Pantan Andrei

PRONUMELE PRONUMELE
Pronumele este partea de vorbire flexibil a care tine locul unui substantiv .
Feluri: personal, de politete, reflexiv, de ntarire, posesiv, demonstrativ, nehotart, interogativ,
relativ si negativ;
Observatii:
1.Pronumele personal, de politete si reflexiv nu devin niciodata adective.
!.Pronumele de ntarire, posesiv, demonstrativ, nehotart, interogativ, relativ si negativ pot fi adective.
".Pronumele personal, de politete, reflexiv, de ntarire si posesiv au forme dupa persoana.
1.PRONUMELE PERSONAL
Pronumele personal indic# diferitele persoane care particip# la actul comunic#rii.
Observatii:
1.Forme neaccentuate se ntlnesc doar n ca$urile %c. si &.
!.'ocativ are numai persoana a (()a: tu* voi*
".+enitiv)numai persoana a ((()a: lui, ei, lor.
,.Persoanele ( si a (()a nu au forme dupa gen : eu, tu, noi, voi
-.Pronumele dnsa, dnsul, dnsii, dnsele sunt pronume personale, nu de politete
Persoana I Persoana a-II-a Persoana a-III-a
- - - - Masculin Feminin
Singular Plural Singular Plural Singular Plural Singular Plural
N eu noi tu voi el ei ea ele
G - - - - a,alai,ale lui a,alai,ale lor a,alai,ale ei a,alai,ale lor
D - - - - asemenea lui asemenea lor asemenea ei asemenea lor
A de la mine de la noi de la tine de la voi de la el de la ei de la ea de la ei
V - - tu voi - - - -
Functii sintactice:
)subiect: .: Tu aungi primul.
)nume predicativ n: .: Fratele meu este el.
%c: /ntrebarea este pentru tine.
+: 0artea este a lui.
)atribut pronominal n: .1apo$itie2: (nvitatul,adica el, sa pofteasca n casa.
+: 3fatul lui doveseste ntelepciune.
0artea din faa lui este a mea.
&: 0opilu-i statea linistit 1dativ posesiv2
)complement direct n: %c: Te ntreb si pe tine despre acest lucru.
)complement indirect n: %c: % vorbit cu mine.
&: Lui i)am dat o carte.
+: 1cu prepo$itie2 .apasta a ca$ut asupra ei.
)complement circumstantial de loc n:%c: 4erge la voi.
+: 1cu prep. sau locutiune prep.2 3)a ase$at n fa ta lui .1ei, lor2
&: 1nsotit de prep. sau loc. prep. cu forma nearticulata2: n fa ta -mi se ase$ase o persoana importanta.
)complement circumstantial de mod n:%c: % raspuns ca tine.
)complement circumstantial de cau$a: +: .)a venit din pricina lui.
3ituatii n care pronumele personal nu are functii sintactice:
)n ' 1tu* voi*2
)dativul etic: 'or sa mi)l omoare
)cnd are valoare neutra: % luat)o la fuga
&a-i nainte fara gria*

2.PRONUMELE DE POLITE TE
Pronumele personal de polite5e sau de reveren5# arat# respectul fa5# de o persoan# .
%re numai forme pentru persoanele a (()a si a ((()a
pers. a (()a: .)%c: dumneata, dumneavoastra
+)&: dumitale
pers. a ((()a: .)%c)+)&: dumnealui, dumneaei, dumnealor
Observatii:
)alte pronume de politete: )&omnia ta 1sa, lui, voastra2, 4aria ta1sa, lui, voastra2,/naltimea ta 1sa, lui,
voastra2
)6xcelenta ta 1sa, lui, voastra2.)folosite mai rar n vorbirea contemporana
)forme afective: mata, mataluta, matalica, talica, matale
)functii sintactice: aceleasi cu ale pronumelui personal1 exceptii atributului pronominal n &. si
complementului circumstantial de loc n &2.
