PROIECT DIDACTIC

Clasa- a XIa A
Tema-Violenta si agresivitatea
Obiectivul activitatii-Identificarea situatiei de risc si a formelor de agresivitate
pentru evitarea si solutionarea lor
Metode ii procedee:-conversatia
-dezbaterea
-problematizarea
-lectura de text
-exercitiul in grup
-analiza psihologica
Resurse materiale: -hartie, carioca, creioane, articole de ziar, reviste, fise de
lucru
Timp alocat-2 ore
orma de organi!are-pe echipe
Propunator practiccant "ade#da Corcimar
Obiective operationale-precizarea cadrului conceptual
-identificarea principalelor forme de violenta
-evidentierea implicatiilor comportamentelor agresive
asupra individului si a societatii
-dezvaluirea unor modalitati specifice de prevenire si
atenuare a comportamentelor agresive
Des$asurarea lectiei %
Organi!area clasei
-tema activitatii se regaseste in planificarea calendaristica si a fost
comunicata elevilor la inceputul anului scolar
-modul concret de desfasurare a activitatii a fost stabilit de comun acord
cu clasa la finalul orei precedente de dirigentie
-elevii au fost grupati in sase echipe, a cate cinci elevi, fiecare echipa
primind ca sarcina de lucru colectarea de informatii din mass-media, pe tema
agresivitatii
-bancile au fost aranjate modular pentru a asigura posibilitatea muncii in
grup si a permite dirigintelui accesul usor la fiecare echipa de lucru
-au fost elaborate mai multe fise de lucru, oferite elevilor pentru fiecare
secventa a lectiei
Des$asurarea activitatii
- propun ca sarcina de lucru o dezbatere pentru a clarifica intelesul
principalilor termeni utilizati si corelatiile dintre acestia (violenta, forta,
agresivitate, etc.
-punctez ideea ca nu orice exercitare a fortei reprezinta un act de violenta
-precizarea elementelor specifice violentei: nivel maxim al fortei si
utilizarea abuziva
-recomand ca tema de meditatie: corelarea violentei cu nesocotirea ordinii
politice
-elevii primesc I&A "R'(, rezolva aplicatiile in echipa si printr-un
reprezentant al echipei comunica colegilor solutiile adoptate
-urmatoarea sarcina de lucru vizeaza o dezbatere combinata cu
exemplificari privind formele de violenta si implicatiile acesteia sub diferite
aspecte:
-fizic(maltratare, schilodire, ucidere
-psihic(manipulare, persuasiune, violenta simbolica
-moral (defaimare, calomnie, acuzare pe nedrept
-al identitatii socio-culturale(discriminare rasiala, etnica,
religioasa, culturala
-pe baza I&EI "R') elevii abordeaza concret acest subiect
-prin exemplificari individuale elevii prezinta diverse forme ale violentei
(fizica si morala, intentionata si neintentionata, directa si indirecta, privata ii
publica, vizibila si mascata
-recomand ca tema de meditatie urmatorul enunt: ! "mul este violent prin
natura sa, sau aceasta insusire este dobandita !#
-urmatoarea sarcina de lucru:#oc de rol $pe baza urmatorului enunt : !
tanar,autor al unor acte de violenta,isi motiveaza comportamentul prin influenta
negativa a mediului extern !, propun fiecarei ehipe sa comenteze de pe o
anumita pozitie :
- a celui in cauza
-a parintilor
-a prietenilor
-a celor agresati
-a politiei
-a justitiei
-pe baza dovezilor acumulate anterior solicit elevilor sa rezolve aplicatiile
din I&A "R'*
-in continuare supun dezbaterii elevilor aspecte legate de promovarea
violentei prin alte canale mass-media, in special televiziunea ii cinematograful
-propun spre rezolvare aplicatiile din I&A R'+
-urmaoarea sarcina de lucru vizeaza discutarea unor aspecte de
agresivitate si violenta prezente in viata cotidiana, la care au asistat sau au fost
implicati intr-un fel sau altul(agresivitate in trafic, la volan, pe stadioane, la cozi,
in discoteci, in scoli,etc
-ofer elevilor I&A "R', si canalizez activitatea spre efectuarea unor
analize psihologice
-pe baza aplicatiilor din aceasta fisa concluzionez asupra perceptiei
elevilor asupra fenomenului violentei si a modul specific in care ei se raporteaza
la agresivitatea semenilor
Observatii% -pe parcursul desfasurarii activitatii,las libertate de exprimare a
opiniilor si incurajez formularea unor puncte de vedere personale
-solicit elevii sa faca apel la experienta de viata proprie
-stimulez un climat deschis, de dialog si lansez ancore spre temele
care vor fi dezbatute in viitor
-recomand elevilor o alternativa la comportamentul violent,
implicand ratiune, toleranta, chibzuinta, blandete, intelegere.
Asigurarea relatiei de $eed- bac-% -%entru a avea o imagine asupra a ceea ce
a prezentat mai multa importanta pentru elevi in cadrul acestei activitati
educative, am solicitat la finalul lectiei ca sarcina educativa indicarea acelui
eveniment care i-a marcat in mod deosebit in ultima perioada de timp,
considerandu-l un exemplu tipic de agresiune -
in ceea ce priveite conduita curenta a tinerilor, si ea marcata frecvent de gesturi,
expresii, fapte, limbaj etc.cu note evidente de agrsivitate, elevii nu considera
alarmante aceste acte, ele facand parte din normalul varstei , parte din ele
corectandu-se in timp, acum fiind de cele mai multe ori doar expresia
teribilismului
I&A "R' (
&.'ati exemple de situatii in care :
a folosirea fortei duce la violenta
b folosirea fortei impiedica producerea unor acte de violenta
2 (redeti ca exista violenta justificata #
) (e parere aveti despre situatiile in care se manifesta violenta impotriva
mediului natural, ca de exemplu atunci cand se da foc unei paduri in mod
intentionat #
* %resupunem ca mergeti cu tramvaiul ii un tanar este agresat de catre altul in
mod nejustificat $nici un calator nu intervine
a ce trebuie sa faca tanarul agresat #
b ce trebuie sa faceti voi intr-o asemenea situatie#
c s-ar putea justifica in vreun fel lipsa de interventie din partea celorlalti
calatori#
d credeti ca pasagerii sunt complet anevinovatia, chiar daca agresorul este
mai puternic in comparatie cu ei#
I.A "R' )
& (autati exemple de grupuri care se confrunta datorita unor divergente, pentru
fiecare dintre ele celalalt fiind vinovat.+incercati sa formulati cateva acuzatii pe
care si le aduc reciproc $ imaginati-va diferite modalitati (violente sau neviolente
de rezolvare a
disputelor .(omentati si argumentati-va opiniile
2 ,nalizati tipul de violenta prezent in urmatoarele situatii:
a o lovitura de stat
b amenintarea cu folosirea bombei atomice
c daramarea unei biserici
d dispersarea de catre politie a unor suporteri huligani
e luarea de ostateci , persoane civile
I&A "R' *
& Incercati sa construiti o pledoarie, ca si cum ati fi la tribunal,in favoarea
unui tanar care a comis o infractiune grava (spargere, talharie, viol,
tanarul in cauza provenind dintr-un mediu social mizer, defavorizat.
(redeti ca se pot gasi argumente care sa convinga completul de judecata
ca tanarul, desi e vinovat, nu este cel care trebuie sa poarte
raspunderea # %oate judecatorul sa considere ca doar societatea este
raspunzatoare pentru faptele lui #
2 ,legeti dintr-un ziar un articol in care sunt prezentate fapte de violenta.
-xpuneti continutul sau colegilor, evidentiind :
a natura problemei (specificul sau tipul faptelor, conditiile in care au avut
loc
b presupozitiile ziaristului (conceptia lui despre violenta, despre om,
despre societate, despre actul de informare a cititorului
c modul in care a fost scris articolul ii rostul probabil al publicarii lui
I&A "R' +
& Imaginati-va o reclama de televiziune care sa recomande in mod
convigator toleranta sau care sa indemne la calm, cumpatare, sange rece
etc. 'iscutati-o cu ceilalti colegi.(redeti ca ar avea succes#
2 (redeti ca ar trebui interzis accesul copiilor si tinerilor sub &. ani la filmele
considerate a fi violente#'e ce da, de ce nu #
) /a presupunem ca nu ar exista decat filme cu personaje pozitive ii actiuni
bune. (redeti ca astfel ar fi mai putina violenta in lumea contemporana #
,rgumentati
I&A "R' ,
& 0aceti o lista cu principalele cinci trasaturi pe care ar trbui sa le aiba:
aun elev
b un profesor
c o clasa
d dirigintele
pentru ca atmosfera din clasa sa va faca sa veniti cu placere la icoala
2 (are sunt situatiile din viata de elev carora le pastrati o amintire placuta #
) (are sunt situatiile din viata de elev, pe care ati vrea sa le uitati #
* 1oi resimtim ca pe ceva nedrept si ostil acele gesturi sau acte care nu ne
convin, facute de ceilalti la adresa noastra. 'ar, la randul nostru , cum
procedam#
PROIECT DIDACTIC
/RI&C01 APARI2IEI DE
DE3E0RI 3I PO10ARE4
2nitatea de 3nv454m6nt:7iceiul 89ihai -minescu:
/tudent;practucant: (orcimar 1adejda
(lasa: a <I-a
=ema: >I/(27 ,%,>I?I-I '- '-@-2>I @I %"72,>-
=ipul de lec5ie: mixt4
=ipul componentei educa5ionale: 8-'2(,?I, %-1=>2 A,7">I:
=ipul subcomponentei educa5ionale: 8-duca5ia pentru mediu:
/copul activit45ii:
conBtientizarea interdependen5ei dintre om Bi mediu Bi formarea atitudinii de
respect fa54 de mediu.
/trategii educa5ionale utilizate:
metode:
conversa5ie
studiu de caz
discu5ii
problematizare
dezbatere
mijloace:
pliante
c4r5i.
>esurse bibliografice:
Internet$
date statistice Bi informa5ii de la ".1.C.$
reviste.
0orma de desf4Burare a activit45ii:
,ctivitatea se va desf4Bura sub forma unei mese rotunde.
7oc de desf4Burare: sala de clas4.
=ip de activitate:
frontal4
de grup.
=imp de desf4Burare: *D min.
("9%-=-1?- urm4rite 3n cadrul acestei lec5ii:
a (ompeten5e generale:
adresabilitatea Bi accesibilitatea informa5ional4 despre mediu$
descoperirea posibilit45ilor de ocrotire Bi conservare a naturii$
identificarea principalelor probleme care afecteaz4 globul$
respectarea normelor morale, a legilor convie5uirii interumane.
b (ompeten5e specifice temei:
identificarea cazurilor de poluare Bi de degaj4ri de deBeuri$
clasificarea factorilor care genereaz4 poluarea Bi apari5ia deBeurilor$
cultivarea respectului fa54 de natur4$
aprecierea obiectiv4 a comportamentelor oamenilor asupra naturii$
asumarea greBelilor efectuate 3n natur4$
determinarea efectelor negative asupra naturii a polu4rii Bi a deBeurilor$
acceptarea de idei pentru men5inerea unui mediu curat$
combaterea faptelor antisociale$
solidarizarea cu membrii echipelor ecologice.
/(-1,>I27 ">-I -<=>,(2>>I(27,>-:
a 9oment organizatoric
realizarea unei ambian5e specifice, adaptat4 cerin5elor activit45ii, care s4
favorizeze comunicarea, libertatea de expresie, s4 3nl4ture barierele formale care
apar inevitabil.
b 'esf4Burarea orei
motivarea alegerii temei propuse pentru dezbatere$
se anun54 titlul temei$
tematica se va axa pe urm4toarele planuri:
definirea cuvintelor ecologie, ecosistem, faun4, flor4, poluare, deBeuri$
exemplificarea de cazuri de devers4ri de deBeuri, reziduuri Bi polu4ri$
identificarea factorilor care provoac4 dezastrele ecologice$
modalit45i de remediere a situa5iilor dezastruoase$
depistarea organiza5iilor ecologiste Bi rolul lor$
sanc5iuni ce se pot aplica 3n cazul nerespect4rii legisla5iei$
ce importan54 are pentru tine natura#
c ,sigurarea feedbacE-ului se va realiza pe toat4 perioada de desf4Burare a
acestei activit45i. /e vor trage concluzii despre rolul important pe care 3l are
natura 3n via5a omului.
d ,nun5area temei urm4toarei ore de dirigen5ie de c4tre diriginte.

