Proiect Geopolitica

PROI ECT GEOPOLI TI CA
CADEREA ZI DULUI BERLI NULUI

Garnizoana germana se preda pe 2 mai 1945, razboiul sfarsindu-se pentru Berlin. Din
momentul in care a luat sfarsit cel de-Al Doilea Razboi Mondial, Berlinul a devenit un centru de
conflict cu Statele Unite si aliatii sai pe o parte si Uniunea Sovietica pe de alta parte.
Sase zile mai tarziu, al doilea conflict mondial se incheia in Europa o data cu capitularea
neconditionata a Germaniei, semnata la Cartierul general sovietic, instalat intr-una din vilele
ramase intacte din Karlshorst, o suburbie oriental a Berlinului.
1
.
Timp de doua luni, sovieticii sunt stapanii orasului si profita de acest ragaz pentru a-si plasa
oameni de incredere in principalele posturi de conducere. Inca dinainte de incheierea ostilitatilor,
incep sa reconstituie o modesta administratie nemteasca in zonele cucerite. Pe 28 aprilie,
generalul Bersarin este numit guvernator al Berlinului dar locul ii va fi luat, imediat dupa
moartea acestuia, de catre Grupul Ulbricht compus din zece comunisti emigrant la Moscova,
avandu-l in frunte pe Walter Ulbricht, un Stalinist convins.
2

Acest grup are ca scop nu doar reintemeierea Partidului Comunist dar si reconstituirea
structurii administrative berlineze. Acesta reinfiinteaza municipalitatile alcatuite din vechi social-
democrati si din liberali dar pozitiile cheie sunt detinute de comunisti, un subtil dozaj
corespunzator formulei lui Ulbricht: Totul trebuie sa aiba aer democratic, insa noi trebuie sa
tinem totul in mana. Inspirandu-se dupa modelul sovietic, in cartiere se infiinteaza comitetele
populare cu scopul de a furniza cele necesare traiului zilnic si de asemenea a fost introdus un
sistem de cartele alimentare in care ratia era proportionala cu gradul de dificultate al fiecarei
persoane.
In decursul primelor saptamani de ocupatie, sovieticii iau o serie de masuri, care se vor dovedi,
ulterior, un jug extreme de apasator. Intai de toate, plaseaza ansamblul canalelor navigabile in
subordinea unei organizatii din zonal or de ocupatie (SBZ). Aceasta inseamna ca au acaparat
totodata , si infrastructurile situate in sectoarele care le reveneau puterilor occidentale. Mai mult,
toate bancile si casele de economii sunt inchise si inlocuite printr-o unica institutie financiara
municipal. In sfarsit, administratia sovietica (SMAD) se straduieste sa demonteze tot ce se mai
gaseste pentru a transporta in URSS.
3

Din 11 iunie este reinfiintat Partidul Comunist (KPD) care urmareste, impreuna cu
administratia sovietica, sa-si asigure o pozitie de varf in conducerea Berlinului, dar au grija, de
asemenea, sa incurajeze reluarea vietii cotidiene (este repusa in functiune o linie de metrou,
apare primul ziar berlinez postbelic, se redeschide Teatrul Renasterii)
In Declaratia Aliatilor din 5 iunie 1945 era prevazut ca Germania sa fie impartita in patru zone
de ocupatie, cate una pentru fiecare putere invingatoare (Statele Unite, Marea Britanie, Uniunea

1
Buffet, Cyril Istoria Berlinului de la origini pn n zilele noastre editura Corint Bucureti - 2002
2
Brigouleix, Bernard - Zidul Berlinului 1961-1989 - editura Lucman Bucureti - 2005
3
Sovietica si Franta). In fruntea fiecarei zone, se afla un comandament iar cei patru comandanti
constituiau Consiliul de Control, care trata problemele privind Germania in ansamblul ei.
4

Berlinul a fost decupat, in aceeasi maniera, in patru sectoare de ocupatie, dar un organism
special, botezat Kommandatura, era prevazut sa pastreze unitatea. Aceasta Kommandatura care
se compunea din patru guvernatori militari, era situata in sectorul American si obliga la
unanimitate in luarea deciziilor.
Structurile de control infiintate de Aliati se dovedesc ineficiente, Berlinul devenind, in cateva
luni, teatrul predilect al confruntarii dintre Est si Vest. Cea dintai are loc prin intermediul
partidelor. Intr-adevar, Partidul Comunist ia initiative, voind sa fuzioneze cu Partidul Social
Democrat, in scopul de a recrea unitatea miscarii muncitoresti germane, aspru inabusite in 1918.
82% din militantii social-democrati din Berlinul de Vest se pronunta, in ziua de 31 martie
1946, impotriva fuziunii. In Berlinul de Est, Partidul Comunist si Partidul Social Democrat
organizeaza, totusi, la 21 aprilie, in sectorul sovietic, un Congres in vederea fuziunii, consfintand
nasterea Partidului Socialist Unit. Dupa violente discutii, Kommandatura sfarseste prin a
recunoaste Partidul Social Democrat si Partidul Socialist Unit in ansamblul orasului.
5

