALE .MENIRII L*m *ESIALA
De in#e)en#ena artei care(,i are :o surs( speci>ic(P se ocup( totuDi #(+ L. R&s& %n mo# st$r&itor
#ar tot %n sens Nco8i8utistP. Rezu,K8du3i conce)iile n(am %n5$i,at -ri'a c& care L8eleGe s(
respi8G( teoria ori-inii )ractice a artei )rimiti7eD Ar-&mentarea n& co89i8Ge L8s(. Etnolo-ia ,i
c9iar etno-ra5ia n& socotesc arta ca >ii8d asociat( cu &tilitatea ci #eri7n# #irect #in ea.
r8a,e8taia oFiectelor pri,iti9e &tile ( s)re a rel&a e2em)l&l #(l&i L. R&s& 3 8u apare alturi sau
c& ocazia )reoc&)$rii )ractice ba c9iar %m)otri7a ei, L8trucKt ar stK82e8i %ntreb&inarea
instr&ment&l&i ci tocmai )entr& c( e L8c(rcat( cu >u8cii ma-ice menite s$ #&c$ la o b&n$
,K8uire a oFiectelor. Sculptura )&mnal&l&i #e care 7orbe,te #(+ L. R&s& n& L8sea,8( c( utilul a
cedat L8 5aa 5r&mos&l&i ci #im)otri7$ c$ act&l ce no&$ 8i se pare NartisticP are misi&nea )e c$ile
ocolite ale ,aGiei, s$ >ac( ,ai e>icace Di deci ,ai util( arma )rin inter7enia #&9&rilor ne7$3&te.
Hu8cia Di oriGi8ea artei pri,iti9e e &na militar$ ,i )ractic$ n& %ns$ %n mo# #irect ci pri8
suFordo8area ei ma-iei ,i reli-iei care inter7in %n 7iaa o,ului Di3# spri2i8( e>ecti9, el 5iin# n&mai
instr&ment&l reali3$rii #orinelor di9i8e. 9oi8( 8eatKr8at( #e art$ n& )oate 5i #esco)erit$ aici
,i #ac$ ,a8i>est(ri artistice apar, tot&,i ele treb&ie socotite ca #eri7ate ,i epi>e8o,e8e. Calea
e9oluti9( mi se )are #eci cea mai '&st$ 5iin#c$ e 5ireasc$.
Dar s$ &rm$rim mai #e)arte ar-&mentarea autorului. +ac( oriGi8ea artei n& )oate 5i -$sit$ %n
a5ar$ %ntr(o prelu8Gire a i8sti8ctelor, ea LDi are i37or&l %nl$&ntr& %n #e3ec9ilibr&l su>letesc al
i8di9idului creator Di este ( a,a c&m am ar$tat ( :o atit&#ine Ge8eral( a su>letuluiP >a( de acest
con5lict interior. A'&n-em ast5el la o de>i8iie a artei, c(reia Li li)se,te %ns$ #i5erena s)eci5ic$. %ntr(
a#e7$r n& 8e apare acelaDi :con5lict interior4 ,i %n ca3&l ,tiinei reliGiei, >iloso>iei Di 8u se sti8Ge el
)rin o)ere ale acestor #omenii care s&nt Di ele atitudi8i Ge8erale ale s)irit&l&iD4
Urmea3$ a)oi anali3a 5a3elor procesului creator, u8de co8triFuia )si9olo-ic$ a #(l&i L. R&s& ca
s)ecialist e re,arcaFil( Di de acord, L8 -enere c& celelalte st&#ii as&)ra #inamicii creaiei.
SuFscrie, ,ai ales la s&bliniata inter)$tr&n#ere ,i contin&$ u8i>icare a >aptelor creaiei, )e care
n&mai ne7oile anali3ei le #es)art. N& 8e pute, L,p(ca L8s( cu
88
rolul suFordo8at ce pare a se da ,i2loacelor e?presi9e
#7
. L8 proFle,a i8spiraiei de pild(, autorul
co8stat(V aDa cu, a, ar(tat 3 c( ele au o 9aloare redus(, pri8cipalul >ii8d ec0iliFrarea su>letului. +ar
8u se oFi8e aceasta L8 ,are parte Di pri8 puterile e?presieiA /o,e8tele creaiei p(tru8zK8du3se
reciproc, 8u apar u8eori pri8tre sclipirile i8spiraiei Di 9iziu8i de 8atur( e?presi9(A Aceast( situaie
suFordo8at( i se d( >or,ei Di, cu prile2ul a8aliz(rii e?ecuiei, ca >az( ulti,( a creaiei. ]i de data
aceasta ea e redus( la 9aloarea u8ui i8stru,e8t e?terior cu ,isiu8ea de a spri2i8i ec0iliFrul co8>lictului
i8terior. Autorul acord( aDadar pui8( L8se,8(tate >u8ciei de co,u8icare a e?presiei care, pri8 L8s(Di
ese8a ei e L8dreptat( ,ai ,ult L8 a>ar( decKt L8l(u8tru, artistul ,odi>icK8d L8tr3u8 ,od apreciaFil
structura operei dup( i,aGi8ea preze8t( L8 ,i8tea l&i a puFlicului c(ruia i se adreseaz(. Co8diia
socioloGic( a artei 8u treFuie suFapreciat( o dat( ce ea alc(tuieDte u8 deter,i8a8t per,a8e8t al
creaiei, opera >ii8d Di o ,(rturisire puFlic( a artistului. A2u8Ge, acu, la pu8ctul >i8al al co8cepiei d3
lui L. Rusu Di a8u,e la oFiecti9ul L8suDi al creaiei artistice, care p(tru8de cu so8da2ul s(u pK8( la
N>o8dul oriGi8ar al speeiP, u8de3Di creeaz( No 9iziu8e a lu,iiP, 3Nu8 ade9(rP, No >iloso>ieP. Arta
ser9eDte deci scopurile cu8oaDterii Di L8c( L8tr3u8 >el atKt de apropiat >iloso>iei. /isiu8ea ei 8u e s(
e?pri,e >ru,osul, ci ade9(rul ulti,
H
) asupra e?iste8ei, iar pl(cerea pe care 8e3o pro9oac( e L8 >u8cie
direct( de ca8titatea Di calitatea ade9(rului rele9at. Spre a 8u ,ai >i 8ici o L8doial( asupra acestui
pu8ct, cit(,: N oper( de art( place 8u pe8tru c( e?pri,( u8 >ru,os L8 si8e, ci pe8tru c( L8car8eaz( o
9iziu8e a lu,ii, adic( u8 co8i8ut spiritual.P. Vederile autorului i8tr( ast>el e?act L8 s>era
ro,a8tis,ului postka8tia8, asi,ilK8d arta cu >iloso>ia sau relie>K8d cel pui8 te8di8ele lor co,u8e
&
.
Vo, reproduce aici dou( citate di8 Sc0elli8G, spre a se 9edea cKt de apropiate su8t co8cepiile de care
9orFi,. NA9e, toat( dreptatea 3 spu8e Sc0elLi8G 3cK8d 2udec(, c( o oper( de art( e >ru,oas( 8u,ai
pri8 ade9(rul eiP, sau Nc(ci L8cotro aspir( >iloso>ia dac( 8u c(tre acel ade9(r eter8 care este totu8a cu
>ru,useea 8e,uritoare, care este acelaDi lucru cu ade9(rulP, 'citat dup( I. Via8u, (ilosofie i poezie.4
Su8t, >ireDte, deoseFiri L8 ce pri9eDte co8cepia despre ade9(r: la Sc0elli8G el se ide8ti>ic( cu ideile
6$
plato8ice, L8 ti,p ce pe8tru autorul 8ostru ade9(rul se co8>u8d( cu de9e8irea FerGso,a8(. Ie8di8a
r(,K8e L8s( aceeaDi: ,isiu8ea ulti,( a artei 8u pare s( >ie prea deoseFit( de cea a >iloso>iei L8 cele di8
ur,( Pri9i8d acu, L8 Ge8ere poziia cercet(torului 8ostru L8 cadrul esteticii ro,K8eDti co8te,pora8e
de caracter ,eta>izic, Dtii8i>ic >e8o,e8oloGic sau i,presio8ist, co8triFuia d3lui Li9iu Rusu se susi8e
pri8 atitudi8ea ei proprie, care L8c0ide ,ai ales o opoziie >at( de >or,alis,ul estetic e?cesi9.
ntre tiin i metafizic
74 9@A3!7I@E#CB sau inte1ralismul estetic
Estetica >iloso>ic( a lui /. +raGo,irescu a tr(it ,ai cu sea,( pri8 FoGatele ei aplicaii L8 lu,ea
literar(. pera criticului a co9KrDit pe cea a esteticia8ului, deDi iz9orul ei i8teGral s(l(Dluia L8 cel di8
ur,(. Practica a dep(Dit ca totdeau8a teoria Di ade9(ratele ei surse i8iiale au putut s( treac( pe 8edrept
pe u8 pla8 u,Frit. Pe8tru pu8ctul de 9edere al acestor paGi8i care3Di propu8 s( se des>(Doare pe u8
t(rK, pur >iloso>ic 3i8di>ere8t oric(ror aplicaii 3 estetica lui /. +raGo,irescu 8u 8e 9a i8teresa decKt
L8 ea L8s(Di, ca siste, de GK8dire a9K8d ca oFiect frumosul co8siderat aFstract, L8 a>ar( de di>eritele lui
L89eliDuri reale L8 >e8o,e8alitatea artelor. "u 8e 9o, putea L8suDi ca atare oFieciu8ea >u8da,e8tal( a
u8ui critic 3 d3# E. Lo9i8escu 3 pe8tru care rezultatele aplicati9e ale esteticii lui /. +raGo,irescu >ii8d
socotite 8eGati9e, Faza lor teoretic( 8u se ,ai leGiti,eaz(. "e ,(rGi8i, aDadar s( preze8t(,
inte1ralismul estetic m >or,a lui teoretic( pur(, potri9it perspecti9ei Ge8erale ce a, adoptat3o aici.
Estetica lui /. +raGo,irescu are 3 L8 pri,ul rK8d 3 u8 caracter deducti9 Di pri8 ur,are u8 >u8da,e8t
>iloso>ic Ge8eral L8 care se L8cadreaz( ca u8 ,o,e8t disti8ct. Ea se L8rudeDte pri8 aceasta, pK8( la u8
pu8ct pe care3# 9o, deter,i8a, cu siste,ele ,eta>izice tradiio8ale de tip Plato8, HeGel,
Sc0ope80auer. +eDi +raGo,irescu 8u a redactat de>i8iti9 taFloul Ge8eral al >iloso>iei i8teGrale, i3a
sc0iat totuDi co,po8e8tele L8 ce pri9eDte do,e8iul co8Dtii8ei ca iz9or al Dtii8elor. Ioat( aceast(
>iloso>ie se bazeaz pe o teorie a adevrului" care postuleaz( recu8oaDterea u8ui al treilea t(rK, al
e?iste8ei 3 pe lK8G( cel >izic Di psi0ic 3 8u,it psihofizic" ca o si8tez( i8depe8de8t( de celelalte dou(
$#
lu,i, deci o 8ou( reGiu8e e?iste8ial(. L8 cupri8sul ei se di>ere8iaz( trei >eluri de >ii8e, psi0o>izice,
u8ul L8 leG(tur( cu i8teliGe8a Di ducK8d la adevrurile analitice sau tiinifice 'Ade9(rul propriu3zis),
altul L8 leG(tur( cu se8siFilitatea Di ducK8d la adevrurile sinteticeOsau artistice 'Hru,osul), al treilea,
L8 leG(tur( cu 9oi8a, ducK8d la ade9(rurile concrete sau pra1matice ':i8ele). Pri8cipii de cauzalitate
deoseFit( se aplic( L8 aceste do,e8ii Di a8u,e: cauzalitatea analitic pe8tru Dtii8(, cea sintetic"
pe8tru art(, cea concret" pe8tru etic(. Poziia esteticii L8 taFloul de ,ai sus se co8tureaz( ca >ii8d cea
a u8ei Dtii8e a ade9(rurilor Di a cauzalit(ii si8tetice a reGiu8ii e?iste8iale psi0o>izice. Pri9it( L8
perspeciK a istoriei esteticii, poziia 8u e deloc departe de raio8alis,ul cartezia8 estetic, dup( care
>ru,osul e o 9ariaie a ade9(rului sau 3 cu, spu8ea :oiLeau 3 rien n)est beau <ue le vrai4 +eter,i8(ri
ulterioare ,ai precise 9or deplasa acce8tul i8telectualist al acestei estetici 3 dup( cu, 9o, ar(ta 3 pe
u8ul i8teGralist. Preocup(rile de ade9(r, >ie el c0iar estetic, care 9or duce la i,pu8erea u8ei Dtii8e a
literaturii, 8u se 9or a8e,ia totuDi 8iciodat( L8 cupri8sul cercet(rilor lui /. +raGo,irescu, de9e8i8d
toc,ai elul s(u supre,.
Caracterul deducti9 al i8teGralis,ului estetic 8u este L8s( e?clusi9. Autorul i8e s(3# te,pereze pri8tr3
u8ul i8ducti9, de tip Aristotel3Hec08er. E?perie8a estetic( cea ,ai 9ie Di ,ultilateral( e c0e,at( s(
spri2i8e, s( co8troleze Di s( 9eri>ice tezele deducti9e. +raGo,irescu realizeaz( deci Di o >u8da,e8tare
i8ducti93e?peri,e8tal( a esteticii sale, care ti8de ast>el s( de9i8( i8teGral( Di di8 pu8ct de 9edere
,etodoloGic. I8tre L8te,eierea deducti9( Di cea i8ducti9( a esteticii, i,presia cititorului descoper( L8s(
o 9(dit( dez9oltare Di acce8tuare a celei di8tKi, cea de3a doua ap(rK8d doar cu u8 rol suFordo8at de
9eri>icatoare psi0oloGic(.
La L8treFarea asupra obiectului esteticii" dac( el este situat L8 lu,ea >izic( 3 frumosul n natur8 sau L8
cea psi0ic( 3 frumosul n ima1inaie8" autorul 8ostru re>uz( a,Fele ipoteze. (rumosul)nnature
i8e?iste8t, L8trucKt el alc(tuieDte doar u8 ,aterial psi0oloGic, u8 peisa2 co8siderat oFiecti9 >ii8d 8u,ai
o e?iste8( >izic(, iar suFiecti9, o pl(cere, 8u o e,oie estetic(. I8teGralis,ul estetic 8u i8sist( L8 ,od
deoseFit asupra
acestei proFle,e. El LDi L8suDeDte pu8ctul de 9edere al idealis,ului estetic Ger,a8, >(r( o arGu,e8tare
,ai susi8ut(, ceea ce se e?plic( pri8 perspecti9a Ge8eral( a autorului, care pri9eDte toate proFle,ele
suF u8G0iul doG,atic al postulatelor sale. L8 cazul de >a( se a>ir,( ast>el: >ru,osul >ii8d psi0o>izic,
8u poate >i 8ici >izic, 8ici psi0ic. Alt>el ar >i discutaFil(, desiGur, arGu,e8tarea e>ectului psi0ic aQ
N>ru,osului di8 8atur(P, care 8u se reduce doar la Npl(cereP. 'EK8dii39(, de pild(, la se8ti,e8tul
suFli,ului, pe care3# produce 8atura). Fiectul esteticii 8u poate >i, ,ai departe, 8ici frumosul n
ima1inaie" care e 8u,ai de 8atur( psi0ic(, L8trucKt 8u ia L8 co8siderare N>or,aP atKt de speci>ic
estetic(. R(,K8e s( se caute oFiectul esteticii L8tr3o a treia lu,e Di aceasta este trmul artei ca
reGiu8e e?iste8ial( aparte, cea psi0o>izic(. L8treGul siste, estetic al lui /. +raGo,irescu se Fazeaz(
pe aceast( recu8oaDtere a lu,ii psi0o>izice >or,at( e?clusi9 di8 capodopere. "u,ai acestea de9i8
ade9(ratele oFiecte ale Dtii8ei estetice, 8u,ai ele ur,K8d s( >ie oFser9ate, a8alizate, caracterizate,
clasi>icate.
E?iste8a lu,ii psi0o>izice a artei a,i8teDte a8u,ite re>le?e ale istoriei esteticii, pe care treFuie s( le
L8se,8(, acu, Di pe care de alt>el /. +raGo,irescu le recu8oaDte si8Gur.
(rumosulpsihofiziciimd situat L8 a>ar( de spaiu, ti,p Di cauzalitate, aDa cu, 8e arat( autorul, 8e duce
la co8cepia plato8ic( a Ideii ,eta>izice a Hru,osului. Esteticia8ul scrie c( N>ru,osul e o >ii8( Zuasi3
tra8sce8de8tal(, L8trucKt se a>l( L8tr3alt>el de lu,e decKt Ll pu8e istoria, cKt Di psi0oloGiaP
#
. R(su8(
aici, de ase,e8i, ecouri de estetic( sc0ope80auria8(, de care +raGo,irescu e Di ,ai apropiat.
Hru,osul L8trupat L8 capodoper( co8stituie u8 prototip pe 9eci i8accesiFil, c(tre care ti8de, 8u,ai cu
zadar8ic( sete. Lu,ea psi0o>izic( pare a >i aDadar u8 t(rK, ,eta>izic dar autorul 8u 9oieDte cu 8ici u8
c0ip s( L8te,eieze o ,eta>izic( a artei, ci o tiin a ei Di de aceea procla,( a8aloGiile cu siste,ele
,eta>izice citate ca si,ple ase,(8(ri oFi8ute pe alte dru,uri deducti9e, dar Di pe cale e?peri,e8tal(.
di>icultate Gra9( se ridic( L8s( aici, pro9ocat( de 8eclaritatea lu,ii psi0o>izice, care e NZuasi3
tra8sce8de8tal(P, dar totuDi 8u e r(spicat ,eta>izic(. tiin a artei" care 8u e fenomen situat L8
spaiu, ti,p Di cauzalitate, e oare
$%
$4
posiFil(A Fiectul Dtii8ei 8u presupu8e >e8o,e8alitate, el sesizaFil deci L8 lu,ea >izic( sau psi0ic(A
Dtii8( cu u8 oFiect ,eta>izic sau Zuasi3,eta>izic e o alc(tuire sui3Ge8eris, o pseudo3,eta>izic(,
decKt o Dtii8( propriu3zis(A
S( ur,(ri, L8s( ,ai departe ecourile istoriei esteticii L8 i8teGralis,.
Hru,osul e o realizare psi0o>izic( a9K8d L8s( u8 caracter predo,i8a8t psi0ic ce3Di suFordo8eaz(
>izicul, socoteDte autorul 8ostru. Se rosteDte aici L8tr3o ,(sur( co8cepia 0eGelia8( a artei ca
si,Folizare a Ideii. Se oFser9( totuDi c( se dep(DeDte soluia lui HeGel, care disti8Gea 9(dit L8tre idee Di
>or,(, pe care o socotea ca u8 9e0icul al celei di8tKi Di o separa de ea. L8 estetica i8teGralist(, ca L8
orice estetic( orGa8icist( de alt>el, co8topirea i8iial( di8tre >o8d Di >or,( >ace cu 8eputi8( o
disti8Gere a ter,e8ilor. +e >apt, +raGo,irescu L,pac( cele dou( direcii ale istoriei esteticii:
conceptualismul i formalismul4
Ar,o8izarea L8 lu,ea psi0o>izic( a ele,e8telor >ru,osului descoper( apoi re>le?e ka8tie8e.
Ioate aceste a8aloGii cu u8ele idei ale siste,elor ,eta>izice 8u presupu8 L8s( 8u,aidecKt o L8suDire a
lor 8u,ai de acolo. C(ci frumuseea8 pe8tru Estetica inte1ral8 cu, a, spus 3 8u are 8i,ic ,eta>izic,
ea este Nu8 lucru 9eD8ic co8cret Di 9eD8ic uDor de pip(it Di co8trolatP. Pe cale i8ducti9( se oFi8 u8ele
rezultate ase,(8(toare cu cele ,eta>izice. L8 >o8d doza2ul ,eta>izicului cu poziti9ul, al deducti9ului
cu i8ducti9ul e Greu de deter,i8at Di de aceea Di c(r(rile li,pezi ale Dtii8ei apar tulFurate.
Fiectul esteticii >ii8d lu,ea psi0o>izic(, iar aceasta cupri8zK8d e?clusi9 capodoperele, studiul artei se
9a ,(rGi8i la ele. !r,eaz( deci s( le cu8oaDte, caracterele Di s( le deoseFi, de celelalte produse
pseudo3estetice, 8u,ite de +raGo,irescu opere de tale8t Di 9irtuozitate.
Capodopera este 3 Di dup( +raGo,irescu 3 L8 pri,ul rK8d u8 orGa8is,, adic( o >ii8( per>ect u8itar(, L8
care p(rile deter,i8( totalitatea, dar Di aceasta p(rile, care3Di are >i8alitatea ei i8ter8( sieDi su>icie8t(.
+raGo,irescu adopt( aici cali>icarea orGa8icistic( a artei,
$5
care are o lu8G( istorie L8 estetic( dar care se relie>eaz( ,ai i,pu8(tor la Ka8t.
& tr(s(tur( >u8da,e8tal( pri8 care esteticia8ul 8ostru se prezi8t( cu o 8ot( de 9(dit( oriGi8alitate e L8s(
oFser9aia ese8ial(, dup( care capodopera socotit( de toi cercet(torii ca Ni8di9idP ar >i de >apt o
NspecieP. Aceast( 9edere deoseFit de surpri8z(toare LDi are oriGi8ea L8tr3o 8ecesitate ,etodoloGic(:
9oi8d a L8te,eia o Dtii8( a artei Di a literaturii a8aloaG( cu Dtii8ele 8aturale, oFiectul ei treFuie
oFliGator s( 8u >ie i8di9idual, c(ci L8 acest caz a, a2u8Ge la istorie, 8u la o Dtii8(. +raGo,irescu ia
poziie L,potri9a lui Iai8e, care a crezut 8u,ai c( lucreaz( Dtii8i>ic, cK8d de >apt a >(cut istorie o dat(
ce s3a ocupat de ceea ce e i8di9idual. Pri8 care L8suDiri e capodopera o specieA Pri8 >aptul c( ea 8u
tr(ieDte L8 co8Dtii8a oa,e8ilor la >el, ci di>ere8iat, dup( aptitudi8ile lor, dup( tipul lor su>letesc etc, L8
8u,eroase 9aria8te care ti8d spre u8 prototip i8accesiFil Ho8dul capodoperei L8 special cu8oaDte acest
u8G0i de re>racie atKt de 9ariaFil, L8 ti,p ce >or,a e i8alteraFil(. S( recu8oaDte, L8c( o dat(
caracterul oriGi8al al acestei 9ederi, ca Di 8ecesitatea preze8ei ei pe8tru orice Dtii8( ade9(rat(.
di>icultate 8e L8tK,pi8( totuDi Di aici. Esteticia8ul 8u se ,ulu,eDte 8u,ai cu o caracterizare a
capodoperei ca specie, ci socoteDte c0iar c( se a>l( L8 >aa u8ei tr(s(turi disti8cti9e, deoseFitoare de
celelalte produse ale artei. +ar 8e L8treF(,: operele de tale8t sau cele cu totul ,ediocre 8u se re>ract(
la rK8du3le pri8 su>letele co8te,platorilor L8 ,od di>erit, pul9erizK8du3se L8tr3o su,( 8es>KrDit( de
i8di9izi, ca Di capodopereleA Ad(uG(, c( 8u 8u,ai >o8dul ci Di >or,a se i8terpreteaz( i8di9idual. ]i
aceste opere de tale8t sau de 9irtuozitate su8t atu8ci specii Di, L8 co8seci8(, acest criteriu de
selecio8are cade. +ar +raGo,irescu ar >i treFuit s( re8u8e la caracterul selecti9 al capodoperei ca
specie Di s( se ,(rGi8easc( la tr(s(turile oFiecti9e ca specie, ceea ce ar >i >ost su>icie8t pe8tru
>u8da,e8tarea u8ei Dtii8e a artei. Haptul c( Di operele de tale8t su8t specii 83ar >i treFuit s(3# tulFure,
L8trucKt a G(sit Di alte criterii pe8tru disti8Gerea capodoperelor.
