Sunteți pe pagina 1din 30

1 RSC Intern

Uzina Dacia numara n 2011 13.652 de angaja i. Dintre acestia, aproape 9.000 fac parte din
personalul direct producti, peste 1.600 sunt din conducere, 1.!06 persoane alcatuiesc personalul
administrati, iar apro"imati 1.#00 sunt din categoria personal indirect producti.
1
1.1 Drepturile si obligatiile angajatiilor
Drepturile i o$liga iile angaja ilor, precum i ale angajatorilor sunt $ine stipulate n %ontractul
%olecti de &unc' al (utomo$ile Dacia, ntemeiat conform preederilor din noul cod al muncii
adoptat n 2011. (cesta a fost negociat de c'tre reprezentan ii companiei mpreun' cu liderii de
sindicat, ntruc)t dimensiunea uzinei Dacia i num'rul mare de angaja i impune prezen a unei
anumite structuri precum sindicatul pentru a putea ap'ra interesele tuturor angaja iilor.
%eea ce este mai interesant dec)t n iruirea tuturor drepturilor i o$liga iilor consider'm c' este
con tientizarea acestora de c'tre angaja i. De aceea am *ot'r)t s' ar't'm n sc*im$ rezultatele
unui mic studiu f'cut ntr+un departament al Uzinei Dacia. (ngaja ii au fost ruga i s'
men ioneze 3 drepturi i 3 o$liga ii pe care le au. %ele mai frecente r'spunsuri au fost
urm'toarele,
Drepturi,
- dreptul la dreptul la salarizare pentru munca depusa-
- dreptul la concediu de odi*n', de $oal' . pl'tit
- dreptul la egalitate de sanse si de tratament
- Dreptul la ec*ipament de protectie
- dreptul la securitate si sanatate in munca-
- dreptul la acces formare profesionala.
/$liga ii,
- o$ligatia de fidelitate fata de angajator
- o$ligatia de a respecta disciplina muncii
1
http://0-100.hotnews.ro/2012/04/26/dacia-si-a-redus-efectivele-cu-170-de-angajati-in-2011-cand-cifra-
de-afaceri-a-crescut-cu-15-iar-profitul-s-a-diinuat/
- 0espectarea o$ligatiilor din fisa postului
- 0espectarea o$ligatorie a 1ormelor de securitate
- 0espectarea o$ligatorie a confidentialitatii2 secretului de sericiu.
- o$ligatia de a respecta programul de lucru si regulamentele interioare -
- o$ligatia de a folosi folosesc materialele si dotarea numai pentru actiitatile legate de
o$iectul de actiitate-
- o$liga ia de a men ine ordinea si curatenia la locul de munca.
- o$ligatia de purta ec*ipamentul de protectie -
Un lucru poziti pe care l+am o$eserat n cercerarea noastr' a fost c' fiecare persoan'
c*estionat' a afirmat c' i cunoa te drepturile i o$liga iile. 3n plus, contractul colecti de
munc' al companiei este disponi$il pe internet, fiind accesi$il oricui dore te s' afle aceste
informa ii.
Relaia cu angajaii
Dup' cum am men ionat, Dacia are apro"imati 13.600 de angaja i, iar aten ia pentru
mul umirea fiec'rui angajat este greu de asigurat. De aceea, n interiorul uzinei Dacia e"ist' un
sindicat care reprezint' interesele tuturor angaja iilor astfel nc)t procesul de produc ie s' se
desf' oare n condi ii c)t mai $une. 4indicatul i+a ar'tat eficien a do$)ndind foarte multe
$eneficii pentru angaja i, fie prin negocieri pa nice, fie recurg)nd la ac iuni mai grae precum
gree. 5eneficiile pe care le au angaja ii n momentul actual sunt,
6ransport gratuit 7ite ti+ Uzina Dacia &ioeni asigurat pentru programul de lucru n 3
sc*im$uri
&as' de pr)nz su$en ionat' la cantin'
5onuri de mas' n aloare de 9 0on
5ilete pentru concediul de odi*n'
7rim' de 7a ti i de %r'ciun i pac*ete cu dulciuri de %r'ciun
(numite analize gratute o dat' pe an
4por de ec*ime, 4por de frig 8 pentru cei care lucreaz' iarna afar'9
# : de ap' zilnic pentru cei care lucreaz' ara n canicul'
:apte gratuit pentru cei care lucreaz' n mediul considerat to"ic 8 ;opsitorie, 0eciclarea
deseurilor9
:ocuri de parcare
<r'dini ' pentru copii
=c*ipament de protec ie
>ormare profesional' n ar' i n siturile 0enault din >ran a
;eniturile salariale la Dacia sunt cu 35? peste tot ce e"ist' n economia rom)neasc'. 4alariul
mediu al unui muncitor de pe platforma &ioeni este de 1!00 lei net, f'r' sporuri i prime i
f'r' contraaloarea zilelor de s)m$'t' i duminic', pl'tite separat
2
%re terile salariale n 2011,
200 lei . crestere generala pentru toti salariatii cu nielurile de responsa$ilitate de la 1 la
!, aplicata incepand cu luna ianuarie, la care se adauga,
60 lei . crestere generala pentru toti salariatii cu nielurile de responsa$ilitate de la 1 la 5
8operatori9, aplicata incepand cu luna mai
3? . crestere indiiduala pentru toti salariatii cu nielurile de responsa$ilitate de la 5 la
! 86=4(9, aplicata incepand cu luna mai
9? . crestere indiiduala pentru toti salariatii cu nielurile de responsa$ilitate de la @ la
10, aplicata incepand cu luna mai
1#00 lei . prima de participare la profitul intreprinderii pentru toti salariatii, acordata in
luna mai
3
Din cele afi ate s+ar spune c' Dacia are o rela ie $un' cu angaja ii, ns' multe dintre aceste
$eneficii au fost c) tigate n urma protestelor. 3n plus, din cauza faptului c' situa ia economiei
actuale afecteaz' i actiitatea Dacia, a interenit omajul te*nic. omajul te*nic a mai fost
impus recent, ntre 30 martie i 2 aprilie 2012. (ngajaAii uzinei Dacia din &ioeni or fi trimiBi
pentru trei zile n Bomaj te*nic, n a doua jum'tate a lunii iunie Bi la nceputul lunii iulie. (stfel,
dintre cei 13.500 de angajaAi, apro"imati 9.000 de oameni or r'm)ne acas' trei zile, timp n
2
*ttp,22CCC.daciaclu$.ro2lofiersion2inde".p*p2t65399+50.*tml
!
http://www.daciagroup.co/despre-noi/platfora-industriala-dacia/cifre-cheie
care or fi pl'tiAi cu @5? din salariu.
#
(ceea i situa ie s+a mai nt)mplat recent, ntre 30 martie
i 2 aprilie 2012 .
4e poate spune c' relaAia dintre angajaAi Bi companie nu este una tocmai $un' datorit', n
principal, concedierilor masie din ultimii ani. Uzina Dacia a trimis n Bomaj te*nic peste 9000
de oameni, iar greele Bi nemulAumirile nu au ncetat s' apar'. Desigur,cu angajaAii r'maBi se
ncearc' totuBi un tratament mai $un oferit prin anumite $onusuri Bi prime.
3n procesul nostru de cercetare am rugat angaja ii Dacia pe care i+am c*estionat s' ne sugereze
dou' modalit' i pe care le+ar putea adopta conducerea pentru a cre te satisfac ia cu priire la
locul de munc'. 0'spunsurile sunt urm'toarele,
- respect reciproc 2 mai mult respect din partea ierar*iei fata de munca si eforturile depuse
pt realizarea asteptarilor
- conditii de munca mai $une.
- crestere su$stantiala a salariului.
- team $uildings.
- ec*itate intre munca depusa si salariu
- recunoasterea olumului de incarcare, a gradului de dificultare si arietatea pro$lemelor-
n functie de acestea marire salariala .
- o mai ec*il$rata distri$utie a sarcinilor si actiitatii -
- acordarea de stimulente $'neBti pentru dep'Birea sarcinilor de sericiu
- sa nu fi dat la o parte fara moti intemeiat 8cauze reale9
- im$unatatirea conditiilor de transport 8program orar adaptat 9
- realizarea unei parcari auto pentru masinile personale in apropierea $iroului in care i
desfasora actiitatea profesionala.
- comunicarea directa a managerilor cu angajatii
%a o concluzie la acest demers putem spune c' cel mai frecent r'spuns a fost, mai mult respect,
urmat ndeaproape cu ec*itate ntre salariu i munca depus'. 4e pare c' angaja ii Dacia din acest
departament se simt nerespecta i i nu consider' c' sunt pl'ti i suficient de $ine pentru olumul
4
http://www.ziare.com/dacia/stiri-dacia/dacia-isi-trimite-angajatii-trei-zile-in-somaj-tehnic-1173318
de munc' pe care l depun.
