Sunteți pe pagina 1din 12

Orientarea si fixarea pieselor in dispozitivele

de fabricare
1.Scopul lucrarii
Lucrarea urmareste stabilirea variantei optime de orientare si
fixare a pieselor in vederea proiectarii unui dispozitiv de fabricare
,plecand de la desenul de executie al piesei.
2.Aspecte teoretice
Stabilirea variantei optime de orientare si fixare a pieselor in
dispozitive de fabricare se face dupa o anumita succesiune,prezentata
in continuare.
A Stabilirea datelor necesare proiectarii dispozitivului
A.1 Proprietatile mecanice ale materialului piesei de prelucrat
A.2 Stadiul de prelucrare a piesei pana la operatia pentru care
se proiecteaza dispozitivul
A.3 Elementele operatiei pentru care se proiecteaza dispozitivul
A. !orma si dimensiunile elementelor de le"atura ale masinii#
unelte cu dispozitivul
$ Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei de prelucrat
in dispozitiv
$.1 Sc%ita operatiei
$.2 Stabilirea cotelor de realizat pe piesa la prelucrare si a
sistemului bazelor de cotare
$.3 Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei la
prelucrare si a elementelor de orientare
$. &alculul erorilor maxime admise la orientare
$.' &alculul erorilor de orientare a piesei la prelucrare
$.( Ale"erea variantei optime de orientare

& Stabilirea fixarii piesei
) *arianta optima de orientare si fixare
A Stabilirea datelor necesare proiectarii dispozitivului
A.1 Proprietatile mecanice ale materialului piesei de
prelucrat
Proprietatile mecanice ale materialului sunt necesare pentru calculul
re"imului de asc%iere si pentru calculul componentelor fortei de
asc%iere.
+aterialul piesei este indicat pe desenul de executie al
acesteia,iar proprietatile mecanice se ale" din standardul materialului
respectiv.
Piesa din fi"ura 2.1 este realizata din OL& ' care are
urmatoarele proprietati mecanice,
#limita la cur"ere -po,2./0 123mm45
#rezistenta la rupere 6r.(20.....7(0123mm45
#alun"irea la rupere A.min 17185
#rezilienta 9&: 3003' .min.3; 1<cm45
#duritate $rinell. max.207
#coeficientul Poisson .0.3
A.2 Stadiul de prelucrare a piesei pana la operatia pentru care
se proiecteaza dispozitivul
Piesa finala se obtine prin prelucrari in mai multe operatii.Pentru
operatia la care se proiecteaza dispozitivul piesa este intr#un anumit
stadiu de prelucrare.
Piesa corespunzatoare operatiei de "aurire =/ se obtine prin
adau"area pe desenul piesei finale a adaosurilor neindepartate pana la
aceasta operatie.
A.3 Elementele operatiei pentru care se proiecteaza dispozitivul
Elementele operatiei care trebuiesc cunoscute pentru proiectarea
