Funcia de conducere , de ndrumare i de control

Conducerea scolii reprezinta activitatea angajata la nivelul sistemului si al procesului de invatamant

in vederea realizarii functiilor manageriale (planificare-organizare; orientare-indrumare metodologica;
reglare-autoreglare) ale institutiilor specializate in formarea-dezvoltarea permanenta a personalitatii
elevului, studentului etc, prin intermediul unor structuri manageriale corespunzatoare, angajate in plan
central (Ministerul invatamantului), teritorial (inspectoratele scolare) si local (unitatile scolare de baza:
gradinita, scoala, liceul, colegiul, universitatea etc).
n sens traditional, activitatea de conducere a scolii vizeaza urmatoarele obiective si domenii de
referinta :
- indrumarea, controlul si administrarea tuturor activitatilor din invatamant, realizate la nivel national,
teritorial si local;
- reglementarea principalelor probleme de organizare, continut metodologic, evaluare intr-o maniera
centralizata sau descentralizata, stabilita la nivel de politica a educatiei;
- elaborarea deciziilor cu valoare administrativa si pedagogica necesare pentru perfectionarea continua a
activitatii la nivel de sistem si de proces, in raport cu legislatia curenta si cu principiile conducerii
stiintifice.
Mentinerea conducerii scolii in limitele modelului birocratic si ale dirijismului politic, propriu unei
anumite etape istorice, confera acesteia note specifice valabile in plan institutional dar si la nivelul
constiintei pedagogice a unor factori de decizie. Aceste particularitati sunt evidente in cadrul urmatoarelor
tendinte constatate in activitatea de conducere a scolii :
- tendinta abordarii functiilor de conducere a scolii in sens prioritar adminstrativ;
- tendinta extrapolarii operatiei de control (cantitativ, constatativ, birocratic) in raport cu actiunea de
evaluare (calitativa, pedagogica, manageriala) careia ii este subordonata functional;
- tendinta formalizarii deciziei, ca urmare a rupturii existente intre linia strategica asumata doar la nivel
central si operationalizarea acesteia la nivel teritorial si local prin numeroase planuri de munca, fara
legatura intre ele, cu sarcini si termene de indeplinire abstracte (permanent, raspundere colectiva etc);
- tendinta reglarii sistemului si a procesului de invatamant prin mijloace administrative externe care
blocheaza mecanismele pedagogice interne, resursele acestora de autoperfectionare continua a activitatii
in cadrul mediului scolar si in raporturile posibile si necesare cu comunitatile educative locale.
Analizele realizate din perspectiva acestui model evidentiaza totusi contributiile teoretice si metodologice
inregistrate de-a lungul timpului, in special in domeniul inspectiei scolare si in conducerea procesului
instructional ).
n sens managerial, conducerea scolii reprezinta activitatea de orientare sistemica, optima si
strategica a institutiilor specializate in formarea-dezvoltarea permanenta a prescolarului, elevului,
studentului etc. Ca activitate de management pedagogic, conducerea scolii presupune proiectarea si
realizarea urmatoarelor actiuni :
a) informarea manageriala (cantitativa, stocata; calitativa/prelucrata, rafinata, procesata);
b) evaluarea manageriala: cantitativa (bazata pe operatii de control care vizeaza masurarea activitatii);
calitativa (bazata pe operatii care vizeaza aprecierea activitatii); operationala (bazata pe operatii care
vizeaza decizia pedagogica);
c) comunicarea manageriala: constatativa (bazata pe operatii de consemnare a rezultatelor); anticipativa
(bazata pe operatii de indrumare metodica a viitoarei activitati, pentru corectie-amelioarare-perfectionare-
ajustare structurala-restructurare-reforma).
Functiile de conducere manageriala a institutiei scolare angajeaza toate aceste actiuni si operatii,
adaptabile la conditiile specifice fiecarei comunitati locale.
