Medicina legala - invatat

1. Medicina legala (notiune/definitie)

Medicina legala reprezinta o disciplina medicala de sinteza, situata la granita dintre
stiintele medico-biologice si cele socio-juridice, care are drept scop sprijinirea
competenta a justitiei ori de cate ori pentru lamurirea unei cauze judiciare sunt necesare
anumite precizari cu caracter bio-medical.
- de precizat : domeniul sau obiectul de activitate al medicinii legale consta in:
o studiul aspectelor legate de moarte (felul mortii, cauzele si
semnele mortii etc.), prin examinarea cadavrului sau a
fragmentelor de cadavru, indiferent de intervalul de timp
o studiul persoanei fizice (anume omul viu) sau a documentelor
medicale ce apartin acesteia, de exemplu in scopul probarii unor
violente exercitate asupra sa, a existentei discernamantului etc.
!. Structura retelei de medicina legala
"ctivitatea de medicina legala din #omania se desfasoara in conformitate cu
prevederile $egii nr. %&'(!))1 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor
de medicina legala.
#eteaua de medicina legala este organizata la nivel national si are o structura
piramidala, fiind compusa din urmatoarele nivele de competenta:
- *nstitutul +ational de Medicina $egala ,Mina Minovici-, .ucuresti unitate cu
personalitate juridica in subordinea Ministerului /anatatii in cadrul acestuia:
- *nstitute zonale de medicina legala unitati cu personalitate juridica in subordinea
administrativa a Ministerului /anatatii care isi au sediul in centre medicale
universitare: 0luj, *asi, 1imisoara, 1argu-Mures, 0raiova
o in cadrul acestora functioneaza cate o comisie de control si
avizare a documentelor medico-legale.
- /ervicii medico-legale judetene functioneaza in orasele resedinta de judet fiind
subordonate, din punct de vedere administrativ, directiilor de sanatate publica
- 0abinetele de medicina legala se afla in structura organizatorica a serviciilor de
medicina legala judetene.
"ctivitatea de medicina legala din #omania:
- se realizeaz2 de c2tre medicii legi3ti 4ncadra5i in institu5iile de medicina legala
- se desf23oar2 cu respectarea principiului teritorialit25ii si al competentei
- este coordonata de ministerul sanatatii si familiei si din punct de vedere
administrativ de Ministerul /2n2t25ii.
6. Consiliul superior de medicina legala
0onsiliul superior de medicina legala coordoneaza activitatea de medicina legala,
din punct de vedere stiintific si metodologic, impreuna cu Ministerul /anatatii, in vederea
asigurarii unei practici medico-legale unitare pe intreg teritoriul tarii
1
- acesta este condus de un presedinte, desemnat prin votul majoritatii membrilor
consiliului, pe o perioada de ! ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului
- consiliul superior de medicina legala se intruneste semestrial sau ori de cate ori
este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin 1(6 din numarul membrilor
sai.
%. Comisiile mixte
0omisiile mixte se constituie prin ordin comun al ministrului sanatatii si al
ministrului justitiei, in vederea realizarii controlului si al verificarii ori de cate ori exista
indicii cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale in desfasurarea activitati ide
medicina legala
- comisiile mixte sunt alcatuite dintr-un numar par de membrii (minim %),
reprezentati de medici legisti, in activitate cu gradul de medic primar, din cadrul
Ministerului /anatatii si juristi din cadrul Ministerului 7ustitiei
o in componenta comisiilor mixte numarul medicilor legisti trebuie
sa fie egal cu numarul juristilor
o de asemenea , in comisiile mixte pot fi cooptati si alti specialisti
din Ministerul /anatatii sau Ministerul 7ustitiei.
- in situatia in care sunt constatate nereguli cu privire la modul de desfasurare a
activitatii de medicina legala, care pot atrage responsabilitatea si sanctiunea
medicilor legisti respectivi, comisia mixta poate sesiza, dupa caz, 0olegiul
Medicilor din #omania sau organele judiciare.
&. Consiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala
0onsiliul de analiza si evaluare a activitatii de medicina legala urmareste evaluarea
activitatii de medicina legala si a activitatii de control desfasurate de comisiile mixte,
fiind alcatuit din:
- ministrul sanatatii, in calitate de presedinte
- ministrul justitiei
- ministrul administratiei si internelor
- procurorul general al 8arc9etului de pe langa *nalta 0urte de 0asatie si 7ustitie
- directorul general al *nstitutului +ational de Medicina $egala ,Mina Minovici-,
.ucuresti
- directorii institutelor zonale de medicina legala.
- de precizat : consiliul se intruneste semestrial sau ori de cate ori este necesar si
adopta masurile prin care poate fi imbunatatita activitatea de medicina legala, in
vederea realizarii unui act de justitie cat mai eficient.
:. Legatura de cauzalitate (din perspectiva medico-legala)
$egatura de cauzalitate este o notiune ce exprima corelatia (dependenta) dintre
traumatism si prejudiciul generat (leziune traumatica sau deces), aceasta definind relatia
care se poate stabili intre actiunea traumatica si efectul (posttraumatic) constatat.
$egatura de cauzalitate poate fi:
!
- primara sau directa:
o imediata(neconditionata , calificata ca atare ori de cate ori intre
traumatism si efect nu se interpune nimic
o mediata(conditionata , care se stabileste atunci cand intre
traumatism si consecintele posttraumatice actioneaza ori se
interpun factori preexistenti cu rol favorizant in lista acestor
factori elementul traumatic nu ar fi fost suficient sa genereze
efectul rezulta astfel doua posibilitati:
factorii preexistenti agraveaza efectele
traumatismului
traumatismul agraveaza patologia preexistenta.
- secundara sau indirecta atunci cand intre traumatism si efect se interpune o
complicatie
- tertiara sau asociativa (dublu conditionata) atunci cand, la realizarea efectului,
participa atat patologia preexistenta, cat si o complicatie aparuta posttraumatic a
carei etiopatogenie este greu sau c9iar imposibil de apreciat in ce masura acesta
tine de fondul patologic preexistent sau de efectele traumatismului in sine.
;. Raportul de cauzalitate (din perspectiva medico-legala)
#aportul de cauzalitate este o notiune ce presupune compararea leziunilor traumatice
evidentiate si a obiectelor traumatice care le-au generat, pentru ierar9izarea lor,
realizandu-se astfel o discriminare intre cauzele concuratoare (asociate, de aceeasi
valoare sau adjuvante, neesentiale)
- raportul de cauzalitate are aplicabilitate in cazul existentei mai multor agresori,
pentru a se putea stabili, prin prisma leziunilor traumatice produse victimei,
gravitatea faptei fiecaruia si implicit sanctiunea juridica adecvata
- astfel , raportul de cauzalitate va folosi juristului pentru incadrarea diferentiata a
faptelor, cu mai multi agresori, in conformitate cu prevederile 0odului penal, in
functie de gravitatea leziunii posttraumatice a carui responsabilitate se atrbuie
fiecaruia in parte
- exemplu : o plaga perforata a obrazului produsa cu un obiect dur de tip intepator
confera o anumita gravitate faptei agresorului, spre deosebire de lovirea cu
pumnul in regiunea mandibulara si fractura dubla de mandibula consecutiva, de
care este invinuit un alt agresor.
<. Tanatologie definitia vietii si a mortii
1anatologia medico-legala studieaza problematica mortii organismului uman
- moartea constituie incetarea definitiva si ireversibila a vietii prin oprirea
functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie) care determina disparitia
individului ca entitate biologica
- viata constituie o forma superioara de miscare a materiei, reprezentand o sinteza a
tuturor proceselor mecanice, fizice si c9imice care au loc in organism si care se
caracterizeaza prin: metabolism, (auto)reproducere, reactivitate(excitabilitate,
variabilitate si evolutie.
6
'. Tanatologie etapele mortii
=tapele mortii indiferent de felul sau cauza mortii, organismul uman parcurge
urmatoarele etape sau faze evolutive, aflate la limita viata-moarte, si anume: agonia,
moartea clinica si moartea biologica sau definitiva.
gonia etapa premergatoare mortii, in care fenomenele tanatologice se impun fata
de cele biologice, producandu-se o diminuare a functiilor vitale (cardio-circulatorie si
respiratorie)
- in evolutia sa, agonia parcurge urmatoarele faze :
o euforica sau de preagonie , in care individul parcurge o stare de
excitatie psi9omotorie (miscari dezordonate), este nelinistit, cu
respiratie rapida, dar regulata
o de ,privire fixa- , in care apar transpiratii reci, cianoza
extremitatilor, respiratia devine neregulata, pulsul este slab etc.
o de imobilitate , cand extremitatile se racesc si simturile dispar
progresiv (in primul rand vazul, pana la ultimul care este auzul).
- formele agoniei :
o agonia constienta sau lucida , cand individul este prezent in
mediu, poarta conversatii si isi urmareste parametrii functionali:
puls, ritm respirator etc.
o agonia inconstienta sau deliranta , cu exprimari incoerente,
9alucinatii etc.
o agonia alternanta , in care perioadele de luciditate alterneaza cu
cele delirante.
- agoniile pot fi :
o lungi (zile, ore, minute), ca de exemplu in cazul unor boli
cronice
o scurte (minute, secunde), precum in cazul unor intoxicatii ori
asfixii
o absente , ca de exemplu cazul zdrobirilor de organe vitale.
- de precizat : data fiind existenta tulburarilor psi9ice, agonicii sunt considerati
iresponsabili pentru faptele sau actele comise.