Ele,e8tele co8stituti9e ale capodoperei, pe care NDtii8a arteiP le 9a studia su8t: >or,a, >o8dul Di
ar,o8ia, alc(tui8d pri8cipiul leG(turii
$7
lor orGa8ice. E?a,i8area >or,ei Di ar,o8iei, adic( studiul FiFlioGra>ic, ,etric, >iloloGic, are u8
caracter preli,i8ar, ur,(reDte scopul restaFilirii >or,ei oriGi8are a capodoperei. Ho8dul L8c0ipuie L8
s>KrDit oFiecti9ul supre, al studiului, el ur,(ri8d s( >ie a8alizat, caracterizat, 9alori>icat Di clasi>icat
dup( ce i se 9a staFili u8 L8eles cKt ,ai apropiat de prototipul s(u. "e L8tK,pi8( aici oFieciu8ea
9ariaFilit(ii recept(rii >o8dului de la i8di9id la i8di9id sau, ,ai e?act, preze8a ,ai ,ultor i8di9izi ai
speciei L8 di>eritele co8Dtii8e ale co8te,platorilor. Situaia 3 spu8e +raGo,irescu cu drept cu9K8t 3 8u
e alta L8 Dtii8ele actuale. ]i acolo se pleac( i8ducti9 de Ia i8di9izi Di se descrie apoi specia, care
r(,K8e pK8( la ur,( aFstract(. Ereutatea se i9eDte L8s( altu8de9a. Cu, su8t posiFile 2udec(i estetice
ide8tice asupra ,ai ,ultor i8di9izi ai speciei artistice de la co8te,platori sau cercet(tori deoseFiiA L8
ter,e8ii tradiio8ali ai proFle,ei: cu, su8t cu puti8( 2udec(i estetice u8i9ersale Di oFiecti9eA Este
aici o preocupare ce8tral( a esteticii lui /. +raGo,irescu Di L8s(Di Faza Dtii8i>ic( Di a doG,atis,ului
s(u. Asupra ei 9a treFui s( i8sist(,.
Pu8ctul de plecare purcede desiGur de la Ka8t, care s3a str(duit cu ,ai ,ult relie> s( dea 2udec(ilor
estetice caracterul universalOspre a ^e al(tura 2udec(ilor Dtii8i>ice, dar 83a L8dr(z8it s( le L8zestreze Di
cu obiectivitatea Dtii8ei, r(,K8K8d L8 >o8d La o >or,ul( tra8zacio8al(: u8i9ersalitatea suFiecti9(,
+raGo,irescu oFser9( ca Di alii 3 la 8os, de pild( Paul Zari>opol 3 co8sideraia i8>erioar( pe care Ka8t
o d( Ge8ialit(ii artistice >a( de cea Dtii8i>ic(, seasiFiiit(ii >a( de i8teliGe8( pe de o parte, 8(zui8a
de a 2usti>ica starea de >apt a criticii literare Di artistice cu atKta ,oFilitate suFiecti9(, pe de alta. L8tre
2udec(ile teoretice Di cele estetice 8u treFuie totuDi ,arcat( di>ere8a lui Ka8t, deoarece Di 2udec(ile
estetice pot de9e8i u8i9ersai3oFiecti9e dac( descoperi, pri8cipiile estetice care corespu8d celor
loGice. r, toc,ai aceasta e ,isiu8ea pe care Di3o atriFuie nte1ralismul estetic: s( deter,i8e criteriile
pe8tru L8te,eierea acestor 2udec(i u8i9ersal3oFiecti9e. NCu alte cu9i8te 3 scrie +raGo,irescu 3
>ru,osul e tot atKt de u8i9ersal Di oFiecti9, 8esc0i,F(tor Di ade9(rat ca Di Ade9(rulP
%
. Reapare deci
tinct&ra i8telectualist( a siste,ului s(u estetic, raiu8ea dK8d ,odeLui al$t&ri
$<
de care ti8d a se L8Dirui cu aceleaDi drepturi Di celelalte >u8ciu8i su>leteDti. Cu prile2ul u8ei de>i8iii pe
care o d( >ru,osului, esteticia8ul 8ostru deter,i8( Di o Faz( psi0oloGic( a u8i9ersalit(ii 2udec(ilor
estetice: NFiectul >ru,os este creaiu8ea Ge8ial( care, deDi ieDit( di8 ,i8tea u8uia, co8i8e totuDi
relaiu8ile u8i9ersale ale st(rilor su>leteDti u,a8e Di ast>el poate >i al tuturor, de9e8i8d oFiectul 9eD8ic
co8te,plati9 al co8Dtii8ei o,e8eDtiP
4
.
!8i9ersalitatea Di oFiecti9itatea 2udec(ilor estetice e L8s( pus( L8 discuie de /. +raGo,irescu L8suDi,
atu8ci cK8d, L8Dirui8d co8diiile ce treFuie s( L8depli8easc( u8 esteticia8, socoteDte c( Ncea di8tKi
co8diie pe8tru a selecio8a este si,ul sau Gustul estetic i8teGralP. Se crede L8 ,od Ge8eral totuDi c(
1ustulOe i8di9idual Di ca atare el ,i8eaz( u8i9ersalitatea Di oFiecti9itatea 2udec(ilor estetice.
Fieciu8ea a >ost ridicat( de pild( de d3# E. Lo9i8escu, pe8tru care NGuVul a8uleaz( leGeaP
5
Di deci
autorul 8ostru Di3ar >i distrus si8Gur >u8da,e8tul esteticii sale Dtii8i>ice. Fiecia 8u e totuDi atKt de
cateGoric( pe cKt s3ar p(rea. Eustul 8u se ide8ti>ic( pe8tru toat( lu,ea cu suFiecti9itatea. Croce are L8
aceast( pri9i8( o p(rere care treFuie 8eGreDit citat( aici. El socoteDte L8tr3ade9(r c( relati9iDtii
co8>u8d( Gustul cu i,presiile orGa8ice, cu aGreaFilul Di dezaGreaFilul. Acestea di8 ur,( su8t
i8di9iduale, Gustul e las( solicitat de art( Di aceasta e e?presie, 8u i,presie orGa8ic(. Croce co8c0ide
deoseFit de clar: Ns( recu8oaDte, c( criteriul Gustului e aFsolutP, 8u,ai c( Nacest aFsolut 8u e al
i8telectului, ci e aFsolutul i8tuiti9 al i,aGi8aieiP
7
. SituK8du3se L8 pu8ctul de 9edere al siste,ului s(u,
Croce socoteDte c( o a8u,e i8tuiie se ide8ti>ic( 8u,ai cu o a8u,e e?presie Di c( 1ustul tuturor
treFuie s( recu8oasc( acest 8ecesar Di aFsolut raport. H(r( a suFscrie i8teGral acestei opi8ii, s( rei8e,
cel )&in co8statarea c( proFle,a Gustului 8u e L8c( de>i8iti9 l(,urit( Di ca atare 8ici caracterul lui
suFiecti9 per>ect deter,i8at, 2udec(ile u8i9ersale Di oFiecti9e ale esteticii lui +raGo,irescu 8u pot >i
pri8 ur,are r(stur8ate cateGoric cu acest arGu,e8t. "(zui8a spre oFiecti9itate r$mne ,ai departe u8
e>ort cu totul l(udaFil al siste,ului i8teGralist
$;
Ad,iK8d, ca ,ai sus, posiFilitatea Dtii8i>iz(rii esteticii, +raGo,irescu 8e 9a d(rui apoi o ,etod( a
studiului capodoperei, al c(rei pu8ct de plecare Ll recu8oaDte L8 dialectica ,eta>izic( a lui HeGel, L8
,etoda tripartit(, dar pe o Faz( real( L8 L8s(Di alc(tuirea di8 trei >u8ciu8i a su>letului o,e8esc.
Capodopera se caracterizeaz( ast>el ,ai L8tKi ca fond i se oFi8e cu8oaDterea: #) oriGi8alit(ii
ele,e8tare care e e8erGetic( 'pe latura 9oliti9()- %) oriGi8alit(ii psi0ice care e a>ecti9(- 4)
oriGi8alit(ii >or,ale care e i8telectual(. Apoi oriGi8alitatea psihic e, la rK8du3i, a8alizaFil( Di de trei
>eluri: #) suFiecti9(, %) oFiecti9(, 4) suFiecti93oFiecti9(, cea di8tKi >ii8d a>ecti9(, cea de3a doua,
i8telectual(, cea de3a treia, 9oliti9(. Caracterizarea se co8ti8u( tri0oto,ic. +up( ea ur,eaz( descrierea
Di clasi>icarea L8 tipuri" 1enuri" forme4 Su8t trei tipuri: ro,a8tic, clasic, realist etc. S3a adus acestei
,etode oFieciu8ea arti>icialit(ii, a caracterului ei ,eca8ic Di a didacticii, aDa cu, :alde8sperGer
L8suDi s3a e?pri,at la co8Gresul i8ter8aio8al de istoria literaturii de la :udapesta. +raGo,irescu a
r(spu8s c( tripartiia e c0iar L8 8atura lucrurilor, ca e?presie a di9iziu8ii su>letului o,e8esc. L8
realitate, esteticia8ul 8ostru a L,Fi8at 8e9oile didactice cu cele dictate de >irea lucrurilor. EK8di8du38e
L8s( la 8u,eroasele ra,i>icaiu8i tri0oto,ice care purced di8 taFloul L8suDi al >iloso>iei i8teGrale Di se
co8ti8u( 8eoFosit pK8( la a,(8u8tele clasi>ic(rii capodoperelor, r(,K8e, L8tr3ade9(r cu i,presia c(
prea ,area riGoare Di co8sec9e8( ,etodoloGic( 8u poate decKt strica apropierii de e?iste8a atKt de
9ie, 8ua8at( Di L8 >o8d u8ic( a operei de art(.
+i8 toat( e?pu8erea de pK8( acu, despre inte1ralismul estetic reiese L8 ,od clar c( cea di8tKi reGul( a
,etodei este 3 dup( autorul 8ostru 3 preocuparea e?clusi9( de capodoper4 Procesul Ge8etic al
acesteia, zFaterea di8 su>letul creatorului sau e>ectele ei asupra co8te,platorului su8t citate doar ca
proFle,e secu8dare, despre care 8i se 9orFeDte u8eori dar 8u L8 ter,e8ii oFiD8uii de ceilali
esteticie8i. Aceast( cercetare e?clusi9( a oFiectului artistic >i?eaz( poziia lui +raGo,irescu L8
prea2,a ,etodei >e8o,e8oloGice a esteticii, >(r( a se co8>u8da cu ea. /ai e?act, estetica i8teGralist(
se situeaz( L8 cK,pul oFiecti9is,ului estetic ce a precedat >e8o,e8oloGia, ale c(rei i8tuiii
$6
pure 8u su8t >olosite aici. Caracterul Nde,ocraticP pe care +raGo,irescu Ll d( Dtii8ei artei Ll
dep(rteaz( de ase,e8i de NaristocraiaP >e8o,e8oloGiei, ,etod( pe care 8u,ai cercet(torii cu L8suDiri
rare o
pot utiliza.
+up( cu, oFser9a,, proFle,a creaiu8ii artistice ca proces Ge8etic Ll preocup( ,ai pui8 pe
esteticia8ul 8ostru. Ea este c0e8iat( doar s( aru8ce lu,i8i 8oi sau s( e?plice caractere cu alte prile2uri
L8>(iDate, ale oFiectului artistic. Creatoare a capodoperei e Ge8ialitatea. +raGo,Lrescu recu8oaDte c(
adopt( aici teoria ka8tia8( a Ge8iului, dup( care operele su8t creaii ale 8aturii pri8 ,i2locirea
su>letelor oa,e8ilor de Ge8iu. Se descoper(, ,ai e?act, 9ec0ea teorie a u8ei puteri care dep(DeDte pe
artist Di3i co,a8d(. Ee8ialitatea creatoare este 3 dup( +raGo,irescu 3 No putere i8sti8cti9(, oarF(,
care3Di i,pu8e >or,ele de cristalizare L8 a>ar( de 9oi8a artistuluiP
7
, ea este a8i,at( de No idee
Ge8eratoareP, care N8u este u8 ele,e8t propriu zis al su>letului, ci u8 ele,e8t supra3i8telectual, supra3
se8ti,e8tal Di supra39oliti9P, Nu8 ele,e8t ,isticP
;
. Cu ast>el de cali>ic(ri esteticia8ul 8ostru pare s(
dep(Deasc( pla8ul psi0oloGiei poziti9e Di s( se re>uGieze 9(dit-. ,eta>izic( Di tra8sce8de8t. +e >apt,
cercet(rile de psi0oloGie ,oder8( co8>ir,( acest caracter tai8ic Di e?terior i8di9idului, al Nideii
Ge8eratoareP, al Ni8spiraieiP, care e resi,it( Di descris( de creatori L8 >elul lui +raGo,irescu. "u,ai
c(, L8 ti,p ce psi0oloGia L8cearc( s( studieze Di >aza creatoare a i8spiraiei cu ,etodele Dtii8ei,
i8teGralis,ul estetic o accept( ca atare, o pre9ede cu u8 puter8ic acce8t ,istic Di deri9( di8 ea
co8sideraii de ,are L8se,8(tate. L8tr3ade9(r, ca o co8seci8( a caracterului de ,ai sus al ideii
Ge8eratoare, +raGo,irescu poate disti8Ge L8tre Ge8ialitatea artistic( Di o,ul de rK8d sau, ,ai precis,
aceeaDi persoa8( disociaz( r(spicat structura artistic( de cea oFiD8uit u,a8(, ad(uGK8d c(, Ndac(
Ge8iile su8t rare, Ge8ialitatea creatoare e cure8t(P. +isti8Gerea ar e?plica, pri8tre altele, i8eGalitatea
produciei artiDtilor Di >aptul c( opere 8eaDteptat de superioare su8t produsul u8or tale8te ,ediocre L8
restul str(da8iilor lor. +isociaia e, la +raGo,irescu, 3 ca ia toate te,pera,e8tele doG,atice 3,
aFsolut(. L8tre structura artistic( Di cea oFiD8uit( u,a8( 8u e?ist( posiFilitate de co,u8icare sau
e?plicare
$$
reciproc(. Se ur,eaz( ast>el u8 dru, ce 8u este al esteticii psi0oloGice, care se str(duieDte a reduce pe
artist la proporiile u8ui >e8o,e8 8atural, e?plicK8du3# ,ai ,ult pri8 pote8area >u8ciilor su>leteDti
Ge8eral3u,a8e. E locul s( cit(, aici o preze8tare >oarte oriGi8al( pe pla8 poziti9ist, >(r( ,eta>izic(
deci, a proFle,ei 8oastre. E co8statarea d3lui Iudor Via8u, dup( care Nartistul 8u e o aFstraciu8eP aDa
cu, ti8de a3# L8>(iDa i8teGralis,ul estetic, ci el Nreprezi8t( o structur( i8ter,ite8t(P
6
, dar alc(tuit( di8
>u8cii su>leteDti Ge8eral3u,a8e alt>el pote8ate. +3l Via8u se ,e8i8e e9ide8t pe pla8 Dtii8i>ic, L8
ti,p ce +raGo,irescu Ll dep(DeDte spre ,eta>izic.
A>ir,K8d disociaia aFsolut( di8tre perso8alitatea artistic( Di cea u,a8(, esteticia8ul 8ostru
stator8iceDte o serie de co8seci8e di8 cele ,ai 0ot(rKtoare pe8tru siste,ul Di poziia sa ,etodoloGic(
L8tr3ade9(r si8Gular(. I8tre perso8alitatea artistic( Di cea u,a8( e o deoseFire de ese8( Di, ca atare, L8
ti,p ce cea de3a doua se des>(Doar( L8 spaiu, ti,p Di cauzalitate, cea di8tKi e L8 a>ar( de acestea.
N/aterialul perso8alit(ii o,e8eDti depe8de8t de spaiu, ti,p Di cauzalitate 8u poate s( >ac( parte di8
perso8alitatea artistic( decKt dup( ce ,ai L8tKi e supus la o L8treaG( serie de operaiu8i care3i sc0i,F(
cu des(9KrDire 8aturaP
$
, scrie +raGo,irescu. Perso8alitatea artistic( pluteDte aDadar L8tr3o alt(
e?iste8(,care este cea psihofizic" suprate,poral(, supraspaial( Di supracauzal(. ]i acu, co8cepia:
perso8alitatea u,a8( a artistului 8u 8e poate i8teresa L8 8ici u8 c0ip cu prile2ul studiului capodoperei,
ci 8u,ai perso8alitatea artistic( >(r( relaii cu cea di8tKi. +e aici, cu8oscuta ca,pa8ie a lui
+raGo,irescu L,potri9a istoris,ului literar cu toate >or,ele lui, ,etoda FioGra>ic(, cea pseudo3
Dtii8i>ic( a lui Iai8e, socioloGis,ul lui :ra8des etc. Ioate au pierdut di8 9edere oFiectul ce8tral aL
esteticii 3 opera 8 Di s3au coForKt la e?plicaii peri>erice, care caut( relaii L8tre aceasta Di lu,ea
L8co82ur(toare sau L8tre realit(i care, >ii8d eteroGe8e, 8u se pot situa pe pla8ul co,u8 al cauzalit(ii.
Rareori sau, ,ai precis, 8i,e8i 83a purtat o cruciad( ,ai 0ot(rKt( Di ,ai L89erDu8at( L,potri9a
,etodei istorice ca +raGo,irescu. +ucK8d co8seci8ele dez9olt(rilor sale teoretice la e?tre,,
esteticia8ul 8ostru a adoptat o atitudi8e i8tra8siGe8t( Di aFsolut(.
#&&
IreFuie s( recu8oaDte,, ,ai L8tKi, c( pu8ctul de plecare al lui +raGo,irescu L8 e?cesul de istoris,,
psi0oloGis,, e per>ect L8te,e3iatReacia sa L,potri9a acestor ,etode 3 aDa cu, se L8tK,pl( adesea 3e
L8s( Di ea e?cesi9(. Izolarea L8 a>ar( de spaiu, ti,p Di cauzalitate a artistului Di capodoperei adauG( u8
8ou acce8t ,eta>izic tiinei artei" reducK8du3i cK,pul e?plicati9 la leGislaia i8ter8( a capodoperei, ca
Di cu, aceasta ar >i izFuc8it ca o ,i8u8e pri8 Ge8eraie spo8ta8ee de 8i,e8i deter,i8aFil(. L8tre
perso8alitatea artistic( Di cea u,a8( estetica psi0oloGic( s3a str(duit Di se str(duieDte, di,potri9(, s(
aru8ce pu8i. Proiectarea celei di8tKi L8tr3o zo8( e?iste8ial( deoseFit( ar >i de 8eL8eles, o dat( ce
artistul se ,a8i>est( L8 o,, Li >oloseDte >u8ciu8ile su>leteDti cu o i8te8sitate ,ai 9ie, dar >(r( a i89e8ta
L8suDiri suprau,a8e. L8 plus, cu atKt Ge8ialitatea artistic( e ,ai pro>u8d( cu cKt se reazi,( ,ai ,ult pe
u,a8, Ge8iul de ,ai ,are rezo8a8( do9edi8du3se Di adK8c o,e8esc, ,ult ,ai pui8 arti>icial Di
NartisticP decKt tale8tul. +ac( pri9i, apoi spre capodopera pe care autorul 8ostru o situeaz( L8tr3o
lu,e aFstract(, ate,poral(, aspaial( etc. Di 8e L8treF(, dac( L8suDirea sau asi,ilarea ei e posiFil( >(r(
e?plic(ri reale Di 8or,al3u,a8e, luK8d L8 co8siderare practica Ge8eral( Di de 9eacuri a studiului Artei,
8u pute, r(spu8de decKt 8eGati9. ade9(rat( Di total( L8eleGere a capodoperei pri8 t(ierea Frutal( a
leG(turii cu ,ediul creator 8i se pare cu 8eputi8(. C(ci o 2ust( Di ade9(rat( asi,ilare Di o p(tru8dere L8
leGislaia ei i8terioar(, L8ai8te de a3i >i l(,urit a8alitic Di istoric ele,e8tele co,po8e8te, e o operaiu8e
8e>ireasc(. "e L8suDi, cu alte cu9i8te Di aici p(rerea lui Croce, dup( care N>(r( tradiia Di critica
istoric(, Gustarea tuturor sau aproape a tuturor operelor de art( o dat( produse de u,a8itate ar >i
ire,ediaFil pierdut(P
#&
. :i8eL8eles, e 9orFa 8u,ai de u8 studiu preli,i8ar sau i8troducti9 dar 8ecesar,
c(ruia Li ur,eaz( 8eGreDit reproducerea estetic( a operei ca u8 rezultat al Gustului Di i,aGi8aiei
criticului
L8c0eie, aici co8sideraiile 8oastre de preze8tare Di discuie critic( a i8teGraLis,uiui estetic.
RecapitulK8d oFser9aiile de ,ai sus, s( L8c0eG(, i,aGi8ea de a8sa,Flu a siste,ului estetic al lui
+raGo,irescu.