Constitutia provizorie fiind acceptata in prealabil de Kommandatura, pe 20 octombrie 1946, au
loc alegerile municipale. Partidul Social-Democrat obtine o victorie rasunatoare cu aproape
jumatate de voturi, lucru care ii complica serios sarcina, cu atat mai mult cu cat URSS foloseste
dreptul sau de a vota pentru a bloca orice demitere sau orice numire appreciate drept indezirabile.
La 5 decembrie este ales in functia de burgmeister Social-democratul Otto Ostrowaski.
Primarul Ostrowski trebuie nu doar sa navigheze printer recifele dificilei coabitari cu Partidul
Social Democrat si Partidul Socialist Unit, insa, pe deasupra, datorita iernii foarte aspre, Otto
Ostrowaski este obligat sa infiinteze un comitet sub conducerea lui Luise Schroeder pentru
remedierea acestei situatii. Din pricina livrarilor insuficiente de carbune, consumul electric este
limitat la doua ore pe zi, numeroase intreprinderi sunt silite sa isi inchida portile, iar somajul
creste pe masura.Aprovizionarea cu alimente se reduce simtitor, iar conditiile sanitare se
degradeaza iarasi. Frigul si epidemiile fac ravagii in sanul unei populatii anemic, ale carei
suferinte sunt partial indulcite de pachetele provenind din Statele Unite.
6

In acest context izbucneste o grava criza politica, Ostrowaski demisioneaza si il are ca
successor pe Ernst Reuter. Sovieticii refuza insa sa il accepte, considerandu-l tradator si ii vor
invalida numirea. In lunile urmatoare, viata politica este iarasi tulburata, mai intai, de demiterea
consilierului social-democrat Nastriepke, si, dupa aceea, prin refuzul prefectului politiei,
Markgraf, de a-si abandona postul, cu toate ca adunarea ii adusese la cunostinta votul ei de blam.

4
Michael Burgan The Berlin Wall. Barrier to Freedom editura Compass Point Books United States of America
5
6
Cateva luni mai tarziu, Magistratul il suspend ape Markgraf si il numeste ca inlocuitor pe
Johannes Sturm, a carui autoritate nu se poate exercita decat asupra partii occidentale a orasului.
Intre timp, adunarea a lucrat si la redactarea unei Constitutii definitive, care sa faca din Berlin
un Land si sa-si revendice rolul de capitala. Acest proiect va fi aprobat cu o zdrobitoare
majoritate de voturi; numai Partidul Socialist Unit i se opune, iar URSS obstructioneaza
acceptarea lui de catre Kommandatura. Din acest moment, conflictul dintre Est si Vest intra intr-
o faza actuala, iar Berlinul reprezinta acum principala miza a Razboiului Rece. Diviziunea
Germaniei pare un fapt implinit, iar constituirea celor doua state germane de o parte si de alta a
Elbei, este deja in curs.
7

In anul 1948, toate zonele, cu exceptia celei controlate de Uniunea Sovietica s-au unit formand
Germania de Vest, zona sovietica devenind astfel Germania de Est. Sovieticii au creat un stat
communist cu economia bazata pe socialism in care Guvernul controla majoritatea afacerilor si
proprietatilor. Acest fapt i-a nemultumit pe locuitori, asa ca majoritatea plecau in Berlinul de
Vest si de acolo catre Germania de Vest sau alte tari democratice.
8

Scopul Zidului Berlinului a fost, de fapt, sa opreasca fluxul de locuitori care treceau tot mai des
din Germania de Est in Germania de Vest.
Criza Berlinului din 1958-1962 a fost provocat de Hruciov. n calitatea sa de unicconductor
al naiunii ruse, el avea 3 obiective: s asigure un ritm ct mai rapid de dezvoltarea economiei
ruse, s sporeasc securitatea Rusiei i s asigure rspndirea comunismului n lume.
Problema care prima era securitatea Rusiei i, ca urmare, cheltuielile militare sporeau continuu,
n detrimentul investiiilor n celelalte sectoare ale economiei.La 27 noiembrie 1958, URSS a
lansat primul su ultimatum. Toate drepturile politiceruseti urmau s fie transferate RDG, iar, n
6 luni, Berlinul de Vest urma s devin entitate politic independent, un ora liber, n viaa
cruia nici un stat, s nu aib drept deimixtiune.Aliaii au refuzat s negocieze i Hruciov a
ameninat c folosirea forei n Berlin ar putea duce la declanarea celui de-al III-lea Rzboi
Mondial.n septembrie 1959, Hruciov a fost primul conductor sovietic care a vizitat
SUA.Tratativele de la Camp David, cu preedintele Eisenhower au rezolvat unele diferente i
Hrusciov i-a retras ultimatum-ul.La Summit-ul Pactului de la Varovia, n 3-5 august 1961, s-a
horrt separarea Berlinului de Vest de cel de Est. Prin urmare, la 13 august 1961, Berlinul de
Vest a fost complet izolat printr-un zid.Ameninrile lui Hruciov i interveniile sovietice n
traficul aerian din coridorul ctre Berlinul de Vest, au provocat iniial teama c toate cile de
acces vor fi blocate. Cu toate acestea, americanii au acionat ferm, considernd c negocierea
este cea mai bun metod de dezamorsare a tensiunilor.La 3 septembrie 1971, a fost semnat

