FOLCLORULARHIVA VIE A POPOARELOR FOLCLORULARHIVA VIE A POPOARELOR

Folclorul romnesc reprezinta totalitatea creatiilor culturii spirituale romne s ti . Sintagma

se refera la productiile etniilor vorbitoare de limba romna n toate dialectele ei (majoritar
dacoromn, dar si aromn, meglenoromn si istroromn), semnalate n interiorul
granitelor romnesti. Urmarind firul istoriei, folclorul din Romnilor include si creasiile
atribuite etniilor premergatoare populatiei romnesti (tracodaci si presupusii proto
romni, n situasia n care nu e!ista izvoare istorice care sa ateste o populatie la nord de
"unare n #vul mediu timpuriu, pna n mileniul doi al erei creatine). Folclorul ajunge sa
fie divizat c$iar si n functie de sate sau comune. %cest sistem de diviziuni, aparent
e!agerat, evidentiaza multitudinea de obiceiuri, traditii, datini, care, nsumate, releva
identitatea romnilor, e!istenta lor stravec$e.
#timologia cuvntului engl. Fol&' popor ( si
lore' stiinta (, (ntelepciune (, deci ntelepciunea poporului.
"esi interesul pentru cultura poporului e!ista dintotdeauna, ornduirea informatiilor ntr
un sistem de conventii, clasificarea lor si studierea n mod s tiin tific nu sau produs mai
devreme de a doua jumatate a secolului )*). folclorul pe teritoriul Romniei a fost
mpartit n numeroase zone folclorice, n functie de regiuni, vai ale rurilor mai
importante, judete sau subregiuni ale unui judet. Folclorul ajunge sa fie divizat c$iar si n
functie de sate sau comune. %cest sistem de diviziuni, aparent e!agerat, evidentiaza
multitudinea de obiceiuri, traditii, datini, care, nsumate, releva identitatea romnilor,
e!istenta lor stravec$e.
+rincipalele zone folclorice romnesti sunt urmatoarele, -ri s ana , .anat, / ara 0o tilor ,
/ ara 1a s ului , "obrogea, 0oldova, .ucovina, 1ltenia, %rges, /inutul 0e$edin ti, zona
2arg$itei, care sunt n continuare subdivizate n zone mai mici, delimitate de un grad mai
mare de particularitate n privinta productiilor folclorice.
%rta populara constituie una din componentele esentiale a lazii cu zestre a neamului. #a
reprezinta un element preponderent de admiratie a creatorilor populari care dea lungul
secolelor au realizat valori patrimoniale inestimabile contribuind la imbogatirea
tezaurului folcloric universal.
%rta populara romaneasca face parte din istoria neamului nostru, este un document
veridic scris intrun limbaj propriu de catre creatorii anonimi dea lungul anilor. #a face
legatura intre om si natura, reprezentand in intregul ei unitatea intrinseca pe intreg spatiul
romanesc a caracteristicilor si stilului propriu specific romanesc.
3eorge -alinescu constata ca 4patru mituri sunt nutrite din ce in ce mai mult in mediile
literare,tinzand a deveni pilonii unei traditii auto$tone.5
-ele 6 mituri consemnate de marele critic literar sunt,
7./raian si "oc$iamitul etnogenezei romanesti,
+ovesatea spune ca "oc$ia ar fi fost fiica regelui dac "ecebal, de care sa indragostit
/raian, cuceritorul "aciei. Urmarita fiind de trupele lui /raian, aceasta se ascunde pe
muntele sacru, -ea$lau, impreuna cu oile sale. #a este ajutata sa se ascunda de urmaritor,
de 0aica "omnului, care o transforma impreuna cu turma sa in stanci.
1 alta varianta a mitului povesteste ca "oc$ia avea un fiu pe nume "ragobete, care sa
casatorit impotriva vointei mamei sale cu o fata frumoasa.
-a o soacra rautacioasa, .aba "oc$ia ia dat norei sale, intro zi rece de iarna, un g$em
de lana neagra spunandui sa se duca la rau cu el si sal spele si nu se intoarca pana cand
nu face lana alba.
Saraca fata a spalat lana pana cand mainile iau sangerat, dar lana tot neagra a ramas.
0iscat de suferinta fetei, *sus i sa aratat acesteia si ia dat o floare rosie, spunandui sa
spele lana cu ea. 0are a fost mirarea fetei cand a vazut ca lana spalata cu apa in care a
pus floarea sa albit.
Fericita ca a reusit sa treaca cu bine peste aceasta incercare grea, la care o supusese
soacrasa, .aba "oc$ia, fata sa intors acasa.