#&#
"e a>l(, L8 >aa u8ei co8strucii cu caracter do,i8a8t deducti9, cu teze ce se L8l(8uie riGuros, ti8zK8d
c(tre o precizie aFsolut(. Siste,ul 3c(ci aceast( cali>icare Li e cu totul proprie 3 are u8 aspect r(spicat
static, eleatic, cristalizat de>i8iti9 L8tr3o co8sec9e8( de >ier ce iG8or( Di co,Fate c0iar ,oFilitatea ce
8u i se suFordo8eaz(. "(zuieDte s( L8te,eieze, L8 s>KrDit, o ade9(rat( Dtii8( a artei, L8dreptK8d pe8tru
aceasta i8teresul cercet(rii e?clusi9 spre oFiectul artistic Di c(utK8d s( >u8da,e8teze u8i9ersalitatea Di
oFiecti9itatea 2udec(ilor estetice ca Di o ,etod( de riGurozitate e?tre,(. Pri8 aceast( st(rui8(
deoseFit de 9aloroas( se aduce i,plicit Di o co8triFuie 9(dit( la auto8o,izarea esteticii, ,ai cu sea,(
pri8 stator8icirea u8ei reGiu8i e?iste8iale speci>ice Artei. "u,eroase re>le?e ,eta>izice L8cepK8d cu
lu,ea psi0o>izic( L8s(Di Di pK8( la ,isticis,ul Nideii Ge8eratoareP, pri8 care se disociaz(
perso8alitatea artistic( de cea u,a8(, L8tu8ec( L8s( procesul Dti,i>iciz(rii esteticii, care r(,K8e ,ai
departe suspe8dat( L8tre Dtii8( Di ,eta>izic(, L8reGistrK8du3se 8u,ai te8di8a acce8tu(rii celei di8tKi.
! concepie vitalist a frumosului
EB3E=IB #2E@A=NIA
'#6663#$;%)
L8tre preocup(rile sale 9ariate de >iloso>ia dreptului, psi0oloGie Di ,ai cu sea,( socioloGie, d3# E.
Spera8ia a G(sit loc su>icie8t Di pe8tru estetic(, asupra c(reia a GK8dit de 8u,eroase ori atKt L8 studii Di
articole de re9ist(, L8 co,u8ic(ri la co8Grese i8ter8aio8ale de >iloso>ie Di estetic( precu, Di 3 ,ai ales
3 L8 lucrarea sa ,ai dez9oltat(, i8titulat( 2apillons de #chumann4 e?perie8( poetic( ,ai 9ec0e
,arc0eaz( L8s( ade9(ratul pu8ct de plecare al ,editaiei sale estetice, o tr(ire Di o creaie proprie au
L8les8it procesul de i8trospecie di8 ,i8ele c(ruia iz9or(Dte estetica autorului 8ostru. Aute8ticitatea
acestui >u8da,e8t, coi8cide8a creatorului cu GK8ditorul au L8G(duit u8 co8tact 9iu Di i,ediat cu
>e8o,e8ul artistic, L8ai8tea oric(rui proces de aFstraciu8e >iloso>ic(. Se pare c( aceeaDi L8delet8icire
cu arta a suGerat Di direcia Ge8eral( a esteticii d3lui E. Spera8ia, L8de,8K8du3# s( teoretizeze
9iFraiile propriei sale e,oii creatoare Di co,te,plati9e cu tot suFstratul lor
9ital.
I8 co,u8icarea di8 #$4;, L8>(iDat( Co8Gresului I8ter8aio8al de Estetic(, GK8ditorul 8ostru Di3a de>i8it
3 pe Faza u8or cercet(ri ,ai 9ec0i 3 poziia lui L8 cadrul discipli8ei ca pe o Nco8cepie 9italist( a
>ru,osuluiP. L8 lu,i8a u8ui FioloGis,, care i8u8d( toate co,parti,e8tele GK8dirii d3lui E. Spera8ia
u8i>icK8d3o suF aceeaDi per,a8e8t( eGid(, estetica LDi ia locul ei potri9it ca o L8c(pere deoseFit(
L8(lat( L8s( pe aceleaDi sc0ele. NEstetica 8e apare ca o FioloGie de u8 Ge8 specialP, scrie do,8ia sa, iar
>ru,osul 8u e decKt Nproiecia >aptului 9ital ca atareP
#
. Str(dui8a GK8ditorului se L8dreapt( deci spre o
situare FioloGic( a >e8o,e8ului estetic ca ,a8i>estare spiritual( Di, pri8 aceasta, ca ,o,e8t 9ital
oFiD8uit. L8trucKt ceea ce caracterizeaz( ese8a >aptului
#&4
9ital, >ie el >izioloGic, >ie psi0ic, e co8turul lui i8di9idual Di persiste8a L8 a tr(i, >e8o,e8ul estetic 9a
treFui s( cu8oasc( aceeaDi L8>(iDare.
Actele >u8da,e8tale ale spiritului 3 cel de cu8oaDtere Di cei co8te,plati9, dup( autorul 8ostru 3 su8t
L8zestrate, L8 ,od >iresc, cu pecetea 9ieii. R(d(ci8a lor e co,u8(, deoarece i8tuiia se8siFil( le
cupri8de 8edi>ere8iat, pu8ctul lor deoseFitor ap(rK8d doar L8 ,o,e8tul cK8d ele iau o a8u,e direcie
spre coninutu6obiectului Di spre relaiile lui cu oFiectele a8aloaGe sau spre datullui formal" co8stitui8d
pe rK8d actul cu8oaDterii sau pe cel al co8te,plaiei estetice. Caracteristica 9italist( a >aptului estetic e
i8di9idualitatea lui >or,al( Di perse9ere8a lui L8 co8tur pri,ar. /oti9ul u8ui or8a,e8t sau al operei
poetice ori ,uzicale e i8di9idualitatea 9ieii care ti8de s( se ,e8i8( deter,i8K8d repetarea aceleiaDi
alc(tuiri >u8da,e8tale.
L8 procesul acesta 9ital >u8ciu8ea ese8ial( se do9edeDte a >i construcia de uniti4 AtKt pe pla8
>izioloGic, cKt Di pe cel spiritual, aceast( tr(s(tur( 8e L8tK,pi8( cu 8edez,i8it( co8sec9e8(.
rGa8is,ele ca totalit(i Di c0iar orGa8ele ca p(ri realizeaz u8itatea, >e8o,e8ele ,e8tale 3 percepia,
2udecata, raio8a,e8tul, i,aGi8aia, ate8ia etc. 3 ur,(resc acelaDi proces.
L8 acest cadra FioloGic Ge8eral are 8u,ai ,isiu8ea Ns( >i?eze duraFil Di ,ai ales co,u8icati9
L8>(iD(rile se8siFile ale acestor u8it(i de 9ia( i8terioar(P
%
, L8tre ,a8i>est(rile e9ide8te ale acestor
u8it(i, simetria pe care o L8tKl8i, pretuti8de8i L8 9ia( Di art( 8e apare ca se,8ul disti8cti9 al
>ru,osului pri8 calitatea ei 9ital(.
Ie8di8a acestei estetici e s( ur8pLe cu 9ia( Di sK8Ge cadrele Goale ale >or,alis,ului Di ale puris,ului
a8e,iat Ea 9i8e desiGur pe ur,e a8tice, pe care u8 Al>red :aeu,ler Ie3a suFli8iat odat(, co8siderK8d
ca pri, pri8cipiu ai esteticii eli8e 9italis,ul ei, reluat apoi Di L8 alte ,o,e8te ale istoriei discipli8ei Di
L8cadrat ast(zi L8tr3u8 FioloGis, Ge8eral de caracter di8a,ic, >(r( reziduuri ,eca8iciste sau
,aterialiste.
Asupra proFle,elor pri8cipale ale esteticii d3# E. Spera8ia Di3a spus de ,ai ,ulte ori cu9K8tul.
L8tr3o lucrare ,ai 9ec0e di8 #$%# *(rumosul ca nalt suferin. poposeDte L8delu8G asupra creaiei Di
co8te,plaiei estetice. Pu8ctui
#&5
lor de plecare e suferina ca reacie oFiD8uit( a oric(rei >ii8e 9ii. Se a8alizeaz( apoi procesul
co8te,plati9 Di se izoleaz( ,o,e8tul posesiv8percepia oFiectului, 8i se spu8e, e u8 >el de a3# poseda
3 cel imitativ8te8di8a de a ide8ti>ica cu oFiectai 3 Di cel epresiv4 Ioate aceste ,o,e8te 8u su8t L8s(
decKt reacii L8 >aa 8ostalGiei dureroase a >ru,osului cu >u8cie de ali8are. "u e Greu de descoperit
aici suFstratul plato8icia8 al acestei GK8diri, care socoteDte c( preze8a >ru,osului e o 8ostalGie
8ede>i8it(, o su>eri8( acut(.
]i alte proFle,e estetice l3au rei8ut L8s( pe d3# E. Spera8ia, aDa cu, o do9edeDte ,ai ales 2apillons
de #chumann" lucrare asupra c(reia
8e opri, acu,.
Co8ceput( ca o replic( la >aoOoon al lui Lessi8G, ea se situeaz( pri8tre destul de 8u,eroasele i8citaii
ale scriitorului Ger,a8 la 8oi, al c(rui tip de spiritual( Di Graioas( erudiie a preocupat 8u,e ca Al.
doFescu, A8G0el +e,etrescu, Iitu /aiorescu, +ela9ra8cea. Cu >aoOoon 8e a>l(, L8tr3ade9(r L8 >aa
u8ei c(ri despre care autorul Ger,a8 spu8e si8Gur c( ea cupri8de N,e0r u8orde8tlic0e Collecta8ea zu
ei8e, :uc0e als ei8 :uc0P. +up( structura ei 3 dac( se poate 9orFi ast>el 3 su8t alc(tuii Di aceDti
2apillons" L8 care autorul 83a 9oit s( dea Nu8 tratat siste,atic Di co,plet de estetic( sau >iloso>ia arteiP,
ci doar 3dup( acelaDi e?e,plu al lui Lessi8G 3 o sea,( de GK8duri, aDa cu, au ap(rut L8tK,pl(tor suF
i,presia i,ediat( a audiiei Fuc(ii lui Sc0u,a88. +i8tre aceste >rK8turi, tulFur(toare Di Graioase
suGestii de ,ulte ori, 8u 8e 9o, opri decKt 3 potri9it spiritului Ge8eral al c(rii 8oastre 3asupra
proFle,elor ,ai i,porta8te de estetic(.
Cu toat( 9arietatea lu?uria8t( a lucr(rii, 2apillons de #chumann ur,(reDte totuDi aceeaDi idee de3a
lu8Gul pereGri8(rilor sale. Ea LDi propu8e s( 8e L8trei8(, dup( cu, propriul ei suFtitlu o arat(, despre
Npri8cipiul u8ic aQ 9ieii, dra,ei Di >ru,osuluiP. Co8cepia 9italist( ,ai sus e?pus( e preze8t( Di aici,
ast>el c( o re9e8ire asupra ei 8u se ,ai do9edeDte util(. ProFle,a ce8tral( a c(rii o alc(tuieDte L8s(
teoria lui Lessi8G di8 laoOoon cu pri9ire la s>KDierea u8it(ii do,e8iului artelor pri8 L,p(rirea lor L8
arte succesive Di simultane Di deter,i8area Gra8ielor poeziei >a( de pictur( L,potri9a opi8iilor a8tice
atriFuite lui
#&7
Si,o8ide Di reluate L8 9re,ea scriitorului Ger,a8. Co8cepia a L8se,8at 3dup( cura se Dtie 3 pu8ctul de
plecare al u8or 8u,eroase siste,e de clasi>icare a artelor L8cepK8d de la Herder '#;<$), Heyde8ric0
'#;$&), Ka8t, Sc0elli8G, SolGer, HeGel, Sc0ope80auer, Visc0er, /a?Sc0asler D.a. pK8( L8 9re,ea
8oastr(, >iecare esteticia8 si,i8du3se oFliGat s( ia poziie >a( de aceasta. ]i d3# E. Spera8ia supu8e
teoria lui Lessi8G la o a8aliz( ate8t( Di a8u,e la u8a psi0oloGic(. La Faza di9iziu8ii criticului Ger,a8,
spu8e do,8ia sa, st( o co8cepie GreDit( despre percepie. Lessi8G credea c( L8 cazul percepiei 9izuale
a u8ei opere plastice se purcede de la p(ri care se L8cadreaz( rapid L8 totul creaiei dK8du38e
caracterul si,ulta8 al co8te,plaiei, pe cK8d L8 cazul percepiei auditi9e a poeziei, ur,K8d acelaDi
procedeu 3, erst betrachten mir die %ei6e 8i8teGrarea se realizeaz( succesi9 cu ,are L8ceti8eal(,
re>(cK8d cu Greu u8itatea. Cercet(rile 8oi ale psi0oloGiei Di L8deoseFi 1estaltismulvd alt>el proFle,a
percepiei, oFser9( cu drept cu9K8t d3# E. Spera8ia, Di a8u,e e?act i89ers. Percepia pleac( de la
u8itate atKt L8 >or,a ei 9izual(, cKt Di L8 cea auditi9(, de la o si8tez( pur >or,al( la a8aliz(. C0iar L8
cazul procesului de i8tuire al u8ei poezii sau al u8ei lucr(ri ,uzicale pri,ele 9ersuri sau to8uri
presupu8 u8itatea si8tetic( ce se l(,ureDte apoi treptat pri8 a8aliz(. Asist(,, pri8 ur,are, la u8 proces
de co8te,plare a8aloG, L8 care Gra8iele poeziei >a( de pictur( dispar Di u8itatea do,e8iului artei se
re>ace L,potri9a lui Lessi8G.
oFieciu8e se poate ridica totuDi L8 >aa acestei arGu,e8t(ri. L8 cazul percepiei auditi9e a u8ei opere
,uzicale, deDi a9e, a8ticipat i,presia u8it(ii >or,ale, dK8du38e sea,a c( >iecare ,o,e8t se 9a i8te3
Gra totului, 8u pute, totuDi F(8ui di8ai8te >elul particular, speci>ic al acestui tot >or,al. E9ide8t c( di8
pri,ele su8ete ale operei ,uzicale 8u pute, G0ici >or,a ei >i8al(, or, toc,ai aceasta cu >izio8o,ia ei
proprie alc(tuieDte i8di9idualitatea artei. L8 cazul percepiei 9izuale a u8ei opere plastice u8itatea
i8iial( 8e este uDurat( pri8 rapiditatea cu care pute, i8teGra p(rile Di co8trola totul relati9 si,ulta8 L8
>aa 8oastr(. +ac( procesul percepiei e ide8tic L8 li8iile lui ,ari, dup( cu, a ar(tat d3# E. Spera8ia, o
di>ere8iere pare totuDi s( st(ruie L8 ce pri9eDte Gradul Di >elul cupri8derii totului. deoseFire ca
aceasta 8u L8drept(eDte
#&<
L8s( >ireDte susi8erea di9iziu8ii lui Lessi8G o dat( ce, de >apt, L8 a,Fele cateGorii ale artei
>u8cio8eaz( cu i8te8sit(i di>erite atKt si,ulta8eitatea cKt Di succesiu8ea.
alt( proFle,( asupra c(reia poposeDte de ase,e8i d3# E. Spera8ia L8 2apillons de #chumann e cea
a di9iziu8ii Ge8ului dra,atic, cu care prile2 8i se sc0ieaz( o teorie Ge8eral( a aciu8ii dra,atice,
rezu,at( L8tr3u8 taFlou care L8>(iDeaz( li,pede 2ocul posiFil al ele,e8telor ce de>i8esc speciile
dra,aticului: a) e?iste8a u8ei te8di8e ce8trale >a( de care apar ad9ersit(i- F) preze8a u8ei lupte de
a>ir,are a te8di8ei ce8trale- c) u8 dez8od(,K8t care poate >i succes sau catastro>(. Pe ur,ele lui
Volkelt GK8ditorul 8ostru ad,ite posiFilitatea co89ertirii traGicului L8 co,ic, potri9it i8terpret(rii
deoseFite ce se dau aceloraDi
ele,e8te.
Co,e8tarii pli8e de i8teres 8oteaz( apoi d3# E. Spera8ia L8 ,arGi8ea epicului pe care3# co8sider( ca
pe No redare estetic( a u8ui ,aterial eticP, suFli8ii8d L8s( caracterul do,i8a8t al esteticului.
L8 ulti,a 9re,e GK8ditorul 8ostru a co8turat L8tr3u8 7ic tratat despre valori'#$5%) u8 orizo8t
a?ioloGic L8 care ,odul particular al >ru,osului se L8cadreaz( pri8tre celelalte 9alori, socotite toate ca
NGesturi de co89erGe8( 9ital(P.
Repreze8tK8d cu o co8sec9e8( 8edez,i8it( co8cepia FioloGic( a >ru,osului, d3# E. Spera8ia a
L,FoG(it estetica 8oastr( cu o directi9( ce3i re>ace leG(turile >ireDti cu pulsul 9eD8ic preze8t al 9ieii.
#&;
2erspective etice ale esteticii
%B9!@ &IA=B sau arta ca form eemplar a muncii i ideal
1eneral
'#6$;3#$<5)
Co8triFuia ro,K8easc( la estetic( are u8 9(dit caracter >raG,e8tar sau aplicati9. +e la Radu Io8escu,
cel care puFlica la #6<# studiul 0eGelia8 despre 2rincipiile critice" Di pK8( L8 ulti,ii a8i ea s3a do9edit
L8 >o8d s>ioas( Di i8cide8tal(. Cel di8tKi care 8e3a d(ruit o siste,atizare a >ost /. +raGo,irescu, dar ea
se li,ita la cK,pul special al literaturii, L8 cadrul u8ei estetici Ge8erale doar sc0iat(. Se cade de aceea
s( suFli8ie, ,ai L8tKi ,eritul d3lui I. Via8u, care 8e3a dat pri,ul tratat de estetic 1eneral n
ro,K8eDte, putK8d sta al(turi cu de,8itate de lucr(rile str(i8e ase,(8(toare.
Co8triFuia sa are de alt>el se,8i>icaia aceleia a u8ui ade9(rat L8te,eietor. Pri8 studiile sale 8u s3au
r(spK8dit 8u,ai ulti,ele i8>or,aii ale cuGet(rii celei ,ai L8alte, ci discipli8a a >ost i,pus( cu toat(
at,os>era ei proprie, cu toat( co,ple?itatea proFle,elor ei, cu toat( prude8a u8ui se9er spirit
Dtii8i>ic Di cu disti8cia Di eleGa8a pe care structura ei L8s(Di o suGereaz(. +ac( 3 aDa cu, e >iresc 3
u8ele soluii ar putea >i discutate, cKDtiGul cel ,ai preios r(,K8e i8troducerea cititorului L8 ade9(ratul
cupri8s aL u8ei discipli8e, pe care uDuri8a cuGet(rii Di super>icialitatea i8>or,aiei ,ultora au u,ilit3o
de atKtea ori.
+e la pri,a sa lucrare despre Fas Pertun1sproblem in #chillers 2oetiO*l,-:. Di pK8( la Introducere n
teoria valorilor*+,A-." pe8tru a 8u 9orFi aici de lucr(rile sale de critic( literar( Di artistic(, de >iloso>ia
culturii sau istoria >iloso>iei, d3# I. Via8u 83a L8cetat s( r(scoleasc( t(rK,ul esteticii cu o apriG(
pasiu8e pe8tru oFiectul ei, cu o Dtii8( tot
#&6
,ai st(pK8itoare, cu u8 >ar,ec al GK8dirii Di stilului, care arat( c( arta e ,ereu preze8t( L8 scrisul s(u
c0iar atu8ci cK8d se aplic( aFstraciu8ilor. I8 cadrul acestei preze8t(ri ese8iale a esteticii ro,K8eDti, L8
care 8e str(dui, s( pri8de, doar li8iile ,ari de GK8dire, co8triFuiile la proFle,ele capitale, 8u 8e
pute, di8 p(cate L8G(dui s( ur,(ri, procesul de >or,aie al >iloso>iei estetice a d3lui I. Via8u, >azele
proGresi9e ale co8struciei sale siste,atice, curFa e9oluti9( a u8ei ,editaii care s3a l(,urit treptat pe
si8e, 8u 8u,ai pe calea dez9olt(rii u8or idei ,ai 9ec0i, ci 3 u8eori 3 Di pe cea a recti>ic(rii lor, potri9it
Firui8elor succesi9e ale spiritului Dtii8i>ic.
"e 9o, ,(rGi8i s( L8>(iD(, deoca,dat( ulti,ele rezultate ale cercet(rii autorului L8 sectoarele
ese8iale ale discipli8ei, aDa cu, se cristalizeaz( ele ,ai cu sea,( L8 tratatul de Estetic aprut cu
pri,ul s(u 9olu, L8 #$45, L8 ediia a doua L8 #$4$, a,i8ti8d Di alte lucr(ri atu8ci cK8d 9a >i 8e9oie.
Cel di8tKi oFiecti9 al Esteticii e 3 dup( c0iar ,(rturisirea pre>eei 3u8ul i8>or,ati9. Autorul ur,(reDte
o preze8tare a proFle,elor L8 li8ii ,ari dar ese8iale, >or,ularea lor li,pede, L8>(iDarea soluiilor
>u8da,e8tale, ad(uGarea ulti,elor rezultate ale Dtii8ei L,preu8( cu soluia proprie o>erit( de
esteticia8ul 8ostru. Spiritul ,etodic al d3lui I. Via8u dese,8eaz( precis sectoarele, le deli,iteaz( Di le
i,pu8e cu siGura8(. "u lipseDte totodat( o a8u,e >i8ee disti8s( L8 creio8area 8ua8elor pretuti8de8i
preze8te. Pri8 Estetica autorul Di3a propus L8s( 3 aDa cu, de ase,e8i aceeaDi pre>a( o arat( 3 Di
pro,o9area u8ei co8cepii proprii despre art(, leGat( de o >iloso>ie a ,u8cii. A,Fele oFiecti9e 9or >i
L8>(iDate Di discutate L8 preze8tarea de ,ai 2os.
Cea di8tKi proFle,(, pe care L8 ,od >iresc o ridic( tratatul de estetic( al d3lui I. Via8u, e cea a
oFiectului L8suDi al discipli8ei. +up( >oarte 2usta oFser9aie c( o soluie i8teGral( 8u poate ap(rea decKt
la s>KrDitul cercet(rilor, esteticia8ul 8ostru e oFliGat s( L8cercuiasc( totuDi de la L8ceput do,e8iul, cel
pui8 L8 0otarele lui ,ari, L8treFK8du3se dac( a,Fele specii ale >ru,osului 3 cel naturalODi artistic8 se
cupri8d L8 aria oFiectului Dtii8ei. L,potri9a p(rerii care circul( de la :au,Garte8
#&$
Di pK8( ast(zi Di dup( care estetica e Dtii8a >ru,osului artei Di 8aturii deopotri9(, d3# I. Via8u LDi
>i?eaz( >(r( ezitare poziia pri8 L8l(turarea >ru,osului 8atural di8 s>era esteticii.