Moartea clinica etapa intermediara intre viata si moartea definitiva (biolgica),
ireversibila spontan, care se caracterizeaza prin incetarea functiilor vitale (cardio-
circulatorie si respiratorie)
- durata mortii clinice din momentul incetarii functiilor vitale si pana la instalarea
leziunilor ireversibile la nivelul sistemului nervos central
o in lipsa aplicarii metodelor de resuscitare cardio-circulatorii si
respiratorii, moartea clinica nu poate dura mai mult de & minute
o insa , in conditii de 9ipotermie se apreciaza ca durata mortii
clinice poate creste pana la 1&-!) de minute.
- de precizat : instituirea masurilor de protectie cardio-circulatorie si respiratorie,
intr-un interval de timp optim (de la debutul mortii clinice), poate readuce
%
individul la viata, fara ca la nivelul sistemului nervos central sa se instaleze
leziunile ireversibile.
Moartea !iologica sau definitiva etapa ireversibila, individul nemaiputand reveni
la viata prin metode de resuscitare
- dupa instalarea mortii definitive pot fi puse in evidenta semnele mortii.
Moartea aparenta se caracterizeaza prin o reducere foarte accentuata a functiilor
vitale si a activitatii sistemului nervos central cazuri de moarte aparenta:
- coma (somnul profund) stare patologica, de in9ibitie a activitatii nervoase
superioare, caracterizata prin pierderea partiala sau totala a constiintei, a
mobilitatii voluntare si a sensibilitatii constiente cu pastrarea (la parametrii redusi)
a functiilor vegetative fundamentale, cardio-circulatorii si respiratorii tipuri:
o coma de grad * subcoma
o coma de grad ** coma propriu-zisa
o coma de grad *** coma profunda
o coma de grad *> coma depasita.
o de precizat : profunzimea starii de coma se poate aprecia in
functie de raspunsul motor, ocular si verbal.
- sincopa constituie pierderea brusca si de scurta durata a constiintei prin anoxie
cerebrala generate de oprirea circulatiei sau a respiratiei
o tipuri: sincope emotive, sincope dupa o durere puternica, sincope
cardiace, sincope dupa consum de alcool etc.
- lipotimia (lesinul) reprezinta o sincopa falsa prin abolirea de scurta durata a
starii de constienta insotita de pierderea tonusului postural dar cu mentinerea
functiilor vitale la parametrii optimi.
1). Tanatologie semnele de moarte
/emnele mortii sunt acelea pe baza carora este sustinuta realitatea decesului unei
persoane.
Semnele negative de viata prezinta urmatoarele caracteristici:
- apar imediat dupa incetarea functiilor vitale (cardio-circulatorie si respiratorie)
- au valoare orientativa, nepermitand sustinerea diagnosticului de moarte reala
(fiind prezente si in sincope, lipotimii, moarte aparenta)
- sunt date de alterarea ,trepidului vital-: creier (activitatea sistemului nervos), cord
(activitatea sistemului cardio-circulator), plaman (activitatea sistemului
respirator).
- de precizat : ca semne negative de viata pot fi: pleoape intredesc9ise, musculatura
flasca, degetele mainilor in semiflexie, midriaza (dilatarea pupilei peste %mm si
care nu raspunde la stimulul luminos), nu se simte pulsul, nu se percep
contractiile inimii, daca se inteapa corpul intr-o anumita zona nu curge sange etc.
Semne pozitive precoce de moarte:
&
- racirea cadavrului (algor mortis) fenomenul de cedare a caldurii, catre exterior,
datorita lipsei circulatiei sanguine, mai rapid sau mai lent in functie de
temperatura mediului ambiant
o are o valoare orientativa in stabilirea datei(orei mortii, deoarece
este influentata in mod direct de temperatura mediului in care a
stat cadavrul.
- des9idratarea se produce datorita diminuarii lic9idelor din zonele(straturile
superficiale ale pielii, prin evaporare, in conditiile intreruperii circulatiei
sanguine
o des9idratarea nu are valoare in stabilirea datei mortii .
- lividitatile cadaverice (livor mortis) pete rosiatice-violacee care apar prin
distributia(acumularea sangelui in zonele declive (de jos) ale cadavrului, sub
influenta fortei gravitationale si in lipsa circulatiei sangelui
- rigiditatea cadaverica (rigor mortis) consecinta intaririi(contracturii musc9ilor
sc9eletici, se pune in evidenta la nivelul articulatiilor, se instaleaza in sens cranio-
caudal si dispare in aceeasi ordine in care a aparut
o de precizat : apare dupa 1-6 ore de la deces.
- autoliza fenomen cadaveric distructiv, precoce care se desfasoara in absenta
microbilor, sub influenta enzimelor proprii organismului
o autoliza precede fenomenul de putrefactie si duce la ramolirea si
lic9efierea tesuturilor si a organelor.
Semne pozitive tardive de moarte in functie de conservarea aspectului cadavrului
si inclusiv a leziunilor traumatice, acestea pot fi:
- modificari distructive :
o putrefactia se desfasoara sub influenta germenilor microbieni
(aerobi si anaerobi), continuand autoliza si generand, in final,
descompunerea cadavrului
o distrugerea cadavrului poate fi consecinta a actiunii
vietuitoarelor (animale, insecte etc.), dar si a omului, in mod
intentionat sau accidental, prin metode fizice (incinerarea),
c9imice (substante caustice) sau mecanice (dapasaj).
- modificari semiconservatoare caz in care cadavrul mai poate fi identificat si
eventualele leziuni traumatice externe mai pot fi recunoscute, dar cu o oarecare
dificultate
o adipoceara (saponificarea sau sapunul de cadavru) fenomen
cadaveric tardiv care apare dupa putrefactie si care macereaza
pielea si permite contactul apei cu tesutul adipos
formarea sapunului de cadavru in9iba putrefactia
conditii de mediu prielnice saponificarii :
temperatura ridica, oxigen in cantitate redusa (sau
absent) si mediu umed (ex.: balti, lacuri etc.).
- modificari conservatoare acestea pot fi:
o naturale precum:
mumificarea presupune des9idratarea generalizata
a cadavrului, sub conditii de mediu favorabile
:
reprezentate prin: temperatura crescuta, ventilatie
buna si umiditate scazuta sau absenta
lignifierea (tabacirea) forma particulara de
mumifiere, care se produce in mediile bogate in
acid tanic si 9umic, cu reactie puternica (ex.:
mlastini acide, terenurile de turba)
pietrificarea (mineralizarea) se produce prin
mineralizare postmortem (cu saruri de calciu)
congelarea (ing9etarea) caz in care cadavrul se
pastreaza pe perioade indefinite, insa dupa
desg9etare procesul de putrefactie avanseaza foarte
rapid.
o artificiale precum mentinerea in camere frigorifice,
imbalsamarea si plastifierea.
11. Tanatologie felul mortii
Moartea violenta apare din actiunea unor agenti traumatici externi
- poate surveni in urmatoarele imprejurari :
o accidente situatii in care decesul survine ca o consecinta a
nerespectarii unor norme, legi referitoare la desfasurarea unor
activitati sociale, precum:
accidente rutiere, feroviare, de munca, casnice etc.
de asemenea, accidentul ca urmare a unor greseli
produse in activitatea de asistenta medicala:
tratament incorect, nesupraveg9ere etc.
o sinuciderea act autolitic (in functie de societate, religie etc.),
produs, de cele mai multe ori, cu intentie (directa) dar si din
culpa, accidental, in unele cazuri
o omorul (crima) consecinta a 9etero agresiunii umane, produsa
cu intentie (directa sau indirecta) ori cu praeterintentie
in aceasta categorie intra si omorul savarsit la
rugamintea sau cu acceptul victimei.
o executia capitala pedeapsa cu moartea este o circumstanta
particulara de deces a unei persoane care a fost condamnata
printr-o 9otarare definitiva data de o instanta judecatoreasca.
- din punct de vedere al modului de actiune al agentului traumatic extern, moartea
violenta poate fi:
o prin actiune directa a agentului asupra organismului uman (ex.:
plagi impuscate in cap, spanzurare etc.)
o prin actiune indirecta a agentului traumatic (ex.: intoxicatiile
provenite in timpul spitalizarii).
Moartea neviolenta determinata exclusiv de cauze interne, aceasta poate fi:
- naturala de batranete, reprezentata prin procese fiziologice de imbatranire
;
- patologica , ca eveniment final al evolutiei unei afectiuni, boli organice etc., fiind
cel mai frecvent tip de deces.
Moartea suspecta de a fi violenta care poate fi inclusa, datorita cauzelor si
circumstantelor, intruna din celelalte doua morti se considera urmatoarele situatii ca fiind
un caz de moarte suspecta de a fi violenta:
- decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost verificata periodic , precum si
decesul care survine in timpul unei misiuni de serviciu
- decesul care survine in custodie (ex.: moartea persoanelor aflate in detentie sau
private de libertate)
- cadavre neindentificate sau sc9eletizate
- decese survenite in locuri publice sau izolate
- decesul unui pacient in timpul sau la scurt timp dupa o interventie medico-
c9irurgicala
- moartea subita - se produce brusc, rapid, in plina stare de sanatate, la o persoana
fara o patologie diagnosticata ori cu o afectiune cronica, aflata in tratament si a
carei evolutie nu presupunea acest deznodamant
- moartea prin in9ibitie (reflexa) se produce la indivizii sanatosi, dar cu o
reactivitate particulara, la care datele de anc9eta pun in evidenta un moment
traumatic, petrecut cu putin timp anterior decesului
o exemplu : lovirea puternica a zonei laringiene, epigastrice etc.
