Mocodean Pompei Stefan

An III
Psihologie si tiine Cognitive
Referat
Consiliere psihologica si vocationala
Rolul teoriei in psihologia vocationala este de a explica si a permite
interpretarea datelor vocationale si a comportamentului vocational. Teoria
poate sa raspunda la trei intrebari comune:
1. Ce factori personali si de mediu intervin in deciziile de cariera,
implicare si performanta in cariera si ce factori determina indeciziile,
deciziile nesatisfacatoare si lipsa de performanta.
2. Ce factori personali si de mediu duc la stabilitate sau schimbare in
tipul si nivelul de munca pe care o persoana o presteaza.
3. Care sunt cele mai eficiente modalitati de asistenta pentru
persoanele cu probleme de cariera.
sihologia vocationala actuala este dominata de cateva abordari
teoretice. !ac"ett, #ent si $reenhaus %1&&1' propun o clasificare a acestor
abordari in: abordari ale corespondentei persoana(mediu, teorii dinamice %ale
dezvoltarii carierei' si teorii social(cognitive. )cestora li se adauga teoriile
sociologice, ca reactie la tratarea psihologizanta a alegerii carierei. *n
prezent insa o serie de eforturi se concentreaza spre unificarea teoriilor,
descoperirea punctelor de convergenta si explicarea relatiei dintre teorie si
practica in domeniul psihologiei vocationale.
1
). Teorii ale corespondentei individ
*. Teoria lui arson
+ran" arson a fost cel care a elaborat prima teoriei a alegerii
vocationale, fiind considerat pionierul cercetarii stintifice din acest domeniu.
%arson, 1&,& apud !artung - .lustein, 2,,2'. *ntreaga sa activitate a avut
la baza trei asumptii:
( oamenii difera intre ei
( ocupatiile difera intre ele
( alegerea vocationala presupune cautarea unei corespondente intre
caracteristicile individuale si caracteristicile mediului.
oate ca, in contextul efervescentei teoretice din zilele noastre,
modelul lui arson %1&,& apud !artung - .lustein, 2,,2' poate parea
simplist. Cu toate acestea, el a stat la baza elaborarii unor teorii solide bazate
pe ipoteza corespondentei, teoria lui !olland fiind un exemplu elocvent in
acest sens. Testele psihometrice, precum si inventarele de aptitudini si
interese, au fost elaborate cu scopul realizarii unor predictii pe baza
corespondentei persoana (/ ocupatii.
** Teoria lui !olland
Tipologia persoana(mediu de munca si teoria alegerii carierei a lui
!olland %1&0&' este una din teoriile cel mai frecvent studiate. Conceptele ce
deriva din aceasta teorie au fost practic asimilate in vocabularul, metodele si
practicile de asistenta a carierei. 1italitatea teoriei este demonstrata de
2
numarul mare de studii realizate in cadrul acestei abordari si de publicarea
celei de(a sasea editii a teoriei. !olland %1&&2' isi descrie teoria ca fiind una
structurala si interactiva. 3ste o teorie structurala pentru ca incearca sa
organizeze informatia vasta despre oameni si ocupatii si este interactiva
intrucat considera comportamentul uman si cariera ca fiind rezultatul
interactiunii permanente dintre oameni si mediu.
Teoria lui !olland sugereaza ca:
1. ersoanele si mediile de munca pot fi categorizate in 4 tipuri
%realist, investigativ, artistic, social, entreprenorial si conventional/
R*)53C'.
2. ersoanele tind sa caute medii de munca ce le vor permite
implementarea caracteristicilor personalitatii lor vocationale.
3. Comportamentul %optiunea vocationala, stabilitatea vocationala,
optiunea educationala si performanta scolara, competenta profesionala,
comportamentul social si susceptibilitatea la influenta' este rezultatul
interactiunii dintre tipurile de personalitate si mediu.
)cestor idei de baza li se adauga o serie de ipoteze pe care !olland le(a
lansat legat de: consistenta, diferentierea si identitatea profilelor personale,
respectiv legat de structura si congruenta dintre tipurile de personalitate si
mediile de munca.
