Anxietatea (Partea I)

Singurul lucru de care ar trebui sa ne fie frica este frica insasi.

Franklin D. Rooseelt
De cele !ai !ulte ori sunte! !ai !ult s"eriati# decat raniti$ si suferi! !ai !ult din cau%a
i!aginatiei# decat din cau%a realitatii.
Seneca
&n !od de a trai un iitor este de a crede ca e ineitabil.
Ric'ard (ac'
Anxietatea este o stare "ur u!ana# "e care o "ot trai fe!eile cat si barbatii ) o si!ti! cand ne
confrunta! cu situatii "e care le considera! de s"eriat# dificile.
de *ona +eorgescu# "si'olog
,xista "ersoane al caror co!"orta!ent este guernat de frica si sunt constiente de aceasta# "e
cand altele nici nu baga de sea!a ca frica le coordonea%a iata - "ot calatori# au succes "e
"lan "rofesional# "ot tine discursuri in "ublic# au o iata sociala si de fa!ilie cores"un%atoare
si totusi sunt !ereu tensionati si s"eriati# c'iar daca fricile lor sunt u!ane (frica de a urca cu
liftul# frica de a conduce !asina# frica de "aian.eni# etc.)
Anxietatea este o e!otie generata de antici"area unui "ericol difu%# greu de "rea%ut si
controlat$ se transfor!a in frica in fata unui "ericol bine identificat si este insotita de
!odificari fi%iologice si 'or!onale caracteristice starilor de actiare ridicata si este adesea
asociata cu co!"orta!entul de conserare)retragere sau cu conduitele de eitare.
/ulburarile anxioase sunt "rintre cele !ai frecente tulburari "si'ice# care conduc la
"erturbari serioase in functionarea sociala# inter"ersonala si "rofesionala# "recu! si !ulta
suferinta si trairi de%agreabile si disconfrotante# cu consecinte !a.ore in "lanul calitatii ietii.
In cadrul tulburarilor anxioase "ute! enu!era0 .........
) fobiile
) cri%ele de angoasa sau starile de "anica
) anxietatea generali%ata
) !anifestarile obsesionale si co!"ulsie
) anxietatea "ost)trau!atica
Anxietatea nor!ala este resi!tita atat in "lan "si'ic# ca o stare ne"lacuta de tea!a si
disconfort# cat si in "lan so!atic cu o intensa co!"onenta egetatia de feno!ene foarte
de%agreabile.
*intea si cor"ul nostru nu functionea%a se"arat# intre ele exista un continuu! ) !intea este
esenta interioara a cor"ului# iar cor"ul este inelisul exterior al !intii# nu "ute! se"ara
co!"oneta fi%ica de cea "si'ica# fiinta este "si'oso!atica# cor"ul si !intea functionea%a
i!"reuna#astfel incat anxietatea generea%a si!"to!e si in !inte si in cor"0
In !inte0
) ne si!ti! su"arati !ai !ereu
) si!ti! oboseala destul de des
) nu ne "ute! concentra
) sunte! irascibili
) nu dor!i! bine
In cor"0
) rit! cardiac neregulat 1 "al"itatii
) trans"iratie
) dureri si tensiuni !usculare
) res"iratie greoaie
) a!eteala
) indigestie
) diaree
Anxietatea este un se!nal de alar!a care ne aerti%ea%a de un "ericol i!inent de natura
conflictuala# "unand in stare de alerta "ersoana in cau%a.
Anxietate si fobie
Prin co!"aratie cu fobia# anxietatea este definita ca o tea!a difu%a# fara obiect bine "reci%at#
in ti!" ce fobia este o tea!a "ersistenta cu obiect# gand sau situatie bine "reci%ate (ani!ale#
furtuna# inalti!e etc.)# care nu .ustifica tea!a# iar cel afectat isi da sea!a de fa"tul ca frica sa
este ridicola si li"sita de sens# lu"ta i!"otria ei# dar nu o "oate ininge.