Soluia LDi are desiGur precursori L8 cupri8sul esteticii idealiste Ger,a8e a u8ui Sc0elli8G, HeGel,
SolGer, apoi se reG(seDte la Sc0leier,ac0er, la Visc0er, iar di8tre cercet(torii ,ai 8oi la K. La8Ge,
!titz etc.
ArGu,e8tarea pri8 care se susi8e aceast( atitudi8e, rezu,K8d co8triFuiile esteticii co8te,pora8e, se
prezi8t( suF ur,(toarele >or,e care ti8d s( stator8iceasc( eteroGe8itatea celor dou( specii ale
>ru,osului: a) >ru,osul 8atural e rezultatul 9alori>ic(rii u8or date ale 8aturii, pe cK8d >ru,osul artistic
9alori>ic( ele,e8te produse de o,- F) co8te,plarea >ru,osului 8atural se ,(rGi8eDte L8 apare8( la
oFiectul pri9it, pe cK8d co8te,plarea >ru,osului artistic p(tru8de Di L8 s>era creatorului pe care3#
preuieDte ca autor- c) >ru,osul 8atural e i8>i8it 38atura e >ru,oas( L8 a8sa,Flul ei 3 pe cK8d arta e
>i8it(, li,itat( la u8 aspect a8u,e- d) >elul i8teresului deDteptat de 8atur( e e?tra3estetic: puterea ei e
de a 8e L8t(ri Di odi08i orGa8ic, li8iDtea pe care o opu8e oFoselii ci9ilizaiei Di societ(ii, se8ti,e8tul
reliGios pe care3# pro9oac(. Atu8ci cK8d, totuDi, i8teresul estetic apare L8 >aa 8aturii, el r(s>rK8Ge
8u,ai ecourile artei asupra ei. Hru,osul 8atural e deci cu totul altce9a decKt >ru,osul artistic, o
9aloare pe alt pla8 Di el treFuie e?clus di8 s>era esteticii.
Se i9esc L8s( aici u8ele Greut(i. Ad,iK8d c0iar eteroGe8itatea depli8( a acestor dou( specii ale
>ru,osului, cel 8atural 8u poate >i uDor L8l(turat. Su8t oa,e8i care si,t >ru,osul 8atural L8 a>ar( de
orice L8rKurire a artei, ceea ce Di /a? +essoir co8>ir,( cK8d scrie c( su8t oFiecte Di i,presii estetice
care 83au 8i,ic de3a >ace cu arta. +ac( estetica re>uz( aceste oFiecte, L8 co,pete8a c(ror Dtii8e 9or
c(deaA Vor putea trece ele pe sea,a FioloGiei, Dtii8elor 8aturale, Geo,etrieiA
EteroGe8eitatea >ru,osului natural i artistic nu ,i se pare atKt de e9ide8t( Di 9ec0ea poziie ka8tia8(
ce le co8stat( a,FiGuitatea '8atura
##&
e >ru,oas( cK8d are aspectul artei Di arta e >ru,oas( cK8d are apare8a 8aturii) se ,e8i8e pe8tru 8oi
#
.
+up( L8c0eierea discuiei de ,ai sus d3# I. Via8u >i?eaz( proFle,atica discipli8ei Di, pri8 ur,are,
cK,pul Di li,itele tratatului s(u. Hru,osul artistic >ii8d o 9aloare, al(turi de cea teoretic(, ,oral(,
eco8o,ic(, politic( Di reliGioas( treFuie s( >ie ,ai L8tKi preze8tat ca atare. Apoi, L8trucKt se L8trupeaz(
L8tr3u8 Fu8 ta8GiFil care e opera, se oFi8e o a doua ,are proFle,( care studiaz( arta L8 ea L8s(Di.
!r,eaz( cercetarea procesului creator al artei Di, L8 s>KrDit, receptarea artei cu alte dou( proFle,e
disti8cte. L8treGul siste, de estetic( al d3Iui I. Via8u se ra,i>ic( L8 aceste patru co,parti,e8te.
S( cercet(, 2usti>icarea acestei proFle,atici. C( 9aloarea estetic( treFuie de>i8it( L8 co8certul
celorlalte 9alori e de la si8e L8eles. "u tot atKt de e9ide8t( L8s( poate ap(rea disti8Gerea celorlalte
proFle,e. +i>ere8ierea lor ar >i uDor de leGiti,at pe cale ,etodoloGic(. C0iar dac( ele s3ar co8>u8da
L8 realitate, separarea lor pe8tru studiu ar >i L8drept(it(. +3# I. Via8u 8u se ,ulu,eDte totuDi cu atKt.
+o,8ia sa do9edeDte c( L,p(rirea proFle,aticii sale e Di real(, L8 8atura lucrurilor. pera de art( 8u
rezu,( Di reproduce procesul creator pur Di si,plu, dup( cu, ea 8u se ide8ti>ic( 8ici cu procesul
receptor, iar acesta 8u se acoper( cu cel creator. Alc(tuiesc ,o,e8te disti8cte ce treFuie p(tru8se
i8depe8de8t.
Pe8tru a L8eleGe speci>icul acestei poziii e 8ecesar s( a,i8ti, c(, L8 cupri8sul esteticii, s3a GK8dit de
,ulte ori Di alt>el. S3a crezut ast>el c( cercetarea u8ei proFle,e e su>icie8t( Di pe8tru l(,urirea
celorlalte, o dat( ce toate ,o,e8tele se co8>u8d(. Estetica idealist( s3a redus de pild( la o >iloso>ie a
artei, estetica psi0oloGic(, la studiul e,oiei artistice, estetica Ge8etic(, la procesul creaiei. ProFle,ele
se pot aDadar ierar0iza dup( Gradul i,porta8ei lor, u8ele ur,K8d a >i suFsu,ate altora. +3#I. Via8u
8u L,p(rt(DeDte aceast( opi8ie Di procedeaz( Dtii8i>ic per>ect 2usti>icat, atu8ci cK8d procla,(
i8depe8de8a ,etodoloGic( Di de >apt a proFle,elor. Siste,ul esteticia8ului 8ostru se caracterizeaz(
###
pri8tr3u8 oFiecti9is, 9(dit L8 se8sul Ge8eral al co8sider(rii pure a >e8o,e8elor artistice Di a supu8erii
la i8dicaiile lor ade9(rate.
ast>el de co8cepie duce de la si8e la utilizarea tuturor oFiectelor artistice Di a tuturor ,etodelor
posiFile. L8 cadrul, celor di8tKi 9i8 s( se L8Diruie 8u 8u,ai operele istoriei artelor, ci Di ale preistoriei Di
artei pri,iti9e, iar L8 cadrul ,etodelor, pe lK8G( cele oFiD8uite, Di ,etoda >e8o,e8oloGic(, pri8 care se
p(tru8de direct L8 oFiectul artistic, L8 a>ar( de procesele ce3# preced sau Ll ur,eaz(.
S3ar putea cali>ica drept eclectic( aceast( di8 ur,( )o3iie dar L8 se8sul poziti9 al 8oiu8ii, L8trucKt
eclectis,ul e deter,i8at aici de L8s(Di 8atura di>erit( a proFle,elor.
+i8tre ,etodele estetice, cea 8or,ati9( Ll rei8e ,ai L8delu8G pe autorul 8ostru. L,potri9a L8cerc(rilor
esteticii i8ducti9e Di a oFieciei cu pri9ire la stK82e8irea liFert(ii creatoare pri8 8or,e, d3L I. Via8u
izFuteDte s( >i?eze cu precizie caracterul 8or,ati9 al esteticii, al(turi de cel al loGicii sau al ,oralei.
+up( aceast( creio8are a proFle,elor preli,i8are ale esteticii se prezi8t( 3 L8 aceleaDi li8ii siGure 3
caracterizarea 9alorii estetice drept cea di8tKi ,are proFle,( a discipli8ei. +3# I. Via8u L8>(iDeaz( cu
acest prile2 u8ele rezultate ale teoriei 9alorilor L8 datele lor su,are, disti8GK8d L8tre Fu8uri Di 9alori,
situK8du3le pe cele di8 &rm$ L8 cateGorii ideale, deli,itK8d valorile 8 miEloace de scopuri" iar pe
acestea L,p(ri8du3le L8tre 9alori relative Di absolute" L8 s>KrDit, L8>(iDeaz( di9iziu8ile 9alori
transcendente i imanente" Di apoi reale Di personale4 L8 acest cadru se >i?eaz( locul 9alorii estetice ca
>ii8d o valoare scop8absolut" cu caracter imanent8ideal Se rezu,( desiGur 9ec0i co8triFuii ale
cercet(rii por8i8d de la Ka8t, dar Di str(da8iile 8oi ale >e8o,e8oloGiei u8ui R. Ha,a88 Di /. EeiGer,
toate pri8 >i8a sit( critic( a d3lui I. Via8u.
Adere8ele autorului 8ostru cu a?ioloGia su8t 9ec0i Di per,a8e8te, purced L8c( de la pri,a sa lucrare
di8 #$%5 asupra proFle,ei 9alori>ic(rii L8 poetica lui Sc0iller. L8trucKt i8teresul pe8tru aceast( s>er( de
cercet(ri s3a ,e8i8ut 8eL8trerupt la d3# I. Via8u Di cu, Estetica sa se leaG( L8 Fu8( parte de acest
do,e8iu, socoti, aFsolut 8ecesar s( i8sist(, asupra
##%
poziiei sale a?ioloGice, utilizK8d Di alte lucr(ri ale sale, L8deoseFi Introducere n teoria valorilor
'#$5%), L8 care 8e apare di8 8ou, ,ai FoGat descris(, Di valoarea estetic4
L8tre relati9is,ul 9alorilor pul9erizate co8sec9e8t de psi0oloGis,ul de tip /uller3Hreie8>els Di
auto8o,is,ul aFsolut al 9alorilor dup( co8cepia lui /a? Sc0eler Di ". Hart,a88, d3# I. Via8u
reprezi8t( o soluie i8ter,ediar(, L8te,eiat( pe oFser9area co8Dtii8ei L8s(Di, L8tr3ade9(r, GK8deDte
do,8ia sa, ideea per>ectei auto8o,ii a 9alorilor s3ar putea susi8e 8u,ai atu8ci cK8d ele 83ar L8trei8e
8ici u8 >el de relaii cu suFiectul cu8osc(tor. Auto8o,ista ad,it L8s( c( 9alorile pot >i cu8oscute Di
deci c( ele Niau >or,a raportului cu spiritulP, pierzK8du3Di ast>el auto8o,ia aFsolut(
%
. Pe de alt( parte,
L,potri9a poziiei relati9iste Di psi0oloGice, oriGi8ea suFiecti9( a 9alorilor 33 do9edeDte autorul 8ostru
38u duce la o L8Gr(dire a 9alaFilit(ii lor. Ir(irea suFiecti9( a 9alorii e L8soit(, di,potri9(, de o
te8di8( de Ge8eralizare a ei. L,p(cK8d ter,e8ii L8 co8tradicie, d3# I, Via8u 9ede L8 9aloare Ne?presia
u8ei a8u,ite posiFilit(i, a posiFilit(ii u8ei adapt(ri satis>(c(toare L8tre lucruri Di co8Dtii8(P
4
sau
NL8tKl8irea u8or 8e9oi cu 8iDte date oFiecti9e Di satis>acerea celor di8tKi pri8 cele di8 ur,(P
5
. Aceast(
poziie este dep(Dit( L8 Introducere n teoria valorilor"
L8 ce pri9eDte Faza psi0oloGic( a teoriei 9alorilor autorul 8ostru pleac( de la clasi>icarea actelor
su>leteDti dup( /ei8o8G L8 repreze8tare, GK8dire, se8ti,e8t, dori8(, deoseFi8du3se de >iloso>ul
austriac L8 disti8Gerea NoFiectelorP pe care le cupri8d aceste acte. Pe cK8d la /ei8o8G se8ti,e8tul are
drept oFiect 9aloarea, d3# I. Via8u socoteDte c( 9aloarea e oFiectul dori8ei. /oti9area e produs( de
>aptul c( 9aloarea are u8 caracter 9(dit e?ce8tric >a( de co8Dtii8(, u8 caracter care se coordo8eaz(
,ai Fi8e cu dori8a, aceasta ti8zK8d toc,ai s( 8e scoat( di8 cupri8sul 8ostru suFiecti9, L8 ti,p ce pri8
se8ti,e8t r(,K8e, ,ai departe L8 acest cupri8s. +eoseFirea se Fazeaz( Di de data aceasta pe
oFser9area co8Dtii8ei.
L8 Introducere la teoria valorilor" d3# I. Via8u sc0ieaz( u8 siste, raio8al al 9alorilor L8 care
9aloarea estetic( LDi are locul precis deter,i8at.
##4
Fser9(,, ,ai L8tKi, c( s3a e?ti8s cK,pul 9alorilor estetice de la cele ale ar>e*la cele ale 8aturii. Se iau
acu, L8 co8siderare Ndi9ersele spee ale >ru,useii 8aturii Di arteiP, pu8ct de 9edere pe care 8i3#
L8suDi,, aDa cu, a, ar(tat ,ai sus. !r,eaz( apoi caracterizarea 9alorii estetice pri8 suportul ei. Aici
d3# I. Via8u dep(DeDte co8cepia lui /. Sc0eler, dup( care 9alorile esteticii ader( 8u,ai la oFiecte.
+up( do,8ia sa purt(torul 9alorilor estetice este atKt opera de art( sau u8 oarecare aspect al 8aturii cKt
Di autorul lor, Nartistul u,a8 sau di9i8P, ,ai precis: de la oFiecte 8e L8drept(, Nspre persoa8e Di ast>el
se8ti,e8tul de ad,iraie cu care L8soi, L8reGistrarea u8or opere de art( se adreseaz( totdeau8a u8or
persoa8e, 8u u8or lucruriP
7
. +e aceea 9aloarea estetic( are No dualitate de suporturi, di8tre care u8ul pe
u8 pla8 ,ai adK8c decKt cel(laltP, deci ea are o structur( adK8c( Di, pri8tre celelalte 9alori, c situaie
special(, ca u8a care 8e oFliG( s( str(Fate, dou( straturi. HireDte, discuia aceasta asupra suportului
9alorii estetice poate >i ,ult e?ti8s(. pi8ia 8oastr( 3 aDa cu, a, spus3o L8 alt( parte
<
3 se situeaz( Di
ea pe u8 pla8 opus lui Sc0eler, re>uz( pri8 ur,are ataDarea e?clusi9( la oFiecte a 9alorilor estetice, le
adauG( ca Di d3# I. Via8u aciu8ile Di, pri8 acestea, de >apt persoa8ele, acce8tuK8d c0iar ,ai ,ult ca
autorul Esteticu)derena la persoa8e, care alc(tuieDte pe8tru 8oi elul ulti, al 9alorii estetice.
ide8ti>icare a pu8ctului de 9edere esteticai cel etic 8u 8e a,e8i8( totuDi, deoarece Npersoa8eleP 9alorii
estetice su8t altele decKt cele ale eticului. Pri,ele su8t persoa8ele ideale ale creaiei artibtice, celelalte
su8t persoa8ele realului oFiD8uit, cele ale 9ieii practice. SuFli8ierea suportului perso8al al 9alorii
estetice o socoti, 8ecesar( Di pe8tru relie>area i,porta8ei oriGi8alit(ii L8 art(.
Valorile estetice se caracterizeaz( ,ai departe 3 dup( d3# I. Via8u 3pri8 aceea c( su8t L8toc,iri
spirituale, scopuri aFsolute ale co8Dtii8ei, adere8te la suportul lor, de care 8u pot >i desp(rite. Ele su8t
pri8 ur,are u8ice Di i8di9iduale, a,pli>icate >ii8dc( L,FoG(esc su>letul. Introducerea n teoria
valorilor completeaz deci caracterizarea 9alorii estetice di8 Estetic L,FoG(i8d3o cu 8ote 8oi L8
cadrul u8ui siste, Ge8eral al 9alorilor.
##5
S( re9e8i, L8s( la e?pu8erea rezultatelor cercet(rilor estetice ale d3lui I. Via8u, aDa cu, su8t
L8>(iDate L8 tratatul s(u.
+o,8ia sa L8c0i8( u8 alt capitol atitudinii estetice" dep(Di8d li,itele propriu3zise ale esteticii spre o
>iloso>ie Ge8eral(, L8 care se L8cearc( suFsu,area tuturor 9ariatelor aspecte ale realului 9alorii estetice,
o perspecti9( estetic( a culturii deci, o procla,are L8dr(z8ea( a u8ui i,perialis, estetic.
Iratatul de Estetic dez9olt( ,ai pe larG Di L8 li,ite Fi8e co8turate celelalte ,ari proFle,e Di a8u,e
cea a operei de art" a structurii Di creaiei artistice, a receptriiperei. /etoda >e8o,e8oloGic( se
aplic( L8 studiul operei de art(, ale c(rei ,o,e8te co8stituti9e su8t pe rK8d izolate Di caracterizate.
/etoda psi0oloGic( Di socioloGic( e aplicat( apoi cu alte >rec9e8te prile2uri la studiul creaiei Di
recept(rii artistice. "u e L8 i8te8ia 8oastr( s( e?pu8e, succesi9 toate aceste preocup(ri care alc(tuiesc
tot atKtea proFle,e speciale. Soluiile lor au >ost deseori >olosite L8 capitolele a8terioare ale acestei
lucr(ri. Voi, 8u,ai s( suFli8ie, des(9KrDita lor preze8tare pri8tr3o despicare ese8ial( a ,(du9ei lor,
pri8tr3o realist( suGerare a co,ple?it(ii pri8 disti8Gerea per,a8e8t( a 8ua8elor.
"e L8drept(, acu, spre oFiectul pe care d3# I. Via8u Di3# propu8e L8 ,od deoseFit Di a8u,e spre
pro,o9area u8ei co8cepii despre art( ca >or,( a ,u8cii.
S( a,i8ti, c(, la Sc0iller, >u8cia esteticului >ructi>ic( L8treaGa cultur( Di uDureaz( asce8siu8ea ei
etic(, >(r( a3i co,pro,ite speci>icul. Pe aceast( di8 ur,( li8ie se situeaz( Di >ru,oasa co8triFuie a d3
lui I. Via8u, pe8tru care arta 3 ca odi8ioar( L8 Re8aDtere Di Ro,a8tis, 3poate di8 8ou lu,i8a c(ile
u,a8it(ii, pu8K8du3se L8s( de acord cu tr(s(turile epocii 8oastre, care su8t cele ale ,u8cii. art( ca
>or,( ideal( a ,u8cii, ca ideal c(l(uzitor al ei 9a >i co8cepia pe care o 9a L,Fr(iDa d3# I. Via8u Di
asupra c(reia 9o, i8sista ,ai 2os.
I8terpretarea artei ca o >or,( a ,u8cii purcede ,ai cu sea,( di8 dou( direcii. Ea este ,ai L8tKi o
e?presie ,a8i>est( a u8ei reacii L,potri9a str(9ec0iului ,isticis, estetic de tip plato8icia8, dup( care
##7
arta apare ca u8 dar i8teGral al zeilor pri8 i8ter,ediul L8tK,pl(tor Di secu8dar al artistului, si,plu
i8stru,e8t de tra8s,isiu8e di9i8(. Acti9itatea 9olu8tar(, co8Dtie8t( sau >i8alist( a o,ului este
8esocotit( L8tr3o ast>el de co8cepie pe care, >ireDte, poziti9is,ul Di 9olu8taris,ul ti,purilor 8oi 83o
,ai pot accepta L8 >or,a ei aFsolut(. S3a produs deci 3L8 ,od >iresc 3 reacia dup( care arta treFuie
L8cadrat( L8tre oFiD8uitele acti9it(i o,e8eDti Di redus( la proporii laice. Iotodat( aceast( perspecti9(
a ti8s la o acce8tuare a ele,e8telor co8Dtie8te Di 9olu8tare ale artei Di la co8siderarea ei ca o >or,( a
,u8cii, L8trucKt se suFordo8eaz( co8ceptului acesteia: o acti9itate L8dreptat( spre producere co8Dtie8t(
de 9alori, u8 e>ort de realizare 9olu8tar(, u8 act >i8alist.
Pe o ast>el de li8ie s3a situat 8u de ,ult '#$%$) pri8 lucrarea sa despre &iitorul esteticii un Et. Souriau
care, dup( deter,i8area u8ei riGide clasi>ic(ri a >elurilor de ,u8c(, Li atriFuie Di artei u8
co,parti,e8t, a8u,e cel al producerii u8ui lucru real Di si8Gular, orice >(urar de lucruri de9e8i8d L8
acest >el u8 artist Di co8>u8dK8du3se cu ,a8u>acturierul. EK8ditor al 8ua8ei Di spirit al cu,p(8irii
realiste, d3# I, Via8u 3 deDi dez9oltK8du3Di co8cepia pe acelaDi pla8 3 respi8Ge cu o si8Gur(
arGu,e8tare e?cesul de zel al lui Souriau. C(ci 3 spu8e do,8ia sa, cu drept cu9K8t 3 arta 8u creeaz(
lucruri reale, ci 8u,ai apare8e, e?iste8e ideale, iar ori1inalitatea ce o caracterizeaz( L8 c0ip special
8u e Di preocuparea ,u8citorului i8dustrial de pild(.
S( ur,(ri, L8s( ,ai departe direciile de u8de 9i8 i8terpret(rile artei ca >or,( a ,u8cii. Cea de3a
doua 8i se pare a >i locul tot ,ai co9KrDitor pe care ,u8ca Ll ocup( L8 ci9ilizaia ,oder8( Di care3#
L8dea,8( pe d3# I. Via8u s( situeze arta L8 9eci8(tatea ei i,ediat(, L8cu8u8K8d3o cu o aureol( etic(
ce3i lipsea pe de3a38treGul L8 perspecti9a ,istic( a creaiei, L8 care perso8alitatea co8Dtie8t( Di
9olu8tar( era FrutaQ eli,i8at(. P(r(si8d oarecu, te8di8a pur( a auto8o,is,uluL estetic, pe8tru care
scriitorul 8ostru a ,ilitat totuDi cu atKtea prile2uri, L8 ,o,e8tul 9iziu8ii >i8ale a operei sale se si,te
L8drept(it s( o L,podoFeasc( cu u8 >ru,os acce8t etic.