- moartea functionala (dinamica) care la autopsie nu pune in evidenta nici o
leziune si nici o modificare a organelor (in esenta nimic traumatic), aceasta avand,
de regula, o determinare psi9ica (ex.: stresul psi9ic intens duce la deces).
1!. utopsia medico-legala (o!ligatorie)
"utopsia medico-legala denumita si judiciara sau oficiala, are urmatoarele
particularitati:
- este efectuata numai de catre medicul legist
- se executa la unitatea medico-legala pe a carei raza teritoriala s-a produs decesul
persoanei sau unde a fost gasit cadavrul
- autopsia medico-legala este obligatorie , fara a mai fi necesar acordul
reprezentantilor legali, in urmatoarele cazuri:
o moarte violenta , c9iar si atunci cand a trecut o perioada de timp
intre evenimentul traumatic (accident, agresiune etc.) si pana la
deces, iar moartea poate fi pusa in legatura cu acel eveniment
o moartea de cauza necunoscuta (ex.: atunci cand familia, rudele,
cunoscutii nu pot proba cu documente medicale o patologie prin
care sa se poata explica decesul)
o cauza mortii este suspecta de a fi violenta , ca de exemplu:
moarte subita
decesul care survine in custodie
decesul survenit intr-un loc public sau izolat
decesul unei persoane a carei stare de sanatate a fost
verificata periodic etc.
<
- autopsia medico-legala trebuie sa fie completa (craniana, toracica si abdominala)
- aceasta se executa numai in baza unui document oficial, scris, emis de un organ
de anc9eta abilitat, al statului
- dupa efectuarea autopsiei medico-legale, datele obtinute sunt trecute imediat intr-
un raport de autopsie medico-legala.
16. Reactia vitala in medicina legala
#eactia vitala (definitie) reprezinta totalitatea modificarilor locale (tesuturi, organe)
si(sau generale (ale intregului corp) care apar in organismul uman viu, ca raspuns la
actiunea unui agent traumatic (mecanic, fizic, c9imic ori biologic)
- reactia vitala reprezinta un criteriu de diferentiere a leziunilor traumatice din
timpul vietii de cele produse dupa moarte.
#eactia vitala propriu-zisa cuprinde modificarile posttraumatice cu caracter cert
vital, care in mod sigur au survenit in timpul vietii.
Reactii vitale propriu-zise locale de regula, sunt descrise in mortile lente, cu agonie
indelungata din aceasta categorie fac parte:
- 9emoragia tisulara denumita si infiltrat sangvin sau 9emoragic
- coagularea c9eagurile de sange care se formeaza in timpul vietii sunt aderente la
tesuturi, iar c9eagurile de sange care se produc post-mortem nu sunt (au suprafata
lucioasa, neteda, umeda)
- crusta caracteristica plagilor sau excoriatiilor si necesita un interval mai mare de
supravietuire pentru a se putea forma
- retractia tesuturilor sectionate presupune indepartarea marginilor plagii, fapt ce
da impresia de lipsa de tesut
- inflamatia reactie de raspuns a organismului viu la actiunea unor factori sau
agenti de mediu, avand drept scop anularea sau diminuarea consecintelor
posttraumatice (repararea tesutului lezat)
- transformarile 9emoglobinei in functie de etapele de degradare a 9emoglobinei,
se pot descrie urmatoarele variatii de culoare:
o initial coloratia este rosiatica (posttraumatica)
o incepand cu !-6 zile capata o coloratie ruginie sau galbioara
o ulterior, incepand cu a 11a zi de la constituirea 9emoragiei
tisulare apare o coloratie galben-bruna cu tenta rosiatica.
- reactiile enzimatice prin care pot fi diferentiate 9emoragiile tisulare de
lividitatile cadaverice (peroxidaze, pseudoperoxidaze).
Reactii vitale propriu-zise generale din aceasta categorie fac parte urmatoarele:
- aspiratul pulmonar constituie punerea in evidenta la nivelul alveolelor
pulmonare a diferitelor elemente: sange, continut gastric, apa, pamant etc., care sa
faca dovada existentei respiratiei in momentul contactului cu materialul aspirat
- embolia anume prezenta in vasele sangvine a unui element, material care in mod
normal nu face parte din sange, denumit embol
- anemia reprezinta consecinta unor mari pierderi de sange, datorita 9emoragiei
interne sau externe
- septicemia infectie generalizata a organismului
'
- socul reactie complexa neuro-endocrina-umorala de raspuns al organismului la
actiunea unui stimul agresogen
- depistarea substantelor toxice in sange si(sau in diferite organe exemplu:
prezenta unor substante toxice, straine, in stomac ridica semne de intrebare asupra
momentului in care au fost introduse ori administrate.
Reactii post-vitale constituie totalitatea fenomenelor de viata reziduala a unor
celule, tesuturi, organe sau parti din organism dupa incetarea vietii
- s-a constat ca moartea nu se instaleaza in mod simultan si brusc in toate celulele si
organele corpului uman
- astfel, de exemplu :
o un individ care s-a impuscat in inima a reusit sa se spanzure dupa
aceea.
Reactii post-mortem reprezinta totalitatea leziunilor traumatice produse cadavrului
in mod accidental sau cu intentie exemple in acest sens:
- diverse leziuni traumatice externe, precum: plagi, excoriatii sau interne, de pilda:
fractura de coloana vertebrala
- incinerarea cadavrului
- sectionarea (depesajul ori ciopartirea) cadavrului, partiala sau totala, accidental
(de catre animale ori ve9icule) sau intentionat
- aruncarea unui cadavru de la inaltime in scopul producerii unor leziuni traumatice
prin care sa se masc9eze mecanismele reale ale decesului etc.
1%. sfixiile mecanice
"sfixiile mecanice presupun impiedicarea patrunderii aerului, cu o concentratie
normala de oxigen, prin caile respiratorii, pana la nivelul plamanilor si implicit al
alveolelor pulmonare.
sfixiile mecanice prin comprimare care pot fi: fie a gatului: spanzurare,
strangulare sau sugrumare fie toraco-abdominala.
/panzurarea reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea
gatului cu un lat actionat de greutatea propiului corp, atras de forta gravitationala
- forme de spanzurare :
o spanzurare tipica nodul este situat in regiunea posterioara a
gatului, la ceafa
o spanzurare atipica nodul se afla in oricare alta pozitie.
o spanzurare completa corpul este suspendat in lat, deasupra
planului de sprijin, fara a se rezema de nici o suprafata
o spanzurare incompleta cand cadavrul atarnat in lat atinge
suprafata de sprijin cu o anumita regiune a corpului (ex.:
spanzurarea in picioare).
- caracteristicile santului de spanzurare :
o este situat circular in treimea superioara a gatului
1)
o este de adancime neuniforma (mai profund in zona opusa nodului
latului)
o este incomplet, fiind intrerupt in zona nodului atunci cand latul
este cu perimetru fix.
/trangularea reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea
gatului cu un lat actionat de o forta, alta decat cea a propriului corp atras de forta
gravitationala
- astfel, in cazul strangularii, asupra latului care comprima gatul actioneaza :
o agresorul care trage de capetele latului (latul sicilian)
o diverse mijloace mecanice care strang progresiv latul la anumite
intervale de timp
o diferite greutati atasate capatului liber al latului, in timp ce corpul
este imobilizat in diverse pozitii
o propriul corp, in pozitia ,arcului-, latul avand un capat in jurul
gatului, iar celalalt in jurul picioarelor
cand victima nu-si mai poate mentine ridicate
picioarele, prin caderea acestora latul se strange.
/ugrumarea reprezinta o forma de asfixie mecanica realizata prin comprimarea
gatului cu mana ori ambele maini
- ca urmare a sugurmarii pot fi observate la nivelul gatului ec9imoze, determinate
de degetele agresorului, si(sau excoriatii, produse de unc9ii.
sfixiile mecanice prin o!structie acestea pot fi: sufocarea si innecarea.
/ufocarea constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin astuparea orificiilor
respiratorii superioare (nasul si gura), facand astfel imposibila patrunderea aerului prin
caile respiratorii spre plaman, si implicit spre alveolele pulmonare
- sufocarea se poate realiza :
o cu mana , acoperindu-se orificiile respiratorii
o prin impingerea si mentinerea capului in obiecte moi (ex.: perna,
batista)
o prin aplicarea unor pungi de plastic pe cap, stranse pe gat, sub
mandibula
o prin fixarea unor benzi adezive pe orificiile respiratorii externe .
*nnecarea constituie o forma de asfixie mecanica realizata prin obstructia cailor
respiratorii (si implicit a alveolelor pulmonare) cu lic9ide care inlocuiesc aerul respirat
- innecarea poate avea loc in mod consecutiv , anume contact partial al capului sau
numai al orificiilor respiratorii externe cu un lic9id, sau total al organismului cu
lic9idul respectiv, prin scufundare
- din punct de vedere medico-legal se face distinctia intre :
o submersie prin care se intelege moartea organismului ca
urmare a contactului cu mediul lic9id (adica o asfixie mecanica
propriu-zisa)
o imersie prin care se intelege aruncarea cadavrului in apa, insa
in aceasta situatie moartea s-a produs prin alte cauze (fie o
moarte violenta, fie una patologica), iar prin imersie se incearca
disimularea decesului.
