Civil contracte - invatat

1. Contractul de vanzare-cumparare
Notiunea contractului de vanzare-cumparare acel contract prin care una din parti,
numita vanzator, transmite celeilalte parti, numita cumparator, dreptul de proprietate
asupra unui bun (bunuri) sau alte drepturi reale ori drepturi de creanta, in schimbul unei
sume de bani numita pret.
Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare:
- caracterul sinalagmatic (bilateral) rezulta din aptul ca incheierea acestui
contract da nastere la obligatii interdependente si reciproce intre partile
contractante!
o vanzatorul are ca obligatii principale predarea si garantarea
bunului vandut!
o cumparatorul are ca obligatii plata pretului si luarea in primire a
bunului cumparat.
- vanzarea este un contract cu titlu oneros iecare parte contractanta urmareste un
interes patrimonial!
o vanzatorul are interesul sa primeasca pretul, iar cumparatorul
bunul cumparat in proprietate.
- vanzarea-cumpararea este un contract comutativ deoarece odata cu incheierea
contractului, partile isi cunosc e"istenta si intinderea obligatiilor!
- vanzarea este un contract consensual (in principiu) putand i incheiat prin
simplu acord de vointa al partilor (solo consensu), ara indeplinirea vreunei
ormalitati si ara remiterea lucrului vandut si a pretului in momentul incheierii
contractului!
o prin e"ceptie de la principiul consensualismului, in cazurile
special prevazute de lege vanzarea devine un contract solemn!
o de e"emplu : terenurile (indierent ca sunt situate in intravilanul
ori e"travilanul localitatilor si indierent de intinderea supraetei)
pot i instrainate (dobandite) prin acte juridice intre vii, sub
sauctiunea nulitatii absolute, numai daca actul a ost incheiat in
orma autentica.
- vanzarea-cumpararea este , de regula, un contract translativ de proprietate prin
acordul de vointa al partilor si independent de predare a bunului, contractul de
vanzare-cumparare se incheie in mod valabil, avand loc in acelasi timp si
transerul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator!
o din momentul dobandirii dreptului de proprietate, cumparatorul
va suporta si riscul pierii bunului (principiul res perit domino),
iar vanzatorul va suporta riscurile numai daca a ost in intarziere
cu privire la e"ecutarea obligatiei de predare si nu reuseste sa
dovedeasca aptul ca bunul ar i pierit si la cumparator daca l-ar
i predat la termen!
1
o p rincipiul transmiterii imediate (automate) a dreptului de
proprietate (si a riscurilor) din momentul incheierii contractului
opereaza numai daca sunt indeplinite anumite conditii:
vanzatorul trebuie sa ie proprietarul bunului vandut
si contractul valabil incheiat!
bunul vandut trebuie sa ie individual determinat
(cert)!
bunul vandut trebuie sa e"iste!
partile sa nu i amanat transerul proprietatii
(amanare prevazuta printr-o clauza prevazuta in
contract).
Conditii de valabilitate contractul de vanzare-cumparare, pentru a i valabil incheiat,
trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile de valabilitate prevazute de art. #$% din
Codul civil.
Consimtamantul valabil al partilor care se obliga - acordul de vointa intre parti este
totdeauna necesar si totodata suicient, cu e"ceptiile prevazute de lege, in vederea
ormarii contractului!
- consimtamantul partilor trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a
i valabil e"primat:
o sa provina de la o persoana cu discernamant!
o sa ie e"teriorizat!
o sa ie neviciat!
o sa ie acut cu intentia de a produce eecte juridice.
- probleme legate de consimtamant se pun in legatura cu:
o promisiunea unilaterala de a vinde sau de a cumpara reprezinta
un antecontract unilateral prin care o parte, numita promitent, se
obliga sa incheie in viitor un contract de vanzare-cumparare cu o
alta parte, numita beneiciar!
numai in sarcina uneia dintre parti (promitentul) se
creeaza obligatia de a ace!
daca beneiciarul va opta in sensul cumpararii
bunului, dar promitentul, prin incalcarea obligatiei
asumate, va reuza vanzarea (eventual a si vandut
lucrul unei alte persoane) contractul nu se va mai
incheia, beneiciarul avand dreptul la daune-
interese, potrivit regulilor aplicabile obligatiilor de a
ace.
o promisiunea bilaterala (sinalagmatica) de vanzare-cumparare
antecontractul prin care ambele parti se obliga ca in viitor sa
incheie un contract de vanzare-cumparare!
daca promitentul-vanzator nu-si e"ecuta obligatia si
a vandut bunul, beneiciarul-cumparator nu poate
cere predarea lui, intrucat vanzarea care s-a acut
&
este valabila, sub rezerva raudei (dar poate cere
daune-interese).
o pactul de preerinta reprezinta o varianta a promisiunii de
vanzare prin care proprietarul unui bun se obliga ca, in cazul
cand il va vinde, sa acorde preerinta unei aunmite persoane, la
pret egal!
de precizat in acest caz proprietarul bunului nu se
obliga sa-l vanda, ci numai sa acorde preerinta in
cazul in care se va hotari in acest sens!
nici prin pactul de preerinta, ca si in cazul
promisiunii, nu se transmite dreptul de proprietate!
astel , daca promitentul vinde bunul unei alte
persoane, beneiciarul-cumparator nu poate cere
incheierea contractului, sub rezerva raudei,
vanzarea ramanand valabila (dar poate cere daune-
interese).
o dreptul de preem'iune reprezinta posibilitatea de care se bucura
o persoana de a i preerata altei persoane la cumpararea unui
bun (sau bunuri), in conditiile prevazute de lege!
natura juridica dreptul de preemtiune are natura
legala, el iind reglementat de lege prin o norma
imperativa!
instituirea acestui drept reprezinta o
derogare de la principiul liberei circulatii a
bunurilor si de la principiul potrivit caruia
proprietarul dispune liber, e"clusiv si
absolut de bunul sau!
dreptul de preemtiune este un drept
absolut, opozabil erga omnes, inclusiv
proprietarului vanzator, care nu trebuie sa
aca nimic pentru a-l impiedica pe titularul
acestui drept sa si-l e"ercite.
domenii de aplicare - domeniul si conditiile de
aplicare ale dreptului de preemptiune se determina
in unctie de bunul care ormeaza obiectul lui, de
actul juridic care urmeaza sa ie incheiat si de
dreptul care se instraineaza pe baza contractului
proiectat!
dreptul de preemptiune are ca obiect
numai terenurile agricole situate in
e"travilan (de e"emplu: terenuri arabile,
pasuni, anete, vii etc.)!
dreptul de preemptiune este prevazut de
lege numai daca instrainarea se ace prin
vanzare!
(
actul juridic proiectat trebuie sa aiba ca
obiect transmiterea dreptului de
proprietate asupra terenului.
Capacitatea de a contracta potrivit Codului civil, )pot cumpara si vinde toti carora nu
le este oprit de lege* (capacitatea deplina de e"ercitiu)! astel, regula o reprezinta
capacitatea, iar cazurile de incapacitate constituie e"ceptia, iind e"pres si limitativ
prevazute de lege si de stricta interpretare:
- incapacitati in considerarea persoanei (intuitu personae):
o vanzarea nu se poate ace intre soti (aceasta nu priveste si pe
concubini)!
prin aceasta interdictie se urmareste:
sa se impiedice ca sotii sa eludeze prin
vanzari simultane, dispozitia legii potrivit
careia donatiile intre soti sunt revocabile!
sa se apere interesele mostenitorilor
rezervatari, intrucat prin vanzari simultane
s-ar putea ace liberalitati!
sa se apere interesele creditorilor care ar
putea i raudati prin incheierea de vanzari
simultane.
sanctiunea incheierii unor astel de acte este
nulitatea relativa, anularea putand i ceruta de
oricare dintre soti, de mostenitorii ocrotiti sau de
creditori.
o tutorii nu pot cumpara bunuri de la persoanele alate sub tutela
lor!
sanctiunea este nulitatea relativa .
o mandatarii imputerniciti sa vanda bunuri ale celor pe care ii
reprezinta nu pot cumpara ei insisi acele bunuri!
sanctiunea este nulitatea relativa .
o administratorii bunurilor ce apartin statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale nu pot cumpara bunurile alate in
administrarea lor!
sanctiunea este nulitatea relativa .
o unctionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau
unitatilor administrativ-teritoriale ce se vand prin intermediul lor!
e"ceptie : vanzarile ale caror bunuri au
preturi i"e!
sanctiunea este nulitatea relativa .
o judecatorii, procurorii si avocatii nu pot i cesionari de drepturi
litigioase in circumscriptia Curtii de +pel unde isi desasoara
activitatea!
in cazul magistratilor ,naltei Curti de
Casatie si -ustitie interdictia priveste intreg
teritoriul tarii.
$
sanctiunea este nulitatea absoluta , cu plata
daunelor-interese si suportarea
cheltuielilor vanzarii.
o cetatenii straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate
privata asupra terenurilor, decat in conditiile prevazute de lege
(legear nr. (1&.&//0 privind dobandirea dreptului de proprietate
privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi,
precum si de catre persoanele juridice straine).
- incapacitati dupa natura bunurilor (intuitu rei) potrivit art. #1( din Codul civil,
)numai bunurile ce sunt in comert (circuitul civil) pot i obiectul unui contract*!
o bunurile proprietate publica ale statului sau ale unitatilor
administrativ-teritoriale sunt inalienabile (dar pot i date in
administrare sau inchiriate)!
o terenul atribuit conorm art.1#, art.&1 si art.$( din legea
nr.1%.1##1 nu poate i instrainat prin acte juridice intre vii timp
de 1/ ani2 socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a
acut inscrierea proprietatii (sub sanctiunea nulitatii absolute a
actului de instrainare)!
o locuintele trecute in proprietatea statului nu pot i instrainate prin
acte juridice intre vii, timp de 1/ ani de la data cumpararii!
o bunurile monopol de stat nu pot i vandute si nici cumparate de
catre persoane izice sau persoane juridice decat pe baza de
licenta (de e"emplu: tutun, alcool etc.)!
o bunuri inscrise in circuitul civil dar care din motive de ordine
publica sau economico-sociala nu pot i instrainate decat cu
respectarea unor reglementari legale speciale (de e"emplu:
armele, munitiile, materialele e"plosive etc.)!
o terenurile care ac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate
nu pot i instrainate atata timp cat e"ista litigii cu privire la ele!
o atunci cand e"ista un interes serios si legitim, anumite bunuri
sunt scoase temporar din circuitul civil (de e"emplu: garantarea
e"ecutarii unei obligatii de intretinere ata de o persoana, de
plata a rentei viagere etc.).
3biectul contractului de vanzare-cumparare il reprezinta actiunea sau inactiunea la
care se obliga vanzatorul si cumparatorul (conduita partilor)!
- vanzarea-cumpararea iind un contract sinalagmatic , da nastere la obligatii in
sarcina ambelor parti, astel obiectul este ormat din obiectul obligatiei
vanzatorului bunul vandut si din obiectul obligatiei cumparatorului pretul:
o bunul vandut trebuie sa indeplineasca unele conditii pentru a
putea orma obiectul contractului de vanzare-cumparare:
bunul sa ie in circuitul civil !
bunul trebuie sa e"iste in momentul incheierii
contractului sau sa poata e"ista cu certitudine in
viitor!
bunul vandut sa ie determinat (sau determinabil)!
0
bunul sa ie licit si posibil !
bunul vandut sa ie proprietatea vanzatorului .
o pre'ul reprezinta obiectul obligatiei cumparatorului si consta
intr-o suma de bani, care in intentia partilor, corespunde cu
valoarea bunului vandut! conditii (trebuie sa ie indeplinite
cumulativ):
pretul sa ie i"at in bani!
sa ie determinat sau determinabil!
sa ie sincer si serios.
Cauza contractului de vanzare-cumparare pentru ca vanzarea-cumpararea sa ie
valabila, cauza trebuie sa e"iste, sa ie reala si sa ie licita si morala.
4ectele contractului de vanzare-cumparare prin incheierea contractului de vanzare-
cumparare se nasc obligatii, atat in sarcina vanzatorului, cat si cea a cumparatorului.
3bligatiile vanzatorului din art. 1(1( din Codul civil reiese ca vanzatorul are doua
obligatii: de a preda bunul si de a-l garanta pe cumparator pentru evictiune si contra
viciilor bunului vandut.
3bligatia de predare a bunului vandut conorm art. 1(1$ din Codul civil, )predarea
este stramutarea lucrului vandut in puterea si posesiunea cumparatorului* (adica,
predarea reprezinta pur si simplu punerea bunului vandut la dispozitia cumparatorului)!
- predarea bunului se ace la locul unde se ala acesta in momentul incheierii
contractului!
- predarea se ace la termenul stipulat in contract!
o in caz contrar cumparatorul poate cere rezolutiunea vanzarii sau
e"ecutarea silita, daca intarzierea nu provine decat din aptul
vanzatorului.
- vanzatorul este obligat sa predea bunul individual determinat, in starea in care se
ala in momentul vanzarii si in masura determinata prin contract, impreuna cu
ructele percepute sau nu, din ziua vanzarii, precum si cu toate accesoriile
acestora!
- in cazul nee"ecutarii obligatiei de predare a bunului vandut de catre vanzator,
cumparatorul poate opta intre:
o a cere e"ecutarea in natura a obligatiei, adica punerea in posesie
a cumparatorului sau daca nu este posibil, plata daunelor
interese!
o a invoca e"ceptia de nee"ecutare!
o a cere rezolutiunea vanzarii, cu daune-interese!
o a procura bunurile de la terte persoane, pe seama vanzatorului.
3bligatia de garantie a vanzatorului vanzatorul trebuie sa garanteze pe cumparator
de linistita si utila olosinta a bunului vandut!