,1-<F:
9I1I'I(?I"1,> -("7"CI(
-("7"CI- Btiin54 biologic4 de sintez4 ce studiaz4 conexiunile care
apar 3ntre organisme Bi mediul lor de via54, alc4tuit din ansamblul factorilor de
mediu (abiotici Bi biotici, precum Bi structura, func5ia Bi productivitatea sistemelor
biologice. =ermenul a fost creat 3n &G.. de c4tre zoologul german -rnst HaecEel.
-("/I/=-9 fragment mai mare sau mai mic al biosferei, alc4tuit dintr-o
component4 vie, reprezentat4 de plante Bi animale (biocenoza Bi una nevie
(biotip, form6nd un ansamblu integrat, 3n permanent4 interac5iune. =ermenul a
fost creat de botanistul englez ,. =ansle 3n &I)D. =otalitatea ecosistemelor la
nivel planetar, formeaz4 JI"/0->,.
0,21F totalitatea speciilor de animale de pe glob, dintr-o regiune, dintr-
o epoc4 geologic4 etc.
07">F totalitatea plantelor care tr4iesc 3ntr-o anumit4 regiune a
globului, 3ntr-o anumit4 perioad4 geologic4 sau 3ntr-un anumit mediu.
%"72,>- proces de alterare a mediilor de via54 biotice Bi abiotice Bi a
bunurilor create de om, cauzat mai ales de deBeurile provenite din activit45ile
umane, de origine menajer4, agricol4, industrial4 etc., c6t Bi datorit4 unor
fenomene naturale.
'-@-2 o parte dintr-o materie sau dintr-un material rezultat 3n urma
unui proces tehnologic de realizare a unui produs Bi neutilizabil 3n cursul
aceluiaBi proces.
Minte s5n5toas5 6n corp s5n5tos
AR70ME"T%

, 3nv45a copilul, de la cea mai fraged4 v6rst4, s4 fie 3ngrijit, s4
respecte regulile de igien4 personal4, s4 se obiBnuiasc4 cu un regim ra5ional de
alimenta5ie, 3nseamn4 a pune bazele trainice
form4rii comportamentului igienic.
'eprinderile elementare de igien4 trebuie imprimate de timpuriu
pentru a deveni elemente ale modului de via54 cotidian. 'eprinderile igienice o
dat4 formate, 3i dau elevului siguran5a 3n ac5iune, 3ncredere 3n posibilit45ile lui,
chiar 3i formeaz4 o oarecare independen54. 7ipsa deprinderilor igienice creeaz4
dificult45i 3n respectarea regimului 3n via54, 3ngreuneaz4 activitatea dirigintei,
diminueaz4 calitatea procesului de 3nv454m6nt.
9odul de abordare a acestor activit45i pleac4 de la ideea c4 este
bine pentru elevi s4 3n5eleag4 de mici c4 s4n4tatea nu 3nseamn4 numai absen5a
bolii, ci Bi un mod de via54 echilibrat.
Igiena cavit45ii bucale are o importan54 major4, at6t pentru
s4n4tatea noastr4, c6t Bi din punct de vedere social deoarece c6nd intr4m 3n
contact cu o alt4 persoan4 primul impact este cel vizual, iar un z6mbet frumos
este un punct 3n plus.
RE&0R&E DE TIMP % *D min
RE&0R&E 0MA"E%
elevi
diriginte
p4rin5i
medic Bcolar
medic de familie
RE&0R&E MATERIA1E%
c4r5i pentru elevi
planBe
pliante
('-uri
RE&0R&E I"A"CIARE%
sponsoriz4ri
dona5ii ale p4rin5ilor
autofinan5are
&COP01 PROIECT010I %

K formarea Bi cultivarea interesului pentru problematica s4n4t45ii
K cunoaBterea organismului uman Bi a func5iilor vitale, precum Bi a unor norme de
comportament pentru asigurarea echilibrului dintre s4n4tatea individual4 Bi
colectiv4
K cunoaBterea no5iunilor legate de s4n4tate Bi boal4 3n vederea dezvolt4rii
armonioase a organismului
K formarea Bi consolidarea deprinderilor de igien4 a muncii, de odihn4 Bi recreere
K formarea deprinderilor de alimenta5ie ra5ional4 Bi de desf4Burare de exerci5ii
fizice 3n vederea men5inerii s4n4t45ii
K dezvoltarea capacit45ii de utilizare a normelor igienico-sanitare prin corectarea
deprinderilor greBite Bi 3ncurajarea celor corecte

O8IECTIVE PROIECT010I %
- s4 cunoasc4 schema corporal4 uman4
- s4 cunoasc4 principalele reguli de igien4 personal4, dovedind aceasta Bi prin
folosirea din proprie ini5iativ4 a obiectelor sanitare personale
- s4 3n5eleag4 necesitatea cur45eniei, p4str6ndu-Bi curate corpul, hainele, camera
- s4 cunoasc4 implica5iile respect4rii regulilor de igien4 personal4 Bi consecin5e
ale
nerespect4rii acestora
- s4 3n5eleag4 no5iunile de s4n4tate, igien4, boal4
- s4 cunoasc4 propria stare de s4n4tate Bi simptomele unor st4ri de boal4
- s4 respecte regulile de igiena dentar4
- s4 cunoasc4 alimentele care men5in s4n4tatea din5ilor, diferen5iindu-le de cele
d4un4toare
- s4 3n5eleag4 c4 dup4 o activitate solicitant4 sunt necesare Bi binevenite jocul si
odihna
- s4 respecte programul zilnic pentru dezvoltarea armonioas4 a organismului
- s4 3n5eleag4 c4 organismul este s4n4tos Bi rezistent la boli dac4 3l c4lim
- s4 cunoasc4 alimentele de baz4, s4 le diferen5ieze, consum6nd toat4 gama de
alimente
- s4 cunoasc4 normele igienico-sanitare, respect6ndu-le 3n orice 3mprejurare
- s4 realizeze conexiunea cauz4-efect viz6nd factorii naturali (ap4, aer, soare Bi
ambientali asupra s4n4t45ii individului Bi grupului
- s4-Bi formeze deprinderi igienico-sanitare corecte
7R0P 2I"T9 % elevii clasei a <I-a
DER01AREA ACTIVIT92I1OR PROIECT010I%
1r
crt
=eme
(on5inuturi
9od de realizare 'ata Bi locul
desf4Bur4rii
&.
(orpul omenesc - prezentare
- vizit4 la cabinetul medical
Bcolar
(abinet medical
Bcolar
2.
Igiene personal4 - lecturi
- dialog /ala de clas4
).
(um s4 ne ferim de primejdii# - expunere
- dialog
- prezentare
/ala de clas4
*.
/4 m6nc4m s4n4tos - lecturi
- dialog /ala de clas4
D.
1u te teme de medic - expunere
- dialog
- prezentare
(abinet medical
Bcolar
..
,limenta5ia Bi s4n4tatea - lecturi
- dialog /ala de clas4
L.
-levul Bi dreptul la sMnMtate - expunere
- dialog
- prezentare
(abinet medical
Bcolar
G.
(opii voinici cu din5i s4n4toBi - lecturi
- dialog
- prezentare
/ala de clas4
I.
%lantele medicinale Bi s4n4tatea - expunere
- dialog
- prezentare
/ala de clas4
MODA1IT92I DE REA1I:ARE%
- activit45i desf4Burate la cabinetul medical din Bcoal4
- activit45i desf4Burate 3n cadrul orei de dirigen5ie
- audi5ii
- concursuri
- dialog
- dezbateri
- expuneri
PARTE"ERI IMP1ICA2I ;" PROIECT %
&. elevii clasei <I
2. 9edicul de familie, cabinet medical Bcolar, reprezentat de medic
Jogdan Iuliana
). p4rin5i
RE:01TATE A3TEPTATE%
3mbog45irea experien5elor despre s4n4tate
dezvoltarea sentimentelor de respect pentru s4n4tate
dezvoltarea deprinderilor de a merge la medic Bi la stomatolog

CO"C10:II%
'ialogul permanent care se naBte 3n ac5iunile educative 3ntre elevi
medici p4rin5i, nu reprezint4 un simplu act de comunicare, ci de c4utare de
solu5ii la problemele pe care le ridic4 realizarea fiec4rei activit45i. %entru a realiza
acest dialog dirigin5ii vor colabora continuu cu medicii Bi p4rin5ii .
%rin modul cum vom organiza, desf4Bura Bi realiza 3ntreaga palet4
de activit45i, vom reuBi s4 dezv4luim elevilor frumuse5ea corpului omenesc,
importan5a informa5iei corecte despre s4n4tatea fiec4ruia Bi despre problemele
ce le ridic4 v6rsta.