1.2 Interviuri cu middle si top manageri.
(m selectat acest interiu cu inten ia de a edea care sunt o$iectiele de comunicare pe care le
are Dacia n anii urm'tori i dac' promoarea politicilor de %40 au reun loc special n strategia
pe care a construit+o (nca /reiceanu. (m o$serat c' direc ia de comunicare pe care o impune
noul director se ndreapt' mai mult spre partea cultural', i spre angaja i, neglij)ndu+se astfel
amprenta pe care Dacia o pune asupra mediului. 6endin ele actuale se ndreapt' tot mai mult
spre partea de mediu i Dacia este un actor foarte important, care sper'm c' a face eforturi n
continuare spre a aduce c)t mai pu ine stric'ciuni mediului nconjur'tor, i noua politic' de
comunicare nu a fi a"at' pe deierea aten iei noastre de la lucrurile cu ade'rat importante.

Interviu cu Anca Oreviceanu, Director Comunicare, Grup Renault Romania
D1ascuta in 19!9 la 4latina, (nca /reiceanu este a$solent' a 4colii 1ationale de 4tudii
7olitice si (dministratie din 5ucuresti, >acultatea de %omunicare 820029. (re o e"perienta de
10 ani in comunicare, in sistemul pu$lic 8(utoritatea pentru ;alorificarea (ctielor de 4tat9 si in
intreprinderi priate 87etrom, 0enault 6ec*nologie 0oumanie9. %oordoneaza comunicarea
0enault 6ec*nologie 0oumanie din 200!. Din martie 2011 a preluat conducerea directiei de
comunicare a <rupului 0enault din 0omania.
- Care sunt obiectivele pe care vi le-ati propus pentru primul an in noua functie pe care o
aveti?
Emi propun in primul rand sa fim mai $uni, sa fim profesionisti in ceea ce facem zi de zi.
&i+am propus sa inat, sa inteleg mai $ine $randul Dacia, sa imi consolidez ec*ipa. ;reau ca
anul acesta sa realizam toate actiunile planificate si sa construim impreuna o strategie consistenta
pentru anii iitori. &isiunea noastra este sa propunem su$iecte, eenimente, parteneriate
interesante pentru cola$oratorii nostri si care sa puna in aloare compania si produsele ei.
- Ce actiuni aveti in plan pentru perioada urmatoare pentru marca Dacia?
En acest an, comunicarea Dacia este orientata mult spre partea corporate, cu FpoestiD despre
oameni si munca lor, entitati, eolutie. ( doua jumatate a anului a fi dedicata unor parteneriate
deja anuntate, cu >estialul Enternational <eorge =nescu si cu 6argul de %arte <audeaumus.
4unt doua eenimente culturale de cali$ru, de care ne dorim sa profitam 8in sens poziti9 pentru
a le arata clientilor actuali si potentiali ca Dacia este o marca moderna, preocupata de cultura si
de oameni. >estialul =nescu reprezinta mai mult de atat, o usa desc*isa spre lume, prin care
Dacia merge catre pu$licul sau international 8in special din =uropa de ;est9, catre care a mers in
ultimii ani si majoritatea e*iculelor produse la &ioeni.
- Care este rolul functiei de comunicare intr-o organiatie?
=u cred cu tarie in rolul strategic al comunicarii intr+o organizatie si ma $ucur atunci cand ea este
recunoscuta ca atare. :umea in care traim se sc*im$a e"trem de repede, iar companiile tre$uie sa
se miste odata cu ea. 7entru ca acest lucru sa se intample, oamenii din companie tre$uie sa ada
directia in care merg, sa inteleaga o$iectiele si sa adere la ele, sa stie ce fac $ine si unde au de
progresat. (ici interine rolul important al comunicarii interne. 7e de alta parte, pentru a rezista
in aceeasi lume, companiile tre$uie sa fie transparente fata de partenerii e"terni, coerente si
consistente in mesajele pe care le transmit. (ici este munca de comunicare e"terna.
En plus, comunicarea interna si cea e"terna tre$uie intotdeauna sa mearga in aceeasi directie, nu
poti spune poesti diferite angajatilor si presei. Ear regula de $aza tre$uie sa fie cea a onestitatii.
- Care e cea mai mare provocare profesionala a unui comunicator?
&unca de comunicare este adesea ca mersul pe sarma, tre$uie sa gasesti permanent ec*ili$rul
intre ceea ce asteapta pu$licul 8salariatii, presa, partenerii9 si constangerile pe care ti le impun
compania si mediul ei 8confidentialitate, $uget, concurenta etc9. Entotdeauna ai in spate un
parcurs care iti da incredere, care te sustine, dar tre$uie sa planifici atent fiecare pas, pentru a nu
strica ce ai construit pana acum.
- Care credeti ca sunt avantajele competitive pe care o femeie le detine intr-o functie de
conducere?
&anagementul este in esenta lucru cu oameni, fi"ezi impreuna cu ei o$iectie, ii motiezi si ii
ajuti sa le atinga, le recunosti meritele sau ii ajuti sa progreseze. %red 8si sper9 ca o femeie are un
plus de inteligenta emotionala, este putin mai atenta si mai orientata spre oameni, o$sera mai
repede starea de spirit si preocuparile celor din jur si are astfel un atu in a gasi F$utoanele cu care
sa actioneze masinaD. %red, de asemenea, ca o femeie e mai putin condusa de orgoliu in deciziile
pe care le ia sau in modul cum a$ordeaza o situatie conflictuala. 0estul tine de e"perienta, de
cunostinte si de motiatia fiecaruia.D
5
1.! "nalia incidentelor critice
%ele mai grae incidente care s+au petrecut n cadrul Uzinei Dacia legate de angaja i au fost
desigur, greele. 1emul umirile legate de dierse aspecte au determinat oamenii s' nceteze
munca i s' protesteze ntr+un num'r impresionant n 200@, iar apoi s' realizeze mitinguri de
dimensiuni mai mici i s' fac' din nou amenin 'ri cu grea n cazul n care nu le erau rezolate
cererile n timp util. Eat' un rezumat ale celor mai importante momente din cadrul Uzinei Dacia,
a9 2# martie 2$$% & 11 aprilie 2$$%. 4indicali tii de la Dacia au intrat n gre' n anul
200@ pentru a cere m'rirea salariilor cu 550 lei, n condi iile n care, n urma negocierilor,
conducerea companiei oferea doar 11@ lei. :iderii de sindicat au anun at c' @0 ? din
angaja i au decis s' intre n gre'8 apro"imati @000 de persoane9, ns' reprezentan ii
companiei au precizat ca cifra real' a celor care i+au zuspendat actiitatea este de
aproape 50?, iar n ziare au ap'rut i tiri care spuneau c' grea este sus inut' de 12.000
de persoane 8 dintr+un total de apro" 13.0009. %a reac ie la proteste, Uzina Dacia a decis
s' conteste n instan ' legalitatea greei, dup' care a comunicat n pres' motiele pentru
care nu i permit o majorare at)t de mare. 0unde de negocieri au durat 3 s'pt'm)ni,
reprezentan ii sindicatului insist)nd pentru o majorare considera$il' a salariilor. Dup' ce
n data de 10 aprilie tri$unalul din 7ite ti a declarat grea ca fiind legal' 8lucru ce i+a
surprins pe reprezentan ii companiei9, pe 11 aprilie s+au definitiat negocierile.
Deznod'm)ntul a fost unul fericit pentru angaja i ' cre(tere e(alonat)* de !$$ R+,
brut de la 1 ianuarie (i de -$ R+, brut din septembrie* precum (i acordarea unei
prime pentru rezultatele din 200!, ec*ialent' cu un salariu $rut, dar nu mai mic' de 900
0/1 8prim' care nu face parte din cota de profit9. 3n mass media s+a scris c' n zilele de
gre', Dacia ar fi pierdut ntre 10 i 12 milioane de euro pe zi.
6

5
http://www.daciagroup.co/noutati/interviu/counicarea-este-ca-ersul-pe-sara-tre"uie-sa-gasesti-
echili"rul
$9 3n noiembrie 2$$. angaja ii au amenin at din nou cu grea atunci c)nd conducerea
societ'Aii a decis n secret m'riri su$stanAiale de salariu doar pentru o mic' parte dintre
salariaAi. &ai e"act, doar pentru Befii de atelier, Befii de sericiu, Befii de U=: Bi alAi
oameni cu angajaAi n su$ordine, implicaAi direct n producAie. Dup' ce au luat la
cunoBtinA' de acAiunile conducerii, cei din 4indicatul (utomo$ile Dacia au ncercat s'
negocieze creBteri de salariu Bi pentru restul angajaAilor. 7ropunerea conducerii a fost ns'
doar acordarea unei prime de 200 de lei de s'r$'tori pentru toAi salariaAii Bi acordarea de
major'ri indiiduale, de 1,5? din fondul de salarii pentru ma"im 5#? din personal.