- obligatia de garantie contra evictiunii evictiunea reprezinta pierderea proprietatii
bunului, in total sau in parte, sau tulburarea cumparatorului in e"ercitarea
prerogativelor sale de proprietar!
o evictiunea care rezulta din aptul personal al vanzatorului
aptul personal este un apt ori un act, anterior sau ulterior
vanzarii, dar tainuit de catre vanzator sau succesorii sai
1
universali ori cu titlu universal de natura a-l tulbura pe
cumparator in linistita olosinta a bunului, indierent daca este o
tulburare de apt sau o tulburare de drept!
o evictiunea care rezulta din apta unui tert daca tulburarea
provine de la o terta persoana, vanzatorul este obligat sa-l apere
pe cumparator! daca nu reuseste, va suporta consecintele
evictiunii, indierent daca este de buna sau de rea-credinta!
obligatia de garantie contra evictiunii, care rezulta
din apta unui tert, e"ista daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
sa ie vorba despre o tulburare de drept
vanzatorul este garant numai daca
tulburarea tertului este de drept (adica
tertul trebuie sa invoce un drept asupra
bunului cumparat)!
cauza evictiunii sa ie anterioara vanzarii
vanzatorul este garant numai daca
tulburarea din partea tertului are o cauza
anterioara momentului incheierii
contractului de vanzare-cumparare!
cauza evictiunii sa nu i ost cunoscuta de
cumparator daca cumparatorul a avut
cunostiinta de pericolul evictiunii,
inseamna ca el a acceptat riscul si
problema raspunderii vanzatorului nu se
mai pune.
o eectele obligatiei de garantie contra evictiunii in cazul in care
evictiunea s-a produs (este consumata), aceasta poate i:
totala in cazul in care cumparatorul a pierdut in
intregime proprietatea asupra bunului cumparat! in
aceste conditii, vanzatorul trebuie:
sa restituie integral cumparatorului pretul
primit!
sa restituie cumparatorului valoarea
ructelor pe care acesta a ost obligat sa le
inapoieze tertului evingator!
sa restituie cumparatorului cheltuielile de
judecata, ocazionate de procesul cu tertul
evingator!
sa plateasca daune-interese.
partiala atunci cand cumparatorul pierde o parte
din proprietatea asupra bunului cumparat sau se
neaga ori se valoriica un alt drept decat cel de
proprietate asupra bunului! in aceste conditii,
cumparatorul are dreptul de a opta intre:
5
a cere rezolutiunea contractului de
vanzare-cumparare!
a mentine contractul incheiat, cu
despagubiri pentru partea evinsa.
o modiicarea conventionala a garantiei pentru evictiune partile
pot sa modiice prin conventia lor aceste reguli, adaugand,
micsorand, sau chiar stergand obligatia de garantie pentru
evictiune.
- obligatia de garantie pentru viciile bunului vandut presupune ca vanzatorul sa-l
apere pe cumparator impotriva tuturor deicientelor bunului care aecteaza
utilitatea lui!
o situatia bunului vandut aectat de viciu prezinta asemanarea cu
viciul de consimtamant al erorii asupra substantei obiectului
contractului! intre cele doua situatii e"ista insa deosebiri
esentiale:
in cazul erorii asupra substantei obiectului , din
cauza acestui viciu de consimtamant, cumparatorul
nu a putut cumpara, in substanta sa, bunul voit si
poate cere anularea contractului!
in cazul in care bunul, datorita viciilor, este
impropriu intrebuintarii dupa destinatie sau isi
micsoreaza valoarea de intrebuintare, eroarea se
reera numai la calitatea bunului si cumparatorul nu
poate cere anularea contractului, ci are o actiune in
garantie contra vanzatorului.
o conditiile garantiei pentru vicii :
viciul sa ie ascuns vanzatorul nu raspunde de
viciile aparente si despre care cumparatorul a putut
singur sa se convinga!
viciul sa i e"istat in momentul incheierii
contractului viciile intervenite ulterior, dupa
momentul vanzarii, sunt suportate de catre
cumparator, in calitate de proprietar!
viciul sa ie grav cand bunul nu poate i olosit
potrivit destinatiei sale sau intrebuinatarea lui este
atat de micsorata, incat daca l-ar i cunoscut,
cumparatorul nu l-ar i cumparat sau ar i platit un
pret mai mic.
o eectele raspunderii vanzatorului pentru vicii in cazul vanzarii
unui bun aectat de vicii ascunse, cumparatorul are dreptul sa
opteze intre:
a restitui bunul si de a primi pretul inapoi pe calea
actiunii in rezolutiune, cunoscuta in acest caz sub
denumirea de actiune rehibitorie!
%
a opri bunul si de a cere inapoierea unei parti din
pret pe calea actiunii estimatorii.
o modiicarea conventionala a garantiei pentru vicii intrucat
dispozitiile de drept comun privind obligatia de garantie pentru
vicii au un caracter supletiv, partile sunt libere sa limiteze sau
chiar sa inlature ori, dimpotriva sa agraveze prin conventia lor,
aceasta obligatie a vanzatorului printr-o clauza e"presa.
3bligatiile cumparatorului principalele obligatii ale cumparatorului sunt:
- obligatia de a plati pretul bunului cumparat principala obligatie a
cumparatorului este de a plati pretul la termenul si la locul determinat prin
contract!
o dobanda pretului cumparatorul este obligat sa plateasca
vanzatorului si dobanda pana la eectiva achitare a pretului, in
trei cazuri:
daca e"ista conventie in acest sens!
daca bunul vandut si eectiv predat este producator
de ructe!
daca cumparatorul a ost pus in intarziere printr-o
notiicare de plata.
o sanctiunea neplatii pretului in caz de neplata a pretului,
vanzatorul poate opta intre:
poate invoca e"ceptia de nee"ecutare care-i permite
sa reuze predarea bunului vandut!
poate cere e"ecutarea silita a obligatiei de plata a
cumparatorului!
poate cere rezolutiunea contractului.
- obligatia de a luat in primire bunul cumparat cumparatorul are obligatia de
preluare a bunului vanzarii la termenul stipulat in contract!
o in caz de nee"ecutare a obligatiei de luare in primire a bunului
vandut, dupa punerea in intarziere a cumparatorului, vanzatorul
poate cere instantei:
obligarea silita a cumparatorului la luarea in primire
a bunului!
rezolutiunea contractului!
daune-interese, potrivit reglementarilor generale.
- obligatia de a plati cheltuielile legate de incheierea contractului in lipsa de
stipulatie contrara, cumparatorul mai trebuie sa suporte si cheltuielile vanzarii (ca
de e"emplu: cheltuielile propriu-zise ale actului, ta"ele de timbru si de
autentiicare sau de publicitate imobiliara).
&. Contractul de schimb
Notiunea contractului de schimb acel contract prin care partile, numite copermutanti,
isi transmit iecare proprietatea asupra unui bun (sau bunuri) in schimbul proprietatii altui
bun (bunuri) sau altor drepturi reale ori de creanta.
#
- cu alte cuvinte , echivalentul bunului instrainat nu este o suma de bani, ci un alt
bun sau drept!
- contractul de schimb este supus, in principiu, regulilor privind vanzarea-
cumpararea (iecare copermutant iind considerat vanzator al bunului pe care il
transmite si cumparator al bunului pe care il primeste in schimb), dar cu unele
deosebiri ata de contractul de vanzare-cumparare, si anume:
o nu se aplica regulile de la plata pretului !
o intrucat iecare parte este si vanzator si cumparator, nu se aplica
regula privind suportarea cheltuielilor legate de incheierea
contractului de catre cumparator (acestea se vor suporta de
ambele parti, in calitate de cumparatori)!
o clauzele indoielnice nu se interpreteaza in contra vanzatorului, ca
la vanzare-cumparare, ci in avoarea debitorului (se aplica regula
generala).
Caracterele juridice ale contractului de schimb:
- este un contract sinalagmatic obligatiile copermutantilor sunt reciproce, in
sensul ca unul se obliga ata de celalalt!
- este un contract cu titlu oneros iecare parte urmareste un olos patrimonial si
anume dobandirea dreptului de proprietate asupra unui bun (sau bunuri)!
- este un contract comutativ e"istenta si intinderea obligatiilor copermutantilor se
cunosc din momentul incheierii contractului!
- este, in principiu, un contract consensual e"ceptie ace cazul in care obiectul
schimbului il reprezinta, cel putin pentru o parte, un teren (caz in care contractul
imbraca orma autentica)!
- este un contract translativ de proprietate e"ceptie ace cazul in care obiectul
contractului de schimb il reprezinta un drept real sau de creanta (caz in care avem
de-a ace cu un contract nenumit)!
- este un contract numit.
6eguli speciale aplicabile contractului de schimb:
- daca una din parti transmite un bun care nu ii apartine in proprietate, cealalta parte
nu poate i obligata a-i preda bunul promis in schimb, ci doar sa il restituie pe cel
primit!
- un copermutant evins de bunul primit in schimb poate cere daune-interese sau
intoarcerea bunului sau (rezolutiunea contractului).
(. Contractul de donatie
Notiunea contractului de donatie contract prin care o parte, numita donator,
instraineaza cu titlu gratuit si irevocabil un bun (bunuri) sau un drept (drepturi) real sau
de creanta, din patrimoniul sau altei parti, numita donatar, ara a urmari sa primeasca
ceva in schimb.
Caracterele juridice ale contractului de donatie:
- donatia este un contract unilateral donatia reprezinta un act juridic bilateral,
e"primand vointa a doua parti, dar un contract unilateral intrucat numai una din
parti se obliga (donatorul)!
1/
o in cazul donatiei cu sarcini, donatia devine un contract
sinalagmatic, cand donatarului ii revin obligatii determinate.
- donatia este un contract cu titlu gratuit donatia ace parte din categoria
liberalitatilor (acte cu titlu gratuit, intrucat o parte transmite un bun sau un drept
ara a urmari sa obtina de la cealalta parte un contraechivalent)!
- donatia este un contract solemn pentru incheierea valabila a contractului de
donatie, acordul de vointa dintre parti trebuie sa imbrace orma autentica ceruta
de lege (ad validitatem), altel contractul este lovit de nulitate absoluta!
o e"ceptii de la caracterul solemn al donatiei :
darurile manuale!
donatiile indirecte!
donatiile deghizate.
- donatia este un contract irevocabil donatorul nu poate reveni asupra
consimtamantului sau, din moment ce donatia a ost acceptata in orma autentica,
de catre donatar!
o cum liberalitatile sunt irevocabile, donatia iind un act de
liberalitate, acest contract nu poate i revocat de vointa uneia
dintre parti.
- donatia este un contract translativ de proprietate prin incheierea contractului de
donatie in orma autentica are loc transmiterea dreptului de proprietate de la
donator la donatar a unui bun!
o pentru validitatea contractului de donatie nu este obligatorie si
predarea imediata a bunului, acesta putand i predat si ulterior.
- donatia este un contract incheiat intuitu personae donatorul va gratiica pe
donatar avand in vedere persoana acestuia!
- donatia este un contract numit .
Conditiile de validitate a contractului de donatie ca orice contract civil, donatia
trebuie sa indeplineasca conditiile de validitate prevazute de Codul civil, si anume:
consimtamantul valabil e"primat al partilor, capacitatea de a contracta, e"istenta unui
obiect determinat si o cauza licita, la care se adauga orma ceruta de lege ad validitatem,
anume orma autentica.
- consimtamantul partilor sa provina de la o persoana cu discernamant, sa ie
e"teriorizat, sa ie acut cu intentia de a produce eecte juridice si sa nu ie viciat!
- capacitatea de a contracta orice persoana poate incheia un contract de donatie,
cu e"ceptia cazului cand este declarata de lege incapabila!
o incapacitati de a dispune prin donatie sunt incapabili de a
dispune prin donatie minorii si interzisii judecatoresti:
minorii nu pot dispune cu titlu gratuit, nici
personal, nici prin reprezentant si nici cu
incuviintarea autoritatii tutelare (ei pot ace totusi
daruri manuale obisnuite, potrivit cu posibilitatile
lor)!
interzisii judecatoresti persoanele puse sub
interdictie judecatoreasca nu pot incheia contracte
de donatie in calitate de donatori.
11
o incapacitati de a primi prin donatie :
persoanele izice neconcepute persoana izica
neconceputa nu poate i gratiicata prin donatie!
insa, persoanele izice neconcepute pot i
gratiicate indirect, prin intermediul
donatiei cu sarcini, acuta unei terte
persoane capabile, cu conditia e"istentei
acesteia la data e"ecutarii sarcinii.
persoanele juridice acestea nu pot i gratiicate
decat in momentul in care dobandesc personalitatea
juridica, cu e"ceptia cazului cand donatiile sunt
acute pentru ca o persoana juridica sa se constituie
in mod valabil!
cetatenii straini si apatrizii nu pot accepta donatii
avand ca obiect dreptul de proprietate asupra
terenurilor!
prin legea nr. $&#.&//( de revizuire a
Constitutiei 6omaniei s-a dispus ca acestia
)pot dobandi dreptul de proprietate privata
asupra terenurilor numai in conditiile
rezultate din aderarea 6omaniei la
7niunea 4uropeana si din alte tratate
internationale la care 6omania este parte,
pe baza de reciprocitate, in conditiile
prevazute prin lege organica, precum si
prin mostenire legala*.
medicii si armacistii nu pot primi donatii de la
bolnavul pe care l-au asistat si tratat de boala din
cauza careia acesta moare (de asemenea si preotii
care l-au asistat pe bolnav din punct de vedere
religios)!
minorii si interzisii judecatoresti au dreptul sa
primeasca donatii doar prin intermediul
reprezentantilor lor!
surdo-mutii care nu stiu sa scrie nu pot accepta
donatii decat prin asistarea de catre un curator numit
de autoritatea tutelara, care are rolul de a interpreta
vointa lor.
- obiectul donatiei donatia iind un contract unilateral, obiectul sau este ormat
dintr-un singur element si anume, obiectul obligatiei donatorului bunul
(bunurile) sau dreptul (drepturile) transmise de acesta si alate in circuitul civil.
4ectele contractului de donatie:
- eectele intre parti prin contractul de donatie se transmite dreptul de proprietate
sau alt drept real ori de creanta (cesiune de creanta cu titlu gratuit) din patrimoniul
donatorului in cel al donatarului!