##<
Pe8tru leG(turile artei cu ,u8ca pledeaz( de alt>el d3# I. Via8u Di pe alte c(i decKt cele de ,ai sus. L8
capitolul despre Art" tehnic i naturG(si, ast>el L8 cadrul cercet(rii structurii artei o relaie
L8se,8at( L8tre ter,e8ii L8 discuie. Pe ur,ele poziiei ka8tie8e, autorul 8ostru surpri8de Di el
Nparado?ul arteiP, care este Di 8atur( dTr Di a8ti8atur( >ii8dc( e u8 produs al >i8alit(ii spiritului, o
realizare a te08icii, deci a ,u8cii. Arta e 3 dup( d3# I. Via8u 3 Nopera puterii plastice a 8aturii
co8ti8uK8du3se L8 te08ica o,uluiPO, de>i8iie L89eci8at( de cea ka8tia8( a artei, ca opera Ge8iului care
are apare8a 8aturii.
LeG(turi ,ai puter8ice L8tre arti muncse G(sesc L8s( cu prile2ul a8aliz(rii procesului de creaie
artistic(, ce 8u ,ai apare ca o acti9itate care se des>(Doar( L8 a>ar( de co8triFuia creatorului. L8
di>erite etape ale creaiei d3# I. Via8u ide8ti>ic( ele,e8te co8Dtie8te Di 9olu8tare, >i8alit(ile spiritului
artistic Di pri8 ur,are caracterele ,u8cii. L8 >aza preG(tirii, pe8tru cazul NpreG(tirii e?preseP a ei, 8u
adu8( oare aKi creatori ,aterial docu,e8tar alc(tui8d c(r(,izile co8struciei lor 9iitoareA "u a
procedat L8 acest >el Zola Di HlauFertA Etapa i89e8iei, cea de3a doua treapt( a procesului creator, 8u se
dez9olt( Di ea re>le?i9, loGic, deoarece creatorul e >oarte ate8t, de pild(, la ,oti9area i8tri8sec( a
operei sale, lucrK8d pri8 ur,are ca Di L8 orice >el de ,u8c(, >i8alist Di raio8alistA E?ecuia e apoi >aza
cea ,ai apropiat( ,u8cii pri8 co8ti8ua te8di8( de adaptare a ,i2loacelor la scop, pri8 e?a,i8area
8eoFosit( a ,aterialului de L8trupare a ideilor, pri8 co8trolul ce se e?erZt( 8ecur,at asupra erorilor.
AtKtea ,oti9e care prezi8t( creaia artistic( drept rezultatul u8ei L8cord(ri co8Dtie8te Di calculate,
L8toc,ai ca e>ortul
,u8cii.
Relaiile artei cu ,u8ca su8t L8s( Di ,ai adec9at studiate de c(tre d3# I. Via8u L8 capitolul ce poart(
c0iar acest titlu. Pe8tru artele preistorice Di pri,iti9e raportul a >ost ,a\ de ,ult L8>(iDat de c(tre K.
:iic0er Di L8c( suF o >or,( 8ecesar(. LeG(tura s3a e?ti8s pri8 E. Erosse Di asupra artelor si,ulta8e. +3
# I. Via8u ur,(reDte ,ai departe raportul acesta Di L8 ti,purile ,oder8e. +i8 tot acest e?curs istoric
reies li,pede relaiile artei cu ,u8ca L8 ce pri9eDte oriGi8ea arteior Di ,oti9ele lor,
##;
di>ere8ierile stilistice, recrutarea ,oti9elor. Esteticia8ul 8ostru 8e L8>(iDeaz( ,ai departe L8rKurirea
te08icii asupra artei. +i8 a8tic0itate Di pK8( L8 epoca ,oder8a artistul Di ,eseriaDul se L8Ge,(8au,
utilul se leGa de >ru,os 8edi>ere8iat. L8 epoca auto8o,iei artei acest str(9ec0i raport s3a disociat.
Ast(zi acest raport pare a se leGa di8 8ou Di arta poate >i L8>(iDat( acu, ca >or,a cea ,ai per>ect( a
,u8cii, ca idealul ei L8dru,(tor Di eliFerator.
A, sc0iat pK8( aici seria de arGu,e8te care L8drept(esc pe autor s( propu8( o i8terpretare a artei ca
>or,( ideal(, liFer( Di >ericit( a ,u8cii Di s(3Di prelu8Geasc( ast>el siste,ul estetic L8tr3o perspecti9(
etic4
L8cadrarea etic( de care 9orFi, ar putea ridica >ireDte: o sea,( de oFieciu8i, pe care L8s(Di lucrarea d3
lui I. Via8u le o>er( di8 pli8, o dat( ce pri9eDte >e8o,e8ul estetic pe toate laturile lui cu o ate8t(
oFiecti9itate. Arta e L8tr3u8 >el o specie a ,u8cii Di deci o L8cordare 9olu8tar( cu ele,e8te raio8aliste
Di >i8aliste, dar Di pri8 atKtea alte caractere ale ei, ea este o acti9itate ,ai pui8 co8Dtie8t(. L8tr3o
,(sur( ea e co8diio8at( de leGile ei i8ter8e, L8 a>ar( de cu8oscutele #etermin$ri e?ter8e, cu o
i,i?tiu8e relati9 apreciaFil( de ,o,e8te iraio8ale L8 procesul creaiei, cu o i8depe8de8( ,ai
acce8tuat( >a( de co8diiile ,u8cii, cu o >izio8o,ie proprie Di auto8o,(, la a c(rei L8te,eiere
teoretic( la 8oi autorul 8ostru a co8triFuit de alt>el L8tr3u8 ,od 0ot(rKtor. Ii8zK8d s( dep(Deasc(
li,itele stricte ale esteticului Di 9rK8d s( dez9olte pe Fazele lui o etic( L8 co8so8a8( cu at,os>era
Ge8eral( a 9re,ii, d3# I. Via8u 8u putea ur,a L8s( decKt dru,ul ales, por8i8d de la pre,isa
ele,e8telor 9olu8tare Di >i8aliste ale creaiei artistice. +ar socoti8d arta ca pe o >or,( a ,u8cii, ca
>or,a ei cea ,ai L8alt( Di de9e8it( e?e,plar( pe8tru tot do,e8iul ,u8cii, s3a izFutit 3 L8 aceiaDi ti,p 3
Di L8(larea ,u8cii pe u8 pla8 ideal. Situate pe aceeaDi li8ie e9oluti9(, arta Di munca se L88oFileaz( de
>apt reciproc, perspecti9a etic i cea estet6c lu,i8K8du3se u8a pe alta L8tr3o solidaritate depli8( a
,arilor 9alori ce le co8stituie. !rizontulaiolo1ic e de alt>el ,ereu preze8t L8
siste,ul estetic al d3lui I. Via8u de la pri,ele lui capitole Di pK8( la L8cu8u8area de care 9orFi,.
+e alt>el, L8tr3u8 studiu ,ai rece8t, #emnificaia filosofic a artei" co8siderat de autor ca Npri,a
cristalizare a u8ei >iloso>ii Ge8eraleP Di tip(rit la s>KrDitul ed. II a 9olu,ului s(u (ilosofie i2oesie" arta
8e este preze8tat( 8u 8u,ai ca >or,( pilduitoare a ,u8cii, ca ter,e8ul 8(zui8elor acesteia, dar Di ca
idealul L8treGului proces cos,ic Di a L8treGii 9iei spirituale a o,ului, deoarece L8 8(zui8a Ge8eral(
c(tre ar,o8ie arta reprezi8t( deoca,dat( si8Gura izFK8d( asiGurat( a acesteia, L8 aceast( pri9i8( d3lI.
Via8u scrie: NL8treGul proces al lu,ii se sileDte c(tre pre>eciu8ea artei, de care se apropie di8 cK8d L8
cK8d, >(r( s( pute, spu8e c( o ati8Ge cu pli8(tate 9reodat(. Se,8i>icaia >iloso>ic( a artei co8st(, dup(
cele ar(tate ,ai sus, L8 >aptul de a repreze8ta de pe acu,, L8 >or,ele ei proprii, pre>iGuraia i8tei
Ge8erale c(tre care se sileDte L8treGul u8i9ers, cu reuDite deoca,dat( pariale Di i8staFile. Succesul
depli8 Di per,a8e8t al operei de art( ec0i9aleaz( cu >(G(dui8a succesului pe care cos,osul ,aterial
pare a3# >i oFi8ut pe8tru si8e Di pe care spiritul o,e8esc Di3# poate >(G(dui L8 toate do,e8iile
acti9it(ii lui. pera de art( poate >i L8eleas( ca u8 ade9(rat proGra, al 9ieii spirituale a o,ului. Ea
co8duce L8treaGa oper( a culturii. Elasul ei pare a spu8e c( ceea ce i3a izFutit ei poate s( izFuteasc(
tuturor oste8elilor o,e8eDti. L8 toate do,e8iile culturii, dup( e?e,plul artei, 8e pute, sili c(tre
ar,o8iile realizate de ea pK8( acu,. Pe8tru c( e?ist( art(, poate e?ista o societate ,ai Fu8(, o 9ia(
,oral( ,ai 8oFil(, o Dtii8( ,ai co,plet(, ,ai adK8c( Di ,ai ade9(rat(. Se,8i>icaia >iloso>ic( a artei
se co,pleteaz( pe8tru ci8e Dtie s( L8eleaG( c( L8 ar,o8ia ei este co8>iGurat L8suDi desti8ul Glorios al
spiritului.P
6
.
Re9i8e L8 toate acestea L8treaGa proFle,atic( a per>eciu8ii, asupra c(reia GK8ditorul s3a oprit L8
co,u8icarea sa la Co8Gresul de Hiloso>ie di8 Paris, L8 #$4;, Asupra ideii de perfeciune n art
'tip(rit( L8 9olu,ul #tudii de filosofie i estetic.4
L8 cadrul actual al GK8dirii estetice ro,K8eDti, siste,ul d3lui I. Via8u reprezi8t( >(r( L8doial( e?presia
u8ei L8cord(ri deoseFit de
##6
##$
izFutite, de structur( stri8Ge8t Dtii8i>ic(, pe Faza u8ui aparat de i8>or,aie de o 8eoFiD8uit( L8ti8dere,
cu o i8ut( per,a8e8t oFiecti9ist(, do,i8at ,ereu de poru8cile oFiectului estetic, L8tr3o perspecti9(
Ge8eral( a GK8dirii. +i8colo de co8triFuia lui real( L8 estetic(, acest >el de a cuGeta Di co8strui r(,K8e
,etodoloGic pilduitor pe8tru orice str(da8ie aute8tic( pe t(rK,ul discipli8ei 8oastre.
=!%E M>
1
3arabetlbrileanu*lQ;l8+,CR.
1. #tudii literare" Ia,i +F86 ). EI(E8
-4 #criitori romni i strini" IaDi, #$%<, p. 4&# Di %%;
C4 Idem" p. #6;
:4 #tudii literare" ed. cit, p. $%
S4 #criitori romni i strini" ed. cit., p. #66
R4 Idem" p. #6%
;4 Idem" p4 ,R
Q4 #tudii literare" ed. cit, p. %&5
,4 !ctavFotez" %n :%nsemn$ri ie,ene4 +FJ6 nr. K ). +EI
Al. +i,a are L8 9edere doar #criitoriromniistriniO'#$%<) Di #tudii literare '#$4&), ,(rturisi8d c$ n(a
c&nosc&t la #ata re#act$rii pera literar a d!lui "lahu '#$#%) Di 8ici, a, ad(uGa 8oi, #piritul critic n
cultura romneascO'#$&$), Cursul de estetic literar '#$&$3#$#&) sau Caracterul specific naional n
literatura romn '#$%%). Ioc,ai de aceea, autorul re9i8e L8 34 Ihrileanu" concepia estetic*+,:;." re>(cut
apoi L8 Concepia despre art i literatur a lui 3" Ibrileanu '#$5;) Di L8 34 Ibrileanu" azi" %n :Re7ista #e
istorie ,i teorie literar$4 +FLL nr. I ,i 8.
Pentr& alte contrib&ii %n materie 7e3i Al. Pir& G#brileanu$ %iaa i opera$ #$<; 'Cap. Concepia estetic./
/. +r(Ga8, 3Tbrileanu" #$;#- I. +u8(, !pera lui 3Tbrileanu" #$6$ Di M. M&t9& &lchimia mileniului$ +FMF.
De asemenea o antolo-ie di8 te?tele de esteticzle lui IFr(ilea8u L8 9espre frumos i art4 %tadiile 1ndirii
estetice romneti" 7oi. I antolo-ie tabel cronolo-ic ,i )re3ent$ri #e Vasile Morar. Pre>a( de Io8 Ia8oDi,
#$65 *0@eproducereaArealitii/nrurirea artei/ !ri1inalitatea formei/ mprumutarea formei/ #pecificul
naional n art i literatur/ Estetica literar i6Critica estetic6.4
2aul?arifopol*+Q;:8+,C:.
+. Paul Nari5o)ol 'antiestetica$ %n :Viaa Romneasc$4 +FIF nr. + st&#i& re)&blicat #e c$tre Al.
S$n#&lesc& %n (entru arta literar$ 7oi. II Miner7a B&c&re,ti +FK+ ). +K6(+ME.
-4 Art literar i simpl literatur" L8 2entru arta literar" Editura Hu8daiilor ReGale, :ucureDti, +F8J ). 86 ,i
&rm.
C4 ncercri de precizie literar" Ade9(rul, :ucureDti, c#$4#d, p. #% c>. Di 2entru arta literar" ed. cit, 9oi. I
*7ahala1ism i critic de art.4
+I8
:4 ncercri444" ed. cit., p. ;% 'c>. Di 2entru arta444" ed. cit., 9oi. I) $#haU" Pa1ner i di3cultile criticii. S4+bidem
R4 Idem" p. ;4
;4 Idem" v4 #43#5
Q4 9espre stil8 note i eemple" Editura Ade9(rul, :ucureDti, c#$%6d, p. %<, culeGere rei,p8,at( L8 2entru arta
literar" 9oi. I, ed. cit., p. #443#<<
,4 Idem" p. #& +D4Idem"p4 ##
++4 2entru arta literar" ed. #$45, p. <4
+-4 Idem" p. #&& +C4+dem"p4V--
+:4 Idem4p4 #;<
+S4 Idem" p4 SS
+R4 Idem" p. <6 %*r*riF;%,p.%4$ iUX*c>e*;4,p.$7 +,4 Idem" p. #<$
OItt 9espre stil" ed. #$%6, p. 5#
-+4 2entru arta literar" ed. #$45, p. 5#
--4 Idem" p4 +QD
H
Al. +i,a 83a cu8oscut di,e8siu8ile reale ale perso8alit(ii lui Paul Zari>opol, 'reeditat doar L8 ulti,ele dece8ii
de c(tre Al. S(8dulescu- 2entru arta literar" - 9oi., #$;#- 2aul ?arifopol n coresponden" #$6;- Eseuri" %
9oi., #$66 Di i8teGrala culeGerilor puFlicate de Zari>opol L8 ti,pul 9ieii, L8 2entru arta literara" 9oi. #,#$$;.
Pe8tru esteticalm Zari>opol 9ezi: E >ovinescu" %itu 7aiorescu i posteritatea lui critic" #$54- /. /ut0u,
!rientri critice" #$;%, Al. PaleZloGu, Ipoteze de lucru" #$6&, Co8sta8ti8 Ira8da>ir, 2aul ?arifopol" #$6#, /.
/ut0u, 2aul ?arifopol ntre fra1ment i construcie" +,Q-4
HiGureaz(, de ase,e8ea, L8 a8toloGia 9espre frumos i art" ed. cit., 9oi. II, cu WIdeiesteticeL" W7etodeesteticeL"
WArtinon8artL
7ihai @alea '#6$<3#$<5)
+4 Comentarii i su1estii" Casa ]coalelor, :ucureDti, #$%6, p. 44
-4 Idem" p.47
C4 2erspective" Casa ]coalelor, :ucureDti, #$%6, p. 74
#%5
:4 Idem" p4 #&
S4 &alori" (undaia pentru >iteratur i Art" :ucureDti, #$47, p. #%&
R4 2erspective" ed. cit., p. #6;
;4 &alori" ed. cit, p. #7
Q4 2erspective" ed. cit., p. 6&
,4 Idem" p4 44
+D4 &alori" ed. cit p. #$3%&
++4 2erspective" ed. cit, p. 5%
+-4 Idem" p.4$
+C4 Idem" p4 $
+:4 2erspective" p4 <;
+S4 Idem" p4 #;%
+R4 Idem"p4 #;4
*
Restituite postu,, de c(tre Io8 Pascadi, L8 2rele1eri de estetic '#$;%), cursurile de estetic( Ge8eral( Di aplicat(
i8ute la !8i9ersitatea di8 IaDi '#$%;3#$%6) Di :ucureDti '#$#53#$55) i8>ir,(, desiGur, etic0etarea lui Al. +i,a
de N>raG,e8taris, esteticP. Aceste cursuri i,pu8 pri8 tratare siste,atic( Di si8tetic(, di8colo de a,pre8ta
stilistic( a co,u8ic(rii de la catedr(, pe cale oral( ori ste8oGra>iat(. 8outate e repreze8tat( de estetica aplicat
8 Nu8 studiu asupra >o8r.tior, asupra te08icii Di asupra co8i8utului su>letesc de creaie Di co8te,plaie L8 cadrui
speci>ic al >iec(rei arte L8 parteP, a>ir,a Ralea L8 Estetica muzical4
Pe8tru L8treGirea pro>ilului de estetician al lui /i0ai Raiea se pot co8sulta: Io8 Pascadi, Esteticieni romni"
#$<$- /ircea /a8caD, L8 NViaa Ro,K8easc(P, 8r. <, #$;%- Iitu Popescu, Idei estetice n scrierile lui 7ihai
@alea" #$;5- Li9iu Petrescu L8 NRo,K8ia literar(P, 8r. #4,#$;% c>. Di a8toloGia 09espre frumos i art444A" ed. cit,
9oi. II $W(rumosul i urtulV" Clasificarea muzicala sistemelorXfilosofice" 7etodolo1ia esteticii" (rumosul
natural i cel artistic" 9efiniia faptului estetic" Coninutul operei de art" (ormele" &aloarea estetic"
!biectivarea valorii estetice" Critica artistic.
Eu1en >ovinescu '#66#3#$54)
+4 7utaia valorilor estetice" A8cora, :ucureDti, #$%$, p. ;
-4 Idem" p4 6
C4 Ibidem
:4 Idem" p. ##
S4 Idem" p. #4
R4 Idem" p. 6&
#%7
;4 Idem" p. ;$
Q4 Idem" p. 6&
,4 Idem" p4 -+
1). *bidem
11. Idem" p. %7
+-4 Idem" p. %5
+C4 Idem" p. 6
#5. :. Croce, >)estheti<ue comme science de l)epression etde lin1uisti1ue 1enerale" p. #%4
+S4 7utaia444" ed. cit p. %%;
*
Pe8tru receptarea concepiei estetice lo9i8escie8e 9ezi ". Iertulia8, Eu1en >omnescu sau contradiciile
estetismului" #$7$- Io8 Pascadi, Esteticieni romni" #$<$- "icoLae /a8olescu, L8 NLucea>(rulP, %$ ,artie, #$<$-
EriGore S,eu, #ensuri ale frumosului n estetica romneasc" #$<$- Hlori8 /i0(ilescu, F> >ovinescu i
antinomiile criticii" #$;%- Al. EeorGe, n Eurul lui >ovinescu" #$;7- Aurel Sasu, Eul suveran4 2aradi1me
lovinesciene" #$$5. L8 a8toloGia 9espre frumos i art444" ed. cit., 9oi. II, E. Lo9i8escu >iGureaz( cu
$Imposibilitatea definirii esteticii drept tiinaL Di WCultur" critic" imitaie i adaptareL
34
+4 2rincipii de estetic" H. P. L. A, :ucureDti, #$4$, 'reeditat( cu o pre>a( de Io8 Pascadi, E.P.L., :ucureDti,
#$<6)
-4 2rincipii444" ed. #$4$, p. #% CIdem"p4B
:4 Idem" p. #7
S4 Idem" p. 6<
R4 Idem" p. %6
;. Iudor Via8u, Estetica" 9oi. I, H.P.L.A., :ucureDti, #$45, p. 55
Q4 2rincipii444" ed. cit, 65
,4 Idem" p. $$
Al. +i,a LDi 9a relua co8sideraiile L8 34 Clinescu" estetician 'L8 NCro8icaP, 8r. %<,#$;&)
Se pot co8sulta ". Iertulia8, Eseuri" #$<6- Io8 Pascadi, Esteticieni romni" #$<$- Al. Piru, &aria" II, #$;4-
"icolae :alot(, Arte poetice ale secolului YY" ed. I '#$;<) Di ed. II, re9(zut( '#$$;).
#%<
L8 a8toloGia 9espre frumos i art444" ed. cit, E. C(li8escu este preze8t cu WIncertitudinea obiectului esteticiiL"
W!biectivitate i subiectivitate n Eudecata criticL" W2oeziaL" WCritica i esteticaL" W&aloare i ideal esteticL"
W%ipolo1ia clasic8romanticL
&asile 2rvan '#66%3#$%;)
+4 7emoriale" Cultura "aio8al(, :ucureDti, #$%4, p. 7<
-4 Idei i forme istorice" Cartea Ro,K8iei, :ucureDti, #$%&, p. #6$
C4 7emoriale" ed. cit, -p. 76
:4 Idei i forme" ed. cit., p. %&7 7.*c>e,,p.l$7
R4 7emoriale" ed. cit p. %&#
;4 Idem" p4 -D-
Q4 Idem" p. %&4
,4 Idem" p. %&$
+D4 Idem" p. %#%
++4 Ibidem
+-4 Idem"p4 %#&
S
Pe8tru concepia estetic a lui Vasile PKr9a8 9ezi &asile 2rvan interpretat de444" #$65 Di "icolae :alot(, Arte
poetice ale secolului YY" ed. cit.
L8 9espre frumos i art444" 9oi. I, ed. cit s3au rei8ut te?tele, i8titulate de c(tre editor, WArt" moral" filosof ieL"
WArt i istorieL i W#pecificul naionalZ4
=ic7orCrainic*+QQ,8+,;-.
#. =ostal1ia paradisului" CuGetarea +ela>ras, :ucureDti, #$5&, p. 7<
%. Idem" p. #4#
4. Idem" p. #5&
5. Idem" p. #4;
7. Idem" p. #5<
<. Idem" p. #5;
;. Idem" p. #6$
S
I8teresul pe8tru estetica teolo1ic a lui "ic0i>or Crai8ic a >ost reacti9at pri8 8oua ediie a
=ostal1iei2aradisuluiO'#$$$), editat( de +u,itru St(8iloae Di post>aat(
#%;
de Petru Ursac9e $2ostfa sau teandria.: Vezi, de ase,e8ea, Petru !rsac0e, 7ic tratat de estetic
teolo1icO'#$$$).