A.functia de planificare-organizare a activitatii din cadrul institutiei scolare respective implica
valorificarea eficienta a tuturor resurselor pedagogice existente la un moment dat, analizate din
perspectiva prezentului ,dar si a viitorului:
- resurse umane: cadre didactice.cadre didactice ajutatoare, personal administrativ, elevi, studenti,
reprezentanti ai comunitatii educative;
- resurse materiale: baza didactico-materiala, spatiul scolar, timpul scolar, spatiul extrascolar folosit la
nivelul educatiei nonformale, timpul extrascolar folosit la nivelul educatiei nonformale;
- resurse financiare: bugetul central, bugetul local, contributiile comunitatii educative: familie, agenti
sociali;
- resurse informationale: planuri, programe de invatamant, concepute in sens curricular, materiale
curriculare, baza de date existenta in biblioteca, videoteca, laborator de instruire asistata pe calculator,
centre, cabinete interscolare de asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor, parintilor, centre,
cabinete logopedice interscolare, centre, cabinete metodice scolare.
Realizarea acestei functii presupune elaborarea urmatoarelor planuri de activitate:
a) Planul general de munca al organizatiei scolare care urmareste: stabilirea scopurilor si a obiectivelor
pedagogice ale organizatiei; deducerea obiectivelor concrete care trebuie realizate pe colective si
individual; stabilirea masurilor necesare pentru realizarea obiectivelor concrete, cu raspunderi pe
colective si individual; stabilirea mijloacelor de evaluare a rezultatelor, pe colective si individual;
evaluarea globala a activitatii - saptamanale, trimestriale, anuale, pe ciclul, pe treapta, pe nivel de
invatamant- pe baza analizei corelatiei existente intre: rezultatele la intrare - rezultatele la iesire.
b) Planurile activitatii comisiilor metodice/catedrelor - pe specialitati si a comisiilor metodice tip:
comisia educatoarelor, comisia invatatorilor, comisia profesorilor-diriginti, comisia de orientare scolara si
profesionala, comisia de cercetare pedagogica:
- au urmatoarea structura orientativa de functionare manageriala:
- deducerea obiectivelor prioritare din planul general de munca al organizatiei scolare;
- stabilirea obiectivelor cu pondere specifica activitatilor metodice: obiective de perfectionare; obiective
de cercetare pedagogica;
- particularizarea obiectivelor, conform specificului comisiei (de exemplu: la comisia profesorilor-
diriginta, accent pe proiectarea activitatii educative avand in vedere toate dimensiunile si formele
educatiei; la comisia metodica a profesorilor de fizica: accent pe proiectarea corelatiei educatie
intelectuala-educatie tehnologica etc):
- diversificarea formelor de realizare: studiu individual, dezbateri tematice, "asalt de idei", conferinte,
sesiuni de comunicari, studii publicate in presa de specialitate, inovatii propuse Consiliului consultativ al
specialitatii respective, interasistente, activitati didactice deschise etc.;
-concretizarea formelor de evaluare in termeni de "produs final": rezultatele elevilor la sfarsitul anului,
ciclului, treptei, in raport cu nivelul testat initial; contributii speciale la dezvoltarea psihosociala a
elevului; contributii la perfectionarea cadrelor didactice; contributii la cercetarea pedagogica; initiative la
nivelul activitatii comunitatii educative; relatii de parteneriat etc.
c) Planurile de activitate ale cadrelor didactice, organizate pe specialitati, au urmatoarea structura
orientativa de functionare manageriala: realizarea "bilantului critic"; raportarea la programa scolara, de tip
curricular, respectiv la obiectivele specifice ale disciplinei (disciplinelor) de specialitate respective;
stabilirea obiectivelor concrete, cu valorificarea informatiilor, instrumentelor, sarcinilor etc. transmise de
la nivelul comisiei metodice de specialitate (modele de operationalizare a obiectivelor, probe de evaluare
initiala, sumativa, formativa etc.) si de la nivelul comisiei metodice a educatoarelor, invatatorilor,
dirigintilor (modele de fise de observare si de caracterizare a elevilor etc).
