Sunteți pe pagina 1din 20

MANUAL DE POLITICI CONTABILE

LA S.C.EDITURA REGALA.S.R.L.
CAPITOLUL I
INFORMAII GENERALE
1.1. OBIECTIV
Obiectivul acestui manual de politici contabile este de a stabili politicile, principiile i
tratamentele contabile aplicate de entitate.
1.2. POLITICI CONTABILE
!oliticile contabile repre"int# principiile, ba"ele, conven$iile, re%ulile i practicile
speci&ice aplicate de o entitate la 'ntocmirea i pre"entarea situa$iilor &inanciare anuale.
Conducerea entit#$ii a stabilit politicile contabile pentru opera$iunile derulate, descrise 'n
pre"entul manual.
Aceste politici au &ost elaborate av(nd 'n vedere speci&icul activit#$ii i strate%ia adoptat#
de entitate.
!oliticile contabile au &ost elaborate ast&el 'nc(t s# se asi%ure &urni"area, prin situa$iile
&inanciare anuale, a unor in&orma$ii)
a* relevante pentru nevoile utili"atorilor 'n luarea deci"iilor economice+
b* credibile.
Modificri n o!i"ici!# con"$%i!#
,odi&icarea politicilor contabile este permis# doar dac# este cerut# de le%e sau are ca re"ultat
in&orma$ii mai relevante sau mai credibile re&eritoare la opera$iunile entit#$ii.
Entitatea trebuie s# men$ione"e 'n notele e-plicative orice modi&ic#ri ale politicilor contabile,
pentru ca utili"atorii s# poat# aprecia dac# noua politic# contabil# a &ost aleas# 'n mod
adecvat, e&ectul modi&ic#rii asupra re"ultatelor raportate ale perioadei i tendin$a real# a
re"ultatelor activit#$ii societ#$ii.
Modificri n #&"i'ri!# con"$%i!#
Ca re"ultat al incertitudinilor inerente 'n des&#urarea activit#$ilor, multe elemente ale
situa$iilor &inanciare 'ntocmite de entitate nu pot &i evaluate cu preci"ie, ci doar estimate.
!rocesul de estimare implic# ra$ionamente ba"ate pe cele mai recente in&orma$ii credibile pe
care societatea le are la dispo"i$ie.
1.(. CADRUL GENERAL DE RAPORTARE
1.(.1. Or)$ni*$r#$ +i cond,c#r#$ con"$%i!i"-ii
Entitatea are obli%a$ia s# or%ani"e"e i s# conduc# contabilitatea proprie, respectiv
contabilitatea &inanciar#, potrivit Le%ii contabilit#$ii ./01221 republicat#, i contabilitatea de
%estiune adaptat# la speci&icul activit#$ii.
Contabilitatea se $ine 'n limba rom(n# i 'n moneda na$ional#.
Contabilitatea opera$iunilor e&ectuate 'n valut# se $ine at(t 'n moneda na$ional#, c(t i 'n
valut#, potrivit re%lement#rilor elaborate 'n acest sens.
Orice opera$iune economico3&inanciar# e&ectuat# se consemnea"# 'n momentul e&ectu#rii ei
'ntr3un document care st# la ba"a 'nre%istr#rilor 'n contabilitate, dob(ndind ast&el calitatea de
document 4usti&icativ.
R&,nd#r#$ #n"r, or)$ni*$r#$ +i cond,c#r#$ con"$%i!i"-ii #n"i"-ii r#.in#
$d'ini&"r$"or,!,i.
Entitatea or%ani"ea"# i conduce contabilitatea 'n compartimente distincte, conduse de c#tre
directorul economic, care are studii economice superioare i care r#spunde 'mpreun# cu
personalul din subordine de or%ani"area i conducerea contabilit#$ii, 'n condi$iile le%ii.
1.(.2. R#)i&"r#!# d# con"$%i!i"$"#
Re%istrele de contabilitate obli%atorii sunt) R#)i&"r,!/0,rn$!1 R#)i&"r,!/in.#n"$r +i C$r"#$
'$r#. 5ntocmirea, editarea i p#strarea re%istrelor de contabilitate ale entit#$ii se e&ectuea"#
con&orm normelor elaborate de ,inisterul 6inan$elor !ublice.
1.(.(. 2i",$-ii!# fin$nci$r# $n,$!#
Documentele o&iciale de pre"entare a situa$iei economico3&inanciare a entit#$ii sunt &i",$-ii!#
fin$nci$r# $n,$!#, stabilite potrivit le%ii, care trebuie s# o&ere o ima%ine &idel# a po"i$iei
&inanciare, per&orman$ei &inanciare i a celorlalte in&orma$ii re&eritoare la activitatea
des&#urat# de societate.
E-erci$iul &inanciar repre"int# perioada pentru care trebuie 'ntocmite situa$iile &inanciare
anuale i coincide cu anul calendaristic. D,r$"$ #3#rci-i,!,i fin$nci$r #&"# d# 12 !,ni.
2i",$-ii!# fin$nci$r# $n,$!# &# &"r#$* "i' d# 45 d# $ni.
T#r'#n#!# #n"r, n"oc'ir#$ &i",$-ii!or fin$nci$r# $n,$!# sunt urm#toarele 6art. 78 din
Le%ea contabilit#$ii nr. ./01221*7
a. pentru societ#$ile comerciale, societ#$ile0companiile na$ionale, re%iile autonome,
institutele na$ionale de cercetare3de"voltare, 19: de "ile de la 'nc;eierea e-erci$iului
&inanciar+
b. pentru celelalte persoane prev#"ute la art. 1 din Le%ea contabilit#$ii, 1/: de "ile de la
'nc;eierea e-erci$iului &inanciar.
1.8. PRINCIPII CONTABILE
Elementele pre"entate 'n situa$iile &inanciare anuale ale entit#$ii se evaluea"# 'n con&ormitate
cu principiile contabile %enerale, con&orm contabilit#$ii de an%a4amente. Ast&el, e&ectele
tran"ac$iilor i ale altor evenimente sunt recunoscute atunci c(nd tran"ac$iile i evenimentele
se produc <i nu pe m#sur# ce tre"oreria sau ec;ivalentul s#u este 'ncasat sau pl#tit* i sunt
'nre%istrate 'n contabilitate i raportate 'n situa$iile &inanciare ale perioadelor a&erente.
1. Princii,! con"in,i"-ii $c"i.i"-ii
Trebuie s# se pre"ume c# societatea 'i des&#oar# activitatea pe ba"a principiului continuit#$ii
/
activit#$ii. Acest principiu presupune c# societatea 'i continu# 'n mod normal &unc$ionarea,
&#r# a intra 'n stare de lic;idare sau reducere semni&icativ# a activit#$ii.
2. Princii,! #r'$n#n-#i '#"od#!or
,etodele de evaluare trebuie aplicate 'n mod consecvent de la un e-erci$iu &inanciar la altul.
(. Princii,! r,d#n-#i
Evaluarea trebuie &#cut# pe o ba"# prudent# i, 'n special)
- poate &i inclus numai pro&itul reali"at la data bilan$ului+
- trebuie s# se $in# cont de toate datoriile ap#rute 'n cursul e-erci$iul &inanciar
curent sau al unui e-erci$iu precedent, c;iar dac# acestea devin evidente numai 'ntre data
bilan$ului i data 'ntocmirii acestuia+
- trebuie s# se $in# cont de toate datoriile previ"ibile i pierderile poten$iale ap#rute
'n cursul e-erci$iului &inanciar curent sau al unui e-erci$iu &inanciar precedent, c;iar dac#
acestea devin evidente numai 'ntre data bilan$ului i data 'ntocmirii acestuia+
- trebuie s# se $in# cont de toate deprecierile, indi&erent dac# re"ultatul e-erci$iului
&inanciar este pierdere sau pro&it.
8. Princii,! ind##nd#n-#i #3#rci-i,!,i
Trebuie s# se $in# cont de veniturile i c;eltuielile a&erente e-erci$iului &inanciar, indi&erent de
data 'ncas#rii sau pl#$ii acestor venituri i c;eltuieli.