Lucian +la,a P+MFE(+FL+Q
+4 Art i valoare" H.P.L.A., :ucureDti, #$4$, p. #&
-4 Idem" p. #<
*
Articulare siste,ic( a operei lui Lucia8 :laGa Di co8triFuiile e?eGetice au circu,scris locul esteticii acesteia" ce
dep(DeDte peri,etrul lucr(rii Art i valoare '#$4$). Sc0ia lui Al. +i,a treFuie, L8 co8seci8(, co,pletat( cu
i8terpret(ri ulterioare precu,: Io8 Pascadi, Esteticieni romni" #$<$- EriGore Sr8eu, #ensuri aleOumosuluin
estetica romneasc" #$<$- +u,itru /icu, Estetica lui >ucian Fla1a" #$;&, "icoiae :alot(, Arte poetice ale
secolului YY" #$$;, la care se adauG( 8u,eroase paGi8i dise,i8ate >ie L8 lucr(rile de tip ,o8oGra>ic, >ie L8
culeGerile de studii co8sacrate operei lui Lucia8 :laGa.
I8 9espre frumos i art" 9oi. II, ed. cit., au >ost rei8ute te?tele: W=zuin formativL" (iloso#e i stil" (ilosofie
iart" Arta" 2aralelismul ramurilor culturale" Autonomia artei" >e1ea non8transponibilitii" Arte i 1enuri4
+4 Essaisurla creation estheti<ue" Heli? Alea8, Paris, #$47- p. 5;56
-4 Idem" p. 7$
C4 Idem" p. 6%
:4 Idem" p. %%6
S4 Idem" p. %6%
R4 Idem" p. %4& Z*a>e,,p.46
Q4 Idem" p. 4%5
,4 Idem" p.47;
+D4 Idem" p4 CSQ ll4Idem"p4CRC +-4+bidem
+C4 Idem" p. 4<< +:4Idem"p4CR; +S4 Idem" p. 4<6
#%6
+R4 Idem" p. 546
+;4 Idem" p. 54$
2recizri cu privire la articolul d8lui Al4 9ima: 0Concepia estetic a d8lui >iviu @usuA
L8 8u,(rul di8 HeFruarie +FJ+ al :Re7istei H&n#aiilor Re-ale4 #(+ AL Dima a a9ut a,aFilitatea de a
co8sacra u8 articol i#eilor mele estetice s&b titl&l* -oncepia estetic a d8lui >iviu @usu4 Cu, 8u s&nt &n
r$s5$at al )&blicisticii noastre st&#i&l d3lui Al. +i,a, de o L8alt( Di deoseFit de de,8( in&t$ aca#emic$ a
5ost )entr& mine 3 #e ce 83aD ,(rturisi3oA 3 o surpirz( >oarte )l$c&t$. Dac$ #eci tot&,i m$ simt %n#emnat s(
>ac aici cKte9a oFser9aii ,arGi8ale, e #e)arte de mine -n#&l #e a #a #(l&i Dima u8 Nr(spu8sP pole,ic.
+i,potri9(, socotesc c( articolul amintit merit$ o com)letare Di cKte9a preciz(ri di8 partea ,ea, toc,ai
5iin#c$ a&tor&l l&i a 5ost )$tr&ns sincer #e i8te8ia de a3,i L8>(iDa ideile L8 ,odul cel mai obiecti7 )osibil.
Pentr& aceea rost&l acestor rK8duri 8u este s( r(stoar8e obser7aiile critice ale #(l&i Al. Dima ( 5iin#c$ 8u a,
prete8ia c( ideile Di pri8cipiile s&sin&te #e mine s&nt in7&lnerabile 3 ci #e a preciza pe8tru cititorii acestei
re7iste care s&nt c& a#e7$rat i#eile mele estetice. Socotesc a8u,e, c( di8 e?pu8erea d3lui Dima reiese o
teorie care n& este %n L8treGi,e L8 co8>or,itate cu ade9(ratele mele con7in-eri. A#ao- %ns$ n&mai #ect* s3ar
putea ca 9i8a s( 8u >ie 8u,ai a do,8iei sale ea era )oate inerent$ l&cr$rii )e care o rezu,( d3# +i,a. Pe8tru
a L89edera acest 5a)t ,i )entr& a '&sti5ica %n acela,i ti,p 8e9oia preciz(rilor de >a(, cel mai b&n l&cr& este s$
cite3 cte7a rn#&ri c9iar di8 articolul L8 c0estiu8e. +3# +i,a, re3&mn# l&crarea mea .ssai sur la creation
artisti<ue" ap(rut( L8 N:iFliot0eOZue de la P9iloso)9ie contem)oraine4 a l&i Alean Di L8 care L8cerc s( ar(t c(
la Faza creaiei artistice este &n #inamism 7i& &n zFuciu, 8eL8trerupt, spu8e: N+ar acest nec&rmat
neastm)$r este el %ns&,i e2)resia acelui co8>lict i8terior care3# tulFur( ca pe orice creator ,i )e #(+ Li7i&
R&s&. De aici aGitaia >(r( oprire a stilului s(u, de aici >or,a intero-ati7$ att #e 5rec7ent$ a &nei GK8diri care
se zFate cu tot di8adi8sul s$ s&r)rin#$ )roblemele ,i sol&iile lor L8treFK8d ,ereu cu o 8eL8duplecat(
st$r&in$ 7oin# ne-re,it s$ con7in-$ #ar l(sK8d totuDi pri8 L8suDi se8sul i8teroGaiei s( ca#$ ,i &mbra
%n#oielilor. E %n l&crarea d3lui Li9iu Rusu o L8cordare Dtii8i>ic( di8 cele mai 7ii ,i o c&ra'oas$ n$3&in$ s)re
o 8outate, tr(s(turi care se i,pu8 cu claritate cititor&l&i4. %i s&nt rec&nosc$tor #(l&i +i,a de a >i desci>rat 8u
8u,ai a8u,ite idei, ci Di s&bstrat&l s&5letesc 3b&ci&mat #in care s3a i9it lucrarea a,i8tit(. L8tr3ade9(r, dac( n(
ar )$rea e2a-erat a, s)&ne c$ la Faza ei a >ost u8 co8>lict dra,atic. Lucrarea a,i8tit( res)re3int$ o
r$s)ntie %n decursul >or,aiei ,ele >iloso>ice Di estetice ea st$ oarec&m la :c&m)$na a)elor4.
#%$
Str(F(tuse, pK8( la ea a8u,ite dru,uri, care ,i se p(reau di8 ce L8 ce ,ai i8>ructuoase pe8tru >e8o,e8ul
artistic. Perspecti9e 8oi ,i se i,pu8eau la >iecare pas. Cu cKt L8ai8ta,, si,ea, 8e9oia s( aru8c cKte ce9a peste
Ford di8 preti8sele Fu8uri pe care Qe adusese, cu ,i8e. Lucrarea L8 c0estiu8e L8cerca o si8tez( L8tre 9ec0ile
dru,uri Di 8oile orizo8turi care ,i se desc0ideau. /3a, str(duit s( ar(t puti8a de L,p(care >ructuoas( c0iar a
u8or atitudi8i co8siderate, L8 Ge8eral, ca i8co8ciliaFile. ProFaFil L8s( c( L8 str(dui8a ,ea spre 8oile perspecti9e
8u ,3a, dezF(rat su>icie8t de a8u,ite r(,(Die di8 9ec0ile peleri8aGii, L8cKt co89i8Gerile 8ou cucerite su8t L8
parte u,Frite. ProFaFil aDa s3a putut L8tK,pla c( d3# Al. +i,a s(3,i poat( atriFui teorii spri2i8i8du3se c0iar pe
u8ele ,ici citate luate di8 propria lucrare, >(r( ca ele totuDi s( e?pri,e L8treaGa ,ea co89i8Gere. L8 aceeaDi
lucrare e?ist( pasaGii larGi Di 8u,eroase, care L8treGesc cele spuse de d3i +i,a, L8 aDa >el, L8cKt L8 ,ulte pri9i8e
co8cepia pe care o susi8 s( 8u reias( aDa de u8ilateral(, cu, ar reieDi di8 aiticolul do,8iei sale. Acesta este
cazul de e?e,plu cK8d d3# +i,a ,( co8sider( u8 Nco8i8utistP destul de e?clusi9ist. +ar treFuie s( adauG
8u,aidecKt u8 lucru i,porta8t: dac( totuDi n Essai sur la creation artisti<ue 8u se i,pu8e, poate, cu su>icie8t(
t(rie directi9a spre care ,( str(duiesc, aceasta reiese cu siGura8( ,ai precis di8 lucr(rile ,ele ulterioare, a8u,e
di8 >e sens de l)eistence dans la poesie populaire roumaine" ap(rut( L8 #$47, dar ,ai ales di8 Estetica poeziei
lirice" ap(rut( L8 #$4;. Aceste dou( lucr(ri L8treGesc Di precizeaz( pu8ctul de 9edere repreze8tat L8 lucrarea
a8alizat( de d3# +i,a. Su8t 8e9oit s(3i aduc d3lui +i,a reproDul, c( a c(utat s(3,i prezi8te co8cepia estetic(
re>eri8du3se 8u,ai la lucrarea ,ea Essai sur la creation artisti<ue Di 8u la lucr(riie ulterioare, L8 care ,3a,
str(duit s( eli,i8 a8u,ite ec0i9ocuri ce se strecuraser( L8 pri,a. +ac( do,8ia sa a dorit D( L8>(iDeze cititorilor
co8cepia ,ea, ar >i treFuit s( ia L8 co8sideraie toate lucr(rile ,ele Di s( 8u 8eGli2eze toc,ai pe cele ,ai rece8te.
!8a di8 proFle,ele >u8da,e8tale, L8 pri9i8a c(reia treFuie s(3,i precizez atitudi8ea, o ati8Ge d3# Al. +i,a
c0iar la L8ceputul articolului s(u. +o,8ia sa, spu8e: N"e a>l(, desiGur L8 >aa u8ei estetici al c(rei acce8t cade
pe co8i8utul operei de art( apropii8d3o de >iloso>ie, iar ,etoda Di 9iziu8ea ei de a8sa,Flu 9or >i u8a 8eli8iDtit(,
,oFil(, opus( cu totul perspecti9ei co8te,plati9e a esteticii >e8o,e8oloGiceP. S3ar p(rea deci c( ,( a>lu pe u8
pu8ct de 9edere opus esteticii >e8o,e8oloGice. IreFuie s( precizez c( 8u ,( si,t deloc L8 opoziie cu Dcoala
>e8o,e8oloGic(, di,potri9(, (r,ul spre care ,( zF(tea, di8 pli8 L8 pereGri8(rile di8 Essai sur la creation
artisti<ue era toc,ai cel >e8o,e8oloGic. S3ar p(rea Fizar, dar aDa este. E ade9(rat c( ar,atura care se despri8de
di8 aceast( lucrare pare a do9edi altce9a, dar dac( ,i2loacele pe care le L8treFui8ez se deoseFesc, L8 parte, de
cele ale >e8o,e8oloGilor, i8ta ,ea ulti,( este aceeaDi. Ca s( L89ederez acest >apt su8t 8e9oit s( rea,i8tesc L8
cKte9a cu9i8te str(dui8ele Dcolii >e8o,e8oloGice Di s( pu8 al(turi str(dui8ele
#4&
,ele di8 lucrarea a,i8tit(. +3# +i,a pare a susi8e c( >e8o,e8oloGii reprezi8t( o a8u,it( doctrin filosofic4
P(rerea ,ea L8s( este 3 ataDK8du3,( L8 pri9i8a aceasta la ,uli ali GK8ditori 3 c( ,eritul >e8o,e8oloGilor 8u
este de a >i adus o doctri8( 8ou(, ci o metod8ou(. +eoseFirea este >oarte ,are. +i8 cauza aceasta c0iar la
repreze8ta8ii de sea,( ai Dcolii >e8o,e8oloGice G(si, di9erGe8e L8 ce pri9eDte co8cluziile >iloso>ice ulti,e,
1sim ns la toi aplicarea aceleiai metode4 He8o,e8oloGia, dup( cu, o spu8e clar Husserl Di dup( cu, o
susi8 toi ele9ii s(i, este o tiin a esenelor" NWese8sersc0auu8GP sau ideaie cu, o ,ai 8u,eDte Husserl. r
L8 Essai sur la creation artisti<ue 8(zui8a ,ea 83a >ost alta decKt a elucida ce este ese8ial L8 creaia artistic(
pe8tru a a2u8Ge ast>el la ese8ialitatea operei de art(. Este ade9(rat c( L8 aceast( str(dui8( a ,ea ,3a, >olosit de
date Di ,i2loace pe care ,uli di8tre >e8o,e8oloGi le3ar >i re>uzat,3 aceasta L8s( 8u sc0i,F( L8tru 8i,ic 9aloarea
i8tei >i8ale, pe care 83o pot co8sidera ca >ii8d L8 co8trast cu i8ta ur,(rit( de >e8o,e8oloGi.
+3# +i,a ,( co8sider( L8 opoziie cu >e8o,e8oloGii L8 special pe8tru >aptul c( eu reprezi8t u8 pu8ct de 9edere
di8a,ic, L8 ti,p ce esteticie8ii >e8o,e8oloGi ar repreze8ta u8 pu8ct de 9edere static, co8sacrK8du3se aspectelor
co8te,plati9e ale esteticii. E oare real( aceast( opoziieA Cred c( 8u. Aceasta pentru faptul c fenomenolo1ia nu
eclude deloc un punct de vedere dinamic4 +ac( >e8o,e8oloGii se str(duiesc s( elucideze ceea ce este ese8ial, ei
8u spu8 L8 acelaDi ti,p c( aceste ese8ialit(i su8t 8u,ai de 8atur( static(- ei caut( s( desluDeasc( >iecare
>e8o,e8 L8 si8e aa cum este >(r( s(3# supu8( i8Gredie8telor u8ui pu8ct de 9edere static. Husserl L8suDi cK8d
a8alizeaz( co8Dtii8a, a2u8Ge la co8cluzia c( aspectul ei ese8ial este intenionalitatea4 "u acce8tueaz( el oare
pri8 aceasta ce9a di8a,icA Ce9a ,ai ,ult: L8 Ideen zu einer reinen 2hanomenolo1ie 'ediia Ii3a) acelaDi Husserl,
9orFi8d despre proFle,ele care i8tr( L8 cK,pul de cercetare al >e8o,e8oloGiei, co8stat( c( acestea su8t L8tre
altele NWa0r8e0,u8G uFer0auptP, NEri88eru8G uFer0auptP, NEi8>u0lu8G uFer0auptP, Pollen uberhaupt" etc.
+ac( deci 0actulde voin ca atareA este o proFle,( >u8da,e8tal( a >e8o,e8oloGiei, pute, oare 8eGa c( Di
perspecti9ele di8a,ice i8tr( L8 preocup(rile eiA Iar /a? Sc0eler, dup( Husserl cel ,ai de sea,( repreze8ta8t al
>e8o,e8oloGiei, spu8e: N!Fer0aupt ,uss ic0 ei8e8 9o8 Wese8 u8d ,oGlic0e8 VollzuG leFe8diGer GeistiGer Akte
Ga8z Nu8aF0a8GiGP Feste0e8 solle8de8 Idee8 3 u8d Wert0i,,el...pri8zipiell sc0o8 9o8 der Sc0Celle der
P0ilosop0ie zuruckCeise8P. *9er (ormalism us in derEthiOund die materiale PertethiO" ed. 4, p. MIM). Cu alte
cu9i8te, dup( Sc0eler, o lu,e a ideilor care ar >i i8depe8de8t( de actele spirituale C*8u are ce c(uta L8 >iloso>ie.
L8 aceeaDi lucrare, Sc0eler spu8e c( >e8o,e8oloGia treFuie s( se ocupe cu trei >eluri de ese8ialit(i, di8tre care
cit(, 8u,ai pe cea de la pu8ctul %: Ndie Wese80eite8 der Akte selFst u8d die zCisc0e8 i08e8 Feste0e8de8
Zusa,,e80a8Ge u8d
#4#
Hu8dieru8Ge8 *AOt 8 oder Brsprun1sphanomenolo1ieNO. +ac( L8DiDi >e8o,e8oloGii 9orFesc despre o
fenomenolo1ie a actului" pot eu oare, di8 cauza u8ui pu8ct de 9edere di8a,ic, s( >iu opus Dcolii
>e8o,e8oloGiceA Cred c( 8u. E ade9(rat c( d3# +i,a are tot dreptul s( scoat( L8 e9ide8( Nperspecti9a
co8te,plati9(P a esteticii >e8o,e8oloGice Di aceasta >ii8dc( L8tr3ade9(r esteticie8ii >e8o,e8oloGi s3au ocupat,
pn acum" 8u,ai de proFle,a co8te,plaiei. Haptul L8s( c( ei, deoca,dat(, 8u s3au ocupat de actul creator,
L8c( 8u L8sea,8( c( aceast( proFle,( ar ieDi di8 cadrele proFle,aticii >e8o,e8oloGice, c( ar >i c0iar opus( ei.
"u pot decKt s( acce8tuez c(, dup( cu, cu8oscuii esteticie8i >e8o,e8oloGi au c(utat s( dez9(luie ese8ialitatea
co8te,plaiei, eu a, c(utat s( p(tru8d L8 ese8ialitatea creaiei. +eci 8u ,( pot co8sidera i8 opoziie cu ei,
>ii8dc( l(rGi8d u8 cK,p de cercetare 8u L8sea,8( s( co8trazici L8 >o8d pe cercet(torii a8teriori. E ade9(rat c(
>elul ,eu de procedare di8 Essai sur la creation artisti<ue 83ar recolta aproFarea u8a8i,( a >e8o,e8oloGilor,
dup( cu, L8tr3ade9(r li8ia ,ea de co8duit( de acolo 8u ,i3a, cucerit3o suF i8>lue8( >e8o,e8oloGic(. Haptul
L8s( c( i8ta ,ea de acolo 8u este str(i8( >e8o,e8oloGilor do9edeDte L8dea2u8s c(, deDi a, u,Flat pe alte
dru,uri, poziia ,ea 8u le este opus(. Ioate acestea reies, cred, destul de clar di8 Essai sur la creation
artisti<ue4 I,porta8t L8s( este >aptul c( dup( ce L8 aceast( lucrare a, a2u8s la poziia a,i8tit(, n lucrrile mele
ulterioare apropierea mea de fenomenolo1i s8a accentuat foarte mult4 :i8eL8eles, 8u ,3a, L8cadrat orFeDte L8
atitudi8ea lor '3 e Dtiut doar c( 8ici ei 8u su8t per>ect u8itari 3), L8s( ,odul lor de a 9edea ,3a a2utat ,ult s(
l(rGesc orizo8tul Di co8cluziile ulti,e la care a2u8sese, L8 Essai sur la creation artisti<ue4 Aceasta se 9ede
>oarte clar L8 lucrarea ,ea Estetica poeziei lirice" pe care d3# +i,a a e9itat s3o co8sulte Di care co8i8e o FoGat(
FiFlioGra>ie >e8o,e8oloGic(. E 9(dit deci c( 8u ,( pot co8sidera L8 opoziie cu Dcoala >e8o,e8oloGic(.
Cu aceasta a2u8Ge, Ia u8 a) doilea pu8ct, L8 pri9i8a c(ruia treFuie s( aduc o L8dreptare Di s(3,i precizez
atitudi8ea. +ac( ,ai sus a, a>ir,at 'Di a, a>ir,at3o Di L8 lucrarea a8alizat( de d3# +i,a) c( str(dui8a ,ea a
>ost s( descop(r ceea ce este ese8ial L8 actul creator pe8tru ca ast>el s( se i89edereze Di ceea ce este ese8ial L8
opera de art(, d3# +i,a, la rK8dul s(u, co8test( c( aD >i descoperit acest ese8ial, speci>ic. VorFi8d despre
co8>lictul i8terior, pe care Ll pu8 la Faza creaiei, do,8ia sa spu8e: NA2u8Ge, ast>el la o de>i8iie a artei c(reia Li
lipseDte L8s( de>i8iia speci>ic(. L8tr3ade9(r 8u 8e apare aceiaDi Nco8>lict i8teriorP Di L8 cazul Dtii8ei, reliGiei,
>iloso>ici Di 8u se sti8Ge el pri8 opere ale acestor do,e8ii care su8t Di ele atitudi8i Ge8erale ale spirituluiAP
Fser9aia este cKt se poate de 2udicioas( Di ,erit( o ate8t( luare a,i8te. IotuDi cred c( eu a, i8dicat, L8 ,ai
,ulte pasaGii, u8 speci>ic al creaiei artistice, pri8 care arta se deoseFeDte >u8da,e8tal de do,e8iile a,i8tite Di
pri8 care ea de9i8e u8 do,e8iu autonom4 +3# +i,a, rezu,K8du3,i ideile, citeaz( proFle,a
#4%
atitudinii creatoare" uit( OL8s( s( precizeze ce L8eleG eu pri8 aceast( atitudi8e. +ar iat( ce psu8 c0iar la L8ceput,
L8 i8troducere: NEt pour ce Zui est de IKr8e de Partiste, sa caracteristiZue, K la di>>ere8ce de celle du
co8te,plateur ordi8aire, est Zue son altitude est creatrice4 Cette attitude est prise 9is a 9is de certai8es
co8ditio8s de so8 etre Zui 8ecessite u8 soulaGe,e8t et ne le trouve <u)en petrissant4 une certaine matiere4
LOartiste 9a 9i9repar cette ,atiere et Zuelle Zue soit sa 8ature, ii se se8t irreductiFle,e8t lie K elleP. SuFli8ierile
su8t L8 te?tul oriGi8al, deci se poate 9edea >oarte Fi8e asupra c(rui >apt 9oia, s( atraG ate8ia de la L8ceput.