11
1&. rmele de foc leziuni traumatice si elemente caracteristice
?in punct de vedere medico-legal si criminalistic, leziunile ce pot fi produse de armele
de foc sunt:
- leziuni primare sunt determinate de factorii primari ai impuscarii: proiectil
(unic, anume glontul sau multiplu, precum alicele) sau fragmente de proiectil
- leziuni secundare sunt generate de factorii secundari ai impuscarii:
o flacara, care poate determina arsuri ale 9ainelor, pielii, parului
etc.
o gazele, provin din arderea pulberii in interiorul tevei si ale caror
actiuni (mecanice, c9imice sau termice) se pot manifesta prin:
ruperea imbracamintei
deformarea orificiului de intrare al proiectilului
plagi sau pete pergamentate de culoare galbuie etc.
o pulberea arsa (fumul sau funinginea), depusa pe pielea victimei
si(sau al agresorului
o pulberea nearsa sau arzanda, care patrunde in piele in jurul
orificiului de intrare, generand un relief caracteristic incrustatii
cu arsuri punctiforme.
- leziuni(urme tertiare (reziduale) sunt induse de factori(elemente reziduale care
se gasesc in interiorul tevii si care sunt antrenate si transportate de proiectil:
unsoare, rugina, pulberi din tragerile anterioare, fragmente metalice etc.
- leziuni(urme cuaternare (conexe) sunt datorate factorilor(elementelor preluate de
proiectil in trecerea sa prin diverse medii (nisip, faina, fibre de material etc.) sau
prin ricosare.
@ona de tatuaj caracteristici:
- este dispusa in jurul orificiului de intrare, pe o arie mai mare, de ordinul
centimetrilor
- este determinata de pulberea nearsa, arsa sau arzand (anume factorii secundari)
- se formeaza prin patrunderea microparticulelor de pulbere in piele si nu se spala
sub jet de apa
- are o forma rotunda sau ovala, in functie de ung9iul de tragere
- apare ca o zona negricioasa sau cenusie.
@ona de pseudotatuaj caracteristici:
- se gaseste in jurul orificiului de intrare, pe o arie mica, cu raza de !-6mm, sub
forma unui lizereu negricios
- este determinata de depunerea elementelor reziduale (factori tertiari preluati de
glont) pe tegument si care se spala sub actiunea jetului de apa
- are o forma rotunda sau ovala, in functie de ung9iul de tragere.
/tabilirea distantei de tragere in cazul impuscarii cu glont se face in functie de
prezenta pe 9ainele sau pe corpul victimei a urmelor(leziunilor determinate de factorii
secundari ai impuscarii astfel se pot deosebi trei situatii:
1!
- impuscarea cu teava lipita (distanta nula) atunci cand retezatura anterioara a
tevii vine in contact cu corpul victimei
- impuscarea in limita de actiune a factorilor secundari (distanta mica sau
apropiata) situatie in care actiunea factorilor secundari se soldeaza cu un tatuaj
mai mult sau mai putin evident macroscopic, in functie de distanta de tragere
- impuscarea in afara limitei de actiune a factorilor secundari (distanta mare sau
indepartata) situatie in care, lipsind actiunea factorilor secundari, se poate
evidentia pseudotatuajul.
Abiectivele expertizei medico-legale in cazul impuscarii mortale:
- daca leziunile traumatice constatate sunt consecinta impuscarii
- depistarea orificiului de intrare sau de iesire si prezenta inelelor
- directia de tragere, care depinde de dispozitia celor trei elemente specifice
impuscarii: orificiul de intrare, canalul, orificiul de iesire
- distanta de la care s-a tras
- numarul si succesiunea impuscaturilor
- daca impuscarea a avut loc in timpul vietii si a determinat sau nu moartea, ori a
fost postmortem
- in ce circumstante se putea produce moartea persoanei (crima, sinucidere,
disimulare).
*nelul de excoriatie (in impuscare) - se mai numeste si inel de contuzie, de eroziune
sau inel traumatic si reprezinta expresia fizica a trecerii glontului printre straturile
tegumentului, care zdrobeste epiderma si indeparteaza derma de care se freaca si pe care
le afunda (la organismul viu se acopera de crusta, iar la cadavru prin uscare se
pergamenteaza).
*nelul de metalizare (in impuscare) - este determinat de particule mici de metal ce
provin din canalul tevii, glont sau resturi ale capsei care se depun pe glont la trecerea
fortata a acestuia si care vor fi transportate odata cu glontul (si poate aparea indiferent de
distanta de tragere).
1:. Criteriile medico-legale de evaluare a gravitatii unui traumatism
0riteriile medico-legale prevazute de 0odul penal prin care numai medicul legist poate
evalua gravitatea unui traumatism asupra organismului uman sunt:
o numarul de ,zile de ingrijire medicala-
o infirmitatea o vatamare corporala grava, partiala sau totala, cu
caracter permanent, care produce un 9andicap fizic sau psi9ic
o pierderea unui organ
o pierderea unui simt
o incetarea functionarii unui simt sau organ
o slu5irea (deformarea fizica a persoanei)
o punerea in prime"die a vietii persoanei (posibil subiect separat
de examen) atunci cand o leziune traumatica a pus in primejdie
viata unei persoane, existand pericolul cert, iminent sau tardiv, ca
acea leziune sa determine moartea, in lipsa unui tratament
medical adecvat
16
o avortul posttraumatic se refera la intreruperea cursului normal
al sarcinii, ca o consecinta directa a traumatismului exercitat
asupra unei femei gravide aflate in imposibilitatea de a se apara.
1;. #umarul de $zile de ingri"ire medicala%
+umarul de ,zile de ingrijire medicala- reprezinta numarul de zile prin care se
estimeaza in mod direct, din punct de vedere medico-legal, gravitatea unei(unor leziuni
sau boli posttraumatice
- stabilirea numarului de ,zile de ingrijire medicala- tine cont de:
o criteriul diagnostic timpul, localizarea, marimea si numarul
leziunilor traumatice
o criteriul terapeutic pronostic (recuperator)
o criteriul antecedentelor patologice .
- de precizat : potrivit 0odului penal:
o cel mult !) de zile de ingrijire medicala art. 1<) infractiunea de
loviri si alte violente
o intre !1-:) de zile art. 1<1 infractiunea de vatamare corporala
o peste :) de zile art. 1<! infractiunea de vatamare corporala
grava.
1<. &nfirmitatea
*nfirmitatea constituie o vatamare corporala grava, partiala sau totala, cu caracter
permanent, care produce un 9andicap fizic sau psi9ic, producand persoanei respective o
stare de inferioritate
- 9andicapul fizic este reprezentat prin:
o pierderea unui organ si(sau incetarea ori diminuarea
semnificativa si permanenta a functionalitatii acestuia
o pierderea sau reducerea semnificativa si permanenta a unui simt
o lipsa unui segment corporal si(sau paralizia ori alterarea
semnificativa a sensibilitatii locale.
- 9andicapul psi9ic are un substrat organic obiectivabil (ex.: epilepsia
posttraumatica etc.).
1'. &nvaliditatea
*nvaliditatea reprezinta existenta unui deficit functional temporar sau permanent care
poate avea repercursiuni asupra capacitatii de munca a persoanei respective
- un invalid poate avea capacitate de munca :
o pastrata astfel, desi individul prezinta o invaliditate, aceasta nu-
i afecteaza capacitatea de munca in cadrul meseriei sale
o scazuta
o pierduta (temporar sau permanent).
!). Slutirea
1%
/lutirea reprezinta o vatamare corporala grava, constand intr-o deformare evidenta,
obiectiva, cu caracter permanent, care, indiferent de localizare, altereaza aspectul estetic
al unei regiuni anatomice, punand persoana respectiva in conditii de inferioritate.
?in punct de vedere medico-legal nu se poate accepta drept slutire:
- taierea(smulgerea(ruperea(arderea sau vopsirea parului capilar, a barbii, a
mustatii, genelor ori a sprancenelor (au caracter temporar)
- pierderea dintilor , inclusiv cei frontali, deoarece acestia pot fi supliniti prin
proteze
o astfel, c9iar daca nu exista un proces natural de vindecare,
prejudiciul estetic poate fi remediat protetic si astfel caracterul de
permanenta al prejudiciului posttraumatic dispare.
!1. gentii traumatici notiuni si particularitati/clasificare
"gentii traumatici reprezinta orice forma de energie exterioara organismului care
actionand asupra acestuia poate produce leziune acestia pot fi:
- mecanici corpuri contondente (piatra, pumn)
- fizici temperatura, electricitatea
- c9imici substante toxice, medicamente
- biologici animale, virusi, bacterii
- psi9ic pot fi probati doar de medicul legist.
0lasificarea agentilor traumatici mecanici:
- corpuri contondente - pot fi modificate in functie de forma, relief si dimensiunea
suprefetei de impact
- obiecte, arme ascutite, precum:
o obiecte intepatoare ace, cuie, furculite, furci
o obiecte taioase briceag, cutit de masa, lama
o obiecte taioase-despicatoare topor, satar, sapa.
- proiectile.
Modalitati de realizare a leziunulor traumatice prin agenti traumatici mecanici:
- lovirea activa lovirea cu un corp dur
- lovirea pasiva lovirea de un corp dur
- comprimarea, strivirea zdrobire intre ! corpuri dure
- intepare injung9ierea cu un obiect dur de tip taietor
- taiere-sectionare despicare cu un obiect dur taietor
- smulgere ruperea unui tesut
- tarare (frecare) zgariere
- impuscarea.
