Sunteți pe pagina 1din 10

Comerul cu amnuntul pe

timp de criz




Disciplina:
Economia Comerului Intern i Internaional

















Stegaru Nicoleta
tefnescu Maria - Cristina
iirig Rzvan - Ioan


Academia de Studii Economice Bucuresti


2
CUPRINS:

Cap I. Rolul i funciile comerului cu amnuntul n economia de pia ...........................3
Cap II. Structura comerului cu amnuntul .........................................................................4
Cap III. Criza economic n sens global ................................................................................5
Cap IV. Criza economic n Romnia i consecinele sale ...................................................6
Cap V. mpactul crizei asupra comerului cu amnuntul n Romnia ..............................7
Bibliografie .............................................................................................................................10




























Academia de Studii Economice Bucuresti


3
Cap I. Rolul si funciile comerului cu amnuntul in economia de pia

Comerul cu amnuntul este activitatea care implic vanzarea de bunuri si servicii
ctre consumatori pentru folosinta pesonal, a familiei, sau pentru utilizare casnic. Aceasta
cuprinde bunuri tangibile sau netangibile, nu presupune utilizarea obligatorie a unui magazin
si poate fi fcut de productor, alte persoane ca si de firme specializate in vanzarea cu
amnuntul.
Analiza rolului economic al comerului cu amnuntul trebuie s plece de la faptul c
vanzarea cu amnuntul este indispersabil in viaa economico-social a unei societi, un
asemenea rol rmanand acelasi, fie c este vorba de comerul tradiional, realizat prin
intermediul micilor magazine, fie c se au in vedere marile uniti comerciale, de dimensiuni
impresionante, de tipul supermaketurilor.
Cum deosebim comerul cu amnuntul? Acesta prezint anumite caracteristici:
mrfurile comercializate sunt destinate majoritar consumului individual
vanzarea-cumprarea are loc prin intermediul relaiilor bnesti
mrfurile sunt vandute in pri mici, corespunztor unei persoane sau unei familii intr-
o anumit perioad de timp
prin vanzare mrfurile prsesc sfera circulaiei si intr in sfera consumului
valoarea tranzaciei este relativ mic
cumprtorul poate face obiecii la bunurile respective, obieii care nu au putut fi
prevzute
in multe cazuri vanztorul poate fi expus locaiei de gestiune
In cadrul procesului de circulaie a mrfurilor comerul cu amnuntul indeplineste o
serie de funcii specifice, respectiv:
a. cumpr mrfuri pe care apoi le revinde in cantiti mici, in stare de a fi
intrebuinate. Aceast funcie genereaz avantaje deosebite pentru cumprtori,
care, pe de o parte , nu trebuie s-si mobilizeze fondurile bnesti decat pentru
achiziionarea cantitilor corespunztoare nevoilor pentru consumul curent, deci
pentru o perioad limitat de timp, iar pe de alt parte, acestia nu mai au grija
depozitrii si pstrrii unei cantiti de produse care ar depsi consumul lor curent.
b. Asigur prezena sa in toate zonele, localitile si punctele populare. O asemenea
funcie implic dezvoltarea unei reele comerciale diversificate, amplasarea
unitilor comerciale in toate punctele de consum si funcionarea acestora in toat
perioada anului, potrivit unui program corespunztor socilitrilor consumatorilor.
c. Asigur un sortiment larg si complex de mrfuri, punand la dispoziia clientului
toate produsele realizate de productori. Prin intermediul unei asemenea funcii, se
asigur populaiei atat posibiliti maxime de aprovizionare cu mrfurile necesare
si dorite, cat si largi posibiliti de alegere a produselor pe care le consider a fi
cere mai potrivite satisfacerii nevoilor.