4. Princii,! #.$!,rii &#$r$"# $ #!#'#n"#!or d# $c"i. +i d# d$"orii
Con&orm acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate
separat.
9. Princii,! in"$n)i%i!i"-ii
=ilan$ul de desc;idere pentru &iecare e-erci$iu &inanciar trebuie s# corespund# cu bilan$ul de
'nc;idere al e-erci$iului &inanciar precedent.
:. Princii,! n#co'#n&rii
Orice compensare 'ntre elementele de activ i de datorii sau 'ntre elementele de venituri i
c;eltuieli este inter"is#. Eventualele compens#ri 'ntre crean$e i datorii ale societ#$ii &a$# de
acelai a%ent economic pot &i a&ectate cu respectarea prevederilor le%ale, numai dup#
'nre%istrarea 'n contabilitate a veniturilor i c;eltuielilor la valoarea inte%ral#.
;. Princii,! r#.$!#n-#i #cono'ic,!,i $&,r$ 0,ridic,!,i
!re"entarea valorilor din cadrul elementelor din bilan$ i contul de pro&it i pierdere se &ace
$in(nd seama de &ondul economic al tran"ac$iei sau al opera$iunii raportate i nu numai de
&orma 4uridic# a acestora.
<. Princii,! r$),!,i d# &#'nific$-i#
Elementele de bilan$ i de cont de pro&it i pierdere care sunt precedate de ci&re arabe pot &i
combinate dac#)
- acestea repre"int# o sum# nesemni&icativ# sau
- ast&el de combinare o&er# un nivel mai mare de claritate, cu condi$ia ca elementele ast&el
combinate s# &ie pre"entate separat 'n notele e-plicative.
1.4. REGULI GENERALE DE EVALUARE
7
Elementele pre"entate 'n situa$iile &inanciare anuale se evaluea"#, 'n %eneral, pe ba"a
principiului costului de ac;i"i$ie sau al costului de produc$ie.
1.4.1. E.$!,$r#$ !$ d$"$ in"rrii n &oci#"$"#
La data intr#rii 'n societate, bunurile se evaluea"# i se 'nre%istrea"# 'n contabilitate la
valoarea de intrare, care se stabilete ast&el)
a. !$ co&" d# $c=i*i-i# > pentru bunurile procurate cu titlu oneros+
b. !$ co&" d# rod,c-i# > pentru bunurile produse 'n entitate+
c. !$ .$!o$r#$ d# $or", stabilit# 'n urma evalu#rii > pentru bunurile repre"ent(nd aport
la capitalul social+
d. !$ .$!o$r#$ 0,&" > pentru bunurile ob$inute cu titlu %ratuit.
1.4.2. E.$!,$r#$ c, oc$*i$ in.#n"$ri#rii
Evaluarea elementelor de activ i de pasiv cu oca"ia inventarierii se &ace potrivit
re%lement#rilor le%ale i normelor emise 'n acest sens de ,inisterul 6inan$elor !ublice.
1.4.(. E.$!,$r#$ !$ nc=#i#r#$ #3#rci-i,!,i fin$nci$r
La 'nc;eierea e-erci$iului &inanciar, elementele de activ i de pasiv de natura datoriilor se
evaluea"# i se re&lect# 'n situa$iile &inanciare anuale la valoarea de intrare, pus# de acord cu
re"ultatele inventarierii.
5n acest scop, valoarea de intrare se compar# cu valoarea stabilit# pe ba"a inventarierii,
denumit# valoare de inventar. 5n acest ca", se vor avea 'n vedere, printre altele) pentru
elementele de activ, di&eren$ele constatate 'n minus 'ntre valoarea de inventar i valoarea
contabil# net# a elementelor de activ se 'nre%istrea"# 'n contabilitate pe seama unei amorti"#ri
suplimentare, 'n ca"ul activelor amorti"abile pentru care deprecierea este ireversibil# sau se
e&ectuea"# o a4ustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci c(nd deprecierea este
reversibil#, aceste elemente men$in(ndu3se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
!rin valoare contabil# net# se 'n$ele%e valoarea de intrare, mai pu$in amorti"area i a4ust#rile
pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
!entru elementele de pasiv de natura datoriilor, di&eren$ele constatate 'n plus 'ntre valoarea de
inventar i valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se 'nre%istrea"# 'n
contabilitate, pe seama elementelor corespun"#toare de datorii.
1.4.8. E.$!,$r#$ !$ d$"$ i#+irii din #n"i"$"#
La data ieirii din entitate sau la darea 'n consum, bunurile se evaluea"# i se scad din
%estiune la valoarea lor de intrare.
1.9. EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANULUI
D#fini-i#7
Evenimentele ulterioare datei bilan$ului sunt acele evenimente, &avorabile sau ne&avorabile
care au loc 'ntre data bilan$ului i data la care situa$iile &inanciare anuale sunt autori"ate
pentru publicare.
!ot &i identi&icate do, &i",$-ii)
?
a* entitatea ob$ine in&orma$ii suplimentare &a$# de cele e-istente la data bilan$ului, pentru
evenimente care avuseser# de4a loc la data bilan$ului. Dac# in&orma$iile suplimentare
conduc la necesitatea 'nre%istr#rii 'n contabilitate a unor venituri sau c;eltuieli, pentru
pre"entarea unei ima%ini &idele, trebuie e&ectuate aceste 'nre%istr#ri+
b* entitatea ob$ine in&orma$ii pentru evenimente petrecute ulterior datei situa$iilor &inanciare,
dar a c#ror pre"entare este necesar# pentru utili"atorii de in&orma$ii. 5n aceast# situa$ie,
in&orma$iile respective se pre"int# 'n notele e-plicative, &#r# e&ectuarea unor 'nre%istr#ri 'n
contabilitate.
1.:. CORECTAREA ERORILOR CONTABILE
D#fini-i#7
Erorile sunt de&inite ca omisiuni i alte interpret#ri %reite ale situa$iilor &inanciare ale
societ#$ii pentru una sau mai multe perioade, care au &ost descoperite 'n perioada curent# i
care se re&er# la in&orma$iile credibile care)
1. au &ost disponibile atunci c(nd s3au 'ntocmit situa$iile &inanciare din perioade
anterioare+ i
/. ar putea 'n mod re"onabil s# &i &ost ob$inute i luate 'n considerare la 'ntocmirea i
pre"entarea acestor situa$ii &inanciare.
Este necesar a se &ace o demarca$ie clar# 'ntre erori i modi&ic#rile estim#rilor contabile.
1.;. P>RILE AFILIATE
O rela$ie cu p#r$ile a&iliate <le%ate* poate avea un e&ect asupra po"i$iei &inanciare i a
re"ultatelor societ#$ii. Din acest motiv, entitatea trebuie s# 'i de&ineasc# rela$iile i
tran"ac$iile cu p#r$ile a&iliate <le%ate* i s# detalie"e pre"entarea in&orma$iilor 'n situa$iile
&inanciare, acest &apt &iind o%!i)$"ori,.
Situa$iile &inanciare ale societ#$ii trebuie s# con$in# pre"entarea in&orma$iilor necesare pentru
a atra%e aten$ia asupra posibilit#$ii ca po"i$ia &inanciar# i pro&itul sau pierderea s# &i &ost
a&ectate de e-isten$a p#r$ilor a&iliate <le%ate*, precum i de tran"ac$iile i soldurile cu acestea.
Pr-i!# &# con&id#r c &,n" $fi!i$"# 6!#)$"#? dac# una dintre p#r$i are capacitatea &ie de a
controla cealalt# parte, &ie de a e-ercita o in&luen$# semni&icativ# asupra celeilalte p#r$i 'n
luarea deci"iilor &inanciare i opera$ionale, &ie este o asocia$ie 'n participa$iune la care
cealalt# este asociat#, &ie operea"# 'n calitate de personal3c;eie de conducere al celeilalte
p#r$i.
CAPITOLUL II
POLITICI CONTABILE PRIVIND ACTIVELE IMOBILI@ATE
2.1. GENERALIT>I
Activele imobili"ate sunt active %eneratoare de bene&icii economice pentru entitate pe o
perioad# mai mare dec(t cea acoperit# de situa$iile &inanciare din anul curent.