%>"I-(= '- ,(=IAI=,=-
-<=>,(2>>I(27,>F
Aia5a-valoare suprem4
( %e tabl4 s3nt at3rnate fiBe cu cuvintele: soare, lumin4, dezastru,durere,
dragoste,violen54, r4zboi,fericire, pace , suferin54, z3mbet, libertate,calamit45i,
gloan5e.
7i se propune elvilor s4 selecteze Bi s4 plaseze aceste cuvinte pe dou4
coloane:
Aia5a
-ste 1u este
-levii repartizeaz4 fiBele cu cuvinte pe imaginile corespunz4toare( s3nt
at3rnate dou4 postere: pe unul este desenat4 o zi senin4, cu mult soare, cu flori
frumoase, copaci verzi$ pe altul- o zi posomor3t4, innorat4,cu fulgere, copaci
rup5i, flori ofilite.
7upta vie5ii de Ceorge (oBbuc
(opiii nu-n5eleg ce vor:
, pl3nge-i cumin5ia lor.
'ar lucrul cel mai laB 3n lume
- un b4rbat t3nguitor.
1imic nu-i mai de r3s ca pl3nsul
Nn ochii unui lupt4tor.
" lupt4-i via5a$ deci te lupt4
(u dragoste de ea, cu dor.
&. Aia5a-i ca z4pada sub un soare de (uptor.- /aadi
2. Aia5a-i o lupt4 necurmat4 : unii s3nt ferici5i mai devreme, al5ii mai t4rziu, iar
al5ii nicic3nd.- -uripide
). 'oar via5a ce o tr4im pentru al5ii este o via54 ce merit4 s4 fie tr4it4.- ,.
-inBtein
*. Aia5a 3n care fiecare or4 este ocupat4 3Bi are farmecul ei. H.de Jalzac
D. Aia5a 3ntreag4 este o lupt4, niciun pas 3nainte nu se face f4r4
greutate.,dev4rata pl4cere a vie5ii este bucuria greut45ilor. ,.@chopenhauer
.. Aia5a poate fi scurt4 sau lung4, dup4 felul cum o tr4im. %.(oelho
L. , tr4i m3ine e prea t3rziu $ tr4ieBte ast4zi. - 9ar5ial
G. =r4iesc acei ce vor s4 lupte,
Iar cei fricoBi se pl3ng Bi mor. - C.(oBbuc
Aia5a noastr4 este 3n m3ini blajine, dar Bi dure, f4uritoare, dar Bi distrug4toare.
,cestea s3nt m3inile 1,=2>II Bi m3inile "9272I.
1atura ne d4 via5a, tot 1atura ne ia via5a.
"mul ne d4 via5a Bi "mul ne ia via5a.
1,=2>, versus "927O

0runz4 verde cimbriBor,
(e-ar face bietul popor,
'ac4 n-ar fi iarn4, var4,
=oamn4, prim4var4,
94ri, oceane Bi p4duri,
7acuri, r6uri Bi izvoare,
9un5i, c6mpii Bi cr6nguri,
(erul, luna, stele, soare#
'oamne, ce-ar fi oare#O
0runz4 verde baraboi,
(e-am fi f4cut oare noi,
'ac4 n-ar fi fost natura#
'ac4 nu s-ar 3ndura
'omnul nostru creator
'e acest smerit popor#
'ac4 flora, fauna
1-ar fi cea dintotdeauna,
Aerde Bi vie 3ntruna#
","mO
de /f Ioan Iacob Hozevitul Nnscris 3n bibliotec4 de >adu 9onica 'elia
",om, ce mari r4spunderi ai
de tot ce faci pe lume,
de tot ce spui 3n scris sau grai,
de pilda ce la al5ii dai,
c4ci ea,mereu,spre iad sau rai
pe mul5i o s4 3ndrume.
=r4ieBti o via54Pvia5a ta
e una,numai una,
oricum ar fi, tu nu uita
cum 5i-o tr4ieBti, vei c6Btiga
ori fericire pe vecie,
ori chin pe totdeauna.
'eci nu uitaO..0ii credincios
cu grij4 Bi cu team4
s4 laBi 3n urm4 luminos,
un semn,un g6nd,un drum frumos,
c4ci pentru toate ne3ndoios,
odat4 vei da seam4.

(/e demonstreaz4 slaiduri 3n %oQer %oint despre natur4 .
1,=2>, versus "927O
7a ce va aduce acest4 confruntare#
- (ea dint3i , mare Bi vast4 crea5ie a lumii este natura unde omul s-a
adaptat Bi unde traieBte liber p3n4 3n ziua de astazi. 'in toate vremurile omul a
iubit Bi respectat %am3ntul care 3n afar4 de hran4 i-a permis acestuia s4 se simt4
st4p3n peste frumuse5ile Bi boga5iile sale , d4ruindu-i totodata Bi energia necesar4
pentru o via54 san4toas4.
- (u timpul civiliza5ia a for5at omul s4 nu mai fie fericit Bi mul5umit doar cu
roadele din gradina sa, 3ndr4znind s4 -Bi doreasc4 mult mai mult, ajung3ndu-se la
ne3n5elegeri.
- %4m3ntul a fost r4scolit prin tehnologii moderne , pentru 3mbog45irea
rapid4 s-au construit cl4diri p3n4 la cer Bi s-a distrus rela5ia dintre "m Bi 1atur4.
- =oate popoarele din lume doresc nespus de mult %uterea , doresc
conducerea acestei lumi, dar 3ncotro, oameni buni # Bi pentru ce# 7a urma urmei
suntem muritori, nu lu4m cu noi nici o avu5ie , nici tara Bi nici o alt4 5ar4, plec4m
cu m3inile goale exact cum am venit.
- %4m3ntul Bi natura ne-au adoptat, ne-au 5inut 3n palme , la s3nul sau ,
ne-au protejat si ne-au hr4nit, iar cel care s-a 3mpotrivit Bi a ignorat toate
aceste minun45ii a fost Bi este "mul.

%oezia ,,/tau 3nfipte pe glob:

/tau 3nfipte 3n glob
/abioarele
(a 3n pieptul pernu5ei
,cele.
(e mai c3rpim azi,
"mule#O
(4maBa verde
, verii,
(4maBa alba
, iernii,
>upte Bi una Bi alta#O
%4m3ntul zdren5uit
'e puhoaie,
/pintecat de cutremure#O
/ufletul r4nit#O
/tau 3nfipte 3n glob
/4bioarele.
@i-aproape c4
1u mai e loc
%entru pana poetului.
Cr.Aieru

- 'esigur ,asa cum noi, copiii , s3ntem oglinda faptelor p4rin5ilor noBtri,
tot aBa Bi natura este chipul nostru. (u c3t uit4m s4 ne comport4m civilizat Bi s4
3ngrijim locurile unde ne petrecem viata, cu at3t este mai r4u pentru noi.
- 1e putem recunoaBte fiecare din noi greBeala fa54 de natur4 , pentru c4
acest dezinteres este exact ca un divor5 l-a care asist4m de ceva vreme. 1atura
ne-a dat multe ocazii de a ne schimba , de a ne 3ntoarce la sufletul Bi inima ei
,dar cel care este dezinteresat este tot "mul.
- 'up4 mii de sanse care i-au fost date omului , toate se pare c4 au fost
epuizate Bi asist4m 3n momentul de fa54 la o separare dintre om Bi natur4 care
este dureroas4 $ vedem toate cataclismele care se abat asupra p4m3ntului.
- "mul poate 5ine piept multor necazuri, dar natura nu o poate opri ap4s3nd
pe o manet4 . /untem cu to5ii p4rtaBi la tot ceea ce se 3nt3mpl4, Bi fiecare din noi
ar putea s4 se trezeasc4 din aceast4 nep4sare prin care neg4m faptul c4 suntem
datori
1aturii, %amantului , 2niversului.
- 'ar 3nc4 se mai poate de schimbat ceva, 'umnezeu 3Bi am3n4 planurile,
dac4 "927 Btie s4 pretuiasc4 ceea ce i s-a oferit cu at3ta dragoste.
- Nn acest moment ne aflam 3n punctul zero , la r4scruce $ trebuie s4 ne
hot4r3m cu to5ii pentru o schimbare Bi suntem datori s4 ar4t4m Bi altora acest
lucru.
%oezia ,,Imn globului p4m3ntesc:
%4m3ntule, boure, (el
9are r4bd4toruleO %e care-l mai Bi uit4m,
(el 0ura5i de ro5ile stelelor,
'e mai multe ori 'e 7un4 fura5i:
=recut prin abator. 'e-aceast4 iap4 leneB4
(el (are h4leBte gr4un5ele
Nnjunghiat, jupuit, (4lu5ilor p4m3nteni.
H4cuit pentru ospe5e. (el
@i re3nviind, 'i nou reg4sit Bi sp4lat
9ereu re3nviind. Nn lacrima bucuriei simple.
(el cu dou4 urechi de aur-
Joure, boure bl3ndO (u /oarele Bi 7una-
I,>=F-1-O Nn care-5i place s4 zumz4ie
(el 9uzica infinitului.
(are povara 5i-o duci (el
%e Bale cu cerga de AeBnis neoprit pentru popas,
%alme-nfr45ite, ,puc3nd din mers,
(u suli5a-nfipt4-n grumaz. %e unde-o g4seBti,
(el s4rutat fr45eBte pe frunte Iarba p4cii.
@i b4tut cu lan5ugul.
Joure, boure sf3ntO
Joure, boure bl3ndO
I,>=F-1-O I,>=F-1-O
(el 'ac4 tu 3n5elegi
(are umpli 3n zori Craiul meu omenesc
7umii g3tlejul ,scult4-m4: mul5umescO
(u laptele cald al r4sufl4rii tale. 9ul5umesc c4 ne duci,
(el (4 ne 5ii,
(are-n t4cere m3na 3mi linge (4 5ii pe cumin5ii t4i muBchi.
(u limba apelor tale. 7umea:
(el 0rumoas4, ur3t4,
7eg4n3ndu-ne vara copiii 1eroad4,-n5eleapt4.
%e coroanele tale de mun5i. %rudent4, nes4buit4,
(4 nu te scuturi de ea.
Cr.Aieru
1,=2>, /- /2%F>FO 1,=2>, /- >FRJ21FO
/e demonstreaz4 slaiduri cu dezastrul din 0ucushima.
Saponia.?sunami. 0uEushima moare. 2ltimele ore ale centralei nucleare.
(entrala nuclear4 de la 0uEushima, care 5ine 3n suspans o lume 3ntreaga, pare a-
Bi Ttr4iT ultimele ore de via54. ,utorit45ile, exper5ii, guvernele Bi chiar Saponia
3ns4Bi - cu to5ii spun c4 situa5ia este Tapocaliptic4T. ,cest coBmar nu pare c4 se
va opri.
-xplozii, topirea par5ial4 a miezului, incendii, eliberare de particule radioactive 3n
atmosfer4. ,cesta este peisajul ultimelor zile la 0uEushima.
(ele . reactoare care formeaza centrala japoneza au probleme grave Bi situa5ia
tinde spre o catastrof4. (eea ce mul5i au 3ncercat s4 limiteze, 3ncepe s4 scape
de sub control. /itua5ia reactoarelor este una de coBmar.
(entrala de la 0uEushima nu va mai rezista mult timp, dar sf3rBitul ei poate
dezl4n5ui teroarea nuclear4 3n Saponia.
%rimul reactor a explodat dupa ce nu s-a reuBit r4cirea sa. ,l doilea este Bi mai
afectat de evenimentele produse pentru c4 a luat foc, a Bi explodat, iar pere5ii au
fost distruBi pentru a putea fi r4cit cu apa din ocean. Nn acest moment nu exista
niciun sistem de r4cire 3n func5iune.
7u3nd 3n considerare toat4 aceasta situa5ie, guvernul de la =oEUo a ordonat
companiei s4 injecteze apa 3n miezul nuclear Tc3t mai cur3nd posibil pentru a evita
un dezastru major.T
%e scurt, se estimeaz4 ca LVW din miezul nuclear a fost deteriorat, dintre care
))W din pagube sunt 3n reactorul 2.
94surile luate de Cuvern p3n4 3n prezent au inclus evacuarea cet45enilor pe o
raza de 2V Eilometri Bi stabilirea unei zone de interzicere a zborurilor pe o raz4
de )V Eilometri. Nn plus, locuitorii din regiunea 0uEushima au fost sf4tui5i s4 stea
3n cas4 Bi s4 nu ias4 pe strad4.
'eficitul de energie de dup4 cutremur a for5at autorit45ile s4 3ntrerup4 consumul
de curent 3n anumite momente ale zilei.
,gentia japonez4 de securitate nuclear4 nu are un sistem de m4surare care sa
func5ioneze la capacitate complet4, pentru c4 multe dintre punctele sale nu au
curent electric Bi nu transmit date.