1&
o obligatiile donatorului :
obligatia de predare odata cu incheierea valabila a
contractului de donatie, donatorului ii revine
obligatia de predare a bunului donat!
daca il va preda ulterior incheierii
contractului, donatorul va raspunde in
acest timp ata de donatar de pieirea sau
deteriorarea bunului, datorata culpei sale.
obligatia de garantie potrivit Codului civil,
donatorul nu este responsabil de evictiune catre
donatar pentru lucrurile daruite!
donatorul raspunde insa pentru evictiune
cand el a promis e"pres garantia.
o obligatiile donatarului in principiu, donatia iind un contract
unilateral, donatarul nu are obligatii contractuale! are, in schimb,
obligatia de recunostinta ata de donator, obligatie morala, dar si
legala, iind sanctionata, in caz de nerespectare, cu revocarea
donatiei pentru ingratitudine.
- eectele donatiei ata de terti pentru ca donatia sa poata i opozabila ata de terti,
sunt necesare anumite orme de publicitate: respectarea publicitatii in cazul
bunurilor imobile, de posesia de buna-credinta a mobilelor sau notiicarea cesiunii
de creanta ori acceptarea acesteia de catre debitorul cedat.
,revocabilitatea donatiilor potrivit art. %/1 din Codul civil, donatia este un contract
irevocabil.
Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiei acestea sunt
incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiei, atragand, astel nulitatea contractului!
- conditiile postetative (pur postetative si postetative simple) din partea donatorului
nu pot i admise in cuprinsul contractului de donatie!
- dreptul de a dispune de bunul donat cand donatorul si-a rezervat dreptul de a
dispune de un bun sau de o suma determinata din bunurile daruite, donatia este
nula, chiar daca donatorul moare si nu a dispus de acestea (bunurile vor trece in
patrimoniul mostenitorilor donatorului)!
- plata unei datorii viitoare nedeterminate ale donatorului nu poate i introdusa ca
o clauza in contractul de donatie, deoarece donatorul ar putea contracta datorii
pana sau peste valoarea bunurilor donate, ceea ce contravine esentei donatiei!
- dreptul de denuntare unilaterala a contractului nu poate i inclus intr-o donatie,
intrucat ar constitui o e"ceptie de la principiul irevocabilitatii donatiei.
Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii donatiei sunt permise urmatoarele
clauze:
- includerea unui termen pentru predarea bunului !
- includerea unei conditii cazuale sau mi"te !
- stipularea platii unor datorii prezente (anterioare donatiei) ale donatorului!
1(
- posibilitatea stipularii in contract a reintoarcerii bunurilor daruite, in caz de
predeces al donatarului sau predeces al donatarului si descendentilor sai!
- includerea unei clauze de imputernicire pe un libret de economii, in cazul
depunerii de sume de bani la C.4.C. sau banci pe numele altor persoane.
4"ceptii de la principiul irevocabilitatii donatiei:
- revocarea donatiilor intre soti orice donatie acuta intre soti este revocabila!
o revocarea poate i acuta numai de catre sotul donator (nu si de
catre mostenitorii sau creditorii lui, dupa moartea acestuia)!
o revocarea se poate ace in orice moment si nemotivat in timpul
casatoriei.
- revocarea donatiilor de bunuri viitoare potrivit Codului civil, donatiile pentru
bunuri viitoare sunt revocabile (acestea au ca obiect bunurile pe care le lasa
donatorul, dupa moartea sa)!
- revocarea donatiei pentru nee"ecutarea sarcinilor donatiile se revoca pentru
neindeplinirea conditiilor cu care s-au acut (cerintelor impuse de donator)!
o in aces caz, donatia este un contract sinalagmatic si
neindeplinirea obligatiilor de catre donatar, da dreptul
donatorului sa ceara e"ecutarea silita a acelei sarcini sau
revocarea donatiei!
o revocarea se poate ace numai pe cale judecatoreasca !
- revocarea donatiei pentru ingratitudine in cazul contractului de donatie, legea
prevede, pentru donatar, doar o obligatie de recunostinta ata de donator!
o cauze donatia poate i revocata pentru ingratitudine in
urmatoarele situatii:
daca donatarul a atentat la viata donatorului!
daca donatarul, cu intentie, a savarsit delicte,
cruzimi sau a adus injurii donatorului!
daca donatarul a reuzat alimentele cerute de
donator.
o actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine revocarea
pentru ingratitudine are caracter de sanctiune civila si poate i
ceruta in cazul oricarei orme de donatie!
actiunea poate i introdusa doar de catre donator,
dar mostenitorii sai o pot continua!
actiunea se poate intenta doar intr-un an de zile de
la data savarsirii aptei sau de cand donatorul a luat
cunostinta de ea!
actiunea are in vedere doar pe donatar, care se ace
vinovat de savarsirea aptei culpabile! moartea
donatarului duce la incetarea actiunii in revocare si
nu poate i continuata impotriva mostenitorilor lui.
- revocarea pentru survenien'8 de copil conorm legii, donatia se revoca de drept
in cazul in care donatorul nu avea nici un copil sau alt urmas in momentul
incheierii contractului de donatie dar, dupa acest moment i se naste un copil din
1$
casatorie sau din aara casatoriei (adica legitim sau nelegitim)! aceasta revocare se
produce mai mult in interesul copilului.
$. Contractul de locaiune
Notiunea contractului de locatiune contract prin care o parte, numita locator, se
obliga sa-i asigure altei parti, numita locatar, olosinta temporara (totala sau partiala) a
unui bun in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii, numita chirie.
Caracterele juridice ale contractului de locatiune:
- locatiunea este un contract sinalagmatic asigura obligatii reciproce si
interdependente intre parti, locatorul obligandu-se sa asigure olosinta temporara a
bunului dat in locatiune, iar locatarul se obliga, in principal, sa plateasca
locatorului chiria!
- locatiunea este un contract cu titlu oneros este de esenta locatiune, iecare parte
urmarind un avantaj patrimonial propriu!
o daca olosinta ar i cu titlu gratuit contractul ar i imprumutat de
olosinta (comodat) si nu locatiune.
- locatiunea este un contract comutativ !
- locatiunea este un contract consensual contractul de locatiune se incheie valabil
prin acordul de vointa al partilor, indierent in ce orma este e"primat
consimtamantul!
- locatiunea este un contract cu e"ecutare succesiva obligatiile partilor e"ista pe
toata durata contractului, durata care poate i determinata sau nedeterminata, dar
nu poate i vesnica (perpetua)!
- locatiunea este un contract netranslativ de proprietate prin locatiune se transmite
doar olosinta temporara a bunului dat in locatiune si nu dreptul de proprietate
asupra bunului.
Conditiile de validitate ale contractului de locatiune:
- consimtamantul - sa provina de la o persoana cu discernamant, sa ie e"teriorizat,
sa ie acut cu intentia de a produce eecte juridice si sa nu ie viciat!
- capacitatea partilor in principiu, locatiunea este un act de administrare, asadar
atat locatorul cat si locatarul trebuie sa aiba capacitatea de a ace acte de
administrare, deci capacitatea restransa de e"ercitiu!
o cand obiectul locatiunii il ormeaza bunuri imobile si durata
contractului depaseste 0 ani, partile trebuie sa aiba capacitatea
deplina de e"ercitiu!
o de asemenea, un sot nu trebuie sa obtina consimtamantul e"pres
al celuilalt sot daca incheie un contract de locatiune care are ca
obiect numai bunuri mobile sau imobile pe durata mai mica de 0
ani (mandat tacit reciproc)!
o poate incheia contract de locatiune pentru bunurile minorului si
tutorele acestuia, ara incuviintarea autoritatii tutelare, cu
e"ceptia bunurilor imobile, cand contractul are o durata mai mare
de 0 ani.
10
- obiectul contractului locatiunea iind un contract sinalagmatic, obiectul este
ormat din doua elemente:
o bunul dat in locatiune poate i atat bun mobil, cat si bun imobil,
corporal sau incorporal!
pot orma obiectul locatiunii numai bunurile
individuale determinate!
in toate cazurile , conditia esentiala este ca bunul sa
nu se distruga sau sa nu se consume prin olosinta
conorm destinatiei dupa natura obiectului sau
conorm destinatiei stabilita prin acordul partilor!
bunurile viitoare pot constitui obiectul locatiunii, cu
e"ceptia bunurilor dintr-o mostenire nedeschisa!
pot i date in locatiune bunurile din proprietatea
publica a statului sau unitatile administrativ-
teritoriale, in conditiile legilor speciale!
locatiunea nu poate avea ca obiect o persoana
(e"emplu: inchirierea unui autovehicul, condus de
un soer, presupune pentru acesta un contract de
prestari de servicii, iar pentru autovehicul un
contract de locatiune)!
bunurile cu regim special (e"emplu: armele,
munitiile etc.) pot i date in locatiune, in conditiile
unor legi speciale.
o chiria (pretul) reprezinta pretul platit de locatar in schimbul
olosintei bunului!
poate consta in o suma de bani sau intr-o alta
contraprestatie!
chiria se stabileste in raport de durata contractului si
se poate plati global sau pe unitati de timp!
chiria trebuie sa ie determinata in momentul
incheierii contractului, dar ea poate i si
determinabila, de e"emplu, lasata la aprecierea unui
tert (ales de catre parti sau de catre persoana
desemnata de parti) sau sa reprezinta un procent din
beneiciul realizat de locatar.
- e"istenta unei cauze licite .
4ectele contractului de locatiune in cazul contractului de locatiune, obligatiile
partilor ormeaza eectele acestui tip de contract.
3bligatiile locatorului acestea decurg din aptul ca acesta trebuie sa asigure
locatarului olosinta bunului dat in locatiune pe toata durata contractului!
- obligatia de a preda bunul in olosinta se ace la termenului stabilit in contract
sau daca nu e"ista un astel de termen bunul se va preda imediat, iar locul unde se
va preda va i locul unde bunul se ala si pe cheltuiala locatorului!
11
o bunul trebuie predat intr-o stare corespunzatoare de olosinta,
potrivit destinatiei avuta in vedere si nu in starea in care se ala in
momentul incheierii contractului.
- obligatia locatarului de a mentine bunul in stare corespunzatoare de olosinta
(eectuarea reparatiilor capitale)!
- obligatia de garantie (garantia de drept) conorm Codului civil, )locatorul este
dator de a ace ca locatarul sa se poata olosi neimpiedicat in tot timpul
locatiunii*!
o garantia contra evictiunii aceasta presupune:
garantia pentru tulburarile provenite din apta
locatorului (apt personal) presupune ca locatorul
sa se abtina de la orice apt sau act care ar duce la
tulburarea locatarului in olosinta bunului (locatorul
nu poate in timpul locatiunii sa schimbe orma
lucrului inchiriat)!
daca in cursul locatiunii bunul inchiriat are
nevoie de reparatii urgente, locatorul va
putea limita, in parte, olosinta bunului de
catre locatar!
daca reparatiile dureaza mai mult de $/ de
zile, locatarul are dreptul sa ceara scaderea
proportionala a chiriei sau rezilierea
contractului.
garantia pentru tulburarile de drept care provin de la
terti tulburarile provenite din apta tertilor pot i
de apt sau de drept!
locatorul nu raspunde ata de locatar
pentru tulburarile de apt provenite de la
terti, locatarul putandu-se apara singur
prin actiuni posesorii!
cand tulburarile sunt de drept si se produc
impotriva locatarului, acesta poata sa iasa
din proces, aratand cine este locatorul
impotriva caruia pretentia tertului trebuie
sa ie indreptata si care este obligat sa-i
apere olosinta.
o garantia pentru viciile bunului dat in locatiune conorm
Codului civil, )locatarul trebuie sa ie garantat pentru toate
stricaciunile si viciile lucrului inchiriat ori arendat, ce-i impiedica
intrebuintarea, chiar desi nu au ost cunoscute locatorului la
timpul locatiunii*! pentru ca locatorul sa raspunda, viciile trebuie
sa indeplineasca anumite conditii:
locatorul va raspunde pentru viciile ascunse ale
bunului (nu si pentru viciile aparente pe care
locatarul le-ar i cunoscut sau le putea cunoaste)!
15
locatorul va raspunde si pentru viciile ascunse, a
caror cauza este ulterioara incheierii contractului
(aceasta pentru ca locatorul trebuie sa asigure
locatarului olosinta bunului pe toata durata
e"istentei locatiunii)!
locatorul raspunde pentru viciile grave , adica acelea
care ac improprie olosinta bunului!
daca viciile se datoreaza cazului ortuit sau
ortei majore care intervin in timpul
locatiunii, locatorul va suporta o reducere
a chiriei sau locatarul va putea cere
rezilierea contractului, ara daune-interese,
neiind vorba de culpa locatorului.
- garantia conventionala partile au dreptul sa modiice, prin conventia lor,
garantia reglementata de lege, ie agravand-o, ie micsorand-o sau chiar
inlaturand-o.
3bligatiile locatarului:
- obligatia de a olosi bunul ca un bun proprietar si conorm destinatiei locatarul
trebuie sa intretina bunul pe tot timpul e"istentei locatiunii in starea in care a ost
predat (acesta este obligat sa aca reparatii locative in vederea mentinerii bunului
in stare corespunzatoare)!
o in cazul in care locatarul nu eectueaza reparatiile locative,
locatorul poate cere daune-interese, dar numai la incetarea
locatiunii.
- obligatia de a plati chiria chiria se va plati la termenele stabilite in contract, si in
lipsa unei stipulatii contrare, la domiciliul debitorului (adica a locatarului)!
o neindeplinirea obligatiei de plata a chiriei da posibilitatea
locatorului sa ceara e"ecutarea silita sau rezilierea contractului!
o totodata, locatorul poate beneicia chiar de bunurile mobile ale
locatarului.