1egocierile s+au nc*is dup' ce n comisia paritar' s+au acordat doar tic*ete cadou de 200
de lei pentru s'r$'tori. ;iceliderul 4indicatului (utomo$ile Dacia, Eon Eordac*e, spune c'
acAiunile lui >rancois >ourmont au creat o tensiune foarte mare ntre angajaAi, crend, pe
platforma din &ioeni, o stare general' de nemulAumire din cauza m'ririlor de salarii
f'cute indiidual, la secret. De asemenea a precizat c' 4indicatul (utomo$ile Dacia a
decis s' dea n judecat' conducerea societ'Aii pentru nc'lcarea %ontractului %olecti de
&unc'. 3n aceast' manier', >rancois >ourmont a p'r'sit Dacia cu un gest foarte
controersat, nlocuitorul lui fiind Gerome /lie.
!

c9 En decembrie 2$11 sindicalistii de la dacia au anuntat o noua grea in urma deciziilor
conducerii de a a elimina grupele de munca la departamentele %aroserie si 7resaj si la
alte sectii ale societatii, situatie ce afecta 3.000 de salariati. D<rupele de munca sunt un
rezultat al muncii lor, no"ele si conditiile grele de munca insemnand trei luni in plus la un
an de munca la pensieD (ceste m'suri s+au adoptat n urma aplic'rii noului cod al muncii,
care a fost de asemenea intens dez$'tut n cadrul uzinei. 3n luna ianuarie a aceluia i an,
angaja ii din Uzina Dacia au participat n numar de 10.000 la un protest mpotria noului
cod i al scumpirii car$uran ilor.
@
6
*ttp,22CCC.promotor.ro2masini+noi2neCs2dacia+sfarsitul+greei+2#!0959 ,
*ttp,22CCC.ez.ro2detalii2stiri2grea+generala+la+dacia+!96@#1.*tml
7
*ttp,22Ce$cac*e.googleusercontent.com2searc*H
IJcac*e,2Gnm4&@nl$cG,CCC.argesmedia.ro2anc*eta2francois+fourmont+dat+in+judecata+pentru+
incalcarea+contractul+colecti+de+muncaKLcdJ
#
*ttp,22CCC.$izc*annel.ro2auto2angajatii+dacia+ameninta+cu+grea+generala+19@@@
1.# "nalia politicilor organiationale de RSC
3n Dacia s+a constituit o re ea de apro"imati 250 de oluntari care particip' la ac iunile sociale
ntreprinse de companie i ajut' la punerea n practic' a politicii de mediu. 3n fiecare an, reAeaua
de oluntari a Dacia particip' la campaniile de ecologizare din &ioeni, la campaniile de
educaAie n Bcoli Bi licee derulate de (genAia 0egional' de &ediu 7iteBti Bi la alte proiecte iniAiate
de societatea ciil' 8%ampania =co+(titudine, :etMs do it, 0omania etc.9 sau de autorit'Aile
locale.
$
Eat' un istoric al ac iunilor sociale ale angaja ilor de la Dacia n ultimii 3 ani,
I- Cur) enia de prim)var) /n 0ioveni
Data, 3 aprilie 2012
Ac iune , 600 de oluntari au participat la finalul lunii martie la o campanile de ecologizare
ni iat' de prim'ria &ioeni i sus inut' de (utomo$ile Dacia ;oluntarii de toate 'rstele au
contri$uit la cur' area spa iilor erzi din ora , dar i la nfrumuse area terenurilor din
ecin'tatea $locurilor sau din centrul ciic al localit' ii.
Nr de angaja i implica i , 50
10
II- "jutarea sinistra iilor din 1u)u
Data, 15 >e$ruarie 2012
Ac iune , 4alaria ii de la Dacia au donat sinistra iilor din 5uz'u i ;rancea 9.3 tone de lapte, prin
4indicat au donat la punctual de colectare @.000 de consere de carne, iar la punctele de colectare
ale %G (rge i %rucea 0o ie au mai Donat 10 tone de lapte praf. 3n total s+au str)ns 25 de tone
de alimente.
Nr de angaja i implica i , nu este specificat.
11

$
*ttp,22CCC.daciagroup.com2presa2comunicate+de+presa220122dacia+si+agentia+regionala+de+
mediu+pitesti+demareaza+a+doua+editie+a
10
*ttp,22CCC.daciagroup.com2presa2comunicate+de+presa220122dacia+a+sustinut+curatenia+de+
primaara+in+mioeni
11
http://autoproo.wordpress.co/2012/02/15/un-gest-fruos-din-partea-dacia-donea%a-sinistratilor-
lapte-de-valoarea-unui-logan/
III- Rom2nia prinde r)d)cini
Data, 16 aprilie 2011
Ac iune , 7rim'ria &ioeni a organizat o ac iune de plantare a pomilor pe platoul de la >'get.
7este 1!.500 de puie i au fost plantati n cadrul acestei ac iuni, din speciile gorun, stejar i
carpen. ;oluntarii Dacia au plantat peste 1.200 puieti. 3mpreuna cu angajatii Dacia, au plantat
copaci mem$rii ec*ipei de fot$al %4 &ioeni, elei, profesori i reprezentanti ai companiilor
din jude ul (rge , n total peste 1.000 de oameni.
Nr angaja i implica i: 1@0
12
I3- Crosul Casiopeea
Data, 2@ octom$rie 2010
Ac iune , (ngaja i din <rupul 0enault n 0om)nia au participat la %rosul %asiopeea, prima curs'
dedicat' luptei mpotria cancerului la s)n, organizat' duminic' n parcul Ner'str'u, plas)ndu+se
pe locul EE in cadrul pro$ei %orporate %*allenge, pro$a pentru companii. <rupul 0enault a
ac*itat ta"a de participare pentru fiecare angajat sau mem$ru al familiei sale inscris in curs',
$anii urm)nd s' fie dona i de organizatori unor asociatii care sprijin' lupta impotria cancerului
la s)n.
Nr angajati implica i , 251 angaja i 0enault
13
3- 4cologiarea albiei R2ului 52rgului
Data, 10 iunie 2010
Ac iune: 4alariatii Dacia au participat joi, la o actiune de ecologizare a al$iei 0aului 6argului,
una dintre sursele importante de apa pota$ila ale orasului &ioeni. (pa din 0aul 6argului este
captata si purificata in statia de la uzina Dacia, care, in urma unui proces comple" de filtrare,
asigura apa pota$ila pentru intregul oras. Enitiatia Dacia a dus la colectarea a 16 tone de deseuri
care au fost n final transportate la Depozitul de Deseuri din &ioeni. :a aceasta actiune li s+au
al'turat oluntarilor Dacia copii de la scoala nr. 2 OEon &inulescuD si de la (sociatia O=leii
nostriD din 7itesti. (u fost prezenti la fata locului si oficiali ai <arzii 1ationale de &ediu (rges,
12
http://www.daciagroup.co/presa/counicate-de-presa/2011/voluntarii-dacia-au-luat-parte-la-roania-
prinde-radacini
13
http://www.daciagroup.co/presa/counicate-de-presa/2010/angajatii-grupului-renault-roania-au-
participat-la-crosul-casiopeea
ai (gentiei de 7rotectia &ediului (rges, %ompaniei (pelor 0omane (rges+;edea si ai
%onsiliului :ocal al %omunei 6itesti.
Nr angaja i implica i , 250
1#
3I- 4cologiarea p)durii 1udeasa
Data, 16 Eunie 2009
Ac iune , Dacia a organizat o actiune de ecologizare a padurii 5udeasa, aflata la 10 Pm de
platforma &ioeni, care a dus la colectarea a 5 tone de deseuri menajere. Qona in care au
oluntariat angajatii Dacia acopera apro"imati 10 *ectare, de o parte si de alta a drumului care
face legatura intre D1 7itesti+%ampulung si centura 7itesti+5asco. %onform companiei, e or$a
de o zona cu flu" de circulatie dens si comunitati limitrofe mari. Dacia a implicat in aceasta
actiune si reprezentanti ai (gentiei de &ediu si ai <arzii de &ediu (rges, ai 7rimariei 5udeasa
si ai 7rimariei &aracineni.
Nr angaja i implica i , 200 angaja i, inclusie mem$rii ai conducerii
15
/$ser'm c' din totalul de 13.600 de angaja i re eaua de oluntari num'r' numai 250 de
oameni, adic' doar 1,@ ? dintre salariati particip' la ac iunile de oluntariat ntreprinse de
companie. %onsider'm c' este un num'r foarte mic pentru olumul de angaja i pe care l are
Dacia, i c*iar dac' ac iunile sunt $enefice, sunt mult prea mici pentru posi$ilit' ile companiei.
%ei mai mul i oameni s+au mo$ilizat n donarea alimentelor pentru sinistra i, urm)nd n top
ac iunile de ecologizare i n final ac iuni n domeniul educa iei.