1. Tipurile de personalitate. Conceptul de tip pe care il utilizeaza
!olland este analog cu cel propus de )dler %1&3&', 6ung %1&33' sau mai
tarziu de $ordon %1&20' sau 7elsh %1&20'. 8riginea tipologiei propusa de
!olland insa este diferita, fiind inspirata in special de literatura vocationala.
3
9e asemenea structura tipologiei, simetrica si paralela, este oarecum
particulara. 5imetria este data de forma hexagonala a tipurilor, iar
paralelismul de tratarea tipurilor in relatie cu mediile de munca.
a. 9ezvoltarea tipurilor. Tipurile sunt produsul interactiunii dintre
factorii culturali si personali ce caracterizeaza o anumita persoana. $rupul,
ereditatea, parintii, clasa sociala, cultura si mediul fizic in care traieste o
persoana furnizeaza o anumita experienta pe baza careia persoana invata mai
intai sa prefere unele activitati altora. )ceste preferinte devin cu timpul
interese ce duc la formarea unor anumite competente, iar in final, aceste
interese si competente creeaza o dispozitie personala particulara care
determina modalitatea de gandire, perceptie si manifestare comportamentala.
Respectiv, persoanele de tip social vor cauta mai degraba activitati sociale,
cum ar fi: predarea sau asistenta sociala, se vor percepe ca fiind persoane
sociabile si prietenoase si ca avand mai multe competente sociale %ex. a a:uta
persoanele in probleme personale' decat spre exemplu realiste %ex. a utiliza
diverse masini si utila:e'. 9e asemenea este de asteptat ca aceste persoane sa
valorizeze activitatile sau sarcinile sociale: a aduce servicii comunitatii, a(i
a:uta pe altii, etc.
5ensul dezvoltarii este intotdeauna de la activitati spre dispozitii.
referinta pentru anumite activitati in copilarie este determinata pe de o
parte de factori genetici, iar pe de alta parte de experientele timpurii ale
copiilor. Chiar daca atitudinea parintilor coreleaza in mai mica masura cu
interesele copiilor %Roe, 1&04, Roe - 5iegelman, 1&4;', tipul parental
creeaza un anumit gen de oportunitati si de asemenea impune anumite
limitari ale experientelor. )stfel, parintii Realisti se vor anga:a in activitati
tipic Realiste, in interiorul casei ca si inafara ei, utilizeaza anumite materiale
;
si unelte specifice intereselor Realiste, isi aleg prieteni si chiar vecini
Realisti, etc. 9e asemenea acesti parinti vor ignora, evita sau chiar re:eta
activitati non(Realiste, cum ar fi cele sociale.
Cu timpul aceste preferinte devin interese bine definite pe baza carora
copiii obtin atat satisfactii personale cat si recompense din partea celorlalti.
9iferentierea si cristalizarea in timp a acestor interese duc la dezvoltarea
anumitor competente si la formarea unui sistem asociat de valori. )ceasta
inlantuire de evenimente conduce la definirea anumitor dispozitii si
dezvoltarea unui tip de personalitate predispusa spre formarea unor abilitati
si exercitarea unor atitudini si comportamente caracteristice. 9ezvoltarea
tipurilor propusa de !olland este consistenta si cu teoria vocationala a lui
<rumboltz %teoria invatarii sociale, 1&2&'.
b. Caracteristicile tipurilor. !olland a incercat o descriere empirica a
tipurilor, tocmai pentru a face testabila validitatea acestora. Ceea ce urmeaza
este o redare prescurtata a caracteristicilor fiecarui tip. entru o descriere
detaliata a acestora consultati bibliografia data.
= Tipul realist %R' se caracterizeaza prin tendinta de a se indrepta spre
acele activitati care presupun manipularea obiectelor si instrumentelor.
oseda aptitudini manuale, mecanice sau tehnice si este satisfacut de acele
medii profesionale care necesita un nivel optim de dezvoltare a acestor
aptitudini.