=ene&iciile economice viitoare repre"int# poten$ialul de a contribui, direct sau indirect, la
&lu-ul de tre"orerie sau de ec;ivalente de tre"orerie c#tre entitate.
Aceste active trebuie capitali"ate, iar costurile lor trebuie s# &ie alocate pe parcursul
perioadelor cu bene&icii pentru entitate <durata de via$# util#*.
5n vederea 'n$ele%erii politicilor contabile privind activele imobili"ate, trebuie avute 'n vedere
9
urm#toarele conc#"#/c=#i#7
D,r$"$ d# .i$- ,"i!. !erioada 'n care un activ va &i an%a4at 'n entitate, &iind m#surat# &ie
prin timpul 'n care se preconi"ea"# a &i &olosit, &ie prin num#rul de unit#$i de produc$ie sau al
unor unit#$i similare ce se preconi"ea"# c# vor &i ob$inute de entitate prin &olosirea activului
respectiv.
Co&",!. Suma pl#tit# 'n numerar sau ec;ivalente de numerar sau valoarea 4ust# a oric#rei
contrapresta$ii e&ectuate pentru a ac;i"i$iona sau construi un activ.
V$!o$r#$ 0,&". Suma pentru care un activa ar putea &i sc;imbat de bun#voie 'ntre p#r$i a&late
'n cunotin$# de cau"#, 'n cadrul unei tran"ac$ii des&#urate 'n condi$ii obiective.
V$!o$r#$ con"$%i!. @aloarea la care un activ este recunoscut dup# sc#derea amorti"#rii
cumulate i a oric#ror pierderi cumulate din depreciere
A'or"i*$r#$. Alocarea sistematic# a valorii amorti"abile a unui activ pe durata sa de via$#
util#.
V$!o$r#$ r#*id,$!. @aloarea estimat# pe care o entitate o va ob$ine din cedarea unui active,
dup# sc#derea costurilor de cedare estimate <presupun(nd c# activul are de4a vec;imea i se
%#sete 'n starea preconi"at# la s&(ritul duratei sale de via$# util#*.
V$!o$r#$ $'or"i*$%i!. Costul unui activ sau alt# valoare care a &ost substituit# costului,
minus valoarea re"idual# a activului.
Uni"$"# )#n#r$"o$r# d# n,'#r$r. Cel mai mic %rup identi&icabil de active, care %enerea"#
intr#ri de &lu-uri de numerar 'n urma &unc$ion#rii continue, 'n mare m#sur# independente de
intr#rile de &lu-uri de numerar %enerate de alte active sau %rupuri de active.
Co&",ri $f#r#n"# c#dri!or. Costuri le%ate 'n mod direct de cedarea unui activ + acestea nu
includ costurile de &inan$are sau c;eltuielile cu impo"itul pe pro&it a&erente.
Co&",ri c, &co$"#r#$ din ,*. Costuri a&erente de"membr#rii unui active i reamena4#rii
terenului pe care acesta era amplasat i readucerii oric#ror alte active e&ectate la starea lor
ini$ial#.
Pi#rd#r#$ din d#r#ci#r#. @aloarea cu care valoarea contabil# a unui active dep#ete
valoarea sa recuperabil#.
V$!o$r#$ r#c,#r$%i!. @aloarea cea mai mare dintre pre$ul net de v(n"are al activului i
valoarea sa de utili"are.
V$!o$r#$ d# ,"i!i*$r#. @aloarea actuali"at# a &lu-urilor viitoare de numerar estimate ce se
ateapt# s# &ie %enerate din utili"area unui activ.
Pr#- n#" d# .An*$r#. Suma ob$inut# din v(n"area unui activ printr3o tran"ac$ie des&#urat# 'n
condi$ii obiective, minus costurile de cedare.
2.2. POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILI@>RILE NECORPORALE
2.2.1. C!$&ificri1 d#fini-ii
5n cadrul imobili"#rilor necorporale se cuprind)
- c;eltuielile de constituire+
- c;eltuielile de de"voltare+
- concesiunile, brevetele, licen$ele, m#rcile comerciale, drepturile si activele similare, cu
e-cep$ia celor create intern de entitate+
- &ondul comercial)
- alte imobili"#ri necorporale+
- avansuri acordate pentru imobili"#ri necorporale+
- imobili"#rile necorporale 'n curs de e-ecu$ie.
8
2.2.2. R#c,no$+"#r#$ +i #.$!,$r#$ ini-i$!
Un activ necorporal trebuie recunoscut dac# i numai dac#)
a* se estimea"# c# bene&iciile economice viitoare care sunt atribuibile activului vor &i
ob$inute de c#tre entitate+ i
b* costul activului poate &i evaluat 'n mod &idel.
Un activ necorporal se 'nre%istrea"# ini$ial la costul de ac;i"i$ie sau de produc$ie.
Activele necorporale sunt m#surate i evaluate ini$ial la costul lor, cost care este di&eren$iat i
are un con$inut di&erit 'n raport cu modalitatea de procurare)
3 ac;i"i$ie individual# separat#+
3 ac;i"i$ie 'n cadrul proceselor de combinare a 'ntreprinderilor+
3 ob$inere ca subven$ie %uvernamental#+
3 alte intr#ri neoneroase, produc$ie proprie.
Ac=i*i-ii!# &#$r$"#
Dac# un activ necorporal este ac;i"i$ionat separat, costul acestuia poate &i evaluat cu
&idelitate.
Costul unei imobili"#ri necorporale ac;i"i$ionate separat este alc#tuit din)
3 pre$ul s#u de ac;i"i$ie, inclusiv impo"itele i acci"ele a&erente i nereturnabile+
3 orice cost atribuibil direct pre%#tirii imobili"#rii pentru utili"area prev#"ut#. <e-emple
de costuri ce pot &i atribuite direct) costurile cu bene&iciile an%a4a$ilor care reies direct
din aducerea imobili"#rii la condi$ia sa de lucru+ onorariile pro&esionale ce decur%
direct din aducerea imobili"#rii la condi$ia sa de lucru, i costurile test#rii &unc$ion#rii
corespun"#toare a imobili"#rii*.
Ac"i.# n#coror$!# rod,&# din r#&,r&# rorii
!entru a recunoate activele necorporale din produc$ia proprie, procesul de ob$inere a
acestora se 'mparte 'n)
3 activit#$i de cercetare+
3 activit#$i de de"voltare.
- Dac# aceste &a"e nu pot &i separate 'n cadrul unui proiect, toate c;eltuielile ap#rute se
tratea"# precum c;eltuieli de cercetare, i este recunoscut# ca o c;eltuial# atunci c(nd
este e&ectuat#.
R#c,no$+"#r#$ ,n#i c=#!",i#!i
Cheltuiala cu un element necorporal trebuie s fie recunoscut direct n contul de profit i
pierdere atunci cnd este efectuat, cu e-cep$ia ca"ului 'n care)
&ace parte din costul unui activ necorporal care 'ntrunete criteriile de recunoatere+
elementul este ac;i"i$ionat 'n combin#ri de 'ntreprinderi de tipul unei ac;i"i$ii i nu
poate &i recunoscut ca un activ necorporal. 5n acest ca", c;eltuiala trebuie s# &ac# parte
din suma atribuit# &ondului comercial ne%ativ la ac;i"i$ie.
2.2.(. E.$!,$r#$ ,!"#rio$r r#c,no$+"#rii ini-i$!#
C;eltuielile ulterioare cu un activ necorporal dup# cump#rare sau &inali"area sa trebuie
recunoscute 'n contul de pro&it i pierderi atunci c(nd sunt e&ectuate, cu e-cep$ia ca"ului 'n
care)
este probabil c# aceast# c;eltuial# s# permit# activului s# %enere"e bene&icii
economice viitoare suplimentare &a$# de cele estimate ini$ial+ i
aceast# c;eltuial# poate &i evaluat# cu &idelitate i atribuit# activului.
A
Dac# aceste condi$ii sunt 'ntrunite, c;eltuielile ulterioare trebuie ad#u%ate la costul activului
necorporal.