Organizarea scolii reprezinta actiunea complementara planificarii la nivel instrumental (
etimologia cuvantului orgao=instrument; a organiza = a crea instrumente, in limba greaca).
Cuplul functional planificare-organizare vizeaza., la nivelul fiecarei msitutii scolare:
a) asigurarea conducerii unitare;
b) sustinerea competentelor stiintifice, specifice domeniului pedagogic;
c) delegarea autoritatilor respectand competentele stiintifice unitare;
d) dezvoltarea prioritara a structurilor formale si nonformale, prioritare in raport cu influentele informale;
e) deschiderea structurilor formale si nonformale in directia comunitatii educative locale in vederea
perfectionarii lor permanente.
Organizarea manageriala vizeaza saltul de la structurile ierarhice liniare (autoritate verticala,
decizie unilaterala, transmisa de la un singur sef), la structurile ierarhice in retea (autoritate functionala,
decizie conceputa pe orizontala, intre mai multi "sefi" - deciziile luate pe orizonatala de directori - sefi de
comisii metodice - reprezentanti ai comunitatii educative etc).
Aplicarea functiei manageriale de planificare-organizare la nivelul unitatilor de invatamant
(gradinite, scoli generale, licee, unitati de invatamant conexe, colegii, universitati etc.) angajeaza:
a) raportarea permanenta a deciziilor generale si particulare, la problemele de sistem (finalitati-structura-
curriculum);
b) raportarea permanenta a resurselor umane (directori, profesori etc.) la statutul lor institutionalizat in
cadactivitatii desfasurate pe diferite ierarhii de autoritate, respectiv de competenta;
c) raportarea cerintelor generale la regulamentul de ordine interioara elaborat special pentru valorificarea
integrala a conditiilor locale;
d) raportarea institutiilor conducerii la valorile democratiei: reprezentarea, respectiv alegerea celor mai
competenti oameni in colectivele de conducere; separarea puterilor, respectiv stabilirea relatiilor de
complementaritate intre consiliul administrativ si consiliul consultativ; legitimitatea deciziei, respectiv
elaborarea actului de decizie ca act de autoritate a competentei stiintifice proprii domeniului pedagogic.
B) Functia de orientare metodologica a procesului de invatamant valorifica actiunea manageriala de
informare-evaluare-comunicare, la nivel functional, structural si operational in mod traditional, aceasta
functie vizeaza complementaritatea operatiilor de "control si indrumare" orientarea metodologica a
procesului de invatamant, la nivel functional si structural angajeaza valorificarea deplina a celor trei
actiuni manageriale care intervin in activitatea de conducere globala-optima-strategica a institutiei
scolare:
- informarea manageriala specifica in legatura cu conceptele pedagogice de baza,
- evaluarea manageriala specifica necesara pentru: directionarea activitatii didactice in concordanta cu
finalitatile macro; prevenirea si corectarea erorilor de proiectare si de implementare, care pot interveni in
activitatea didactica si in activitatea educativa; stabilirea deciziei relevante social, in termeni de strategie
pedagogica;
- comunicarea manageriala specifica, necesara pentru: sanctionarea pozitiva sau negativa a diagnozei
stabilite; indrumarea metodologica de specialitate; crearea liniei de perspectiva adecvata deciziei, cu
valoare de prognoza, asumate.