7
8
Michael Burgan The Berlin Wall. Barrier to Freedom editura Compass Point Books United States of America
Acordul cvadripartit de ctre URSS, SUA, Marea Britanie i Frana i ulterior RDG a fost
recunoscut de Occident i Germania de Vest.
9

Materializarea separarii:
Daca in 1961 Zidul a fost ridica efectiv,originea crizei, a carei consecinta concreta si
inspaimantatoare o reprezenta,se afla cu trei ani mai devreme.
1.Ultimatumul lui Hrusciov. In primavera si vara anului 1958 , mai multi conducatori
comunisti europeni atrasesera atentia,in repetate randuri,asuprea necesitatii imperioase de a
reglementa insuportabila problema a Berlinului.Simtindu-se ceva mai sigur in fata Statelor
Unite,dupa lansarea pe orbita,din anul precedent,a Sputnikului(implicand faptul ca teritoriul
American incetase a mai fi un brie 1958,ultimatum Aliatilor occidental.Liderul sovietic cerea
ca,in termen de sase luni, Berlinul de Vest sa fie transformat intr-o entitate politica
indepedenta,un oras liber demilitarize.Dupa implinirea acestui termen,URSS ameninta sa
semneze cu guvernul RDG un trata de pace si sa ii remita toate responsabilitatile , atat in ceea ce
privea soarta intregii Germanii,in general, cat si in problema accesului in Berlin,in particular.

Era vorba de cea mai serioasa punere in discutie a statului cvadripartit al orasului.Ser
parea,inca o data,ca Uniunea Sovietica avea de gand sa se serveasca de parghia berlineza pentru
a-I oblige pe occidental sa accepte negocierea asupra problemei germane, cu intentia probabila
de a obtine neutralizarea tarii, asa cum o sugerase planul Rapaskiinca din 1957.Daca acest
obiectiv nu putuse fi atins,Moscova spera,cel putin sa ii oblige pe Aliati sa cedeze sis a ii sileasca
fie sa se retraga, fie sa accepte o revizuire a statului Berlinului.Cu toate ca in sanul taberei
occidentale s-au iscat divergente asuptra tacticii de urmat,Aliatii au raspuns la acest ultimatum
reafirmandu-si explicit dreptul inalienabil de a ocupa orasul.S-au declarant dispusi sa accepte
totusi , discutiile cu conditia ca acestea sa se poarte asupra ansamblului problemei germane, nu
doar asupra Berlinului.In ianuarie 1959 , guvernul sovietic comunica celor trei puteri occidentale
proiectul unui tratat de pace cu Germania, alimentand astfel dezbaterile din lunile urmatoare.
Termenul prevazut de ultimatum se scurge fara a provoca vreun neajuns, deoarece la Geneva
Se convocase o conferinta international.Uniunea Sovietica putea estimca ca a obtinut deja o
victorie, intrucat statele germane erau pentru prima oara reprezentate amandoua la nivel
international(ministrii de Externe din RFG SI RDG au luat loc, totusi.impreuna,la o masa mai
mica,separate de ceilalti; atunci a fost ,cu adevarata,o conferinta de tip 4+2treizeci de ani mai
tarziu, va fi mai degraba una2+4).Conferinta de la Geneva a durat din mai pana in august
1959,fara a se ajunge la un rezultat concret.Se credea ca intalnirea la nivel inalt, la care au
participat Hrusciov,presedintele Eisenhower (la sfarsit de mandat), prim-ministrul britanic
Macmillan si generalul de Gaulle, va debloca situatia.Aceasta reuniune a avut loc la Paris,in mai

9
1960.Indoindu-se ca va reusi sa le smulga occidentalilor vreo concesiune de amploare,Hrusciov a
hotarat sa devieze ordinea de zi a intrunirii,exploatand un incident minor ( capturarea unui avion-
spion American U-2, care ii survola teritoriul).Numarul Unu rus spera s ail poate determina din
nou pe presedintele Statelor Unite sa dea dovada de spirit conciliant.La putin timp dupa dezastrul
din Golful Porcilor ,Hrusciov se intalnea cu Kennedy la Viena , pe 3 si 4 iunie !961. Primul se
pare ca l-a impresionat pe celalalt, care nu parea dispus sa faca nicio miscare cata vreme
drepturile Aliatilor asupra Berlinului de Vest nu ar fi fost repuse in discutie.Declaratia lui
Kennedy din 27 iulie pare sa confirme aceasta interpretare,fiindca se axeaza pe evidentierea a
trei puncte principale 9 Three Essentials), referitoare la drepturile de trecere din RDG si, in
sfarsit la securitatea interna si libertatea orasului.
10