2.2.8. A'or"i*$r#$ i'o%i!i*ri!or n#coror$!#
No-i,ni )#n#r$!#
@aloarea amorti"abil# a unui activ necorporal trebuie s# &ie alocat# pe o ba"# sistematic# de3a
lun%ul celei mai bune estim#ri a duratei sale de via$#.
Dac# este reali"at un control asupra bene&iciilor economice viitoare dintr3un activ necorporal
prin dreptul de proprietate care a &ost %arantat pentru o perioad# de&init#, durata de via$# util#
a activului necorporal nu trebuie s# &ie mai mare dec(t perioada %arantat# de dreptul de
proprietate, cu e-cep$ia ca"ului 'n care)
drepturile de proprietate pot &i re'nnoite+ i
re'nnoirea este aproape si%ur#.
,etoda de amorti"are trebuie s# re&lecte modul 'n care activul aduce bene&icii economice.
Revi"uirea perioadei de amorti"are i a metodei de amorti"are trebuie e&ectuat# cel pu$in la
s&(ritul &iec#rui e-erci$iu &inanciar.
C=#!",i#!i!# d# con&"i",ir#
Entitatea poate include c;eltuielile de constituire la BActiveC, ca" 'n care poate imobili"a
c;eltuielile de constituire. 5n aceast# situa$ie, c;eltuielile de constituire trebuie amorti"ate 'n
cadrul unei perioade de ma-imum cinci ani.

C=#!",i#!i d# d#*.o!"$r#
C;eltuielile de de"voltare se amorti"ea"# pe perioada contractului sau durata de utili"are,
dup# ca".

2.2.4. C#d$r#$
Un activ necorporal trebuie scos din eviden$# la cedare sau atunci c(nd nici un bene&iciu
economic viitor nu mai este ateptat din utili"area sa ulterioar#.
C(ti%urile sau pierderile care apar o dat# cu 'ncetarea utili"#rii sau ieirea unui activ
necorporal se determin# ca di&eren$# 'ntre veniturile %enerate de ieirea activului i valoarea
sa neamorti"at#, inclusiv c;eltuielile oca"ionate din cedarea acestuia, i trebuie pre"entate ca
venit sau c;eltuial#, dup# ca", 'n contul de pro&it i pierdere.

2.2.9. E.$!,$r#$ !$ d$"$ %i!$n-,!,i
Un activ necorporal trebuie pre"entat 'n bilan$ la valoarea de intrare, mai pu$in amorti"area
cumulat# i a4ust#rile cumulate de valoare.
2.(. POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILI@>RILE CORPORALE
2.(.1. D#fini-ii1 c!$&ificri
Imobili"#rile corporale sunt elemente corporale care
- sunt de$inute pentru a &i utili"ate 'n produc$ia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a
&i 'nc;iriate altora sau pentru alte scopuri + i
- se ateapt# s# se utili"e"e pe parcursul mai multor perioade.
Eviden$a operativ# a imobili"#rilor corporale se $ine cu a4utorul pro%ramului in&ormatic 'n
Re%istrul mi4loacelor &i-e, care se reconcilia"# lunar cu eviden$a contabil#.
.
2.(.2. R#c,no$+"#r#$ ini-i$!
Costul unui element de imobili"#ri corporale va &i recunoscut ca activ dac# i numai dac#
a. este posibil# %enerarea c#tre entitate de bene&icii economice viitoare a&erente activului +
b. costul activului poate &i evaluat 'n mod credibil.
2.(.(. E.$!,$r#$ ini-i$!
Un element al imobili"#rilor corporale care este recunoscut va &i evaluat ini$ial la costul s#u.
Costul unei imobili"#ri corporale este &ormat din )
3 pre$ul de cump#rare, inclu"(nd ta-ele vamale i ta-ele nerecuperabile, dup# deducerea
reducerilor comerciale i a rabaturilor+
3 orice costuri direct atribuibile aducerii activului la loca$ia i condi$ia necesare pentru
ca acesta s# poat# opera 'n modul dorit de conducerea entit#$ii+
3 materialele, manopera i alte costuri direct atribuibile pentru activele construite 'n
re%ie proprie.
2.(.8. C=#!",i#!i ,!"#rio$r#
Costurile care sunt reali"ate ulterior ac;i"i$iei se adau%# valorii contabile a activului respectiv
doar atunci c(nd este probabil ca bene&icii economice viitoare, dincolo de cele anticipate
ini$ial, s# &ie primite de c#tre entitate.
2.(.4. E.$!,$r#$ ,!"#rio$r r#c,no$+"#rii ini-i$!#
1. Ulterior recunoaterii ini$iale, un element de imobili"#ri corporale va &i 'nre%istrat la costul
s#u minus orice amorti"are cumulat# i orice pierderi din depreciere.
/. Dup# recunoaterea ca activ, un element de imobili"#ri corporale a c#rui valoare 4ust#
poate &i evaluat# credibil va &i 'nre%istrat la o valoare reevaluat#, aceasta &iind valoarea sa
4ust# la data reevalu#rii minus orice amorti"are acumulat# ulterior i orice pierderi acumulate
din depreciere.
Reevalu#rile se vor &ace cu su&icient# re%ularitate pentru a se asi%ura c# valoarea contabil# nu
di&er# prea mult de ceea ce s3ar &i determinat prin utili"area valorii 4uste la data
bilan$ului.!entru imobili"#rile care nu sunt supuse unor &luctua$ii mari de valoare, o
periodicitate a reevalu#rii de 739 ani este su&icient#.
2.(.9. A'or"i*$r#$
Amorti"area unui activ corporal este recunoscut# ca o c;eltuial#, cu e-cep$ia ca"ului 'n care
ea este inclus# 'n valoarea contabil# a unui activ construit 'n re%ie proprie.
Se aplic# urm#toarele principii)
- @aloarea amorti"abil# este alocat# sistematic de3a lun%ul duratei de via$# util# +
- ,etoda de amorti"are re&lect# modul de consumare preconi"at# a bene&iciilor +
- 6iecare parte a unui element de imobili"#ri corporale care are un cost semni&icativ 'n
raport cu costul total al elementului trebuie amorti"at separat, &olosindu3se ratele de
amorti"are di&erite corespun"#toare +
- !#r$ile componente sunt tratate ca elemente separate dac# activele a&erente au durate de
via$# util# di&erite sau &urni"ea"# bene&icii economice 'ntr3un mod di&erit <de e-emplu, o
nav# i motoarele sale*.
2
2.(.:. C#d$r#$ +i c$&$r#$
@aloarea contabil# a unui element de imobili"#ri corporale va &i recunoscut#)
a. la cedare+ sau
b. c(nd nu se mai ateapt# bene&icii economice viitoare din utili"area sa.
C(ti%ul sau pierderea care re"ult# din derecunoaterea unui element de imobili"#ri corporale
va &i inclus<#* 'n pro&it sau pierdere. C(ti%ul sau pierderea se determin# ca &iind di&eren$a
dintre 'ncas#rile nete la cedare, dac# e-ist#, i valoarea contabil# a elementului cedat sau
casat.
2.(.;. D#r#ci#r#$
@aloarea contabil# a unei imobili"#ri corporale trebuie comparat# cu valoarea sa recuperabil#
ori de c(te ori e-ist# un indiciu de depreciere.
Dac# valoarea recuperabil# este mai mic# dec(t valoarea contabil#, elementul de imobili"#ri
corporale respectiv trebuie depreciat, respectiv valoarea sa contabil# trebuie redus# la
valoarea recuperabil#. Aceast# reducere este recunoscut# ca o pierdere din depreciere.
!ierderea din depreciere se contabili"ea"# ca o c;eltuial#, cu e-cep$ia ca"urilor c(nd, 'n
prealabil, activul depreciat a &#cut obiectul unei reevalu#ri. 5n aceast# situa$ie, deprecierea se
'nre%istrea"# pe seama di&eren$ei din reevaluare i, dac# este ca"ul, a impo"itelor am(nate
a&erente.
2.(.<. E.$!,$r#$ !$ d$"$ %i!$n-,!,i
O imobili"are corporal# trebuie pre"entat# 'n bilan$)
la valoarea de intrare, mai pu$in a4ust#rile cumulate de valoare+
la valoarea sa reevaluat# la data ultimei reevalu#ri, mai pu$in a4ust#rile cumulate de
valoare.