Orientarea metodologica a procesului ele invatamant la nivel operational angajeaza integrarea
operatiilor de "indrumare si control" la nivelul unei scheme de actiune manageriala care vizeaza:
- stabilirea obiectivelor concrete prin raportare la obiectivele generale (ale planului de invatamant) si la
obiectivele specifice (ale programelor, pe discipline si trepte de invatamant), care reflecta finalitatile
macrostructurale, respectiv liniile de politica a educatiei asumate la nivel de sistem;
- stabilirea prioriatilor de evaluare, la nivel de: activitate didactica (eficienta pedagogica exprimata prin
cresterea randamentului scolar si prin calitatea corelatiei functionale profesor-elev), activitate educativa
(eficienta pedagogica exprimata prin globalitatea problemelor propuse si prin calitatea dezbaterilor
provocate participativ);
- stabilirea premiselor activitatii de evaluare: cercetarea planificarii (activitatii didactice, activitatii
educative, activitatii de perfectionare, activitatii de cercetare pedagogica etc), examinarea catalogului
clasei, realizarea sondajelor, analiza produselor activitatii elevilor: lucrari scrise, desene, prototipuri,
compuneri, compozitii, referate, lucrari experimentale, produse tehnologice, consultatii metodice, oferte
de documentare, cercetare etc; .
- stabilirea modalitatilor de evaluare: asistente la ore, interasistente la ore, probe docimologice, teste,
sondaje, observatii psihopedagogice complexe in diferite situatii didactice si extradidactice, dezbateri
tematice;
- stabilirea momentului si a duratei evaluarii: inceputul activitatii - in timpul activitatii - in finalul
activitatii; inceputul trimestrului - in timpul trimestrului - in finalul trimestrului; inceputul anului de
invatamant - in timpul anului de invatamant - in finalul anului de invatamant; inceputul ciclului (treptei,
nivelului) de invatamant - in timpul ciclului (treptei, nivelului) de invatamant - in finalul ciclului (treptei,
nivelului) de invatamant; dupa o ora de activitate - dupa mai multe ore succesive de activitate - la
diferite intervale de timp - evaluari realizate cu un singur evaluator sau cu mai multi evaluatori;
- stabilirea mecanismelor strategice de evaluare: control tehnic (ponderea asigurata prin indrumarea de
specialitate, realizabila la continutul principal si secundar al disciplinei scolare (universitare) predate - la
stiintele pedagogice si psihologice - didactica specialitatii principale si secundare); control participativ
(realizat de profesori cu aceeasi pregatire: inspectori scolari, profesori-rnetodisti, profesori-consilieri,
profesori care sunt colegi de catedra sau de comisie metodica etc), control pe diferite zone de risc (realizat
de evaluatori din afara unitatii de invatamant respective sau care cunosc insuficient specificul disciplinei
sau treptei de invatamant respective, colectivul de elevi, personalitatea cadrului didactic evaluat etc),
control tip conexiune inversa (realizat pentru a evalua simultan: elevul - cadrul didactic, cadrul didactic si
catedra/comisia metodica respectiva; catedra/ comisia metodica respectiva - unitatea de invatamant
respectiva; unitatea de invatamant - activitatea de inspectie scolara/teritoriala, de specialitate, de
perfectionare, realizata la nivel de inspectorat scolar sau de minister).
Evaluarea activitatii didactice (lectiei, activitatii de laborator, seminarului universitar etc.) implica
institutionalizarea unor instrumente bazate pe interdependenta dintre investigatia longitudinala si
investigatia transversala si pe prioritatea functionala a obiectivelor in conditiile specifice proiectarii
curiculare .
Cele doua criterii sustin instrumentele manageriale necesare pentru realizarea efectiva a functiei de
orientare metodologica a activitatii didactice: fisa de observatie a activitatii didactice; fisa de evaluare -
globala a activitatii didactice ( Evaluarea pedagogica).
Fisa de observatie a activitatii didactice valorifica, in mod special, resursele investigatiei
longitudinale. Operationalizarea sa urmeaza logica urmatoarei scheme de actiune manageriala, aflata la
dispozitia profesorului-metodist, profesorului-consilier, inspectorului scolar, directorului unitatii de
invatamant etc.: consemnarea faptelor didactice in ordinea desfasurarii lor - consemnarea elementelor
pozitive depistate conform criteriilor specifice proiectarii pedagogice, curriculare - consemnarea
elementelor negative depistate conform criteriilor specifice proiectarii pedagogice curriculare.