- obligatia de a restitui bunul dat in locatiune la incetarea locatiunii, locatarul este
obligat sa restituie bunul in starea in care i-a ost predat, conorm inventariului!
o locatorul poate cere restituirea bunului prin doua moduri:
actiune personala cand locatorul are o alta calitate
decat acea de proprietar (cum ar i uzuructuar,
locatar datorita aptului ca locatiunea este un act
administrativ)!
actiune in revendicare cand acesta este proprietar.
- obligatia de a raspunde pentru incendiu locatarul raspunde pentru incediu din
cauza caruia bunul a ost distrus sau a pierit!
o e"ceptie : locatarul nu raspunde atunci cand ocul s-a produs
printr-un caz ortuit sau orta majora, dintr-un deect de
constructie sau s-a e"tins de la o casa vecina daca este vorba de
constructie (cauze care trebuiesc dovedite de catre locatar).
- obligatia de a raspunde contra uzurparilor locatarul este dator sa-l apere pe
locator impotriva uzurparilor, adica contra atingerilor adusa proprietatii sau
1%
posesiei de catre un tert care isi atribuie, in mod raudulos, un drept sau titlu pe
care nu-l are in realitate.
,ncetarea contractului de locatiune locatiunea poate inceta din mai multe cauze, si
anume:
- rezilierea conventionala aceasta are loc atunci cand partile nu mai au interes de
a continua locatiunea!
- rezilierea pentru nee"ecutare (judiciara) cand una din parti nu indeplineste
datoriile sale principale, cealalta parte poate cere desiintarea contractului!
o e"emplu: neplata chiriei de catre locatar! nepredarea bunului de
catre locator! olosirea abuziva a bunului sau schimbarea
destinatiei bunului de catre locatar etc.
- denuntarea unilaterala reprezinta un act unilateral de vointa, denumit concediu,
iind o cauza de incetare a locatiunii, in situatia in care aceasta a ost incheiata pe
o durata nedeterminata!
o acest act produce eecte indierent daca este acceptat sau nu de
cealalta parte!
o conditia este ca sa se respecte termenul de preaviz adica
intervalul de timp dintre notiicarea concediului si data la care
inceteaza contractul.
- e"pirarea termenului cand termenul locatiunii a ost stabilit de catre parti,
contractul inceteaza de drept la e"pirarea acestuia, ara sa ie nevoie de o
instiintare prealabila!
o tacita relocatiune sau reconductiune locatarul, dupa e"pirarea
termenului locatiunii, continua sa ramana in olosinta bunului,
ara ca locatorul sa-l impiedice, operatiune prin care se considera
ca ei consimt la reinnoirea locatiunii.
- pieirea bunului cauza de incetare a locatiunii deoarece contractul ramane ara un
element al obiectului, si anume bunul dat in locatiune!
o pieirea poate i : izica (distrugerea materiala a bunului) sau
juridica (imposibilitatea olosirii bunului in materialitatea lui, ca
de e"emplu coniscarea sau e"proprierea)!
o de asemenea, pieirea mai poate i :
totala caz in care contractul inceteaza de drept,
indierent de cauza care a dus la pieire, imputabila
sau ortuita!
partiala cand locatarul are dreptul sa opteze intre
reducerea proportionala a chiriei sau rezilierea
contractului.
- desiintarea titlului locatorului daca in timpul locatiunii, titlul locatorului se
desiinteaza printr-un anumit mod (anularea titlului de proprietar, locatorul iind
evins de catre un tert prin o actiune in revendicare) aceasta inceteaza, astel
neputandu-se asigura de catre locator, olosinta bunului pentru locatar!
o e"ceptii, cand locatiunea continua, chiar daca are loc desiintarea
titlului locatorului:
1#
contractul de locatiune incheiat de un uzuructuar
ramane valabil inca cel mult 0 ani dupa incetarea
uzuructului!
contractul de locatiune incheiat de dobanditorul
unui bun imobil ipotecat, ramane valabil chiar daca
locatorul a ost evins, cu conditia sa i ost de buna
credinta, iar locatiunea sa ie incheiata cu data certa,
anterioara transcrierii comandamentului!
contractul de locatiune este incheiat de un locatar de
buna credinta cu un proprietar (mostenitor) aparent.
- instrainarea prin acte juridice intre vii, de catre locator, a bunului dat in locatiune
aceasta instrainare constituie cauza de incetare numai daca a ost prevazuta, in
mod e"pres, in contract.
9ublocatiunea si cesiunea contractului:
- sublocatiunea potrivit Codului civil, )locatarul are dreptul de a subinchiria ori a
subarenda si de a ceda contractul sau catre altul, daca o asemenea acultate nu i-a
ost interzisa*!
o sublocatiunea este posibila, intrucat contractul de locatiune nu
este un contract intuitu personae ;
o conditii:
transmiterea olosintei sa nu ie interzisa printr-o
clauza prevazuta in contractul principal!
sublocatiunea trebuie sa nu ie incheiata incalcand
conditiile din contractul initial (e"emplu:
schimbarea destinatiei bunului).
- cesiunea contractului conorm Codului civil, )locatarul are dreptul de a
subinchiria sau de a subarenda si de a ceda contractul sau catre altul, daca o
asemenea acultate nu i-a ost interzisa*!
o cesiunea (instrainarea) consta in transmiterea, in tot sau in parte,
de catre locatar a dreptului sau de olosinta asupra bunului in
temeiul unei cesiuni de creanta cu titlu oneros.
0. Contractul de inchiriere a locuintelor
Notiunea contractului de inchiriere acel contract prin care locatorul-proprietar se
obliga sa asigure chiriasului, olosinta temporara (totala sau partiala) a unei locuinte, in
schimbul unei sume de bani, numita chirie!
- contractul de inchiriere a locuintelor este o varietate a contractului de locatiune,
desi are o reglementare proprie!
- inchirierea are ca parti pe urmatorii :
o proprietarul in calitate de locator, care poate i statul, unitatile
administrativ-teritoariale sau alte persoane juridice precum si
persoanele izice!
o chiriasul , care poate i orice persoana izica sau persoana
juridica.
&/
Caracterele juridice ale contractului de inchiriere:
- este un contract sinalagmatic !
- este un contract cu titlu oneros !
- este un contract comutativ!
- este un contract cu e"ecutare succesiva obligatiile se e"ecuta pe durata de timp
prevazuta in contract!
- prin inchiriere se transmite dreptul de olosinta ca drept de creanta si nu dreptul de
proprietate asupra locuintei!
- este un contract consensual , incheierea avand la baza acordul de vointa dintre
proprietar si chirias, consemnat prin contract scris care se va inregistra in 10 zile
de la data semnarii, prin grija proprietarului, la organele iscale teritoriale!
- contractul de inchiriere se incheie pe durata determinata de timp contractul de
inchiriere va cuprinde data intrarii in vigoare si durata.
Cuprinsul contractului de inchiriere a locuintei:
- adresa locuintei ce ace obiectul inchirierii!
- supraata locativa si dotarile olosite in e"clusivitate si in comun!
- supraata curtilor si a gradinilor olosite in e"clusivitate sau in comun!
- valoarea chiriei lunare, regulile de modiicare a acesteia si modul de plata!
- suma platita in avans, in contul chiriei!
- locul si conditiile in care se realizeaza primirea si restituirea cheilor!
- obligatiile partilor privind olosirea si intretinerea spatiilor ce ac obiectul
contractului!
- inventarul obiectelor si dotarilor aerente!
- data intrarii in vigoare si durata!
- conditiile privind olosinta e"clusiva si in comun a partilor alate in coproprietate!
- persoanele care vor locui impreuna cu titularul contractului!
- alte clauze convenite de parti.
3biectul contractului de inchiriere contractul de inchiriere iind un contract
sinalagmatic, obiectul va i ormat din doua elemente: obligatia proprietarului locuinta
inchiriata si obiectul obligatiei chiriasului chiria!
- locuinta inchiriata potrivit legii, constructia alcatuita din una sau mai multe
camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, olosite in mod
e"clusiv sau in comun si daca este cazul curtea si gradina aerenta constructiei,
care satisace cerintele de locuit ale unei persoane sau ale unei amilii!
- chiria suma de bani pe care chiriasul trebuie sa o plateasca proprietarului.
Categorii de locuinte:
- locuinta sociala locuinta care se atribuie cu chirie subventionata, unor persoane
sau amilii, a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in
proprietate sau inchirierea unei locuinte, in conditiile pietei!
o locuinta sociala ace parte din domeniul public a unitatilor
administrativ-teritoriale!
&1
o beneiciaza de aceste locuinte amiliile sau persoanele cu venit
net lunar realizat in ultimele 1& luni cu cel putin &/: sub venitul
net lunar pe membru de amilie sau, dupa caz, de persoana.
- locuinta de serviciu locuinta destinata unctionarilor publici, angajatilor unor
insitutii sau agenti economici, acordata in conditiile contractului de munca,
potrivit prevederilor legale!
o contractul care are ca obiect locuinta de serviciu este un contract
accesoriu contractului de munca si de regula, se incheie, pe
durata acestuia.
- locuinta de interventie locuinta destinata cazarii personalului unitatilor
economice si bugetare, care, prin contractul de munca, indeplineste activitati sau
unctii ce necesita prezenta permanenta sau in caz de urgenta in cadrul unitatilor
respective!
- locuinta de necesitate locuinta destinata cazarii temporare a persoanelor si
amiliilor ale caror locuinte au devenit inutilizabile, in urma unor catastroe
naturale sau accidente sau ale caror locuinte sunt supuse demolarii in vederea
realizarii de lucrari de utilitate publica precum si lucrarilor de reabilitare ce nu se
pot eectua in cladiri ocupate de locatari!
- locuinta de protocol locuinta destinata utilizarii de catre persoanele care sunt
alese sau numite in unctii ori demnitati publice, e"clusiv pe durata e"ercitarii
acestora.
4ectele contractului de inchiriere acest tip de contract are in vedere o serie de eecte
speciale cu privire la obligatiile proprietarului si chiriasului:
- obligatiile proprietarului :
o sa predea chiriasului locuinta in stare normala de olosinta!
o sa ia masuri pentru repararea si mentinerea in stare de siguranta
si de unctionalitate a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei!
o sa intretina, in bune conditii elementele structurii de rezistenta a
cladirii, elementele de constructie e"terioara ale acesteia, curtile
si gradinile, precum si spatiile comune ale cladirii!
o sa intretina, in bune conditii, instalatiile comune propriei cladiri!
o proprietarul are obligatia de a garanta pe chirias impotriva
evictiunii si impotriva viciilor, in conditiile dreptului comun, in
materie de locatiune.
- obligatiile chiriasului :
o obligatia chiriasului de a eectua lucrarile de intretinere, reparatii
sau inlocuire a elementelor de constructii si instalatii din
olosinta e"clusiva!
o obligatia de a olosi bunul potrivit destinatiei prevazuta in
contract!
o obligatia de plata a chiriei (la termenele prevazute in contract)!
o obligatia de restituire a locuintei, in starea in care a ost predata!
o obligatia de a raspunde pentru incendiu!
o obligatia de a raspunde contra uzurparilor impotriva locatorului-
proprietar.
&&
,ncetarea contractului de inchiriere cauzele de incetare a contractului de inchiriere a
locuintei se pot clasiica in doua categorii, si anume:
- ajungerea la termen anume, la e"pirarea termenului prevazut in contract,
inchirierea inceteaza de drept, ara alta ormalitate (chiriasul iind obligat sa
paraseasca locuinta daca partile nu au convenit asupra reinnoirii contractului)!
- rezilierea contractului de inchiriere inainte de termen :
o rezilierea conventionala (prin acordul partilor)!
o rezilierea la cererea chiriasului cauza de incetare a contractului,
cu conditia notiicarii prealabile, in termen de minimum 1/ de
zile (chiriasul iind obligat sa paraseasca locuinta pana la
e"pirarea termenului de preaviz)!
o rezilierea pentru apte culpabile (rezilierea judiciara cu titlu de
sanctiune):
rezilierea la cererea proprietarului aceasta poate i
ceruta de proprietar cand:
chiriasul nu a achitat chiria cel putin ( luni
consecutiv!
chiriasul a pricinuit insemnate stricaciuni
locuintei si oricaror altor bunuri aerente
acesteia sau daca instraineaza, ara drept,
parti ale acesteia!
chiriasul are un comportament care ace
imposibila convietuirea sau impiedica
olosirea normala a locuintei!
chiriasul nu a respectat clauzele
contractului.
rezilierea la cererea asociatiei de proprietari
asociatia are dreptul sa ceara rezilierea contractului
cand chiriasul nu si-a achitat obligatiile ce-i revin
din cheltuielile comune pe o perioada de ( luni,
daca acestea au ost stabilite, prin contractul de
inchiriere, in sarcina chiriasului.
o neolosirea locuintei in cazul parasirii deinitive a domiciliului
de catre titularul contractului de inchiriere sau al decesului
acestuia, precum si in cazul titularului de contract, nerezident,
care, ara a i detasat, nu a mai olosit locuinta mai mult de & ani,
ara intrerupere, inchirierea continua, dupa caz:
in olosul sotului sau al sotiei, daca a locuit
impreuna cu titularul!
in olosul descendentilor sau a ascendentilor, daca
au locuit impreuna cu acesta!
in olosul altor persoane care au avut acelasi
domiciliu cu titularul cel putin 1 an si care au ost
inscrise in contractul de inchiriere.
&(
de asemenea : contractul de inchiriere inceteaza in
termen de (/ de zile de la data parasirii domiciliului
de catre titularul contractului sau la data inregistrarii
decesului ori a implinirii a & ani de neolosire
neintrerupta a locuintei, atunci cand lipsesc
categoriile de persoane aratate mai sus.
o alte cauze de incetare a contractului de inchiriere :
detinerea unei locuinte, proprietate privata!
instrainarea unei locuinte, dupa data de 1 ianuarie
1##/!
detinerea in calitate de chirias a unei locuinte din
ondul locativ de stat!
cumpararea unei locuinte cu credit de la stat.
1. Contractul de arendare
Notiunea contractului de arendare Codul civil nu deineste contractul de arendare!
potrivit legii nr. 11.1##$ prin arendare se intelege contractul incheiat intre proprietar,
uzuructuar sau alt detinator legal de bunuri agricole, numit arendator, si arendas, cu
privire la e"ploatarea bunurilor agricole pe o durata determinata si la un pret, stabilite de
parti!