dispozitivului sunt,fazele operatiei, masina unealta, sculele utilizate,
re"imul de asc%iere, fortele de asc%iere.
!azele operatiei sunt,
#"aurirea la = /.
Operatia se realizeaza intr#o sin"ura faza.
Masina-unealta.
Prelucrarea se realizeaza pe o masina de "aurit > 2' cu
urmatoarele caracteristici,
&ursa maxima a axului principal,mm......................22
&onul axului principal ...........................+orse nr.
)istanta intre axul bur"%iului si coloana,mm..........31'
)istanta maxima intre masa si
partea frontala a axului principal,mm.......................710
)istanta maxima dintre placa de baza si
Partea frontala a axului,mm.....................................1120
Suprafata mesei,mm...........................................2'?'30
2umarul de canale si
dimensiunea acestora ...3 canale paralele
@ 12 S@AS 13/',1;;'
Suprafata placii de baza,mm................................'(0?'(0
2umarul de canale pe placa ......2 canale @ 1/ S@AS
13/',1;;'
>ama de turatii,rot3min..............0A '(A /0A 112A 1(0A
22A 31'A '0A (30A ;00A 12'0A 1/00.
>ama de avansuri, mm3rot............0,10A 0,13A 0,1;A 0,27A
0,3/A 0,'3A 0,7'A 1,0(A 1,'.
Puterea motorului principal,9B.....................................3.
Scula utilizata
Pentru prelucrarea ceruta se poate utiliza un bur"%iu elicoidal
cu coada conica cu placute din carburi metalice S@AS '7',1;;3,= /
cu lun"imea partii active l.0 mm, lun"imea totala L.130 mm,
realizat din otel rapid -p3.
Parametrii "eometrici principali ai partii asc%ietoare a
bur"%iului elicoidal sunt, un"%iul la varf 2C.120DA un"%iul de asezare
E.1DA un"%iul de de"aFare G.20D.)urabilitatea recomandata este,
@.20 min.
Regimul de aschiere
-e"imul de asc%iere pentru fiecare faza a operatiei se ale"e din
normative sau se calculeaza. Parametrii re"imului de asc%iere care
trebuiesc stabiliti sunt,adancimea de asc%iere, avansul si viteza de
asc%iere.
Adancimea de asc%iere la "aurire ............t.)32 ./32 . 1mm5
Avansul de asc%iere,................................s . 9s&s) 1mm3rot5
Hn care,
9s este coeficient de
corectie A9s.1A
&s Icoeficient de avansA &s
.0,07
)# diametrul bur"%iuluiA
)./ 1mm5
s.1?0,07?/0.( .0,1( mm3rot
)in "ama de avansuri a masinii de "aurit > 2' se ale"e
avansul s . 0,1( mm3rot.
*iteza de asc%iere se determina cu aFutorul relatiei,
zv m Jv 0, 0,2 0,7
v . &v) 3@?) ?9*P .',0?/ 320 ?0,1( ?0,7/3 .1/, 1m3min5
Se calculeaza turatia sculei,
n .1000v3K) .1000?1/,33,1?/ . 73,07 1rot3min5
)in "ama de turatii a masinii#unelte se adopta n . (30 rot3min si
se calculeaza viteza reala de asc%iere,
*r . L?)n31000 . 3,1?/?(3031000 . 1',/
1m3min5