Academia de Studii Economice Bucuresti


4
Cap II. Structura comerului cu amnuntul

Pentru satisfacerea preferinelor consumatorilor , detailistii caut s-si modernizeze
activitatea de vanzri si servicii astfel ca s poat indeplini gusturile consumatorilor. In
practic, astzi se constat c, indiferent de categoria de produse vandute, delailistii se
incadreaz in patru niveluri de servicii oferite clienilor:
1. Magazin cu autoservire
2. Magazin cu alegere direct
3. Magazin cu servire limitat
4. Magazin cu servire complet

O alt clasificare are in vedere locul in care se realizeaz procesul de vanzare si de
sortimentul de mrfuri comercializat, comerul cu amnuntul si in funcie de aceasta comerul
poate fi structurat astfel:
1. Comerul in magazine, care cuprinde:
Comerul cu dominant alimentar, in cadrul cruia distingem:
Comer cu mrfuri alimentare generale, ce se desfsoar cu precdere in
hipermagazine, supermagazine, magazine populare, magazine hard-
discount;
Comer cu mrfuri alimenare specializate (brutrii, pescrie, mcelrie,
cofetrie, etc);
Comerul cu dominant non-alimentar, care cuprinde:
Comerul nespecializat, care se desfsoar in magazine de tipul: mari
magazine, magazine de solduri, magazine de tip bazar;
Comer specializat, care se desfsoar in marile suprafee specializate,
suprafee medii specializate, buticuri.
2. Comerul fr magazine, care cuprinde:
Vanzarea pe baz de catalog;
Vanzarea prin TV;
Vanzarea la domiciliu;
Vanzarea prin post;
Vanzarea prin Internet (comer electronic);
Vanzarea prin telefon.









Academia de Studii Economice Bucuresti


5
Cap III. Criza economic in sens global

Criza financiar declanat plenar n 2008 i care a cuprins aproape ntreaga planet,
transformndu-se ntr-o criz economic, nu poate fi considerat o noutate din perspectiva
teoriei economico-financiare. Adam Smith meniona posibilitatea existenei unor probleme de
mandat nc de la apariia Avuiei naiunilor, n anul 1776. Din pcate, i aici se constat c,
dup cum scria Arthur Schopenhauer, o mare piedic potrivnic progresului omenirii vine
din faptul c oamenii nu ascult de cei care vorbesc nelept, ci de aceia care strig mai tare.
n plus, nu trebuie s pierdem din vedere c, poate, cea mai bun dovad c exist alte forme
de via inteligente n univers este c niciuna nu a ncercat s ne contacteze pn acum.

Un fenomen nc n curs de a fi conturat i neles, dar pe care tocmai l trim, este
criza economic, care a devenit manifest ncepnd cu anul 2007. Se poate afirma c
manifestarea crizei pe care o parcurgem i are originea n creditele de tip subprime, denumire
sub care se ascund credite imobiliare garantate cu valoarea bunurilor cumprate, acordate
cetenilor americani care nu ndeplineau anumite condiii de bonitate (Def: Capacitate de
plat i de credit a unei persoane sau instituii; solvabilitate).

Din punctul nostru de vedere, criza este n fapt un ansamblu de disfuncionaliti
diverse, dar a cror interdependen ilustreaz explicit gradul de globalizare financiar i
economic n societatea uman din prezent. Astfel, una din cauze este ajungerea la saturaie a
celor trei motoare de cretere economic mondial n perioada de dup prbuirea blocului
socialist: delocalizarea, creditul i consumul (delocalizare = deplasarea facilitilor de
producie n zonele cu mn de lucru ieftin, de regul rile mai puin dezvoltate, srace sau
de-abia ieite din sistemul de organizare socialist).