- prin incheierea contractului de arendare se transmite olosinta totala sau partiala
asupra bunurilor agricole supuse arendarii.
Caracterele juridice ale contractului de arendare:
- este un contract sinalagmatic !
- este un contract cu titlu oneros (iecare parte urmarind un interes patrimonial)!
- este un contract comutativ!
- este un contract solemn incheierea contractului cere indeplinirea unor conditii
ad validitatem: orma scrisa si inregistrarea la consiliul local in a carui raza
teritoriala se ala bunurile arendate!
- este un contract cu e"ecutare succesiva !
- este un contract intuitu personae (in ceea ce priveste persoana arendasului)!
- este un contract netranslativ de proprietate prin arendare se transmite de catre
arendator doar olosinta bunurilor agricole, in vederea e"ploatarii lor agricole de
catre arendas.
;artile contractului de arendare acestea sunt arendatorul si arendasul, persoane izice
sau juridice!
- arendatorul poate i proprietar, uzuructuar sau alt detinator legal de bunuri
agricole (e"emplu: persoanele ce beneiciaza de reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor, carora li s-au eliberat doar adeverinte de proprietate
si nu titluri de proprietate)!
o regiile autonome, institutele si statiunile de cercetare si productie
agricola, societatile comerciale si alte unitati care au in
&$
patrimoniu sau in administrare terenuri proprietate de stat nu pot
arenda bunurile agricole supuse arendarii.
- arendasul :
o arendasul (persoana izica) orice cetatean roman sau strain,
care are pregatire de specialitate agricola, practica agricola sau
un atestat de cunostiinte agricole si prezinta garantiile solicitate
de arendator!
o arendasul (persoana juridica) orice persoana de nationalitate
romana sau straina, care are ca obiect de activitate e"ploatarea
bunurilor agricole si care prezinta garantiile solicitate de
arendator.
Conditii de validitate ale contractului de arendare:
- consimtamantul partilor!
- capacitatea partilor arendatorul, cat si arendasul trebuie sa aiba capacitatea de a
ace acte de administrare, deoarece prin arendare nu se transmite dreptul de
proprietate, ci doar olosinta asupra bunurilor agricole!
- obiectul contractului de arendare iind un contract sinalagmatic, obiectul
contractului este ormat din doua elemente:
o bunurile agricole supuse arendarii prin bunuri agricole ce pot i
arendate se intelege:
terenuri cu destinatie agricola , si anume:
terenuri agricole productive (arabile, vii,
livezi etc.)!
pasuni impadurite, terenurile ocupate cu
constructii si instalatii agrozootehnice,
terenurile neproductive care pot i
amenajate si olosite pentru productia
agricola.
animale!
constructii de orice el, masini, utilaje!
si alte bunuri destinate e"ploatarii agricole.
o arenda Codul civil lasa la aprecierea partilor modalitatile de
plata a arendei: in natura, in bani sau in natura si bani (arenda
mi"ta), precum si cuantumul acesteia!
arenda se plateste la locul si termenele prevazute in
contract!
daca partile nu au stabilit termenul platii arendei, se
vor aplica regulile privind locatiunea, arendarea
iind o varietate a acesteia.
o conditiile obiectului contractului de arendare obiectul
contractului, bunurile agricole si arenda, trebuie sa ie complet si
precis determinat!
bunul agricol pentru a putea i arendat, trebuie:
&0
sa e"iste in momentul incheierii
contractului sau sa poata e"ista in viitor,
dar sa cuprinda descrierea amanuntita a
bunurilor agricole arendate, chiar si un
plan de sistematizare, in cazul terenurilor!
sa ie determinat!
sa ie detinut in mod legal (sa ie licit)!
sa ie in circuitul civil (sa poata ace
obiectul unor acte juridice civile).
arenda aceasta trebuie sa ie:
stabilita in bani, in natura sau sa ie mi"ta!
sa ie determinata sau determinabila!
sa ie sincera si serioasa.
- o cauza licita.
4ectele contractului de arendare iind un contract sinalagmatic, arendarea creeaza
obligatii reciproce in sarcina partilor!
3bligatiile arendatorului potrivit legii nr. 11.1##$, arendatorul are urmatoarele
obligatii:
- obligatia de a preda bunurile agricole aceasta se ace la termenele si in conditiile
stabilite prin contract, in starea de intrebuintare potrivit destinatiei avuta in vedere
de arendas pentru e"ploatarea agricola!
- obligatia de garantie arendatorul trebuie sa garanteze pe arendas de evictiune
totala sau partiala!
o arendatorul va raspunde astel atat pentru aptele sale personale
cat si pentru aptele tertilor care invoca un drept!
o legea nu prevede ca arendatorul sa garanteze pe arendas si pentru
viciile ascunse ale bunurilor agricole, astel ca in acest caz se vor
aplica regulile de la locutiune )locatarul trebuie sa ie garantat
pentru toate stricaciunile si viciile bunului inchiriat ori arendat,
ce-i impiedica intrebuintarea chiar desi nu au ost cunoscute
locatorului la timpul locatiunii*.
- obligatia de a eectua reparatii capitale privind bunurile arendate (se aplica
regulile de la locatiune)!
- obligatia de plata a impozitelor si ta"elor datorate, potrivit legii, pentru bunurile
agricole arendate.
3bligatiile arendasului potrivit legii nr. 11.1##$, arendasul are urmatoarele obligatii:
- obligatia de a olosi bunurile arendate ca bun proprietar si potrivit destinatiei si de
a mentine potentialul productiv al acestora (obligatia arendasului de a ace
reparatii curente, de intretinere a bunurilor respective)!
- obligatia de a cere acordul arendatorului pentru eectuarea eventualelor investitii
pe teren!
- obligatia de a plati arenda la termenele si modalitatile stabilite in contract!
- obligatia de a restitui bunurile agricole arendate la incetarea contractului , in starea
in care au ost predate!
&1
o e"ceptie : unele bunuri nu pot i restituite in aceeasi stare ca la
predarea lor, ca de e"emplu: animalele, plantatiile de pomi
ructieri etc.
- obligatia de a plati ta"ele de redactare si inregistrare a contractului de arendare la
consiliul local!
- obligatia de plata a impozitului pe veniturile obtinute din olosinta bunurilor
agricole (pe arenda)!
- obligatia de asigurare a bunurilor agricole in vederea recuperarii daunelor produse
de calamitati naturale.
,ncetarea contractului de arendare poate interveni datorita mai multor cauze:
- ajungerea la termen arendarea e"pira la termenul prevazut in contract, deoarece
aceasta este incheiata pe o durata determinata de timp!
- acordul partilor (rezilierea contractului) contractul de arendare poate inceta
inainte de termen prin acordul de vointa al partilor!
- rezilierea pentru nee"ecutare (rezilierea judiciara) constituie cauza de incetare
atunci cand o parte nu-si indeplineste obligatiile contractuale!
- pieirea bunurilor agricole pieirea bunurilor poate i de natura materiala, adica
distrugerea izica a bunurilor respective sau de natura juridica, adica
imposibilitatea de a olosi bunurile agricole respective (bunurile sunt coniscate,
e"propriate etc.)!
- prin instrainarea bunurilor agricole prin acte juridice intre vii 2 numai daca aceasta
interdictie a ost prevazuta e"pres in contractul de arendare!
- desiintarea titlului arendatorului !
- moartea arendasului sau a arendatorului , atunci cand aceasta s-a prevazut e"pres
in contract (deoarece aceasta nu duce de drept la incetarea contractului,
mostenitorii arendatorului, respectiv arendasului putand sa comunice in scris
intentiile lor de a continua contractul).
9uportarea riscurilor in contractul de arendare in contractul de arendare, de comun
acord, partile contractante pot stabili cazurile si limitele suportarii daunelor produse de
calamitatile naturale! de asemenea, de comun acord, pot sa prevada suportarea pierderilor
totale sau partiale ale bunurilor arendate ca urmare a unor cazuri ortuite sau de orta
majora!
- riscul bunului riscul pieirii bunului agricol va i suportat de arendator atat cand
acesta are calitatea de proprietar cat si atunci cand detine bunul cu alt titlu!
o intrucat bunul se ala in olosinta arendasului, el va ace dovada
ca pieirea s-a produs ara culpa sa.
- riscul contractului in caz de pieire a bunurilor arendate, riscul contractual este
suportat de arendator, in calitate de debitor al obligatiei de a asigura olosinta
bunului, neputand cere arendasului sa plateasca arenda!
o daca pieirea este totala, contractul inceteaza de drept!
o daca pieirea este partiala, arendasul poate cere ie reducerea
proportionala din arenda, ie rezilierea contractului cand acesta
nu mai poate continua.
&5
Cesiunea contractului de arendare avand acordul scris al arendatorului, arendasul
poate sa cesioneze contractul de arendare:
- sotului coparticipant la e"ploatarea bunului agricol!
- descendentilor care au implinit varsta majoratului.
9ubarendarea este interzisa prin lege.
5. Contractul de antrepriza (locatiunea de lucrari)
Notiunea contractului de antrepriza contractul prin care una dintre parti, numita
antreprenor, se obliga sa e"ecute, pe riscul sau, o lucrare pentru cealalta parte, numita
client, in schimbul unui pret.
Caracterele juridice ale contractului de antrepriza:
- este un contract sinalagmatic!
- este un contract cu titlu oneros (antreprinzatorul e"ecuta lucrarea in schimbul
pretului platit de client)!
- este un contract comutativ!
- este un contract consensual (acordul de vointa al partilor este necesar si suicient
pentru incheierea contractului)!
- este un contract cu e"ecutare succesiva!
- este un contract incheiat intuitu personae antreprenorul este obligat sa e"ecute
personal lucrarea daca aceasta s-a prevazut e"pres in cuprinsul contractului!
- uneori, contractul de antrepriza este translativ de proprietate in situatia in care,
materialele sunt procurate de catre antreprenor, el ramane proprietarul lor cat si al
lucrarii pana la predarea acesteia suportand riscul pieirii lor, cu e"ceptia cazului
cand clientul a ost pus in intarziere cu privire la obligatia de a lua in primire
lucrarea.
Conditiile de validitate a contractului de antrepriza consimtamantul partilor,
capacitatea de a contracta a partilor, obiectul determinat si cauza licita!
- capacitatea partilor :
o clientul trebuie sa aiba capacitatea deplina de e"ercitiu atunci
cand contractul reprezinta un act de dispozitie (e"emplu:
construirea unei case)! cand lucrarea presupune doar incheierea
de acte de administrare (reparatii curente la o locuinta) clientul
poate sa aiba doar capacitate restransa de e"ercitiu!
o antreprenorul trebuie sa aiba capacitatea de a contracta
(capacitatea deplina de e"ercitiu), iind vorba de transmiterea
lucrarii in proprietatea clientului.
- obiectul contractului de antrepriza ormat din doua elemente (contractul avand
caracter sinalagmatic):
o lucrarea antreprenorul poate e"ecuta lucrari si servicii din cele
mai diverse domenii de activitate (construirea si repararea de
cladiri, meditatii si consultatii proesionale, tiparirea unei lucrari
etc.)!
o pretul clientul are obligatia de a plati pretul!
&%
conorm Codului civil, antrepriza reprezinta )luarea
savarsirii unei lucrari drept un pret determinat, cand
materialul se da de acela pentru care se e"ecuta o
lucrare*!
de asemenea, potrivit Codului civil, antrepriza este
si atunci cand lucrarea se e"ecuta cu materialele
antreprenorului sau chiar ale unui tert!
pretul este de esenta contractului de antrepriza , si
poate i de doua eluri:
pretul oretar (global) consta intr-o
contraprestatie a clientului, echivalenta
lucrarii e"ecutate de antreprenor!
pretul de deviz consta in i"area valorii
iecarei parti a lucrarii, iar pretul total
depinde de numarul lucrarilor e"ecutate si
este cunoscut dupa e"ecutarea integrala a
lucrarii.
4ectele contractului de antrepriza.
3bligatiile antreprenorului:
- obligatia de a e"ecuta lucrarea prevazuta in contract !
o in caz de neindeplinire in termen a acesteia, antreprenorul va
raspunde pentru intarziere!
o daca antreprenorul reuza sa e"ecute lucrarea, clientul poate cere
instantei, autorizarea de a o e"ecuta, pe cheltuiala
antreprenorului!
o daca prin natura ei sau prin conventia partilor, lucrarea nu poate
i indeplinita decat de antreprenor, clientul poate cere rezilierea
contractului cu daune-interese.
- obligatia de a preda lucrarea e"ecutata !
o in cazul in care antreprenorul reuza nejustiicat sa predea
lucrarea terminata, clientul poate cere prin justitie e"ecutarea
silita a acestei obligatii.
- obligatia de garantie pentru viciile ascunse raspunderea antreprenorului pentru
calitatea constructie!
o antreprenorul va raspunde pentru lucrarile e"ecutate personal, cat
si pentru cele eectuate de persoanele pe care le-a olosit pentru
lucrare (subantreprenori, lucratori etc.)!
o pentru viciile aparente antreprenorul nu raspunde, decat daca s-a
stabilit un termen de garantie a lucrarii.
3bligatiile clientului:
- obligatia de plata a pretului plata pretului trebuie sa ie acuta la data predarii
lucrarii, daca partile nu au stabilit altel!
o neplata pretului antreneaza raspunderea clientului dupa caz,
potrivit regulilor de drept comun, reglementarii speciale ori
clauzelor contractuale.
&#
- obligatia clientului de a receptiona si de a lua in primire lucrarea e"ecutata de
antreprenor aceasta se ace la terminarea lucrarii dar receptia se mai poate ace
si pe dierite parti ale lucrarii!
o cand clientul nu-si e"ecuta obligatia de a receptiona si de a lua in
primire lucrarea e"ecutata de antreprenor, se poate angaja
raspunderea acestuia potrivit dreptului comun, platind daune-
interese, pentru cheltuieli de depozitare, pastrare, conservare etc.
