COROZIUNEA METALELOR I PROTECIA ANTICOROSIV

1
2
Cuprins
1. Privire general asupra coroziunii metalelor_______________________5
2. Coroziunea chimic_________________________________________6
3. Coroziunea electrochimic____________________________________7
4. Metoe e protec!ie anticorosiv a materialelor metalice_____________"
4.1. Metoe e prevenire a coroziunii___________________________"
4.2. Metoe e acoperire a supra#e!elor metalice cu $nveli%uri
anticorosive___________________________________________1&
4.3. Metoe e ac!ionare asupra meiului corosiv________________14
'losar_____________________________________________________16
(i)liogra#ie__________________________________________________17
3
4
Coroziunea i protecia anticoro!i"#
$% Pri"ire &enera'a a!upra coroziunii (eta'e'or
Pagu)ele provocate economiei na!ionale e ctre coroziune ating propor!ii
uria%e. Con#orm atelor e*istente+ aproape o treime in prouc!ia monial e metal
este scoas in uz atorit coroziunii. ,ntruc-t numai circa ou treimi in metalul
coroat se recupereaz prin topire+ $nseamn c circa 1&. in prouc!ia monial se
piere e#initiv ca urmare a ac!iunii e istrugere a coroziunii.
Pagu)ele atorate coroziunii sunt aesea legate nu numai e piererile e metal
ci %i e scoaterea in #unc!iune a unor instala!ii $ntregi+ pentru a cror prelucrare %i
montare se cheltuie%te mai mult ec-t costul materialului in care sunt #cute. /ac
pentru %inele e cale #erat costul materialului ep%e%te costul e #a)rica!ie+ pentru
alte prouse cum ar #i ma%inile+ avioanele+ aparatele e precizie etc.+ costul e
#a)rica!ie ep%e%te cu mult costul materialului.
0ermenul e coroziune este conven!ional %i cuprine o serie e procese+ e
schim)ri chimice %i electrochimice prin care metalele trec intr1o #orm elementar
$ntr1o #orm com)inat. 2ceast trecere este posi)il eoarece $n natur+ $n mo
o)i%nuit+ metalele se gsesc su) #orm com)inat ca3 o*izi+ car)ona!i+ hiro*izi+ a cror
energie li)er este mai mic ec-t a metalului pur+ ceea ce etermin tenin!a natural
a metalelor e a trece la #orme cu energie li)er mai reus.
Prin coroziune se $n!elege istrugerea materialelor atorit reac!iilor chimice sau
electrochimice cu meiul $ncon4urtor. 2tacul chimic irect este posi)il la toate materiile
prime #olosite $n inustrie+ $n timp ce atacul electrochimic nu apare ec-t la metale+
eoarece numai ele pose electroni li)eri. Materialele sintetice nu pose aceast
structur ele #iin e o)icei supuse egrarii numai prin atac chimic.
/up mecanismul e es#%urare se pot istinge ou tipuri e coroziune 3
coroziunea chimic care se re#er la procesele e istrugere a metalelor %i alia4elor
care se prouc $n gaze uscate+ precum %i $n lichie #r conucti)i litate electric %i
$n ma4oritatea su)stan!elor organice5
coroziunea electrochimic se re#er la procesele e egraare a metalelor %i
alia4elor $n solu!ii e electroli!i+ $n prezen!a umiit!ii+ #iin $nso!ite e trecerea
curentului electric prin metal.
2t-t coroziunea chimic c-t %i cea electrochimic+ #iin procese ce se es#%oar
la inter#a!a metal1gaz+ #ac parte in categoria reac!iilor eterogene %i se supun legilor
generale ale cineticii acestor reac!ii.
/up aspectul istrugerii+ coroziunea poate #i clasi#icat $n 3 coroziune continu
6c-n $ntreaga supra#a! metalic a #ost cuprins e ac!iunea meiului agresiv7 %i
coroziunea local 6c-n istrugerea se prouce numai pe anumite por!iuni ale
supra#e!ei metalului sau alia4ului7.
,n practic+ #enomenele e coroziune sunt $n mo #recvent e*trem e comple*e
%i apar su) i#erite #orme+ motiv pentru care o clasi#icare riguroas a tuturor acestor
#enomene este greu e e#ectuat.
5
,n #unc!ie e aspectul istrugerii+ coroziunea se clasi#ic $n3
coroziune continu5
coroziune local
,n situa!ia $n care coroziunea este istri)uit pe $ntreaga supra#a! a metalului
coroziunea se nume%te continu. Coroziunea continu poate #i uni#orm sau
neuni#orm+ up cum viteza procesului e istrugere este aceeasi pe $ntreaga
supra#a! metalic sau i#erit pe anumite por!iuni.
/ac istrugerea corosiv se concentreaz pe anumite por!iuni ale supra#e!ei+
istrugerea se nume%te coroziune local. Coroziunea local poate #i e mai multe #eluri3
Coroziunea puncti#orm+ care se localizeaz pe supra#e!e mici 6puncte e
coroziune75
Coroziunea su) supra#a!+ care $ncepe la supra#a! ar se e*tine e pre#erin! su)
supra#a!a metalului provoc-n um#larea %i esprinerea metalului 6pungi e
coroziune75
Pete e coroziune+ care se repartizeaz pe supra#e!e relativ mari+ ar a-ncimea
lor este mic5
Coroziunea intercristalin+ care se caracterizeaz prin istrugerea selectiv a
metalului la limita intre cristale5
Coroziunea transcristalin+ care reprezint un caz tipic e coroziune local la care
istrugerea corosiv este eterminat e irec!ia tensiunilor mecanice e $ntinere.
Caracteristic la acest #el e coroziune este #aptul c #isurile se propag nu numai la
limita cristalelor ci ele chiar le traverseaz.