2. RSC e6tern
2.1. "nalia media (i a 7eb 2.$.
Re$ 2.0 desemneaz' noi c'i de a implementa Bi e"ploata posi$ilit'Aile organizatorice ale
Ce$ului. %onform acestora, conAinutul Bi informaAia din Ce$ nu mai e oferit' izitatorilor numai
de c'tre mass media, guerne Bi companii particulare, ci Bi de persoane particulare, legate ntre
1#
http://www.daciagroup.co/presa/counicate-de-presa/2010/dacia-organi%at-o-actiune-de-ecologi%are-
pe-raul-targului
15
http://www.responsa"ilitatesociala.ro/stiri-csr/dacia-a-ecologi%at-o-padure-din-apropierea-platforei-de-
la-ioveni.htl
ele prin reAele informale $azate pe Enternet, Bi care contri$uie Bi particip' acti la punerea la
dispoziAie Bi r'sp)ndirea informaAiilor pe ntregul glo$. ="emple tipice pentru acest nou aspect
sunt aBa+numitele CiPi+uri, Ce$logs sau mai simplificat $logurile, precum Bi portalurile Bi $ursele
de sc*im$ de imagini, muzic', filme2ideo Bi softCare din Enternet, aBa cum ar fi >licPr,
Sou6u$e Bi siturile pentru >ile s*aring. De asemenea Bi aBa numitele TreAele socialeT, cum ar fi
>ace$ooP sau 6Citter. (lte e"emple sunt siturile de recrutare =jo$s.ro Bi 5estGo$s.ro.
16
%ompania Dacia se $ucur' de o promoare intens' prin intermdiul canalelor de comunicare
media. Utilizatorii rom)ni de internet susAin c' Dacia este $randul rom)nesc cel mai prezent n
mediul online. 5%0, 7etrom, Ursus Bi =mag sunt urm'toarele clasate, potriit unui studiu al
<emius, dat pu$licit'Aii miercuri. (stfel, ntre$aAi cu priire la prezenAa $randurilor rom)neBti pe
internet, 30? dintre utilizatori au menAionat Dacia ca primul care le ine n minte, 10? dintre ei
+ 5%0, !? + 7etrom, #? + Ursus, la egalitate cu =mag. %)te 3 procente au o$Ainut 0omtelecom,
&urfatlar, (rctic, =jo$s Bi 50D.
3n ceea ce prieBte popularitatea, tot Dacia conduce + cu 33? dintre r'spunsuri, urmat' de Ursus
+ cu 6?, 7etrom, (rctic Bi 5%0 cu c)te 5?, n timp ce &urfatlar, 5orsec, 7oiana, 0om Bi %=%
au o$Ainut c)te #?.
6ot Dacia le ine n minte rom)nilor internauAi atunci c)nd sunt ntre$aAi de $randurile de
ncredere + 2!? au r'spuns astfel. 5%0 a fost menAionat' de !? dintre respondenAi, (rctic de
6?, iar 7etrom, 5orsec Bi &urfatlar + de c)te 5? dintre cei care au r'spuns la c*estionare.
1!
%ompania Dacia este foarte prezent' Bi pe site+urile de socializare precum precum >ace$ooP,
6Citter, are un canal interacti pe CCC.Uoutu$e.com
7rintre cele mai apreciate companii pentru modul n care s+au implicat n societate conform
$loggerilor care au participat la 5ilanA pentru 0esponsa$ilitate 4ocial' se afla Bi Dacia
8apro"imati 5 menAion'ri9. 3n general, $loggerii au nominalizat companii n funcAie de
notorietatea anumitor iniiative de CSR Bi mai puAin n funcAie de cunoaBterea n ansam$lu a
actiit'Aii acestora. 3n consecinA', pe primele poziAii ale clasamentului apar companii care au aut
16
http://www.prologue.ro/articole-web-design/web-20/
17
http://www.adevarul.ro/inanciar/media/!acia-"#$-%von-&etrom-'rsus-(mag-)emius-studiu-branduri-
internet*0*+,0-3,13-.html
n 2010 proiecte cu o notorietate important', n special n mediul online.
1@
2.2 "nalia documentelor juridice sau sociale legate de relaiile instituionale ale
corporaiei cu sta8e9olderii e6terni
Relaia cu clienii
Dacia este o companie care pune un accent mare pe relaAia dintre ea Bi clienAi. De aceea ofer'
actiit'Ai de relaAionare Bi interacAiune ntre cele dou' p'rAi. / astfel de acAiune a aut loc ieri, 1!
iunie, c)nd constructorul de autoturisme Bi+a scos clienAii la picnic la %astelul de la 0am$ouillet.
3n jur de 10.000 de clienAi au participat la ce+a de+a patra ediAie a 7icnicului anual din >ranAa,
care a aut loc n partea de sud+est a regiunii pariziene.
Dacia este marca de autoturisme cu cei mai mulAumiAi clieni, potriit unui studiu comandat de
reist' francez' T(utomo$ile &agazineT.
3n studiul 5est %ars, Dacia ocupa primul loc n clasamentul celor mai satisf'cuAi clienAi, fiind
urmat' de (udi Bi Nonda. (stfel, 93? dintre proprietarii Dacia sunt mulAumiAi de maBinile lor, n
timp ce (udi se afla pe locul doi, 91? dintre proprietarii acestei m'rci declar)ndu+se mulAumiAi
de maBina lor.
19
De asemenea, 4ericiul ;ocea %lientului este la dispoziAia clienAilor de luni p)n' ineri ntre
orele @.00.20.00 Bi s)m$'t' ntre orele @.00 +16.00, pentru a r'spunde oric'ror ntre$'ri legate de
gama de produse Bi sericii Dacia, caracteristici te*nice, preAuri, modalit'Ai de finanAare, reAea de
dealeri Bi unit'Ai serice agreate, acAiuni comerciale ale perioadei n curs, noi produse aflate n
dezoltare.
7entru ntre$'ri sau sugestii despre produsele Bi sericiile noastre, se poate contacta la,
num'r de telefon, 02#@ 500 000
1#
http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/raport-de-cercetare-bilantul-responsabilitatii-sociale-pe-
2010.html
1$
http://www.ziare.com/articole/clienti.multumiti.dacia
e+mail, ocea.clientuluiVdaciagroup.com
num'r de fa", 02#@ 500 0!6 Bi
n scris pe adresa (utomo$ile Dacia, 4tr. Uzinei nr 1, &ioeni, jud. (rgeB.
20
Relaia cu furniorii
46ista 1%% de furniori pentru :ogan'
13# furnizori e"terni
5# furnizori in 0om)nia, din care 5 furnizori isi desfasoara actiitatea in QE> &ioeni
8Qona Endustriala >urnizori9,
1. ;(:=/ 8ca$laje
2. G%E 8scaune9
3. =U0/ (74 8piese plastice si termoformate9
#. %/06U5E 8esapamente9
5. ;(:=/ %:E&(6= 8climatizare2 incalzire9
0elaAia dintre furnizorii Dacia Bi companie se $azeaz' pe principiile japoneze ;8aien; (i
;po8a-<o8eT. 6ermenii, mprumutaAi din cultura industrial' japoneza, sintetizeaz' o filosofie de
lucru oriental' Tcare ede ntreg spaAiul de producAie ca un sistem, n care fiecare proces are
consecinAe directe asupra celuilaltT.
TWaizenT este principiul amelior'rii continue, ce presupune participarea tuturor furnizorilor la
m$un't'Airea condiAiilor de lucru, prin sugestii Bi idei inoatoare, scopul acestei filosofii fiind
acela de a reduce pe c)t posi$il pierderile, Tpentru a atinge o$iectie mereu mai nalte n termeni
de costuri, calitate Bi lirare nent)rziat' a produselorT.
6ermenul japonez TpoPa+UoPeT sintetizeaz' principiul preenirii acelor erori umane sau de
fa$ricaAie ce pot duce la accidente de munc' sau distrugere neintenAionata a $unurilor Bi
20
http://www.dacia.ro/contact/
acAioneaz' prin eliminarea tuturor cauzelor posi$ile nc' de la primul niel al lanAului de
producAie, asigur)nd finalizarea corect' a proceselor.
21
Relaiile cu comunitatea local)
Dacia este conBtient' c' tre$uie s'+Bi cl'deasc' imaginea de Tecin $unT n comunitatea local',
de aceea ntreprinde o serie de acAiuni prin care s' eidenAieze acest lucru.