;roblema riscurilor:
- riscul bunului riscul pieirii ortuite a bunului, a materialelor, este suportat de
catre proprietar!
- riscul contractului este suportat intotdeauna de debitorul obligatiei imposibil de
e"ecutat!
o antreprenorul va suporat riscul contractual deoarece s-a obligat
sa e"ecute lucrare pe riscul sau!
in cazul ortuit sau de orta majora, antreprenorul nu
are dreptul la plata pretului.
o clientul va suporta riscul contractual cand este pus in intarziere
cu privire la obligatia de a prelua lucrarea sau cand lucrarea a
pierit datorita viciilor materialelor procurate de el.
,ncetarea contractului de antrepriza:
- prin e"ecutarea contractului de catre parti!
- acordul partilor (rezilierea contractului)!
- in caz de imposibilitate ortuita de e"ecutare (rezilierea judiciara)!
- moartea antreprenorului (antrepriza este un contract intuitu personae), situatie in
care clientul va plati pretul lucrarii deja e"ecutate si a materialelor procurate,
mostenitorilor antreprenorului.
%. Contractul de mandat
<andatul este de doua eluri: mandat cu reprezentare si mandat ara reprezentare.
,. <andatul cu reprezentare.
Notiunea contractului de mandat cu reprezentare contractul prin care o parte, numita
mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama si in numele
altei parti, numita mandant, care ii da aceasta imputernicire si pe care o reprezinta.
Caracterele juridice ale contractului de mandat:
- mandatul este un contract consensual ia nastere prin simplul acord de vointa
intre mandant si mandatar, ara a se cere de catre lege orma speciala (ad
validitatem)!
o in practica, insa, mandatul este cuprins intr-un inscris denumit
procura sau imputernicire (necesar pentru a putea i opozabil
tertilor care pot cunoaste astel puterile conerite de catre
mandant mandatarului dar si limitele mandatului).
(/
- mandatul este prin natura sa un contract cu titlu gratuit conorm Codului civil,
)mandatul este ara plata cand nu s-a stipulat contrariul*!
o e"ceptie : mandatul va i cu titlu oneros cand mandatarul (avocat)
incheie actele juridice sau il reprezinta in instanta pe mandant.
- mandatul este, in principiu, un contract unilateral , in situatia cand mandatul este
cu titlu gratuit (caz in care se obliga mandatarul)!
o cand mandatul este cu titlu oneros, acesta devine contract
sinalagmatic.
- mandatul este un contract intuitu personae , avand in vedere persoana
mandatarului care incheie acte juridice in numele si pe seama mandantului!
- mandatul este un contract numit , avand o denumire si reglementare proprie
(Codul civil si alte reglementari legale).
Conditiile de validitate ale contractului de mandat ca pentru orice contract, acestea
sunt: consimtamantul valabil e"primat al partilor, capacitatea partilor de a contracta, un
obiect determinat si o cauza licita!
- capacitatea partilor :
o mandantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia el insusi actele
pe care le incheie mandatarul, in numele sau!
daca actul juridic incheiat este act de conservare sau
act de administrare, mandantul poate avea
capacitatea restransa de e"ercitiu!
daca mandatarul incheie, in numele mandantului,
acte de dispozitie, mandantul trebuie sa aiba, in mod
obligatoriu, capacitatea deplina de e"ercitiu.
o mandatarul trebuie sa aiba intotdeauna capacitatea deplina de
e"ercitiu, intrucat la incheierea actului juridic cu tertii, in numele
si pe seama mandantului, el trebuie sa e"prime un consimtamant
valabil.
- obiectul si intinderea mandatului :
o obiectul trebuie sa ie posibil, determinat si licit, si contractul
iind unilateral, obiectul mandatului este ormat dintr-un singur
element, si anume obligatia mandatarului de a incheia acte
juridice!
o intinderea mandatului mandatul poate i:
special atunci cand se da peste o singura operatie
juridica sau pentru anumite operatii determinate!
pentru actele de dispozitie se cere un
mandat special.
general cand mandatarul primeste imputernicirea
de a se ocupa de toate treburile mandatului!
actele de conservare si de administrare pot
i incheiate de mandatar pe baza unui
mandat general.
(1
4ectele contractului de mandat ca la orice contract, eectele contractului de mandat
constau in obligatiile partilor, dar pentru ca, mandatarul incheie acte juridice cu tertii, in
numele si pe seama mandantului, contractul de mandat produce eecte si ata de tertele
persoane.
3bligatiile partilor:
- obligatiile mandatarului :
o indeplinirea sau e"ecutarea mandatului mandatarul este
indatorat a e"ecuta mandatul atata timp cat este insarcinat si este
raspunzator de daune-interese ce ar putea deriva din cauza
neindeplinirii lui!
e"ecutarea mandatului presupune incheierea actelor
juridice prevazute in contract pe seama si in numele
mandantului!
daca mandatarul, cu toate diligentele depuse, nu
reuseste sa incheie actele juridice, el nu va raspunde
pentru neobtinerea unui rezultat!
in caz de nee"ecutare a obligatiei de a indeplini
mandatul sau in caz de e"ecutare
necorespunzatoare, mandatarul va raspunde nu
numai pentru culpa, ci si pentru dol.
o obligatia de a da socoteala mandatarul este dator sa dea
socoteala mandantului tot ce i s-a predat in puterea mandatului
pe care l-a e"ecutat, chiar daca acestea nu s-ar cuveni
mandantului, deoarece tertul pagubit va cere, daca este cazul,
restituirea platii nedatorate de la mandant!
in cazul sumelor de bani care reveneau
mandantului, olosite de catre mandatar in interes
propriu, acestea sunt producatoare de dobanzi din
ziua intrebuintarii lor, ara a i nevoie de punerea lui
in intarziere!
daca, insa, sumele nerestituite de catre mandatar nu
au ost olosite de catre acesta, dobanzile vor i
platite numai din ziua cand i se vor cere acele sume.
o obligatiile care rezulta din substituirea mandatarului in
principiu, iind un contract intuitu personae, mandatarul trebuie
sa e"ecute personal obligatiile asumate prin contract! contractul
poate cuprinde, insa, clauze din care sa rezulte ca mandatarul
poate i substituit cu o terta persoana, in e"ecutarea mandatului!
cand a avut loc substituirea, mandatarul are
obligatia sa raspunda de aptele substituitului,
astel:
daca mandatarul a eectuat substituirea
ara sa i avut acest drept!
daca substituirea a ost aprobata prin o
clauza e"presa, neindentiicandu-se cine
este persoana si care deapt este cunoscuta,
(&
in mod notoriu, ca iind incapabila sau
insolvabila.
- obligatiile mandantului :
o obligatia de a-l despagubi pe mandatar pentru cheltuielile acute
mandantul este obligat sa restituie mandatarului toate
cheltuielile acute cu ocazia e"ecutarii mandatului!
acesta nu poate reuza restituirea acestor cheltuieli
chiar daca operatia in vederea careia a ost conerit
mandatul nu a putut i eectuata si nici sa ceara
reducerea lor pe motiv ca ar i e"agerate!
mandantul trebuie sa plateasca si dobanzi la sumele
avansate de catre mandatar, dobanzi care curg, ara
pune in intarziere, din ziua cand mandatarul a acut
plata.
o obligatia de plata a prestatiei mandatarului cand mandatul este
cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca sumele
prevazute in contract.
4ectele mandatului ata de terti toate eectele actului incheiat de mandatar cu tertul
se rasrang asupra mandantului, respectiv va deveni creditorul sau debitorul tertului,
titularul dreptului real, iar in patrimoniul sau se produc modiicari in unctie de actul
incheiat!
- deoarece mandatarul contracteaza in numele si pe seama mandantului, nu se
creaza raporturi juridice intre mandatar si tertii cu care contracteaza.
,ncetarea mandatului:
- ca orice contract civil, mandatul inceteaza prin cauzele comune de incetare a unui
contract, si anume:
o e"ecutarea contractului!
o e"pirarea termenului prevazut in contract!
o imposibilitatea ortuita de realizare sau realizarea
necorespunzatoare a contractului!
o acordul partilor!
o realizarea unei conditii rezolutorii etc.
- contractul de mandat iind un contract intuitu personae, prevede si o serie de
cauze speciale de incetare a mandatului:
o revocarea mandatului de catre mandant mandantul poate
revoca mandatul oricand, chiar daca este un termen si poate sa-l
constranga pe mandatar a-i restituit procura!
revocarea poate i e"presa sau tacita, totala sau
partiala!
revocarea nu este opozabila tertilor, decat dupa ce a
ost adusa la cunostinta lor.
o renuntarea mandatarului la mandat (cu conditia ca renuntarea sa
ie notiicata mandantului)!
((
o prin moartea, interdictia, insolvabilitatea si alimentul uneia
dintre parti:
moartea uneia dintre parti constituie cauza de
incetare, avand in vedere ca mandatul este un
contract intuitu personae!
orice imprejurare care provoaca o incapacitate, ori a
mandantului ori a mandatarului, duce la incetarea
mandatului.
,,. <andatul ara reprezentare.
Notiunea contractului de mandat ara reprezentare in situatia mandatului ara
reprezentare, mandatarul incheie, de asemenea, acte juridice tot pe seama mandantului,
dar in numele sau personal!
- in dreptul civil, contractul de mandat ara reprezentare este cunoscut sub
denumirea de contract de interpunere de persoane.
4ectele mandatului ara reprezentare:
- eecte intre parti mandatarul va i obligat sa predea mandantului tot ceea ce a
primit in e"ecutarea contractului, iar mandantul sa-i restituie sumele avansate si
sa-l despagubeasca pentru cheltuielile acute cu incheierea actului juridic!
o in caz de nee"ecutare a obligatiilor de catre mandatarul ocult,
mandantul poate introduce actiune in declararea simulatiei,
pentru a inlatura aparen'a creata prin acult public, dar nereal.
- eecte ata de terti ata de tertii de buna-credinta, inclusiv ata de cocontractantul
care nu a ost partas la simulatie, eectele se vor produce in persoana mandatarului
(interpusului).
#. Comodatul (imprumuntul de folosinta)
Notiunea comodatului - contract prin care una dintre parti, numita comodant, transmite
in olosinta temporara si gratuita unei alte parti, denumite comodatar, un bun determinat
cu obligatia ca aceasta din urma sa-l inapoieze, in individualitatea sa.
Caracterele juridice ale contractului de comodat:
- este un contract real , iind necesare atat realizarea acordului de vointa dintre parti,
cat si predarea (traditiunea) bunului care ormeaza obiectul contractului!
- este un contract, prin esenta sa, cu titlu gratuit comodatarul nu este obligat sa
plateasca contravaloarea uzurii bunului ca urmare a olosirii pentru destinatia
stabilita (aceasta daca nu s-a stipulat altel prin contract)!
- este un contract unilateral deoarece, din momentul incheierii lui, genereaza
obligatii numai pentru comodatar (chiar daca ulterior incheierii se nasc obligatii si
in sarcina comodantului)!
- nu este un contract translativ de proprietate prin comodat se transmite doar
dreptul de olosinta asupra bunului ce ace obiectul acestui contract.
($
Conditiile de validitate acestea sunt cele prevazute de Codul civil, si anume:
consimtamantul valabil e"primat al partilor, capacitatea de a contracta, un obiect
determinat si o cauza licit! la acestea, pentru ormarea valabila a comodatului, se adauga
o alta conditie, si anume remiterea materiala a bunului imprumutat!
- capacitatea partilor la incheierea contractului, intrucat nu are loc transmiterea
dreptului de proprietate, ambele parti trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte
administrative!
o comodatarul nu poate imprumuta bunul alte persoane, acesta
iind olosit strict in interes propriu.
- obiectul comodatului reprezentant numai de bunurile neungibile, individual
determinate, deoarece ele trebuie sa ie restituite in natura, in individualitatea lor.
4ectele comodatului.
3bligatiile comodatarului iind un contract unilateral, comodatul da nastere la
obligatii doar in sarcina comodatarului:
- obligatia de a conserva bunul imprumutat comodatarul este dator sa conserve
bunul imprumutat, ca un bun proprietar!
- obligatia de a olosi bunul conorm destinatiei sale sa oloseasca bunul potrivit
destinatiei lui, determinate prin natura sa ori potrivit conventiei partilor!
- obligatia de a suporta cheltuielile de olosinta a bunului imprumutat anume,
comodatarul trebuie sa suporte cheltuielile de intretinere a bunului imprumutat!
- obligatia de a restitui bunul imprumutat, in natura, in individualitatea sa
restituirea bunului se ace la termenul prevazut in contract, in natura sa speciica
(nu inainte de termen)!
o e"ceptie: comodatarul va trebui sa restituie bunul imprumutat
inainte de termen in situatia in care comodantul are el insusi )o
trebuinta neprevazuta de acel bun* (art. 105( Codul civil)!
o cand comodatarul reuza, ara temei, restituirea bunului ,
comodantul are la indemana doua actiuni:
actiunea reala in revendicare presupune dovedirea
dreptului de proprietar de catre comodant si poate i
intentata si impotriva tertelor persoane!
actiunea personala aceasta deriva din contract si
nu necesita decat dovedirea incheierii comodatului
si nu a dreptului de proprietate asupra bunului
imprumutat.
- in ceea ce priveste raspunderea comodatarului intervine in cazul in care bunul
imprumutat este deteriorat sau a pierit total sau partial, cu e"ceptia cazurilor cand
aceasta pieire s-a produs ortuit sau este consecinta olosirii conorm destinatiei,
ara culpa sa!
- in ceea ce priveste riscul bunului prin comodat nu se transmite dreptul de
proprietate asupra bunului imprumutat si astel riscul pieirii bunului este suportat
de comodant, in calitate de proprietar!
o e"ceptie comodatarul suporta riscul pieirii bunului cand:
oloseste bunul contrar destinatiei, dupa natura lui
sau stabilita prin conventia partilor!