In cadrul fobiilor# "ot fi incluse c'iar si unele frici cu caracter !ai abstract - frica de
res"onsabilitate# de "ierdere a controlului# de a lua "arte la eeni!ente sociale# de a fi singur
sau de a fi res"ins.
Si totusi
2Daca lasi fricile sa te do!ine# o sa sfarsesti "rin a nu sti ce "ersoana !inunata ai fi "utut sa
fii daca nu le lasai in iata ta.
Robert Sc'uller
2Poti sa do!ini a"roa"e orice frica# cu conditia sa)ti educi !intea sa "rocede%e astfel.
A!inteste)ti ca frica nu exista in alt loc# decat in !intea ta.
Dale 3arnegie
Frica este 2ca"ul de lista al e!otiilor negatie "e care le incerca! de)a lungul ietii. *ai
!ult# este c'iar e!otia negatia ce "oate fi "reinta!"inata si cel !ai usor# daca stii sa ra!ai
obiecti si sa)i intelegi sursa. De)a lungul ietii "ute! ex"eri!enta frica de esec# frica de a
face o greseala# frica de a ne "ierde .ob)ul# sotia1sotul# sanatatea# iata si lista "oate
continua.
Frica se "oate !anifesta ca o e!otie foarte "uternica# face sa iti tre!ure genunc'ii# "oate
genera stres si "oate sa iti ruine%e iata$ e o e!otie 2bolnaicioasa si te face sa fii ne'otarat#
sa oscile%i# sa nu "oti sa iei deci%ii. De cate ori ii "er!iti fricii sa "atrunda in e!otiile tale#
indiferent ca e !ai !ica sau !ai !are# "uterea ta de .udecata si abilitatile cu care esti in%estrat
or aea de suferit.
Sa reduci frica si eentual sa o eli!ini "oate fi insa usor# daca intelegi de ce a a"arut si ce sa
faci sa o contracare%i. Pri!ul "as este sa intelegi ca frica afectea%a c'i!ia de la nielul
creierului si toate abilitatile tale innascute. A"oi# sa reali%e%i ca gandurile tale au doua
co!"onente0 fa"tele si e!otiile. 4rice situatie cu care te confrunti in iata nu este ni!ic
altcea decat un fa"t. &n fa"t nu este ni!ic altcea decat un si!"lu fa"t5
Incearca sa faci o lista a fricilor tale. , i!"ortant sa fii sincer cu tine.
I!i este frica in legatura cu0
6) 777777777777777777777777777777777777777
8) 777777777777777777777777777777777777777
9) 777777777777777777777777777777777777777
:) 777777777777777777777777777777777777777
;) 777777777777777777777777777777777777777
Du"a ce ai scris lista# daca anali%e%i atent fa"tele carora le)ai atasat frica# ei obsera ca toate
au cea in co!un. /oate sunt re%ultate "otentiale care inca nu s)au "rodus5 4data ce reusesti
sa intelegi ca iti este frica de cea ce nu s)a inta!"lat# esti "e cale sa iti reduci nielul fricii
sau c'iar sa o eli!ini. .........
Daca te !ai gandesti un "ic# c'iar ei reali%a ca frica este intotdeauna asociata cu ingri.orarea
des"re un re%ultat iitor# inainte ca acesta sa se "roduca. Frica nu "oate exista in "re%ent. ,a
exista doar cand te gandesti la un "osibil re%ultat.
Din !o!ent ce trai! in !o!ent "re%ent# tot ce trebuie sa faci este sa controle%i "re%entul.
3at de bine "oti controla "re%entul - de asta de"inde re%ultatul iitor - bun sau !ai "utin bun.
Daca intelegi ca frica de iitor contribuie la 2caderea ta "rin scaderea sc'i!burilor c'i!ice
de la nielul creierului si "rin reducerea abilitatilor tale naturale de a functiona la !axi!#
deine !ai usor sa ii faci fata si sa o 2!anere%i - si reali%e%i toate acestea "rin controlul
asu"ra !o!entului "re%ent. 3oncentrea%a)te "e ceea ce ai de facut 2acu! si re%ultatul a
a"area oricu! - tot ce se "oate inta!"la este fie sa castigi# fie sa "ier%i.