%casa fata nu a fost primita bine, din potriva, soacra auzind povestea a acuzato pe fata ca
are un iubit, pe 0artisor. %sai spusese fata barbatului care a ajutato, nerecunoscandul
pe *sus.
"upa aceasta intamplare, "oc$ia a pornit impreuna cu turma sa spre munte, convinsa ca
primavara venise deja, doar vazuse floarea rosie, semn ca zapada sa dezg$etat si ca
primavara a venit. Urcand muntele, .aba "oc$ia sa incalzit sia tot scos rand pe rand
cele 78 cojoace pe care le purta, pana a ramas fara nici unul. "ar vremea capricioasa sa
sc$imbat. +e cat de frumos fusese la inceputul zilei, pe atat de urat se facuse acum.
*ncepuse sa ninga si sa ing$ete totul in jur.
"oc$ia a ing$etat impreuna cu oile sale, transformanduse, conform legendei, in stana de
piatra. Rocile se pot observa si astazi pe muntele -ea$lau si sunt o marturie vie a acestui
mit romanesc.
/raditia romanesca spune ca primele noua zile ale lunii martie sunt consideratebabesi ca
fiecare dintre noi in aceasta perioada trebuie sa isi aleaga o baba, o zi si in functie de cum
va fi ziua aleasa frumoasa sau urata, cu noroc sau cu g$inion , asa va fi tot anul .
8.0iorita simbolizand 4e!istenta pastorala a poporului roman5.
9.0esterul 0anole4mitul estetic,indicand conceptia noastra despre
creatie,care e rod al suferintei.5
6.:buratorul care e mit erotic,personalizarea invaziei instinctului puberal.
+otrivit credintei populare, instalarea sentimentului erotic la tinerele fete ajunse n pragul
feminitatii ar fi legata de o fiinta supranaturala denumita :burator care, n imaginatia
mitologica, are aspectul unui tnar frumos, dar care este o faptura malefica, pentru ca
provoaca zbucium si suferinta.
-ostumul popular romanesc reprezinta vesnicia si individualitatea unei etnii.
-ostumul popular este o combinatie a traditiilor locale, a asezarii geografice, a climei,
precum si a posibilitatilor economice. #l reprezinta o emblema de recunoastere, o marca
a identitatii etnice, un document cu certa valoare istorica si artistica. 0ateria prima
folosita pentru confectionarea costumelor populare o constituia lana, canepa, inul sau
bumbacul. -uloarea de fond, in general alba, indica o traditie pastrata de la daci.
+ortul barbatesc era format din camasa si pantaloni (confectionati vara din in sau
canepa si iarna din postav), c$imir, caciula (sau clop) si opinci. -$imirul era decorat de
cele mai multe ori cu margele colorate ce reprezentau diverse modele populare (figuri
geometrice, flori, frunze).
+ortul femeiesc cuprindea opinci, poale albe, camasa, zadie, cojoc, naframa, intro
cromatica mai vie decat la barbati (perdominand albul si rosul) si cu ornamente bogate si
e!uberante.
Una dintre c$e mai raspandite podoabe femeiesti era ;latitarul;, o bentita ingusta din tesut
ornat cu margele mici, colorate, purtata la gat. %ceasta piesa se armoniza si complecta
costumul popular femeiesc.
-ostumul popular romanesc este format din,
ciupag < care este facut din panza tesuta. =a maneci are prinsa cibca facuta cu carligul
din macrameu
alb. +e piept si la maneci sunt cusute flori cu acul, de diferite culori
camasa < este facuta din panza tesuta. =a poale (jos) are prinsa cibca facuta cu carligul
din
macrameu alb si cususte flori de diferite culori cu acul
fustcul < vine in fata peste camasa. #ste facut din lana tesuta si prinsi pe el fluturi
opregul < vine in spate peste camasa. #ste facut din lana tesuta si prinsi pe el fluturi
brul < este facut din lana tesuta. -u el se incinge mijlocul (culori rosu, albastru, alb,
portocaliu,
verde)
cojocul < este facut din piei de oaie. +e margini sunt cusute flori de diferite culori cu
acul
crpa < este facut din matase, iar pe margini are ciucuri lungi. =a fetele tinere carpa este
inlocuita de somot.
Somotul este facut din catifea si impodobit cu margele.
stitele < vin puse la maini. Sunt facute din lana si impodobite cu margele.
=a gat se poarta 4part>5 facuta din margele de diferite culori insirate pe ata.
"e asemenea, se mai poarta salba din bani de argint si margele.