(p' pota$il' a oraBului &ioeni este asigurat' de Dacia
7latforma industrial' de la &ioeni asigura producAia Bi distri$uAia apei pota$ile at)t n
perimetrul sau, c)t Bi pentru locuitorii oraBului &ioeni, pentru grupul Bcolar %oli$aBi, satul
%oli$aBi, 7enitenciarul %oli$aBi, 6ransporturi Dacia, &aintenance %onstruction Endustrielle
8&%E9, centrul E:1+0E0 8EnternaAional :ogistics 1etCorP . 0enault Endustrie 0oumanie9. 3n
total, e or$a de peste 30.000 de persoane. Din 200#, Dacia a nceput un program amplu de
inestiAii pentru rea$ilitarea Bi modernizarea instalaAiilor, diminuarea consumurilor te*nologice Bi
a pierderilor de ap' Bi producerea unei ape pota$ile care s' respecte un niel de calitate conform
cu legislaAia n igoare Bi directiele Uniunii =uropene.
%um se o$Aine ap' pota$il' pentru oraBul &ioeni
>lu"ul de tratare a apei pentru purificarea sa este are urm'torul traseu,
1. (pa $rut' este captata din 0aul 6)rgului prin staAia %lucereasa, dotat' cu 10 pompe Bi un
desnisipator.
2. (pa este adus' la staAia de pota$ilizare prin dou' conducte tip 70=&/ 8din $eton
precomprimat centrifugat9 paralele, a)nd o lungime de apro"imati #.5 Pm.
3. 6ransportat' la staAia de pota$ilizare, apa trece prin prima etap' de decantare, n camera cu
reactii. Urmeaz' apoi trecerea ei prin 6 decantoare radiale, dintre care # dateaz' din perioada
19@6 . 1992, de la staAia iniAial', iar 2 sunt noi. 3n prezent, staAia funcAioneaz' cu patru
decantoare la un olum zilnic de X 15 000 mc2zi, consumul de ap' pe platforma industrial' Bi n
21
http://www.ziare.com/uzine-dacia/pitesti/principii-ilosoice-japoneze-e/tinse-la-urnizorii-dacia-+30807
oraBul &ioeni reduc)ndu+se considera$il n perioada 2005+2009. 4pre e"emplu, pe platforma
industrial', consumul de ap' a sc'zut cu !3? pe e*icul n procesul de fa$ricaAie9. (pa este apoi
filtrata, cu ajutorul a 11 filtre rapide.
#. (p' ajunge apoi n gospod'ria de reactii, unde trece printr+un proces de limpezire, apoi n
staAia pentru preclorare Bi clorare, unde este sterilizata. %ea din urm' este dotat' cu patru aparate
de dozare a clorului, cu o capacitate de la 0.3 Pg2* + 10 Pg2*, doua pentru preclorare Bi dou'
pentru postclorare.
5. /dat' purificata, apa este adus' n staAia de pompare, modernizata recent. (ceasta este
stocat' n 2 $azine tampon su$terane de 500 cm3, 2 rezeroare de 5000 cm3 Bi unul de 10.000 de
cm3.
Dacia este partenerul tradiAional al O4imfoniei lalelelorD din 7iteBti
3n fiecare an, Dacia este partener principal al 7rim'riei &unicipiului 7iteBti Bi al %onsiliului
:ocal n organizarea e"poziAiei internaAionale O4imfonia lalelelorD, un eeniment em$lematic
pentru piteBteni. Dacia ofer' sprijin n realizarea materialelor informatie Bi pu$licitare Bi pune la
dispoziAia organizatorilor flote de e*icule pentru transportul delegaAiilor oficiale.
Relaia cu =uvernul
0elaAia dintre <uern Bi Dacia s+a concretizat n special prin programul ra$l'. 7rogramul de
4timulare a 3nnoirii 7arcului (uto, cunoscut n special su$ numele de 0a$l', este un program
guernamental, susAinut din fonduri alocate de &inisterul &ediului, n ederea elimin'rii din
trafic a autoe*iculelor ec*i Bi nlocuirii acestora cu altele noi, mai puAin poluante.
7rogramul se deruleaz' prin intermediul (dministraAiei >ondului de &ediu 8(>&9 nc' din
2005, iar n fiecare an este pus la dispoziAia agenAiei un anumit $uget pentru acordarea de
stimulente Boferilor care doresc s' Bi sc*im$e maBina ec*e cu una nou'. 7rin programul 0a$la
se pot ac*iziAiona at)t autoturisme c)t Bi autoutilitare uBoare.
7rin acest program, au crescut foarte mult )nz'rile de autoturisme Dacia, 6#? din
autoturismele noi nmatriculate prin acest program au fost reprezentate de marca rom)neasc'.
22
22
http://www.conso.ro/ghid/programul-rabla/ce-este-programul-rabla
Relaia cu partenerii
(lianAa 0enault+1issan reprezint' un parteneriat strategic sta$ilit ntre cele dou' companii de
talie internaAional', 0enault Bi 1issan, prin intermediul participaAiilor ncruciBate de capital. DeBi
sunt companii autonome, cu identit'Ai de marca Bi culturi diferite, cei doi produc'tori au creat o
platform' de lucru comun' Bi o strategie coerenta pentru a faoriza dezoltarea te*nologic' Bi a
reAelei de )nz'ri la niel mondial. 3n ceea ce prieBte partajarea $unelor practici, fiecare
companie Bi m$un't'AeBte performanAele inspir)ndu+se din e"perienAele partenerului s'u.
(cordul strategic nc*eiat ntre cele dou' companii a fost anunAat pe 2! martie 1999, la 6oPUo,
0enault ac*iziAion)nd atunci 36,@? din capitalul 1issan. :a 30 noiem$rie 2001 (lianAa 0enault+
1issan intra ntr+o nou' etapa de dezoltare, prin anunAarea unui sc*im$ de participaAii Bi crearea
unei structuri de management comune. 0enault a ac*iziAionat la data de 1 martie 2002 un procent
de ##,#? din capitalul 1issan, iar la 29 mai 2002 1issan Bi+a m'rit participaAia 0enault la 15?.
/ nou' etapa n dezoltarea (lianAei a fost iniAiat' la 1 iunie 2009, la 10 ani de la semnarea
acordului strategic, pentru consolidarea sinergiilor celor doi produc'tori Bi m$un't'Airea
performantelor acestora.
(lianAa defineBte Bi pune n aplicare o strategie de dezoltare renta$il'. %ele trei o$iectie ale
sale sunt,
s' fie recunoscut' de clienAi ca unul dintre cele mai mai $une grupuri produc'toare de
automo$ile la niel mondial n ceea ce prieBte calitatea Bi atractiitatea produselor Bi a
sericiilor n fiecare regiune a lumii Bi pe fiecare segment de gama
s' se situeze ntre primele 3 grupuri constructoare de automo$ile la niel mondial n ceea
ce prieBte te*nologiile+c*eie, fiecare partener fiind leader n domenii specifice de
e"celent'. 4pre e"emplu, (lianAa 0enault+1issan dezolta n cola$orare te*nologia
pentru un iitor e*icul electric Bi strategia pentru comercializarea lui pe scar' larg'.
s' realizeze n mod constant un rezultat operaAional care s' claseze (lianAa n r)ndul
primelor 3 grupuri de automo$ile din lume, datorit' unei marje operaAionale nalte Bi unei
creBteri susAinute
3n prezent, (lianAa reprezint' un aantaj competiti unic, at)t pentru 0enault, c)t Bi pentru
1issan, n conte"tul actual al crizei mondiale. 7rin urmare, (lianA' a format o ec*ip' format' din
Base angajaAi 1issan Bi cinci angajaAi 0enault, a)nd drept o$iecti fructificarea rezultatelor
o$Ainute n decursul celor 10 ani de management cultural Bi profesional. 3ncep)nd cu 1 iunie,
aceBtia se or folosi de e"perienAa ndelungat' pentru a consolida sinergiile la toate nielurile Bi
pentru a faoriza o mai larg' standardizare Bi partajare ncep)nd cu anul 2009.
(ceast' ec*ip' de profesioniBti se a concentra pe anumite domenii identificate ca prioritare ,
cump'r'rile, sourcing+ul mondial, platformele Bi piesele comune, organele mecanice, funcAiile
suport, logistica mondial', sistemele informatice, cercetarea Bi studiile aansate Bi e*iculele cu
zero emisii.
3n 200@, )nz'rile totale ale 0enault Bi 1issan n lume s+au ridicat la 5,962 milioane de unit'Ai,
ceea ce plaseaz' (lianA' pe locul ; n ierar*ia mondial' a constructorilor de automo$ile. &'rcile
comerciale ale (lianAei sunt, 1issan Bi EnfiniAi pentru 1issan- 0enault, Dacia Bi 4amsung pentru
<rupul 0enault.
23
Relaia cu +,=-urile
Dacia Bi /1<+urile nu formeaz' tocmai un tot unitar. (u e"istat de+a lungul timpului p'reri
contradictorii enite din partea celor dou' p'rAi implicate. De e"emplu, autorit'Aile franceze,
sesizate de /1<+ul ecologist (gir, au cerut grupul 0enault s' retrag' o reclam' n care prezint'
maBina Dacia Duster drept un model Trespectuos cu mediulT.