(0
prelungeste olosinta si dupa scadenta si nu
dovedeste ca bunul ar i pierit si la comodant!
ar i putut salva bunul imprumutat, inlocuindu-l cu
un bun al sau sau daca ambele bunuri iind in
pericol, a scapat bunul sau lasand sa piara cel
imprumutat!
bunul a ost evaluat in momentul contractarii.
- in ceea ce priveste pluralitatea de comodatari daca mai multe persoane au luat
impreuna cu imprumut tot acelasi bun, ele sunt solidar obligate catre comodant.
3bligatiile comodantului anume obligatii e"tracontractuale, in sarcina comodantului,
ce intervin dupa incheierea contractului de imprumut!
- obligatia de restituire a cheltuielilor acute de comodatar pentru conservarea
bunului dat in olosinta - anume cheltuielile cu caracter e"traordinar, necesare si
urgente, acute de comodatar pe parcursul e"ecutarii contractului pentru ca bunul
sa poata i restituit in natura, in individualitatea sa!
- obligatia de plata a despagubirilor pentru daunele provocate de viciile bunului
imprumutat (acelea de care comodantul avea cunostiinta dar nu le-a acut
cunoscute si comodatarului)!
- obligatia de reparare a daunelor cauzate prin aptele delictuale ale comodantului .
,ncetarea comodatului:
- restituirea bunului imprumutat :
o la data e"pirarii termenului contractual sau la data e"pirarii
trebuintelor comodatarului!
o inainte de termen, prin hotarare judecatoreasca, daca se
dovedeste o trebuinta mare si neprevazuta a comodantului.
- rezilierea contractului :
o de drept, daca partile au prevazut o clauza corespunzatoare in
contract!
o ceruta de instanta, conorm regulilor de drept comun (e"emplu:
nerespectarea destinatiei bunului imprumutat).
- moartea comodatarului .
1/. Imprumutul propriu-zis (mutuum) sau imprumutul de consumatie
Notiunea imprumutului propriu-zis contractul prin care o parte, numita
imprumutator, transmite in proprietatea altei parti, numita imprumutat, o cantitate de
bunuri ungibile si consumptibile, cu obligatia pentru imprumutat de a restitui la termen,
o cantitate egala de bunuri, de acelasi gen si de aceeasi calitate.
Caracterele juridice ale imprumutului propriu-zis:
- este un contract real iind valabil incheiat prin acordul de vointa intre partile
contractante si remiterea materiala a bunului imprumutat (conditie de validitate
pentru incheierea contractului)!
- este un contract cu titlu gratuit dar poate i si cu titlu oneros , astel:
(1
o este cu titlu gratuit cand imprumutatorul nu urmareste prin
incheierea contractului sa obtina un olos patrimonial!
o este cu titlu oneros cand partile stipuleaza in contract ca
imprumutatul, in schimbul bunurilor imprumutate va plati o
prestatie numita dobanda.
- este un contract unilateral da nastere la obligatii doar in sarcina imprumutatului
(anume obligatia de restituire a bunurilor)!
- este un contract translativ de proprietate bunurile care ac obiectul imprumutului
propriu-zis trec din proprietatea imprumutatorului in proprietatea imprumutatului!
- este un contract numit .
Conditiile de validitate ale imprumutului propriu-zis se prevad precizari cu privire
la:
- capacitatea partilor iind un contract translativ de proprietate, ambele parti
trebuie sa aiba capacitatea deplina de e"ercitiu!
o imprumutatorul trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de
lege pentru a ace acte de dispozitie, el iind proprietarul
bunurilor pe care le imprumuta (care vor iesi din patrimoniul sau
si vor trece in cel al imprumutatului)!
o imprumutatul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune, deoarece
potrivit termenului stabilit in contract, acesta este obligat sa
transmita din patrimoniul sau o cantitate egala de bunuri cu cele
imprumutate, de acelasi gen si de aceeasi calitate.
- obiectul contractului imprumutul propriu-zis iind un contract unilateral,
obiectul sau este ormat dintr-un singur element, si anume bunurile imprumutate,
care trebuie sa ie bunuri ungibile si consumptibile dupa natura lor, iind astel
bunuri generice.
4ectele imprumutului propriu-zis.
3bligatiile imprumutatului imprumutatul este dator sa restituie bunurile
imprumutate, in aceeasi cantitate si calitate si la timpul stipulat in contract!
- aceasta obligatie este de esenta imprumutului propriu-zis, iar in situatia in care
acesta nu-si e"ecuta obligatia de restituire, imprumutatorul are posibilitatea
actiunii personale impotriva imprumutatului (iind o actiune personala, ea este
prescriptibila)!
- obligatia de restituire prin echivalent daca imprumutatul se ala in
imposibilitatea de a restitui la scadenta o cantitate egala de bunuri cu cea
imprumutata, de acelasi gen si aceeasi calitate, el este obligat sa aca plata prin
echivalent, in raport de valoarea bunurilor imprumutate de la momentul scadentei.
3bligatiile imprumutatorului iind un contract unilateral, imprumutul propriu-zis
naste obligatii doar in sarcina imprumutatului, dar, Codul civil prevede ca
imprumutatorul are obligatia de a garanta pe imprumutat pentru daunele cauzate de
viciile bunului imprumutat (acelea de care acesta avea cunostiinta si nu le-a comunicat si
imprumutatului).
(5
,ncetarea imprumutului propriu-zis principalul mod de incetare a imprumutului
propriu-zis este prin e"ecutarea obligatiei de restituire a bunurilor imprumutate, la
termenul prevazut in contract!
- restituirea se poate ace si prin e"ecutare silita la termenul stabilit de instanta!
- alte cauze de incetare a imprumutului propriu-zis acesta se poate stinge si prin
remiterea de datorie, conuziune, dare in plata, compensatie, intrucat obiectul il
ormeaza bunuri ungibile!
- in cazul mortii uneia dintre parti , drepturile si obligatiile ce rezulta din contract se
transmit asupra mostenitorilor (imprumutul propriu-zis nu are caracter intuitu
personae).
,mprumutul cu dobanda (varietate a imprumutului propriu-zis cu titlu oneros) acel
contract prin care o parte, numita imprumutator, transmite in proprietatea altei parti,
numita, imprumutat, o cantitate de bunuri ungibile si consumptibile, cu obligatia pentru
imprumutat de a restitui la termen, o cantitate egala de bunuri, de acelasi gen si aceeasi
calitate precum si de a e"ecuta o prestatie, numita dobanda!
- acesta este un contract unilateral, obligatiile revenind doar imprumutatului.
11. Contractul de depozit
Notiunea contractului de depozit contractul prin care o parte, numita deponent,
remite un bun sau mai multe bunuri unei alte parti, numita depozitar, cu obligatia pentru
acesta de a le pastra si a le conserva precum si de a le restitui, in natura, la cererea
deponentului!
- scopul incheierii unui contract de depozit il constituie pastrarea si conservarea
bunurilor deponentului de catre depozitar.
Caracterele juridice ale contractului de depozit:
- este un contract real incheierea sa valabila presupune acordul de vointa al
partilor dar si remiterea eectiva a bunului (sau bunurilor) de la deponent la
depozitar!
- esential este un contract cu titlu gratuit, dar poate i si cu titlu oneros (cand
depozitarul pretinde o remuneratie pentru pastrarea bunului, va trebui sa
dovedeasca e"istenta unei astel de clauze)!
- contractul de depozit este:
o unilateral , cand depozitul este gratuit, dand nastere la obligatii
numai in sarcina depozitarului!
o sinalagmatic , cand depozitul este oneros, obligatiile partilor iind
reciproce si interdependente din momentul incheierii
contractului.
- nu este, in principiu, translativ de proprietate depozitarul are doar calitatea de
detentor precar, avand obligatia de restituire a bunurilor depozitate.
=elurile depozitului art. 10#& din Codul civil precizeaza ca )depozitul este de doua
eluri: depozit propriu-zis si sechestru* (depozitul propriu-zis poate i de asemenea:
depozit obisnuit, depozit necesar si depozit neregulat).
(%
>epozitul obisnuit (voluntar sau regulat):
- conditii de validitate consimtamantul valabil e"primat al partilor, capacitatea de
a contracta, un obiect determinat si o cauza licita!
o consimtamantul depozitul voluntar se ace intotdeauna numai
de catre proprietarul bunului depozitat sau prin consimtamantul
sau e"pres sau tacit, dar calitatea de deponent o poate avea si un
neproprietar, adica un detinator legal al acelui bun (e"emplu:
uzuructuar, locatar, comodatar etc.)!
o capacitatea partilor deponentul trebuie sa aiba capacitatea de a
ace acte de administrare, pe cand depozitarul trebuie sa aiba
capacitatea de e"ercitiu (de a ace acte de dispozitie)!
o obiectul depozitului conorm Codului civil, depozitul nu poate
avea ca obiect decat bunuri mobile, corporale!
insa, pot orma obiect al depozitului obisnuit si
creantele incorporate in titluri la purtator (deoarece
acestea sunt asimilate bunurilor mobile corporale).
- depozitul voluntar nu se poate ace decat prin inscris (orma scrisa iind conditie
de validitate a depozitului)!
- eectele depozitului obisnuit (voluntar) iind in principal un contract unilateral,
depozitul da nastere la obligatii doar in sarcina depozitarului (deponentului
revenindu-i obligatii cand contractul este de natura e"tracontractuala sau cand
contractul este sinalagmatic, depozitul iind cu titlu oneros):
o obligatiile depozitarului :
obligatia de a pastra si conserva bunul primit in
depozit depozitarul se obliga sa asigure pastrarea,
intretinerea si paza bunurilor incredintate, ca un
comerciant prudent si diligent!
nerespectarea acestei obligatii atrage
raspunderea depozitarului, care consta in
repararea prejudiciului suerit de catre
deponent.
obligatia de a restitui bunul depozitat - depozitarul
trebuie sa restituie bunurile depozitate la cererea
deponentului sau la e"pirarea contractului, in starea
in care au ost preluate!
restituirea se va ace direct din depozit,
cheltuielile de ridicare, descarcare,
manipulare, transport, e"pediere, iind in
sarcina deponentului.
o obligatiile deponentului :
obligatia de a restitui depozitarului cheltuielile
necesare acute pentru paza si conservarea bunului!
obligatia de a-l despagubi pe depozitar pentru
prejudiciile ce i le-a cauzat din cauza bunului
depozitat!
(#
obligatia de a ridica bunul depozitat - deponentul
trebuie sa ridice bunurile la e"pirarea termenului
prevazut in contract, pe cheltuiala sa (transportul,
ridicarea, incarcarea, descarcarea, maniestarea,
e"pedierea iind in sarcina sa)!
cand contractul este cu titlu oneros obligatia de a
plati remuneratia convenita prin contract.
>epozitul necesar contractul in care, deponentul iind sub amenintarea unei
intamplari neprevazute precum ar i: incendiu, cutremur, inundatii, nauragiu sau alt
eveniment de orta majora si care prezinta un pericol real, este in imposibilitatea de a ace
alegerea libera a depozitarului si de a intocmi un inscris constatator al depozitului!
- depozitul necesar are caracter conventional , aplicandu-se in raporturile dintre
parti, regulile de la depozitul obisnuit!
- depozitul hotelier contractul prin care o parte, numita deponent, remite un bun
sau mai multe bunuri spre pastrare unei alte parti, numita depozitar, ca urmare a
incheierii contractului de turism, cu obligatia acestuia de a i le restitui!
o depozitul hotelier este un depozit asimilat depozitului necesar!
o depozitari , intr-un astel de contract, sunt hotelurile cu care
deponentul incheie un contract de turism!
sunt asimilate hotelurilor : statiunile
balneoclimaterice, vilele turistice, motelurile etc.
o raspunderea depozitarului depozitul hotelier este un contract cu
titlu oneros, astel ca depozitarul va raspunde pentru orice culpa
(e"ceptie daca dovedeste e"istenta unei cauze straine).
>epozitul neregulat contractul prin care o parte, numita deponent, transmite in
proprietate altei parti, numita depozitar, bunuri ungibile si consumptibile dupa natura lor
cu obligatia pentru acesta, de a restitui deponentului alte bunuri, de acelasi gen, aceeasi
calitate si cantitate!
- depozitarul avand obligatia de a restitui bunuri de acelasi gen si aceeasi calitate si
cantitate, putand astel consuma bunurile initiale, rezulta astel ca depozitul
neregulat este un contract translativ de proprietate!
- depozitul neregulat se aseamana mult cu contractul de imprumut (mai ales cand
are ca obiect o suma de bani), dar nu se identiica totusi cu acesta, deoarece in
cazul imprumutului, bunurile (sumele de bani) trebuie restituite numai la
implinirea scadentei, in timp ce in cazul depozitului, restituirea trebuie acuta in
momentul cand este ceruta de deponent.
9echestrul contractul de depozit care are ca obiect pastrarea unui bun sau mai multor
bunuri cu privire la care e"ista un litigiu, pana la solutionarea acestuia!
- sechestrul conventional reprezinta depozitul unui lucru in litigiu, acut de una
sau mai multe persoane, unei alte persoane, care ia asupra si indatorirea de a-l
restitui dupa terminarea procesului, celui carui va declara judecatorul ca se
cuvine!
o obiectul acestui depozit il pot orma atat bunurile mobile cat si
imobile, iar contractul poate i cu titlu gratuit ori cu titlu oneros.
- sechestrul judiciar se instituie prin dispozitia instantei de judecata la cererea
partii interesate, care poate i obligata sa depuna o cautiune.
$/
1&. Contractul de societate civila
Notiunea contractului de societate civila contractul prin care doua sau mai multe
persoane se obliga sa puna in comun un aport material si.sau de munca pentru a constitui
un ond si a desasura impreuna o activitate, in scop patrimonial comun, oloasele si
pierderile iind impartite intre ele.
Caracterele juridice ale contractului de societate civila:
- este un contract civil deoarece prin incheierea lui, partile numite asociati,
urmaresc obtinerea de oloase patrimoniale (si nu beneicii ca la societatile
comerciale)!