,sculta5i, m4i copii
7ucruri ciudate ast4zi
/e-t3mpl4 3n lume Bi-n sori.
=un4 iarna Bi ploau4,
1inge vara pe flori.
7ucruri ciudate de tot
/e-nt3mpl4 pe globO
(reBte-n balcon m4rarul,
,colo albin4 Bi stup.
/e amendeaz4 acel
(e trage 3n lup.
7ucruri ciudate de tot
/e-nt3mpl4 pe globO
/cot unii miere, miere
'in iarba veninului.
/e Bterg picioarele
'e preBul vecinului.
7ucruri ciudate de tot
/e-nt3mpl4 pe globO
/e vinde aer curat,
/e trage cu puBca 3n nor.
2nii nu se las4 de fumat,
,l5ii 3Bi las4 5ara uBor.
7ucruri ciudate de tot
/e-nt3mpl4 pe globO
Nmpuns4-i de 5eava puBtii
(hitara lui Hara 3n omopla5i.
1u se mai fur4 fete,
/e fur4 b4rba5i.
7ucruri ciudate de tot
/e-nt3mpl4 pe globO
9ulte azi se 3nt3mpl4
Nn lumea cea p4m3nteasc4.
(el v3rstnic se copil4reBte,
(opiii nu vor s4 se nasc4.
7ucruri ciudate de tot
/e-nt3mpl4 pe globO
,rmele-n lume, armele
/e r4sp3ndesc ca ciuma.
%ericuloas4 devine p4durea,
%ericuloas4 Bi 7una.
7ucruri ciudate de tot
/e-nt3mpl4 pe globO
/3nt f3nt3ni secrete
'in care bea numai tunul.
(red c4 ascunde ceva
'up4 coad4 p4unul.
7ucruri ciudate de tot
/e-nt3mpl4 pe globO
(red c4 e ceva montat
@i-n floarea aprilului.
2nicul loc liniBtit
--n ochiul copilului.
7ucruri ciudate de tot
/e-nt3mpl4 pe globO
I se descarc4 omului
Jombe 3n fa5a por5ii.
Nn lupt4 pentru pace s3nt
9obiliza5i copiii Bi mor5ii.
7ucruri ciudate de tot
/e-nt3mpl4 pe globO
,,,sculta5i, m4i copiiO:-
=ot strig4 spicul pe deal.
'ar nu mai e ascultat
Junicul cel mondial.
7ucruri ciudate de tot
/e-nt3mpl4 pe globO
Conit ca un iepure, bietul,
'e jos, din stea,
%4m3ntul nu mai Btie
Nn care parte s-o ia.
7ucruri ciudate de tot
/e-nt3mpl4 pe globO
7atr4 c3inii ,gonaBii
>4cnesc ca nebunii.
>4sun4 pe v4i un bubuit.
/e-ntunec4 v4ile lumii.
7ucruri ciudate de tot
/e-nt3mpl4 pe globO
1u, 3nc4 nu s-a tras
'in groaznice arme.
%ur Bi simplu s-a rupt
Inima mamei.
7ucruri ciudate de tot
/e-nt3mpl4 pe globO Cr. Aieru

1,=2>, /- /2%F>FO 1,=2>, /- >FRJ21FO

(ea a deas4
Inund4 c6mpul
1imic nu tr4ie te...
/-a oprit ceasul
Iarba, de azi,
1u mai cre te.
(opacii mor,
3ncet,
,pa nu- i mai aude scurgerea,
1atura se stinge
=otul e 3n alert4, to5i alearg4, se gr4besc undeva, via5a alerg4 Bi ea n4ucit4, vrea
s4 nu r4m3n4 3n urm4, vrea Bi ea s4 vad4 ce e dup4 orizont.
" via54...
, mai trecut o secund4...
A4d oameni grabi5i$ gr4bi5i s4 ajung4... unde#
, mai trecut o secund4...
"are mai Btii ce miros are iarba#
, mai trecut o secund4...
(ineva 3mi Bopteste c4 traim doar o singur4 dat4O
, mai trecut o secund4...
,i 3nv45at s4 tr4ieBti# /au doar -@=I#
, mai trecut o secund4...
"are aici este locul meu#
, mai trecut o secund4...
9ai e pu5in... te gr4beBti#
"mul 3n graba sa nu vede nimic, nu aude nimic, pe unde calc4, r4m3ne negru,
las4 3n urma sa dezordine, murd4rie, dezastru, moarte.
"mul ne d4 via5a, omul ne ia via5a.
Nn noapte au r4sunat 3mpuBc4turiO 2na , dou4, treiO @i au zburat spre 'umnezeu
(ineva...
"are cine eBti tu Bi cum po5i opri timpul#
"are cine eBti tu de stingi orice lumin4 3n jurul tFu#
"are cine eBti tu Bi cine este 3n ochii t4i#
"are cine eBti tu de rupi din durere cuvi1te#
"are cine eBti tu Bi de ce omori ce e mai viu pe lume#
"are cine eBti tu de te ur4sc atNt#
dou4 suflete fragede, doi 3ngeri, doi 3ndr4gosti5i.( /e priveBte poQer point despre
cei doi tineri uciBi la 'urleBti.

(3t de firav4 este via5a, c3t de uBor se poate de rupt firul ei.Aia5a omului este ca
un meteor: str4luceBte 3n noapte Bi se transform4 3n cenuB4.
,ceast4 str4lucire trebuie s-o men5inem c3t mai mult, s4 lumin4m pe cei dragi, s4
ne lumin4m prietenii, s4 oferim lumin4 p4m3ntului multp4timit.
Aia5a e pre5ioas4. Aia5a e fragil4. Nn clipa asta eBti, 3n clipa urmatoare te-ai dus.
0iecare clip4 trebuie stoars4 de tot ce se poate da, fiindc4 nu Btii niciodat4 c3nd
va c4dea cortina. /andra JroQn
Jucur4-te de via54, pentru c4 35i d4 ocazia s4 iubeBti Bi s4 munceBti Bi s4 te joci
Bi s4 te ui5i la stele. HenrU van 'UEe
(opii din lumea toat4
,utor: >usalin 9uresanu
(opii din lumea toat4,
'e peste m4ri Bi 54ri,
1e cheam4 fericirea
@i soarele 3n z4ri
/-aducem 3mplinirea
,cestei mari chem4ri.
@i de mai sunt pe lume
(opii cu via5a grea,
@i pentru ei s-o naBte
, fericirii stea.
@i d3nBii vor cunoaBte
7umina ei c3ndva.
(opii din lumea-ntreag4,
1oi via5a o iubim,
(u inima curat4
,l4turi s4 pornim.
(opii din lumea toat4
%rieteni buni s4 fim.




,B vrea s4 r4m3n copil
,B vrea s4 r4m3n copil
%entru totdeaunaO
,B vrea s4 ma joc ,
(u soarele Bi luna.
/4 alerg descul54,
/4 construiesc castele de nisip ,
@i s4 prind fluturi
(e-mi lumineaz4 al meu chip.
/4-mi pun cireBe la urechi
@i s4 fiu alintat4.
, mamei Bi a tatei fat4.
1u uita5i c-a5i fost Bi voi copii odat4
'aca s-ar putea ,
,B ridica ruga 7ui 'umnezeu
/4 r4m3n4 mama mam4,
=ata- tat4
@i s4 nu devin4 bunic Bi bunic4
1iciodat4.
@i eu ,
%rin5esa lor iubit4,
/4 fiu cea mai fericit4.
(e p4cat c4 nu se poate
(a eu s4 fiu copil mereuO
@i visele mele toate
/4 le-mplineasc4 'umnezeu.

1u uita5i c-ati fost Bi voi copii odat4,
(hiar dac4 la r3ndul vostru ave5i copii,
0ericirea st4-n privirea lor mirat4,
Nntreb3nd de orice lucru, ce o fi #
(e e cerul Bi de ce nu cade luna#
2nde pleac4 oamenii atunci c3nd mor#
'e ce are Bapte zile s4pt4m3na#
@i de ce dor r4nile, atunci c3nd dor#
'e ce nu po5i prinde v3ntu-n palme#
2nde pleac4 noaptea c3nd e zi#
2nde doarme soarele atunci c4nd doarme#
@i de ce copacii nu ne pot vorbi#
( /e priveBte %oQer %oint despre copil4rie,,1oi vrem 3n cosmos:

-levii danseaz4 Bi c3nt4 .
1oi vrem 3n cosmos

%4rin5ii ne trimit la Bcoal4,
'ar noi nu vrem,
1e dau Bi bani de cheltuial4,
'ar noi nu vrem.
1e cump4r4 Bi atestate,
'ar noi nu vrem,
%entru liceu Bi facultate,
'ar noi nu vrem.
-i ne-aranjeaz4 la servicii,
'ar noi nu vrem,
/e lupt4 cu-ale noastre vicii,
'ar noi nu vrem,
1e duc pe drumul bun 3n via54,
'ar noi nu vrem,
(um s4 tr4im ei ne 3nva54,
'ar noi nu vrem.
7a toamn4 vor s4 ne 3nsoare,
'ar noi nu vrem,
/-ne facem o familie mare,
'ar noi nu vrem,
/4 ne plodim Bi mul5i nepo5i,
'ar noi nu vrem
@i-apoi 3ntreab4:,, (e , nu po5i#:
'ar noi nu vrem.
-i vor s-ne construim o cas4,
'ar noi nu vrem,
/-ne cump4r4m maBini frumoase,
'ar noi nu vrem,
@i orice sfat e o pova54,
'ar noi nu vrem,
(um s4 tr4im ei ne 3nva54,
'ar noi nu vrem.