2.8. POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILI@>RILE FINANCIARE
2.8.1. D#fini-i#1 c!$&ificri
Imobili"#rile &inanciare cuprind ac$iunile de$inute la entit#$ile a&iliate, 'mprumuturile acordate
entit#$ilor a&iliate, interesele de participare, 'mprumuturile acordate entit#$ilor de care
entitatea este le%at# 'n virtutea intereselor de participare, alte investi$ii de$inute ca imobili"#ri,
alte 'mprumuturi.
5n conturile de crean$e repre"ent(nd 'mprumuturi acordate se 'nre%istrea"# sumele acordate
ter$ilor 'n ba"a unor contracte pentru care entitatea percepe dob(n"i, potrivit le%ii.
La alte 'mprumuturi acordate se cuprind %aran$iile, depo"itele i cau$iunile depuse de entitate
la ter$i.
Dac# sunt eviden$iate 'n contul de crean$e imobili"ate crean$ele a&erente contractelor de
leasin% &inanciar, precum i alte crean$e imobili"ate cu scaden$a mai mare de 1 an, entitatea
va pre"enta 'n bilan$, la imobili"#ri &inanciare, numai partea cu scaden$# mai mare de 1/ luni,
di&eren$a urm(nd a &i re&lectat# la crean$e.
2.8.2. E.$!,$r#$ ini-i$!
Imobili"#rile &inanciare recunoscute ca activ se evaluea"# la costul de ac;i"i$ie sau valoarea
determinat# prin contractul de dob(ndire a acestora.
1:
2.8.(. E.$!,$r#$ !$ d$"$ %i!$n-,!,i
Imobili"#rile &inanciare se pre"int# 'n bilan$ la valoarea de intrare mai putin a4ust#rile
cumulate pentru pierdere de valoare.
CAPITOLUL III
POLITICI CONTABILE PRIVIND ACTIVELE CIRCULANTE
(.1. GENERALIT>I
Un activ se clasi&ic# ca activ circulant atunci c(nd)
a. este ac;i"i$ionat sau produs pentru consum propriu sau 'n scopul comerciali"#rii i se
ateapt# s# &ie reali"at 'n termen de 1/ luni de la data bilan$ului+
b. este repre"entat de crean$e a&erente ciclului de e-ploatare+
c. este repre"entat de tre"orerie sau ec;ivalente de tre"orerie a c#ror utili"are nu este
restric$ionat#.
(.2. POLITICI CONTABILE PRIVIND 2TOCURILE
(.2.1. D#fini-i#1 c!$&ificri
Stocurile repre"int# active)
- care sunt de$inute pentru a &i v(ndute pe parcursul des&#ur#rii normale a
activit#$ii+
- 'n curs de produc$ie 'n vederea unei v(n"#ri pe parcursul des&#ur#rii
normale a activit#$ii+
- sub &orma de materii prime, materiale i alte consumabile ce urmea"# a &i
&olosite 'n procesul de produc$ie sau prestarea de servicii.
Contabilitatea stocurilor se $ine cantitativ i valoric sau numai valoric prin &olosirea
inventarului permanent sau intermitent. Societatea aplica in.#n"$r,! #r'$n#n" B
in"#r'i"#n".
(.2.2. E.$!,$r#$ &"oc,ri!or
Stocurile trebuie evaluate la cea mai mic# valoare dintre cost i valoarea reali"abil# net#.
(.2.(. Co&",! &"oc,ri!or
=a"a principal# pentru contabili"area stocurilor este costul.
Costul stocurilor trebuie s# cuprind# toate costurile a&erente ac;i"i$iei i prelucr#rii, precum i
alte costuri suportate pentru a aduce stocurile 'n &orma i 'n locul 'n care se %#sesc 'n pre"ent.
Co&",ri!# d# $c=i*i-i# a stocurilor cuprind pre$urile de cump#rare, ta-e de import i alte ta-e
<cu e-cep$ia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autorit#$ile &iscale*, costuri de
transport, manipulare i alte costuri care pot &i atribuite direct ac;i"i$iei de produse &inite,
materiale i servicii.
Reducerile comerciale, rabaturile i alte ast&el de elemente vor &i deduse la determinarea
costului stocurilor.Dac# nu se procedea"# ast&el 'nseamn# c# stocurile vor &i raportate la
valori care sunt 'n e-ces &a$# de costurile istorice &idele.
(.2.8. Pr#*#n"$r#$ infor'$-ii!or
Situa$iile &inanciare trebuie s# pre"inte urm#toarele in&orma$ii re&eritoare la stocuri)
3 politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv &ormulele &olosite pentru
determinarea costului+
11
3 valoarea contabil# total# a stocurilor i valoarea contabil# a cate%oriilor de stocuri,
%rupate 'ntr3un mod adecvat entit#$ii+
3 valoarea contabil# a acelor stocuri care au &ost evaluate la valoarea reali"abil# net# minus
costurile de v(n"are+
3 valoarea stocurilor recunoscut# ca o c;eltuial# din timpul perioadei+
3 valoarea oric#rei diminu#ri a valorii stocurilor recunoscut# ca o c;eltuial# a perioadei+
3 circumstan$ele sau evenimentele care au condus la stornarea unei diminu#ri a valorii
stocurilor p(n# la nivelul valorii reali"abile nete+
3 valoarea contabil# a stocurilor %a4ate 'n contul datoriilor.
(.(. POLITICI CONTABILE PRIVIND CREANELE
(.(.1. D#fini-ii +i c!$&ificri
Conturile de crean$e repre"int# sume datorate de clien$i pentru bunuri sau servicii o&erite 'n
cursul normal al opera$iunilor de activitate.
Crean$ele includ)
3 crean$e comerciale, care sunt sume datorate de clien$i pentru bunuri v(ndute sau servicii
prestate 'n cursul normal al activit#$ii+
3 e&ectele comerciale de 'ncasat, accept#ri comerciale, instrumente ale ter$ilor+
3 sume datorate de directori, ac$ionari, an%a4a$i sau companii a&iliate.
(.(.2. E.$!,$r#$ cr#$n-#!or
Di&eren$ele de curs valutar care apar cu oca"ia decont#rii crean$elor 'n valut# la cursuri
di&erite &a$# de cele la care au &ost 'nre%istrate ini$ial pe parcursul perioadei sau &a$# de cele la
care au &ost raportate 'n situa$iile &inanciare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri
sau c;eltuieli 'n perioada 'n care apar.

(.8. CA2A CI CONTURI LA B>NCI
Con",ri!# !$ %nci cuprind)
3 @alorile de 'ncasat <cecurile i e&ectele comerciale depuse la b#nci*
3 Disponibilit#$ile 'n lei i valut#
3 Cecurile entit#$ii
3 Creditele bancare pe termen scurt
3 Dob(n"ile a&erente disponibilit#$ilor i creditelor acordate de b#nci 'n conturile curente.
(.4. INVE2TIII PE TERMEN 2CURT
Investi$iile pe termen scurt repre"int# obli%a$iunile emise i r#scump#rate, obli%a$iunile
ac;i"i$ionate i alte valori mobiliare ac;i"i$ionate 'n vederea reali"#rii unui pro&it pe termen
scurt.
La intrarea 'n entitate, investi$iile pe termen scurt se evaluea"# la costul de ac;i"i$ie sau la
valoarea stabilit# potrivit contractelor.
La ieirea din %estiune a investi$iilor pe termen scurt, acestea se evaluea"# aplic(nd '#"od$
FIFO 6ri',! in"r$"/ ri',! i#+i"?.
CAPITOLUL IV. POLITICI CONTABILE PRIVIND DATORIILE PE TERMEN
2CURT
1/
8.1. D#fini-ii1 c!$&ificri
D$"ori#. O obli%a$ie pre"ent# a entit#$ii care deriv# din evenimentele din trecut i a c#rei
compensare se preconi"ea"# s# re"ulte dintr3o ieire din entitate a unor resurse care repre"int#
bene&icii economice.