2.Operatiunea Marele Zid Chinezesc Intre timp, tensiunea nu inceteaza sa creasca in Berlin ,
sub presiunea refugiatilor al caror flux se amplifica din ce in ce mai mult .Aceasta hemoragie
umana este acum motivul infirmitatii economiei RDG care sufera deja de vilente convulsii
structural,pe cale de a destabiliza regimul comunist.Aceasta din urma preconize de multa vreme
instaurarea unui control sever al frontierelor, respective inchiderea lor.Aceasta solutie este
aprobata , in cele din urma . sub directive sovietica, in primavara anului 1961. Dup ace si restul
tarilor Tratatului de la Varsovia isi dau acordul, Honecker este insarcinat sa pregatesca ,in
secret,operatiuna numita Marele Zid Chinezesc. In acest scop , se aduna si se depoziteaza in
cazarmi sarma ghimpata si piloni;sunt mobilizate militiile muncitoresti, reinfiintate dupa 17 iunie
1953 , precum si cateva unitati de politie.La o conferinta de presa , sustinuta pe 15
iunite,Ulbricht raspunde cinic unui journalist care il intrebase daca Poarta Brandenburg va
coincide cu o frontiera de stat:Inteleg din intrebarea dumneavoastra ca in Germania Occidentala
ar exista oameni care si-ar dori sa mobilizam muncitorimea capitalei RDG pentru a construe un
zid(). NImenu nu intentioneaza sa ridice un zid.
11

RDG profita de amortirea estivala a unui weekeng pentru a trece la actiune: conducatorii
occidental sunt in vacanta, cancelariile functioneaza in ritm domol, patridele vest-germane sunt
preocupate de apropiatele alegeri legislative.In noaptea de sambata 12 iunie spre duminica 13
iunite 1961 ,fortele de ordine est-germane se posteaza pe linia de demarcatie intre Berlinul de
Esti si Berlinul de Vest si interzic accesul spre sectoarele occidentale.Operatiunea se desfasoara
cu rapiditate : in numai cateva ore ,orasul este inchis emetic.La inceput,nu e chiar un zid,ci o
imprejmuire de grilaje si sarma ghimpata .Este desigur , o masura de preacutie destinata sa
permita observarea reactiilor Vestului(tancurile sovietica sunt amplasate in spatele barierei, dar
interventia lor nu este preconizata decat in cazul in care sitautie va genera conflict)/Cum puterile

10
11
occidentale intarzie sa se mainfeste,iar protestul lor apare , pe ansamblu, foarte moderal, echipele
de zidari, sub stricta supreaveghere, incep,curand sa se aseze caramizile si blocurile de beton.
12

Constructia zidului va avea loc, de fapt, in patru etape. Est-germanii nu vor inceta sa il
consolideze si sa il faca, in cele din urma de netrecut.
Primul stadiu constructiei consta, incepand din 13 august 1961, in inlocuirea acestui gard de
sarma ghimpata si a obstacolelor printr-un zid tare. Pentru inceput, nu se pune prea mare pret
pe calitate, incat materialul de constructie se limiteaza la panouri de ciment aglomerat cu pietris.
Aceasta este prima generatie.
13

Al doilea val al zidirii: trebuie trebuie distrus tot ce blocheaza supravegherea vizuala a zonei,
in partea de est, sau sa favorizeze evadarile. Intre sfarsitul anului 1961 si 1963 sunt distruse toate
cladirile care ating linia de demarcatie sau permit accesul la ea de la distanta, sau o perspectiva
de evadare. Locatarii lor au cateva ore sa le evacueze pana la sosirea comandourilor de demolare
ale armatei est-germane. Primaria le da alte locuinte, de preferinta cat mai departe de zid.
14

Dupa aceasta clarificare geografica de la inceputul anilor 60, se instaureaza a doua generatie
a zidului: placile aglomerate sunt inlocuite cu placi de beton armat suprapuse. In 1964 este
instaurata supravegherea cu caini politisti, care nu sunt tinuti in lesa de politisti, ci sunt legati de
un lant de 100 de metri lungime si dispusi la fiecare doua sute de metri. Sunt dispuse obstacole
anti-tanc, care au mai mult scop de intimidare. Alte obstacole sunt menite sa faca imposibila
orice evadare: mine antipersonal amplasate pretutindeni, garduri electrificate desfasurate intre
turnurile de paza, iar intreg zidul este iluminat in partea de est. De partea inamica a zidului
sunt instalati tarusi metalici care fac mortal caderea de cealalta parte a zidului.
15