!!. Leziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara
$eziunile traumatice elementare fara solutie de continuitate tegumentara acelea in
cazul carora pielea (tegumentul) este integra de regula, nu sunt periculoase pentru viata
victimei si se vindeca fara a lasa urme pe piele.
1&
= ritemul posttraumatic adica rosirea pielii, care apare ca urmare a unui traumatism
de intensitate mica si care dispare in cateva ore, nelasand cicatrici.
= c9imoza (vanataia) cea mai frecventa leziune traumatica externa, aparuta datorita
unei agresiune(loviri cu un corp dur, reprezentand mici rupturi vasculare sub piele
- vec9imea unei ec9imoze poate fi apreciata in functie de modificarile de culoare pe
care aceasta le parcurge in timp
o astfel , de la coloratia rosiatica initiala, in cateva ore ec9imoza
devine albastruie (persista !-6 zile), apoi cafenie (6-; zile),
verzuie, iar in final galbuie (dupa aproximativ <-1) zile).
- de precizat : ec9imozele nu dispar la digito-presiune.
Bematomul reprezinta o leziune traumatica elementara fara solutie de continuitate,
de culoare rosiatica-violacee, pe fond tumefiat (umflatura) si care nu dispare la presiune
digitala
- aceasta leziune se poate localiza:
o superficial, caz in care este evidentiata prin examen extern (ex.:
la cap, sub forma unui cucui)
o prodund, situatie in care existenta sa este obiectivata la omul viu
prin investigatii de laborator (ex.: tomografii, ecografii etc.), iar
la cadavru prin necropsie.
- 9ematoamele intinse in suprafata pot :
o induce starea de soc (posttraumatic sau 9emoragic) si, in
consecinta, sub aspect medico-legal pot fi considerate leziuni
care au pus in primejdie viata persoanei
o determina decesul victimei (ex.: in mod direct prin 9ematom
cerebral sau indirect ca urmare a unor complicatii).
!6. Leziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara
$eziunile traumatice elementare cu solutie de continuitate tegumentara acelea in
cazul carora se afecteaza integritatea pielii, au o gravitate mai mare, uneori provocand
decesul victimei si de regula, se vindeca cu sec9ele, cele mai frecvente fiind cicatricile.
= xcoriatia (zgarietura) se caracterizeaza prin distrugerea straturilor superficiale ale
pielii
- zona excoriata (jupuita) reprezinta leziunea intinsa in suprafata
- excoriatia poate fi :
o superficiala , cu lezarea doar a straturilor epidermului zona
excoriata nu sangereaza si in timp se acopera cu o crusta galbuie
o profunda , care intereseaza si dermul, drept pentru care are loc o
sangerare redusa cantitativ in timp, zona exterioara se acopera
cu o crusta bruna.
8laga (rana) constituie o leziune traumatica care se caracterizeaza prin distrugerea
tuturor straturilor pielii
- de precizat : plagile pot fi superficiale sau profunde, penetrante sau nepenetrante,
de atac sau de aparare
- de precizat : plagile se pot vindeca per prima (fara complicatii) sau per secunda
(cu aparitia unor complicatii septice).
1:
1ipuri de plagi:
- plaga contuza (zdrobita) se produce prin actiunea traumatica a unui corp dur
o caracteristici :
profunzime mica
sangerare redusa
margini neregulate, inegale ca marime
peretii plagii sunt uniti din loc in loc prin punti
tisulare (de tesut)
fundul plagii este neregulat
ung9iurile sunt mai desc9ise, mai optuze.
o in functie de mecanismul de producere se pot deosebi mai multe
tipuri de plagi contuze sau zdrobite, si anume:
plaga pleznita , cand corpul contondent loveste
pielea in zona unui plan dur, osos (craniu, genunc9i
etc.), producandu-se o forfecare a pielii
plaga muscata este produsa fie de om sau animale si
se caracterizeaza prin reproducerea formei arcadelor
dentare
plaga smulsa care poate aparea sub forma:
plagii scalpate
plagii sfasiate .
- plaga intepata rezultatul actiunii agentilor traumatici duri, cu varful ascutit, prin
impingere sau impingere-rasucire, astfel incat tesuturile sunt indepartate catre
lateral
o de obicei, diametrul plagii intepate este acelasi cu cel al
obiectului traumatic.
- plaga taiata produsa de un obiect taios, cu margine ascutita, printr-o actiune de
apasare-alunecare pe suprafata corpului (tegumentului)
o plagile taiate pot fi:
liniare si uneori c9iar oblice (dupa cum actioneaza
obiectul taietor)
cu amputare a unui fragment de membru (ex.: deget,
urec9e etc.).
o caracteristicile plagii taiate :
marginile sunt regulate, netede
ung9iurile sunt ascutite, fiind mai profunde la
debut
intre peretii plagii nu mai exista punti de tesut.
- plaga intepat-taiata (injung9iata) produsa de un agent traumatic cu varf ascutit si
marginea taioasa (ex.: cutit), in urma unei duble actiuni: de intepare-penetrare si
de taiere-sectionare
- plaga despicata se produce cu instrumente taioase grele, dure (ex.: topor),
avand loc totodata contuzia tesuturilor (zdrobirea lor)
o are loc producerea unei leziuni profunde, de adancime, care
depaseste, de regula, lungimea lamei obiectului cauzator
1;
este insotita frecvent de leziuni traumatice grave ale
tesuturilor subadiacente: rupturi sau zdrobiri de
organe, fracturi de oase etc.
!%. Traumatismele prin cadere
Caderea (notiune) reprezinta o imprejurare de producere in mod pasiv, a unor
leziuni traumatice prin agenti traumatici mecanici, care consta in sc9imbarea pozitiei
corpului, astfel incat o parte a acestuia se izbeste cu violenta de planul de sustinere, fara
miscari coordonate.
Modalitatile de producere a caderii sunt:
- prin contactul organismului cu planul de impact sunt:
o mecanism direct primar leziunile traumatice apar in zona in
care corpul a luat contact direct cu planul de impact
o mecanism direct secundar leziuni traumatice ce apar dupa
contactul primar produse de izbire, alunecare, rostogolire
o mecanism direct mediat forta de impact reverbereaza la nivelul
coloanei vertebrale
o mecanism indirect leziunile traumatice ce apar ca efect al
compresiei organismului la oprirea brusca fara contact direct.
- prin contactul organismului cu diverse obstacole (ex: ramurile copacilor, cabluri
etc.).
0ircumstantele de producere a caderii sunt:
- pierderea reflexelor de postura, pierderea ec9ilibrului din cauze interne care pot fi
involuntare (sincope, lipotimii) sau voluntara (autopropulsia)
- pierderea ec9ilibrului din cauze externe ex.: diverse obstacole, gropi.
0aracteristicile leziunilor traumatice produse prin cadere:
- sunt unipolare , adica sunt situate pe o singura parte a corpului mai precis pe zona
de impact a corpului cu planul de impact
- sunt localizate pe partile proeminente
- sunt superficiale si sunt periculoase pentru viata c9iar si in cazul caderilor de la
inaltime mica.
'recipitarea - reprezinta caderea de la inaltime mare, trecerea brutala a corpului de pe
un plan de sustinere pe altul sub actiunea fortei gravitationale.
0ircumstantele de producere ale precipitatii sunt:
- pierderea reflexelor de postura, pierderea ec9ilibrului din cauze interne care pot fi
involuntare (sincope, lipotimii) sau voluntara (autopropulsia) cazul precipitarii
accidentale
- pierderea ec9ilibrului din cauze externe: - omorul din precipitare - disimularea
unui omor prin precipitarea accidentala sau in scop suicidal
- din cauze voite: - sinuciderea prin precipitare.
0aracteristicile leziunilor traumatice produse prin precipitare:
- sunt multipolare, pe mai multe regiuni ale corpului
- sunt numeroase si variate
- sunt grave, adesea mortale
1<
- de foarte multe ori rezista numai pielea, in interiorul organismului producandu-se
rupturi de organe (implozit ale acestora, zdrobiri ale tesuturilor, fracturi).
!&. Traumatismele de trafic
1raumatismul de trafic constituie orice traumatism asupra organismului uman,
obiectivat prin leziuni traumatice, produs de sau in mijloacele de transport (rutier,
feroviar etc.).
Mecanismele propriu-zise (simple) de producere a traumatismelor de trafic:
- prin lovire, de regula de mica gravitate, rezulta ec9imoze, excoriatii, plagi si in
mod exceptional fracturi
- caderea acest mecanism opereaza in cazul opririi sau pornirii bruste a unui
autove9icul
o leziunile traumatice pot fi mai mult sau mai putin grave, in
functie de distanta pana la sol, viteza de deplasare a
autove9iculului etc.
- proiectarea poate avea loc in interiorul autove9iculului (ex.: proiectarea
pasagerilor in scaunele din fata sau parbriz) sau in exterior (ex.: cand pasagerii
sunt proiectati in afara autove9iculului)
o in general, exista leziuni de gravitate redusa, ec9imoze,
excoriatii, plagi pana la leziuni grave care explica moartea,
fracturi sau rupturi de organe.
- comprimarea presupune strivirea corpului pe o parte a autove9iculului sau alta
suprafata dura (sol, perete, copac, alt autove9icul etc.), fara ca rotile
autove9iculului sa treaca peste corpul uman respectiv
o de regula, comprimarea se insoteste si de tarare pe o distanta
oarecare
o in functie de intensitate, au loc fracturi sau striviri de organe.