)% Coroziunea c*i(ic#
Coroziunea chimic se prouce in cauza a#init!ii intre metal %i unele gaze 68
2
+
98
2
+ :
2
9+ :Cl gazos+ C8+ C8
2
+ :
2
7 sau lichie ru conuctoare e electricitate
6alcooli+ )enzine+ )enzoli etc.7 provoc-n moi#icri ale metalului mani#estate prin3
izolvarea pr!ilor componente %i piereri e material5
splarea componen!ilor5
ezagregarea materialului e ctre cristalele srurilor care se #ormeaz $n porii si5
mrirea sau reucerea particulelor+ eci %i a $ntregii mase a metalului.
;ntensitatea procesului e coroziune chimic este coni!ionat e3 natura
materialului+ natura materialului corosiv+ concentra!ia+ temperatura %i presiunea meiului
corosiv %i urata e contact.
/intre #actorii e*terni+ ac!iunea cea mai untoare asupra metalelor o are
o*igenul. 9upra#a!a curat a multor metale e*pus la aer se o*ieaz rapi+ ac
reac!ia respectiv e o*iare 6Me < n8 Me8
n
7 are

loc cu scerea energiei li)ere.
Molecula e o*igen este a)sor)it %i concomitent scinat $n atomi. /up aceasta are
loc unirea atomilor e o*igen cu atomii e metal %i #ormarea primului strat
monomolecular e o*i. /ac pelicula e o*i #ormat prezint propriet!i protectoare+
viteza e coroziune ini!ial riicat scae rapi $n timp.
Capacitatea e protec!ie a peliculelor e o*i #ormate epine e permea)ilitatea
lor pentru su)stan!ele cu care reac!ioneaz.
Porozitatea peliculelor e o*i epine e raportul intre volumul o*iului %i al
metalului in care s1a #ormat.
6
Coroziunea chimic la temperaturi riicate se prouce cu viteze mari.
2st#el la prelucrarea la cal a o!elului+ prin laminare+ une temperaturile sunt $ntre
12&&...16&&
&
=+ grosimea peliculei e o*i a4unge u%or la c-!iva milimetri+ ceea ce
etermin piereri consiera)ile e metal la #iecare $nclzire. 2cest #enomen este
posi)il eoarece e la temperatura e "5&
&
= $ncepe s se #ormeze pe supra#a!a o!elului
un comple* e o*izi 6enumit %i !uner7 cuprinz-n3 6cu $ncepere e la supra#a!a
metalului7 >e8+ >e
3
8
4
%i >e
2
8
3
$n straturi e grosimi i#erite. 2ceste straturi sunt
poroase+ permit o*iarea $n continuare a metalului %i se e*#oliaz.
/e remarcat #aptul c stratul interior e >e8 este cauza sla)ei aeren!e a o*izilor
#orma!i anterior la supra#a!a metalic+ eoarece su) in#luen!a atmos#erei uce la
#ormarea hiro*iului e #ier+ eci la apari!ia ruginii+ su) stratul e o*izi e laminare+
ceea ce gr)e%te $neprtarea ei.
Coroziunea chimic a metalelor sau alia4elor se prouce prin reac!ii ce se
es#%oar la supra#a!a acestora $n contact cu gaze uscate sau solu!ii e neelectroli!i.
Prousele care rezult su) ac!iunea acestor meii rm-n+ $n general+ la locul
interac!iunii metalului cu meiul corosiv+ su) #orm e pelicule e grosimi %i compozi!ii
i#erite.
,n #unc!ie e propriet!ile lor #izico1chimice peliculele e coroziune e*ercit o
in#luen! important asupra es#%urrii ulterioare a procesului e coroziune+ a cineticii
acestuia+ put-nu1l #r-na $ntr1o msur mai mare sau mai mic.
+% Coroziunea e'ectroc*i(ic#
9pre eose)ire e coroziunea chimic+ metalele $n contact cu solu!iile )une
conuctoare e electricitate 6electroli!i7 se coroeaz electrochimic. 9olu!ia %i metalul
sunt str)tute+ $n acest caz+ e un curent electric+ generat e procesele electrochimice
care se es#%oar la limita celor ou #aze.
Pentru apari!ia acestui tip e coroziune este necesar s e*iste un ano+ un
cato+ un electrolit %i un conuctor+ eci un element galvanic. Prin $nlturarea uneia
intre aceste coni!ii+ coroziunea electrochimic nu se prouce. /up cum $n practica
inustrial metalele #olosite $n mo curent+ sunt eterogene+ se pot consiera ca #iin
alctuite in electrozi electrici scurtcircuita!i prin $ns%i corpul metalului respectiv. Prin
introucerea metalului $n ap sau $n meiu cu propriet!i electrolitice+ pe supra#a!a
metalului apar elemente galvanice $n care impurit!ile in metal #unc!ioneaz ca
microcatozi cu escrcare e hirogen pe supra#a!a lor+ $n timp ce metalul+ #unc!ion-n
ca ano se izolv.
?*emple tipice e coroziune electrochimic se $nt-lnesc $n cazul coroziunii
atmos#erice 6ruginirea #ierului7 %i la coroziunea provocat e curen!ii electrici e
ispersie in sol numi!i %i curen!i vaga)onzi.
,n pro)lemele practice e coroziune+ important este cunoa%terea vitezelor reale
cu care procesul se es#%oar. /ac procesul e coroziune este posi)il+ ar are o
vitez e es#%urare #oarte mic+ se poate consiera c materialul este rezistent la
coroziune. @iteza e coroziune se e*prim prin masa e metal istrus pe unitatea e
supra#a! $n unitatea e timp 6gAm
2
h7 sau a-ncimea la care au a4uns egrarile $n
unitatea e timp 6mmAan7.