= Tipul investigativ %*' se distinge prin apetit deosebit pentru cercetare,
investigare sub diverse forme si in cele mai diferite domenii %biologic, fizic,
0
social, cultural etc.'. )re de obicei abilitati matematice si stiintifice si
prefera sa lucreze singur pentru rezolvarea de probleme.
= Tipul artistic %)' manifesta atractie spre activitatile mai putin
structurate, care presupun o rezolvare creativa si ofera posibilitatea de
autoexpresie. ersoanele artistice sunt inzestrate cu abilitati artistice si
imaginatie.
= Tipul social %5' este interesat de activitati care implica relationare
interpersonala. refera astfel sa a:ute oamenii sa(si rezolve problemele sau
sa(i invete diverse lucruri, decat sa realizeze activitati care necesita
manipularea unor unelte sau masini.
= Tipul intreprinzator %3' prefera sa lucreze in echipa, insa in primul
rand cu scopul de a conduce, a diri:a, a ocupa locul de lider. 3vita activitatile
stiintifice sau domeniile care implica o munca foarte dificila, preferandu(le
pe acelea care ii pun in valoare abilitatile oratorice si manageriale.
= ersoana de tip conventional %C' se indreapta spre acele activitati
care se caracterizeaza prin manipularea sistematica si ordonata a unor
obiecte intr(un cadru bine organizat si definit. )re abilitati secretariale si
matematice ceea ce il face potrivit pentru activitati administrative. Tipul
conventional reuseste sa se adapteze cu dificultate la situatiile cu grad ridicat
de ambiguitate si care nu au descrise cerinte clare.
3xista un tip dominant, cel pentru care persoana dovedeste gradul cel
mai inalt de similaritate si tipuri secundare. atternul de personalitate
vocationala a persoanei este dat de profilul de similaritate cu fiecare dintre
aceste tipuri. 5pre exemplu, o persoana poate sa prezinte gradul cel mai
4
mare de similaritate cu tipul social si al doilea, in ordinea similaritatii, cu
tipul intreprinzator. )ceste doua tipuri vor deveni primele in patternul de
personalitate al persoanei si apoi, in ordine descrescatoare, celelalte tipuri.
rin focalizarea pe patternul de personalitate si nu pe un anumit tip singular
de personalitate se evita problemele de interpretare care ar fi aparut din
aceasta conceptualizare simplista a personalitatii vocationale. 5e obtin astfel
22, de patternuri diferite de personalitate sau repertorii de comportamente.
entru estimarea profilului unei persoane sau a patternului de personalitate
se pot utiliza una din urmatoarele metode: scorurile la inventarele de interese
sau de personalitate %metode cantitative', optiunile educationale si de cariera
realizate, istoria locurilor de munca sau a aspiratiilor de munca %metode
calitative' sau combinatii ale acestor date. 3valuarea calitativa presupune
utilizarea datelor interviului in compararea preferintelor educationale si
vocationale ale persoanei cu ocupatii considerate a fi reprezentative pentru
cele 4 tipuri. 5pre exemplu, daca o persoana doreste sa devina medic, sa fie
anga:at ca medic sau se orienteaza spre facultatea de medicina poate fi
clasificata ca fiind tipul *nvestigativ, pentru ca ocupatia de doctor este tipica
pentru tipul *nvestigativ.
5calele cel mai frecvent utilizate pentru identificarea profilului de
personalitate sunt: *nventarul de referinte 1ocationale %1*, !olland,
1&>0', 5elf(9irected 5earch %595, !olland, o?ell - +ritzsche, 1&&;' si
*nventarul de *nterese 5trong %5**, !armon, !ansen, .orgen - !ammer,
1&&;'.
= *nventarul de referinte 1ocationale %1ocational reference
*nventor@/ 1*, !olland, 1&>0' presupune alegerea de catre subiect a
ocupatiilor de interes dintr(o lista de >; titluri ocupationale. Cu cat scorul
2
persoanei pentru una din cele 4 scale este mai mare, cu atat asemanarea cu
tipul respectiv este mai mare. 5corul cel mai mare reprezinta tipul de
personalitate, in timp ce profilul scorurilor % de la cel mai mare la cel mai
mic' reprezinta patternul de personalitate.