>efren:
1oi vrem 3n cosmos,
1oi vrem la stele,
1oi vrem acolo s4 juc4m futbol cu ele,
1oi vrem la lun4, noi vrem la soare
@i chiar doarin5a ast-a nostr4-i cea mai mare.
>efren:
1oi vrem amor, 1oi vrem 3n zbor,
'ar ei nu vor, 'ar ei nu vor,
Aor s-ne calm4m , -i vor s4 st4m,
'ar noi nu vrem, 'ar noi nu vrem.
>efren:
-levii exclameaz4:
- /4 ne tr4im via5a din plin ,
- /4 ne bucir4m de cer senin,
- /4 ne bucur4m de fiecare clip4,
- de fiecare zgomot de arip4,
- s4 ne bucur4m de minunatul soare,
- de fiecare alb4 s4rb4toare,
- de fiecare firicel de iarb4,
- ce-ar vrea pe noi s4 ne absoarb4,
- de fiecare strop de ploaie,
- de limpezi Bi fierbin5i Buvoaie,
- s4 ne bucur4m mereu
- de tot cei-al t4u , al lui ,al meu.
-laborat: (orcimari 1adejda
Activitatea e<tracurricular5
APO&TO1I AI 10MI"II
( (olaj artistic rezumativ de omagiere a profesorilor de ziua 3nt6lnirii cu
absolven5ii
"magierea va avea loc 3n sala de festivit45i sau 3n cea mai luminoas4 Bi mai
spa5ioas4 clas4, unde s3nt aranjate mesele pentru invita5i.
%e mese: fructe, flori, pixuri, foi...
Nn avanscen4: coBule5e cu flori.
/cena:
'in becule5e se va improviza un /oare cu multe raze$
-mblema reprezint4 o carte deschis4, o tor54, etc.
=abl4 pe care se vor demonstra posterele...
(itate:
&.:(ea mai necesar4 profesie e cea de pedagog:.
2.:Nn5elepciunea-i un tezaur ca Bi comorile de aur:.
).:(el care poart4 povara de 3nv454tur4 e asemenea unei flori:.
1.J.
&./3nt invita5i to5i profesorii din Bcoal4 care-s repartiza5i la mese 3n grupuri
(profesori de limba rom6n4, la alt4 mas4 - cei de matematic4, etcP
2."aspe5i de onoare - profesorii-pensionari.
).9oderatori - doi elevi, succeda5i Bi ajuta5i de colegi din alte clase (inclusiv cei
din clasele primare.
(linchetul clopo5elului invit4 profesorii 3n sal4. -i trec prin coridorul pe care-l
formeaz4 elevii, care-i 3mpresoar4 cu petale de flori,
Nn timp ce oaspe5ii iau loc la mese, r4sun4 c3ntecul XIubi5i 3nv454tori:.
Iubi5i 3nv454tori
=rec anii.../pre culmi
(ioc6rlii se 3nal54,
(u triluri frumoase Bi noi melodii,
'ar anii de Bcoal4 r4m3n o pova54
@i-n anii devreme, Bi-n anii t3rzii...
>efren:
(3ntecul cu vorba voastr4-l scriu,
Craiul vostru este veBnic viu.
%e aripi de g3nd
A4 scriu de-at3tea ori scrisori,
Iubi5i 3nv454tori...
Iubi5i 3nv454tori...
=rec anii...
@i zboar4 departe de Bcoal4,
'e ultimul sunet de noi auzit,
'ar dorul de banca din Bcoala natal4
Nn sufletul nostru mereu a-nflorit.
>efren:
=rec anii...
@i iar4Bi v4 cer o pova54
(opiii-nseta5i de sf4tosul cuv3nt.
(u voi 3mpreun4, ce m3ndru se-nal54
'ulcele grai pe /tr4bunul p4m3nt...
>efren:
2rmeaz4 compozi5ia coreografic4 8Jun4 ziua, Bcoal4:
2n declamator:
,ur peste frunze de m4tas4,
,ur peste cr3nguri Bi c3mpii -
%ulbere de soare ce se las4
%e oglinzi de lacuri argintii.
=oamn4 - ca o fil4 de poveste,
=oamn4 - colorate juc4rii,
0lac4r4 aprins4 f4r4 veste
Nntr-un pom cu rodii bucurii.
,ltul:
,ur peste br3ie verzi de gr3ne,
,ur peste brazde tuciurii,
Nmplinirea clipei care vine
%e arcuBul - at3tor melodii.
=oamn4 cu comori 3mbelBugat4,
=oamn4 care-n c3ntece revii.
/oare rev4rsat 3n nestemate
%este-e 54rii darnice c3mpii.
(,g. >oBca
9oderatorul &:
7umina de miere a soarelui, dezlegarea din r4bd4ri a vorbelor de duh Bi a
veseliei urcate 3n c3ntec, ne-au 3nseninat chipul Bi inima, care constat4:
X1iciodat4 iarna n-a fost mai frumoas4P:
9oderatorul 2:
/3ntem cu to5i copiii /oarelui. ,ici, 3n casa cea de soare, de unde pornim 3n
lumea mare, ne-am adunat la o s4rb4toare de recunoBtin54 Bi de poc4in54
/4 poposim l3ng4 sufletul profesorilor noBtri - /em4n4tori de 7umin4, P
,postoli ai 7uminiiP
2n declamator:

"rice liter4 -
7an ce rodeBte
(u aurul lui,
>4sfirat 3n cuv3nt.
(opilul citeBte -
Nnva54 Bi creBte,
/tejar al luminii,
Aoinic Bi sf3nt.
(opilul 3nva54
/4 c3nte, s4 zboare,
'in 5arini Bi p3n4
7a ceruri, la stea.
%e-a vie5ii orbit4,
-tern4 Bi mare,
(u crezul 3n oameni
@i-n %atria sa.
(,l. 1egriB
2n moderator:

Junii noBtri-ndrum4toriO 2rm3ndu-A4 exemplul, medit3nd 3ndelung, preg4tindu-
ne minu5ios, am 3ntocmit un proiect didactic al unei ore de s4rb4toare, de
relaxare pentru 'umneavoastr4, despre 'umneavoastr4, Bi sper4m s4 fie
interesant, de neuitatO
9oderatorul 2:
A4 consacr4m o 7-(?I- netradi5ional4,
(u rolurile inversate:
1oi vom fi azi profesori,
Iar 'umneavoastr4 -
elevi ascult4tori, s3rguincioBi, ingenioBi,
%e care rar cine-I 3ntrece
,dic4 to5i de nota R-(-O
"biectivele opera5ionale:
&./4 A4 mul5umim pentru lumin4 Bi c4ldur4 sufleteasc4$
2./4 A4 demonstr4m, 3nc4 o dat4, c4 A4 iubim, c4 A4 pre5uim, c4 A4
apreciem, c4 A4 admir4m, Bi-n fa5a 'umneavoastr4 cu tot respectul ne 3nchin4mO
9etode Bi procedee:
9otivarea, recitarea$
'emonstrarea$
>elaxarea$
7ucrul 3n grup$
7ucrul cu toat4 sala, etc.
9oderatorul &:
,Badar, permite5i-ne s4 3ncepem. %rima etap4 e cuv3ntul nostru introductiv.
(4tre a =a f4ptur4
@i munca =a de zor
94-nchin cu pietate,
Iubite %rofesorO
,mbii moderatori:
(u sufletul - ca roua dimine5ii...
1e 3nchin4m to5i la I(",1, (F>?II.
Nn ritmul unei melodii apar mai mul5i elevi (0iecare 5ine la piept un manual
Bcolar, sau o carte de -minescu, (reang4, 'abijaP etc..
Nn centru, ca o regin4 - 7imba >om6n4.
2n declamator:
(u roadele muncii pe albe prosoape
94-nchin -xcelen54, 94ria =a (arte,
(a bobului plin de soare Bi vise,
(a apei curate, ca uBii deschise.
,ltul (citeaz4:
&.2n 3n5elept a spus: X1u acela e deBtept, care Btie totul - s4 Btii totul e
imposibil - ci acela care Btie unde Bi despre ce se poate citiP:
,ltul:
(um ai intra-ntr-o m4n4stire,
Nn c4utare de alean Bi de iubire,
7a fel la Bcoal4, ce-i ca o (-=,=-,
Ain to5i acei 3ndr4gosti5i de carte.
2.:(artea este un izvor
%entru prezent Bi viitorP:
,ltul:
X7eac pentru suflet: - astfel era scris pe frontispiciul marii biblioteci tibetane cu
circa )VVV de ani 3nainte de (ristos. (hiar dac4 au trecut de atunci mai multe
milenii, rolul c4r5ilor 3n calitate de vindec4tor al sufletelor, a r4mas neschimbat.
,ltul:
Nn fa5a m4ritelor,
(4r5ilor,
(u inima ad3nc te apleci -
2n mare %"-=
NBi imagina %,>,'I/27
Nn chipul unei JIJ7I"=-(I
).:Airtu5ile prind r4d4cin4 numai 3n inima cuminte Bi la 3n4l5imi superioare devin
valori milenare:.
,ltul:
,rca lui 1"-,
,ncorat4 3n 9I=,
Nn vise,
" v4d ca pe o (,>=-,
(a prin valuri
(3t veacul, r4zbind,
/alveaz4 lumina de moarte.
(Aasile >omanciuc
*.:(a trandafirii prim4verii -
,Ba s3nt anii prosper4rii.:
,ltul:
(arte - lumin4 3n 5ar4,
,er cu p4s4ri ce zboar4.
(arte - prezent, viitor,
,lb4 arip4 de zbor.
D.:(ultura spiritual
,re r4d4cini 3n Bcoal4:.
,ltul:
(artea- c3mpie 3ntins4,
(u spice, cu flori este scris4.
(artea - prieten4 bun4,
(u care str4bat prin furtun4.
..:1ici o valoare nu poate fi comparat4 cu 3n5elepciunea. =ot aurul din lume pe
l3ng4 ea nu e dec3t nisipP:
,ltul:
(artea - codru de pine
%e ieri, pe azi Bi pe mine.
(ine a zis, cine oare,
(4 luminezi ca un soare#...
L.:@tiin5a este aripa pe care ne 3n4l54m la cerP:
(3ntec despre (arte
Aersuri: =. @tirbu
9uzic4: '. (hi5encu
(artea e oglinda vie5ii,
(artea-i c4l4toare stea
%3n-la albul b4tr3ne5ii
0i5i prieteni buni cu eaO
>efren:
"rice carte-n felul ei
=e vr4jeBte vrei nu vrei,
(artea-i plin4 de comori.
'ac4 unii b4ie5ei
1u citesc de mititei -
(resc ca pomii - f4r4 floriP
2ite-aBa e de c3nd lumea:
(artea - noi v4 spunem drept -
0ace omu-3ntotdeauna
9ai bogat, mai 3n5elept.
>efren:
(/e repet4 prima strof4
2n declamator (mic:
'omnule 3nv454tor,
'oamn4-nv454toare,
-u 3nc4 s3nt mic-micBor,
0irav ca o floare...
(um rosti5i orice cuv3nt
/implu, p4rinteBte,
/imt c4 Bcoala-i locul sf3nt,
2nde-nve5i a creBte.
/imt: cum intr4 lin o stea
=ainic 3n fereastr4,
,Ba intr4-n via5a mea
Aia5a 'umneavoastr4
,ltul (continu4:
%estea ani, ce mult aB vrea,
'ragi p4rin5i de carte,
/4 v4-napoiez din ea
(el pu5in o parte.
A4 voi fi mereu dator
(-o iubire mare,
'omnule 3nv454tor,
'oamn4-nv454toareO
(A. >omanciuc
,ltul:
" lume-ntreag4 te compar4
(u anotimp de prim4var4,
(u zorii zilelor senine,
(u pre5ul vie5ii, pre5ul p3inii,
(-o magistral4 3nspre soare,
(u cheia tainelor din mare,
(u ochii c4lduroBi de mam4,
(u gustul mustului de poam4,
(4ci tu, c3t inima 35i bate,
,prinzi 3n oameni dor de carte.
(Ch. (iocoi
,ltul:
/em4n4tori de 729I1F -
,ceBtia ne sunt profesorii,
(u voia 'omnului divin4
7ega5i de-a-ntregii lumi istorii.
/enini la suflet Bi la fa54,
(u vocea cald4 Bi blajin4,
-i rostul vie5ii ne 3nva54 -
=o5i:
/em4n4torii de lumin4O
,ltul:
-i ca Hristos spun ,dev4rul
@i-atunci c3nd plini de groaz4-s norii,
@i c3nd senin se-arat4 cerul -
,ceBtia ne s3nt profesorii...
9ereu 3nva54 - aceast4 lume
/-aleag4 gr3ul de neghin4,
=ot sem4n3nd 3n5elepciune
(u voia omului divin4.
,ltul:
7upt3nd 3n lume pentru bine,
Nndeamn4 faptele de glorii,
%rin jertfa lor ei vor r4m3ne
7ega5i de-a-ntregii lumi istorii.
7ega5i de-a-ntregii lumi istorii,
(u voia 'omnului divin4,
,ceBtia ne s3nt profesorii -
=o5i:
/-9F1F=">II '- 729I1F...
1e 3nva54 profesorii...
/4 scrim litere perfecte,
(u peni5a 3n caiete,
1e 3nva54, ne 3nva54-nv454toriiO
/4 sc4dem, s4 3mp4r5im,
%e cei mici s4-i ocrotim
1e 3nva54, ne 3nva54-nv454toriiO
2n triunghi a desena,
9un5i pe hart4-a ar4ta
1e 3nva54, ne 3nva54 profesoriiO
/telele pe nume-a Bti
@i natura a iubi
1e 3nva54, ne 3nva54 profesoriiO

