Teorema lui Desargues

n cazul n care triunghiurile sunt egale, punctul O este trimis ctre infinit
n geometria euclidian, teorema lui Desargues este o problem de geometrie sintetic.
Enun
Fie dou triunghiuri ABC i DEF fr vrfuri comune, cu laturi respectiv paralele. Atunci
dreptele AD, BE i CF sunt paralele sau concurente.
Soluie
2) n cazul n care segmentele AB i DE sunt egale, ABDE este un paralelogram. De aici rezult
AD || BE. Tot din AB = DE rezult egalitatea triunghiurilor ABC = DEF deci i a segmentelor
BC i EF. Ca i mai nainte, vom avea BE || CF. n concluzie, AD || BE || CF .
1) n cazul n care segmentele AB i DE au lungimi diferite, dreptele AD i BE se vor ntlni ntr-
un punct O. (n caz contrar, ar rezulta c ABDE ar fi un paralelogram ceea ce contravine ipotezei)
OD/OA = DE/AB
Tot n acest caz, triunghiurile ABC i DEF sunt asemenea, fr a fi egale :
DE/AB = EF/BC 1
Fie acum O' punctul de intersecie al dreptelor BE i CF.
Avem O'E/O'B = EF/BC = DE/AB = OE/OB. Va rezulta :
OE/OB - 1 = O'E/O'B - 1, apoi EB/OB = EB/O'B i deci
OB = O'B.
Dac lum n compas lungimea BO, ridicm compasul, punem la loc un vrf n B i trasm
punctul O', acesta va coincide cu punctul de plecare O, aadar
O = O' iar dreptele date sunt concurente. Q.E.D.
Soluia 3D
Desenul reprezint de fapt situaia vzut de sus, iar ABC este de fapt o prism dreapt vzut
de sus. S notm partea superioar a prismei cu ABC. Segmentele paralele
AB i DE,
AC i DF,
BC i EF determin trei plane care se vor intersecta ntr-un punct O. (dac nu, cdem
peste cazul 2) i aplicm soluia 2D).
Proiecia dreapt a acestui punct pe planul desenului este traversat de toate cele trei proiecii
ale celor trei drepte de intersecie ale celor trei plane. Altfel spus, dreptele considerate iniial sunt
proiecii ale unor drepte concurente, i deci sunt concurente.
Comentariu


n geometria proiectiv, linia roie din desen poate fi neleas ca linia de la infinit pentu cazul studiat mai sus, n
care triunghiurile sunt aliniate paralel.
n geometria proiectiv cele dou cazuri 1) i 2) sunt unificate, prin adugarea punctelor, liniilor,
sau planelor de la infinit.