= 5elf(9irected 5earch %595, !olland, +ritzsche - o?ell, 1&&;'este
o metoda ce deriva direct din teoria lui !olland. 595 utilizeaza o varietate
de continuturi: activitati, competente, ocupatii si o autoevaluare pentru a
evalua asemanarea cu cele 4 tipuri de personalitate.
d. Caracteristici ale profilului de personalitate
1. Consistenta reprezinta gradul de relationare dintre tipurile de
personalitate care alcatuiesc patternul de personalitate al unei persoane sau
dintre mediile de munca selectate. )numite tipuri sunt mai strans relationate
decat altele. atternul este consistent daca elementele relationate au
caracteristici comune. 5pre exemplu, tipul Realist si tipul *nvestigativ au
multe caracteristici comune %orientare preferentiala spre lucruri, lipsa de
sociabilitate, un stil rezervat', in timp ce un pattern ca )rtistic(Conventional
este inconsistent pentru ca implica opozitii de genul conformitate si
originalitate, control si expresivitate, business si arta. Aodelul hexagonal al
lui !olland presupune ca tipurile care se afla in imediata apropiere au gradul
de similaritate cel mai mare. 5tudiile corelationale au pus in evidenta
similaritati mari intre tipuri apropiate in schema hexagonala, fata de
similaritatile dintre tipuri departate. 5pre exemplu, intre tipul Realist si tipul
*ntreprinzator exista o corelatie mare %r B .;4', in timp ce intre tipul Realist
si tipul 5ocial corelatia este mica %r B .21'/ tipul Conventional are un grad de
similaritate mare cu tipul Realist si tipul *ntreprinzator %r B .34, respectiv r
>
B .4>', mai mic cu tipul *nvestigativ si 5ocial %r B .3> respectiv r B .14' si cel
mai mic cu tipul )rtistic %r B .11'.
Consistenta tipurilor ce alcatuiesc patternul de personalitate afecteaza
preferinta vocationala %!olland, 1&&2'. 5pre exemplu, o persoana de tip R*
%Realist (/ *nvestigativ' este mult mai predictibila decat o persoana R5
%Realist (/ 5ocial'.
2. 9iferentierea reprezinta masura in care tipurile ce alcatuiesc un
pattern, respectiv mediile de munca relationate sunt bine definite
%diferentiate'. )numite tipuri sau medii de munca sunt mai clar definite
decat altele. 5pre exemplu, o persoana poate sa aiba un grad de similaritate
crescut cu un anumit tip %ex. Realist' si foarte putin cu alte tipuri %ex.
)rtistic, 5ocial', iar un mediu poate sa fie dominat de un anumit tip %ex.
5ocial'. *n aceste cazuri, coeficientul de diferentiere este mare. 3xista insa
cazuri in care persoana prezinta aproximativ acelasi grad de similaritate cu
mai multe tipuri, fara ca diferenta dintre ele sa fie mare. *n acest caz
coeficientul de diferentiere este mic.
3xpresia numerica a diferentierii este diferenta absoluta dintre cea mai
mare valoare 1* sau 595 a unui tip si valoarea cea mai mica. #a o
reprezentare grafica a codurilor obtinute la cele 4 tipuri, diferentierea este
evidenta prin forma graficului. Cn pattern nediferentiat are o forma relativ
plata, in timp ce unul diferentiat prezinta varfuri bine conturate.
Conceptul a fost introdus de !olland pentru a aproxima ceea ce clinicienii
numesc un profil bine definit. 9iferentierea este expresia distributiei
scorurilor in patternul de personalitate al subiectului.
&
3. *dentitatea reprezinta o estimare a claritatii si stabilitatii in timp a
identitatii unei persoane. *dentitatea unei persoane este definita ca imaginea
clara si stabila pe care o persoana o are despre propriile scopuri, interese si
talente. *dentitatea in acest caz se refera la scorul pe care subiectul il obtine
la 5cala de *dentitate a testului A@ 1ocational 5ituation %!olland, 9aiger -
o?er, 1&>,'.