Guriul pentru deontologie n pu$licitate a apreciat c' reclama este Tde natur' s' induc' n eroare
utilizatorii de internet Bi ncalca preederile 0ecomand'rii pentru dezoltare dura$il' a (077
8(utoritatea pentru reglementarea pu$licit'Aii + n.red.9T.
(utorit'Aile au su$liniat c' emisiile de dio"id de car$on ale Daciei Duster sunt de 159 de grame
pe Pilometru n ersiunea #Y2 Bi de 1!2 de grame pe Pilometri n ersiunea #Y#, ceea ce
2!
http://www.daciagroup.com/despre-noi/alianta-renault-nissan
dep'BeBte media franceza actual', de 133 de grame pe Pilometru.
3n aceste condiAii, noul slogan T0ai respectuos cu mediul* la un pre nemaiv)utT a fost
declarat mincinos, iar juriul a cerut suspendarea campaniei pu$licitare pentru modelul Duster.
Guriul, care controleaz' reclamele din perspectia drepturilor consumatorilor, a admis ns' c',
Ain)nd cont de preA, Dacia Duster r'm)ne Tun #Y# diesel de familie $ine poziAionat n ceea ce
prieBte emisiile de no"e Bi ca motoriz'rile d%i se disting prin emisiile sc'zuteT, mai mici dec)t
cele ale altor modele precum ;olPsCagen 6iguan, >ord Wuga sau c*iar :ada 1i' <7:, aflat' n
aceeaBi categorie de preA.
2#
!. "nalia de proces a RSC
!.1 "nalia proceselor organiaionale de inovare sau sc9imbare>
Dezoltarea dura$il' nseamn' pentru Dacia 3 lucruri , reciclare, inestitii in protectia mediului
i reducerea emisiilor de %/2 a ma inilor produse.
1. 0eciclarea
3n majoritatea tarilor din Uniunea =uropeana, constructorii si importatorii de e*icule sunt
o$ligati sa asigure colectarea e*iculelor scoase din uz printr+o retea de colectare $ine
organizata. Dacia si+a creat si ea o retea proprie de colectare a e*iculelor scoase din uz.
En 0omania e"ista minim un centru de colectare agreat de Dacia in fiecare judet, iar in 5ucuresti
e"ista 3 asemenea centre.
7e durata procesului de reciclare, e*iculul este supus unui proces de e"tragere a,
materialelor recicla$ile sau a celor care pot produce energie
pieselor reutiliza$ile
unui procent de deseuri reziduale care or fi stocate in centre 8locuri special amenajate9
24
http://www.roportal.ro/articole/rancezii-cer-retragerea-unei-reclame-mincinoase-la-duster-238-.htm
:a ora actuala, Dacia produce un e*icul care este constituit in proportie de 95? din piese care
pot fi ulterior reciclate si integreaza deja piese din materiale reciclate. 95? din piesele din plastic
ale e*iculului dumneaoastra sunt marcate cu un semn care permite identificarea principalului
material din care sunt fa$ricate.
25
%redem c' opera iunea de reciclare este una e"treme de important', ns' este i o$ligatorie. 3i
oferim credit companiei pentru demersurile pe care le+a f'cut n acest sens, ns' consider'm c'
un lucru o$ligatoriu nu este un lucru pe care s' l prezin i ca pe un aantaj competiti, a a cum l
e"pune Dacia pe Ce$site+ul lor.
2. Enestitii in protectia mediului
Encepand cu anul 2000 si pana in prezent, la nielul intregii platforme de la &ioeni, s+au facut
inestitii de 22 milioane euro pentru conserarea resurselor naturale, tratamentul apelor uzate, al
solului, al aerului si al deseurilor rezultate in timpul procesului de fa$ricatie. (stfel, 6,32
milioane euro au fost inestite in tratarea apelor uzate, 1,9! milioane euro in protectia solului,
2,!3 milioane euro in tratarea deseurilor, 6 milioane euro in tratarea aerului, #,6! milioane euro
pentru conserarea resurselor naturale.
7rin aceste inestitii, impactul actiitatilor uzinelor Dacia asupra mediului inconjurator s+a redus
considera$il in ultimii ! ani 8de la lansarea Dacia :ogan9,
- emisii de %0;2e*icul, + 50,@?
- consum de energie2e*icul , + !#,1?
- eolutia %/22e*icul, + !!,#2?
- deseuri periculoase2e*icul, +#6,6?
- consumul de apa2e*icul, + @!,#1?
0ata de alorificare a deseurilor a crescut in ultimii ani pe platforma, ajung)nd in prezent la
96,6?.
26
4unt impresionante aceste cifre pe care le pune la dispozi ie compania, i grija fa ' de mediu
c*iar tre$uie s' fie una dintre cele mai importante preocup'ri ale unei companii care produce
25
http://www.daciagroup.co/responsa"ilitate-sociala/de%voltare-dura"ila/reciclarea-"eneficiul-tuturor
26
http://www.daciagroup.co/responsa"ilitate-sociala/de%voltare-dura"ila/investitii-protectia-ediului
automo$ile. 3n primul r)nd procesele de poluare se produc n domeniul produc iei, i apoi
produsul n sine are aportul lui la concentra ia de %/2 din atmosfer'.
3. Dacia =co 2
4emnatura ecoZ o certificare a faptului ca autoturismele Dacia se incadreaza in strategia de mediu
pe termen lung initiata de grupul 0enault in 2006. 6inta pe care grupul si+a propus+o atunci a fost
sa ajunga printre primii trei constructori auto pe plan mondial in priinta nielului scazut de
emisii de %/2. Enitial introdusa pe gama de autoturisme 0enault, semnatura ecoZ garanteaza ca
automo$ilul care o poarta indeplineste trei criterii prin care protejeaza mediul inconjurator,
criterii inasprite in mai 2011, sa afiseze un niel al emisiilor de %/2 mai mic sau egal cu
120g2Pm- sa fie produs intr+o uzina certificata E4/ 1#001- 95? din masa e*iculului sa poata fi
alorificata prin reciclare la sfarsitul ciclului de iata, iar cel putin !? din materialul plastic sa
fie material reciclat.
;e*iculele ce poarta semnatura ecoZ e"ista deja in gama Dacia si pe piata din 0omania. 6oate
autoturismele Dacia sunt recicla$ile intr+o proportie de 95?, iar uzinele de pe platforma
industriala de la &ioeni detin certificarea E4/ 1#001
2!
6ot su$ conceptual de dezoltare dura$il', pe site+ul companiei sunt e"plicate metode prin care
fiecare sofer poate contri$ui la protec ia mediului prin n' area unei maniere n care s' se
conduc' economic i ecologic i prin instruirea acestora cu priire la procesul de reciclare De
asemenea mai sunt oferite informa ii despre cum s' prelunge ti durata de ia ' al unui
automo$ile.
3n procesul de sc*im$are intr' i eforturile Dacia pentru ca platforma industrial' s' fie mai
aproape de natur' i s' se ndep'rteze de aspectul de $eton. De aceea a fost demarat n anul
2009 o ac iune de mp'durire a platformei industriale cu apro"imati @00 de molizi, i a
continuat n 2010 cu plantarea a nc' 600 de puie i. ( ceste conifere sunt cel mai $ine adaptate
27
http://www.daciagroup.co/responsa"ilitate-sociala/de%voltare-dura"ila/dacia-eco2
reliefului si mediului industrial din zona, contri$uind la im$unatatirea calitatii aerului respirat de
catre salariatii uzinei si locuitorii orasului &ioeni.
2@
!.2 "nalia activit)ilor filantropice
Dumbrava 0inuat)
%u ajutorul companiei Dacia <roupe 0enault, cei #! de copii a$andonati din orfelinatul
$rasoean TDum$raa &inunataT au acum parte de ingrijire si asistenta mai $une. %ompania a
initiat un program prin care au fost construite 2 centre de ingrijire pentru 2# dintre copiii orfani,
iar ceilalti 23 de copii au fost ajutati sa se reintegreze in societate.
/$iectiele urmarite in program au fost,
construirea a 2 noi centre pentru copiii cu neoi speciale si inc*iderea orfelinatului
Dum$raa &inunata-
ealuarea necesitatilor fiecarui copil pentru a gasi solutii care sa le ofere o iata mai
$una.
Dacia <roupe 0enault a alocat acestui proiect 1!5.000 euro. %onstruc ia celor 2 centre n doar 3
luni de zile a nsemnat ca 2# de copii s' $eneficieze foarte rapid de condi ii de ia ' mai $une .
3n plus, 15 copii au fost integra i n familii de asistente maternal profesioniste, iar pentru @ copii
s+a acordat sus inere financiar' ca s' fie reintegra i n familiile naturale.