Fisa de evaluare globala a activitatii didactice prelucreaza pedagogic observatiile acumulate
longitudinal, la nivelul unui tip de investigatie pedagogica transversala, care valorifica integral criteriile
specifice proiectarii pedagogice curriculare.
Aceasta fisa, realizata de profesorii-metodisti, profesorii-consilieri, inspectorii scolari, directorii
unitatilor de invatamant etc, evidentiaza urmatoarele caracteristici ale cadrului didactic evaluat:
- capacitatea de a proiecta obiectivele Operationale (concrete) prin raportare la obiectivele specifice (ale
programei scolare) si la obiectivelor generale (ale planului de invatamant); i
- gradul de realizare a continutului invatarii: caracterul stiintific, raportat la specificul colectivului de elevi
(studenti etc); caracterul iritradisciplinar-interdisciplinar-transdisciplinar; optimizarea raportului dintre
iriformativ-formativ, cultura generala-cultura de specialitate, capacitatea elevilor (studentilor etc.) de a
stapani elementele de continut (programate la nivel: minim-mediu-maxim): deprinderi intelectuale-
strategii de cunoastere-informatii logice-deprinderi psihomotorii-atitudini cognitive;
- eficienta metodologiei didactice: metode, procedee, mijloace didactice, strategii de predare-invatare-
evaluare; modalitati de organizare a invatamantului: frontal pe grupe - individual; forme de organizare:
lectie; activitate de cabinet, de laborator, practica etc; excursie didactica etc./ individualizarea,
diferentierea instruirii;
- calitatea activitatii de evaluare: ca act de masurare; ca act de apreciere; ca act de decizie; ca modalitate
de integrare in activitatea didactica: initiala-sumativa-formativa.
Activitatea educativa (ora de dirigentie etc.) implica institutionalizarea unui instrument complex de tipul
"Caietul educatoarei", "Caietul invatatorului", "Caietul dirigintelui". Acest instrument complex valorifica,
de asemenea, criteriile specifice cercetarii pedagogice (imbinarea investigatiei longitudinale cu
investigatia transversala) si proiectarii curriculare (centrarea pe obiectivele pedagogice formative).
"Caietul dirigintelui" - semnificativ din perspectiva analizei noastre - ofera posibilitatea evaluarii
activitatii educative a profesorului, in special a profesorului-dingin-te, in calitatea sa de: coordonator al
proceselor educationale realizate cu elevii, in mediul scolar sau extrascolar; coordonator al activitatii de
cunoastere psihopedagogica a elevului si a colectivului de elevi; coordonator al colectivului didactic;
coordonator al relatiilor cu familia; coordonator al relatiilor cu comunitatea educativa locala.
Functionalitatea multipla a "Caietului" impune, astfel, o anumita structura de organizare care reflecta
obiectivele prezentate anterior:
- informatii generale necesare organizarii activitatii educative (despre elevi, despre colectivul didactic,
despre parinti);
-planificarea activitatii educative (plan de perspectiva: pe nivel, treapta, ciclu, an de invatamant; plan
operativ: trimestrial, saptamanal; planul orelor de dirigentie; planul activitatii cu familia; planul activitatii
realizate prin raporturi de parteneriat);
- caracterizarea clasei si a elevilor (fisa de caracterizare a clasei; fisa de observatie curenta/pe baza
investigatiei longitudinale, fisa scolara/care include caracterizarea psihopedagogica finala, realizata pe
baza corelatiei dintre investigatia longitudinala si investigatia transversala) - Caietul dirigintelui.
Cunoasterea elevului, Fisa scolara.
C) Functia de reglare-autoreglare a procesului didactic si educativ proiectat la nivelul institutiei scolare
implica doua categorii de activitati manageriale, perfectionarea cadrelor didactice; cercetarea pedagogica.