Datoriile repre"int# an%a4amente &inanciare ale debitorilor cu privire la sume de bani sau
bunuri cuvenite creditorilor i repre"int# surse atrase de unitatea patrimonial# la &inan$area
activit#$ii de e-ploatare a acesteia.
O datorie trebuie clasi&icat# ca datorie pe termen scurt, denumit# i datorie curent# atunci
c(nd)
3 se ateapt# s# &ie decontat# 'n cursul normal al ciclului de e-ploatare al entit#$ii, sau
3 este e-i%ibil# 'n termen de 1/ luni de la data bilan$ului.
Toate celelate datorii trebuie clasi&icate ca datorii pe termen lun%.
5n con"$%i!i"$"#$ f,rni*ori!or se 'nre%istrea"# opera$iunile privind cump#r#rile, respectiv
ac;i"i$iile de m#r&uri i produse, de lucr#ri i servicii, precum i alte opera$iuni similare
e&ectuate.
Avansurile primite de la clien$i se 'nre%istrea"# 'n conturi distincte.
8.2. E.$!,$r#
Evaluarea datoriilor se &ace la valoarea nominal# 'nscris# 'n documentele care consemnea"#
apari$ia lor.
Di&eren$ele de curs valutar care apar cu oca"ia decont#rii datoriilor 'n valut# la cursuri di&erite
&a$# de cele la care au &ost 'nre%istrate ini$ial pe parcursul perioadei sau &a$# de cele la care au
&ost raportate 'n situa$iile &inanciare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau
c;eltuieli 'n perioada 'n care apar.
CAPITOLUL V
POLITICI CONTABILE PRIVIND DATORIILE PE TERMEN LUNG
4.1. D#fini-ii1 c!$&ificri
Datoriile pe termen lun% repre"int# sacri&icii viitoare de bene&icii economice care trebuie
pl#tite pe o perioad# mai mare de un an sau de un ciclu economic. Datoria pe termen lun%
include 'mprumuturi din emisiuni de obli%a$iuni i prime de rambursare a acestora, credite
bancare pe termen mediu i lun%, obli%a$ii din contractele de leasin%, sume datorate entit#$ilor
a&iliate i entit#$ilor cu care compania este le%at# prin interese de participare, alte
'mprumuturi i datorii asimilate i dob(n"ile a&erente acestora, pensii i obli%a$ii am(nate din
planurile de contribu$ii, impo"it pe pro&it am(nat.
5mprumuturile din emisiunile de obli%a$iuni repre"int# contravaloarea obli%a$iunilor emise
potrivit le%ii. 5n cadrul acestora, trebuie eviden$iate distinct 'mprumuturile din emisiuni de
obli%a$iuni convertibile.
Datoriile privind concesiunile i alte datorii similare se re&er# la bunurile preluate cu acest
titlu de c#tre entitatea primitoare, potrivit contractelor 'nc;eiate. La s&(ritul perioadei
contractului de concesiune, bunurile se restituie proprietarului, situa$ie 'n care are loc
anularea datoriilor corespun"#toare privind concesiunea.
Entitatea trebuie s# men$in# clasi&icarea datoriilor pe termen lun% purt#toare de dob(nd# 'n
aceast# cate%orie, c;iar i atunci c(nd acestea sunt e-i%ibile 'n 1/ luni de la data bilan$ului
17
dac#)
termenul ini$ial a &ost pentru o perioad# mai mare de 1/ luni+
e-ist# un acord de re&inan$are sau de reealonare a pl#$ilor, care este 'nc;eiat 'nainte de
data bilan$ului.

4.2. E.$!,$r#
Evaluarea datoriilor se &ace la valoarea nominal# 'nscris# 'n documentele care consemnea"#
apari$ia lor.
Di&eren$ele de curs valutar care apar cu oca"ia decont#rii datoriilor 'n valut# la cursuri di&erite
&a$# de cele la care au &ost 'nre%istrate ini$ial pe parcursul perioadei sau &a$# de cele la care au
&ost raportate 'n situa$iile &inanciare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau
c;eltuieli 'n perioada 'n care apar.
Atunci c(nd datoria 'n valut# este decontat# 'ntr3un e-erci$iu &inanciar ulterior, di&eren$a de
curs valutar recunoscut# 'n &iecare e-erci$iu &inanciar, care intervine p(n# la data decont#rii,
se determin# $in(nd seama de modi&icarea cursurilor de sc;imb survenit# 'n cursul &iec#rui
e-erci$iu &inanciar.
!entru datorile e-primate 'n lei, a c#ror decontare se &ace 'n &unc$ie de cursul unei valute,
eventualele di&eren$e &avorabile sau ne&avorabile care re"ult# din evaluarea acestora se
'nre%istre"# la venituri sau c;eltuieli &inanciare, dup# ca".
La &iecare dat# a bilan$ului datoriile e-primate 'n valut# trebuie evaluate utili"(nd cursul de
sc;imb comunicat de =DR i valabil la data 'nc;eierii e-erci$iului &inanciar.

CAPITOLUL VI
POLITICI CONTABILE PRIVIND CAPITALUL CI RE@ERVELE
Capitalul i re"ervele <capitalurile proprii* repre"int# dreptul ac$ionarilor asupra activelor
entit#$ii, dup# deducerea tuturor datorilor.
Capitalurile proprii cuprind)
- aporturile de capital
- primele de capital
- re"ervele
- re"ultatul reportat
- re"ultatul e-erci$iului &inanciar.
9.1.CAPITAL
Capitalul este repre"entat de capitalul social al entit#$ii.
Capitalul social subscris i v#rsat se 'nre%istrea"# distinct 'n contabilitate, pe ba"a actelor de
constituire a persoanei 4uridice i a documentelor 4usri&icatie privind v#rs#mintele de capital.
Re&eritor la capitalul entit#$ii se o&er# urm#toarele in&orma$ii)
- dac# entitatea nu are capital autori"at, valoarea capitalului subscris,
- dac# con&orm actului de 'n&iin$are, entitatea are capital autori"at, valoarea acestuia,
precum i valoarea capitalului subscris 'n momentul 'n&iin$#rii entit#$ii i 'n momentul
oric#rei modi&ic#ri 'n contabilitatea analitic# a capitalului social se $ine pe ac$Ionari sau
asocia$i, cuprin"'nd num#rul i 'n momentul .oric#rei modi&ic#ri a capitalului autori"at
- num#rul i valoarea ac$iunilor subscrise 'n cursul e-erci$iului &inanciar 'n limitele unui
capitalautori"at.5n 'n$elesul pre"entelor re%lement#ri, prin capital autori"at se 'n$ele%e
suma ma-im# a capitalului subscris potrivit statutului sau adun#rii %enerale
1?
- dac# e-ist# mai multe clase de ac$iuni sau p#r$i sociale, num#rul i valoarea nominal#
pentru &iecare clas#.
9.2. RE@ERVE DIN REEVALUARE
!lusul sau minusul re"ultat din reevaluarea imobili"#rilor corporale trebuie re&lectat 'n debitul
sau creditul contului E Re"erve din reevaluare Edup# ca", cu respectarea prevederilor privind
reevaluarea imobili"#rilor corporale.
Diminuarea re"ervelor din reevaluare poate &i e&ectuat# numai 'n limita soldului creditor
e-istent i numai 'n condi$iile pre"entate la capitolul BActive imobili"ateC.
Re"ervele din reevaluarea imobili"#rilor corporale au caracter nedistribuibill.
9.(. ALTE RE@ERVE
Contabilitatea re"ervelor se $ine pe cate%orii de re"erve)
- re"erve le%ale+
- re"erve statutare sau contractuale+
- alte re"erve.
Re"ervele le%ale se constituie anual din pro&itul entit#$ii, 'n limitele i cotele prev#"ute de
le%e.
Acestea pot &i utili"ate numai 'n condi$iile prev#"ute de le%e.
Re"ervele statutare sau contractuale se constituie anual din pro&itul net al entit#$ii, con&orm
prevederilor din actul constitutiv al acesteia.
Alte re"erve pot &i constituite &acultativ pe seama pro&itului net pentru acoperirea pierderilor
contabile sau 'n alte scopuri, potrivit ;ot#r(rii adun#rii %enerale a ac$ionarilor sau asocia$ilor,
cu respectarea prevederilor le%ale.