3ste util ca aceste 3 caracteristici sa se interpreteze ca fiind evaluari
ale predictibilitatii comportamentului persoanei. 8 persoana cu interese
concurente va avea un profil plat, inconsistent si un scor de identitate scazut.
rin urmare predictia comportamentului vocational pe baza acestor date este
foarte limitata. )ceste caractersitici modifica sau conditioneaza predictiile
realizate pe baza profilului de personalitate.
;. Congruenta exprima gradul de similaritate dintre tipul de
personalitate si mediul de munca. Conform teoriei lui !olland, tipuri diferite
necesita medii diferite de munca. 5pre exemplu, tipul Realist se dezvolta cel
mai bine in medii Realiste, care satisfac necesitatile unui tip Realist.
*ncongruenta apare atunci cand un mediu de munca ofera oportunitati si
satisface necesitati diferite de preferintele si abilitatile persoanei %ex. un tip
Realist intr(un mediu 5ocial'. Congruenta reprezinta aspectul cel mai
frecvent studiat din cadrul teoriei lui !olland %ipoteza congruentei'.
Congruenta sau similaritatea dintre persoana si mediul de munca este,
conform ipotezei congruentei, un bun predictor al alegerii vocationale, a
stabilitatii si performantei. 3xista insa controverse in ceea ce priveste aceasta
ipoteza. Cn revie? al studiilor legate de congruenta %5po"ane, 1&>0'
precizeaza corelatii de pana la r B .20 intre congruenta si rezultatele
academice si de cariera. 8les"i si 5ubich &1&&4' au gasit relatii
1,
semnificative intre congruenta si satisfactia profesionala curenta %r B .33'
intr(un lot de subiecti aflati in faza de schimbare a carierei, in timp ce alti
autori nu au gasit corelatii semnificatibve intre aceste variabile in loturi de
persoane anga:ate %Cpperman - Church, 1&&0'. *n aceste studii corelatiile
oscilau intre r B .,4 si r B . 12. 9e asemenea Doung, To"ar si 5ubich %1&&>'
au stabilit corelatii intre diverse masuratori ale congruentei si doua tipuri de
masuratori ale satisfactiei profesionale ce nu depaseau valoarea de r B .,&.
)ssouline si Aeir %1&>2' a raportat o medie a marimii efectului de r B .,4
pentru performanta, de r B .10 pentru stabilitate si de r B .21 pentru
satisfactie profesionala. 8 alta metaanaliza mai recenta replica aceste
rezultate %Tranberg, 5lane and 3"eberg, 1&&3' si raporteaza o medie a
marimii efectului de r B . 12 intre congruenta si satisfactia profesionala.
)cesti autori identifica de asemenea un numar de variabile moderatoare
pentru relatia dintre congruenta si satisfactie, printre care: tipul de satisfactie
investigat, calitatea studiului empiric, modalitatea de evaluare a congruentei.
Camp si Chartrand %1&&2' au utilizat 13 modalitati diferite de evaluare a
congruentei, iar corelatiile dintre acestea si o serie de variabile academice si
de cariera s(au situat intre r B (.,& si r B .;;, ceea ce confirma de asemenea
ca modalitatea de evaluare a congruentei este o variabila moderatoare
importanta in aceasta relatie. rin urmare cercetatorii care urmaresc studiul
congruentei ar trebui sa tina seama de aceste precautii.
*poteza lui !olland ca persoanele tind sa aleaga medii de munca si activitati
libere care se potrivesc tipologiei personale a fost confirmata prin o serie de
studii %!ansen, 5ac"ett, 1&&3, Ailler, 1&&1, 8les"i - 5ubich, 1&&4'. !ansen
- 5ac"ett %1&&3' au demonstrat ca mai mult de 2,E dintre studenti prezinta
un grad mare de suprapunere intre profilul intereselor si specializarea
universitara aleasa. *nsa tendinta de orientare spre domenii congruente cu
11
profilul intereselor nu este intotdeauna posibil. *ntre paleta de :oburi
disponibile pe piata actuala a muncii si patternurile normative de interese in
populatia anga:ata exista o discordanta %9o?nes - <roec", 1&&4'. rin
urmare nu putem alege intotdeauna ceea ce ne dorim.