Cunoa%terea acestor inici+ permit alegerea corespunztoare a materialului $n
#unc!ie e natura meiului+ ceea ce etermin o imensionare corespunztoare a
instala!iilor %i o 4ust apreciere a uratei lor $n e*ploatare.
7
,% Meto-e -e protecie anticoro!i"# a (ateria'e'or (eta'ice
Protec!ia $mpotriva coroziunii reprezint totalitatea msurilor care se iau pentru a
#eri materialele tehnice e ac!iunea agresiv a meiilor corosive.
Metoele %i mi4loacele e protec!ie anticorosiv sunt #oarte variate %i numeroase5
$n principial ele se pot grupa $n urmtoarele categorii3
metoe e prevenire a coroziunii5
utilizarea metalelor %i alia4elor rezistente la coroziune5
metoe e ac!ionare asupra meiului corosiv5
metoe e acoperire a supra#e!elor metalice.
,%$% Meto-e -e pre"enire a coroziunii
Metoele e prevenire a coroziunii constau $n3
alegerea corect a materialelor utilizate $n construc!ia e aparate %i utila4e
inustriale+ in punct e veere al rezisten!ei la coroziune5
evitarea punerii $n contact a unui metal cu un alt metal mai electronegativ ec-t el+
e e*emplu aluminiu alturi e alia4ele cuprului sau o!elurilor aliate+ )ronz $n contact
cu o!elul etc.
la #el se va evita punerea $n contact a metalelor ecruisate cu metalele recoapte sau
turnate+ eoarece in cauza i#eren!ei e poten!ial electrochimic intre ele+ $n
prezen!a unui electrolit corespunztor+ primele se coroeaz5
prelucrarea mai $ngri4it a supra#e!ei metalului+ eoarece a-nciturile+ zg-rieturile
#avorizeaz %i accelereaz coroziunea.
Coroziunea este o reac!ie chimic+ electrochimic sau )iochimic su) ac!iunea
meiului $ncon4urtor prin care o su)stan! este istrus+ izolvat sau mic%orat par!ial
sau complet. 0ermenul coroziune este $n special #olosit pentru a e#ini ac!iunea treptat
asupra metalelor a unor agen!i naturali+ cum ar #i aerul sau apa srat.
Cel mai $nt-lnit e*emplu e coroziune este ruginirea #ierului+ o reac!ie chimica
comple* $n care #ierul se com)in %i cu o*igen %i cu ap pentru a #orma o*i e #ier.
8*iul este un soli care men!ine aceea%i #orm general a metalului in care a #ost
#ormat+ ar mai poros %i mai voluminos+ #iin sla) %i #ragil.
9e pot #olosi trei metoe pentru a preveni ruginirea #ierului
1. Crearea unui alia4 in #ier care sa reziste coroziunii5
2. 2ugarea unui strat intr1un material care s reac!ioneze cu su)stan!ele corosive
mult mai rapi ec-t #ierul+ ast#el pe msura ce acel strat se consuma+ #ierul este
prote4at.
3. 2coperirea cu un strat impermea)il $n a%a #el $nc-t aerul %i apa sa nu a4ung la #ier.
Crearea unui alia4 in #ier este cea mai )una metoa e protec!ie ar %i cea mai
scump. Bn e*emplu ar #i o!elul ino*ia)il care se o)!ine prin com)inarea cromului sau
a cromului %i a nichelului cu #ierul. 2cest alia4 nu este a)solut ino*ia)il ar rezist chiar
%i su) ac!iunea unor su)stan!e corosive puternice+ cum ar #i aciul azotic.
2 oua meto+ prote4area cu un metal activ+ este %i ea satis#ctoare ar
scump. Cel mai $nt-lnit e*emplu este metoa galvanizrii+ $n care #ierul este acoperit
cu un strat e zinc. ,n prezen!a solu!iilor corosive+ un poten!ial electric apare $ntre #ier %i
zinc+ cauz-n izolvarea zincului %i prote4area #ierului pe toat perioaa e*isten!ei
zincului.
2 treia meto+ %i anume protec!ia supra#e!ei #ierului cu un strat impermea)il+
este cea mai ie#tin intre toate %i e aceea cea mai es $ntre)uin!at. ?a satis#ace
"
cerin!ele e protec!ie a #ierului at-ta timp c-t nu apare nici o #isur pe strat. 8at ce
stratul este crpat+ ruginirea $ncepe cel pu!in la #el e rapi ec-t ac nu ar #i avut nici
o protec!ie. /ac stratul protector este #ormat intr1un metal inactiv+ cum ar #i cositor
sau crom+ un poten!ial electric se creeaz+ prote4-n stratul e protec!ie ar un-n
#ierului+ permi!-n ruginii s ac!ioneze cu o mai mare vitez. Cele mai e#iciente straturi
e protec!ie sunt cele cu smal!+ iar cele mai ie#tine sunt vopselele speciale+ cum ar #i
miniul e plum).
Bnele metale+ cum ar #i aluminiul+ chiar ac sunt #oarte active in punct e
veere chimic+ nu prezint urme e coroziune su) coni!ii normale e atmos#er. /e
#apt+ aluminiul se o*ieaz repee+ %i un strat su)!ire+ continuu %i transparent e o*i se
#ormeaz pe metal+ prote4-nu1l e la o e*tinere rapi a ruginii. Plum)ul %i zincul+
chiar ac sunt mai inactive ec-t aluminiul sunt prote4ate similar e aceste straturi
su)!iri e o*i. Cuprul $ns+ un metal comparativ+ este o*iat $ncet e ctre aer %i ap $n
prezen!a unor acizi sla)i+ cum ar #i aciul car)onic+ prouc-n o su)stan! vere %i
poroas care nu este altceva ec-t car)onat e cupru. 2ceste prouse verzi ale
coroziunii+ supranumite %i cocleli+ apar pe alia4ele in cupru cum ar #i alama sau )ronzul+
%i e asemenea pe cupru pur.