Fricile sunt ba%ate "e scenarii i!aginate# care se "ot inta!"la sau nu. 3ele !ai i!aginate frici
nu se inta!"la "oate niciodata.
Din !o!ent ce frica exista doar la nielul !intii# atunci cand esti ingri.orat de un "osibil
re%ultat# incearca sa i!"arti fa"tele carora le)ai atasat frici in doua categorii0 una din "unct de
edere al re%ultatelor asu"ra carora ai un oarecare control si una din "unct de edere al
re%ultatelor "e care nu le "oti controla in !od direct.
&n exe!"lu bun este !arele inentator /'o!as ,dison# care nu aea o educatie stiintifica si
totusi tot incercand sa desco"ere cu! sa faca un bec sa se a"rinda# eident ca a esuat de
%eci de !ii de ori$ dar a inatat din greselile "e care le)a tot re"etat# nu a renuntat si restul e
istorie5 , eident ca ,dison nu s)a te!ut a"roa"e deloc de esec. /u de ce te)ai te!e<
Ae! "uterea sa ne concentra! atentia "e ceea ce dori! sa ni se inta!"le. 3'iar atunci cand
sansele sunt de una la un !ilion# exersea%a si inata sa te concentre%i doar "e acea sansa care
iti a aduce succesul. Sc'i!bandu)ne 2tinta concentrarii# ne "ute! transfor!a e!otiile
negatie in e!otii neutre sau "o%itie.
Daca "er!iti altor frici i!aginare sau unor dubii des"re finali%area intentiei tale sa iti
"atrunda in !inte# "robabilitatea de esec a creste.
,ident# nu "oti sa ai succes dintr)o data5 4ricu!# daca esti dis"us sa acce"ti riscuri# inata
din feedback)ul "e care ti l)au oferit greselile si nu renunta5
Sc'i!bandu)ne 2tinta concentrarii# ne "ute! transfor!a e!otiile negatie in e!otii neutre
sau "o%itie.
2(anda "ersonala
In 23ele "atru lega!inte# Don *iguel Rui% ne inata sa ne "rii! trecutul "ersonal ca "e o
banda inregistrata si descrie !odul in care banda "ersonala a fiecaruia dinre noi este
"rogra!ata de "arinti si de societate. Parcurgand aceasta carte ("oate !ulti de.a au citit)o)#
eti reali%a ca !ulte din credintele# coningerile si gandurile de "e banda nu sunt ale oastre.
Au fost insa "use "e banda oastra de altii si le)ati acce"tat ca fiind ale oastre. =ielul actual
"e care a aflati reflecta ceea ce ati inregistrat "e banda# ca intr)un !anual de instructiuni.
Din !o!ent ce creierul este "rogra!at sa ia deci%ii in confor!itate cu ce este "e banda# cea
!ai !are "roocare este atunci cand incerci sa sc'i!bi ti"arele de gandire din trecut in
ederea i!bunatirii calitatii "ro"riei ieti# creind# astfel# un nou !od de a gandi.
In functie de cat de bine cunosti ceea ce ai de.a inregistrat "e banda si cat de bine intelegi
!odul in care 2functione%i in acord cu >egile &niersului# abilitatatea ta de a te sc'i!ba se
a de%olta.
Sc'i!barea nu e niciodata usoara# insa e o "roocare.
3and incerci sa te sc'i!bi# trebuie sa 2iningi ceea ce se afla de.a i!"ri!at "e banda ta.
Rolul "e care)l .oaca banda ta este acela de a)ti re"eta ceea ce ai facut de.a in trecut. Rolul tau
este sa te 2i!bunatatesti# sa cresti nielul dorintei si al 'otararii de a te sc'i!ba. (en%ii nu ii
"asa daca gandesti "o%iti sau negati. , "reocu"ata sa te faca sa re"eti actiunile si gandurile
din trecut.