AceeaDi idee o dez9olt apoi pe larG i8 suFcapitolele i8titulate: >a matiere et la forme Di >a techni<ue" pe o
L8ti8dere de 4# de paGi8i. Ideea ese8ial( este ur,(toarea: Spre deoseFire de Dtii8(, reliGie, >iloso>ie, L8 care pe
pri,ul pla8 este aFstraciu8ea, L8 creaia artistic( a9e, o te8di8( spre concret Artistul 8u 8u,ai c( elaForeaz(
a8u,ite idei, dar le elaForeaz( L8 >u8cie de o form material" ceea ce 8u se L8 tK,pl( L8 celelalte do,e8ii
a,i8tite. Iat( ce spu8: N@ua8d da8s Pi,aGi8atio8 de lOartiste apparaisse8t et so8t elaForees Ies di>>ere8tes idees,
8ees de so8 ,spiratio8, celles3ci co8tie88e8t de2a u8e te8da8ce K etre represe8tees da8s u8e certai8e ,atiere
se8siFle. +a8s Pesprit de lOartiste, eiLes so8t elaForees e8 9ue de cette represe8tatio8. Le poete pe8se e8 ,ots, le
,usicie8 e8 so8s, le pei8tre et le sculpteur e8 couleurs, >LGures et >or,es, acco,paG8es dOu8e te8sio8 Zui re8d
possiFle leur e?ecutio8 co8crete. Le ,o8de i8terieure se cristallise da8s le Fut de la tra8sce8da8ce da8s u8e
,atiere se8siFleP. Aceast( te8di8( spre ,aterialitate 8u este ce9a i8cide8tal, ea caracterizeaz( L8 ,od oriGi8ar
su>letul artistului: NLe recours de Partiste K la co8trai8te de la ,atiere e?ter8e, cOest3K3dire 9erFale, ,usicale,
pLastiZue, n)a pas lieu dans un ordre succesive4 "ous 9oulo8s dire par lK Zue cette co8trai8te 8Oest pas posterieure
au se8ti,e8t de so8 deseZuiliFre. Au 2o8traire, l)attrait de la matiere eiste des le debut" dans lesphases Ies plus
11hscure de l)inspiration A4 Apoi: NCest la 9erLtaFle epreu9e de lOartiste. II est artiste da8s la ,esure ou ii peut
a8i,er, par sa se8siFilite, la ,atiere. LOidee Ge8eratrice e8 elle3,e,e 8Oest pas e8core de Part, elle 8e peut le
de9e8ir ZuOe8 se co,,u8iZua8t K u8e >or,e ,aterielle. Car le sentiment et l)idee neprennent une valeur
estheti<ue par la lutte avec la mai ere ou ils se realisentA4 +i8 acestea se despri8de o co8cluzie pe care a,
acce8tuat3o pe larG atKt L8 .Essai sur la creation artisti<ue" cKt ,ai ales apoi L8 Estetica poeziei lirice" Di a8u,e
c( opera de > rt( 8u ad,ite 8ici o sc0i,Fare L8 ,aterialitatea ei. L8 ti,p ce u8 ade9(r Dtii8i>ic, >iloso>ii ori
reliGios r(,K8e acelaDi, i8di>ere8t de cu9i8tele pe care le L8treFui8(, pe8tru e?pri,area lui, L8tr3o poezie liric(
de e?. sc0i,Farea cu9i8telor L8sea,8( distruGerea >acturii ei artistice oriGi8are. LeGea Gra9itaiei sau credi8a
L8tr3u8 +u,8ezeu se poate e?pri,a L8 >razele cele ,ai >elurite >(r( s( li se sc0i,Fe 9aloarea, L8 ti,p ce
sc0i,Farea produs( L8 ,aterialitatea operei de art( L8sea,8( Di sc0i,Farea 9alorii ei >u8da,e8tale. Pe scurt:
procesul creator de art( 8u este altce9a decKt u8 proces
#44
de spiritualizarea a u8ei ,aterialit(i. "u este oare aceasta o deoseFire ese8ial( L8tre art( de o parte Di Dtii8(,
>iloso>ie Di reliGie pe de alt( parteA Va ad,ite orici8e c( da. Iar pri8 aceasta a, eli,i8at Di oFser9aia d3lui +i,a
c( pe8tru ,i8e auto8o,ia artei ar >i o proFle,( secu8dar(. +i,potri9(, socotesc c( a, adus arGu,e8te
0ot(rKtoare L8 >a9oarea ei. ]i i8 s( acce8tuez c( ideea speci>icului a,i8tit este u8a di8 cele ,ai i,porta8te di8
co8cepia estetic( pe care a, ti8s Di ti8d s( o elaForez. "esocotirea ei L8sea,8( ca aceast( co8cepie s(
pri,easc( o L8>(iDare cu totul sc0i,Fat( Di 8eco8>or,( cu 9ederile ,ele Di L8 co8tradicie cu ceea ce susi8 L8
lucr(rile ,ele.
Cu aceasta a, a2u8s la o proFle,( tot atKt de i,porta8t(, L8 pri9i8a c(reia su8t 8e9oit s$ recti>ic relat(rile d3lui
Ale?. +i,a. +3i +i,a ,( co8sider( drept u8 esteticia8 Nco8i8utistP Di L,i reproDeaz( L8 di>erite rK8duri c( dau
u8 rol ,ult prea suFordo8at >or,ei. "u pot decKt s$ a>ir, de la L8ceput c( Di L8 pri9i8a aceasta poziia mea este
cu totul di>erit( de cea pe care ,i3o atriFuie d3# +i,a. De alt>el, tot ce a, spus ,ai sus L8 leG(tur( cu speci>icul
,aterialit(ii este o i8dicaie su>icie8t( c( >or,a 8u poate s( >ie o proFle,( >(r( L8se,8(tate pe8tru ,i8e. +ar
dat( >ii8d i,porta8a proFle,ei, su8t 8e9oit s( dau i8dicaii Di ,ai precise. +3# +i,a spu8e: NAceast(
suFordo8at( situaie i se d( >or,ei Di cu prile2ul a8aliz(rii e2ec&iei ca >az( ulti,( a creaieiP. Eu L8s( treFuie s(
atraG ate8ia c( toc,ai L8 sn&l capitolului asupra e?ecuiei a, creat acel suFcapitol i8titulat >a matiere et ia
forme4 "u este oare acesta u8 se,8 c( 9reau s( scot L8 e9ide8( proFle,a >or,eiA Iar dac( d3I Dima spu8e cu
drept cu9K8t c( pe8tru ,i8e opera de art( e?pri,( u8 coninui spiritual" n&(i ,ai pui8 ade9(rat c( c0iar la
L8ceputul s&bca)itol&l&i asupra ,ateriei Di >or,ei m$ e?pri, L8 ,odul ur,(tor asupra acestei spiritualit(i: NLa
9ie spLritu3elle este surtout creatrice de >or,es, car la >or,e est le r8oye8 de /4 A.8aiiT 4r Ies i,pulsio8s di>>uses
Zui ,e8ace8t LOeZuiliFre de lOK,e... La s)irit&aliiR nSe2iste pas e8 de0ors de la >or,e, elle se realise da8s la
,esure ou Ies i,pulsio8s 9aGues so8t cristallisses sous u8e >or,e plus ou ,oi8s dtLter,i8ee. La spirituaiite este
liee i8dissoluFle,e8t au? di>>ere8tes >or,es ZOelle se cree. +es lOi8sta8t do8c, ou 2aillit u8e eti8celle de 9ie
spirituelle, o8 est da8s le ,o8de des >or,esP. IreFuie oare e?presii ,ai cateGoriceA Reiese clar c(, acce8tuK8d
co8i8utul spiritual aQ operei de art(, proFle,a >or,ei i8tr( pe8tru ,i8e pe pri,ul pla8. +ar s( ,erGe, ,ai
departe. +3# +i,a co8ti8uK8d >raza citat( ,ai sus, spu8e: N]i de data aceasta, ea '>or,a) e redus( la 9aloarea
u8ui i8stru,e8t e?terior cu ,isiu8ea de a spri2i8i ec0iliFrul co8>lictului i8teriorP. Afirmaia aceasta m umple de
cea mai adnc mirare" fiindc nimic nu este mai potrivnic inteniilor i concluziilor ce se desprind din lucrarea
mea rezumat de d8+ 9ima4 Aceast lucrare" reprezint n ntre1ime o lupt mpotriva formalismului eterior4
Citatele de adi8eaori su8t su>icie8t de co8clude8te L8 aceast( pri9i8(, dar pasaGiile care do9edesc acest lucru
su8t 8e8u,(rate. L8ai8te de a ,ai ad(uGa citate di8 propria
#45
,ea lucrare, i8 s( a,i8tesc c( ali co,e8tatori ai ,ei au L8eles cu totul alt>el spiritul co8cepiei ,ele estetice.
+e e?. d3# ". :aGdasar, L8 lucrarea sa fstoria filosofieiromneti" L8 capitolul pe care ,i3# co8sacr(, spu8e c(
)entr& ,i8e N>or,a 8u este ce9a secu8dar sau e?teriorP. Acest ,ic citat este su>icie8t ca s( 8e arate o co8cepie
opus( celei pe care ,i3o atriFuie d3# +i,a. +i8 partea ,ea 8u pot decKt s( adauG c( cel care L,i red( >idel
co8cepia este d3# ". ,aGdasar +ar s( trece, la cKte9a citate di8 lucrarea pe care ,i3o a8alizeaz( d3# +i,a. [
Fiar la L8ceputul suFcapitolului despre ,aterie Di >or,( eu atraG ate8ia asupra &rm$tor&l&i >apt: N@ua8t K la
>or,e, 8ous lOa9o8s de2a etudiee e8 parla8t de lOordre Zue lOartiste 9eut i,poser K so8 aGitatio8 i8terieurP. ]i cu
aceasta tri,itea, pe cititor la capitolul III al lucr(rii ,ele, i8titulat >)ordre createur4 I8 tot acest capitol 8u >ac
altce9a decKt s( de,o8strez i,porta8a >or,ei i8ter8e, ter,e8 pe care 8u3Q L8treFui8ez, ceea ce L8s( 8u sc0i,F(
co8i8utul proFle,ei. Iat( ce spu8: NLOartiste Zui est surtout tour,e8te par le coure8t c0aotiZue de so8 L,e, se
se8t i,perieuse,e8t porte 9ers u8e >or,e ordo88ee... LSartiste 8e peut sur,o8ter so8 i8Zuietude et so8
a8Goisse, ZuOe8 trou9a8c so8 eZuiliFre. LOetat c0aotiZue represe8te ce Zui est ep0e,ere, lOordre seul peut assurer
la duraFiliteP. NLOartiste...plo8Ge i8lassaFle,e8t da8s Ies co&c9es pro>o8des de so8 ,oi... /ais e8 se pe8c0a8t
sur so8 ,o8de i8terieure, ses couc0es pro>o8des, ii 8e Ies Laisse pas sOe?terioriser sous leur >or,e pri,iti9e- ii Ies
retie8t et Ies >aGo88e...P. Rezultatul acestei te8di8e spre o >or,( ordo8at( este i,aGi8ea i9it( L8 ,o,e8tul
i8spiraiei, proFle,( pe larG dez9oltat( L8 ca)itol&l co8sacrat i8spiraiei. Se poate deci 9edea c( de la L8ceput ,3
a, sesizat de proFle,a >or,ei. A, acce8tuat de la L8ceput c( artistul este artist L8 ,(sura L8 care di8 8eli8iDtea
lui se despri8de o te8di8( oriGi8ar( spre o >or,( ordo8at(, care L8 acelaDi ti,p, tot oriGi8ar, este Di o te8di8(
spre ,aterialitate. Pri8 aceast( 8(zui8( spre o lor,( ,aterial(, co8cret(, se i9eDte de la si8e proFle,a >or,ei
i8ter8e, cKt Di a celei e2terne ca dou aspecte
ale aceluiai ntre14
Cu, ,i s3a putut deci atriFui o atitudi8e atKt de 8et a8ti>or,alist(A Cred c( d3# +i,a s3a l(sat i8dus L8 eroare
c0iar de pri,a >raz( a pre>aei lucr(rii a,i8tite, >raz( pe care do,8ia sa o re,arc( L8 ,od deoseFit la L8ceputul
articolului do,8iei sale, Di L8 care eu a>ir, c( titlul ade9(rat al lucr(rii ar treFui s( 5ie* Esud sur la creation
artisti<ue comme revelation du sens del)eistence4 Aceasta Li iace pe d3L +i,a s( suFli8ieze di8 capul locului c( e
9orFa de o estetic( Nco8i8utist(P, ceea ce 83ar >i o GreDeal( propriu3zis( 3 GreDeala L8cepe L8s( atu8ci c:O8d A8)4
+i,a de la L8ceput ,( L8cadreaz(, dup( cu, pot oFser9a eu, L8 9ec0iul cure8t co8i8utist, care, e9ide8t, se
opu8e cateGoric >or,alis,ului. +o,8ia sa ,i3a citit cartea cu aceast( co89i8Gere preco8ceput(. ADa s3a putut
L8tK,pla, cred eu, s( re,arce 8u,ai pa
>
aGiile care se
#47
puteau i8terpreta L8 se8s co8i8u tist Di s(3i scape aproape cu totui 8u paGi8i, ci capitole ntre1i care su8t
co8sacrate >or,ei. +3l +i,a s3a ,ai si,it L8t(rit L8 co89i8Gerea sa Di pri8 ur,(toarea >raz( di8 co8cluzii, pe
care do,8ia sa o citeaz( de ase,e8ea: NLe 9rai plaisir est0etiZue 8e resulte pas des Zualites >or,elle, ,ais de la
resort 8a8ce Zue peut a9oir e8 8ous le co8te8u spirituelle e?pri,eP. +ac( aceast( >raz( produce i,presia u8ui
Nco8i8utis,P, 8u3i ,ai pui8 ade9(rat c( izolarea ei di8 restul pasaGiului di8 care >ace parte este o procedur(
arFitrar(. Ea treFuie i8terpretat( L8 >u8cie de totuldin care >ace parte Di L8 >u8cie de L8treaGa arGu,e8taie care a
precedat3o. +3lui +i,a Li scap( c(, L8 co8ti8uare, i,ediat dup( >raza citat(, eu spu8: NLes proprietes >or,elles
so8t elle3,e,es e8 >o8ctio8 du dy8a8usr8e secret Zui te8d K se cristalliser sous >or,e dOu8e 9isio8 du ,o8de.
Ces proprietes >or,elles 8e sauraie8t co8stituer u8 proFle,e est0etiZue ZuOe8 ta8t Zue ,oye8 de pe8etratio8 de
cette 9isio8P. H(r( s( ,ai L8,ulesc citatele, ce idee se despri8de de aici Di di8 L8treaGa ,ea lucrareA Aceea c(
proFle,a >or,ei L8 si8e 8u se poate pu8e, dup cum nu se poate pune nici problema coninutului n sine4 Hor,a
este ,i2locul pri8 care 8i se re9eleaz( se8sul adK8c al operei, ea este pri,ul pu8ct de reper pri8 care pute,
p(tru8de L8 ,isterele ei. L8 ,odul acesta a8 taGo8is,ul di8tre >or,( Di co8i8ut L8ceteaz(, ele >ii8d u8a L8 >u8cie
de cealalt( >or,K8d ast>el o u8itate strK8s(. Aceast( idee este pe larG susi8ut( pri8 e?e,ple Di a8alize cisiar L8
Essai sur la creation artisti<ue4 +ar dac( d3l Dima s3ar >i re>erit Di la celelalte lucr(ri ale ,ele, ar >i 9(zut c(
aceast( idee, L8 co8ti8uare, a, #e37oltat(o tot ,ai ,ult. L8 >e sens de4 l)eistence dans lapoesiepopulaire
roumaine L8cep c0iar cu a8alize >or,ale Di ele L,i su8t spri2i8ul cel ,ai i,porta8t pe8tru desci>rarea se8sului
e?iste8ial tr(it de poporul 8ostru. CKt despre Estetica poeziei lirice" ea este cu totul do,i8at( de proFle,a
>or,ei, >(r( ca pri8 aceasta s( 8eGli2ez proFle,a >o8dului. Iat( u8 si8Gur pasaGiu L8 aceast( pri9i8(, care L,i
rezu,( atitudi8ea >oarte clar: NAFia pri8 >or,( se i,pri,( i8teriorit(ii ce9a duraFil, 8u,ai pri8 ea se
cristalizeaz( di8 co89ulsiile trec(toare u8 se8s per,a8e8tP. Iar de aici o co8cluzie >oarte >ireasc(: se8sul adK8c al
u8ei opere de art( 8i se poate L8>(iDa L8 L8treGi,e 8u,ai L8 ,o,e8tul L8 care Di >or,a ei 9a >i co,plet elaForat(.
"ea2u8surile >or,ale 9or >i se,8ul e9ide8t al u8ei i8co8siste8e i8terioare. Hor,a 8e >ace accesiFil >o8dul
>ii8dc( acesta se 9(deDte L8 ,(sura te8siu8ii >or,ale, iar i8su>icie8a >or,al( >atal deri9( di8 8eputi8a de a
clari>ica se8sul oriGi8ar L8 toat( a,ploarea lui. L8tr3o poezie de o L8alt( 9aloare estetic(, pK8( Di cele ,ai ,ici
tr(s(turi >or,ale tr(deaz( a8u,ite secrete ale se8sului ascu8s Di i89ers, 8u e?ist( tres(rire i8terioar( care 8u Di3ar
G(si ec0i9ale8tul >or,al... Hor,a 8u 8e Ntra8s,iteP o i8terioritate, ea o conine" >ii8dc( i8terioritatea L8s(Di a
putut pri8de co8siste8( 8u,ai Graie te8di8ei >or,ati9e oriGi8are.
CKt de pui8 su8t ostil proFle,ei >or,ei, 8i,ic 83o poate do9edi ,al Fi8e ca p(rerea asupra lucr(rii ,ele a
acelora care su8t >oarte se8siFili la aceast( c0estiu8e. Iat( ce3,i scrie pro>esorul He8ri Hocillo8, celeFrul
repreze8ta8t la esteticii >or,ei 'dar 8u a >or,alis,ului ecQ): N^Oai co,,e8ce K lire 9os Feau? ou9raGes. Co,Fie8
2e 2uis touc0e de ,e 9oir associe K 9otre pe8see, si 9iGoureuse, si re>lec0ie et si perso88elleQ Vous ,e >aites
0o88eur, e8 9oula8t Fie8 rete8ir ZuelZues suGGes3tio8s et ZuelZues idees au?Zuelles 2e de,eure tres attac0e, et
da8s lesZuelle 9otre sy,pat0ie ,e co8>ir,e...P.
!lti,a c0estiu8e, pe care treFuie s( o ati8G pe scurt este cea sesizat( de d3l Al. +i,a cK8d spu8e: N cercetare
adK8cit( a creaiei de art( dez9(luie 3 dup( d32 L. Rusu 3 >u8ciu8ea ulti,( a artei, care >ii8d re9elaia se8sului
e?iste8ei, deter,i8( c(derea pe pla8 secu8dar a operei de art( L8 si8eP. "u L8eleG aceast( a>ir,aie. +ac( pe8tru
,i8e, dup( cu, o re,arc( d3l +i,a L8suDi, >u8cia ulti,( a arteieste de a re9ela u8 se8s al e?iste8ei, 8u reiese
oare i,plicit c( acest se8s al e?iste8ei este e?pri,at L8 opera de arti Cu, poate c(dea atu8ci, pe8tru ,i8e,
opera de art( pe pla8 secu8darA +e alt>el L8 pri9i8a aceasta ,i3a, precizat clar atitudi8ea c0iar L8 i8troducere:
N"ous 8e 9oulo8s pas co88aLtre seule,e8t le ,eca8is,e du processus createur e8 soi, ,ais 9oir da8s Zuelle
,esure lOa8alyse de la creatio8 8ous eclaire sur le se8s pro>o8d de lOoeu9re dOart. "ous 8e 9oulo8s pas 8ous
For8er K lOa8alyse de HK,e de lOartiste, ,ais par lOa8aLyse de so8 K,e par9e8ir K la co,pre0e8sio8 de lOK,e de
lOoeu9re. Cest seule,e8t e8 sui9a8t #Oa,ple de9eioppe,e8t du processus createur, e8 iI?a8t lOoriGi8e de la
co8ceptio8 de Hoe,Ore, sa Ge8ese et tous les tour,e8ts et les 2oies Zue ce processus 9a pro3curer au createur, Zue
8ous croyo8s touc0er au se8s de lOoeu9re dOart et KtaFlir ce <u )ii faut chercher da8s u8e oeu9re dOart. Par
co8seZue8t ce 8Oest pas lOartiste, ,ais tou2ours lOoeu9re dOart Zui sera le Fut de 8otre etudeP. Ioc,ai di8 ,oti9ul
acesta a, acce8tuat ,o,e8tul ,aterializ(rii L8 care opera de art( tra8sce8de s>era l(u8tric( a artistului c(p(tK8d
o i8depe8de8(: NErKce K cette e8telec0ie Zui la ,eut, lOoeu9re dOart a u8e respiratio8 proprc.:ie8 ZuOelle soit
issue de lOe>>ort pour ordo88er le co8>lit de lOK,e, elle est de9e8ue, par lOi8ter,ediare de la ,atiere, u8e u8ite
i8depe8da8te a9ec u8 ce8tre de Gra9itatio8 propreP. Iar la s>Kritul lucr(rii L8cercK8d o e?e,pli>icare a tipoloGiei
la care a, a2u8s, citez o serie de artiDti remarcnd sensul eistenial eprimat n diferitele lor opere4 Lucr(rile
,ele ulterioare aduc Di aici arGu,e8te L8 plus,
L8 aceeaDi ordi8e de idei d3l +i,a e?aGereaz( cK8d L,i atriFuie ideea c( ,isiu8ea artei ar >i s( e?pri,e:
Nade9(rul ulti, asupra e?iste8eiP. Lucrul acesta 8u l3a, susi8ut 8iciodat(. Eu a, spus altce9a: c( artistul LDi
e?pri,( adevrul su4 ]i apoi aceast( e?presie eu 83o L8treFui8ez izolat, ci L8 co8>iGuraie cu altele, aDa L8cKt
L8elesul care se despri8de este altul decKt cel pe care ,i3# atriFuie d3l +i,a. Iat(: NE8 co8struisa8t so8 oeu9re,
lOartiste co8struit so8 ,o8de, sa 9erite, ii
#4<
#4;
e?pri,e sa raiso8 dOetre. Par so8 oeu9re, ii 8ous dit co,,e8t iL voit le ,o8de, co,,e8t ii le comprend et Zuelle
valeur ii prese8te pour luiP. Cred c( e clar: e 9orFa de atitudinea subiectiv a artistului L8 >aa lu,ii Di a 9ieii Di
8icidecu, de ade9(rul ulti,, "u putea, 9orFi de ade9(rul ulti, >ii8dc( eu L8su,i dau o tipoioGie, adic( ar(t c(
L8 art( se ,a8i>est( ,ai ,ulte >eluri de a co8cepe e?iste8a. ADG L8cKt, ,ai ales dup( ce a, i8sistat asupra
deoseFirii eseniale care e?ist( L8tre art( Di celelalte do,e8ii, ca >iloso>ia, Dtii8a, reliGia, deDi acce8tuez c( e
8e9oie i,perioas( de o i8terpretare >iloso>ic( a artei, totuDi pe8tru ,i8e arta 8u se co8>u8d( cu >iloso>ia. Pri8
ur,are co,paraia cu Sc0elli8G, oricKt ,3ar o8ora, cred c( 8u ,i se potri9eDte.
Iat( preciz(rile pe care ,3a, si,it oFliGat s( le dau pe8tru cei ce au citit articolul d3lui +i,a Di care, L8 ur,a
lui, ar L8cli8a s(3,i atriFuie idei pe care L8 realitate 8u le susi8.