Bnele metale+ numite %i metale no)ile+ sunt a%a e inactive chimic $nc-t nu
su#er e coroziune in atmos#er. Printre ele se numr palaiul+ aurul %i platina. 8
com)ina!ie e ap cu aer %i sul#at e hirogen ac!ioneaz asupra argintului+ care este
un metal semi1no)il+ ar cantitatea e sul#at e hirogen prezent $n atmos#er este
a%a e mic $nc-t graul e coroziune este negli4a)il+ e*cept-n piererea lustrului %i
schim)area $n negru a culorii+ care este cauzat e #ormarea sul#atului e argint.
Coroziunea metalelor este o mai mare pro)lem ec-t a altor materiale. 9ticla se
coroeaz su) ac!iunea unor solu!ii alcaline+ iar )etonul su) ac!iunea solu!iilor
rezistente la sul#a!i. Cezisten!a acestor materiale se poate mri semni#icativ
moi#ic-nu1le compozi!ia.
/atorit rezisten!ei la coroziune %i a urit!ii materialelor ceramice+ #a)rican!ii
#olosesc es smal!ul pentru acoperirea metalului %i prote4area lui. ?i reu%esc acest lucru
prin in4ectare e gaz comprimat+ care con!ine pra# ceramic+ $n #lacra unei torte e
hiro1car)on o*igenat care are cu o clur e 25&& grae Celsius. Particulele e pra#
semi1topit aer la metal+ %i up rcire #ormeaz un strat tare e smal!. 2paratele
electro1casnice+ cum ar #i #rigierele+ cuptoarele+ ma%inile e splat %i usctoarele sunt
es acoperite cu un strat e smal!.
2DBM;E;BD. ,n aer li)er+ uscat+ la temperatur o)i%nuit %i mai 4oas+ aluminiul
se conserv #oarte )ine eoarece se acoper cu un strat su)!ire 6proaspt+ e circa
&+&1 mm7 e o*i 62l
2
8
3
7+ aerent %i compact. 2pa e ploaie+ istilat+ sau pota)il nu $l
atac. ,nclzirea acestora etermin cre%terea grosimii stratului ini!ial e o*i. 2pa
srat $l atac oar la supra#a!.
Cu azotul+ aluminiul $ncepe s reac!ioneze la peste 65&FC cu #ormarea e 2;E
6nitrur e aluminiu7+ care hirolizeaz u%or cu #ormare e 2l68:7
3
%i amoniac.
Cu o*igenul reac!ioneaz #orte energic+ cu #ormare e 2l
2
8
3
. ,n aer uscat se
o)!ine un strat #oarte su)!ire cu propriet!i e izolare electric.
Cu hirogenul nu reac!ioneaz+ $ns aceasta se izolv $n aluminul lichi %i soli.
Cu car)onul reac!ioneaz $n aer la circa 2&&&FC iar $n vacuum pana la 1&&&FC
cu #ormare e 2l
4
C
3
6car)ur e aluminiu7+ care peste 2&&&FC se escompune cu
#ormare e gra#it.
G
Cu halogenii reac!ioneaz energic. Da temperaturi peste 1&&FC+ cu clorul
#ormeaz 2lCl
3
care la 1"5FC se volatilizeaz+ #r topire.
Cu #os#orul reac!ioneaz 6&&FC+ cu #ormarea #os#urii e aluminiu 62;P7+ #oarte
higroscopic+ #olosit pentru #ormarea unor su)stan!e.
2C';E0BD $ncepe s se o*ieze $n prezen!a urmelor e ozon sau la $nclzire la
peste 2&&FC.
2BCBD este atacat $n solu!ii apoase cu clor %i mai ales cu ionul CE
1
6cian7.
(?C;D;BD are $n com)ina!ii numrul e o*iare <2. 8*iarea lui mai intens are
loc a)ia la "&&FC. 8*iarea intens a )eriliului pul)ere are loc la temperaturi mult mai
4oase.
C2/M;BD+ la temperatura o)i%nuit+ $n aer curat+ este sta)il. ,n aer ume se
acoper cu un strat protector e C8 care $mpieic o*iarea $n a-ncime.
C8(2D0BD $ncepe s reac!ioneze cu o*igenul la peste 25&F+ cu #ormare p-n la
"5&FC e amestec e o*izi+ #ormat in Co8 vere+ la interior+ puternic aerent la
metalul e )aza %i Co
3
8
4
.
CBPCBD este un metal pu!in activ. Da temperatura o)i%nuit nu reac!ioneaz cu
aerul uscat sau ume. 2erul ume ce con!ine C8
2
acoper cuprul cu un strat e
car)onat )azic 6cocleala7. Cuprul $nclzit la peste 1"5FC se acoper cu o*i cupros
care la temperaturi $nalte 6H1&&&FC7 se trans#orm in o*i cupric.
>;?CBD rezist la coroziune $n #unc!ie e puritatea lui. >ierul e $nalta puritate se
istinge $n #unc!ie e rezisten!a la coroziune. Cezisten!a la coroziune $n atmos#er %i
solu!ii neutre a #ierului cre%te+ e asemenea prin aliere $n special cu propor!ii mici e
cupru. Cu o*igenul+ #ierul #ormeaz o*izii3 >e8+ >e
2
8
3
%i >e
2
8
4
.