3.PRONUMELE REFLEXIV
Pronumele reflexiv exprim# identitatea dintre obiectele asupra c#rora se exercit# direct sau indirect
ac5iunea verbelor 7i subiectul acestora.
Observatii:
)are forme proprii numai pentru pers. a ((()a, ca$urile &. si %c.
&: sie, siesi8si, si
%c: 1pe2 sine8 se
)pentru persoana ( si a(()a mprumuta formele de la pronumele personale:
&: mi, ti), ne, va 1mi amintesc92
%c: ma, te), ne), va 1m gndesc92
)formele de mai sus devin reflexive numai daca au aceeasi persoana cu verbul:
te gndesti ma framnt
Functii sintactice:
)complement direct: %c: Te privesti n oglinda.
)complement indirect: &: t i cumperi o carte.
%c: :ar vorbea despre sine .
)atribut pronominal: %c: ;auda de sine 99
&: 1dativ posesiv2 i )a certat copiii 1copiii)si2
Mi )am aranat cartile 1cartile2
Observatii:
0nd nu are functie sintactica, pronumele reflexiv se anali$ea$a mpreuna cu verbul, fiind marca diate$ei
reflexive.
Forma accentuata de %c., nsotita de articolul hotarat se substantivi$ea$a 13i)a soptit n sinea lui2
4.PRONUMELE SI ADJECTIVUL DE NT A RIRE
Forme:
)masculin, singular: 1eu2 nsumi fiu 1m.sg2)vocala u- nsumi 1m.sg.2
1tu2 nsuti
1el2 nsusi
)feminin, singular: 1eu2 nsami fiica 1f.sg.2)vocala a)nsami 1f.sg.2
1tu2 nsati
1ea2 nsasi
)masculin, plural: 1noi2 nsine fii 1m.pl2)vocala i)nsisi 1m.pl.2
1voi2 nsiva
1ei2 nsisi
)feminin, plural: 1noi2 nsene fiice 1f.pl2)vocala e)nsene 1f.pl.2
1voi2 nseva
1ele2 nsesi, nsele
Observatii:
1.3e greseste mai ales la folosirea vocalelor u,a,i,e aflate n fata formelor: -mi, -ti, -si, -ne, -va, -le
!.Pronumele de ntarire se foloseste rar n limba actuala. &e cele mai multe ori, ele nsotesc un pronume
sau un substantiv devenind adjective de ntarire, de aceea functia sintactica este de atriut adjectival.
".%tentie la acord: &an, 4aria si 6lena, ei nsi7i9 1masculinul are prioritate2
6u, tu si el noi nsine91persoana ( are prioritate asupra celorlalte, iar persoana a(()a asupra persoanei a((()
a2
,./nsusi poate fi nlocuit de adverbul c!iar sau de alte sinonime 1singur, propriu,personal, n persoana 2
5.PRONUMELE SI ADJECTIVUL NEGATIV
Pronumele negativ nlocuie7te numele obiectelor pre$entate ca inexistente.
Forme:
.)%c: nimeni, nimenea
.)%c:nici unul,nici una, nici unii, nici unele
+)&: nimanui
+)&:nici unuia, nici uneia, nici unora
nimic, nimica
0nd pronumele negative compuse determin# un substantiv fiind identice informa5ional cu acestea,
7i schimb# valoarea gramatical# devenind adectiv pronominal negativ.
%dectivul pronominal negativ are numai func5ia de atribut adectival.
)0a adective se ntlnesc formele: nici o, nici un, nici unui, nici unei, nici unor.
)%celeasi functii sintactice ca si substantivul.
Observatii:
1. %ceste pronume trebuie folosite n propo$itii negative.
!./n exemplul:.)a stiut nici unul, nici altul) cuvntul subliniat este conjunctie, deci nu intra n alcatuirea
unui pronume negativ.
6.PRONUMELE SI ADJECTIVUL POSESIV
Pronumele posesiv nlocuie7te att numele obiectului posedat, c#t 7i numele posesorului.