- tararea mecanism mai rar intalnit, care consta in agatarea victimei de o parte a
autove9iculului si tararea acesteia pe o distanta oarecare
o excoriatiile vor fi sub forma de dungi generate de frecarea pielii
pe planul pe care se realizeaza tararea.
- calcarea presupune trecerea sistemului de rulare a autove9iculului peste victima,
leziunile traumatice produse fiind, de cele mai multe ori, mortale (ex.: zdrobiri de
organe, diverse sectionari etc.)
o de precizat : examinarea medico-legala poate evidentia o serie de
leziuni traumatice cu particularitati specifice fiecarui sistem de
rulare (ex.: roata de cauciuc, roata metalica, enila etc.).
Mecanisme de producere a leziunilor traumatice la pietoni:
- cand autove9iculul, exceptand cel de mare tonaj, loveste victima cu partea
frontala, corpul basculeaza pe ve9iculul respectiv, iar cand autove9iculul loveste
victima cu partea laterala aceasta este proiectata
- cand membrele pelviene sunt lovite cu bara de protectie se produc fracturi la
nivelul acestora
1'
o autove9iculele mici lovesc sub centrul de greutate al corpului
victimei determina rotirea victimei provocand leziuni traumatice
in jumatatea inferioara a corpului
o autove9iculele mari lovesc deasupra centrului de greutate a
victimei provocand leziuni traumatice in jumatatea superioara.
- leziunile traumatice se produc si la caderea victimei, lovirea acesteia, tararea sa
sub autove9icul si calcarea acesteia de catre rotile autove9iculului.
Morfologia leziunilor traumatice in cazul conducatorilor auto:
- sindromul volanului lovirea(comprimarea trunc9iului de volan:
o fracturi costale si de stern
o leziuni ale inimii, ficatului si ale organelor interne aflate in zona
lovita de volan
o leziuni traumatice ale membrelor superioare
o ec9imoze sau excoriatii la nivelul toracelui.
- sindromul bordului lovirea genunc9ilor de elementele bordului autove9iculului,
rezultand fractura de rotula, de bazin si de femur
- sindromul parbrizului lovitura la cap de stalpul din stanga, parbriz, oglinda
retrovizoare, producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-
craniene
- sindromul centurii de siguranta : - ec9imoze excoriatii si fracturi costale.
Morfologia leziunilor traumatice in cazul ocupantului locului din dreapta fata a
autoturismului:
- sindromul bordului lovirea genunc9ilor de elementele bordului autove9iculului,
rezultand fractura de rotula, de bazin si de femur
- sindromul parbrizului lovitura la cap de stalpul din stanga, parbriz, oglinda
retrovizoare, producandu-se leziuni traumatice ale fizionomiei si fracturi neuro-
craniene
- sindromul centurii de siguranta : - ec9imoze excoriatii si fracturi costale.
- pseudosindromul volanului impactul 9emitoracelui stang cu volanul si aparitia
unor fracturi costale la acest nivel.
!:. Traumatologia fizica (agentii traumatici fizici)
8resiunea atmosferica devine periculoasa pentru organismul uman fie cand creste
excesiv, fie cand scade prea mult (consecinta generala fiind aceea a scaderii presiunii
oxigenului in aerul inspirat)
- presiunea atmosferica scazuta , in cazul expunerii de scurta durata, determina:
o raul de munte apare la persoanele care fac ascensionari
montane la altitudini mari (aproximativ !&))-6)))m), fiind
influentat de efort si consta in: oboseala, somnolenta, ameteli,
tulburari respiratorii si ale ritmului cardiac si c9iar deces, in
cazuri extreme
o raul de altitudine se manifesta la aproximativ :)))-;)))m, nu
este influentat de efort, cauza aparitiei sale fiind scaderea
concentratiei de oxigen sub pragul nevoilor limita ale
organismului
!)
- presiunea atmosferica crescuta consecinta modificarilor concentratiei de azot
din aerul inspirat astfel, la coborarea in adancuri (scufundari) pot aparea:
o narcoza 9iperbara (betia adancurilor) prin depozitarea azotului,
in forma lic9ida, in tesuturile bogate in grasimi (creier)
o barotrauma (spargerea timpanului, 9emoragie sinusala, rupturi
pulmonare)
o iar la ascensionare, cand azotul revine in starea gazoasa, se poate
produce embolia de ridicare(ascensionare (boala de c9eson).
0urentul electric agresiunea electrica, naturala sau artificiala, asupra organismului
uman poarta denumirea de electrotrauma (electrocutare) si se poate prezenta sub doua
aspecte: electrocutare nemortala (electrizare) si electrocutare mortala (electrocutie)
- leziuni traumatice determinate de curentul electric si care pot fi decelate la
autopsie:
o marca electrica leziunea patognomonica electrocutatiei ce
poate fi decelata atat la locul de intrare cat si(sau la locul de
iesire
o arsura (necroza) electrica zona tegumentara dura-uscata, gri-
negricioasa, bruna
o metalizarea electrica zona rigida uscata si rugoasa la nivelul
orificiului de intrare
o edemul electrogen suprafata tumefiata, dura, albicioasa si
lucioasa
o epidermoliza detasarea pielii din regiunea adiacenta marcii
electrice
o metacromazia modificarea culorii pielii in zona marcii
electrice.
1emperatura actiunea nociva a temperaturii asupra organismului uman priveste doua
aspecte:
- temperatura inalta (termoagresiunea) poate determina:
o la nivel local : arsuri, ca urmare a contactului cu agentul
termovulnerant (solid, lic9id sau gazos)
o la nivel general : 9ipertermie, care poate conduce c9iar la deces.
- temperatura scazuta (crioagresiunea sau frigul) poate determina:
o la nivel local : degeraturi
o la nivel general : 9ipotermie, care poate determina decesul cand
temperatura corpului scade sub !< C0 (functiile biologice se
bloc9eaza si se instaleaza moartea).
#adiatiile pot fi clasificate, in functie de intensitatea efectelor produse, in:
- radiatii ionizante la care iradierea poate avea asupra organismului uman
urmatoarele efecte: leziuni oculare, caderea parului, sterilitate, favorizarea
aparitiei cancerului si scaderea duratei de viata
- radiatii neionizante intre consecintele asupra organismului uman se numara, de
exemplu: pigmentatia (radiatii ultraviolete), orbire temporara sau definitiva
(radiatii luminoase), insolatia, cataracta, arsuri ale pielii (radiatii infrarosii) etc.
!;. &ntoxicatia cu alcool etilic si cea cu dioxid de car!on
!1
&ntoxicatia cu alcool etilic parcurge urmatoarele faze:
- faza de betie infraclinica (sub ),& grame pe litru) fara efecte toxice, exceptie
cazul in care individul are o sensibilitate crescuta la alcool
- faza de betie usoara (de excitatie, ),&-1,&) se caracterizeaza prin euforie,
individul devenind legoreic, cu un comportament dezin9ibat, capacitate redusa de
apreciere a pericolului si timp de reactie incetinit
- faza de betie propriu-zisa (1,&-!,&) se caracterizeaza prin alterarea functiilor
intelectuale (discernamant, memorie, atentie etc.), individul fiind confuz, balbait,
iar autocontrolul este suprimat (putand avea loc treceri bruste de la euforie la
furie), tulburari de perceptie (9alucinatii) care pot induce comiterea unor acte
precum omor, tal9arie, viol etc.
- faza de betie grava (comatoasa, peste !,&) caracterizata prin somn profund,
9ipotermie, tulburari respiratorii si cardiace, flacciditate musculara si lipsa
reflectivitatii.
.etia patologica (betia atipica) - este betia caracterizata prin manifestari ample de
ebrietate dupa indigestia unor cantitati mari de alcool de asemenea distingem 6 forme ale
acestui tip de betie: betia patologica 9alucinatorie, betia patologica deliranta si betia
patologica excito-motorie.
.etia accidentala (betia involuntara) - este betia care se produce in mod accidental fara
ca acest lucru sa fie dorit sau urmarit de individul respectiv.
"lcoolemia - reprezinta cantitatea de alcool din sange la un moment dat, exprimata in
grame in litru sau grame la mie dupa ingestia unei cantitati de alcool, alcoolemia este
maxima:
- dupa !) 6) minute daca stomacul este gol
- dupa 1 1,6) ore daca stomacul contine alimente.
"lcoolurina - reprezinta evidentierea alcoolului in urina (alcoolurina maxima are un
decalaj de aproximativ :) de minute fata de alcoolemia maxima).
&ntoxicatia cu oxid de car!on este destul de frecventa si se intalneste accidental,
uneori ca intoxicatii profesionale, mai rar ca mijloc de sinucidere si exceptional in scop
de omucidere
- intoxicatia cu oxid de carbon se poate realiza numai pe cale respiratorie , si se
manifesta prin:
o dureri de cap, ameteli
o greturi, varsaturi
o in special o slabiciune a membrelor inferioare, ceea ce impiedica
locomotia si implicit posibilitatea individului de a parasi locul
o progresiv apar tulburari auditive si vizuale, confuzie si
somnolenta, ca in final sa se instaleze coma
o moartea va surveni dupa cateva ore de la instalarea comei, ca
urmare a insuficientei cardio-respiratorie.
!<. (xpertiza medico-legala psi)iatrica (responsa!ilitatea* discernamantul* simularea si
disimularea)
!!