M2'E?I;BD $n aer li)er uscat+ la temperatura o)i%nuit+ se acoper cu un strat
su)!ire e o*i e magneziu ce $l prote4eaz e o*iare $n a-ncime. Da riicarea
temperaturii $ns+ peste circa 475JC viteza e o*iare cre%te #oarte mult %i uce la
istrugerea peliculei protectoare. ,n aer+ inustrial magneziul se acoper cu o pelicul
e Mg8 %i MgC8
3
sla) rezistent la coroziune $n aer ume %i marin. 2pa ulce cu ioni
e clor+ #os#ati+ sul#ati+ azotati atac magneziul. ?ste atacat e asemenea e apa
marin %i srat. Cezist la coroziune $n alcool etilic+ :>+ Ea>+ =>+ Ea8:+ petrol+
aceton )enzin+ motorin+ metan+ etan+ so + sul# topit+ C9
2
+ croma!i+ )icroma!i+ #enol+
crezol etc.
PD20;E2 este un metal pu!in activ %i rezist la orice #el e ap 6e mare+ srat+
ulce+ mineral7. Cu o*igenul #ormeaz o*izi )azici 6Pt87+ am#oteri 6Pt8
2
%i Pt8
3
7 %i acizi
6Pt837.
PDBM(BD are o sta)ilitate la coroziune ce epine e meiul agresiv+
temperaturi %i impurit!i.
0;02EBD rezist )ine la coroziune $n orice ap + inclusiv $n cea e mare. ,n
schim)+ pul)erea e titan cu c-t este mai ispersat %i ne1o*iat cu at-t este mai
activ.
BC2E;BD+ $n ap+ la temperatur o)i%nuit+ este repee atacat %i se
escompune lent cu #ormare e B8
2
protector.
I;ECBD #ormeaz cu o*igenul o*izi In8 %i In8
2
. 8*iul In8 se o)!ine prin
arerea zincului+ apro*imativ p-n la temperatura e #ier)ere a acestuia.
,%)% Meto-e -e acoperire a !upra.ee'or (eta'ice cu /n"e'iuri
anticoro!i"e
1&
Protec!ia prin $nveli%uri anticorosive se realizeaz prin acoperirea metalului cu un
strat su)!ire e material autoprotector. 9tratul autoprotector tre)uie s $neplineasc
urmtoarele coni!ii3
s #ie compact %i aerent5
s #ie su#icient e elastic %i plastic5
grosimea lui s #ie c-t mai uni#orm.
9tratul protector poate #i metalic sau nemetalic5 cele metalice epuse pe
supra#a!a metalului prote4at se pot realiza3 pe cale galvanic+ pe cale termic %i prin
placare.
9traturile protectoare nemetalice pot #i organice sau anorganice+ realizate prin
utilizarea lacurilor+ vopselelor+ emailurilor+ #oliilor e mas plastic etc.
2legerea uneia sau alteia intre metoele e protec!ie este #unc!ie e3
parametrii tehnologici e #unc!ionare a instala!iei5
#orma %i imensiunile o)iectului prote4at5
calitatea materialului suport5
amplasarea o)iectului e prote4at $n instala!ie5
tehnologiile e aplicare %i posi)ilit!ile e e*ecu!ie a protec!iei anticorosive.
C#(#uirea 6placarea7 este un proces metalurgic e legare a straturilor in
metale ientice sau i#erite. Com)ina!ia rezultat+ care e multe ori se realizeaz la
pre!uri mici+ poate avea propriet!i e uritate+ conuctivitate %i rezisten! $mpotriva
coroziunii care nu pot #i $nt-lnite $ntr1un metal pur. Bn e*emplu e metal e acest gen
este a%a1numitul aur su#lat+ care consista in nucleu e alam sau o!el acoperit e un
strat e aur la supra#a!. Componentele cm%uite ale unui avion pot avea un strat gros
e alia4 e aluminiu ur $n interior %i apoi straturi su)!iri e #oi e aluminiu pur+ care este
rezistent la coroziune. 9traturile i#erite e metal sunt e o)icei $nclzite %i rulate una
peste alta. 2lte metoe e cm%uire inclu suarea sau turnarea metalului topit in 4urul
nucleului $ntrit. ;n a#ar e #oi %i ungi+ metalele cm%uite sunt prouse %i su) #orm
e #ire+ )ri %i tu)uri.
E'ectro(eta'izarea 6placarea metalelor7 este un proces electrochimic e
epozitare a unui strat su)!ire e metal pe un alt element+ e o)icei e origine metalic
%i acesta. 8)iectele sunt electrometalizate pentru a preveni coroziunea+ pentru a o)!ine
o supra#a! ur sau o #inisare atractiv+ pentru puri#icarea metalelor sau pentru
separarea metalelor pentru analiza cantitativ. Camiul+ cromul+ cuprul+ aurul+ nichelul+
argintul %i cositorul sunt metalele cele mai es #olosite $n electrometalizare. Cele mai
$nt-lnite prouse realizate prin aceast metoa sunt tac-murile argintate+ accesoriile e
ma%ina cromate+ oalele placate cu cositor.
,n procesul e electrometalizare+ o)iectul care tre)uie acoperit este pus $ntr1o
)aie e solu!ie a srii metalului cu care va #i placat %i conectat la capetele negative a
unei surse e*terne e energie. Bn curent sta)il e volta4 reus+ e o)icei $ntre 1 %i 6
vol!i+ este necesar pentru acest proces. C-n curentul trece prin solu!ie+ atomii
metalului cu care va #i placat ies in solu!ie %i se epun pe cato+ electroul negativ.