In 1965 Zidul este suplimentat cu 222 de buncare si posture de tragere blindate. Tinand cont de
bataia armelor automate amplasate acolo, nici o portiune a zidului mu mai scapa razei de tir a
acestor posturi, situate la distanta de la care orice glont este mortal. Aceasta este de fapt a treia
generatie.
La inceputul anilor 70 are loc desavarsirea Zidului, cea de-a patra etapa. Placile de beton armat
sunt inlocuite in sectoarele cele mai vizibile cu beton turnat continuu, iar deasupra acestuia este
fixat un tub gros, peste care nu iti poti trece bratul ca sa te ridici si de care nu se poate agata
nimic. . In 1975 impartirea orasului era totala.
16

Inca din august 1961, trecerea zidului inregistreaza primi doi morti. Pe 19, un barbat de 47 de
ani sare pe fereastra unui imobil inca nedemolat, rateaza si moare in urma impactului cu solul. Pe

12
13
14
15
16
24, un tanar de 24 de ani, crede ca poate ajunge dincolo trecand in viteza prin sarma ghimpata si
moare rapus de gloante inainte de a ajunge in vest.
Evadarile au fost din ce in ce mai putin numeroase ca tentative. Fiecare noua generatie a
zidului a complicat, pana a le face de-a dreptul utopice, visurile de evadarre ale est-berlinezilor.
In primele zile care urmeaza inchiderii, cateva mii de est-berlinezi vor reusi sa treaca proaspata
linie de demarcatie, sarind pe ferestrele imobilelor aflate in apropierea liniei de demarcatie.
Uneori, de partea cealata a liniei ii asteptau pompieri cu prelatele intainse pentru a-i prinde.
Uneori existau si tentative de trecere fortata, cu ajutorul automobilelor, dar de putine ori reusite.
In aprilie 1963, un soldat est-german care cunostea slabiciunile zidului, se urca intr-un vehicul de
teren de dimensiuni mici si se izbeste efectiv in zid incercat s ail strapunga. Gaura sa dovedit
insuficienta pentru a trecce cu masina, dar reuseste sa faca o gaura destul de mara incat sa incapa
el.
17

Au existat si tentative subterane de trecere a zidului dar foarte putine reusite, fie din cauza ca
cei care le intreprinsesera renuntasera la planurile lor, fie din cauza ca fusesrea descoperiti sau
tradati.
Ultimul mort al Zidului si al sistemului pe care il reprezinta este Chris Geffroy, ucis de golante
in 1989. Cu mai putin de un an in urma, penultima victima, moare de frig in nacela balonului pe
care il construise clandestine pentru evada, si caruia nu ii mai poate controla ascensiunea sau
posibilitatea de a ateriza.
Cderea Zidului Berlinului, n noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1989, are n comun cu
construirea sa, din urm cu peste douzeci i opt de ani, cel puin faptul c reprezint un
eveniment universal, mai mult dect german sau, s spunem, n orice caz, un eveniment
intergerman de importan universal.
Ea este chiar, n destule privine, i mai important, deoarece edificarea Zidului nu fcea n
ultim instan, n august 1961, dect s pecetluiasc definitiv cu beton i srm ghimpat o
mprire a Europei i a lumii care era cu mult preexistent acestei noi crize a Berlinului.
Deoarece, fr a neglija faptul c aspiraia constant a est-berlinezilor ca i a vest-berlinezilor
la cderea Zidului a jucat un rol foarte important n acea zi (sau, mai curnd, noapte) de
eliberare, trebuie s recunoatem c, pe plan internaional, factorul decisiv l-a constituit evoluia
relaiilor americano-sovietice, ndeosebi refuzul lui Mihail Gorbaciov de a mai susine, cu un
pre exorbitant, un sistem n care nimeni nu mai credea.
18

17
18
La originile schimbrii ce pndea Europa pot fi considerate dou evenimente strns legate ntre
ele, care sunt declanate mai mult de evoluia i iniiativele celor dou superputeri, SUA i
URSS, dect de aciunile europenilor.
Primul are ca punct de plecare politica minii de fier pe care preedintele american Ronald
Reagan o impune partenerilor si din Est n domeniul tehnologiei de vrf i al armamentului
nuclear: un sistem de protecie anti-rachet extrem de costisitor i din aceast cauz considerat
inaccesibil sovieticilor. Arm de descurajare economic i tehnologic, aceasta urmrea mai ales
s-i fac pe conductorii de la Kremlin s simt c pe terenul cursei narmrilor extrem de
sofisticat n secolul XX, ara lor nu avea nici mijloacele financiare, nici resurse n materie de
inovaii tehnice care s-i permit s fac fa acestei provocri.
19