9e asemenea cercetarile sustin si importanta constructelor de consistenta si
diferentiere, mai ales in conditiile in care in calculul acestora se iau mai
multi descriptori ai profilului %5ac"ett - !ansen, 1&&0, 5trahan -
5everinghaus, 1&&2'. Aai mult gradul de diferentiere coreleaza cu anumite
caracteristici de personalitate %9e +ru@t - Aervielde, 1&&2/ $.9.
$ottfredson - 6ones, 1&&3/ !olland, 6ohnson - )sama, 1&&;'.
Trace@ - Rounds %1&&4' considera ca o structura sferica a intereselor
vocationale ar fi mai viabila. 3i introduc a treia dimensiune, respectiv
prestigiul ocupational, care poate servi ca o componenta importanta in
descrierea persoanei si a mediului de munca. restigiul ocupatiei pare sa fie
una din variabilele de care se tine seama in formularea unei optiuni
profesionale, iar cercetatorii sunt interesati de distributia acestei
caracteristici intra si inter domeniile ocupationale prezentate de !olland.
Ramane de vazut in ce masura acest concept va fi incorporat in evaluarea
congruentei si in ce masura acesta afecteaza relatia dintre congruenta si
rezultatele asteptate.
2. Tipurile de medii ocupationale
Construirea modelului tipurilor de medii ocupationale a pornit de la
ideea ca, intr(o masura foarte mare, mediul in care traim este transmis prin
oamenii din :urul nostru. ersoanele cu paternuri de personalitate
asemanatoare tind sa se asocieze, sa se incon:oare cu obiecte
corespunzatoare activitatii lor si sa se orienteze spre probleme care se afla pe
12
linia intereselor si abilitatilor lor. 3xista, asadar, sase tipuri ideale de medii (/
Realist, *nvestigativ, )rtistic, 5ocial, *ntreprinzator si Conventional
%R*)53C' (/ corespunzatoare celor sase tipuri de personalitate.
+iind influentate de persoanele care le compun, mediile ocupationale vor
exercita al randul lor o influenta asupra acestora, oferindu(le un arsenal
specific de oportunitati si responsabilitati. rin urmare, anumite medii vor
favoriza dezvoltarea indivizilor care se pot integra in mediul respectiv avand
caracteristici comune cu acesta. )ceasta idee ne duce la urmatoarea
asumptie fundamentala a teoriei lui !olland %1&0&, 1&23, 1&>0, 1&&2 apud
!olland, 1&&2': pentru succesul in cariera este nevoie de o congruenta dintre
tipul de personalitate vocationala si mediul ocupational.
3. )plicatii ale teoriei
1. )plicatii in asistarea carierei
Conceptul de asistare a carierei inglobeaza o serie de activitati
dezvoltate pentru a a:uta persoanele sa faca fata deciziilor si problemelor
ivite in plan vocational. )ceasta cuprinde: orientarea carierei, dezvoltarea
carierei, consilierea carierei, selectie, plasament, cursuri si ?or"shop(uri
legate de cariera, planificarea retragerii si programe pentru minoritati.
e baza teoriei si a inventarelor create, consilierii pot: a' sa interpreteze
scorurile de interese/ b' sa faca predictii asupra categoriilor de ocupatii
congruente cu persoana/ c' sa identifice posibile surse de insatisfactie in
prezentul loc de munca/ d' identificarea unor locuri de munca compatibile cu
persoana %pe baza 9!8C (/9ictionar@ of !olland 8ccupational Codes si a
nivelului educational'/ e' identificarea persoanelor a caror profil sugereaza
nevoia de asistenta in cariera.