(anda "ersonala nu iti este dus!an. ,ste c'iar "rietena ta. Fara ea# nu ai aea !e!orie. =u ai
sti cu! te c'ea!a# cine esti# cu! sa orbesti sau orice altcea ce ai inatat "ana acu!. (anda
iti ofera ba%a de date cu care treci "rin iata. =u e ina ben%ii ca tu si conditionarile sociale
"rin care ai trecut au dus la acu!ularea gandurilor negatie care te tin "e loc si te afectea%a in
!od eident.
Pentru a desco"eri ce e i!"ri!at "e banda ta# trebuie sa ineti sa fii foarte sincer cu tine. 3a
sa o re"roga!e%i# trebuie sa iti !aresti fortele si sa iti iningi slabiciunile. =u te ei sc'i!ba
"este noa"te# a fi un "roces de durata# in functie de forta dorintei tale si de !asurile "o%itie
"e care le ei lua "entru a te sc'i!ba.
*ai !ult# "oti sa ai i!"resia ca sc'i!barea se "roduce c'iar re"ede# insa# atentie !are0 2Pe
dinauntru# inainte%i cu ite%a lu!inii# "e dinafara trebuie sa o iei "as cu "as5# asa cu! afir!a
Ric'ard (ac'.
/e)ai 'otarat sa te sc'i!bi# dar re"eti aceleasi greseli sau co!"orta!ente negatie< =u fii
ingri.orat si nu te da batut. Poate e !ai bine sa ra%i de tine. Retine0 banda este foarte "uternica
si foarte buna in ceea ce face# stie totul des"re tine# te cunoaste cel !ai bine. Se foloseste de
toate slabiciunile tale ca sa te tina acolo unde esti# asa cu! esti. Dar trebuie sa acce"ti ceea ce
esti si ceea ce e inregistrat "e banda ta.
Daca ti)ai dat sea!a ca banda ta e !ai "uternica decat tine# incearca sa 'otarasti cine detine
controlul - tu sau banda ta. Sunt catea as"ecte asu"ra carora banda are control total# din
!o!ent ce acu! nu esti suficient de "uternic sa le sc'i!bi. =u te descura.a5 Fii si !ai 'otarat
si lucrea%a !ai !ult cu tine ca sa sc'i!bi ce se "oate sc'i!ba. ,entual# ei dobandi c'iar
destula forta si intele"ciune "entru a ininge banda exact acolo unde inca te controlea%a5 ,ste
doar o c'estiune de ti!" si efort "ana ei fi sta"anul "ro"riei ben%i inregistrate5
Din fericire# "oti !odifica obisnuintele de "ana acu!# intrucat cea !ai recenta "arte din
banda ta are cel !ai !are i!"act asu"ra !odului in care iei deci%ii. Altfel# ai fi ca un robot si
nu te)ai "utea sc'i!ba reodata. 4ri de cate ori incerci sa sc'i!bi cea "e banda# intri intr)o
2batalie intre dorinta ta de a sc'i!ba si dorinta be%ii tale de a)si .uca rolul. .........
Forta dorintei tale de sc'i!bare deter!ina succesul 2i!"otria ben%ii tale. De exe!"lu#
!ulti oa!eni sunt su"ra"onderali si !ulti doresc sa faca o sc'i!bare in ceea ce "rieste felul
in care arata# dar dorinta lor este "rea !ica "entru a se lu"ta cu forta ben%ii lor inregistrate.
Atunci cand insa trec "rintr)un atac de cord sau iata le este serios a!enintata# !ulti dintre ei
isi sc'i!ba co!"orta!entul si c'iar atitudinea fata de iata5 Forta dorintei lor de a trai le da
"uterea sa ininga ceea ce au inregistrat "e banda. Ince" sa faca !iscare# isi sc'i!ba dieta si
reusesc sa si slabeasca.