29
Comple6ul pentru persoane cu 9andicap 3alea 0are* Stef)ne ti
Dacia a donat 100.000 de euro pentru construirea %omple"ului de la ;alea &are, care a fost
ridicat pe locul fostului c'min al Bcolii speciale de la [tef'neBti. %'minul care ad'postea 5! de
copii serise p)n' n anii \60 drept sediu al 4ecurit'Aii, iar $eciul f'r' ferestre folosea drept spaAiu
de tortur'. Ulterior, cl'direa a deenit locul de ad'post al copiilor marginalizaAi de societatea
comunist', care au tr'it p)n' de cur)nd n condiAii foarte grele, ngr'm'diAi n dormitoare
sufocante, f'r' spaAii de recreere, cu $uc't'rie Bi sal' de mese care funcAionau f'r' autorizaAii
sanitar+eterinare. ;ec*iul c'min a fost dezafectat, iar n locul lui s+au ridicat trei unit'Ai de tip
2@
*ttp,22CCC.autogreen.ro220102052112dacia+a+plantat+600+de+molizi+pe+platforma+industriala+
mioeni2
29
http://www.responsa"ilitatesociala.ro/studii-de-ca%-csr/dacia-groupe-renault/du"rava-inunata.htl
familial, cu o capacitate de ad'postire de c)te 12 copii fiecare. O4ituaAia copiilor de la [tef'neBti
m+a emoAionat. (m decis s'+i ajut'm pe aceBti micuAi n'scuAi f'r' Bans'D, a declarat >ran]ois
>ourmont, director general (utomo$ile Dacia.
30

Dacia a sustinut mai multe scoli si gradinite din &ioeni si din comunele inecinate, oferindu+le
ec*ipamente informatice si mo$ilier. Dar i alte institu ii din jude ul (rge .
in 2009 Dacia a donat 250 de calculatoare prin intermediul %onsiliului Gudetean (rges,
acestea fiind distri$uite in 1! comune din ecinatatea uzinei.
25 de computere au fost donate :iceului Eon 5ar$u
&uzeul GudeAean (rgeB a primit de la Uzina Dacia 15 calculatoare pentru noua sal'
multimedia din incinta instituAiei, unde cei interesaAi or descoperi tainele astronomiei.
%alculatoarele or fi dotate cu un program specific pentru cercetarea Bi nAelegerea legilor
Uniersului de c'tre elei, intitulat ,,Nands on UnierseD.
! calculatoare au fost oferite <radiniAei cu program prelungit nr. 1@ din 7iteBti,
3 calculatoare <rupului [colar Endustrial %onstrucAii de &aBini Dacia 7iteBt,
2 calculatoare (sociaAiei generale a profesorilor de lim$a francez' din (rgeB.
(lte calculatoare au fost donate si liceului O<oga EonescuD din 6itu, (sociatiei
Enternationale a 7olitiei + >iliala (rges si Enspectoratului <eneral al 7olitiei 0omane
De asemenea, Dacia a ajutat $i$lioteca orasului &ioeni cu un numar mare de carti.
Dacia ncearca in mod constant sa amelioreze calitatea ietii in orasul &ioeni, unde traieste o
mare parte a salariatilor sai. 4anatatea este un aspect important in acest sens, astfel ca in 2009
Dacia a sponsorizat 7rimaria orasului &ioeni cu o am$ulanta care a apartinut %entrului &edical
de pe platforma industriala. En 2006, Dacia a sponsorizat 4ericiul de (m$ulanta al 4pitalului
Gudetean (rges cu trei autoe*icule, deoarece parcul de masini al spitalului era insuficient si
inec*it.
De asemenea, Dacia a mai dat in folosinta Departamentului de 7ompieri &ioeni o autoutilitara
Dacia :ogan ;an.
31
30
http://www.gandul.info/financiar/dacia-a-donat-100-000-euro-copiilor-cu-handicap-!!$#62$
!1
http://www.daciagroup.co/responsa"ilitate-sociala/counitate-locala
3.4 Raportarea activitatilor de CSR vs alte forme de raportare organizationala
(proape fiecare mare companie pu$lic' n prezent rapoarte priind actiitatea n domeniul
responsa$ilit'Aii corporatie, iar aceasta raportarea a crescut cu mai mult de 100? comparati cu
200@, arat' ultimul studiu glo$al realizat de W7&< referitor la actiit'Aile de responsa$ilitate
corporati'
%u toate acestea, desi Dacia are pe pagina oficiala o ru$rica separata numita T 0esponsa$ilitate
socialaT, numai !.9? din tot ce comunica are ca su$iect 04%+ul. =ste foarte adearat ca este
implicata in multe actiitati precum T :etMs do it 0omaniaT, T Qiua &ediuluiT, insa la
dimensiunile companiei mediatizarea acestor actiitati este net inferioara celorlalte forme de
raportare organizationala.8 dintr+un total de 253 de comunicate de presa in anul 2012, doar 20
aeau ca su$iect %40+ul9.
3n cercetarea noastr' am aut n edere popularitatea ac iunilor de %40 ale companiei n r)ndul
salaria ilor, iar rezultatele 8 n grupul celor pe care i+am c*estionat9 ar'tau c' l a nielul
angajatilor, comunicarea actiitatilor de rsc ocupa un procentaj destul de $un, 60? dintre ei
spunand ca sunt informati cu priire la actiunile de responsa$ilitate sociala intreprinse de Dacia.
Dintre acestia, 55.5? o considera responsa$ila, 33,3? foarte responsa$ila si 11.1 ? putin
responsa$ila.
#. "nalia guvern)rii corporative
#.1 Structura proceselor de putere
"cionari' (utomo$ile Dacia 4( este o societate pe acAiuni nregistrat' la 0egistrul %omerAului
(rgeB. Din capitalul total, n aloare de 2.5#1.!19.93@,!0 0/1, apro"imati 99,#3? este deAinut
de acAionarul majoritar, compania francez' 0enault 4(. 0estul de apro"imati 0,5!? din acAiuni
sunt deAinute de un num'r de circa 1#5 000 de acAionari minoritari.
32
!2
http://www.daciagroup.com/despre-noi/actionariat/intrebari-recvente
&en ion'm c' organigrama companiei nu este accesi$il' pu$licului, singurele date pe care le+am
putut g'si cu priire la structura organiza iei au fost ntr+un studiu de licen '. 3n afar' de numele
directorului general i al pre edintelui i icepre edintelui consiliului de administra ie, numele
managerilor de departamente nu sunt f'cute pu$lice.
4tructura de conducere a 0enault 0om)nia este reprezentat' n organigrama general' a
ntreprinderii Bi prezint' un num'r de patru niele ierar*ice.
?e primul nivel ierar9ic se g'seBte (dunarea <eneral' a (cAionarilor, care esteorganul de
conducere al societ'Aii. =a decide asupra actiit'Aii acesteia Bi asigur' politicaeconomic' Bi
comercial'.
4ocietatea este administrat'de c'tre un %onsiliu de (dministraAie 8 7resedinte, Wugler Gean+
%*ristop*e, ;icepresedinte, %onstantin 4troe9, care se situeaz' pe al doilea nivel ierar9ic.
(cesta este compus din 5 administratori, aleBi de c'tre (dunarea <eneral' a (cAionarilor pe o
perioad' de patru ani, care pot aea calitatea de acAionari. 1um'rul de administratori este sta$ilit
n raport cu olumul si specificul societ'Aii comerciale.
?e al treilea nivel ierar9ic se afla directorul general 8 Gerome /lie 9, numit din r)ndul
mem$rilor %onsiliului de (dministratie. (cesta asigur' conducerea curent' a societ'Aii Bi duce la
ndeplinire *ot'r)rile %onsiliului de (dministraAie.
5irouri Bi compartimente funcAionale aflate n su$ordinea directorului general,
+ secretariat Bi protocol
+ oficiul juridic
+ personal salarizare
+ marPeting
+ coordonare Bi urm'rire producAie
?e al patrulea nivel ierar9ic gasim trei manageri,
a9 managerul te*nic Bi calitate
$9 managerul comercial >a$rice %am$olie
c9 managerul economic
>iecare dintre manageri este r'spunz'tor de actiitatea anumitor $irouri Bi compartimente
funcAionale
5irouri Bi compartimente funcAionale aflate n su$ordinea managerului te*nic Bi de calitate,
+ $iroul asigurarea calit'Aii
+ $iroul documentare
+ $iroul ediAie+ ar*i'
+ $iroul %6=
5irouri Bi compartimente funcAionale aflate n su$ordinea managerului comercial,
+ $iroul disciplin' contractual', import, e"port
5irouri Bi compartimente funcAionale aflate n su$ordinea managerului economic,
+ $irou financiar+ conta$ilitate
+ $irou administrati
33

#.2 ?olitici organiaionale de impact
%ompania Dacia se remarc' printr+o serie de eenimente Bi actiit'Ai organizate cu scopul
sprijinirii p'str'rii unui mediu nconjur'tor curat Bi s'n'tos.