2ce%ti atomi sunt $nlocui!i $n solu!ie e atomi e la ano+ ac este compus in metal
cum ar #i cuprul sau argintul. 2lt#el+ aic $n momentul c-n se #olose%te aur sau crom+
atomii sunt $nlocui!i e augri perioice a srii in solu!ie. ,n am)ele cazuri se
creeaz un echili)ru $ntre atomii metalului care ies in solu!ie %i atomii metalului care
intra $n solu!ie p-n la terminarea procesului e electrometalizare. Materialele
11
neconuctoare pot #i placate prin acoperirea lor mai $nt-i cu un strat e gra#it. ,n acest
#el sunt placate matricele iscurilor e $nregistrat.
Pentru a asigura o legtur str-ns %i ura)il $ntre o)iectul placat %i materialul
e placat+ o)iectul tre)uie cur!at $n $ntregime cu a4utorul unui aci sau a soei
caustice. Pentru a elimina iregularit!i pe supra#a!a o)iectului %i pentru a asigura
calitatea acesteia care contri)uie la netezime+ ensitatea actual %i temperatura
tre)uiesc controlate #oarte atent. Coloi sau alte su)stan!e speciale compuse pot #i
augate $n )i e solu!ie pentru $m)unt!irea uni#ormit!ii supra#e!ei pentru
electrometalizat. Bnele metale+ mai ales cromul+ au tenin!a sa placheze mai mult pe
proeminen!e+ ls-n #isuri sau chiar par!i ale anoului neacoperite.
9ml!uirea $n inustrie este #olosit $n mo o)i%nuit pentru protec!ia supra#e!elor
$mpotriva coroziunii sau #recrii. 9ml!uirea a #ost introus in 9tatele Bnite acum
4umtate e secol pentru a $nlocui placarea cu cositor+ atunci #iin cea mai $nt-lnit
meto e placare a metalelor. 9ml!uirea este consierat a #i mai practic ec-t
cealalt meto+ mai ie#tin %i mult mai atractiv pentru consumator.
,n inustrie+ sml!uirea este $ntre)uin!at pe #ier turnat sau pe #olii e o!el care au
#ost mai $nt-i matri!ate $n #orma orit. Pentru orice #el e sml!uire inustrial se
#olosesc materii prime ca )ora*+ silicon+ #luorin %i #elspat care sunt amestecate $ntr1o
propor!ie )ine e#init %i apoi topite la clur. 2cea su)stan! ro%ie+ #ier)inte+ numit
topitur+ este trecut prin ap+ trans#orm-nu1se $ntr1o su)stan! su) #orm e pul)ere.
2cest proces se nume%te calcinare. 9ml!uirea inustrial se realizeaz $n ou
metoe+ ume sau uscat. ,n procesul e sml!uire uscat pul)erea rezultat este
amestecat cu ap+ clei %i pigmen!i %i este aplicat supra#e!ei metalului prin $nmuiere
sau stropire cu pulverizatorul. 2poi+ smaltul este #uzionat cu metalul $ntr1un #urnal.
9traturi ai!ionale pot #i augate repet-n acest proces. Primul strat+ care are contact
irect cu metalul+ este c-teoat amestecat special pentru a avea o mai mare aeren!.
Celelalte straturi sunt amestecate $n a%a #el pentru a o)!ine un moel sau o anumit
culoare.
,n sml!uirea uscat+ metalul prime%te primul strat cu a4utorul procesului ume+
ar #r a mai #i rcit. Calcinarea este preparata prin mcinare+ iar pul)erea uscat este
cernut peste supra#a!a #ier)inte a primului strat e smal!. 8)iectul este apoi pus in
nou $n #urnal pentru ca stratul uscat sa #uzioneze %i el. Mai mult e o sml!uire este e
o)icei necesar. 9ml!uirea uscat este $ntre)uin!at e o)icei la articolele in #ont a
grupului sanitar+ cum ar #i czile e )aie. Procesul ume este mai es $nt-lnit %i este
#olosit pentru sml!uirea o)iectelor e )uctrie.
/atorita nenumratelor opera!ii implicate $n sml!uire+ prouctorii e*perimen1
teaz proucerea unui singur strat su)!ire. 2cest unic strat ar reuce costurile e
prouc!ie+ ar avea o mai mare rezisten! %i ar permite o gam mai larg e #orme.
0a'"anizarea este procesul e acoperire a unui metal+ cum ar #i #ierul sau o!elul+
cu un strat su)!ire e zinc pentru a1l prote4a e ac!iunea coroziunii. Iincul este
$ntre)uin!at cu mai mult u%urin! ec-t alte metale e protec!ie cum ar #i cositorul+
cromul+ nichelul sau aluminiul. 9tratul e zinc prote4eaz metalul chiar %i $n locurile une
s1au #ormat #isuri sau mici guri pe $nveli%+ pentru ca o*igenul reac!ioneaz mai mult cu
zincul ec-t cu metalul care tre)uie prote4at. Cea mai $ntre)uin!at meto e
galvanizare este procesul e $nmuiere la cal. >ierul sau alt element pe )az e metal
este cu#unat $n aci pentru cur!area e pra#+ mizerii sau grsimi. 2poi este splat %i
$nmuiat $n zinc topit. ,n alt proces galvanic+ o)iectul metalic este acoperit cu pra# e zinc
%i $nclzit $ntr1un spa!iu $ngust la o temperatur ce variaz $ntre 3&& %i 42& grae
Celsius. 2lte metoe e galvanizare inclu epunerea electrolitic a zincului pe metal
12
sau aplicarea zincului topit cu a4utorul unui pulverizator. ?*emple e prouse
galvanizate $n mo curent sunt co%uri e gunoi+ #olii onulate pentru acoperi%+ !evi in
#ier %i s-rm.
