CONCURENTA

Economia de schimb constituie baza aparitiei, existentei si

functionarii pietei. Datorita specializarii agentilor economici, satisfacerea
nevoilor de consum nu se putea realiza decat prin intermediul schimbului
de marfuri. Piata este necesara pentru a realiza legatura dintre producatori
si consumatori, oferind participantilor informatiile necesare pentru a
putea decide ce, cat si pentru cine sa produca, dar si ce, cum si cat sa se
consume. Aceste informatii nu pot fi ignorate in cadrul schimburilor
economice.
Desi in acceptiunea ei spatiala si economica piata este locul de
intalnire a agentilor economici, vanzatori si cumparatori, care schimba
intre ei bunuri sau servicii, piata mai poate fi inteleasa ca fiind locul de
intalnire a ofertei cu cererea, prima reprezentand forma sub care se
infatiseaza rezultatele finale ale productiei in conditiile economiei de
schimb, cea de-a doua exprimand nevoile umane solvabile.
Regulatorul pietei este concurenta, astfel ca fiecare isi urmareste
propriul interes, satisfacerea cat mai avantajoasa a necesitatilor de
productie sau de consum si obtinerea de castig. unoasterea pietei
presupune cunoasterea cererii, ofertei, pretului si concurentei.
oncurenta desemneaza relatiile de competitie, de rivalitate dintre
agentii economici in calitate de producatori sau cumparatori, relatii
specifice economiei de piata. !n conditiile concurentei creste eficienta
economica a producatorului "maximizarea profitului# si a consumatorului
"maximizarea satisfactiei#.
a orice competitie, concurenta se soldeaza cu invingatori si
invinsi. !nvingatori sunt agentii economici care produc bunuri la costuri
joase, sau bunuri de calitate superioara. apacitatea de a produce mai
ieftin si de a vinde mai ieftin pentru a invinge concurenta stimuleaza
inovatia, conduce la realizarea de noi produse, la folosirea de noi tehnici
de fabricatie, la ridicarea nivelului general de calificare a personalului, la
mai buna organizare a productiei si muncii. Aceste mijloace, utilizate la
inceput de putini agenti, se extind treptat, datorita constrangerii materiale
exercitate de pretul mai redus, sau de calitatea superioara a produselor
asupra unitatilor ramase in urma, care risca astfel sa iasa chiar din piata.
Astfel concurenta transforma progresul intr-o conditie de existenta.
oncurenta realizeaza deasemeni o selectie a producatorilor, avand
in vedere inegalitatea dintre intreprinderi in ceea ce priveste eficacitatea.
Astfel agentii economici slabi sunt eliminati. a urmare, resursele se vor
concentra la dispozitia unitatilor capabile sa le gospodareasca si sa le
utilizeze rational.
oncurenta tinde sa aseze in echilibru ramurile de productie,
cererea si oferta, sa transmita de la producatori la consumatori o parte din
valoarea suplimentara creata prin cresterea productivitatii muncii. $ara
aceasta transmitere care implica reducerea preturilor nu s-ar putea vinde
cantitatile tot mai mari de bunuri, iar productia s-ar sufoca. oncurenta
asigura consumatorilor libertatea de a alege bunurile si serviciile si de a-si
satisface la un nivel superior nevoile.
oncurenta are insa si unele consecinte negative, atragand dupa
sine si efecte secundare nedorite, ca de exemplu incercarea unor
intreprinderi de a reduce costurile prin micsorarea salariilor, prin
reducerea unor cheltuieli necesare protejarii mediului, sau prin crearea
unor bunuri de slaba calitate.
Pentru ca efectele concurentei sa fie predominant benefice este
necesara eliminarea atat a surplusului de concurenta, cat si a insuficientei
acesteia.
%tructurile pietelor se diferenteaza in functie de&
numarul si forta economica a producatorilor si consumatorilor si,
deci, de posibilitatea influentarii pretului
gradul de diferentiere al produselor dintr-o anumita categorie,
corespunzatoare unei anumite trebuinte si de substituire a unor
produse cu altele