13
*n probleme de decizie, teoria poate fi utilizata in analiza
caracteristicilor conflictului dintre optiuni si a distantei dintre acestea. 5pre
exemplu, un elev incercand sa decida intre ingineria mecanica %R*3' si
medicina veterinara %R*3' ar trebui sa experimenteze un conflict vocational
minor. 8 discutie pe tema similaritatii dintre cele doua domenii poate
simplifica decizia si poate sugera ca alti factori sunt importanti in aceasta
decizie: stilul de viata, capitalul necesar, aptitudinile speciale, etc. e de alta
parte daca un elev incearca sa decida intre medicina %*5)' si drept %35)',
acesta ar putea beneficia de pe urma unei discutii legate de importanta * si 3
in aceste coduri, stilul de viata impus, potentialul propriu in fiecare dintre
aceste domenii, rolurile specifice pe care le anticipeaza in fiecare din
acestea, resursele propri si suportul pe care il are pentru fiecare dintre aceste
scopuri.
*deea de congruenta poate fi utilizata pentru explorarea surselor de
frustrare in cazul disatisfactiei fata de un anumit post de munca. 5pre
exemplu, profilul de interese poate fi comparat cu sarcinile pe care le
presupune locul de munca respectiv. R*)53C ofera o structura pentru a
evalua congruenta dintre interesele, competentele si valorile personale pe de
o parte si cele pe care le presupune munca, pe de alta parte.
Cu a:utorul unui consilier ar fi posibil:
a' sa se revizuiasca lista sarcinilor de munca pentru a face munca
mult mai satisfacatoare/
b' sa se localizeze un loc de munca mai potrivit/
1;
c' sa se identifice activitati complementare in care sa se exerseze
interesele si competentele care nu pot fi utilizate in acest loc de munca.
5tabilitatea in timp a aspiratiei vocationale poate fi de asemenea
identificata pe baza principiului congruentei: a. valoarea cea mai mare la
inventarul de interese este obtinuta la codul din care face parte si aspiratia
vocationala a persoanei/ b. primele doua coduri au un nivel de consistenta
mare/ c. profilul de interese este bine diferentiat/ d. aspiratiile listate in
sectiunea de fantezii personale legate de cariera prezinta un nivel mare de
consistenta.
2. )plicatii educationale ale teoriei lui !olland
rincipii:
( +urnizarea de informatii si experiente care incura:eaza dezvoltarea
unui comportament vocational adaptativ. 8 dezvoltare normala sau
adaptativa este cea care duce la formarea unei identitati vocationale clare,
adica un pattern de personalitate diferentiat si consistent.
5trategii ce pot fi aplicate
1. 8ferirea de experiente scolare si extrascolare diverse, facand parte
din toate cele 4 tipuri %R*)53C'.
2. 8ferirea de informatii despre sine si lumea muncii in maniera
continua si nu doar in anumite perioade de decizie.
3. Traducerea informatiei despre sine si lumea muncii in limba:
accesibil. Ctilizarea testelor violeaza acest principiu, intrucat testele uziteaza
10
de un limba: specific care nu este accesibil copiilor si furnizeaza informatii
incomplete si neintegrate cu alte date.
( Crearea de programe specifice care sa raspunda nevoilor specifice
ale elevilor. entru ca necesitatile de asistenta vocationala difera in functie
de distributia studentilor, provenienta sociala si economica, programele de
asistenta vocationala standard sunt ineficiente.
*n scolile generale, strategiile 1 si 2 sunt cele mai utile. 9e pe urma
informarii pot beneficia toti copiii, indiferent de provenienta sau sexul lor.
9aca insa nu li se ofera informatii din toate aceste domenii elevii isi
ingradesc aspiratiile vocationale si isi dezvolta doar o parte din competente,
abilitati si scopuri. entru nivelul liceal strategia 3 devine mai importanta.
.. Teorii ale dezvoltarii carierei
*. Teoria ciclurilor de dezvoltare si a cadrului de viata(/ %#ife 5pan,
#ife 5pace/ 5uper, 1&02'
5istemul teoretic al lui 5uper include elemente developmentale (
considerarea aspectului longitudinal al carierei, elemente contextuale ( adica
recunoasterea multiplelor roluri pe care subiectul le indeplineste in fiecare
din etapele vietii si conceperea carierei ca unul din rolurile pe care le
indeplineste o persoana pe parcursul vietii. *deea centrala a teoriei lui 5uper
este ca dezvoltarea vocationala este un proces ce implica o serie de decizii
succesive, unde optiunea vocationala este momentul culminant al deciziilor
si reprezinta implementarea conceptiei de sine a persoanei.