/4 iubim 3ntotdeauna
,dev4rul nu minciuna
1e 3nva54, ne 3nva54 profesoriiO
(artea s-o iubim cu drag
@i al nostru scump meleag,
1e 3nva54, ne 3nva54 profesoriiO
@i 3ntotdeauna-n via54
Aorba lor ne-a fost pova54,
/4 tr4iasc4, s4 tr4iasc4 profesoriiO
(hipul lor ca o f4clie-
Aie5ii noastre temelie-
/4 tr4iasc4, s4 tr4iasc4 profesoriiO
(9ai rar %entru neodihna lor,
1e-nchin4m azi tuturor (se 3nchin4
/4 tr4iasc4 ani - o mieOOO
%ro-fe-so-riiOOO
>4sun4 abia auzit o melodie liniBtit4. 9oderatorii 3mpart fiBe cu teme Bi
3ns4rcin4ri pentru fiecare grup de profesori.
9oderatorul &:
2rm4toarea etap4 a lec5iei este lucrul individual 3n grup. =imp de D-. min.
rezolva5i 3ns4rcin4rile din fiB4: c3t mai corect, c3t mai ingeniosO
9odel de fiBe:
I. %entru grupul 89atematica:
&. 'esena5i chipul unui elev eminent, folosind numai cifre Bi figuri geometrice.
2. /crie5i formula fericirii, utiliz3nd denumirile opera5iilor matematice.
). 'a5i exemple de litere care au simetrie axial4 (,, ", =, H, 9, <.

II. Crupul X7imba Bi literatura rom6n4:
&. 9otiva5i prin )-* argumente, c4 X1ic4 - :dragul mamei: din X,mintiri: de I.
(reang4 poate fi inclus 3n lista viitorilor sportivi de performan54.
2. ,lc4tui5i un catren de monorim4, pornind de la cuv3ntul XBcoal4: (sau altul.
III. Crupul 8Jilogia, chimia:
&. -fectua5i Bi comenta5i un desen 8(orola de minuni a lumii:P
2. (e remedii naturiste ve5i folosi ca s4 dispar4 7-1-,P#

IA. Crupul X9uzica. ,rta plastic4:
&. ,lc4tui5i expromt muzica la catrenul dat. Interpreta5i c3nteculO
2. 'esena5i cuv3ntul X%>"0-/">:
A. Crupul 87imba francez4:
&. 'esena5i emblema - simbol al 0ran5ei. (omenta5i desenul (=urnul -ifel pe
care c3nt4 un cucoB...
2. .....
AI. Crupul 8-duca5ia tehnologic4:
&. /crie5i o re5et4 a unui preparat culinar pentru un elev codaB ca s4 devin4
fruntaB.
2. 'esena5i o 8gogoaB4 - eminent4:O

AII. Crupul 8(lasela primare:
&. 'esena5i %omul 3n5elepciunii.
2. "rganiza5i cu Xelevii: din sal4 un joc distractiv.
1.J.
&. Nns4rcin4ri se pot propune Bi altor grupuri (sau grupele se unesc c3te 2-)
3mpreun4 Bi reprezentan5ilor direc5iei Bcolii.
2. 0iBele care r4m3n, apar5in elevilor.
'e exemplu:
&. 'efini5i cuv3ntul %>"0-/">
2. ,lc4tui5i un microeseu X2n profesor ideal:.
9oderatorul - 8profesor::
'ragi 8elevi:, timpul a expiratO
2rm4toarea etap4 e verificarea. 1umai prin evaluare se distinge o valoare.
Nnv454tura-i un tezaur, iar munca-i cheia de aur.
1.J. 'ac4 la s4rb4toare s3nt prezen5i, (olajul poetic va 3ncepe cu omagierea
profesorilor mai 3n v3rst4, a pensionarilor.
2n declamator:
/4 st4m cumin5i Bi duBi pe g3nduri,
J4tr3nii dasc4li s4 ne-mbie,
=rec3nd cu vraj4 printre r3nduri
'e-acum cu t3mpla argintie.
1oi ascult4m din nou pova5a
@i-al adev4rului gr4unte,
/4 Btim de ce li-i trist4 fa5a,
'e ce li-s t3mplele c4runte.
1e-au dat c4ldura sufleteasc4
(u dor de-acest picior de plai,
(a-n inimi dragostea s4 creasc4,
(uv3ntul ?,>F, 9,9F, C>,IP
'e-at3ta noi 3ntotdeauna,
%e-al vie5ii drum c3nd ne-nt3lnim,
/4 ne-nchin4m cu plec4ciune,
/4 spunem simplu - 9ul5umimO
,ltul:
%4BeBte 3ncet 3nspre cas4,
(u pasul domol, ostenit,
'e parc4-ar veni de la coas4,
"ri s-ar 3ntoarce din mit.
'emult nu-i alearg4 3n cale
(ete zglobii de puBtani,
Iar p4rul i-i albe petale,
1ins e de griji Bi de ani.
=rece5i-i mai des pe la poart4
@i-n uB4 s4-i bate5i mai des,
(4ci v-a petrecut Bi v-aBteapt4,
%e to5i ce 3n via54-a5i purcesO...
(-velina %ricop
,ltul:
(3nd mai st4team 3n b4ncile prelungi
@i se-ag45au mici greieri de peni54,
1u ne venea s4 credem pe atunci,
(-a fost Bi ea, ca noi, o Bcol4ri54.
0iin5a drag4 nu ne-o-nchipuiam
/criind pe tabl4 grele ecua5ii,
"ri leag4nul prinz3ndu-Bi-l de-aun ram,
"ri 3mpletindu-Bi cozile-n recrea5ii.
-ra pl4p3nd4, 3ns4 c3nd vorbea,
9un5i de granit parc4 z4ream 3n fa54,
(u crestele 3nv4luite-n nea.
(u stele ce-n izvoare se r4sfa54.
,cum pensionar4-i... o z4resc
/4dind lalele-n mica gr4dini54.
@i amintirile-i 3n suflet cresc...
(-a fost Bi ea, ca noi, o Bcol4ri54...
(C. =omozei
J4tr3nii 3nv454tori
Aersuri: Cr. Aieru
9uzica: 9. 2ngureanu
'ou4 dalbe, dou4 flori,
'oi albi5i 3nv454tori
/e tot leag4n4 cuminte
'e aducere aminte.
>efren:
/4 tr4i5i ani mul5i , uBori,
'ulcii mei 3nv454tori,
9ult se cade, se cuvine
/4 v4 fie cald Bi bineO
=rec copii pe l3ng4 poart4,
8Jun4 ziua:-n gur4 poart4,
=rece omul prin lumin4
@i 3n fa54 i se-nchin4.
>efren:
9ult se cade pream4rit4
Aia5a voastr4 cea trudit4,
'4ruit4 tuturor
(a dulcea5a de pe flori.
>efren:
9oderatorul &:
(hipul copil4riei ni l-a 3nseninat imaginea unei stele c4reia 3i zicem %rima
Nnv454toare. -a r4m3ne pentru fiecare din noi, al4turi de m4mica Bi t4ticul, R3na
3n5eleapt4 Bi bl3nd4 a v3rstei de ,ur.
7ec5ia de baz4 a tuturor primilor 3nv454tori a fost cea de cumsec4denie Bi
omenie.
2n declamator:

(ine Btie a ne spune
" legend mai frumoas4
@i 3n inimi s4 adune
/lava c4r5ilor aleas4O
(ine Btie s4 asculte
9ai atent Bi mai ferice
(onjugarea de cuvinte
(e rostesc 3n grab4 picii#
1umai -a, 3nv454toarea,
,re darul ista sf3nt, -
/4 deschid4 lumea mare
%e arip4 de cuv3nt.
(9. >oman
9oderatorul 2:
"ferim cuv3nt domnilor 3nv454tori de la clasele primare, care ne invit4 sub
X%omul 3n5elepciunii:
((ineva comenteaz4 %omul - sUmbol de pe poster.
2n absolvent (recit4 o poezie-dedica5ie pentru to5i 3nv454torii de la clasele
primare:
(3nd am venit la Bcoal4-n toamn4,
-ram sfios Bi eram mic.
9-a5i m3ng3iat pe creBtet, 'oamn4,
@i parc4 m-am sim5it voinicO
(e cald4 m3n4 mi-a5i 3ntinsO
@i-am scris Bi am citit cu spor
1imic 3n via54 nu-i uBorO
/4 fim destoinici ne-a5i pretins.
,nii de Bcoal4-ncet s-au dusP
(a soarele c4tre apus.
,zi, 3n4l53ndu-ne c-o treapt4,
A4 s4rut4m mina cea dreapt4
@i A4 aducem, 'oamna noastr4,
=ot cerul 3ntr-o floare-albastr4O
2rmeaz4 X'ansul boboceilor: sau altul la alegere, pe care-l danseaz4 pe
scen4 Bi cei din sal4, doar to5i am fost c3ndva Xbobocei:.
9oderatorul &:
Intr4m cu septembrie de m3n4,
,dus de prin pomi, de prin v4i...
7a ora de 7imba >om6n4
Intr4m cu septembrie de m3n4,
(u zorii ochilor =4i...
(/. Jelicov
2n elev citeBte eseul 894ria sa cuv3ntul: de ,gnesa >oBca.
-levul:
0iind cuv3ntul, mult mai aBteptat spre rostire, veritabil4 c4l4uz4 a g3ndului curat
spre 3n4l5ime, spre ad3nc, spre larguri, el este, totodat4, Bi corabie de dor, c3ntec
Bi desc3ntec, reazem Bi alint f4r4 de care z4c4mintele aurifere ale cugetului Bi
sim5irii omeneBti r4m3n neexprimate, nevalorificate, ne3ntruchipate 3n imaginile de
lumin4 ale adev4rului despre noi Bi despre lume, despre 2nivers.
/trecurat 3n auz precum o muzic4 de sfere, cuv3ntul limbii materne sun4
necontenirea cu glas de tr3mbi54, de clopot, de vioar4, cu vers de lie-cioc3rlie,
izvor3t din doine Bi balade, legende ale secolelor, mituri ale mileniilor, nesecat4
nicic3nd frumuse5e veBnic4 a leag4nului de dor care este 5ara, 54r3na, generoasa
materie a crea5iei.
%rin cuv3nt ne 3n4l54m. 04r4 de cuv3nt r4m3nem ai nim4nui, 3nsingura5i Bi triBti,
condamna5i Ba dispari5ie.
/4 ne c4l4uzeasc4, deci, cuv3ntul cel drept, cuv3ntul cel bun, cuv3ntul s4n4tos
al 3n5elepciunii milenare a neamului pe care ni-l d4 (artea cea sf3nt4, rostirea cea
aleas4, ad3nca amintire a %atriei, a (oloanei infinite, 3n care orice sunet va s4 fie
Bi este un inel de aur, cu raz4 de /oare Bi de 7uceaf4r 3ntru to5i vecii, un gheizer
de purificare, de spiritualitate continu4 prin care via5a Bi iubirea se conjug4 la
infinit ca muzica Bi poezia, ca dumnezeirea.
9oderatorul 2:
>4m3nem veBnic recunosc4tori profesorilor noBtri de rom6n4, care ne-au
3ncurajat s4 iubim cuv3ntul, s4-l respect4m, s4-l pre5uim, s4 prosl4vim poe5ii care
au un singur 'umnezeu - (uv3ntul temerar al adev4rului spus frumos.
'imitrie (antemir constata: 8(uv3ntul poart4 icoana sufletului Bi fapta -
comoara inimii:.
9oderatorul &:
,cum s4 auzim:
&. %oezia alc4tuit4 de grupul de profesori de rom6n4$
2. /4 apreciem comentariile despre 1ic4 (reang4 - un poten5ial
sportsmanP
(>4spuns aproximativ:
&. bun 3not4tor - toat4 ziulica se afl4 la sc4ldat, l4s3nd-o pe mama acas4,
Xcare se d4 3n v3nt dup4 trebiP:
2. alerg4tor de vitez4 - iute la piciorO 1ici c3inii lui =r4snea nu-l puteau
ajunge, c3nd fugea cu pielea goal4 spre cas4...$
). s4ritor excellent - dup4 ce a dat la p4m3nt toat4 c3nepa, sare gardul 3ntr-o
clipit4, ca s4 nu-l prind4 m4tuBa 94rioara...$
*. c454r4tor ne3ntrecut - 3n cireBul m4tuBii 94rioara, 3n tei, ca s4 prind4
pup4za...
%auz4 muzical4.
9oderatorul 2:
X9atematica, ce a fost 3n5eleas4 correct, aduce cu ea nu numai adev4r, ci Bi
frumuse5eP frumuse5ea rece Bi sobr4 a unei sculpture, frumuse5ea perfect4, pe
care o po5i g4si numai 3ntr-o oper4 de art4:, spunea un mare mathematician Bi
filozof englez. X (ine a capabil la matematic4 are cunoBtin5e perfecte 3n domeniul
tuturor Btiin5elor:, afirma filozoful antic %laton.
9oderatorul &:
/tudiul matematicii, care se aseam4n4 cu literature Bi muzica, este unul din
documentele cele mai special ale activit45ii de crea5iea a omenirii, 3n care se
manifest4 n4zuin5a, aspira5ia omului spre latura intelectual4 a vie5ii, ce prezint4 o
manifestare a armoniei universale. >enumitul poet francez %aul AalerU
m4rturisea: X/3nt 3ndr4gostit de cea mai minunat4 dintre Btiin5e - 9,=-9,=I(,:.
2n declamator:
'in p3inea cunoBtin5ei
Nmpar5i cu bun4tate,
(u drag, acelor care
/3nt dornici de-a Bti carte.
@i inima 35i salt4
'e bucurie plin4,
(4ci unde a fost umbr4
,cum e lumin4.
(4tre a ta f4ptur4,
(a de magician,
94-nchin cu pietate,
Iubit matematicianO
(A. 9ilescu
,ltul:
%e zece s4-l aduni cu trei
@i-apoi la cub ridic4 suma:
,t35ia ani s4 stai de-acum
7a locul h4r4zit de zeiO
Aictorios s4 ne tr4ieBti:
9ai jos nici cu un metruO
Nn sfera vie5ii tinereBti
1u punct s4 fii, ci centruO
/pectatorii privesc portretul elevului eminent (numai din cifre Bi figure
geometrice, ascult4 decodarea f4cut4 de autorii desenului. ,poi fac cunoBtin54
cu formula matematic4 a fericirii.
/pectatorii dau exemple de proverb matematice (3n componen5a c4rora s3nt
numere.
Nn continuare - numere artistice pentru profesorii de matematic4, fizic4,
astronomieP etc.
Nn pauz4 concursul: X(ine dup4 cine, cine-i dup4 mine#...:
(-xplica5ie: profesorii se 3mpart 3n 2 grupuri egale. =imp de un minut trebuie s4
se aBeze 3ntr-un r3nd, 5in3nd cont de ziua Bi luna de naBtere. (,nul naBterii nu
conteaz4O 2rmeaz4 Xcitirea: r3ndului. 0iecare spune data respectiv4.
9oderatorul 2:
/-au copt gutuiele pe ram
@i norii picur4 uBor...
'oresc al4turi s4 te am
9ereu, iubite profesorO
/e duc cocorii savur3nd
1atura plaiului 3n zbor,
=e port 3n suflet Bi 3n g3nd,
9ereu, iubite profesorO
/plendoarea cerului senin
1e ia cu ea 3ncetiBor...
Iar eu la tine vin Bi vin
9ereu, iubite profesorO
(I.(iobanu
2rmeaz4 evaluarea ; evoluarea profesorilor de chimie, biologie.
9oderatorul (l3ng4 o hart4:
Nn clasa noastr4 azi
Istoria cuv3nt4
@i-ar4t4torul, simplu,
(olind4 tot p4m3ntul.
Nn clasa noastr4 azi
(4l4torim departe,
%rinz3ndu-ne de m3n4
(u mun5ii Bi cu cartea.
Nn clasa noastr4 nu-i
" zi plictisitoare -
74s4m o jungl4 deas4
@i-apoi plec4m la mare.
Nn clasa noastr4 acum6
- parc4 centrul lumii,
,ici s3ntem cu to5ii
%e-un v3rf de munte - anume...
(Cr. (iocoi
9oderatorul 2:
8'ac4 omul nu Btie spre ce debarcader 5ine calea, nici un v3nt nu-i poate fi
prielnic:, spune /eneca. Ceografia ne 3ndeamn4 s4 ne scufund4m la fundul m4rii
Bi s4 g4sim ,dev4rul, s4 escalad4m piscurile vie5ii cu d3rzenie, s4 c4l4torim, dar
s4 ne 3ntoarcem acas4, 3n 9oldova cea frumoas4O...
%rofesorii de geografie prezint4 Bi comenteaz4 harta amuzant4 a notelor de la
& - &V.
2n declamator:
7eag4 visul la catarg,
2rc4 p3nzele 3n soare
@i av3nt4-te 3n larg
%e un semn de 3ntrebareO
@i 3ntreab4-te mereu:
(um# 'e ce# 'e unde# "are#
'in ce creBte-un curcubeu#
(3t april e 3ntr-o floare#
'e ce scade mierea-n tei#
(3te r3uri fac o mare#
'e ce patru Bi nu trei#
'e ce lun4# 'e ce soare#
'e unde vine viermele 3n m4r#
'e unde v3rcolaci pe lun4#
/4 existe adev4r,
(are creBte din minciun4#...
Rboar4-n ceruri, urc4-n stea,
=reci de poli Bi emisfereO
@i ca-n vis vor disp4rea
9ulte taine Bi mistere.
@i-astfel, travers3nd din greu
94ri Bi 54ri Bi nori feerici -
Aoi descoperi mereu
1oi t4r3muri, noi ,mericiO
(X'ac4 vrei s4 fii (olumb:
%auz4... 'ialoguri umoristice...
Aor fi evalua5i Bi ceilal5i profesori, li se vor dedica Bi lor c3ntece, etc.
2n elev (cu un poster foarte frumos:
Nn fiBa noastr4 era fixat4 cerin5a de a formula c3teva defini5ii poetice (compara5ii
pentru cuv3ntul %>"0-/">
Aariant4 de r4spuns:
&. %>"0-/">27... este un harnic Bi neobosit liv4dar care s4deBte 3n inimile
noastre l4stari de lumin4...
2. ... este un plugar, care ad3nceBte 3n sufletele noastre brazde 3ns4m3n5ate
cu boabele adev4rului...
). ... este un ghid erudit care ne conduce cu aten5ie Bi clarviziune prin
=emplul (unoBtin5elor...
*. ... este un f3nt3nar care sap4 ad3nc Bi f4r4 odihn4, deschinz3nd la Bipotul
frumuse5ii Bi a 3n5elepciunii, spre a da la iveal4 ceea ce are omul mai bun 3n
sine...
D. ... e un 'anco, un %rometeu, care ne c4l4uzeBte Bi ne 3ndrum4 s4 lupt4m
cu bezna...
.. ... e un ,postol al 7uminii, un /em4n4tor de 7umin4...
L. ... este ,becedarul cu pove5e:
(2n grup de elevi recit4 poezia - pova54 X04-5i timp: de >udUard Yipling.
0F-?I =I9%
Nn trecerea gr4bit4 3n lumea c4tre veci
04-5i timp, m4car o clip4, s4 vezi pe unde treciO
04-5i timp s4 vezi durerea Bi lacrima arz3nd,
04-5i timp cu mila s4 te alini oric3ndO
04-5i timp pentru adev4ruri Bi ad3ncimi de vis,
04-5i timp pentru prieteni cu sufletul deschisO
04-5i timp s4 vezi p4durea, s-ascul5i l3ng4 izvor.
04-5i timp s-ascul5i ce spune o floare, un cocorO
04-5i timp pe-un munte seara, st3nd singur s4 te rogi.
04-5i timp frumoase amintiri, de unul s4 invociO