0a'"anop'a!tia este o meto asemntoare cu galvanizarea+ i#eren!ele #iin
ate e grosimea stratului protector %i e aeren!a la metalul su)stratului. 2ceasta se
#ace pentru a con#eri supra#e!ei una sau mai multe caracteristici i#erite e cele ale
materialului a#lat eesu)t.
Procesul const in trecerea unui curent electric printr1o solu!ie chimic prin
intermeiul a oi electrozi. 8)iectul care tre)uie placat este rept electro negativ+ iar
electroul pozitiv este #cut in metalul e placare. Procesele electrochimice care au loc
c-n trece curentul+ etermin epunerea metalului e placare pe supra#a!a o)iectului.
Bnele piese in o!el #olosite la automo)ile sunt placate pe cale electric cu nichel
%i apoi cu crom. 2ceast com)ina!ie previne ruginirea o!elului %i con#er o supra#a!
rezistent %i atrgtoare. Multe piese in o!el utilizate pentru lucrri e structur+
precum piuli!ele %i %uru)urile+ s-rmele+ plcile %i )arele metalice+ sunt $nvelite $n zinc.
2cest proces+ numit galvanizare+ asigur un $nveli% care este strict estinat protec!iei $n
potriva coroziunii.
Materia'e a'ternati"e
,n cazurile $n care coroziunea unui anumit metal poate s evin o pro)lem+
poate #i #olosit un material alternativ. /e e*emplu+ pentru evitarea ruginirii uneori se
#olose%te %uru)uri e alam $n locul celor e o!el. /ar pentru $m)inarea cu )ol!uri a
i#erite piese+ nu e*ist alternativ pentru o!el. 2ceasta se atoreaz #aptului c o!elul
rezist la tensiuni #oarte puternice+ care ar rupe alte materiale. ,n asemenea cazuri+ o
solu!ie este e a utiliza un alia4 al metalului rezistent la coroziune. /e e*emplu unele
piese metalice e pe nave sunt #cute intr1o #orm e o!el ino*ia)il. 2cesta are o
rezisten! mare ar+ spre eose)ire e o!elul o)i%nuit este #oarte rezistent la coroziune.
2lia4ele speciale sunt prea costisitoare pentru multe scopuri+ ast#el aesea se
aopt o a)orare mai ie#tin 6aplicarea pe materialul e )az a unui $nveli% rezistent la
coroziune3 ulei+ vaselin+ vopsea etc.7.
Protecii cato-ice
;nhi)itorii cationici $ncetinesc reac!ia chimic propriu1zis sau moi#ic selectiv
supra#a!a e reac!ie cresc-n impean!a electric %i limit-n i#uzia $n aceste zone.
;nhi)itorii cationici ac!ioneaz $mpotriva coroziunii prin trei mecanisme speci#ice3
8trvuri catoice5
Precipitate catoice5
;nhi)itori e o*igen.
C-!iva inhi)itori catoici+ cum ar #i compu%i ai arsenului %i camiului+ #ac
eli)erarea hirogenului mult mai i#icil. 2l!i inhi)itori 6ioni e Ca+ In sau Mg7 sunt
epu%i su) #orm e o*izi care #ormeaz o pelicul protectoare pe metal. ;nhi)itorii e
o*igen prote4eaz $mpotriva coroziunii prin prevenirea epolarizrii prouse e o*igen5
cel mai es $nt-lnit+ la temperaturi normale este Ea
2
98
3
6sul#it e soiu7.
8trvuri catoice
8trvurile catoice sunt #olosite ca inhi)itori e coroziune Ksu#oc-nL procesele
e reucere catoic ce tre)uie egalate e reac!ia e coroziune anoic. 0otu%i+
otrvurile catoice pot cre%te coroziunea unui metal. :irogenul poate ptrune prin
#isuri sau poate #i a)sor)it $n metal $n cazul coroziunii $n meiu ume sau
electrocoroziunii.
,n situa!ia coroziunii $n solu!ii cu p: sczut+ o parte in hirogenul rezultat nu se
ega4 su) #orm gazoas+ ci i#uzeaz $n metal su) #orm e hirogen atomic.
13
2ceasta poate surveni pe timpul galvanoplastiei. 9u)stan!e ca arsenicul+ camiul+ sul#ul+
seleniul+ telurul %i unii ioni e cianuri previn #ormarea hirogenului gazos. 8trvurile
catoice #aciliteaz KcontaminareaL metalului cu hirogen atomic. Meiul care con!ine
hirogen sul#urat este #oarte periculos pentru metale %i alia4e eoarece $nglo)eaz at-t
hirogen c-t %i otrav catoic 6sul#7. 2st#el e meii se $nt-lnesc $n e*ploatarea
petrolului.
Precipitate catoice
2ce%ti inhi)itori constau $n pelicule epuse pe supra#a!a metalului care
)locheaz coroziunea anoic %i catoic. Metoa e protec!ie const $n epunerea
unor compu%i care #ormeaz un precipitat pe supra#a!a metalului. 2pa ur+ care
con!ine mult calciu %i magneziu+ este mai pu!in corosiv ec-t apa pur atorit
tenin!ei srurilor in apa ur e a #orma o pelicul protectoare la supra#a!a metalului.
Cei mai utiliza!i inhi)itori in aceast categorie sunt silica!ii %i #os#a!ii. /e
e*emplu+ silicatul e soiu este #olosit $n multe aplica!ii casnice pentru a preveni apari!ia
ruginii. ,n sistemele e termo#icare+ silicatul e soiu prote4eaz o!elul+ cuprul %i alama.
0otu%i+ protec!ia nu este sigur %i epine e p:+ temperatura %i compozi!ia apei.
Pentru a #i e#iciente+ protec!iile cu #os#a!i necesit prezen!a o*igenului. 9ilica!ii %i #os#a!ii
nu asigur graul e protec!ie o#erit e nitri!i %i croma!i+ $ns sunt #oarte utili $n situa!iile
une nu pot #i #olosite su)stan!e to*ice.