%re forme dupa persoana si dupa numarul obiectelor posedate:
ex.: sg. al meu, al t#u, al s#u pl. a mea, a ta, a sa
ai nostri, ai vostri ale noastre, ale voastre
Formele se obtin cu autorul atricolului posesiv genitival: al, a, ai, ale
Observatie:
Pronumele lui, ei, lor sunt personale, nu posesive
Functii sintactice:
)subiect: .: Ai mei au auns acasa.
)nume predicativ: .: 0aietul acesta este al meu.
%c: Florile sunt pentru ai mei.
)atribut pronominal %c: :ar am va$ut o privire ca a ta.
+: 3fatul alor mei mi)a fost de folos.
)complement direct: %c: ()am va$ut pe ai vo s tri .
)complement indirect:%c: 3e gndea la ai si.
&: ;e povestesc alor mei.
+: <oti s)au ridicat mpotriva alor ti .
)complement de agent:%c: % fost chemat de ai si.
)compl. circum. de loc:%c: 'in de la ai mei.
)atribut adectival: .: 0artea ta este aici.
%c: ;ocuieste pe strada mea.
&: 0aietului tu i lipseste o foaie.
+: &orinta mamei mele e sfnta.
': O, copilul meu, fii mereu ntelept*
0nd pronumele posesiv determin# un substantiv 7i este identic informa5ional cu acesta, devine adectiv
pronominal posesiv.
%dectivul pronominal posesiv are numai func5ia de atribut adectival.
Observatie: Pentru a afla ca$ul adectivului posesiv nu se pun ntrebarile al,a,ai,ale cui= ci se stabileste
ca$ul substantivului cu care s)a acordat adectivul, care preia genul, numarul si ca$ul substantivului
determinat.
7.PRONUMELE SI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV
Pronumele demonstrativ nlocuie7te numele unui obiect, ar#tnd apropierea,dep#rtarea, identitatea 7i
diferen5ierea acestuia fa5# de alt obiect.
Forme:
)de apropiere: acesta,aceasta,acestia,acestea,asta,asta,aista,aiasta, etc.
)de diferentiere: celalalt, cealalta, ceilalti,celelalte,etc.
)de departare: acela, aceea (f.sg.),aceia (m.pl.) acelea, aia, ala, etc.
)de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi
0nd pronumele demonstrativ determin# un substantiv 7i este identic informa5ional cu acesta, devine
adectiv pronominal demonstrativ.
Functii sintactice: acelesi ca si la celelalte pronume, iar ca adectiv una singura: atribut adectival
Observatii:
1.Acela are si o forma mai redusa >cel?, care poate aparea numai n pre$enta unui determinant
obligatoriu 1cel de acolo, cei pre$enti2
!.%lte forme populare:asta,ista,aista,cesta,la,lalalt,aia,islalt.
".Formele de feminin aceasta, asta,aceea intra si n componenta locu5iunilor adverbiale (pentru asta, pe
langa asta, cu toate acestea).
8.PRONUMELE SI ADJECTIVUL NEHOT A R" T
Pronumele nehot#rt 5ine locul unui substantiv, f#r# s# dea vreo indica5ie precis# asupra obiectului.
Forme:
a2simple: unul, una, unii, unele altul, alta, altii, altele
att, atta, attia, attea tot, toata, toti,toate
mult, putin, cutare
6x: >unul?

masculin feminin
singular plural singular plural
N unul unii una unele
G a,al,ai,ale unuia a,al,ai,ale unora a,al,ai,ale uneia a,al,ai,ale unora
D asemanea unuia asemenea unora asemanea uneia asemenea unora
A de la unul de la unii de la una de la unele
V - - - -
b2compuse: 1elemente de compunere: )va, ori), fie), oare), ori7i), vre), etc.2cineva, careva, ceva, ctva,
fiecine, oarecine, ori7icine, altcineva, vreunul, oricine, etc.
0nd pronumele nehot#rt determin# un substantiv 7i este identic informa5ional cu acesta, devine adectiv.
Observatii:
1.Pronumele nehotarte n componenta carora intra cuvntul >cine? nu devin niciodata adective.