7olitica de mediu Dacia respecta principiile strategiei de dezoltare dura$il' 0enault. (ceasta
urm'reBte menAinerea ec*ili$rului ecologic, reducerea impactului actiit'Ailor companiei asupra
mediului nconjur'tor Bi respectarea imperatielor de mediu pe toat' durata de iaAa a
e*iculului, din faza de concepAie Bi p)n' la finalul etapei de utilizare.
3n prezent, toate siturile industriale 0enault sunt certificate E4/ 1#001, un standard care
alideaz' acAiunile de progres ale unei platforme industriale n domeniul protecAiei mediului.
Dacia a primit aceast' certificare n anul 2005.
%ompania a pus n practic' un management al protecAiei mediului transparent Bi audita$il. 3n
acest cadru, Dacia implementeaz' progresi metodologiile, instrumentele Bi standardele de
!!
http://www.scri"d.co/doc/!$16204$/&'()*+,--'*,&&&&&&
management Bi de reducere a impactului asupra mediului ala$ile la nielul <rupului 0enault,
Un sistem de management al mediului conform normei E4/ 1#001
=la$orarea unei sc*eme directoare n domeniul mediului care ofer' o iziune pe termen
de 10 ani cu priire la eoluAiile pre'zute pentru situl industrial de la &ioeni- lansarea
unor noi proiecte de e*icule sau modific'ri ale instalaAiilor industriale
EnestiAii pentru reducerea impactului la surs', nc' din 2003, la uzina Dacia e"ista
instalaAii de minimizare a olumului deBeurilor lic*ide proenind din procesele mecanice
Un control periodic intern Bi e"tern
>ormarea cola$oratorilor, implementarea unui program n domeniul com$aterii polu'rii
solului, formari speciale pentru posturile de munca e"puse la riscuri de poluare
/ comunicare intern' prin intermediul pu$licaAiilor FGurnal de 5ord 0om)niaD, reista
intern' Dacia, Bi T=cotonT, pu$licaAie intern' specializat'- o comunicare e"tern' prin
lansarea unei TDeclaraAii de &ediuT destinate pu$licului larg Bi locuitorilor din zona
rieran' platformei industriale Dacia de la &ioeni
/ raportare c'tre <rupul 0enault a informaAiilor de mediu atestate de c'tre un organism
e"tern
"S?4C54 D4 04DI@
A=+0+5. 1ielul de zgomot al platformei industriale este m'surat periodic. 4e iau n
considerare sursele reprezentate de actiit'Aile desf'Burate pe platform', traficul auto, manerele
din parc'rile auto Bi intr'rile2 ieBirile personalului
din sc*im$.
S+:. 7e amplasamentul societ'Ai, apa su$teran' se nt)lneBte la o ad)ncime de 6+@ m. (ceast'
ap' constituie o p)nz' freatic' suspendat' sau $uzunare de ap' rezultate n urma infiltr'rii de ap'
pluial' n sol. 7ersonalul uzinei este sensi$ilizat n leg'tur' cu protecAia solului. (ctiit'Aile de
producAie sunt implementate astfel nc)t s' fie eitat' potenAiala poluare a solului 8e"istenAa
$ancurilor de retenAie pentru produse c*imice, materiale a$sor$ante Bi retenAi n caz de poluare
accidental',etc.9.
0IR+S. %l'dirile de pe platform' respect' reglement'rile n igoare n ceea ce prieBte
ur$anismul zonei. 4e urm'reBte menAinerea Bi dezoltarea patrimoniului, precum Bi ntreAinerea Bi
dezoltarea spaAiilor erzi pe platforma Dacia.
3IA@":. Dacia are grij' s' integreze cl'dirile n peisajele locale Ain)nd cont de dispoziAiile de
reglementare ur$ane. (stfel, pe platform', spaAiile erzi amenajate Bi plantele sunt ntreAinute Bi
dezoltate.
4,4R=I4 4:4C5RICB %onsumul de ap' pe platform' a fost redus de la 135 m32e*icul
fa$ricat n anul 2000, la 3,9 m32e*icul n 200@. 4+a nregistrat Bi o reducere important' a
consumului de energie, raportat la e*icul produs, ntre 2000 Bi 200@. (stfel, dac' n anul 2000
se consuma o cantitate de energie electric' de 2,@! &R*2e*icul, n anul 200@ se consum' doar
0,62# &R*2e*icul. 6otodat', cantitatea de energie termic' folosit'2e*icul a sc'zut de la 6,5!
&R*7%E2e*icul n anul 2000, la 1,035 &R*7%E2e*icul n anul 200@. 0esursele de ap' Bi
energie consumate sunt cuantificate cotidian
43+:@CI" D4D4@RI:+R ?4 ?:"5E+R0B
D"CI" F, ?4RI+"D" 2$$$ & 2$$%
^ntre anii 2000 Bi 200@, uzinele au redus cantitatea de DE5 produse de la 606 Pg2e*icul, la 65,!6
Pg2e*icul 8+@9?9, iar la DE7 produse de la 59 Pg2e*icul n anul 2000, la 1@,@ Pg2e*icul n
200@ 8+6@?9 (ceste reduceri au fost posi$ile prin trierea la surs' a deBeurilor, utilizarea
mijloacelor de pre+tratare 8prese de $alotat9, g'sirea de noi filiere de tratare Bi realizarea de zone
intermediare de depozitare a deBeurilor.
"G4:4 D4 D4A3+:5"R4
+ 0educerea cantit'Ailor de deBeuri periculoase depozitate n depozitele
controlate de deBeuri-
+ 0eciclarea deBeurilor.
E"?54 0"RC",54
+ &odernizarea staAiei de epurare din localitatea DaideBti-
+ 0ealizarea depozitului controlat de deBeuri DaideBti,
+ =liminarea pasiului de deBeuri periculoase din Dacia-
+ Depoluarea zonelor contaminate 8depozitul de uleiuri, pre$atal, $atal9-
+ 6ratarea solurilor poluate cu *idrocar$uri n staAia de tratare $iologic' a solurilor 82003+200#9-
+ %onstruirea unui num'r de cinci depozite intermediare pentru deBeurile industriale.
+ %onstruirea unei zone centrale de regrupare deBeuri
3#

%oncluzii
Din anul 2005, de c)nd Dacia a primit certificarea E4/ 1# 000, a nceput s' i i arate interesul
pentru protejarea mediului nconjur'tor. %onsider'm c' firma a r'spuns destul de t)rziu la
tendin ele eco ce s+au impus n ultima perioad', dar a recuperat prin inesti ii masie de
protec ie mpotria polu'rii. 6oate tirile din pres' or$esc despre c)t de multe progrese a f'cut
!4
http://www.daciagroup.co/sites/default/files/declaratia.de.ediu.dacia.pdf
Dacia n acest sens, doedind c' are o campanie $un' de comunicare, reu ind s' imprime ideea
c' sunt responsa$ili sociali. >aptul c' nu am g'sit date referiotare la efectrele negatie pe care le
are compania asupra mediului ne face s' credem c' nu transmit n mod transparent ade'ratul
impact local pe care ace tia l au. De i nu aem date oficiale, nu este greu s' ne d'm seama c'
Dacia influen eaz' n mod negati at)t prin procesul de produc ie i e"isten a unor de euri
to"ice, c)t i prin produsele lor finite care elimin' no"e pe o perioad' ndelungat' de c)nd ies pe
por ile fa$ricii.
1oi credem c' Uzina Dacia are un impact e"trem de mare n comunitatea local'. 1e referim aici
la poluare, zgomot, miros, efect izual, ca efecte negatie, dar i n domeniul economic i social
ca efecte pozitie. 4ingura metod' prin care comunitatea local' ar accepta e"isten a unei uzine
de ma ini este ca aceeasta s' se fac' ndispensa$il' 8 cum este datorit' concentra iei for ei de
munc' si a asigur'rii resurselor de ap' pota$il' 9 i s' aduc' n plus contri$u ii pozitie n
mediul social. Dona iile pe care le+a f'cut pentru centrele de plasament ofer' Daciei un statut de
Ocompanie cu sufletD, iar cele n domeniul educati pozi ioneaz' firma ca fiind un partener n
dezoltarea genera iilor iitoare. 3n final, nesti iile c)t mai mari n protejarea mediului sunt
cele care ofer' impresia de actor social responsa$il.

Din perspectia modelului teoretic al cercet'rii lui QadeP, noi consider'm c' Dacia este un
model *i$rid ce se pozi ioneaz' ntre faza managerial' i cea strategic'. %ompania este
con tient' de importan a care se acord' din ce n ce mai mult protej'rii mediului i n acest sens
a realizat c' dezoltarea dura$il' tre$uie s' fie un pricipiu c*eie n politicile iitoare pentru a se
putea adapta noilor cerin e sociale. (ceasta aspir' spre faza strategic' datorit' grupului 0enault,
unde politicile de %40 sunt priite ca un aantaj competiti.

S-ar putea să vă placă și