Dorinta de a sca"a de frici si de anxietate "oate nu este "entru tine o c'estiune de iata si de
!oarte# dar cu cat este !ai !are aceasta dorinta# cu atat !ai !ult ei aea si succes in a sca"a
de aceste frici. 3u cat intelegi !ai bine !odul in care functionea%a banda ta# ce te tine "e loc
si cu! sa i!"le!ente%i sc'i!barea# cu atat !ai usoara a fi calatoria ta catre linistea
interioara.
&nii tera"euti (de orientare cogniti)co!"orta!entala)# considera ca0
) !a.oritatea co!"orta!entelor de ti" anxios sunt inatate$ de accea# c'iar daca i se "are ca
aeti tea!a res"ectia de cand a stiti# a "uteti de%ata de ea$
) in ca%ul in care un co!"orta!ent anxios sau fobic se de%ata# el nu !ai "oate fi inlocuit cu
alte frici# ci# di!"otria# "ersoana este !ai bine ada"tata la !ediu$
) reactia anxioasa se "oate !odifica$
) cu a.utorul unor cunostinte s"eciale# al unor antrena!ente "si'ologice ba%ate "e i!aginatie#
ointa si gandire# co!"orta!entele de ti" anxios "ot sa dis"ara relati re"ede (catea luni).
De obicei# oa!enii folosesc cuantul stres "entru a defini aceasta stare# insa acest ter!en
"oate fi utili%at "entru a defini doua as"ecte diferite - "e de o "arte# ceea ce ne deter!ina sa
fi! anxiosi si# "e de alta# reactia "e care o ae! la ceea ce ne face sa fi! anxiosi - ceea ce
crea%a confu%ie.
3and anxietatea este re%ultatul unei "roble!e "ersistente# ca de exe!"lu cea a dificultatilor
financiare# o nu!i! su"arare# daca este un ras"uns s"ontan la o a!enintare i!ediata# ca de
exe!"lu "riitul de "e !arginea unei "ra"astii# co!"arati cu "riitul unui caine furios )
atunci o nu!i! frica.
In !od nor!al# si frica si anxietatea "ot fi folositoare# a.utandu)ne sa eita! situatii
"ericuloase# ne dau se!nale# ne "un in starea de alerta sau c'iar ne !otiea%a sa face! fata
anu!itor situatii.
4ricu!# daca aceste trairi dein "rea "uternice sau de durata# ne "ot induce bloca.e in
actiitatile de %i cu %i si c'iar ne "ot distruge iata.
3ei ce doresc sa se debarase%e de tea!a# trebuie sa aiba in edere catea lucruri0
) trebuie sa stie ca nu sunt un ca% unic si irecu"erabil ) !ai exista oa!eni care sufera de frici
irationale$
) niciodata nu este "rea tar%iu sa te sc'i!bi$
) c'iar si fricile si fobiile ec'i# fixate bine inca din co"ilarie# "ot fi tratate5
Pentru a le trata# sunt i!"ortante catea as"ecte0
) desco"erirea naturii te!erii res"ectie0 unele frici sunt eidente (de aion# de lift# de a !erge
singur "e strada)# in ti!" ce altele sunt !ai ascunse (tea!a de a fi res"ins de ceilalti - fobia
sociala)$
)trebuie sa fi! a.utati sa constienti%a! fa"tul ca anxietatea si fobiile sunt frici inatate# sa
descifra! !odul in care functionea%a# ce reactii fi%iologice declansea%a# cu! influentea%a
iata si ce anu!e face! "entru a le !entine ) "ersoana anxioasa "oate sa obsera# astfel# ca
intre%areste "ericole uriase# desi acestea sunt !inore# sau isi "oate i!agina "ericole care in
realitate nu exista# si# !ai ales# "oate sa isi dea sea!a in ce !asura fricile res"ectie ii incurca
iata$
) "rogra!ele de co!batere a fricii trebuie inatate i!"reuna cu tera"eutul si a"licate la
situatiile de iata$
) "ersoana in cau%a trebuie sa isi !odifice stilul de iata# sa inete sa traiasca i!"reuna cu
fricile sale sau sa se elibere%e co!"let de ele.