Perfectionarea cadrelor didactice prin activitati metodice include doua categorii de actiuni, concepute intr-
o viziune sistemica:
- actiuni cu caracter periodic, organizat: cursuri de specialitate pentru: definitivat, gradul didactic II,
gradul didactic I; cursuri de management pedagogic pentru inspectori scolari, directori, profesori-
consilieri, profesori-metodisti profesori-diriginti; instruiri, consfatuiri anuale cu: responsabilii de comisii
(catedre) metodice, profesorii-diriginti, profesorii-bibliotecari, profesorii-informaticieni, pedagogii scolari
etc; consilii ale cadrelor didactice, simpozioane, consfatuiri tematice etc. organizate trimestrial; stagii de
pregatire speciala.
- actiuni de perfectionare cu caracter permanent: studiu individual, lectii deschise, interasistente la
activitati didactice si Ia activitati educative, dezbateri gen asalt de idei, indrumari metodice.
Promovarea cercetarii pedagogice a cadrelor didactice angajeaza doua categorii de actiuni, dezvoltate in
jurul unui nucleu informational-decizional. bazat pe cunostinte stiintifice aplicate:
- actiunea de elaborare a unor proiecte inovatoare, la nivel de sistem: modelul finalitatilor
macrostructurale, modelele strategice de planificare curriculara, modelele
operationale de evaluare globala, modelele operationale de planificare a inspectiei scolare/ teritoriale, de
specialitate, de perfectionare;
- actiunea de elaborare a unor proiectele inovatoare, la nivel de proces: modelul finalitatilor
microstructurale (obiectivele generale ale planului de invatamant, obiectivele specifice pe niveluri, trepte,
cicluri, discipline de invatamant, dimensiuni ale educatiei, forme ale educatiei/instruirii, obiectivele
concrete posibile pentru diferite standarde de cunostinte: minime-medii-maxime); modele de proiectare
curriculara, concepute in raport de programa scolara, manualul scolar, de alte materiale didactice; sesiuni
stiintifice tematice,comunicari stiintifice publicate in presa de specialitate; regulamente de functionare a
unor organisme de proiectare, cu diferite grade de aplicabilitate, programe didactice alternative, programe
didactice complementare/tip educatie nonformala.
Structurile conducerii manageriale trebuie sa asigure realizarea celor trei functii pedagogice analizate
anterior. Aceste structuri reprezinta. in ultima instanta, "persoanele care ocupa functiile respective", fiind
concepute. in esenta, ca "modalitati de a atinge un scop dat". Exista, astfel, o relatie speciala intre functiile
conducerii si structurile conducerii, relatie care permite elaborarea unei organigrame manageriale a
sistemului de invatamant, dezvoltata in sensul cultivarii unui raport pedagogic adecvat intre centralizarea
si descentralizarea deciziei de tip managerial.
Relatiile dintre functiile managementului pedagogic si structurile managementului pedagogic raspund
unei necesitati de ordin metodologic. Philip H. Coombs defineste aceasta necesitate in termeni de politica
a educatiei: "structurile de conducere trebuie sa corespunda intotdeauna functiilor conducerii" .Institutiile
scolare eficente asigura astfel, in orice context, "prioritatea functiilor in raport cu structurile de conducere
ale sistemului si ale procesului de invatamant".