Academia de Studii Economice Bucuresti


6
Cap IV. Criza economic in Romnia i consecinele sale

Peste jumtate din romni nc se declar afectai de criza economic, 29,8 % n
msur foarte mare, iar 23,4 % n mare msur, potrivit unui sondaj realizat de firma de
cercetare Mednet Marketing Research Center.
Numrul celor care se declar afectai n foarte mare i mare msur de criza
economic aproape s-a dublat din februarie 2009 pan n februarie 2011, de la 28,6 procente
la 53,2 procente, se arat n sondajul remis Ziare.com. n schimb, numrul celor care se
declar afectai n mic i foarte mic msur s-a njumtit, n aceeai perioad, de la 38,7%
la 18,8%.
Principalele efecte negative ale crizei se observa n modificarea comportamentului de
consum al romnilor. Astfel, se cumpr produse mai ieftine i n cantitate mai mic.
Potrivit sondajului, 62,3 % din respondeni au declarat c i-au redus consumul
cantitativ , 54 % au cumprat aceleai produse, dar n cantitate mai mic, in timp ce 8,3% au
cumprat produse mai ieftine i n cantitate mai mic, aceasta fiind, n prezent, principala cale
de meninere sub control a coului de cheltuieli zilnice. Exist i consumatori care au apelat la
cumprarea produselor mai ieftine, fr a renuna, n schimb, la cantitate (7,8%).
Totui, comparativ cu anul 2010, n 2011 s-a redus numrul respondenilor care au
renunat i la cantitate i la pre de la 19,8% la 8,3%, dar i a acelora care au cumprat mai
ieftin i n cantitate mai mica de la 11,8% la 7,8%.



Academia de Studii Economice Bucuresti


7
Cap V. Impactul crizei asupra comerului cu amnuntul n Romnia

Tot mai multe ziare i publicaii economice au dezbtut problema comerului cu
amnuntul i impactul crizei economice asupra acestuia.
n continuare vom prezenta cateva articole de ziar care au adus n vederea publicului
implicaiile crizei actuale. Prin urmare ,un studiu efectuat arat c romanii au cumprat n
2011 mai puin mancare, butur i igri : n trimestrul ntai din 2011, comparativ cu aceeai
perioad din 2010, s-a nregistrat o scdere n ceea ce privete vanzrile de produse
alimentare, buturi i tutun (-10,7) dar i carburani pentru autovehicule n magazine
specializate (-5,1).
Totodat studiile au artat c n Romnia a avut loc cea mai mare scdere a
comerului cu amnuntul din Europa , de aproape 3,1%, fa de luna iulie a acestui an.
n august, comparativ cu luna precedent, comerul cu amnuntul a sczut cu 0,3% n zona
euro i cu 0,2% n Uniunea European. Cele mai mari reduceri au fost nregistrate n Romnia
(-3,1%), Germania (-2,9%) i Finlanda (-2,2%), arat datele publicate de Oficiul European de
Statistic (Eurostat). Comerul cu amnuntul a crescut n nou state membre i a sczut n 12.
Fa de aceeai perioad a anului trecut, Romnia a nregistrat o scdere a comerului cu
amnuntul de 6,3%, pe locul doi n UE, dupa Malta (-8,8%)
Este de remarcat faptul c pe timpul crizei au avut loc atat cresteri ct i diminuri ale
comeului cu amnuntul, manifestat n diferite activiti economice.
Vnzrile cu amnuntul al carburanilor pentru autovehicule s-a redus cu 15,4 %, n
luna ianuarie a acestui an, comparativ cu perioada similar din 2010, conducnd o diminuare
a volumului cifrei de afaceri pentru comerul cu amnuntul, n general, cu 5,7 %. In acelai
timp s-a constat o scdere i la produsele alimentare , cea mai mare de altfel , de 33 procente.
S-a remarcat o uoar cretere n ceea ce privete comerul cu produse nealimentare.




