0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
25 vizualizări4 pagini
Limite ale exerciţiului dreptului de proprietate rezultând din posibilitatea folosirii spaţiului aerian şi subsolului proprietăţilor imobiliare
Lect. univ. dr. Adina Calotă Ponea
Limite ale exerciţiului dreptului de proprietate rezultând din posibilitatea folosirii spaţiului aerian şi subsolului proprietăţilor imobiliare
Lect. univ. dr. Adina Calotă Ponea
Limite ale exerciţiului dreptului de proprietate rezultând din posibilitatea folosirii spaţiului aerian şi subsolului proprietăţilor imobiliare
Lect. univ. dr. Adina Calotă Ponea
Limite ale exerciiului dreptului de proprietate rezultnd din
posibilitatea folosirii spaiului aerian i subsolului
proprietilor imobiliare
Lect. univ. dr. Adina Calot Ponea *
L'article 44 alin. 5 de la Constitution prvoit que "pour des travaux d'intrt gnral, l'autorit publique peut utiliser le sous-sol de toute proprit immobilire avec l'obligation d'indemniser le propritaire des dommages apports au terrain, aux plantations ou aux constructions, ainsi que d'autres dommages imputables aux autorits". Cette stipulation vient complter les dispositions de l'art. 489 C. civ. selon lesquelles "le propritaire du terrain est aussi le propritaire du sous-sol". Ainsi, la limitation de l'exercice du droit de proprit par l' utilisation par une autorit publique du sous-sol d'une proprit doit tre justifie d'un intrt gnral et doit tre accompagne, obligatoirement, de l'octroi d'une indemnisation pour le prjudice caus au propritaire.
1. Preliminarii. Articolul 490 C. civ. dispune c "proprietarul poate face asupra pmntului toate plantaiile i cldirile ce gsete de cuviin". Aadar, proprietarul solului se poate folosi nu doar de suprafaa terenului ci i de spaiul aerian situat deasupra acestuia, cu excepiile prevzute n materia servituilor. n prezent, spaiul aerian constituie obiectul exclusiv al proprietii publice (art. 136 alin. 3 din Constituie) dar acest fapt nu mpiedic edificarea de construcii. Exist ns interdicia de a construi n zonele de siguran ale aeroporturilor, spre exemplu, aa-numitele servitui aeronautice 1 . n ceea ce privete utilizarea subsolului unei proprieti imobiliare, art. 44 alin. 5 din Constituie prevede c "pentru lucrri de interes general, autoritatea public poate folosi subsolul oricrei proprieti imobiliare cu obligaia de a despgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaiilor sau construciilor, precum i pentru alte daune imputabile autoritii". Aceast prevedere vine s completeze dispoziiile art. 489 C. civ. conform cruia "proprietarul terenului este i proprietarul subsolului". Aadar, limitarea exerciiului dreptului de proprietate prin folosirea de ctre o autoritate public a subsolului unei proprieti trebuie s fie justificat de un interes general i trebuie nsoit, obligatoriu i de acordarea unei indemnizaii pentru prejudiciul produs proprietarului. Cuantumul acestei despgubiri se calculeaz proporional cu paguba produs i poate fi stabilit de comun acord de ctre cei implicai, sau n caz de nenelegere, de ctre instana de
* Adina Calot-Ponea este cadru didactic la Facultatea de Drept i tiine Administrative a Universitii din Craiova i judector la Curtea de Apel Craiova. 1 I. Filipescu, A. Filipescu, Drept civil. Dreptul de proprietate i alte drepturi reale, Editura Actami, Bucureti, 2000, p. 344. 43 judecat, conform art. 44 alin. 6 din Constituie 2 . Ipoteza prevzut de art. 44 alin. 5 din Constituie nu trebuie confundat ns cu cea reglementat de art. 136 alin. 3 din acelai act normativ potrivit cu care "bogiile de orice natur a subsolului fac obiectul exclusiv al proprietii publice".
2. Despgubirea (indemnizaia).Trebuie menionat faptul c se face o distincie net ntre dreptul de uz i de servitute cu titlu gratuit instituit de unele legi speciale - Legea nr. 318/2003 a energiei electrice, Legea gazelor nr. 351/2004 - n favoarea titularilor de licene sau autorizaii de exploatare sau furnizare a unor bunuri de interes public i indemnizaia sau despgubirea care se va acorda proprietarului pentru pagubele pe care este obligat s le suporte prin restrngerea exerciiului dreptului de proprietate. n coninutul dispoziiilor celor dou legi se prevede faptul c activitatea de furnizare i distribuie a energiei electrice sau a gazelor este de interes public i se realizeaz n baza unei licene emise n condiiile legii. Interesul public face ca, n situaia n care prin aceast activitate este afectat un teren proprietate privat a unui ter, titularul de licen s beneficieze de un drept de uz i de servitute de trecere subteran, de suprafa sau aerian, instituit prin lege, cu titlu gratuit, n favoarea sa. Aadar, legiuitorul a neles s instituie att un drept de uz ct i unul de servitute legal special, n favoarea celor care desfoar aceste tipuri de activiti declarate prin lege ca fiind de utilitate public.
3. Delimitri. Aceste drepturi, constituite prin lege, au caracter special, fiind distincte de cele reglementate de dreptul comun, anume de Codul Civil n art. 607-619 i au un coninut determinat strict de legea din care izvorsc. O caracteristic aparte a acestor drepturi este aceea c sunt instituite cu titlu gratuit n favoarea titularilor, gratuitate care deriv din faptul c exerciiul lor se realizeaz n interes public, general. Aadar, gratuitatea celor dou drepturi este n strns legtur cu interesul public n vederea cruia sunt instituite, ns ea nu trebuie privit ca o cauz exoneratoare de orice obligaie pecuniar a titularului, care le exercit n realizarea obiectului su de activitate. Prin titular de licen se nelege persona juridic ce exercit un drept de administrare, uneori de concesiune asupra unor bunuri proprietate public: fondul energetic, bogiile subsolului( gaz metan, petrol, etc.). De altfel, chiar dispoziiile legilor speciale amintite anterior conin prevederi prin care titularii de licene sau autorizaii sunt obligai a le plti o despgubire pentru prejudiciile produse, proprietarilor afectai, cuantumul despgubirilor fiind stabilit prin acordul prilor sau prin hotrre judectoreasc, n raport de suprafaa de teren afectat, tipurile de culturi, plantaii i amenajri afectate i activitile restrnse prin aceste lucrri. Aceasta nseamn c, pentru meninerea unui just echilibru ntre interesul general i cel particular i n virtutea principiului echitii i al dreptului proprietarului la respectarea bunurilor sale, este obligatorie acordarea unei
2 .C.C.J., decizia civil nr. 6584 din 24 noiembrie 2004 n M. Vasile, G.C. Moloman, R. Schmutzer, Dreptul de servitute. Dreptul de proprietate. Drept succesoral, Practic judiciar, Editura Moroan, 2006, p. 14. 44 despgubiri care s acopere prejudiciile suportate de proprietar, prin restrngerea prerogativelor recunoscute de art. 480 Cod civil. Pe de alt parte, chiar dac obligaia despgubirii proprietarului nu ar fi fost reglementat la nivelul legilor speciale, aceasta era impus att de prevederile constituionale ct i de cele ale Conveniei Europene a Drepturilor Omului i Libertilor Fundamentale.
5. Aspecte constituionale. Dup cum am artat, conform art. 44 alin. 5 din Constituie, autoritate public are obligaia de a-l despgubi pe proprietar pentru daunele provocate solului, plantaiilor sau construciilor sau pentru orice alt daun. n practica judiciar s-a apreciat c n sintagma "orice alt daun" este inclus imposibilitatea proprietarului de a realiza construcii pe terenul afectat, scderea valorii de circulaie a terenului sau construciilor pe piaa liber, etc. Jurisprudena Curii Constituionale este edificatoare sub aspectul despgubirii proprietarului obligat s suporte o restrngere a atributelor sale. Astfel, sesizat cu soluionarea excepiilor de neconstituionalitate ale dispoziiilor Legii energiei electrice nr. 318/2003, ale Legii petrolului nr. 238/2004 sau ale Legii gazelor nr. 351/2004, constituantul romn a hotrt c, potrivit dispoziiilor constituionale, legiuitorul este competent s stabileasc regimul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, astfel nct s nu contravin intereselor generale sau intereselor particulare ale altor subiecte de drept, "instituind astfel limitri rezonabile n valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat". n ceea ce privete plata unor despgubiri, aceast obligaie se impune, n lipsa unei reglementri speciale, n conformitate cu dispoziiile art. 44 alin. 5 din Constituie, astfel c acest aspect constituie o problem de aplicare a legii 3 .
6. Jurisprudena CEDO. Prin prisma dispoziiilor art. 1 Protocolul 1 al C.E.D.O. i a jurisprudenei Curii Europene a Drepturilor Omului posibilitatea proprietarului de a cere i obine despgubiri este cu att mai justificat. Conform dispoziiilor Conveniei, orice persoan are dreptul la respectarea bunurilor sale i nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa dect pentru cauz de utilitate public i n condiiile prevzute de lege i de principiile generale ale dreptului internaional. Bine neles, jurisprudena Curii Europene a fcut o aplicabilitate constant a dispoziiilor artate atunci cnd s-a pus problema limitrii exercitrii dreptului de proprietate. n cauza Sporrong et Lonnroth c/Suediei 4 , Curtea a reinut c nu a operat o expropriere de fapt a proprietarilor ct timp acetia puteau s-i foloseasc
3 Curtea Constituional, decizia nr. 550/6.07.2006 publicat n M. Of., Partea I nr. 736 din 29/08/2006; idem, decizia nr. 72/26.02.2004 publicat n M. Of., Partea I nr. 249 din 22/03/2004; idem, decizia nr. 160/22.03.2005 publicat n M. Of., Partea I nr. 416 din 17/05/2005; idem, decizia nr. 230/9.03.2006 publicat n M. Of., Partea I nr. 334 din 13/04/2006; idem, decizia nr. 200/14.04.2005 publicat n M. Of., Partea I nr. 403 din 12/05/2005; idem, decizia nr. 272/16.03.2006 publicat n M. Of., Partea I nr. 345 din 17/04/2006; idem, decizia nr. 232/21.04.2005 publicat n M. Of., Partea I nr. 533 din 23/06/2005. 4 Hotrrea din 23 septembrie 1982, citat de C. Brsan, Convenia European a Drepturilor Omului, Comentariu pe articole, vol I, Editura ALL Beck, Bucureti, 2005, p. 1010 45 bunurile, s le vnd, s le lase motenire, s le doneze sau s le ipotecheze. Cu toate acestea, interdiciile de construire, pierderea posibilitii de a vinde imobilele n condiii normale de pia, dei las intact, din punct de vedere juridic, dreptul celor interesai de a dispune de bunurile lor i de a le folosi, sunt totui n msur s reduc semnificativ posibilitatea practic a acestora de a-l exercita. n consecin, dreptul de proprietate devine precar, fiind afectat n nsi substana sa, aa nct interdiciile artate se constituie ntr-o povar special i excesiv pe care ar putea- o face legitim numai posibilitatea de a reclama scurtarea duratei interdiciei sau aceea de a cere reparaii. n cauza Mellacher i alii c/ Austria 5 sau n cauza James i alii c/ Marea Britanie 6 , Curtea recunoate competena statului de a reglementa folosina unor bunuri proprietate privat atunci cnd se urmrete un scop de interes general dar, n aceeai msur, nu trebuie pierdute din vedere imperativele de protejare a interesului individual iar pstrarea raportului de proporionalitate implic acordarea unei despgubiri, dreptul de indemnizare fiind un element constitutiv al dreptului de proprietate. n concluzie, putem spune c, limitarea folosinei bunurilor proprietate privat este conform cu C.E.D.O. ct vreme se urmrete un scop de utilitate public i implic o despgubire a proprietarului. Doar n aceste condiii este respectat principiul proporionalitii i baza rezonabil n temeiul creia se pot institui restrngeri ale dreptului de proprietate.
5 Hotrrea din 19 decembrie 1989, citat de V. Berger, Jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului, Ediia a 5 a, Institutul Romn pentru Drepturile Omului, Bucureti, 2005, p. 659. 6 Hotrrea din 21 februarie 1986, citat de M. Voicu, Protecia European a drepturilor omului, Teorie i jurispruden, Editura Lumina Lex, 2001, p. 295.