1

Violenta
domestica

Mai, 2010
2


CUPRINS
I. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA STUDIULUI
II. REZULTATE DETALIATE
1. Perceptia asupra agresorului
2. Perceptia asupra actelor de violenta domestica
3. Perceptia asupra femeii ca subiect in actele de violenta domestica
4. Perceptia asupra barbatilor ca subiect in actele de violenta domestica
5. Agresivitatea comportament dobandit
6. Factori de influenta a comportamentului agresiv:
Violenta emotionala
Factori temporali
Venitul
7. Increderea in autoritatile statului roman
III. CONCLUZII

3


I. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA
STUDIULUI
4
Cercetarea a avut drept obiectiv studiul de ansamblu al realitii violenei n familie, identificarea i analiza
tipurilor de violen n familie.

Obiectivele principale ale cercetrii:

- identificarea percepiilor i atitudinilor femeilor fa de multiplele forme de violen mpotriva femeilor;
- estimarea dimensiunii violenei mpotriva femeilior n familie;
- identificarea modului n care reacioneaz femeile la actul de violen mpotriva lor;
- creionarea unui profil al abuzatorului;
- identificarea perceptiei si atitudinilor oamenilor fata de agresivitate ca si comportament dobandit;
- analiza factorilor de influenta a comportamentului agresiv;
- evaluarea increderea in autoritatile statului roman raspunzatoare de prevenirea cazurilor de violenta
domestica.





Obiectivele studiului:
5


Metodologia studiului framework
METODOLOGIE
metologie: instrumentul de cercetare utilizat a fost chestionarul. Aplicarea acestuia
s-a realizat on-line.

LOCATIE
Bucuresti
ESANTION/ CRITERII GENERALE DE SCREENING
Femei si barbati cu varsta cuprinsa intre 18-50 ani, atat necasatoriti, cat si cu copii










Segment Structura (Femei/Barbati)
Respondeti cu varsta sub 18 ani
10
18-24 ani
60
25-30 ani
100
31-40 ani
120
41-50 ani
30
Respondenti cu varsta peste 50 ani
30
6


II. REZULTATE DETALIATE
7


1
Perceptia asupra agresorului
8


Identificarea cu agresorul este un mecanism de aparare complex. Ca structura defensiva utilizeaza
un mix intre doua componente psihice identificarea si proiectia impotriva unor factori de
natura externa dar si a unora de natura interna. In alta ordine de idei, in forma sa nepatologica,
Anna Freud subliniaza importanta acestui mecanism in formarea supraeului si aduce in discutie
rolul sau in maturizarea si dezvoltarea psihica a copilului.
Identificarea cu agresorul devine un mecanism functional atunci cand subiectul se confrunta cu un
pericol extern, de obicei din partea unei persoane autoritare. Victima ajunge sa se identifice cu
persoana agresorului prin preluarea unor componente ale acesteia precum agresivitatea, imitarea
unor trasaturi ce tin de mimica sau comportament, iar intr-o forma mai elaborata, preluarea unor
simboluri sau reprezentari ale autoritarismului agresorului.
La nivelul realitatii interne, transformarea subiectului intr-o fiinta periculoasa face ca angoasa
resimtita sa fie convertita intr-un sentiment de siguranta. Un aspect distinct pentru acest
mecanism este ca angoasa nu este legata de un eveniment din trecut, ci de un posibil eveniment
viitor. De asemenea, acest mecanism de aparare explica cum la un moment dat orice agresor a
fost candva victima.
De la ipostaza de victima la cea de agresor, tranzitia este similara cu trecerea de la starea pasiva
la cea activa si are care ca resort intern metabolizarea traumei.


Repere teoretice privind intrarea in rolul de agresor
Perceptia asupra agresorului (1)
9
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 40-50 ani peste 50 ani
Agresorul in VD este o persoana apropiata
79,3
19,8
da nu
Item 1: Agresorul in VD este o persoana apropiata
79,3 % dintre respondenti
apreciaza ca autorii acestui
fenomen sunt persoane
apropiate, respectiv soti,
intre segmentele
esantionului nefiind
diferente semnificative in
aprecierea distantei intre
agresor si victima.

Ingrijorator pentru dinamica
familiei romanesti este faptul ca
aceste date se coroboreaza cu
rezultate ale studiilor anterioare
care arata ca aproximativ 60%
dintre femeile casatorite sunt
batute de soti cel putin o data.
Perceptia asupra agresorului (2)
10




Potrivit unui studiu realizat de catre Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, 6.386 de persoane au
fost maltratate fizic de un membru al familiei n primele sase luni ale anului trecut.
Cu alte cuvinte, cel putin o persoana pe ora a fost abuzata de pe urma violentei celui caruia i-a
declarat dragostea.
Dintre acestea, aproape 50% au fost femei, iar raportul abuzurilor asupra lor se ridica la aproximativ o
persoana la doua ore.
Femeile sunt principalele victime ale violentei domestice, indiferent de vrsta.
Potrivit Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, n primele sase luni din 2009 aproape 50% dintre
cazurile de violenta domestica raportate au fost de sex feminin (16,02% minori si 33,58% adulti) si
numai 18% de sex masculin (12,4% minori si 5,86% adulti). Restul de 32 de procente nu au avut
sexul si vrsta precizate.

Perceptia asupra agresorului (3)
11


71,9
27,3
0
20
40
60
80
da nu
Item 2: Peste 60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data
Respondentii cuprinsi in esantion considera intr-o proportie foarte mare (71,9 %) ca
femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o data victime ale
violentei fizice exercitate de catre acesta.

Intre subesantioanele intervievate nu se inregistreaza diferente majore de perceptie.


Perceptia asupra agresorului (4)
12


36,4
62,8
0
10
20
30
40
50
60
70
da nu
Item 16: Iubirea il poate schimba pe agresor
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
sub 18
ani
18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
Iubirea il poate schimba pe agresor
Perceptia asupra agresorului (5)
In ceea ce priveste puterea emotiilor pozitive de a
corecta comportamentul agresiv, respondentii au
fost de parere ca iubirea celor din jur nu poate fi
un factor de influenta asupra comportamentului
agresorului.
Singura categorie de varsta care a
valorizat puterea sentimentelor asupra
comportamentului agresiv este cea a
respondentilor mai tineri de 18 ani. Un
procent semnificativ al acestora a fost
de parere ca iubirea aratata agresorului
ii poate atentua pornirile de violenta.
13


2
Perceptia asupra actelor de
violenta domestica
14


0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
Majoritatea oamenilor considera VD ca un act firesc intr-o familie
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (1)
Peste 50% dintre
respondentii care au
raspuns intrebarilor din
chestionar au descris
violenta domestica in
termeni de firesc la
nivelul unei familii.
O cauza a acestui fenomen o poate reprezenta tocirea receptorilor care sesizeaza formele violentei in familie.
15



Este posibil sa o considere ca parte integranta, fireasca intr-o familiei, o normalitate si de
aceea nu au un comportament activ fata de actele agresive din familie.

47,5
51,7
45
46
47
48
49
50
51
52
da nu
Item 5: Tinerii resping VD si o critica dur
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (2)
Tinerii nu manifesta o
preocupare foarte mare fata
de fenomenul violentei
domestice. Si in cazul lor o
explicatie poate fi tocirea
receptorilor care inregistreaza
aceasta forma de violenta.
16


0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
sub 18
ani
18-24
ani
25-30
ani
31-40
ani
41-50
ani
peste
50 ani
Tinerii resping VD si o critica dur
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (3)

Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu
varste de peste 50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea
romaneasca, in sensul subaprecierii celor tineri.


17


78,9
20,2
da nu
Item 20: VD incepe cu abuzul femeii si apoi al
copiilor
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (4)
Amplificarea actelor de violenta domestica duc la rasfrangerea gesturilor agresive si asupra copiilor.
Astfel, in cadrul familiei se diferentiaza o serie de roluri asupra carora exista perceptii puternic structurate:
Sotul
Joaca cel mai adesea rolul
agresorului care isi rasfrange
furia asupra sotiei


Sotia
Victima celor mai multe
agresivitati
Se bucura de intelegere
sociala

Copilul
Este martor al actelor de violenta
Uneori este agresat si el de catre
parinti
78,9 % dintre respondenti (fara diferente
semnificative intre categoriile de varsta
analizate) considera ca primele victime ale
abuzului in familie sunt femeile (categorie
evaluata in mod repetat ca fiind categoria cea
mai vulnerabila la nivelul actelor de violenta
domestica).

18


3
Perceptia asupra femeii ca subiect
in actele de violenta domestica
19


74,4
24,8
0
10
20
30
40
50
60
70
80
da nu
Item 6: Femeile necesita ingrijiri medicale din
cauza actelor de VD
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
sub 18
ani
18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
Femeile necesita ingrijiri medicale din cauza
actelor de VD
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (1)
Asa cum reieise din reprezentarea grafica, un procent
semnificativ al respondentilor considera ca femeile ajung sa
aiba nevoie de sprijinul unui cadru medical specializat in
urma actelor de violenta la care sunt supuse.
Nu s-au inregistrat diferente
semnificative la nivelul categoriilor de
varsta analizate.
20


92,1
7
0
20
40
60
80
100
da nu
Item 13: Suntem sensibili la abuzul asupra unei
femei decat fata de un barbat
0,7
0,75
0,8
0,85
0,9
0,95
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
Suntem sensibili la abuzul asupra unei femei decat
fata de un barbat
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (2)
O concluzie importanta a studiului
releva o atitudine diferentiata a
oamenilor fata de victimele actelor
de violenta dupa cum sunt acestea:
femei sau barbati.

Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima
este o femeie.
Astfel, femeile se bucura de o sustinere sociala mai
puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie
vulnerabila in cadrul actelor de violenta domestica.
La nivelul repondentilor cuprinsi in esantion s-a
conturat o perceptie oarecum uniforma in randul
persoanelor peste 18 ani cu privire la acest subiect,
diferenta aparand la respondentii sub 18 ani, acestia
fiind de acord cu afirmatia evaluata intr-o proportie
semnificativ mai mica.

21


97,1
2,1
0
20
40
60
80
100
da nu
Item 14: Femeile abuzate in familie nu au curajul sa-si paraseasca
domiciliul
Acest aspect al violentei l-a condus pe Felson la o
descriere triunghiulara a ei (Mannon l997),
avand urmatoarele puncte de sprijin: agresor,
victima si gardianul absent. Este usor de
remarcat faptul ca o trezire a gardianului ar
conduce la diminuarea sau chiar anihilarea
fenomenului. Apare neincrederea si scepticismul
victimei cu privire la posibilitatile de salvare, de
a fi sprijinita in demersurile ei de autoprotejare,
a ei si a copiilor. 0,94
0,95
0,96
0,97
0,98
0,99
1
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
Femeile abuzate in familie nu au curaj sa-si paraseasca
domiciliul
Ne-interventionismul, tendinta
celorlalti de a trece sub tacere astfel
de manifestari, este un specific
consemnat de intreaga literatura de
specialitate.
Manifestarea de neutralitate este cu
atat mai eficienta cu cat
reprezentarea sociala a
fenomenului, are un grad ridicat de
toleranta.
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (3)
22


97,5
1,7
da nu
Item 19: Femeile abuzate mascheaza/ascund
traumele suferite
0,94
0,95
0,96
0,97
0,98
0,99
1
sub 18
ani
18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
Femeile abuzate mascheaza/ascund traumele suferite
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (4)
Cercetarea arata faptul ca femeile
abuzate nu comunica actele de
violenta la care sunt supuse,
preferand sa pastreze tacerea asupra
lor.
Lipsa comunicarii actelor de violenta
duce la un control social mai scazut
asupra dimensiunilor fenomenului
agresivitatii domestice.
23


69,8
29,3
0
10
20
30
40
50
60
70
da nu
Item 8: Femeile incarcerate au fost victimele Vd
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1
sub 18
ani
18-24
ani
25-30
ani
31-40
ani
41-50
ani
peste 50
ani
Femeile incarcerate au fost victimele VD
69,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de
femei sta agresiunea permanenta la care au fost supuse.
Se constata inca o data perceptia avuta asupra femeii ca victima a atacturilor agresive.
Chiar si atunci cand este in ipostaza de agresor, aceasta este o urmare a actelor violente
la care a fost supusa.
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (5)
24


4
Perceptia asupra barbatului ca
subiect in actele de violenta domestica
25


30,6
68,6
0
10
20
30
40
50
60
70
da nu
Item 15: Barbatii care comit Vd sunt persoane
neajutorate
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
Barbatii care comit VD sunt persoane
neajutorate
Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (1)

Spre deosebire de intelegerea
manifestata fata de femei, un
procent foarte mic al respondentilor,
numai 30,6 %, considera ca barbatii
care comit acte de violenta sunt
persoane neajutorate.

O diferenta semnificativa se
inregistreaza la nivelul respondentilor cu
varsta sub 18 ani. Spre deosebire de
celelalte categorii de respondenti,
acestia vad in agresor o persoana lipsita
de resurse, explicandu-i comportamentul
si prin aceasta lipsa de suport.
26


80,2
19
da nu
Item 18: Unul dintre principalele motive de
divort este VD
0,68
0,7
0,72
0,74
0,76
0,78
0,8
0,82
0,84
0,86
0,88
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
Unul dintre principalele motive de divort este VD
Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (2)
Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza divortialitatii este agresivitatea.
Aceasta ipoteza este evaluata ca puternic bazata pe realitate de catre categorii de varsta sensibile din punctul de
vedere al institutiei casatoriei, persoane intre 31-50 ani care cel mai adesea fac parte dintr-o relatie de familie.
27


5
Agresivitatea comportament
dobandit
28


78,9
20,2
da nu
Item 22: Violenta este un comportament invatat
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
Violenta este un comportament invatat
Agresivitatea comportament dobandit (1)
78,9 % dintre respondenti au fost de acord
cu faptul ca violenta este un comportament
care se invata prin expunere repetata la acte
de violenta.

29


94,2
5
da nu
Item 17: Experientele din copilarie influenteaza
direct atitudinile si comportamentele noastre
0,75
0,8
0,85
0,9
0,95
1
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
Experientele din copilarie influenteaza direct atitudinile si
comportamentele noastre
Agresivitatea comportament dobandit (2)
Un procent majoritar al persoanelor intervievate a
considerat ca agresivitatea este un comportament pe
care il invatam in timpul vietii.
O concluzie interesanta este faptul ca oamenii nu
aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o
asociaza cu aspecte native, ci o considera un element
dobandit din mediul in care agresorul traieste.
30


0,82
0,84
0,86
0,88
0,9
0,92
0,94
0,96
0,98
1
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
Abuzurile din copilarie pot duce la acte de o grava
infractionalitate (crima) in perioada adulta
Agresivitatea comportament dobandit (3)
91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce la
o infractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o
pozitionare ferma a tinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea
persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceea ce arata o serie de mutatii la nivel educational.
31


88,8
10,3
0
20
40
60
80
100
da nu
Item 12: Parintii abuzatori au fost la randul lor
abuzati in copilarie
Agresivitatea comportament dobandit (4)
Un procent semnificativ al respondentilor
(cu o dispunere aproape uniforma pe
categoriile de interes) descrie aparitia unui
cerc vicios copii abuzati care se
transforma in timp in parinti agresivi.

Agresivitatea se transforma astfel intr-un
instrument dobandit in copilarie in relatia
cu parintii, intrument utilizat mai apoi in
relatie cu proprii copii.

Cercetrile au artat c pattern-ul violentei se transmite peste generaii, de la o famile la alta.
Uneori, istoria violenei n familie poate fi trasat napoi de-a lungul mai multor generaii. Agresorii au
fost crescui n familii n care ei nii au fost agresai sau n care au fost, frecvent, martori la abuzuri
comise asupra altor membri ai familiei. Abuzul i violena erau rspunsul uzual la orice nemulumire,
dezamgire, mnie, stres, sentimente de neputin sau imagine de sine deteriorat. Copiii care cresc n
aceste familii, atunci cnd i ntemeiaz propriul lor cmin, au tendina puternic s manifeste aceeai
conduit. Singurul lor model a fost violena i ei nu au nvat s raspund n alt mod la dificultile
vieii. Trebuie menionat i faptul c exist un tipar al provocrii. Victima cunoate bine punctele
slabe ale celuilalt i nu pierde ocazia de a le "atinge".
32


91,3
8,8
da nu
Mediile violente favorizeaza infractionalitatea
juvenila
0,75
0,8
0,85
0,9
0,95
1
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
Mediile violente favorizeaza infractionalitatea juvenila
Copii martori, in astfel de evenimente,
sau victime directe, tinta a
loviturilor agresorilor, vor avea
probabil o perioada mai lunga de
angoasa si memoria lor nu va ingadui
instalarea uitarii probabil niciodata.
In memoria autobiografica ce se
construeste dupa virsta de 1 an, ca si in
memoria implicita, senzoriomotorie,
specifica varstei cuprinse intre 0 si 1 an,
se vor pastra urme care se pot
manifesta in diferite momente ale vietii
individului, cu atat mai insidios,
inexplicabil si necontrolat cu cat au avut
loc la varste mai mici.
Desi nu vom putea niciodata sa ne
amintim explicit ceea ce ni s-a intimplat
in primul an de viata, experienta din
acel timp, pe care am trait-o cu cel care
ne-a ingrijit, a lasat un puternic impact
asupra proceselor noastre implicite.
Aceasta experienta atinge procese
emotionale, comportamentale,
perceptive, precum si modelul mental
al lumii celorlalti si al propriei lumi.
Agresivitatea comportament dobandit (5)
33


6
Factori de influenta a
comportamentului agresiv:
-Violenta emotionala
-Factori temporali
-Venitul
34


98,3
0,8
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
da nu
Item 10: Violenta emotionala duce la VD
0,94
0,95
0,96
0,97
0,98
0,99
1
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
Violenta emotionala duce la VD
Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (1) Violenta
emotionala
Victimele pot suferi, datorita abuzurilor, o serie
de tulburari tranzitorii sau definitive in sfera
emotionala (depresii, anxietate, stres post-
traumatic, fobii, atacuri de panica, tulburari de
somn) sau/si tulburari de: personalitate,
comportamentale, alimentare, tentative
suicidare, consum de drog.
35


68,6
30,6
0
10
20
30
40
50
60
70
da nu
Item 7: Actele de VD se petrec seara sau la
sfarsitul saptamanii
Violenta in familie este amplificata si de accesul permanent al agresorului la victima, in spatiul privat al
caminului, unde nu exista locuri sigure, in care victimile sa se poata proteja. Agresorul are un control
total asupra lor, ceea ce va amplifica aspectul de terorizare si de neputinta a victimelor.
Toti membrii familiei violente vor deveni victime directe sau indirecte ale agresorului. In acest
sens, violenta domestica se aseamana cu o stare de asediu, cu un razboi cu agresor unic si cu victime
multiple.
Toate caracteristicile razboiului se pot manifesta si in violenta domestica. Trairile victimelor vor fi aceleasi.
Sindromul de stres postraumatic descris mai intai in cazul victimilor de razboi, este frecvent intalnit, cu
anumite variatii care tin de specificul violentei domestice si de diferentele fata de un conflict armat amplu,
in cazul victimelor violentei domestice. Acestea au condus la formularea unui diagnostic diferentiat,
acceptat doar partial de catre specialisti, acela de sindrom al femeii batute.
Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (2) Factori temporali
Consumul de alcool, asocierea
responsabilitatilor familiale cu
obligativitatea si impunerea de catre
femeie a lor, disputele si conflictele legate
de sarcinile fiecarui membru al familiei
duc la exacerbarea reactiilor agresive
primare seara si la sfarsitul
saptamanii cand partenerii sunt
impreuna.
36



Tendinta de a evidentia, ca si cauza principala a VD, veniturile reduse in explicarea fenomenelor grave de
disfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand este vorba de violenta
domestica.
55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin resursele financiare scazute, 43,4 % nefiind de
acord cu asocierea veniturilor mici violenta intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste de peste 50 de
ani nu coreleaza statutul financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii.


55,8
43,4
0
10
20
30
40
50
60
da nu
Item 3: VD se regaseste in f amiliile cu venituri mici
Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (3) Venitul
37


7
Increderea in autoritatile
statului roman
38


11,6
87,6
0
20
40
60
80
100
da nu
Item 9: Increderea in autoritatile statului roman
care sprijina victimele VD
0
0,02
0,04
0,06
0,08
0,1
0,12
0,14
0,16
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
Increderea in autoritatile statului roman care sprijina victimele VD
Increderea in autoritatile statului roman (1)
Asa cum se poate observa din reprezentarile
grafice, global, exista o imagine puternic
structurata in sensul lipsei de incredere in
institutiile statului desemnate sa se implice in
problemele privind violenta domestica.
39


III. Concluzii

79,3 % dintre respondenti apreciaza ca autorii violentei domestice sunt persoane apropiate.
78,9 % dintre respondenti considera ca primele victime ale abuzului in familie sunt femeile
(categorie evaluata in mod repetat ca fiind categoria vulnerabila la nivelul actelor de
violenta domestica).
60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data.
71,9 % apreciaza ca femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o
data victime ale violentei fizice exercitate de catre acesta.
50% descriu violenta domestica in termeni de firesc/normalitate la nivelul unei familii.
Tinerii nu manifesta o preocupare foarte mare fata de fenomenul violentei domestice,
existand o tocire a receptorilor care inregistreaza aceasta forma de violenta.
Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu
varste de peste 50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea
romaneasca, in sensul subaprecierii celor tineri.
Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima este o femeie. Astfel, femeile se
bucura de o sustinere sociala mai puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie
vulnerabila in cadrul actelor de violenta domestica.
Cercetarea arata faptul ca femeile abuzate nu comunica actele de violenta la care sunt
supuse, preferand sa pastreze tacerea. Lipsa comunicarii actelor de violenta duce la un
control social mai scazut asupra dimensiunilor fenomenului violentei domestice.


40
Concluzii
69,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de
femei sta agresiunea permanenta la care au fost supuse.
Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza
divortialitatii este agresivitatea.
78,9 % dintre respondenti au fost de acord cu faptul ca violenta este un comportament care
se invata prin expunere repetata la acte de violenta.
Oamenii nu aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o asociaza cu aspecte native,
ci o considera un element dobandit din mediul in care agresorul traieste.
91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce
la o infractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o
pozitionare ferma a tinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea
persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceea ce arata o serie de mutatii la nivel educational.
Tendinta de a evidentia ca si cauza principala veniturile reduse in explicarea fenomenelor
grave de disfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand
este vorba de violenta domestica. 55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin
resursele financiare scazute, 43,4 % nefiind de acord cu asocierea veniturilor mici violenta
intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste de peste 50 de ani nu coreleaza statutul
financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii.
Respondentii au o imagine puternic structurata in sensul lipsei de incredere in institutiile
statului desemnate sa se implice in problemele privind violenta domestica.
41


Proiect realizat de catre:
ASOCIATIA DE INTERVENTIE TERAPEUTICA IN CRIZA
Dr. Mirela Zivari
Sociolog Adriana Slavitescu
Psiholog Daniela Ogiolan
Student Psihologie Viorica Comsa

Contact: contact@aitc.ro
021-2102206