+i8 p(cate, pri8 L8suDi rostul acestor rK8duri, 8u pot ar(ta latura pozitivii articolului d3lui +i,a. +rept L8c0eiere
8u pot decKt s(3i e?pri, L8treaGa ,ea Gratitudi8e.
'NRe9ista de >iloso>ieP, #$5#, 8r. 435)
LIVIlL R!SII
A"EME
"IE LA SI!+I!L +ESPRE ESIEIICA +3L!I L. R!S!
A4 Cu aceast( caracterizare GloFal(, d3# L. Rusu 8u e de acord. Lucrarea pri8cipal( a do,8iei sale Essai sur la
creation artisti<ue4 deter,i8( i8s( aceast( i,presie. ]i ali rece8se8i ai c(rii d3lui L. Rusu au 9(zut la >el,
"e3a, c(l(uzit L8 preze8tarea 8oastr( 3 ,ai cu sea,( 3 dup( pri,a lucrare a d3lui L. Rusu. Cea de3a doua >e
sens de l)eistence dans la poesie populaire roumaine dez9(luie Di ea pri8 caracterul aplicati9 ce are >a( de cea
di8tKi, aceeaDi co8cepie. +3# L. Rusu L8>(iDeaz( de alt>el si8Gur oFiecti9ul acestei c(ri ast>el: NCo,,e toute
creatio8 artistiZue, la poesie populaire rele9e du proFle,e spirituel. Cest par Zuelle peuple se rele9e le se8s de
so8 e?iste8ce- par ses e0a8ts le peuple rou,ai8 8ous dit co,,e8t ii con1oit l)eistence et <uelle atti8tude ii
entendprendre vis88vis d)elle" suFli8ierile autorului). Co8cluziile lucr(rii rezu,( la rK8du3le co8cepiile de 9ia(
ale poporului ro,K8, aDa cu, se re>lect( L8 poezia sa, co8i8utul ei >iloso>ic deci. Ele,e8tele de >or,( care apar
cu prile2ul
#46
a8alizelor au Di scopul de a relie>a, de a co8tura >o8dul, lat( de pild( >elul cu, e pri9it( >or,a 7ioriei: Le ryt,e
est >er,e, Ies ,o>cs Fre>s et precis- ce 8e so8t do8c pas seule,e8t Ies >aits relates, ,ais aussi la ,a8iere de Ies
e9oZuer Zui re8>orce iOi,pressio8 de la 8ecessite a9ec laZuelle Le desti8 sOacco,plit.
Cea de3a treia lucrare a d3lui L. Rusu. Estetica poeziei lirice" descrie L8s( o curF( e9oluti9( ,ai acce8tuat( spre
>or,alis,. FliGai s( L8reGistr(, cu oFiecti9itatea aproape a u8ui seis,oGra> toate >azele acestei GK8diri, s(
recu8oaDte, acu, i,porta8a ce se d( >or,ei. Autorul 9a scrie de data aceasta: N+eci L8 opoziie cu a8u,ite
cure8te estetice care se opresc 8u,ai asupra >o8dului ca atare sau ,ai ales i8sist( asupra suFiectului, treFuie s(
acce8tu(, i,porta8a a8alizei >or,ale, >ii8dc( 8u,ai aceasta 8e poate e?plica co8stituia at,os>erei lirice, pri8
care 8i se tra8s,ite se8sul e?iste8ial ai operei.
F4 +3# L. Rusu 8u ad,ite situarea d3sale L8 opoziie cu estetica >e8o,e8oloGic(. Caracterizarea 8oastr( 8u
co8i8e L8s( 8i,ic oFiecta8t, ci e o si,pl( co8statare. /etoda >e8o,e8oloGic( 8u e deloc oFliGatorie pe8tre toi
cercet(torii co8te,pora8i, L,potri9a ei putK8du3se ridica 3 aDa cu, s3a Di L8tK,plat de >apt 3 L89i8uiri ca L8
co8tra oric(rei ,etode. L8 ce 8e pri9eDte c0iar, 8u L,p(rt(Di, te8di8a i,perialis,ului >e8o,e8oloGic. A, ar(tat
de alt>ed c(, spre deoseFire de Dtii8( peste ale c(rei rezultate Di ,etode 8oi 8u poi trece, >iloso>ia se dez9olt(
pri8 disco8ti8uit(i, 8u pri8tr3o li8ie per>ect proGresist(, c( pri8 ur,are esteticia8ul poate relua ,etode 9ec0i pe
care s( ie ,K8uiasc( ,ai 8orocos ca alt(dat(.
L8tre procedarea do,8iei sale di8 Essai sur la creation artisti<ue Di ,etoda >e8o,e8oloGic( 83a, G(sit L8s(
,(surile pe care Le scoate la i9eal( L8 Npreciz(rileP dtaLe, ELe ar putea >i desiGur ,ai a,(8u8it discutate. Ceea ce
i8tereseaz( totuDi aici e 8u,ai ,(rturisirea autorului c( Nli8ia ,ea de co8duit( de acolo 8u ,i3a, cucerit3o suF
i8>lue8a >e8o,e8oloGieiP, adic( L8 >o8d co8statarea 8oastr(. C(, e9e8tual, poziia do,8iei sale s3ar putea
dez9olta ulterior Di >e8o,e8oloGic pe Faza studiului ese8ialit(ii actului creator, cu, se susi8e, e >ireDte u8
dru, ce s3ar putea ur,a.
C4 Hraza aceasta a produs 8edu,erire. Se8sul ei ade9(rat e ur,(torul: >u8ciu8ea ulti,( a artei >ii8d aceea a
u8ui i8stru,e8t de tra8s,itere a se8sului e?iste8ial 3 dup( d3# L. Rusu 3 pare a r(,K8e L8 u,Fr( cercetarea
structurii >or,ale a operei de art(, adic( 3 aDa cu, scria, 3 Na operei de art( L8 si8eP.
94 Autorul 8ostru 8u ad,ite 8ici aceast( oFiecie. "u su8t de alt>el si8Gurul care a ridicat3o. L8ai8tea, dar >(r(
Dtirea ,ea, d3# P. Co,ar8escu L8 rece8zia citat(, despre care a, luat cu8oDti8( dup( ce a, scris studiul ,eu,
oFser9( de ase,e8i: NViziu8ea lu,ii o pot e?pri,a Di o,ul de Dtii8( Di >iloso>ul Di c0iar o,ul oFiD8uit, Ce
di>ere8iaz( 9iziu8ea artistic( a lu,ii de cealalt( 9iziu8e etc.AP.
#4$
L8 r(spu8sul s(u, d3# L. Rusu susi8e totuDi c( ar >i suFli8iat L8dea2u8s Nte8di8a spre ,aterialitateP ce
caracterizeaz( L8 ,od propriu atitudi8ea creatoare estetic(. E L8s( e9ide8t c( o ast>el de >i8alitate e?ist( Di L8
cazul >iloso>iei, reliGiei Di Dtii8ei care Di ele treFuiesc e?pri,ate ,aterial pri8 si,Foluri, >or,ule etc. NIe8di8a
spre ,aterialitateP L,Frac( totuDi u8eori >or,a special( a esteticului care e plastic 3i8tuiti9ul sau ,aterialul
i8di9idual, 8u cel co8ceptual. +ac( L8s( Essai sur la creation artisti<ue putea >ace ,ai ,ultor co,e8tatori
i,presia de ,ai sus, scrierea ulterioar( a d3lui L. Rusu 3 Estetica poeziei lirice8 li,pezeDte ec0i9ocurile Di
suFli8iaz( speci>icul ocupK8du3se pe larG de >actorii >or,ali Di, pri8tre ei, c0iar Di de i,aGi8ea i8tuiti9( c(ruia i
se L8c0i8( u8 capitol.
E4 +3# L. Rusu susi8e cu 8u,eroase citate co8trariul, >or,ei i3a dat toat( L8se,8(tatea cu9e8it( L8cepK8d de la
pri,a Di pK8( la cea de3a treia lucrare. L8 caracterizarea 8oastr( 8oi a, pri9it pri,a sa lucrare care e Di cea ,ai de
sea,( Di deci ce8tru de Greutate, L8 perspecti9a >i8al( a co8cluziilor ei. Pasa2ele, Fa c0iar capitolele L8treGi citate
de do,8ia sa, au >ost co9KrDite L8 2udecata 8oastr( 3 cu, era Di >iresc 3 de aceste co8cluzii L8 care se scria
li,pede: No oper( de art( 8e place 8u pe8tru c( e?pri,( >ru,osul L8 si8e, ci pe8tru c( L8car8eaz( o 9iziu8e a
lu,ii adic(, u8 co8i8ut spiritualP 'e repetarea citatului di8 studiul 8ostru). L8 >o8d 8u i8tereseaz( deloc aceast(
discuie ca discuie, ci 8u,ai ideile pe care cu ade9(rat le reprezi8t( d3# L. Rusu Di acestea au e9oluat 9(dit c(tre
co8siderarea tot ,ai ate8t( a >or,ei. I,presia co8trarie pe care a putut3o produce totuDi se datoreDte proFaFil
reaciu8ii sale prea 9ii L,potri9a >or,alis,ului estetist, ceea ce se L8tK,pl( de alt>el cu orice reaciu8e,
(4 Su8t de per>ect acord cu d3# L. Rusu asupra acestui pu8ct. "ici 8oi 83a, L8eles pri8 Nade9(rul ulti,P u8
rezultat aFsolut oFiecti9, Nu8 lucru L8 si8eP acelaDi pe8tru toi. A spu8e L8s( c( artistul NLDi e?pri,( ade9(rul
s(uP, c( LDi co8struieDte lu,ea sa, cu, o 9ede Di cu, o L8eleGe, 8u L8sea,8( L8c( o di>ere8iere >a( de >iloso>ie
care 8u e 8ici ea u8a si8Gur( ca Dtii8a Di 83a surpri8s 8icicK8d ade9(rul ulti, ci tot Nade9(ruri suFiecti9eP, cu,
su8t toate >iloso>iile.
34 Apropierea de Sc0elli8G 83o L,p(rt(DeDte de ase,e8i d3# L. Rusu. Pe Faza 8otei precede8te, 8oi su8te,
8e9oii totuDi a o ,e8i8e L8 se8sul Ge8eral pe care l3a, Di L8se,8at de alt>el, de tip a8aloG de GK8dire estetic(.
+up( Essai sur la creation arusti<ue4 Co8triFutio8 K u8e est0etiZue dy8a,iZue, Paris, #$47 'ed. a Ii3a,
:ucureDti, #$;% Di 9ersiu8ea ro,K8easc(, ap(rut( L8 #$6$, L8soit( de u8 suFsta8ial studiu i8troducti9 se,8at de
/aria8 Papa0aGi), Li9iu Rusu puFlic( Esteticapoesieilirice" #$4; 'ed. II, #$55, ed. a IlI3a, #$<$) Di
#5&
>o1ica (rumosului" #$55 'ed. a Ii3a, #$<6) ce articuleaz( 3 al(turi de Iudor Via8u Di de Al. +i,a 3 o estetic
1eneral" siste,atic(. Pe8tru co8triFuia lui Li9iu Rusu la estetica ro,K8easc( 9ezi 9icionarul Esenial al
#criitorilor @omni" AlFatros, :ucureDti, %&&&, p. ;4% 'seciu8ea @eferine critice.4
7ihail9ra1omirescu'#6<63#$5%)
+4 Mtiina literaturii" 9oi. I, Editura I8stitutului pe8tru literatur(, :ucureDti, #$<%, p. <6
-4 Idem" p. 7&
C4 Ibidem
5. E. Lo9i8escu, 7utaia valorilor estetice" ed. cit, p. #<#
7. :. Croce, >)estheti<ue comme science444" ed. cit., p. ##$
R4 Mtiina literaturii" ed. cit., p. $4
;4 Idem" p. $;
Q4 Estetica" ed. cit, p. %;$
,4 Mtiina444" ed. cit, p, 5
+D4 >)estheti<ue comme science444" ed. cit, p. #%5
*
+ece8iile scurse de la ,oartea lui /i0ail +raGo,Lrescu au co8>ir,at oriGi8alitatea inte1ralismuluiesteticpnn
articole Di studii, dup( cu, ur,eaz(: 9idiu Cot8iD, L8 NHa,iliaP, 8r. #&,#$<;- /aria8 VasiLe, L8 NRa,uriP, 8r.
##,#$<;- VI. Strei8u, L8 NLucea>(rulP, 8r. ;,#$<6- Z. r8ea, %rei esteticieni" #$<6- EriGore S,eu, #ensuri ale
frumosului n estetica romneasc" #$<$- /. /ut0u, !rientri critice" #$;%- I. Popescu, 74 9ra1omirescu"
estetician" #$;4- +u,itru /atei, 7ihail9ra1omirescu4 2rivire critic asupra sistemului filosofic i estetic" #$;5-
Vasile /orar, L8 NRe9ue Rou,ai8eP, 8r. 537,#$64- /. :aGdasar, #crieri" #$66.
L8 a8toloGia 9espre frumos i art" 9oi. I, ed. cit., /i0ail +raGo,irescu a repreze8tat cu ,ai ,ulte e?trase:
Wcaracteristicile esteticii inte1raleL" W3enialitatea creatoareL" W3ustul estetic inte1raZ" Clasificarea artelor"
Estetica i literatura" #tilul" WArteleL" Capodopera" izvor al frumuseii" nu este individ" ci specie4
Eu1eniu #perania '#6663#$;%)
#. 0(apillonsA de #chumann *9espre principiul unic al vieii" dramei i frumosului.4 #istem de estetic" Editura
CuGetarea, :ucureDti, #$45, p. 46
-4 Idem" p. #74
#5#
Al. +i,a Di3a reluat te?tul, cu cKte9a ,odi>ic(ri, L8 Cuvnt nainteVz 02apil8lonsA de #chumann 'ediia a Ii3a,
#$;#). Re>eriri ulterioare la Nco8cepia 9italist( a >ru,osuluiP se G(sesc L8 /ircea Hloria8, 7etafizic i art"
#$57 'ed. a Ii3a, #$$%)- /. :aGdasar, #crieri" #$66 Di /ircea /ut0u, Cntecul lui >eonardo" #$$7.
Rece8t, a, editat Di pre>aat, cu aparatul critic de riGoare, tratatul propriu3zis de estetic( al lui EuGe8iu Spera8ia
$Contemplaie i creaie estetic" Hu8daia Cultural( Ro,K8(, Clu23"apoca, #$$;).
A8toloGia 9espre frumos i art444" 9oi. II, ed. cit., rei8e te?tul 7etafizica interesului estetic4
%udor &ianu *+Q,;8+,R:.
p.6%
#$5%
#. C>. Al. +i,a, 2robleme estetice" SiFiu, #$54
%. Iudor Via8u, #tudii de filosof ie i estetic" Casa ]coalelor, :ucureDti, #$4$,
C4 Idem" p. 64
:4 Idem" p. 65
S4 Introducere n teoria valorilor" CuGetarea, :ucureDti, #$5%, p. ##6
<. C>. Al. +i,a, Cu privire la natura valorilor estetice" L8 NLucea>(rulP, 8r. #%,
;. Iudor Via8u, Estetica" ed. cit., p. $<
6. C>. I. Via8u, (ilosofic i poezie" Casa ]coalelor, :ucureDti, #$54
+i8 8u,(rul ,are de co,e8tarii, co8sacrate esteticianuluiOIudor Via8u, a,i8ti,: Io8 :iFeri, %udor &ianu"
#$<<- I. Pascadi, Estetica lui %udor &ianu" #$<6- EriGore S,eu, #ensuri ale frumosului n estetica romneasc"
ed. cit- Iraia8 PodGorea8, Bmanismul lui %udor &ianu" #$;4- 9. S. Cro0,(l8icea8u, >iteratura romn ntre
cele dou rzboaie mondiale" 9oi. III, #$;7- Ecateri8a Jar(lu8G(, %udor &ianu" #$65- ". :aGdasar, #crieri"
#$66- /. /ut0u, Cntecul lui >eonardo" #$$7.
& >oarte Fu8( a8toloGie de te?te a realizat Di pre>aat Vasile ". /orar L8 %udor &ianu" 3ndirea estetic '#$6<) 3
No si,pl( Di ,odest( i8troducere L8tru L8eleGerea GK8dirii estetice a lui Via8u, L8deoseFi cea cupri8s( L8 a>ara
tratatului s(u de EsteticA4
CUPRINS
Pre>a(..................................................................................................7
"ot( asupra ediiei..............................,...........,............................... ++
Cuvnt nainte..........................................,........N...N........................#4
(ra1mentarism estetic...............................................................+S
E. I:ReILEA"!.......................................,.....................................#;
P. ZARIHPL...............................................,................................%4
/. RALEA.......................................................................................45
(orme sceptice ale esteticii44444..................................................C,
E. LVI"ESC! sau relati9is,ul estetic....................................... 5#
Pri8cipiile estetice ale iui E. CeLI"ESC!..................................5<
(orme metafizice ale esteticii....................................................SS
7isticism estetic
VASILE PfRVA" sau arta ca t(cere...............................................7;
"ICHIHR CRAI"IC sau se8sul teoloGic ai >ru,osului...............<5
L!CIA" :LAEA sau arta ca re9elare a ,isterului.......................;4
! form metafizic 1eneral
LIVI! R!S! sau arta ca re9elare a se8sului e?iste8ei..............6#
ntre tiin i metafizic
/. +RAE/IRESC! sau i8teGralis,ul estetic..........................$#
\ concepie vitalist a frumosului
E!EE"I! SPERA"JIA..............................................................#&4
2erspective etice ale esteticii
I!+R VIA"! sau arta ca >or,( e?e,plar( a ,u8cii Di ideal
Ge8eral................................................................................#&6
Note ,i re>eri8e............................................................................+I+
#5%
#54
SLi>. spsO.LKriei tu:4 5, 45&& Clu23"apoca, Ro,K8ia , N el4 I >es 5&% <5 5%$<;7, e3,ail: cluFulcai.!U^AO\_OO:a0aaicGiu )E
CCC.edituradacia.ro
lm]^te8us n C>BFB> CG@pIFA^IA_ ) 8
OpolFe>>iKickids o ,uli,e de a9a8ta2e ...........SPJ
3%7g reducere di8 preul de 9K8zare aQ ririi X)4 X preluarea rapid( a co,e8zii i o8orarea
pro,t( ra,Furs
[scutire de ta?e poDtale Y
3acces Gratuit la cataloGiii periodic al 8oilor apariii i
[o>erte pcui8oio8ale co8stK8d iu reduceri de pre de pK8( ia 7&g, pre,ii Di cadouri [ i
[leGiti,aii de ,eissF8i al CtuF8lui C(rii +acia care Li asiGura alte >acilitai .,3 O
"u treFuie decKt
,pletezi talo8ul oi 8u,(rul de e?e,plare di8 titlul dorit Di sa3L e?pediezi pe adresa editurii
3OO.........PO A``)`A AaH HiL8ri sau cKrti L8 9aloare de ,i8i,u, #&& &&& de lei -
1 s( co,a8zi lu8ar cel pui8 doua titluri sau c(ri L8 9aloar
S PCi'/riQe se ,odi>ica L8 >u8cie de rasa i8>laiei. 1Cadrele didactice Fe8e>iciaz( de a9a8ta2e supli,e8tare.
S rice suGestii re>eritoare la o>erta 8oastr( de carte su8t Fi8e 9e8ite.
IAL"
Sc.
"u,e____
Str._______
Bl._______
Sector____
Cod______
VKrsta____
Locail de ,u8c(___
+ata____________
_
____N__"r.
_Et__________Ap.
Localitate.
______^ude_____________
Pro>esia_______
Se,8(tura,
ADtept(, co,e8zile du,8ea9oastr(Q
%n colecia /01".1213&1*& a& a)$r&t*
"r. crt Autorul >i titlul Nr.#e
paGi8i
Pre PleiQ "r.de
e2em)lare
co,a8date
#. /ircea /ut0u +alcanismul literar
romnesc 9oi. I* .tapele istorice ale
conceptului
%66 4%&.&&& h <.5&&IL
%. /ircea /ut0u +alcanismul literar
romnesc 9oi. II* (ermanene
literare
#66
4. /ircea /ut0u +alcanismul literar
romnesc 9oi. III* +alcanitate fi
balcanism
#66

. > ,
>'
2IANA >I%E@A@A
Re9ist( Filu8ar( de i8>or,aie Di a8aliz( editorial(.
Pe parcursul a %5 paGi8i, aceast( puFlicaie prezi8t( di9erse e9e8i,e8te editorial3culturale, rece8zii Di se,8ale la
8oile apariii, i8ter9iuri cu autori, editori Di di>uzori, dezFateri, precu, Di te?te i8edite ale u8or c(ri a>late L8 curs
de apariie.
2iaa >iterar are drept scop i8>or,area, selecia Di a8aliza di9ersit(ii Di aFu8de8ei editoriale di8 Ro,K8ia.
%alon de abonament la revista Piaa Literar$
+oresc s( ,( aFo8ez pe perioada:
i 4 lu8i, adic( < apariii 3 <&.&&& lei
i < lu8i, adic( #% apariii 3#%&.&&& lei
i #% lu8i, adic( %5 apariii 3 %5&.&&& lei
"r. de e?e,plare*8u,(r co,a8date:______________
"u,ele Di pre8u,ele_____
Str._____________________, 8r.
Cod
_, localitatea
_, Fl.____, se.____, ap.
______, 2udeul_______
Se,8(tura
SL8 costul aFo8a,e8tului su8t i8cluse Di ta?ele poDtale.
[E9e8tualele ,odi>ic(ri de pre ale re9istei 8u 9or a>ecta cititorii aFo8ai.
AFo8area se >ace pl(ti8d co8tra9aloarea aFo8a,e8tului la CEC sau orice o>iciu poDtal sau Fa8car L8 co8tul 8r.
%7##&&$$<<%<;&< L8 lei, desc0is la :R+, Sucursala Clu23"apoca.
Ialo8ul de aFo8a,e8t co,pletat, L,preu8( cu c0ita8a de co8>ir,are a pl(ii 'sau copia) se 9or tri,ite la sediul
Hu8daiei Culturale +acia, str. spKt(riei 8r.5, Clu23"apoca, 2ud Clu2.
pusculul 8ostru L8>(iDeaz( co8triFuiile esteticie8ilor ro,K8i L8 ,od si8tetic, L8 li8iile lor
,ari Di ese8iale, str(dui8du3se doar s( surpri8d( >elul propriu al GK8dirii >iec(ruia, atitudi8ile
pri8cipale pe care le3au adoptat L8 estetic(, 9iFraia speci>ic( a >iloso>ului. Ideile su8t
preze8tate descripti9, L8cadrate istoric Di co,e8tate critic potri9it >elului 8ostru propriu de
aGK8di.
Al. +i,a
www.edituradacia.ro
'E+II!RAd
+ACIA