Structurile de conducere corespunzatoare functiei de planificare-organizare a sistemului de
invatamant - realizabila in cadrul unui model managerial - vizeaza activitatea de inspectie scolara
generala, teritoriala si de personal activata la nivel national (Ministerul Invatamantului/Directia generala
de planificare-organizare). teritorial (Inspectoratul Scolar/serviciile de inspectie scolara teritoriala si de
personal) si local (directorul coordonator al institutiei scolare, un director responsabil cu problemele de
planificare-organizare).
n conditiile unei societati democratice, informatizate, exercitarea acestei functii presupune si
activarea unor structuri, pe orizontala sistemului, valabile la nivel central (Institutul de Cercetari
Pedagogice/Sectia de planificarea educatiei; Comitetul Educational National/care reprezinta interesele
comunitatii educative, in plan national), teritorial (Sectii de planificarea educatiei organizate in filialele
Institutului de Cercetari Pedagogice; Comitete educationale teritoriale, care reprezinta interesele
comunitatilor educative teritoriale) si local (Comisii scolare care analizeaza problematica planificarii
educatiei in localitatea, zona respectiva; Comitetele educationale locale care reprezinta interesele
comunitatilor educative locale).
Structurile corespunzatoare functiei de orientare metodologica a procesului de invatamant -
realizabile in cadrul unui model managerial - vizeaza activitatea de inspectie scolara de specialitate
activata la nivel national (Ministerul Invatamantului/Directia de evaluare), teritorial (Inspectoratul
Scolar/serviciile de inspectie scolara de specialitate) si local (directorul coordonator al institutiei scolare,
un director responsabil cu problemele evaluarii activitatii la clasa).
n conditiile unei societati democratice, informatizate, exercitarea acestei functii presupune si
activarea unor structuri, pe orizontala sistemului, valabile la nivel central (Institutul de Cercetari
Pedagogice/Sectia de curriculum, laboratorul de evaluare; Comisiile nationale de curriculum national),
teritorial (Sectii de curriculum/, laboratoare de evaluare organizate in filialele Institutului de Cercetari
Pedagogice; Comisiile teritoriale de curriculum) si local (comisii, catedre metodice etc).
Structurile corespunzatoare functiei de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de invatamant
- realizabile in cadrul unui model managerial - vizeaza activitatea de perfectionare si de cercetare
pedagogica activata la nivel central (Ministerul Invatamantului/Directia de perfectionare si de'inovara
pedagogica), teritorial (casele corpului didactic, centrele de asistenta psihopedagogica) si local (directorul
coordonator, un director responsabil cu problemele perfectionarii si ale cercetarii pedagogice).
n conditiile unei societati democratice, informatizate, exercitarea acestei functii presupune si
activarea unor structuri, pe orizontala sistemului, valabile la nivel central (Institutul National de Formare
Initiala si
Continua a Cadrelor Didactice; Institutul de Cercetari Pedagogice/Sectia de asistenta psihopedagogica),
teritorial (filialele organizate de Institutul National de Formare Initiala si Continua a Cadrelor Didactice;
Sectii de asistenta psihopedagogica organizate in filialele Institutului National de Cercetari Pedagogice;
centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica) si local (cabinetele de asistenta psihopedagogica
organizate scolar si interscolar).
Prevederile Legii invatamantului referitoare la problema conducerii scolii sunt precizate in Titlul IV,
Conducerea invatamantului. capitolul I (Ministerul nvatamantului si alte organisme de nivel national),
capitolul II (Inspectoratele scolare) capitolul III (Conducerea institutiilor si a unitatilor invatamantului de
stat), capitolul IV (Evaluarea in invatamant) si in Titlul V, capitolul I (Personalul din invatamant. Elevi si
studenti) si capitolul II (Perfectionarea personalului didactic).
Capitolele respective evidentiaza atributiile principalele ale structurilor de conducere
institufionalizate la nivel central (Ministerul invatamantului), teritorial (inspectoratele scolare) si local
(conducerile unitatilor de invatamant).