=xpertiza medico-legala psi9iatrica (definitie) consta in evaluarea starii psi9ice
pentru a putea oferi justitiei un mijloc de proba obiectiv, referitor la discernamantul
persoanei examinate, in vederea stabilirii responsabilitatii juridice a acesteia.
Responsa!ilitatea "uridica reprezinta capacitatea unei persoane de a-si controla,
aprecia, asuma, accepta, de a intelege si suporta consecintele faptelor sale
- responsabilitatea reprezinta o stare de drept, o calitate juridica generala a
persoanelor, fiind prezumata (iresponsabilitatea trebuie demonstrata).
+iscernamantul reprezinta capacitatea unei persoane de intelege si constientiza
faptele comise si urmarile acestora, de a putea distinge intre bine si rau, avand
reprezentarea consecintelor negative ale faptelor antisociale
- o persoana cu discernamant este in masura sa conceapa planul unei actiuni, sa
premediteze si sa actioneze cu intentie (directa, indirecta ori praeterintentie) in
vederea realizarii scopului propus
- discernamantul reprezinta o stare de fapt, astfel incat acesta trebuie sa se
demonstreze (daca persoana respectiva avea discernamant in momentul comiterii
faptei ilicite, intocmirii unui act juridic etc.).
Abiectivele generale ale unei expertize medico-legale psi9iatrice sunt:
- sa se stabileasca discernamantul persoanei examinate in momentul savarsirii
faptei, in vederea determinarii responsabilitatii juridice
- sa se stabileasca capacitatea psi9ica la momentul examinarii si , in consecinta,
daca persoana respectiva isi poate sustine propriile interese, precum si daca
aceasta poate participa la desfasurarea procesului penal
- sa se aprecieze periculozitatea sociala , in functie de eventuala patologie psi9ica
evidentiata, raportata la gravitatea faptei comise
- sa se decida asupra oportunitatii instituirii masurilor de siguranta cu caracter
medical prevazute de 0odul penal (ex.: obligarea la tratament medical, internarea
medicala)
- sa se faca recomandari medicale de tip profilactic si preventiv .
Simularea - reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea
constienta si premeditata de a provoca limita bolii psi9ice, in scopul de a obtine diferite
avantaje materiale sau morale ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la
executarea pedepsei.
+isimularea reprezinta o manifestare comportamentala si consta in incercarea
constienta si premeditata de a ascunde boli, in scopul de a obtine diferite avantaje
materiale sau morale, ori de a se sustrage de la anumite obligatii sociale sau de la
executarea pedepsei.
Modalitati de simulare:
- simularea prefaptica sau initiala (simularea preventiva)
- simularea postfaptica sau tardiva (dupa comiterea faptei antisociale):
o solitara subiectul isi modifica comportamentul
o asociativa in penitenciare.
Dorme de simulare:
- simularea creatoare: boala sau automutilare
!6
- simularea exagerata: amplificatoare (amplifica simptomele pe care le are) si
suprasimulare (adauga simtome noi)
- stimulare, perseverare sau metasimulare: dupa ce s-a vindecat continua sa spuna
ca are in continuare aceleasi simptome.
!'. (xaminari medico-legale (tipuri* certificatul medico-legal* raportul medico-legal de
expertiza si cel de constatare)
1ipuri de examinari medico-legale care pot fi solicitate:
- traumatologice
- psi9iatrice
- examinari ale capacitatii de munca, respactiv a starii de sanatate
- toxicologice
- examinari pt stabilirea filiatiei(paternitatii
- pentru amanarea(intreruperea executarii pedepsei pe motiv de boala etc.
0ertificatul medico-legal intocmit de regula de catre un singur medic legist care
poate consemna si diferite alte consultari medicale de specialitate, fara ca acei medici sa
fie obligati sa semneze certificatul medico-legal
- acesta este redactat la solicitarea persoanelor si are acelasi valoare probatorie ca si
un raport de expertiza sau de constatare medico-legale.
#aportul medico-legal de expertiza elaborat de regula de catre un singur medic legist
care poate consemna si alte consultari medicale de specialitate reclamate pentru
precizarea dianosticului, fara ca acei medici sa fie obligati sa semneze raportul de
expertiza medico-legal.
- raportul de expertiza medico-legal este intocmit la solicitarea organelor de
urmarire panala sau a instantelor de judecata si se poate dispune:
o in oricare din fazele procesului penal sau civil cand pentru
lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei
o indiferent de perioada de timp care a trecut de la producerea
leziunii traumatice.
- acest raport de expertiza nu are caracter de urgenta si se bazeaza pe o investigatie
amanuntita a tuturor aspectelor cu caracter medical.
#aportul medico-legal de constatare elaborat de regula de catre un singur medic
legist si este intocmit la solicitarea organelor de urmarire penala sau a instantelor de
judecata
- raportul de constatare medico-legal se poate dispune :
o numai in faza urmaririi penale, constatarea medico-legala
cerandu-se imediat dupa inceperea urmaririi penale
o cand exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau a
sc9imbarii unor situatii de fapt.
- acest raport de constatare are caracter de urgenta si se rezuma la consemnarea si
cercetarea mai putin profunda a situatiilor care fac obiectul constatarii.
Abiectivele expertizei medico-legale in traumatismele nemortale:
- demonstrarea realitatii traumatismului
!%
- obiectivitatea circumstantelor de producere a leziunilor traumatice
- stabilirea cauzalitatii medico-legale: a) directa sau primara b) indirecta c)
complexa
- evaluarea gravitatii leziunilor traumatice.
/ituatii in care expertiza medico-legala este obligatorie (in dreptul penal):
- in cazul infractiunii de omor deosebit de grav - cand organul de urmarire penala
sau instanta de judecata are indoieli asupra starii psi9ice a individului(
inculpatului
- in cazul infractorilor minori (1% 1: ani)
- examinarea mamei in cazul pruncuciderii .
6). ,emoragia externa
0aracteristicile 9emoragiei externe din sursa venoasa:
- sangerarea ambudenta, formand asa-numita balta de sange langa cadavru
- sangele are un aspect negricios.
0aracteristicile 9emoragiei externe din sursa arteriala:
- sangele este sub forma unei arteziene, datorita vitezei mari de circulatie a sangelui
din artere
- sange este aruncat in strop la distanta diferite
- culoarea sangelui este de un rosu aprins.
61. -onotraumatismul
Donotraumatismul reprezinta zgomotul care este responsabil de poluarea sonora in
functie de intensitatea zgomotelor, campul auditiv acopera sunete intre ) si 111 d., fiind
descrise:
- zona linistita ()-6) d.)
- zona efectelor fiziologice
- zona efectelor neuro-psi9ice
- zona efectelor otologice la copii sau la adulti cu rezistenta scazuta a
organismului la zgomot intens si care poate provoca moartea.
6!. +iverse alte su!iecte
0aracteristicile leziunilor traumatice autoprovocate:
- sunt dispuse in regiuni accesibile propriilor maini
- nu sunt periculoase pentru viata subiectului
- localizarea lor concorda cu scopul urmarit
- de cele mai multe ori insotite de leziuni traumatice de ezitare.
8runcuciderea - consta in uciderea imediata, dupa nastere, a copilului nou-nascut viu,
de catre mama sa naturala, care se afla intr-o stare de tulburare psi9ica pricinuita de
nastere.
!&
#.T/ su!iectele de mai "os se regaseau intr-o lista de notite de la curs* primita de mine si
pe !aza careia am facut sinteza* insa le-am trecut la final intrucat in o alta lista de su!iecte
nu se regaseau* iar la 0& nu s-au predat (atuncati o privire peste ele* insa nu stiu cum sa
zic eu personal o sa merg si pe noroc un pic)
66. sfixiile procesul respirator si etapele sale
8rocesul respirator se desfasoara in trei etape, si anume:
- etapa de aport in care aerul inspirat patrunde prin orificiile respiratorii, strabate
caile aeriene si ajunge in plamani
- etapa de transport presupune transportul gazelor in dublu sens, prin intermediul
sangelui:
o oxigenul , legat de 9emoglobina continuta de 9ematii, este
transportat catre locurile de utilizare, anume diverse tesuturi si
organe
o iar dioxidul de carbon, rezultat in urma proceselor metabolice,
este transportat inspre exteriorul organismului, prin orificiile
respiratorii.
- etapa de utilizare presupune folosirea oxigenului pentru respiratia celulara a
fiecarui testut sau organ, concomitent cu producerea de dioxid de carbon
scaderea concentratiei de oxigen (9ipoxie) sau absenta oxigenului (anoxie) se
poate produce in oricare din etapele procesului respirator astfel, in functie de
etapa in care survine perturbarea functiei respiratorii, se pot deosebi:
o anoxii de aport (anoxii anoxice) in aceste cazuri cantitatea de
oxigen care ajunge la plamani este insuficienta sau absenta
acestea pot fi provocate de cauze:
neviolente (patologice), anume diverse boli care
impiedica desfasurarea normala a ventilatiei,
precum: pneumonii, tumori de laringe etc.
violente (asfixii), care au ca mecanism
scaderea(absenta oxigenului in aerul inspirat sau
imposibilitatea efectuarii inspiratiei.
o anoxii de transport cazuri in care, desi cantitatea de oxigen care
patrunde in plaman este suficienta, sangele nu-si poate indeplini
functia de transportor acestea pot fi:
anoxii stagnante , atunci cand sangele nu circula cu
viteza normala datorita unor disfunctii cardio-
vasculare
anoxii anemice , cand cantitatea de sange este
redusa, datorita unor 9emoragii masive, boli ale
sangelui etc.
o anoxii de utilizare (anoxii 9istotoxice) se caracterizeaza prin
imposibilitatea celulelor de a folosi oxigenul adus de sange, desi
in cantitate suficienta
acestea pot avea fie cauze violente (intoxicatii cu
acid cian9idric, barbiturice etc.), fie cauze
!:
neviolente (modificari de pB in alcaloze sau
acidoze).