5uper propune o serie de etape ale dezvoltarii vocationale, pornind de la
etapa de crestere, in copilaria timpurie, si trecand prin etapa de explorare,
14
stabilizare si mentinere a carierei si in final dezanga:area sau retragerea, la
varste inaintate. Trecerea de la un stadiu la altul Fmaxi(cicluriG este
secondata de Fmini(cicluriG, adica reluarea ciclurilor de crestere, reexplorare
si restabilizare.
+iecare stadiu impune anumite sarcini de dezvoltare. Aaturitatea
vocationala a persoanei, adica masura in care persoana poate face fata
sarcinilor respective conditioneaza functionarea eficienta a persoanei in
rolurile specifice etapei si pregatirea persoanei pentru trecerea la etapa
urmatoare. 3tapele reprezentative pentru varsta scolara sunt etapa de crestere
si etapa explorarii. 5arcinile de dezvoltare specifice etapei de crestere sunt
autocunoasterea si cunoasterea ocupatiilor. )cestea devin elementele bazale
ale etapelor urmatoare, fara a se considera ca procesul de autocunoastere si
de cunoastere a ocupatiilor s(a incheiat. 3tapa de explorare se caracterizeaza
prin: cristalizarea, specificarea si implementarea optiunilor vocationale
%5uper, 5avic"as - 5uper, 1&&4'. )ceasta inseamna ca adolescentii isi
evalueaza abilitatile si valorile si fac optiunea pentru un domeniu general
%cristalizarea', specifica ulterior aceasta optiune %specificare' si urmaresc
implementarea optiunii. 5avic"as %1&&4, 1&&2' propune utilizarea termenului
de Fadaptabilitate vocationalaG in locul celui de Fmaturitate vocationalaG
propus de 5uper, care ar putea fi definit ca Fnivelul de pregatire a persoanei
pentru a face fata schimbarilor ocupationale sau a conditiilor de muncaG.
)cest concept ar aduce o relevanta mai mare teoriei lui 5uper, in special
pentru dezvoltarea carierei adultilor, ar furniza un concept care integreaza
mai bine aspectele developmentale si contextuale ale teoriei sale si leaga
teoria lui 5uper cu cele din domeniul psihologiei industriale si
organizationale %$oodman, 1&&;'.
12
8 serie de rezultate sustin aceasta etapizare a dezvoltarii vocationale.
9ix and 5avic"as %1&&0' au identificat la un grup de adulti de diverse
specializari modalitati de coping specifice pentru cele 4 sarcini de dezvoltare
ce caracterizeaza etapa de stabilizare. 5mart si eterson %1&&2' testand ideea
lui 5uper de Fmini(cicluG au identificat la adultii aflati intr(un proces de
schimbare a carierei mai multe preocupari pentru explorare decat la cei care
nu aveau probleme de schimbare a carierei. 5mart %1&&>' a raportat atitudini
diferite la femei in diverse etape ale carierei. *n etapa de explorare, atitudini
ca satisfactia in munca si implicarea in activitate erau evaluate ca fiind mai
putin importante, in timp ce, in faza de mentinere a carierei, atitudinea de
implicare profesionala era mult mai importanta.
Teoria lui 5uper este logica si intuitiva, insa cercetarea in aceasta
paradigma sufera nea:unsurile oricarei cercetari developmentale %dinamice'.
Cercetarea transversala, utilizarea reactualizarii retrospective, circularitatea
definitiilor date stadiilor sunt cateva dintre dificultatile acestor studii.
Aa:oritatea studiilor se axeaza pe perioada adulta tanara, ce corespunde
stadiului explorarii. 5arcinile caracteristice stadiilor de stabilizare si
mentinere sunt atinse de cercetarile asupra a:ustarii la locul de munca, in
timp ce stadiul declinului a fost foarte putin studiat in psihologia
vocationala. 9e asemenea stadiul de crestere a fost relativ ignorat de
psihologia vocationala, cu exceptia lui $ottfredson.
1>