CAPITOLUL VII
POLITICI CONTABILE PRIVIND VENITURILE1 CDELTUIELI1 RE@ULTAT
:.1. VENITURI
:.1.1. D#fini-ii1 c!$&ificri
@eniturile repre"int# creteri de $.$n"$0# #cono'ic#, intervenite 'n cursul e-erci$iului, care
au %enerat o ma4orare a capitalurilor proprii sub alte &orme dec't cele care e-prim# aporturi
noi ale proprietarilor 'ntreprinderii. 5n cate%oria veniturilor se includ at(t sumele 'ncasate sau
de 'ncasat 'n nume propriu de c#tre entitate din activit#$ile curente, c(t i c(ti%urile din orice
surs#.
@eniturile se clasi&ic# ast&el)
3 @enituri din e-ploatare +
3 @enituri &inanciare +
3 @enituri e-traordinare.
:.1.2. R#c,no$+"#r#$ .#ni",ri!or
Criteriile %enerale de recunoatere a veniturilor sunt urm#toarele)
- este probabil ca entitatea s# bene&icie"e de avanta4e economice dinopera$ia reali"at#+
- marimea veniturilor s# poat# &i m#surat# cu &iabilitate.
19
:.1.(. E.$!,$r#$ .#ni",ri!or
@eniturile trebuie s# &ie evaluate la valoarea 4ust# a elementelor primite sau de primit 'n
contrapartid#, dup# deducerea reducerilor comerciale. Determinarea venitului este uurat#
atunci c(nd contrapartida se pre"int# sub &orm# de lic;idit#$i sau ec;ivalente de lic;idit#$i.
@enitul din v(n"are este contabili"at la nivelul valorii e-i%ibile la scaden$#, iar scontul de
decontare este considerat de v(n"#tor o c;eltuial# &inanciar#.
:.2. CDELTUIELI
C;eltuielile entit#$ii repre"int# valorile pl#tite sau de pl#tit pentru)
3 consumuri de stocuri+
3 lucr#ri e-ecutate i servicii prestate de care bene&icia"# entitatea+
3 c;eltuieli cu personalul+
3 e-ecutarea unor obli%a$ii le%ale sau contractuale.
!ierderile repre"int# reduceri ale bene&iciilor economice i pot re"ulta sau nu ca urmare a
des&#ur#rii activit#$ii curente a entit#$ii . Acestea nu di&er# ca natur# de alte tipuri de
c;eltuieli.
5n cadrul c;eltuielilor e-erci$iului &inanciar se cuprind, de asemenea, provi"ioanele,
amorti"#rile i a4ust#rile pentru depreciere sau pierdere de valoare re&lectate.
Contabilitatea c;eltuielilor se $ine pe &eluri de c;eltuieli, ast&el)
- c;eltuieli de e-ploatare+
- c;eltuieli &inanciare+
- c;eltuieli e-traordinare.
:.(. RE@ULTAT
Re"ultatul &inanciar <pro&it sau pierdere* se stabilete cumulat de la 'nceputul e-erci$iului
&inanciar. Re"ultatul de&initiv al e-erci$iului &inanciar se stabilete la 'nc;iderea acestuia i
este repre"entat de soldul &inal al contului de pro&it i pierdere.
Reparti"are pro&itului se 'nre%istrea"# 'n contabilitate pe destina$ii, dup# aprobarea situa$iilor
&inanciare anuale. Reparti"area pro&itului se &ace 'n con&ormitate cu prevederile le%ale 'n
vi%oare.
!ierderea contabil# reportat# se acoper# din pro&itul e-erci$iului &inanciar i cel reportat, din
re"erve i capital social, potrivit ;ot#r(rii adun#rii %enerale a asocia$ilor sau ac$ionarilor, cu
respectarea prevederilor le%ale.
!re"entare trasee
2.2in$i$ / Poi$n$ 2"$nii / C$%$n$ Pi$"r$ Ar&$
M$rc$07 banda albastra
Ti'7 7 ore 7: min
Dif#r#n"$ d# ni.#!7 F1::9m
D#&cri#r#7
Traseul incepe de la capatul stra"ii 6urnica si se continua pe soseaua ce a4un%e la Gotelul
Alpin Cota 1?::. Dupa ce lasa in stan%a Cabana Sc;iorilor si trece de ultimile cladiri ale
18
Sinaiei, soseaua &ace o cotitura brusca spre stan%a, de unde o parasim, prin"and spre dreapta
poteca marcata, care dupa un scurt coboras, traversea"a @alea !elesului. Urcand in
continuare prin padure, lasam in stan%a luminisul cu stancarii Poiana Caprei si, de3a lun%ul
versantului @aii !elesului, a4un%em in mar%inea !oienii Stanei <1/89m*, unde intalnim
soseaua care vin din Sinaia si care se indreapta spre Cabana !oiana Stanei<inca 9 min.*.
Din marginea poienii observam frumoasa priveliste asupra versantului prahovean: spre vest,
Muntele Furnica spre nord!vest, deasupra poienii in primul plan, Piatra "rsa Mica, iar in
ultimul plan obarsiile #aii Pelesului si marginea platoului Pietrei "rse, cu varful Pintenul
Pietrei "rse$ "poi din acest varf, succesiv catre nord, abruptul Muntelui %epii Mari, al
Muntelui %epii Mici, &eaua Caraimanului cu Crucea 'roilor, abruptul Muntelui Costila si in
ultimul plan Muntele Moraru$
Din mar%inea poienii urmam pe o mica portiune soseaua+ trecem apoi pe dreapta si urcam
usor catre partea de sus a poienii, de unde continuam spre stan%a, iar dupa ce trecem peste o
coasta puternic inclinata, iesim in mar%inea in&erioara a poienii !iatra Arsa. Din acest punct
reintram in padure, urcam in serpentine &lancul @aii !iatra Arsa si iesim in mar%inea ei
superioara, de unde trecem curand pe versantul dinspre @alea !elesului.In &ata, sus, printre
&run"isul laricelor apare obarsia @aii !elesului si mai in stan%a @alea cu Genune, a&luenta a
!elesului. O serpentina a drumului ne conduce pe coama !iatra Arsa ,ica, pentru a revenii
apoi pe &ata @aii !elesului. !rin cateva serpentine scurte, poteca trece creasta, a4un%and pe
versantul nordic dinspre @alea !iatra Arsa printr3un moldis in care mai &ace o serpentina se
strecoara pe sub un colt de stanca si imediat ne conduce la limita superioara a padurii, intr3o
mica sea pe creasta dintre @alea !elesului <stan%a* si @alea !iatra Arsa <dreapta*, la ba"a unei
proeminente stancoase, numita &tanca lui #arsanufie <189:m, numele unui preot din Sinaia
care mai traia in 121:*.Din !oiana Stanei pana la aceasta stanca avem nevoie de circa 1311
ora.
Din acest loc observam: spre nord, in ultimul plan, Muntele Postavaru spre nord!nord!est,
in ultimul plan, Muntele Piatra Mare si in vale orasul (usteni spre nord!est, in vale, Poiana
)apului spre est!sud!est, hotelul alpin Cota *+,, spre sud!vest sus, #alea cu -enune si
#arful Calugaru .*//*m0 spre vest, obarsiile #aii Pelesului spre vest!nord!vest, varful
Pintenul Pietrei "rse .1,,2m0 spre nord!vest, creasta in trepte succesive ce separa #alea
Piatra "rsa de #alea (abei$
Intrand in "ona alpina, poteca urmea"a coama !ietrei Arse, urca apoi pe &ata @aii !elesului,
iar dupa ce lasa in urma un prim pinten stancos <1A99m*, iese putin pe &ata @aii !iatra Arsa,
dupa care revine pe cea a @aii !elesului trecand un al doilea pinten stancos. In cele din urma,
poteca ne conduce pe un tapsan situat pe coama dintre @alea !elesului si @alea =abei.