04-5i timp s4 stai cu mama, cu tat4l t4u - b4tr3ni,
04-5i timp de-o vorb4 bun4, de coaja pentru c3iniO
04-5i timp s4 fii aproape de cei iubi5i, voios,
04-5i timp s4 fii Bi-al casei, Bi-n slujba lui HristosO
04-5i timp s4 guBti frumosul din tot ce e curat,
04-5i timp c4 eBti de multe mistere-nconjuratO
04-5i timp cu orice tain4 sau adev4r s4 stai,
04-5i timp, c4ci toate acestea au inim4 Bi graiO
04-5i timp s-ascul5i la toate, din toate s4 3nve5i,
04-5i timp s4 dai vie5ii adev4ratul %>-?O...
04-5i timp acum
/4 Btii, zadarnic ai s4 pl3ngi -
(omoara risipit4, a vie5ii,
1-o mai str3ngiO
04-5i timpO... 04-5i timpO...
", nu uita:
0F-?I =I9%...O
-pilog
0undal muzical: o sonat4 0oBtii absolven5i cu buchete
9oderatorul &:
,Ba-i cunoaBtem: doar 3n neodihn4...
1eodihni5i 3n somn odihnitor,
,Bteapt4-un r4s4rit multicolor
@i ne conduc pe drumurile-i p3n4
" pas4re se-aBeaz4 lin pe m3n4...
- pas4rea din pomul vie5ii lor,
%rin care-a noastr4 via54 se 3mplin4...
9oderatorul 2:
Iubite %rofesor O
,cesta 5i-e harul,
,ceasta-i chemarea:
/4 sapi 3n ad3ncuri,
/4 dai de izvoare,
@i-ncet s4 le urci cu ochiul spre soare,
'in care - 3ngenunchind -
/4 bea oriBicare
Nn >2CF(I21- de /F>JF=",>-...
2n declamator:
Aeghind la izvorul lumii,
(el tainic Bi f4r4 de moarte,
(opiilor 54rii 3n inimi
7e-aprinde5i lumina de carte.
(e-i bun sem4na5i s4 r4sar4
(e-i r4u st4vili5i c3nd se cerne.
@i imne c3nta5i pentru 5ar4
7a flac4ra 7imbii materne.
,ltul:
Aoi arde5i ca soarele-n ceruri
(4ci ast4zi v4 creBte p4m3ntul
'e veBnice - ad3nci adev4ruri
Ai-i plin 3n rostire cuv3ntul.
%e-altarul de jertf4 al Bcolii
A4 pune5i tot sufletul mare,
1u Bti5i s4 r3vni5i la fotolii,
7a nimburi de glorii uBoare.
1u vre5i o mai dreapt4 r4splat4
@i nici o cinstire mai vie
'ec3t conBtiin5a-mp4cat4
@i lacrima de bucurie...
'e-aici, de la Bcoal4, 3n lume
%4Besc f4urarii de m3ine,
%4str3ndu-A4 bunele nume,
(urate ca miezul de p3ine.
2n absolvent:
/-au c3rduit 3n grab4 anii de Bcoal4, anii de vis... ,zi cu triste5e profund4
constat4m:
(opil4rie, p4p4die,
(e repede te-ai scuturatO ...
Nntre primul Bi ultimul sunet zglobiu de clopo5el 3ncap cei mai setoBi de
3n5elepciune Bi cei mai plini de speran54 ani ai veacului de om.
/3ntem un stol de cocori, care 3n prim4var4 3Bi va lua zborul... /3ntem p4s4rile
tinere5ii 'umneavoastr4. (u legitim4 m3ndrie constat4m c4 am avut dasc4li at35i
de erudi5i Bi generoBi... A4 mul5umim pentru lec5iile /incerit45ii, "meniei.
,ltul (cl. I:
A4 mul5umim pentru primul c3rligel, pentru prima liter4 Bi prima cifr4, pentru
prima pova54 3n5eleapt4...
,ltul (cl. AII, AIII:
A4 mul5umim pentru grija nestr4mutat4 de a ne creBte "ameni, demni de
timpul pe care-l tr4im...
2n elev:
,nii pe care-i avem Bi-au deschis florile Bi seva prim4verii noastre. Aom da
roade Bi le vom 3nchina 'umneavoastr4... 'in gr4dinile toamnei am cules
buchete de crizanteme... ,ceste flori 3ntomnate, albe ca urma cretei pe tabl4, cu
frumuse5ea sever4 Bi apropiat4 sufletului ca Bi caligrafia... copil4ria... ,ceste flori
de toamn4 le vom ridica 3n cump4na unei f3nt3ni Bi va sta buchetul cu imaginea 3n
oglinda izvoarelor, cu aromele risipite 3n ceruri, iar cu petalele scuturate pe
p4m3nt.
,ltul:
'ragii noBtri mesageri ai 3nnemuririi spiritualeO (e s4 A4 dorim 3n aceast4 Ri de
/4rb4toare#O %e l3ng4 timp, care mereu nu A4 ajunge - mult4 s4n4tate Bi
senin4tate sufleteasc4... 9ai ad4ug4m: cuv3ntul '-voastr4, plin de 3n5elepciune
nu va fi depozitat nicic3nd 3n muzeul de umbre al uit4rii...
,ltul: - A4 asigur4m de stima, recunoBtin5a Bi admira5ia noastr4...
,ltul:
1e exprim4m deosebita noastr4 considera5iune pentru modelul pedagogic pe
care-l 3ntruchipa5i.
0lorile iubirii...
9elodie: Cr. Aieru
(uvinte: Cr. Aieru
'ragii noBtri profesori,
A4 aducem ast4zi flori.
A4 rug4m a le primi,
/3nt c3ntarea inimii.
>efren:
A4 rug4m cu soare
@i cu s4rb4toare
/4 primi5i aceste floriO
0lorile iubirii,
0lorile 94ririi,
'ragii noBtri profesoriO
?ara f4r4 profesori
- ca cerul f4r4 sori,
(a Bi cerul f4r4 sori
(a z4voiul f4r4 flori.
>efren:
2n declamator:
Izvoare de mituri r4m3ne5i prin vreme,
%rin temple de flori s4 p4Bi5i ca Bi acum,
'in ochii de stele A4 ning4 poeme,
Iar g3ndul A4 fie un drum,
%e care doar 3ngerii umbl4 Bi c3nt4.
,ltul:
A4 fie cuv3ntul lumin4 prin clip4
@i sufletul - leag4n pentru arip4,
@i ochii - izvoare de doruri sublime,
Iar lacrima - mir pentru ziua de m3ine.
,ltul:
1e-nchin4m p3n-la r4zor,
Junule 729I1F=">,
(4 mereu aripa =a
1e deprinde a zbura.
1e-aplec4m cu-ad3ncul 5ie
%3n4 la suflarea glieiP
1e-nchin4m p3n4 la roua
Inimii, ca steaua, nou4,
(4 aripi ne-ai dat 3n lume
'in netihna ta anumeO...
,ltul:
A4 mul5umim pentru 729I1,,
1euitat4 Bi blajin4 -
" 729I1F ce r4m3ne
Aie ieri, ast4zi Bi m3ineP
=o5i:
/una5iP /una5i, clopo5ei, P
%entru profesorii meiP
=o5i sun4 din clopo5ei, apoi le d4ruiesc profesorilor flori Bi c3te un clopo5el -
talisman.
,ctivitatea extracurricular4
-<(2>/I- 7, JIJ7I"=-(,
1,?I"1,7F
7oc de desf4Burare: sala de grup4, biblioteca Bcolii, Jiblioteca 1a5ional4 a
>epublicii 9oldova, libr4ria.
>esurse umane participante:
- cadre didactictice$
- elevii claselor a <I-a$
-bibliotecari$
>esurse materiale:
Z fondul de carte existent 3n bibliotec4 Bi la libr4rie$
Z materiale informative Bi formative existente la bibliotec4$
Z prezentare %oQer %oint cu informa5iile corespunz4toare c3t Bi imagini din
poveBti Bi tablouri ale scriitorilor$
"biective generale:
Z cultivarea interesului pentru c4r5i prin 3mbun4t45irea rela5iei -lev -
Jibliotec4 $
Z /timularea interesului elevilor pentru c4r5i.
"biective specifice:
Z s4 manifeste curiozitate Bi interes pentru c4r5i variate$
Z s4 cultiv4m sentimente de pre5uire Bi dragoste fa54 de frumuse5ea Bi
bog45ia lumii c4r5ilor, fa54 de lectur4$
Z s4 identifice expresiile frumoase despre carte$
Z s4 3n5eleag4 rolul c4r5ii 3n via5a omului$
Z s4 3n5eleag4 rolul bibliotecii Bi s4 utilizeze serviciile acesteia$
Z s4 fie capabili s4 selecteze c4r5i 3n raport cu v3rsta, aptitudinile, interesele
fiec4ruia$
Z s4 aib4 acces la diferite c4r5i Bi materiale din bibliotec4$
Z s4 cunoasc4 tehnicile de aBezare a c4r5ilor 3n bibliotec4.
%rodus finit:
Z realizarea unei expozi5ii de desen cu scene din poveBti$
Z realizarea unei expozi5ii de colaje cu scene din poveBti Bi poezii$
Z realizarea unei expozi5ii de c4r5i cu poveBti Bi poezii$
-fectele implement4rii lecturii in r3ndul elevilor:
Z (reBterea dorin5ei de a vizita biblioteca$
Z 0amiliarizarea cu modul de comportare 3n bibliotec4.
Z ,jutorarea celor defavorizati$
Z >eceptivitate la opiniile altora$
Z Implicarea in activitati de cunoaBtere.
Z ,ctivit45i propuse:
Z vizite la biblioteca Bcolii, Jiblioteca 1a5ional4 a >epublicii 9oldova, Bi la
libr4rie$
Z activit45i de popularizare a c4r5ilor accesibile v3rstei Bi posibilit45ilor lor$
Z ezpozi5ii de c4r5i la date memorabile$
Z jocuri de rol.
,ctivit45i educative:
& ,,Nn lumea poveBtilor[[
Z vizit4 la biblioteca Bcolar4$
- sa recunoasc4 autori Bi scrieri ale acestora$
- s4 redea textul unor poveBti respect3nd con5inutul Bi ordinea secven5elor.
2 (oncurs 3nchinat marelui povestitor Ion (reanga
Z sa recunoasca povestea din care face parte fragmentul$
Z sa recunoasc4 personajul Bi unele titluri$
Z sa redea mici pasaje cunoscute din povestile lui (reanga
%ornind de la aceste constat4ri am 3ncercat prin acest proiect s4 g4sesc
modalit45i Bi tehnici care s4 contribuie la stimularea interesului copiilor pentru
c4r5i. /t3rnirea interesului pentru c4r5i se poate realiza cu mai mult4 uBurin54 dac4
activit45ile desf4Burate 3n acest sens dep4Besc spa5iul s4lii de clas4 sau al
dormitoarelor.
Jibliotecile Bi libr4riile s3nt mediile cele mai potrivite ce ofer4 posibilitatea
familiariz4rii cu locul unde ce p4streaz4 atmosfera de lucru Bi bog45ia celor care
au aBternut pe h3rtie crea5iile lor.
,ctivit45ile la biblioteci contribuie la dezvoltarea interesului pentru c4t5i, Bi
anume:
- prezentarea s4lii Bi a modului de aranjare a c4r5ilor 3n rafturi, pe tematici
sau pe scriitori 3n ordine alfabetic4$
- explicarea modului de comportare a unui cititor 3ntr-o bibliotec4$
- cunoaBterea alc4tuirii unei c4r5i (copert4, titlu, autor, pagini, numerotarea,
etc.$
-

>ealizarea etapelor proiectului

1r
'enumirea activit45ii
(on5inuturi
-detalieri-
9etode Bi procedee
,Btept4ri
Aizita la biblioteca Bcolii
Aizita la biblioteca 1a5ional4 a >epublicii 9oldova
-xcursie la ,Jiblioteca 1a5ional4 a >epublicii 9oldova
explicarea modului de comportare a cititorului 3ntr-o bibliotec4.
(ultivarea sentimentelor de pre5uire Bi dragoste fa54 de frumuse5ea Bi bog45ia
lumii c4r5ilor, fa54 de lectur4$
-xplica5ia
0amiliarizarea cu modul de comportare 3n bibliotec4.
(um sunt aranjate c4r5ile 3n bibliotec4#
(um cerem o carte#

=rezirea interesului de a frecventa biblioteca.
-ducarea dragostei fa54 de lectur4.
(oncurs 3nchinat marelui %"-= 9ihai -minescu
>ecunoaBterea personajul Bi unele titluri$
>edarea micilor pasaje cunoscute