Un studiu realizat de INS a
artat faptul c cele mai afectate de
Academia de Studii Economice Bucuresti


8
criz au fost comerul cu ridicata, cu amnuntul i construciile, de altfel i cele mai expuse
falimentelor.
Numrul falimentelor inregistrate in 2011 a crescut cu aproximativ 4,42% fa de
numrul celor din 2010, cand se inregistrau 21.692 de dosare de insolven. Primele trei
poziii ale clasamentului comer cu ridicata, comer cu amnuntul si construcii rman
neschimbate pentru al patrulea an consecutiv, din punct de vedere al sectoarelor
reprezentative si concentreaz cea mai mare parte a numrului de insolvene inregistrate in
2011, respectiv circa 55%.
Primele trei sectoare de activitate acapareaz peste 50% din numrul de falimente.
Similar studiilor precedente privind situaia insolvenelor, situaia anului 2011 nu aduce
surprize majore in ceea ce priveste primele 10 sectoare, acestea inregistrand cel mai mare
numr al firmelor aflate in insolven si rmanand neschimbate ca poziie, singurele
modificri fiind la nivel de ordine in cadrul topului, dar cu variaii de una, maxim dou
poziii. Astfel, comerul cu amnuntul revine pe prima poziie, confirmandu-se astfel
persistena dificultilor de ordin financiar cu care se confrunt firmele din acest sector, din
cauza orientrii intr-o usoar scdere a pieei de consum ctre hypermarketuri si retaileri.
In ciuda cresterii economice din 2011, falimentele au crescut fa de 2010, ceea ce
arat c in economia real criza a continuat s fac victime in randul companiilor slbite de
recesiunea din 2009 si 2010 si a celor slab capitalizate. Din nefericire, trimestrul 4 al anului
trecut precum si primele 2 luni din 2012 indic o inrutire accentuat a comportamentului
de plat al companiilor, cu un numr dublu de intarzieri la plat si arierate in crestere.
Retailul din Romnia a inregistrat a cincea scdere din UE
Segmentul de retail din Romnia a inregistrat a cincea scdere din Uniunea European,
in luna martie a anului 2011, comparativ cu perioada similar din 2010. Astfel, volumul
comerului de retail s-a redus cu 5 procente, in perioada menionat, rezultate mai slabe decat
Romnia inregistrand Spania (-9,6%), Danemarca (-8,7%), Portugalia (-6,8%) si Malta (-
6,6%), potrivit institutului european de statistic, Eurostat.
Un lucru la fel de nefavorabil este si faptul c retailerii evit Romnia, desi specialistii
sunt de prere c retailul din Romnia va creste considerabil pan la sfarsitul acestui an,
investitorii exprimandu-si inteniile de a cumpra terenuri pentru a-si extinde lanurile de
hiper- si supermarketuri. Chiar dac lunile urmtoare vor confirma aceste predicii, dinamica
retailului este mult mai mic in Romnia decat in ri ca Polonia sau Cehia, ceea ce inseamn
c vor exista unele modificri neprevzute ale pieei locale.
Conform unui studiu realizat de compania de consultan imobiliar Cushman & Wakefield,
retailerii sunt foarte interesai de pieele din Cehia si Polonia, ri in care randamentele
investiionale (yield-uri) sunt de 6, respectiv 6,5%.