!.@rmatoarele pronume nehotarte si modifica forma atunci cnd devin adective:
unul ) un una ) o altul ) alt alta ) alta vreunul ) vreun vreuna ) vreo
".Functii sintactice: subiect,nume predicativ,atribut,complement, iar a adectivelor nehotarte: atribut
adectival.
9.PRONUMELE SI ADJECTIVUL INTEROGATIV
Pronumele interogativ tine locul unui cuv nt a s teptat ca r a spuns la ntrebare.
Forme:
.:cine= .)%c: care= .)%c: ce= .)%c:ct=cta=cti= cte=
%c:1pe2 cine= +)&:caruia= +)&:nu are forme +)&: ctor=
&:cui= careia=
+: 1al,a,ai,ale2 cui= carora=
Functii sintactice:
)subiect: .: #ine vine= 1Andrei vine.2
)nume predicativ .: #are este sora ta= 13ora mea este aceasta.2
%c: $entru cine sunt c#r5ile= 10#r5ile sunt pentru %an.2
+: Ai cui sunt acesti copii= 1%cesti copii sunt ai vecinei.2
)atribut pronominal: +: Ai cui bani lipseau= 1;ipseau banii Mariei.2
)complement direct: %c:$e cine ai chemat= 1%m chemat)o pe sora ta.2
)complement indirect:%c:%espre cine vorbeai= 1'orbeam despre unica.2
&: #ui i)ai povestit=1&oanei i)am povestit.2
)complement de agent: %c:%e cine ai fost autata=1%m fost autata de cole'i.2
)complement circumstan5ial de loc:%c:La cine ai fost= 1%m fost la vecini .2
0nd pronumele relativ determin# un substantiv fiind identic informa5ional cu acesta, devine adectiv
pronominal relativ.
Observatii:
1.Pronumele interogativ cine( nu devine adectiv.
!.<oate adectivele interogative au aceeasi functie sintactica de atribut adectival.
.: #are carte )ti lipseste=
%c: &espre ce ntmplare povestesti=
&: # a rui copil i te adrese$i=
+: :aspunsul c a rui coleg ti)a placut=
".Pronumele interogativ >ce) este invariabil.
,. Pronumle au functia sintactica,ca$ul, numarul si genul de la substantivul pe care l nlocuieste.
1.PRONUMELE SI ADJECTIVUL RELATIV
Pronumele relativ are rolul de a face leg#tura n fra$# ntre o propo$i5ie subordonat# 7i reganta ei.
Forme:
a2simple: .:cine .)%c: care= .)%c: ce= .)%c:ct=cta=cti= cte=
%c:1pe2 cine +)&:caruia= +)&:nu are forme +)&: ctor=
&:cui careia=
+: 1al,a,ai,ale2 cui carora=
b2compuse:
m.s'. f.s'. m.pl. f.pl.
.)%c: cel ce ceea ce cei ce cele ce
&)+: celui ce celei ce celor ce
Functii sintactice:aceleasi cu ale pronumelui interogativ, doar ca exemplele trebuiesc introduse n fra$e, n
asa fel, nct pronumele sa devina relativ 1el leaga o propo$itie secundara de regenta ei2. Functia poate fi
aflata prin inlocuirea substantivelor pe care le substituie.
6x:
)subiect: 3tiu 8 cine vine.
)nume predicativ: %m aflat8 care este sora mea.
)atribut pronominal: 4a interesea$a8 ai cui bani lipseau.
0nd pronumele relativ determin# un substantiv fiind identic informa5ional cu acesta, devine adectiv.
Observa5ii:
1.(n anumite situatii pronumele relative pot deveni echivalente ca sens cu pronumele nehotarte (S-a dus
care pe unde a apucat).
!.Pronumele relative pot intra n componenta unor locutiuni, expresii pronominale si adverbiale (care mai
de care, care pe care, cine stie, cine stie cnd, din ce n ce, cte si mai cte).
Aici este sfrsitul.
;oc ptr. semnatura dvs.: