GUTA

Guta face parte din categoria bolilor articulare inflamatorii, fiind, de fapt, o poliartrita cu
substrat metabolic. Cauza artritei gutoase este cresterea in sange a acidului uric, un deseu
metabolic provenit din degradarea purinelor. Acidul uric este bine tolerat la o concentratie serica
obisnuita, el fiind un constituent biochimic normal, dar, ulterior concentratiei serice exagerate,
incepe sa se depuna in tesuturi, in special in sinoviala articulara.
Cauze
Cauza principala a gutei este hiperuricemia (excesul de acid uric in sange). Hiperuricemia este
deseori asimptomatica si nu cauzeaza complicatii, majoritatea persoanelor cu nivel crescut sanghin
al acidului uric nu dezvolta niciodata guta. Nu este cunoscuta cauza exacta a hiperuricemiei, insa s-
au idendificat recent diferiti factori heredo-colaterali (genetici) incriminati in aparitia acesteia. Cand
nivelul acidului uric are valori foarte mari, acesta poate forma cristale de urat care se depun apoi la
nivelul articulatiior. Se pot identifica diferiti factori incriminati in etiologia bolii si anume:
Afectiuni legate de dieta si greutatea corporala: obezitatea,ingestie moderata sau cronica de
alcool, in special bere,dieta bogata in carne si fructe de mare (bogate in purine),diete cu continut
caloric mic, medicamente care pot sa creasca concentratia sangina a acidului uric.
Simptome
Boala propriu zisa apare dupa ani de zile in care cristalele de acid uric se depun la nivelul
articulatiilor si tesuturilor invecinate. Guta prezinta urmatoarele simptome:cresterea temperaturii
locale, durere, edem si sensibilitate crescuta la nivelul articulatiei (de obicei articulatia degetului
mare de la picior, denumit si haluce),durere nocturna intensa, uneori pacientul nu suporta nici
atingerea articulatiei cu cearceaful,disconfort care se intensifica pe parcursul noptii, ca apoi sa
cedeze in intensitate pe parcursul urmatoarelor 2-7 zile,prurit tegumentar (mancarime a pielii) si
exfolierea pielii aparuta dupa remitarea atacului de guta.
Alte simptome, pot sa includa: culoare rosie-vinetie a tegumentului in regiunea articulatiei afectate,
asemanatoare unei infectii tegumentare locale, febra,limitarea miscarilor normale a articulatiei
(redoare).


Evolutie
Exista 4 stadii evolutive a bolii:
Stadiul 1: hiperuricemia asimptomatica
- niveluri serice crescute de acid uric, dar fara simptome clinice caracteristice gutei
- hiperuricemia (nivel crescut de acid uric seric), poate sa ramana asimptomatica
permanent, simptomele caracteristice gutei fiind absente pe tot parcursul vietii.
Stadiul 2: artrita gutoasa acuta
- cristalele de acid uric incep sa se acumuleze la nivelul lichidului articular, de obicei la nivelul unei
articulatii (articulatia degetului mare de la picior). Apare de asemenea un raspuns inflamator
generalizat al organismului - atacul gutos
- degetul mare de la picior este locul de electie al atacului de guta, dar acesta poate aparea si la
nivelul altor articulatii, precum incheietura mainii, a genunchilor sau a degetelor
- intre 10-25% dintre persoanele cu guta, dezvolta litiaza renala (pietre la rinichi)
- intre 10-40% dintre persoanle cu guta si care au si litiaza renala secundara
hiperuciduriei, prezinta o colica renala inaintea atacului propriu zis de guta
- odata cu terminarea atacului gutos, simptomele articulare se remit in decurs de cateva zile, dar
pot reaparea pana la un interval de 2 ani de la atacul initial.
Stadiul 3: intervalul gutos asimptomatic(perioada intercritica)
In marea majoritate a cazurilor, pacientii cu guta care au suferit un atac initial, au sanse mari sa
devolte recurente la un anumit interval de timp.
- intervalul dintre atacurile recurente de guta este deseori asimptomatic
- persoanele care prezinta atacuri frecvente, care s-au inmultit in ultima perioada, prezinta de
asemenea si intensificarea simptomelor articulare, care devin mult mai severe si dureaza de
asemenea mai mult.
Stadiul 4: guta tofica cronica: daca evolutia gutei este caracterizata prin intervale
asimptomatice si recidive dureroase, care insa cedeaza fara tratament si care se repeta intr-un
interval mai mare de 10 ani, este posibil ca guta sa devina o afectiune cronica si sa afecteze astfel
mai multe articulatii. Este posibil ca o data cu evolutia bolii, perioadele asimptomatice sa se
scurteze, sau chiar sa dispara. Acest stadiu al gutei poate fi usor confundat cu alte artrite, cel mai
adesea cu osteoartrita.
- in acest stadiu, acidul uric formeaza noduli duri, calcarosi sau nisiposi (tofi gutosi). Tofii gutosi
sunt localizati imediat sub tegumente si sunt identificati sub forma unor depozite dure si mobile.
Pielea inconjuratoare poate fi subtiata sau inrosita. In unele cazuri, tofii care sunt localizati imediat
sub piele, pot fi identificati prin culoarea lor galbuie, caracteristica
- la inceput tofii gutosi sunt identificati la nivelul coatelor, degetelor de la picioare sau la nivelul
radacinii urechii
- daca guta nu este tratata, tofii pot aparea la nivelul pavilionului urechii, precum si la nivelul
articulatiilor si tesuturilor adiacente (burse, ligamente si tendoane), cauzand diferite simptome,
precum durere, edem, roseata si caldura locala (semnele caracterisice inflamatiei). Este posibila de
asemenea aparitia leziunilor distructive osoase si ale cartilajului, cu impotenta functionala asociata
- datorita tratamentului eficient, care este inceput intr-un stadiu incipient, acest stadiu este relativ
rar intalnit in clinica
Program de kinetoterapie in stadiul al 3-lea(perioada intercritica)
Obiective:
a. Combaterea durerii si inflamatiei;
b. Mentinerea sau recuperarea mobilitatii si stabilitatii articulare;
c. Mentinerea sau cresterea fortei si rezistentei musculare.
Mijloace generale:
- Gimnastica medicala
- mobilizari passive, pasivo-actve si active la nivelul articlatiilor degetelor si
pumnului, coatelor si umarului, gleznei, genunchiului si sldului
- exercitii cu obiecte portative usoare
- masaj local si partial
- jocuri sportive in special cele cu mingea etc
Mijloace specifice
a.Combaterea durerii si inflamatiei prin diferite mijloace kinetice cum ar fi posturari si imobilizari,
pentru evitarea aparitiei deformarilor (asemanatoare cu cele utilizate in PR)
-putem utilize contractile izometrice pentru coservarea fortei musculare
- putem initia: mobilizari passive, respectandu-se pragul dureros, mobilizari pasivo-active si
autopasive
b. Mentinerea sau recuperarea mobilitatii si stabilitatii articulare:
- pentru realizarea acestui obiectiv putem utilize mijloacele enumerate mai sus
- putem utiliza hidrokinetoterapia in bazine cu apa calda.
- masajul este un foarte bun adjuvant al tratamentului kinetic si este indicat ca
masajul sa preceada sedinta de kinetoterapia.
c. Mentinerea sau cresterea fortei si rezistentei musculare:
- acest obiectiv se poate realize cu ajutorul urmatoarelor mijloace kinetice:
mobilizari activo-pasive
active libere
active cu rezistenta
- se evita eforturile mari (astfel evitam aparitia
hiperuricemiei), indicandu-se eforturi mici si medii, in functie de caracteristicile
individuale (educatie, tip constitutional, varsta, sex, etc).




BIBLIOGRAFIE:

http://www.slabsaugras.ro/guta-afectiune
http://www.sfatulmedicului.ro/Guta/guta
http://www.ziaruldeiasi.ro/ghidul-pentru-sanatate/guta