- este un contract patrimonial (lucrativ) acest caracter este de esenta contractului
de societate civila, deoarece partile (asociatii) urmaresc realizarea unor oloase
patrimoniale pe care le impart intre ei!
- este un contract cu titlu oneros!
- este un contract comutativ!
- este un contract consensual simplul acord de vointa iind necesar si suicient
pentru incheierea lui (totusi, nu este e"clusa si orma autentica de incheiere a
contractului)!
- este un contract cu e"ecutare succesiva !
- este un contract intuitu personae ace parte din categoria societatilor de
persoane si nu a societatilor de capitaluri!
o de precizat : moartea unuia dintre asociati duce, de regula, la
incetarea societatii civile, neputand continua cu mostenitorii
asociatului decedat, decat daca in contract se prevede e"pres
aceasta.
- contractul de societate civila este un contract uniune , prin care doua sau mai multe
parti pun ceva in comun pentru a desasura o activitate, avand aceleasi drepturi si
obligatii, in scopul obtinerii de oloase patrimoniale.
Conditii de validitate ale contractului de societate civila:
- consimtamantul valabil e"primat al partilor se particularizeaza la societatea civila
prin e"istenta intentiei e"prese a asociatilor de a constitui societatea si de a
colabora in vederea realizarii de oloase patrimoniale!
- capacitatea partilor asociatii trebuie sa aiba capacitatea deplina de e"ercitiu,
pentru a putea dispune de bunurile pe care le constituie aport in natura, in
societate, incheind personal si singuri contractul de societate!
o iind un contract intuitu personae , pierdera capacitatii de
e"ercitiu prin punerea sub interdictie a unui asociat determina
incetarea societatii civile.
- obiectul consta in acte sau activitati de natura civila, in conduita partilor
(actiunile sau inactiunile de care sunt tinute partile)!
o obiectul contractului trebuie sa ie licit si moral iar bunurile care
constituie aport la ondul social trebuie sa se ale in circuitul
civil.
$1
- cauza trebuie sa e"iste, sa ie licita si morala.
4ectele contractului de societate civila presupune patru aspecte:
- raporturile dintre asociati trebuie sa se intemeieze pe buna credinta a acestora in
e"ecutarea obligatiilor si realizarea scopului societatii!
- raporturile dintre asociati si societate asociatii sunt raspunzatori ata de societate
de daunele cauzate din culpa lor!
o daca un asociat a olosit sume de bani din patrimoniul social, el
va datora dobanzi din ziua cand le-a luat, ara a i pus in
intarziere, precum si pentru nedepunerea la termen a sumelor
datorate ca aport social!
o daca un asociat cheltuie sume de bani in olosul societatii, el are
actiune contra acesteia, pentru restituirea lor, actionand ca un
mandatar, dar numai pentru obligatiile contractuale cu buna-
credinta.
- raporturile cu tertii in raporturile cu tertii, pentru obligatiile contractante,
raspunde asociatul care s-a obligat (deoarece societatea civila nu este o persoana
juridica)!
- impartirea oloaselor si pierderilor se ace pe parcursul e"istentei societatii sau
la incetarea ei, potrivit clauzelor din contractul de societate!
o in lipsa unor prevederi e"prese in contract, impartirea se ace
proportional cu valoarea aportului social al iecaruia dintre
asociati.
,ncetarea societatii civile:
- cauze :
o ajungerea la termen (contractul de societate civila nu poate i
reinnoit tacit, dar poate i prelungit prin acordul partilor inainte
de termen)!
o acordul de vointa al partilor!
o denuntarea contractului (in situatia in care societatea s-a
constituit pe durata nedeterminata)!
o imposibilitatea realizarii sau realizarea scopului propus de
asociati!
o pieirea sau micsorarea ondului social sub limita a ceea ce ace
necesara e"ecutarea contractului!
o moartea unui asociat (iind un contract intuitu personae, daca nu
s-a prevazut e"pres in contract continuarea cu mostenitorii
asociatului decedat)!
o punerea sub interdictie sau survenirea insolvabilitatii (alimentul)
unuia dintre asociati!
o pieirea bunului datorat constituirii aportului social .
- eectele incetarii societatii civile la incetarea societatii civile, patrimoniul
acesteia urmeaza sa ie lichidat.
+portul social si patrimoniul social:
$&
- aportul social iecare asociat este obligat sa contribuie la ormarea ondului
comun al societatii!
o aportul este obligatoriu pentru iecare asociat chiar daca este
dierit ca natura, intindere sau valoare!
o aportul social poate consta in bani, bunuri sau in munca:
daca aportul social consta in o suma de bani si unul
dintre asociati nu-si e"ecuta obligatia la termen, el
va datora dobanzi, ara a i pus in intarziere, din
ziua in care trebuia sa o plateasca!
cand aportul social are ca obiect un bun individual
determinat, neconsumptibil si neungibil, el poate
consta in proprietatea acelui bun sau numai
olosinta lui!
aportul in munca consta in activitati de natura civila
care aduc oloase societatii, avand in vedere meseria
sau proesia asociatului respectiv.
- patrimoniul social ormat din aporturile asociatilor precum si din drepturile si
obligatiile contractate ulterior constituirii societatii.
1(. Contractul de renta viagera
Notiunea contractului de renta viagera contractul prin care o parte, numita
credirentier, instraineaza cu titlu oneros sau cu titlu gratuit un bun (sau bunuri) ori o suma
de bani unei alte parti, numita debirentier, in schimbul unei prestatii periodice, numita
renta viagera, care urmeaza a i platita pana la decesul credirentierului.
Caracterele juridice ale contractului de renta viagera:
- este un contract aleatoriu deoarece intinderea obligatiei debirentierului si a
dreptului corelativ al credirentierului depinde de durata vietii ultimului, e"istand
astel, sansa de castig sau riscul pierderii, pentru ambele parti contractante!
- este, de regula, un contract cu titlu oneros, dar poate i si cu titlu gratuit (in
situatia in care renta se constituie prin donatiune intre vii sau prin testament)!
- este un contract consensual!
- este un contract sinalagmatic!
- este, in principiu, un contract translativ de proprietate deoarece credirentierul
transmite un bun sau mai multe bunuri din patrimoniul sau in cel al
debirentierului, ara a se e"clude totusi si transmiterea unei sume de bani, situatie
in care este vorba de un drept de creanta!
- este un contract cu e"ecutare succesiva are in vedere obligatia periodica de plata
a rentei viagere de catre debirentier pe toata durata de viata a credirentierului.
Conditii de validitate ale contractului de renta viagera:
- consimtamantul partilor valabil e"primat si neviciat!
- capacitatea partilor atat debirentierul cat si credirentierul trebuie sa aiba
capacitate deplina de e"ercitiu, avand in vedere caracterul translativ de proprietate
al contractului!
$(
- obiectul contractului de renta viagera particularitati:
o obiectul obligatiei credirentierului poate consta intr-un bun
mobil sau imobil care se ala in circuitul civil, ori intr-o suma de
bani!
o obiectul obligatiei debirentierului nu poate i decat o suma de
bani sau anumite cantitati de bunuri ungibile, transmise la
anumite intervale de timp.
- cauza contractului daca persoana in avoarea careia a ost constituita renta
viagera inceteaza din viata, in momentul constituirii rentei contractul este lovit de
nulitate absoluta.
4ectele contractului de renta viagera.
3bligatiile credirentierului:
- obligatia de predare a bunului (bunurilor) sau a sumei de bani !
- garantia contra evictiunii sau pentru viciile ascunse .
3bligatiile debirentierului plata rentei viagere reprezinta obligatia debirentierului
de a plati renta viagera, in cuantumul si la termenele stabilite in contract!
- renta viagera este datorata, de regula, pana la decesul credirentierului dar se poate
stabili si o alta data prin contract!
- nee"ecutarea obligatiei de plata a rentei viagere da posibilitatea credirentierului de
a cere in justitie e"ecutarea ei silita!
- credirentierul poate, totusi, cere in instanta, rezolutiunea contractului numai daca
debirentierul nu prezinta garantiile stipulate in contract pentru asigurarea platii
rentei viagere (e"emplu: incepe sa vanda o parte din bunuri) sau daca in contract
s-a prevazut un pact comisoriu e"pres.
1$. Contractul de intretinere
Notiunea contractului de intretinere contractul prin care o parte, numita intretinut,
instraineaza cu titlu oneros sau cu titlu gratuit un bun (bunuri) sau o suma de bani
celeilalte parti, numita intretinator, care se obliga sa-i asigure intretinerea in natura pe
durata vietii acestuia.
Caracterele juridice ale contractului de intretinere:
- este un contract nenumit nu are o reglementare legala proprie!
- este un contract aleatoriu obligatia intretinatorului depinde de durata vietii
intretinutului, dar si de continutul obligatiei de intretinere, concretizata in
asigurarea nevoilor zilnice ale acestuia si care sunt in unctie de varsta, starea
sanatatii lui, costul vietii etc.!
- este, in principiu, un contract cu titlu oneros , ambele parti urmarind un interes
patrimonial, dar poate i si cu titlu gratuit!
- este un contract sinalagmatic iecare parte isi asuma obligatii in considerarea
obligatiilor celeilalte parti!
- este, in principiu, un contract consensual (solo consensu), acordul de vointa iind
necesar si suicient pentru incheierea contractului!
$$
o e"ceptie : contractul trebuie incheiat in orma autentica cand
bunul transmis in schimbul intretinerii este un teren.
- este un contract, in principal, translativ de proprietate , deoarece intretinerea se
e"ecuta in schimbul dobandirii unor bunuri sau sume de bani!
- este un contract cu e"ecutare succesiva!
- este un contract intuitu personae .
Conditiile de validitate ale contractului de intretinere:
- consimtamantul valabil e"primat si neviciat al partilor!
- capacitatea deplina de e"ercitiu a partilor!
- obiectul contractului consta in e"ecutarea obligatiei de intretinere!
- cauza licita si morala .
4ectele contractului de intretinere.
3bligatiile intretinutului daca intretinutul transmite cu titlu oneros un bun (sau
bunuri) sau o suma de bani intretinatorului in schimbul intretinerii (are aceleasi obligatii
ca si vanzatorul de la contractul de vanzare-cumparare):
- obligatia de a preda bunul!
- obligatia de a-l garanta pe intretinator contra evictiunii si pentru viciile ascunse
ale bunului.
3bligatiile intretinatorului obligatia principala a intretinatorului o constituie
prestarea intretinerii, adica desasurarea zi de zi a unei activitati pana la incetarea din
viata a intretinutului!
- cuprinde : procurarea si prepararea hranei, asigurarea imbracamintei, eectuarea
curateniei etc.!
- pentru nee"ecutarea obligatiei de intretinere stabilita prin contract, beneiciarul
intretinerii poate sa ceara rezolutiunea contractului!
- locul e"ecutarii obligatiei de intretinere este stabilit de catre parti, iar in lipsa
stipulatiei e"presa este cel al domiciliului intretinutului (creditor), obligatia iind
astel portabila si nu cherabila!
- incetarea obligatiei are loc la moartea intretinutului si nu poate i pretinsa de catre
mostenitorii lui, datorita caracterului intuitu personae al acestui contract!
o de asemenea inceteaza si la moartea intretinatorului, daca
intretinutul nu convine cu mostenitorii intretinatorului sa
continue e"ecutarea obligatiei.
10. Contractul de tranzactie
Notiunea contractului de tranzactie contractul prin care partile termina un proces
inceput sau preintampina un proces ce s-ar putea naste!
- litigiul se poate stinge prin concesii reciproce acute de ambele parti, concesii ce
pot consta, ie in renuntari de catre ambele parti la pretentiile ormulate sau care
s-ar putea ormula, ie chiar la anumite pretentii pe care partile si le satisac una,
alteia!
- astel, trebuie sa e"iste un drept litigios sau indoielnic, cel putin in conceptia
partilor, de natura a da nastere la un proces.
$0
Caracterele juridice ale contractului de tranzactie:
- tranzactia este un contract sinalagmatic !
- este un contract cu titlu oneros comutativ iecare parte urmareste un avantaj
patrimonial, a carui intindere este cunoscuta la incheierea contractului (poate
consta in evitarea pierderii procesului si a cheltuielilor de judecata)!
- este un contract consensual intocmirea tranzactiei in scris este ceruta de lege ad
probationem.
Conditiile de validitate ale contractului de tranzactie se aplica regulile generale ale
contractelor, anume: consimtamantul valabil e"primat si neviciat al partilor, capacitatea
partilor, obiectul tranzactiei si o cauza licita!
- capacitatea partilor partile trebuie sa aiba capacitatea deplina de e"ercitiu, de a
ace acte de dispozitie!
- obiectul tranzactiei bunurile ce ormeaza obiectul contractului trebuie sa se ale
in circuitul civil!
o insa, se permite tranzactia asupra unei actiuni civile ce deriva din
o inractiune (e"emplu: actiunea privind despagubirile civile
pentru daune cauzate prin vatamarea sanatatii persoanei izice).
4ectele contractului de tranzactie:
- interpretarea contractului tranzactiile se marginesc numai la obiectul lor si
numai la pricinile de care trateaza, neputand produce eecte asupra unor pricini,
documente sau imprejurari necunoscute partilor!
- eectele tranzactiei in principiu, tranzactia produce eecte declarative, in sensul
ca partile isi recunosc reciproc drepturile ce ac obiectul litigiului, adica drepturi
pree"istente, inclusiv garantiile sau drepturile accesorii (dobanzi) e"istente pe
langa creanta recunoscuta!
o prin e"ceptie , tranzactia produce eecte constitutive sau
translative de drepturi atunci cand una din parti, in schimbul
concesiilor acute de cealalta parte, consimte sa constituie in
avoarea acesteia, drepturi noi sau sa-i transere un drept din
patrimoniul sau!
o eecte relative tranzactia iind un contract civil, eectele sunt
opozabile partilor, nu si tertilor!
o eecte e"tinctive prin intelegerea partilor se pune capat
litigiului dintre parti, iar drepturile ce au acut obiectul
tranzactiei nu mai pot i puse in discutie.
$1