;nhi)itori e o*iare
2ceast meto e protec!ie presupune utilizarea unei su)stan!e chimice care
reac!ioneaz cu o*igenul izolvat. 2st#el+ sunt #olosite sruri e sul#it sau )isul#it care+ $n
prezen!a o*igenului se trans#orm $n sul#at. 2ceasta este o reac!ie e tip reo* %i
necesit un catalizator pe )az e nichel sau camiu. Bn pas esen!ial pentru aceast
meto este scerea con!inutului e o*igen izolvat care presupune eliminarea aerului
%i egazi#icarea.
In*i1itori or&anici
;nhi)atorii organici #ormeaz un #ilm protector+ care apr metalul e #ormarea
unui strat hiro#o) la supra#a!a metalului.
?#icacitatea acestor inhi)itori epine e compozi!ia chimic a acestora %i e
a#initatea lor pentru supra#a!a metalului respectiv. Pentru c #ormarea #ilmului protector
este un #enomen e asor)!ie+ presiunea %i temperatura sistemului sunt #actori
importan!i.
;nhi)itorii organici sunt asor)i!i #unc!ie e $ncrcarea ionic a inhi)itorului %i a
supra#e!ei metalului. ;nhi)itorii catoici 6e e*emplu+ aminele7 sau anoici 6e e*emplu+
sul#ona!ii7 vor #i a)sor)i!i pre#eren!ial $n raport cu poten!ialul electric al metalului3 pozitiv
sau negativ.
In*i1itori -e coroziune "o'ati'i
14
2ce%ti inhi)itori numi!i %i inhi)itori $n #az e vapori sunt compu%i+ transporta!i
$ntr1un meiu controlat+ la locul coroziunii+ prin evaporarea unei surse. ,n cazanele e
a)ur+ compu%ii volatili+ cum ar #i hirazina+ sunt transporta!i e a)ur pentru a prevenii
coroziunea $n tu)urile conensatorului+ neutraliz-n aciul car)onic sau eplas-n p:1
ul supra#e!ei la valori mai pu!in acie. ,n spa!iile $nchise cu vapori sunt #olosite sruri e
ciclohe*ilamin+ iciclohe*ilamin %i he*ametilenamin.
Da contactul cu supra#a!a metalic+ vaporii acestor sruri conenseaz %i sunt
hiroliza!i+ eli)er-n ioni e protec!ie. Pentru ca metoa s #ie e#icient+ este e orit s
se asigure inhi)area rapi %i cu o ac!iune e lung urat. 2m)ele propriet!i epin
e caracteristicile srurilor #iin contrare+ ac!iunea rapi presupun-n volatilitate
riicat+ $n timp ce protec!ia e urat necesit volatilitate sczut.
,%+% Meto-e -e acionare a!upra (e-iu'ui coro!i"
Printre metoele e ac!ionare asupra meiului corosiv amintim3
moi#icarea P:1ului meiului e coroziune 6e*emplu neutralizarea
apelor reziuale cu su)stan!e chimice7
$neprtarea gazelor 68
2
5C8
2
7 care mresc viteza e coroziune a
meiilor corosive+ mai ales a apei5
utilizarea inhi)itorilor sau a pasivatorilor+ ce sunt su)stan!e
organice sau anorganice+ care introuse $n cantit!i minime $n meiul corosiv+
mic%oreaz sau anuleaz complet viteza e coroziune a acesteia5
protec!ia catoic const $n aplicarea unor metoe galvanice e
protec!ie a metalelor+ #olosin anozi metalici au*iliari+ care se coroeaz $n locul
metalului prote4at.
15
0'o!ar
2nion ;on cu sarcin electric negativ care este atras e ano.
2no ?lectro prin care intr curentul electric continuu5 este legat la polul
pozitiv al sursei
Catalizator 9u)stan! care in#luen!eaz viteza unei reac!ii chimice %i se
regse%te nemoi#icat la s#-r%itul reac!iei.
Cm%uirea Proces metalurgic e legare a straturilor in metale ientice sau
i#erite
Coroziune Proces chimic sau electrochimic e egraare e*ercitat+ $n special+
la supra#a!a corpurilor metalice+ e o*igenul in aerul ume sau e
alte su)stan!e chimice.
Cation ;on cu sarcin electric pozitiv care este atras e cato.
Cato ?lectro prin care iese curentul electric continuu5 este legat la polul
negativ al sursei.
?lectrometalizare
a
Proces electrochimic e epozitare a unui strat su)!ire e metal pe
un alt element+ e o)icei e origine metalic.
'alvanizare /epunere electrolitic e#ectuat $n scopul prote4rii o)iectelor
metalice contra coroziunii.
;nhi)itor 9u)stan! care+ augat $n propor!ii mici $n meiul e reac!ie+
opre%te total+ $nt-rzie sau mic%oreaz viteza e reac!ie. ;nhi)itor e
o*iare M antio*iant
16
2i1'io&ra.ie
1. 8prea M.+ Protec!ia anticorosiv+ ?itura ?uro)it+ 0imi%oara+ 1GG"5
2. Eeni!escu C./.+ Chimie general+ ?itura iactic %i peagogic+
(ucure%ti+ 1G7G.
3. Pauling D+ Chimie general+ ?itura %tiin!i#ic+ (ucure%ti+ 1G72.
4. Diviu 8viciu+ Mure%an D.+ ?lectrochimie aplicat+ ?itura Presa universitar
clu4ean+ 1GG"5
5. (eral ?.+ Iapan M.+ Chimie anorganic+ ?itura tehnic+ (ucure%ti5
17