!orta aiala! momentul si puterea de aschiere
-elatiile de calcul si valorile corespunzatoare sunt,
#pentru forta axiala,
!ax . &!?) ? S ?9
!ax .7 ?/? 0.1(?1.1/ . 1;3,(/ M1; 1da25
#pentru momentul de asc%iere la "aurire ,
+as . &+ ? ) ? S ?9+
+as . 2;.( ?/ ?0.1(?1.1/ M 10 1da2mm5
#pentru puterea necesara "auririi,
P .N +?n3 ;7000?OP? 19Q5
P . 10?(303 ;7000?0./ . 0.33 1RB5SP+: .3 19Q5

Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei de prelucrat in
dispozitiv
$.1 Sc%ita operatiei
Sc%ita operatiei se obtine plecand de la desenul de executie avand in
vedere pozitia piesei pe masina#unealta la prelucrareA
#pozitia muncitorului fata de masina#unealta in situatia in care
acesta opereaza cu dispozitivul .
Avand in vedere ca bur"%iul la masina de "aurit lucreaza pe
verticala,ca piesa fata de masa masinii si ca muncitorul in timpul
lucrului sta in fata masinii de iese piesa se vede din pozitia in care
muncitorul lucreaza asa cum este aratata in fi"



$.2 Stabilirea cotelorde realizat pe piesa la prelucrare si a sistemului
bazelor de cotare
Pentru a stabili varianta optima de orientare trebuie sa se
stabileasca cotele care determina pozitia suprafetei de prelucrat pe
piesa si deci si bazele de cotare corespunzatoare, precum si precizia
care se cere acestor cote. Pentru a stabili mai usor aceste cote si
bazele de cotare corespunzatoare, se urmaresc in primul rand cotele
care pleaca de la suprafata de prelucrat si au capatul opus pe o alta
suprafata.
)e la axa alezaFului de prelucrat T/ pleaca cota de 2' care se
termina la axa alezaFului T'0 si abaterea de la perpendicularitate care
se termina pe suprafata -.Aceste 2 cote determina complet pozitia
suprafetei de prelucrat pe piesa.
Hn afara cotelor nominale care determina pozitia suprafetei de
prelucrat pe piesa trebuie sa se stabileasca si abaterile impuse acestor
cote pentru a sti ce precizii trebuie sa se realizeze la prelucrare.
Abaterile pentru cotele de precizie mai ridicata sunt trecute pe
desenul de executie si se extra" din acest desen.Pentru cotele libere
Nnetolerate pe desenul pieseiP abaterile se stabilesc dupa S@AS 2300#
// NS- E2 227(/#1,1;;'P.
&otele care determina pozitia alezaFului de prelucrat NT /P,
bazele corespunzatoare , suprafetele care le determina si abaterile
maxime admise la cotele respective sunt trecute in tabelul de mai Fos.
&ote care
determina
pozitia
alezaFului pe
piesa Ncotele
care trebuiesc
realizate la
prelucrare P
&ote trecute
pe desen sau
rezulta prin
pozitia
particulara a
piesei

$azele de
&otare
Suprafetele
care le
determina
Abaterile
maxime
admise la
cote
Abaterile
sunt trecute
pe desen sau
sunt alese
conform
S@AS 2300#
//

2'

Pe desen
Axa
suprafetei
cilindrice
interioara
T'0
Suprafata
cilindrica
interioara U
'0
V0.2
S@AS 2300#
//
&lasa
miFlocie
W
Pe desen Planul
determinat de
Suprafara -
0.
suprafata -

$.3 Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei la prelucrare si a
elementelor de orientare
Hn sistemul bazelor de orientare se determina la prelucrare pozitia
suprafetei de prelucrat. Acest sistem se materializeaza prin elemente
de orientare care vin in contact cu suprafetele de orientare ale
semifabricatului.
)aca pentru o operatie data sistemul bazelor de cotare este unic,
sistemul bazelor de orientare poate fi ales in mai multe variante, prin
aceea ca bazele de orientare pot sau nu sa coincida cu cele de cotare
sau ca o baza de orientare poate fi materializata cu diverse elemente
de orientare.
Pentru operatia de "aurire ale"em bazele de orientare identice cu
cele de cotare rezulta patru variante de orientare, XN1A2P, YN1A3P,
ZN1AP, X*N1A'P.
$. "alculul erorilor maime admise la orientare
Eroarea maxima admisa la orientarea unei piese in dispozitiv
relatia,
[adNdP . @pNdP # N@dNdP \]NdP P 1mm 5
in care ,
$azele de orientare Elemente de orientare
utilizate
Simbolul elementului orientat
Suprafata cilindrica interioara
T 2'
)orn cilindric scurt
)orn autocentrant scurt
Suprafata - -eazem pentru suprafete
plane
Suprafata cilindrica
exterioara
$olt frezat
Suprafata cilindrica
exterioara T 3'
+andrine autocentrante
[adNdP este eroarea de orientare maxima admisa la cota d, in mm
@pNdP I toleranta piesei la cota d, de realizat la prelucare, in mm
@dNdP# toleranta la cota functionala a dispozitivului,
corespunzatoare cotei d a piesei, in mmA
]NdP I precizia medie economica pentru diverse procedee de
prelucrare la cota d, corespunzatoare procedeului utilizat.
@olerantele la cotele functionale ale dispozitivelor folosite pe
masini unelte se stabilesc procentual din tolerantele care trebuiesc la
cotele corespunzatoare ale pieselor, folosind relatia,