gradul de mobilitate a factorilor de productie "munca, natura,
capital#
gradul de transparenta a pietelor "de certitudinea cunoasterii cererii
si ofertei#.
Dupa acesti parametri se pot deosebi piata cu concurenta perfecta si
piata cu concurenta imperfecta.
Piata concurentei perfecte reprezinta o situatie teoretica, virtuala,
ce presupune existenta catorva conditii&
Atomicitatea agentilor economici& vanzatorii si cumparatorii
trebuie sa fie suficient de numerosi, fiecare reprezentand o mica
fractiune in ansamblul ofertei, respectiv al cererii pietei, astfel incat
sa nu poata influenta pretul prin comportamentul lor individual. !n
conditiile unei cereri perfect elastice, orice firma vinde intreaga
productie la pretul pietei si deci nu este interesata sa reduca pretul.
Decizia producatorului de a obtine un profit total mai mare prin
scaderea pretului si cresterea vanzarilor nu are rost' firma poate
vinde orice cantitate de produse la pretul pietei.
(mogenitatea produselor& bunurile economice destinate satisfacerii
unei anumite trebuinte trebuie sa fie identice calitativ, astfel incat
cumparatorii sa nu dispuna de nici un criteriu de selectie real sau
imaginar "artificial introdus prin publicitate sau politica de marca#.
Astfel, decizia unui producator de a maximiza profitul prin
cresterea pretului nu are sens deoarece ramane fara cumparatori.
)obilitatea perfecta a factorilor de productie si a bunurilor de
consum& aceasta impune inexistenta unor obstacole de ordin tehnic
si financiar, resapectiv libera circulatie pe piata a resurselor
naturale, muncii, capitalului, firmelor, deplasarea fara dificultati de
pe piata unui produs pe piata altuia. Aceasta presupune inexistenta
restrictiilor la intrarea intr-un domeniu de activitate si a
subventiilor de stat care sa mentina pe piata firmele ineficiente.
Asemenea imprejurari, corelate cu atomicitatea, permit procurarea
fara dificultati a capitalului necesar pentru a construi o
intreprindere intr-o ramura profitabila, precum si transferarea unei
parti a capitalului in functiune dintr-o sfera in alta. !ntrarea in
ramura in calitate de producator, ca si intrarea in piata ca simplu
furnizor de marfuri nu reprezinta o problema.
*ransparenta perfecta a pietei& producatorii si consumatorii dispun
de informatii complete, certe privind conditiile pietei, preturile
factorilor de productie, al bunurilor economice si evolutia lor. !n
aceste conditii, toate tranzactiile se fac la acelasi pret pe piata unui
anumit produs, iar fiecare agent economic manifesta un
comportament rational, eficient, care-i asigura maximizarea
profitului, respectiv a satisfactiei. $irmele aflate in concurenta
perfecta sunt egale in privinta dimensiunilor, calitatii produselor,
capacitatii de adaptare, volumului de informatii, implicit in privinta
nivelului de eficienta.
Piata cu concurenta imperfecta este un ansamblu de piete care au
unele trasaturi comune, dar se si deosebesc intre ele. Din acest ansamblu
fac parte& piata monopolista, piata duopolista, piata oligopolista, piata
monopolistica, piata tip monopson si piata reglementata de stat. !n fiecare
din aceste piete, vanzatorii sau cumparatorii pot sa hotarasca sau sa
influenteze, in grade diferite, nivelul pretului.
Piata monopolista este situata, in privinta formarii preturilor si a
interrelatiei cerere-oferta, la distanta cea mai mare de piata cu concurenta
perfecta, fiind opusul categoric al acesteia. Ea include urmatoarele situatii
posibile&
)onopolul ca producator unic pe ramura& in aceasta situatie o
singura intreprindere fabrica si vinde intreaga cantitate de bunuri
de un anume gen. Pentru a avea pozitie de monopol intreprinderea
unica trebuie sa produca un bun neinlocuibil si in acelasi timp
produsul ei sa nu fie concurat pe piata interna de un bun identic.
+iceul tehnologic ,-intila .ratianu/
Concurenta
Clasa a XII-a C
Profesoara&

0iti ristina
Eleva&
0eagu ristina