De aici se observa: spre vest!nord!vest, 3barsiile #aii (abei si Coltul (abei spre nord!vest,
dincolo de #alea (abei, #arful %epii Mari .1,2*m0$
Urmam de3a coasta pe &ata @aii !elesului, pe sub peretele stancos ce &ormea"a Coltii lui 4ica
si dupa doua serpentine ale potecii iesim in apropierea &irului de obarsie al @aii !elesului. De
aici poteca urca usor catre crestetul platoului, paralel cu acest &ir. Dupa apro-imativ 1: min
de la iesirea din platoul !ietrei Arse, urcusul incetea"a intr3o mica sea <122:m*, de unde ne
apare dintr3o data intinsul platou al =uce%ilor.
De aici se observa: spre nord in primul plan, proeminenta stancoasa Coltul (abei si obarsia
#aii (abei, iar in fundal, succesiv, #arful %epii Mici .1*+5m0, Muntele Caraiman .156+m0 cu
Crucea 'roilor .11/*m0 si in ultimul plan #arful Costila .1+/6m0 spre nord!nord!est #arful
1A
%epii Mari spre est in marginea platoului, #arful Pintenul Pietrei "rse .1,,2m0 spre sud!
sud!vest #arful Furnica .1*,5m0 spre vest!nord!vest Muntele (atrana spre nord!vest, in
primul plan, Creasta Cocora si in fundal, Muntele 3barsia cu doua varfuri tabulare pe
directia adanciturii dintre aceste varfuri, Cabana (abele si putin mai la dreapta #arful (aba
Mare .11/1m0
In continuare, poteca se indreapta aproape ori"ontal pe deasupra obarsiei @aii =abei, coboara
usor lasand in dreapta @ar&ul Hepii ,ari, trecem pe lan%a stadionul sportiv de altitudine, apoi
coboara usor printre palcuri de 4nepeni, a4un%and curand sub linia &unicularului .funicularul
lung de *7 8m traversa intregul Masiv al (ucegilor, din #alea (rateiului pana la (usteni$ "
fost construit in */,6 si transporta material lemnos la Fabrica de celulo9a din (usteni$
"sta9i este scos din functiune$0. Aici intalnim drumul ce vine din stan%a, dinspre Cabana
@ar&ul cu Dor. Coboram in lun%ul @alcelului Hepilor ,ari si apoi, dupa un scurt urcus pe
malul drept al acestuia, a4un%em la Cabana !iatra Arsa <129:m*.
!entru strabaterea mai rapida a traseului, putem &olosi telecabina, reali"and un timp de /1
ore, din care /9 min. cu telecabina.
IinapoiJ
!oiana Stanii > !iciorul !ietrei Arse > Comple-ul !iatra Arsa > Cantonul Sc;iell > !oteca pe
Hepii ,ari > Cascada Urlatoare > =usteni
D#&cri#r# "r$&#,7
ESe pleaca de la Stana Re%ala urmandu3se marca4ul banda albastra. Timp de o ora poteca
descrie serpentine dupa care iese in panta %olul alpin. Continuam urcusul si dupa ?9 minute
suntem pe !latoul =uce%i. De aici pana la Comple-ul !iatra Arsa nu mai urcam si sosirea
este rela-anta, printre 4nepeni.Dupa popas abordam poteca cu marca4 triun%;i albastru si dupa
/: minute de la plecarea de la !iatra Arsa a4un%em la Cantonul Sc;iell unul dintre punctele
panoramice ale "onei. Coborarea spre Cascada Urlatoare se inscrie ca o neuitata amintire
pentru turistul a&lat prima oara pe acest traseuCK
D,r$"$7 cca. 2 ore, traseu accesibil turistilor care au mai &ost pe munte, ne&iind un traseu de
initiere in drumetii montane.
!OIADA STADII > !ISCUL CAIDELUI > CREASTA =AIULUI > !ARTIA SORICA >
ALUGA
D#&cri#r# "r$&#,7
E!unctul de plecare este !oiana Stanii, se coboara pe &osta poteca re%ala pana la Castelul
!eles. Traversandu3se centrul statiunii Sinaia vom re%asi nu departe de varianta auto
ocolitoare a orasului marca4ul punct albastru. Urmea"a urcus usor pe un drum auto circa /:
minute, apoi pe lan%a &osta cabana !iscul Cainelui continuam pe poteca. Dupa circa ?9
1.
minute a4un%em la %olul alpin, insa poteca traversea"a un culoar poienit de circa 7: metri
latime, incadrat pe laturi de padure. Este unul dintre punctele de atractie ale traseului. De la
!iscul Cainelui pana la Creasta reali"am circa 7 ore. !rivelistea si drumul intalnit in Creasta
=aiului &ace uitat orice urcus. In stan%a se vede @alea !ra;ovei, in dreapta @alea Do&tanei.
Ulterior coboram pe lan%a partia Sorica pana in A"u%aC.
D,r$"$7 cca . ore, traseu accesibil turistilor cu pre%atire medie.
,ATERIAL REALILAT DE ADRIAD CIOR=A > GGID DE TURIS, STADA REGALA
TEL.:A7?.77.GGID.
Impre4urimi Stana Re%ala
1. !estera =o%dan)
o una dintre cele mai interesante peteri din masiv, cu o sumedenie de le%ende
tesute in 4urul acesteia. Inscriptiile si aspectele speci&ice din interior &ac ca
orice e-cursie catre aceasta sa merite. Amintirea vi"itarii acestei mici pesteri
ramane si nu e-ista turist care sa nu mai vina si a doua oara, atras si de linistea
si cadrul natural deosebit e-istent. !oteca a &ost recent creata si amen4ata la
initiativa Stanei Re%ale.
/. Stancile 6ran" Hose&)
o amena4ate la cererea re%elui Carol I, una dintre acestea servind drept loc de
servire a mesei in aer liber, iar a doua si cea mai inalta ca punct panoramic, de
unde se cuprinde cu privirea mare parte din @alea Superioara a !ra;ovei. Se
observa in perete portretele re%ilor Romaniei. Accesul este &acilitat de trepte,
balustrade, si de o poteca care de la Stana Re%ala ne scoate la in cateva minute
c;iar lan%a stanci. La initiativa Stanei Re%ale balustrada vec;e din lemn a &ost
re&acuta.
7. Observatorul 7)
o este situat la circa 1:319 minute distanta de Stana Re%ala si o&era o panorama
deosebita asupra statiunii Sinaia, a @aii !elesului si a Cotei 1?::.
?. Sc;itul S&. Ana)
o este unul dintre cele mai &rumoase ase"aminte reli%ioase din =uce%i, a carui
constructie a inceput prin anul 122? si a &ost terminata in /::. cand la 8
au%ust a &ost s&iintit c;iar de catre I.!.S. !atriar;ul Daniel. Staretul acestui
locas este parintele Ioanic;ie, o persoana deosebita care impresionea"a pe cei
care il cunosc. De la Stana Re%ala pana aici se &ace circa 1 ora de mers pe 4os
sau 1: minute cu masina.
9. Stancile S&. Ana)
o cel mai vec;i loc reli%ios al "onei, unde se pastrea"a inscriptii si picturi vec;i
de sute de ani. Aceasta "ona nu poate &i inteleasa prin observare decat cu
a4utorul unui %;id. !entru ca ce vedem aparent nu este si tot ceea ce se stie
despre acest loc. Atat acest obiectiv cat si !estera =o%dan pot &i vi"itate pentru
o deplina cunoastere numai cu %;idul Stanei Re%ale.
12
Close
!e drumul spre Cota 1?::, dupa Restaurant 6urnica, la circa 1 Mm se &ace la dreapta un drum
pavat cu piatra , marcat cu indicatoare la dreapta NNStana Re%alaNN si cu un numar de tele&on
< :A/8 !OIADA * montat pe "idul din dreapta drumului principal. Intrand pe acest drum, la
circa 7,9 Mm dati direct de Stana Re%ala. Accesul auto este usor, se poate urca cu orice tip de
masina < putin mai problematic pentru 6errari, Lambor%;ini sau =u%atti......* . Drumul este
accesibil si in conditii de iarna, dar pentru in&ormatii re&eritoare la starea drumului < dupa
ninsori de e-emplu * ro% sa ne contactati la :A/8!OIADA.
/:

S-ar putea să vă placă și