6%. sfixiile c)imico-atmosferice (anoxia toxica)
"sfixiile c9imico-atmosferice reprezinta totalitatea formelor de anoxie anoxica (de
aport) de cauza violenta, caracterizate prin alterarea compozitiei c9imice normale a
aerului atmosferic inspirat acestea pot fi:
- asfixii in spatii inc9ise
- asfixii c9imice
- asfixii prin aer viciat, toxic se pot produce prin doua circumstante:
o cand cantitatea de oxigen atmosferic scade treptat, concomitent
cu acumularea de dioxid de carbon, cresterea temperaturii si a
umiditatii si acumularii de substante organice rau mirositoare
o cand oxigenul este inlocuit cu gaze inerte (azot, metan) sau
viciate (cu o concentratie crescuta de dioxid de carbon, 9idrogen
sulfurat etc.).
?e precizat: expunerea organismului la o atmosfera viciata va determina aparitia unor
tulburari de tipul: transpiratie, sete, ameteala, jena respiratorie (dispnee), pentru ca
ulterior sa se instaleze coma, uneori precedata de 9alucinatii si, in final, decesul.
6&. Leziunile traumatice osteoarticulare (fractura* luxatia si entorsa)
Dractura reprezinta o intrerupere a continuitatii unui os, asupra caruia a actionat un
factor mecanic
- din punct de vedere al mecanismului de producere , fracturile pot fi clasificate in:
o fracturi directe apar in locul in care a actionat forta traumatica
o fracturi indirecte apar la distanta de locul de impact, prin
transmiterea liniilor de forta
se pot produce prin : flexie, rasucire, tractiune sau
smulgere.
- de asemenea , fracturile mai pot fi:
o cu deplasare raman in axul lor
o fara deplasare oasele se deplaseaza
o cominutive in cazul carora oasele se fractureaza in fragmente
multiple si care se produc de regula prin cadere
o inc9ise sau desc9ise, precum si complete sau incomplete.
$uxatia reprezinta pierderea raporturilor anatomice normale dintre oasele unei
articulatii.
=ntorsa reprezinta o suprasolicitare a unei articulatii, insa cu pastrarea raporturilor
anatomice normale dintre oasele articulatiei
- semne de identificare a unei entorse : roseata, umflatura, caldura si durere.
6:. Traumatismele craniocere!rale
!;
1raumatismele craniocerebrale pot fi: leziuni ale partilor moi, leziuni osoase (fracturi
craniene) si leziuni ale continutului cutiei craniene.
$eziunile partilor moi in zona craniocerebrala sunt asemanatoare cu cele din alte
regiuni ale corpului, in raport cu natura agentului traumatizant si cu modul de producere
al traumatismului acestea pot fi:
- fara solutie de continuitate , precum: ec9imozele si 9ematoamele
- cu solutie de continuitate : excoriatii, plagi (ex.: plaga contuza, sub forma plagii
plesnite, care reprezinta cea mai frecventa plaga intalnita la nivelul scalpului, sau
sub forma plagii taiate).
$eziunile craniului anume fracturile craniene care, dupa mecanismul lor de
producere, pot fi:
- fracturi directe apar la locul de actiune al agentului traumatic, si pot fi:
o liniare pot fi rectilinii, circulare, nedenivelate sau denivelate
(apar atunci cand suprafata agentului traumatic este mai mare de
1:cm
!
)
o cominutive - produc mai multe linii de fractura care se
intersecteaza si care pot fi denivelante sau nedenivelante
o deluscente - cand intre fragmentele de os exista spatii libere
o orificiale cand se produce o lipsa de substanta osoasa
o particulare precum asc9ierea, explozia craniana, cand pielea
ramane integra, avand un aspect de ,saci de nuci-.
- fracturi indirecte apar la distanta de locul de impact si pot fi iradiate sau izolate
- fracturi mediate se produc sub presiunea unor linii de forta care se transmit prin
intermediul altor structuri osoase.
$eziunile meningocerebrale constau in urmatoarele tipuri de 9ematom, si anume:
- 9ematomul extradural exclusiv traumatic, putand fi acut, subacut sau cronic,
limitandu-se la un singur os
- 9ematomul subdural apare intre duramater si leptomeninge, putand fi unilateral
sau bilateral si producandu-se prin mecanism de deceleratie (ex.: cazul lovirii
pasive ori al caderii)
- 9ematomul intracerebral apare la nivelul creierului, fiind netraumatic (ex.:
accident vascular cerebral)
- 9ematomul subara9noidian rezulta 9emoragii care pot fi limitate (traumatice)
sau difuze (netraumatice).
$eziunile traumatice specifice la nivelul creierului - acestea pot consta in:
- comotia cerebrala reprezinta un sindrom functional, caracterizat prin pierderea
scurta, temporara a starii de constiinta, care apare brusc si este complet
reversibila
- contuzia cerebrala reprezinta o modificare morfofunctionala mai severa a
sistemului nervos central, constand din mici 9emoragii, cu distrugere de substanta
nervoasa in jurul focatului
- dilacerarea cerebrala reprezinta o plaga a creierului, situata fie in locul de
impact, fie la polul opus, fiind o leziune de obicei direct si neconditionat mortala,
cu o simptomatologie neurologica grava si produsa prin lovire cu sau de un corp
dur.
!<
?e precizat: din punct de vedere medico-legal, sec9elele traumatismului
craniocerebral pot provoca infirmitati fizice permanente (ex.: craniectomia).
6;. Traumatismele !uco-maxilo-faciale
1raumatismele buco-maxilo-faciale sunt frecvente, de cele mai multe ori avand o
intensitate mica si fiind limitate la tegumente sau la nivelul organelor de simt, situate in
zona fetei(capului
- insa , exista si traumatisme de intensitate medie cu modificari profunde ca:
9ematoame, leziuni dentare, fracturi (in special ale oaselor nazale)
- de asemenea , leziunile de gravitate mare, care produc complicatii sau sec9ele si
care necesita ingrijiri medicale de durata mare, pot avea si consecinte de ordin
estetic sau functional prin lezarea organelor de simt.
=xemple de traumatisme buco-maxilo-faciale:
- fracturile oaselor nazale prin lovire activa de pilda, fractura de piramida nazala
necesitand intre 16 si 1& zile de ingrijiri medicale
- fracturi ale maxilarului
- fractura de mandibula are ca mecanism comprimarea, extrem de rar
producandu-se prin cadere aceasta necesita cel putin, in cazuri simple, 6&-%) de
zile de ingrijiri medicale
- plagile arcadei orbitale ca de exemplu plaga contuza (fractura de os zigomatic).
6<. Traumatismele gatului
1raumatismele gatului orice leziune traumatica la acest nivel poate avea consecinte
grave
- leziunile contuzive ale gatului pot intensifica diferite formatii anatomice, avand
uneori consecinte grave
o 9ematoamele din tesuturile moi se pot produce prin lezarea unor
vase sau c9iar ruperea unor fibre musculare.
- in urma unor lovituri puternice, precum in cazul accidentelor de circulatie, se pot
produce leziuni grave ale cailor respiratorii superioare (tra9ee, laringe)
- de asemenea , plagile la nivelul gatului pot leza nervi, avand drept consecinte
afectarea si altor formatii anatomice, obiectul cauzator putand sa atinga si alte
organe ori tesuturi.
6'. Traumatismele mem!relor
1raumatismele membrelor pot fi mortale atunci cand intereseaza vasele mari de
sange, determinand 9emoragie externa (ex.: zona antebratului, la membrele superioare ori
zona gambei piciorului, la membrele inferioare)
- de asemenea , traumatismele membrelor pot determina moartea si prin soc
traumatic, in cazul a numeroase focare de fractura
- traumatismele membrelor apar mai frecvent in cadrul accidentelor rutiere, insa pot
aparea si in cazul sinuciderilor (ex.: taierea vaselor din zona antebratelor).
!'
%). 1iolul (expertiza medico-legala a violului)
>iolul potrivit 0odului penal (art. 1';), infractiunea de viol constituie raportul
sexual cu o persoana de sex feminin, prin constrangerea acesteia sau profitand de
imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa.
8entru expertizarea medico-legala a violului sunt de rezolvat doua probleme
importante:
- probarea raportului sexual si probarea lipsei de consimtamant a victimei sub o
forma oarecare - probarea raportului sexual se face in mod diferit, dupa cum
femeia a fost sau nu virgina in momentul savarsirii violului
o daca a fost virgina, partea obiectiva a realitatii unui raport sexual
o constituie prezenta rupturilor 9imenului (important pentru
expertiza este diagnosticul de ruptura recenta)
o acest diagnostic este posibil intr-un interval de ;-1) zile de la
producerea raportului sexual.
- constrangerea fizica sau imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima
vointa constrangerea se probeaza medico-legal prin gasirea urmelor de violenta
(excoriatii, ec9imoze), urme care se cauta la nivelul fetelor anterioare, ale
coapselor, pe gat, in jurul gurii, pe membrele superioare, torace (sani).
6)