Cellalt eveniment a avut ca teatru Uniunea Sovietic unde, pe 11 martie 1982, Mihail
Gorbaciov devenea Prim secretar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cu visul de a oferi
rii sale timpul i mijloacele de a debloca mecanismele unei economii paralizate de rigiditatea
sistemului. Aceasta presupunea la nceput, nu lichidarea socialismului real, ci pur i simplu
comoditatea acestuia privind restabilirea unei legturi ntre partide, stat i o liberalizare
controlat. Acestea erau obiectivele iniiale ale restructurrii (Perestroika) i ale transparenei
Glasnost (informarea societii pentru a o mobiliza), cnd i d seama de greutatea pe care o
reprezenta pentru URSS cursa narmrilor pentru care nu avea mijloacele necesare. De aici,
opiunea Kremlinului de a-i modera atitudinea internaional i de a face presiuni asupra
aliailor pentru a alege aceeai cale. Astfel, accept s reia tratativele de la Geneva asupra
rachetelor nucleare cu raz medie de aciune, iar n decembrie 1987 semneaz la Washington
tratatul FNI, ce marcheaz revenirea la destinderea internaional ale crei etape nu vor ntrzia
s se fac simite i n Europa de Est.
Mutaiile rapide i neateptate din Uniunea Sovietic au avut consecine asupra evoluiei
democraiilor populare, fie c este vorba de liberalizarea informaiei, de democratizarea desigur
nc incomplet dar real a instituiilor i a vieii politice, de trezirea naionalitilor din Caucaz
i din rile Baltice ajungndu-se curnd la adevrate declaraii de independen ale Republicilor
componente ale Uniunii, fr ca Armata Roie s intervin. Dezarmarea strategic i diplomatic
dorit de URSS va fi cea care n mare msur va contribui la grbirea prbuirii acesteia.
La aceste motive trebuie s adugm apsarea unei crize economice n rile din Est i care este
suportat cu att mai greu de populaiile din aceste state cu ct deschiderea ctre lumea
occidental le permite sa compare carenele din economia lor i mediocritatea nivelului lor de
trai cu relativa prosperitate care domnete n Vest. Amploarea crizei este desigur diferit de la o
ar la alta, dar manifestrile sunt identice: ncetinirea dezvoltrii, productivitatea redus,
deficitele agricole si penuria de produse alimentare care n unele cazuri a dus chiar la
raionalizare, inflaia variind i ea i enormele datorii externe.

19
Berstein, Serge, Pierre Milza - Istoria Europei, vol. V editura Institutul European Iai - 1998
Dou ri au jucat un rol esenial n declanarea micrii, nc din 1988: Polonia i Ungaria. n
aprilie 1989, dup un val de greve, conductorii polonezi au fost nevoii s semneze un acord
care marca o cotitur hotrtoare nu numai pentru Polonia, ci i pentru ansamblul blocului
socialist. Acest text prevedea reinstaurarea pluralismului sindical i nfiinarea unor noi instituii
politice. Pentru prima oar n istoria democraiei populare un necomunist va ajunge n fruntea
guvernului n august.
20

n Ungaria, schimbarea regimului s-a produs i mai repede i fr cea mai mic ciocnire, sub
conducerea guvernului format din comuniti reformatori. Ungaria a ncetat s mai fie o
Republic Popular pentru a deveni simplu Republica Ungar, un stat de drept care recunoate
valorile democraiei burgheze i totodat pe cele ale socialismului democratic, adopt
pluralismul politic i sindical i instaureaz un regim semi-prezidenial. n domeniul politicii
externe, Ungaria a fost prima care s-a desprins de Pactul de la Varovia, fr s pun ns
probleme deosebite sovieticilor care, din aprilie 1989 au nceput s-i retrag trupele din aceast
ar i nu s-au opus cderii cortinei de fier.
nsprirea represiunii, nrutirea situaiei economice i absena perspectivelor provoac un
exod al populaiei, ceea ce face posibil redeschiderea frontierelor austro-ungare i germano-
cehoslovace. Numrul total al refugiailor est-germani atinge, n 1989, cifra de 51.000. alte
cteva sute iau cu asalt ambasadele RFG din Praga, Budapesta, Varovia i Berlinul de Est, cu
scopul de a constrnge autoritile RDG de a le acorda dreptul de a emigra.
21

Procesul de trecere la democraie n RDG, n Cehoslovacia i n Bulgaria a fost diferit de
aceast revoluie pacifist nceput de la vrf, aceste trei ri netrecnd ca Romnia prin tulburri
foarte grave, dar aici, presiunea maselor fiind necesar pentru ca cei aflai la putere s accepte
pn la urm s cedeze i s permit ca transformrile democratice s aib loc.
Din toate rile Europei de Est, RDG era ara la care lumea se atepta cel mai puin s treac la
democraie fr vrsare de snge. Cu toate acestea, nici aciunile preventive ale aparatului
represiv, nici ndrjirea lui Erich Honecker i a echipei sale nu au putut rezista mult timp n faa
micrii.
Pentru a-l determina pe Honecker s dea napoi, a trebuit totui ca masele s se pun n
micare. Marile manifestaii care au avut loc n principalele orae din RDG, mai ales n Berlinul
de Est i la Leipzig n octombrie 1989, au nfrnt rezistena acestuia. Pe 18 octombrie, el renuna
la toate funciile sale din conducerea partidului i a armatei, dup 18 ani, cednd locul unui alt
conservator, Egon Krentz.
Pe 4 noiembrie, la apelul artitilor i intelectualilor din RDG, mai mult de 500.000 de persoane
defileaz pe strzile Berlinului de Est, scandnd sloganuri n favoarea unei democratizri a