@dNdP . N^......_ P @pNdP 1mm5
Precizia medie economica pentru diverse procedee se ale"e
din
&ote de realizat @oleranta piesei,
@p 1mm5
@oleranta
dispozitvului, @d
1mm5
Precizie medie
economica, ]
1mm5
Eoarea maxima
admisa [ad
1mm5
2'
0. 0.1 0.02 0.2/
W 0. 0.1 0.02 0.2/
$.' Erorile de orientare a semi#abricatului in dispozitiv
Erorile de orientare care apar la cotele de realizat pe piesa la
prelucrare stocate de necoincidenta bazelor de orientare cu cele de
cotare`si de care le are semifabricatul pe unele elemente de reazem.
Hn varianta 1 de orientare se utilizeaza reazemul pentru suprafata
plana N1P si bucsa N2P.
Pentru cota de 2' deoarece baza de orientare este diferita de baza
de cotare
[ N2'P .0
[ NWP .o A F.o
$.( Ale"erea variantei optime de orientare
Ale"erea variantei optime de orientare se face astfel,
# din variantele rezultate se elimina cele care duc la piese rebut,
adica variantele care la una din cotele de realizat dau erori mai mari
decat cele admisibielA
# din variantele ramase, cea optima este aceea care duce la un
dispozitiv simplu si usor de deservit.
&el mai simplu dispozitiv rezulta folosind reazemul pentru suprafata
plana 1 si boltul frezat 2 .Hn concluzie varianta 1 este varianta optima
de orientare.
". Stabilirea #iarii semi#abricatului in dispozitiv
".1Calculul marimii fortei de fixare
+arimea fortelor de fixare a semifabricatelor in dispozitive se
calculeaza in ipoteza ca semifabricatul este simplu rezemat pe
elementele de orientare ale dispozitivului. Hn acest caz forta de fixare
rezulta din conditia de pastrare a ec%ilibrului semifabricatului pe
reazeme, considerand ca atat fortele de fixare cat si celelalte forte care
actioneaza asupra acestuia sunt niste vectori.
!ortele de fixare se stabilesc si se calculeaza pentru varianta optima
de orientare. Pentru aceasta trebuiesc parcurse urmatoarele,
# stabilirea punctului de aplicatie, directiei si sensului
fortei, sau fortelor de stan"ereA
# calculul marimii acestora.
*arianta de
orientare
Erori de orientare la cotele
de realizat
Erori admisibile la cotele de
realizat
)A`2:

2' W 2' W
$
0 0.2
0.2/ 0.2/
)A
Y 0 0 )A
Z 0 0 )A
X* 0 0.2 )A
Avand in vedere reazemele pentru varianta optima de orientare, se
poate aplica o sin"ura forta S de fixare a piesei pe reazemul frontal
fi"ura
Pentru a calcula marimea fortei de fixare se analizeaza, pe rand,
efectul momentului si a fortei de asc%iere asupra pastrarii ec%ilibrului
piesei pe reazeme.
Analizand efectul fortei si a momentului asupra piesei se aFun"e la
concluzia ca acestea sunt preluate de elementele de orientare,rezultand
ca nu ar fi necesara stran"erea piesei. Aceasta concluzie este valabila
daca atat forta cat i momentul ar fi constante. Hn realitate momentul,
de exemplu este creat de cele doua forte care apar pe cele doua taisuri
ale bur"%iului, .............................................
Aceste forte nu sunt e"ale fapt ce face ca piesa sa fie deplasata la
fiecare rotatie a bur"%iului.
+arimea fortei corespunzatoare momentului se calculeaza
functie de momentul + si diametrul ) al bur"%iului,

!m . +`) . 10`/ .'1.2' da2

&onsiderand un coeficient minim de frecare de 0.1 si un coeficient de
si"uranta 2 se obtine,

S . 2?'1.2'`3?0.1 .31.( da2

). *arianta optima de orientare si fixare
*arianta optima de orientare si fixare se prezinta pe sc%ita din
fi"ura urmatoare.
:2H*E-SH@A@EA )H2 PH@ES@H
!acultatea de +ecanica si @e%nolo"ie
@E+A )E &ASA
LA H2>H2E-HA SH +A2A>E+E2@:L P-O):&@HEH 1
Student, &O2S@A2@H2ES&: &-HS@H2A
>rupa, HEH 3.1.1
An, 3

# 200; #