Academia de Studii Economice Bucuresti


9
Scderea vanzrilor in comerul cu amnuntul a afectat cifrele de afaceri ale
principalilor retaileri din Romnia. Spre exemplu, compania Carrefour a raportat pe primele
nou luni ale anului trecut o depreciere a incasrilor din Romnia cu 1,2%. Astfel, in perioada
menionat retailerul a realizat vanzri mai mici cu 10 milioane de euro fa de anul precedent
(2009), pan la 809 milioane de euro. Si IKEA Romnia a incheiat anul de catalog 2010 (1
septembrie 2009 - 31 august 2010) cu vanzri in scdere. Potrivit datelor companiei,
reducerea a fost de 13%, la peste 327 mil. lei. Reducerea increderii consumatorilor din
Romnia a afectat si cifrele financiare ale liderului local pe segmentul magazinelor de
bricolaj, Praktiker. Firma a raportat vanzri mai mici la nivel internaional cu 5,9% in 2010,
reducere cauzat in principal de vanzrile reelelor Praktiker din Romnia si Grecia, pe fondul
implementrii msurilor de austeritate, dup cum apreciaz compania german. In afara
Germaniei, scderea incasrilor poate fi atribuit in principal msurilor drastice de reducere a
deficitelor bugetare din Romnia si Grecia, principalele piee pentru Praktiker. Aceste msuri
au avut ca urmare limitarea cheltuielilor si, implicit, a cererii pentru produsele de bricolaj,
potrivit unui raport preliminar al retailerului. In Romnia, Praktiker opereaz 27 de magazine,
inregistrand vanzri de peste un miliard de lei anual.
Comerul electronic- castigtor in criz
In condiiile inlocuirii treptate a tranzaciilor de tip tradiional cu tehnologiile
moderne informatizate, comerul electronic a cunoscut o amploare deosebit in ultimii ani.
Acesta constituie un concept integrativ ce incoporeaz o gam larg de servicii suport pentru
afaceri : posta electronic, sisteme suport pentru preluarea de comenzi, logistic si tranzacii
,sisteme de raportare statistic si informaii pentru management.
Publicaia Business Magazin scrie un articol intitulat chiar asa : Comerul
electronic-castigtor in criz.
Comerul online este printre puinele domenii care au crescut in criz. Numai
electronicele, electrocasnicele si IT-ul insumeaz 250 de milioane de euro, iar intreaga pia
in care intr si facturi de telecomunicaii sau utiliti si bilete de cltorie pltite pe internet
ajunge spre un miliard de euro. Iar asta in condiiile in care doar 4% dintre romani au
cumprat anul trecut produse si servicii de pe internet.
Sloganul viitorul este online incepe s se contureze din ce in ce mai vizibil atat
cantitativ, cat mai ales calitativ pe piaa din Romnia. Proprietarii de magazine online au
ineles importana unui e-shop cat mai funcional, care s ofere vizitatorului o experien
plcut si s menin viu interesul acestuia de a revizita magazinul si de a face cumprturi.
Programul din ce in ce mai aglomerat, traficul si accesibilitatea la Internet, dar si numrul
mare de servicii si produse disponibile in magazinele online i-au fcut pe romani s isi
indrepte atenia asupra acestora. Preurile sunt competitive, livrarea produselor se face la
adresa indicat de client, chiar si in afara orelor de program obisnuite sau in weekend , fapt ce
contribuie foarte mult la dezvoltarea acestei noi forme de comer - comerul electronic.


Academia de Studii Economice Bucuresti


10
Bibliografie:

Comerul de gros si cu amnuntul - Tendine.Mutaii.Strategii,Carmen - Eugenia
Costea ,Ed.Uranus, Bucuresti, 2001, pag. 24-26;
Bazele comerului - Manoela Popescu, Viorica Ionascu, Ed.Oscar Print, Bucuresti,
2006, pag. 102-103;
Bazele Comerului- Gh.M.Pistol, Ed.Fundaiei Romnia de Maine, Bucuresti,2004,
pag. 86-89;
Comerul interior - Teorie si practic- Gh.M.Pistol, Luminia Pistol, Gh.Albu, Gelu
Manea, Ed.Economic, Bucuresti, 2004, pag. 241;
Economia comerului intern si internaional- Carmen Eugenia Costea, Andreea
Simona Saseanu, Ed.Uranus, Bucuresti 2009, pag. 78-81.

Articole:
http://www.businessmagazin.ro/eveniment/comertul-online-castigator-in-criza-
8352645
http://www.ziare.com/economie/comert/omc-comertul-international-va-suferi-inca-
doi-ani-1009751
http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-8238828-cum-afectat-criza-cifra-afaceri-
companiilor-din-romania.htm
http://www.ziare.com/economie/comert/afacerile-in-comertul-cu-ridicata-si-cu-
amanuntul-au-scazut-in-martie-1092834
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-11638067-coface-comertul-ridicata-
amanuntul-constructile-cele-mai-expuse-falimentelor.htm
http://www.ziare.com/articole/scadere+comert+romania
http://stiri.rol.ro/criza-afecteaza-comertul-170635.html