20
21
societii i a regimului. Cea mai ampl manifestaie pe care a cunoscut-o RDG se desfoar n
ordine i se ncheie fr incidente, poliia i STASI renunnd la intervenie. Zarurile sunt
aruncate: guvernul comunist demisioneaz pe 7 noiembrie i, a doua zi, vine rndul Biroului
Politic al partidului.
22

n sperana de a salva un regim agoniznd, SED-ul mai are o ultim iniiativ: de a satisface
principala revendicare a populaiei, cu alte cuvinte de a-i acorda permisiunea s cltoreasc n
toat libertatea.
23
Vineri 9 noiembrie, la ora 18:57, un funcionar obscur al partidului comunist
est-german, Gnter Schabowski, purttor de cuvnt i director al Informaiei din Biroul Politic al
SED, intr n istorie fr s par c i d seama de importana a ceea ce e pe cale s anune. n
cursul unei conferine de pres, transmis in direct la televizor, despre noul sistem de eliberare a
vizelor, el precizeaz, ca rspuns la o ntrebare, c dreptul de a iei din RDG i, n special, de a
trece dincolo de Zid este aplicabil imediat. Dat fiind faptul c afirmaiile sale sunt destul de
neclare de fapt, el nu o spune ntr-un mod att de categoric i vestea pare, chiar i n climatul
perioadei respective, ceva de-a dreptul extraordinar, e rugat s repete. La nceput, purttorul de
cuvnt se ncurc, fiind limpede c nu avea dispoziii precise, apoi sfrete totui prin a
confirma.
24

Aceast declaraie care se vrea anodin se propag n ora ca o scnteie care aprinde o dr de
praf de puc, cauznd o formidabil explozie popular. Mii de est-germani se grbesc, n orele
urmtoare, n faa diferitelor puncte de trecere. Lipsii de ordine clare i precise, grzile mai nti
nu tiu ce s fac, apoi se resemneaz n faa presiunii poporului i ridic barierele. La ora 22,
Zidul, teoretic, czuse. Televiziunile i radiourile difuznd aceast informaie extraordinar,
mase importante de germani din Est se ndreapt spre linia de demarcaie.
25
Oamenii cnt, se
mbrieaz, nereuind nc, indiferent de care parte a Zidului s-ar afla, s-i dea seama cu
adevrat de amploarea a ceea ce e pe cale s se ntmple. Nenumrai berlinezi, de o parte i de
alta a ceea ce nu mai este deja dect o cicatrice urt a istoriei, se nveruneaz s sparg cu
ciocane cte un fragment din acest Zid, decorul trist al vieii lor, despre care vor s poat spune
c au contribuit la drmarea sa.
26

Deschiderea porilor Zidului semnific sfritul foarte apropiat al RDG. Vreme de mai multe
zile, Berlinul este teatrul unor scene ale bucuriei poporului, iar oraul devine simbolul, prin
excelen, al ncetrii Rzboiului Rece.
27

22
Berstein, Serge, Pierre Milza - Istoria Europei, vol. V editura Institutul European Iai 1998
23
24
25
26
27

Vechile legturi, pe de o parte, dintre cele dou pri ale oraului, iar, pe de alt parte, dintre
Berlinul de Vest si vecini sunt, ncetul cu ncetul, restabilite. Vaporaele fluviale circul din nou
pe toate apele berlineze i brandenburgheze. Liniile de autobuz dintre Est i Vest sunt
renfiinate. Pe 17 iunie 1990, RFG i RDG comemoreaz mpreun revolta din 1953 i amintirea
victimelor ei.
Pe 1 iulie 1990 se proclam unirea economic, monetar i social. Restabilirea oficial a unirii
Berlinului se petrece n aceeai zi cu aceea a Germaniei, adic pe 3 octombrie 1990.
28
n
decembrie 1990, primele alegeri libere aduceau victoria Coaliiei Uniunea Cretin Democrat
Uniunea Cretin-Social din Bavaria. Dac aceste alegeri au conferit unificrii Germaniei
justificarea sa democratic, nu este mai puin adevrat c aceast unificare nu era nc dect
parial cea a dou societi, fapt ce pretindea solidaritate i nelegere reciproc.
29

Teoria dominoului conceput n anii cei mai sumbri ai Rzboiului Rece de ctre strategii
Washingtonului nu a fost nicicnd aa de bine verificat ca n toamna lui 1989, n rile din Estul
Europei. Deschiderea frontierei dintre Ungaria si Austria nu a provocat numai exodul brusc al
germanilor din Est ctre RFG, ci a fcut din Praga o etap inevitabil n drumul spre libertate,
implicnd imediat i Cehoslovacia n procesul de liberalizare.
Evenimentele de la Berlin din noiembrie au declanat un val de manifestaii care, la iniiativa
Forului Civic, ce reunea toi reprezentanii opoziiei, au cptat curnd un caracter de mas.
Confruntat cu aceast revoluie panic, Parlamentul a luat iniiativa de a ncepe la sfritul lui
noiembrie procesul de liberalizare, decretnd abolirea rolului conductor al PC i recunoscnd
pluralismul politic. Alegerile din 1990 au adus Forumului Civic majoritatea absolut in
Parlamentul federal.
n Bulgaria, tot n urma unor manifestaii de mare amploare care au avut loc la Sofia i n alte
orae ale rii, Comitetul Central al PC a hotrt, n noiembrie 1989, s cedeze revendicrilor
maselor, excluzndu-l ep Todor Jivkov, nlturat n cteva zile de la conducerea partidului i
statului i nlocuirea cu Petar Mladenov, apoi anunnd alegeri libere. Dup ce a prsit
centralismul democratic i concepiile leniniste PC s-a transformat n Partid Socialist.
30

Valul contestatar din Europa de Est, care a nceput s se manifeste n vara lui 1989 atingnd
apogeul n octombrie-noiembrie, va cuprinde i Romnia, dar cu o oarecare ntrziere. Revoluia
izbucnea mai nti n Transilvania, unde minoritatea maghiar i german era supus r4epresiunii
Securitii, apoi n restul rii. La Timioara, populaia s-a revoltat pe 17 decembrie 1989,
provocnd o represiune sngeroas care s-a soldat cu cteva sute de mori. n timp ce Ceauescu
acuza grupurile de huligani i de fasciti care ameninau socialismul i naiunea romn,

28
29
Droz, Jacques Istoria Germaniei editura Corint Bucureti - 2006
30

alte manifestaii aveau loc n mai multe orae din ar, reprimate peste tot cu o extrem
brutalitate de armat. Actul decisive avea ns s se joace n cele din urm la Bucureti, n timpul
unei manifestaii de susinere a Conductorului, organizat de acesta i n cursul creia sutele de
mii de persoane adunate n Piaa Republicii au nceput s scandeze lozinci mpotriva regimului.
Curnd, armata avea s treac de partea rsculailor, Ceauescu i soia au fost arestai, judecai
si executai pe 25 decembrie, n timp ce se constituia Frontul de Salvare Naional. O nou
echipa guvernamental prezidat de Petre Roman a adoptat o serie de msuri care s-i satisfac
pe revoluionari: abrogarea planului de sistematizare a teritoriului, respectarea drepturilor
minoritilor, alegeri libere, abolirea pedepsei cu moartea, stabilirea sptmnii de lucru la cinci
zile, nlturarea restriciilor la nclzire i iluminare, etc.
n afara blocului legat direct de URSS, Iugoslavia i Albania, trebuie la rndul lor s
abandoneze ceea ce constituia identitatea lor comunist. Astfel c nu exist pn n Albania,
citadel stalinist care s nu cunoasc prbuirea modelului comunist.
31

Ultimul act al istoriei comunismului se joac n 1991 n URSS, acolo unde acesta a luat
natere. O ncercare de lovitur de stat duce la lichidarea comunismului i la dezmembrarea
URSS-ului. n toate Republicile, activitile Partidului Comunist sunt sistate. Gorbaciov
demisioneaz din funcia de Secretar General i cere PCUS-ului s se dizolve. Aceast dispariie
a partidului care reprezenta liantul Uniunii nc din 1917, duce la lichidarea acesteia. Una dup
alta, Republicile i proclam independena sau suveranitatea. Pe 25 decembrie, Boris Eln l
oblig pe Mihail Gorbaciov s demisioneze, acesta fiind preedintele unui stat care nu mai exista.
Peste tot, bazele totalitarismului comunist au disprut: partidul unic i monopolist exercitat de
acesta asupra vieii politice i a societii civile, controlul omniprezent al aparatului politic i al
sistemului poliienesc, arbitrarul, folosirea terorii, privilegiile nomenclaturii, interzicerea
dreptului de exprimare liber i de a forma organizaii diferite de cele tolerate sau dominate de
partid. Toate acestea au fost maturate de vrful istoriei n intervalul dintre primvara lui 1989 i
vara lui 1991 i odat cu sistemul comunist a disprut i structura bipolar a Europei aa cum
fusese instaurat n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial.
32

31
32

Bibliografie

Buffet, Cyril Istoria Berlinului de la origini pn n zilele noastre editura Corint Bucureti
2002
Droz, Jacques Istoria Germaniei editura Corint Bucureti 2006
Michael Burgan The Berlin Wall. Barrier to Freedom editura Compass Point Books United
States of America

Proiect Geopolitica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Geopolitica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROI ECT GEOPOLI TI CA

CADEREA ZI DULUI BERLI NULUI

S-ar putea să vă placă și