Legea invatamantului evidentiaza rolul pe care trebuie sa- exercite Ministerul invatamantului in
"evaluarea invatamantului ca sistem si proces (...) prin institutii si organisme specializate". Aceasta
evaluare vizeaza cresterea calitatii resurselor umane, definite la nivel de:
- personal didactic, format din: educatoare, in invatamantul prescolar; invatatori, in invatamantul primar;
institutori, in invatamantul prescolar si primar; maistri instructori, in invatamantul gimnazial, profesional,
liceal, postliceai; profesori, in invatamantul gimnazial, liceal si postliceai; preparatori, asistenti
universitari, lectori (sefi de lucrari), conferentiari universitari, profesori universitari, profesori universitari
consultanti, in invatamantul universitar;
- personal didactic asociat;
- personal de cercetare, integrat in catedre, departamente, unitati sau centre de cercetare si de
microproductie;
- personal didactic auxiliar;
- prescolari, elevi, student
n capitolul rezervai perfectionarii didactice sunt evidentiate principalele activitati (activitati de
perfectionare metodica si psihopedagogica, conferinte, seminarii. dezbateri, cursuri de reciclare si
perfectionare pentru obtinerea definitivatului, gradului didactic II, gradului didactic I, cursuri de
management), si structurile institutionale angajate la nivel national, teritorial si local.
Problemele conducerii invatamantului superior sunt abordate in cadrul Legii invatamantului, la Titlul
II, Sistemul national de invatamant, capitolul IX, invatamantul superior,
Operationalizarea problemelor privind conducerea invatamantului, urmeaza sa fie realizata prin
regulamente speciale si prin statutul cadrelor didactice. La ora redactarii Dictionarului de termeni
pedagogici, aceste documente de politica educationala erau in stadiu de experiment ( situatia
regulamentelor elaborate dupa pe diferite domenii) sau pe cale de legiferare ( situatia Statutului cadrelor
didactice). Inspectia scolara, Managementul organizatiei scolare, Managementul pedagogic/educatiei.

Propuneri de mbuntire a unor acte normative

1. OUG 14/2013 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011.
Ordonanta de urgenta nr. 14/2014

Tinand seama de necesitatea sprijinirii educatiei, a cresterii calitatii sistemului de invatamant, a
asigurarii derularii in conditii normale a procesului de invatamant, intrucat, potrivit legislatiei in vigoare,
cadrele didactice care ocupa functii de conducere in unitati de invatament nu sunt scutite in totalitate de
indeplinirea normei didactice, fiind nevoite sa se ocupe atat de bunul mers al unitatii pe care o conduc, cat
si de educarea copiilor, stiind ca personalul didactic de conducere, indrumare si control al unitatilor de
invatamant indeplineste concomitent atat responsabilitatile specifice functiilor de conducere, indrumare si
control, cat si atributiile de predare, ceea ce determina aparitia unor disfunctionalitati in indeplinirea atat a
atributiilor didactice, cat si a celor administrative in mod concomitent, misiunea lor fiind vadit ingreunata,
este necesar sa se asigure eficientizarea managementului unitatii de invatamant prin scutirea efectuarii
atributiei de predare din norma didactica, respectiv din postul didactic pentru personalul didactic de
conducere, de indrumare si de control, intrucat participarea la procesul de monitorizare si evaluare a
calitatii sistemului de invatamant presupune prezenta efectiva la aceste activitati a personalului didactic,
de conducere, de intrumare si de control, de asemenea, considerand necesara scutirea efectuarii atributiei
de predare din norma didactica, respectiv din postul didactic si pentru persoanele desemnate de federatiile
sindicale reprezentative din invatamant pentru participarea la procesul de monitorizare si evaluare a
calitatii sistemului de invatamant, luand in considerare si necesitatea definirii termenului de "degrevare",
avand in vedere ca aceasta notiune nu este reglementata,
este necesara asigurarea cadrului legislativ ce reglementeaza degrevarea personalului didactic.
personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, ca urmare a indeplinirii unor responsabilitati
specifice functiilor de conducere, de indrumare si de control, precum si pentru persoanele desemnate de
federatiile sindicale reprezentative din invatamant ca urmare a participarii la procesul de monitorizare si
evaluare a calitatii sistemului de invatamant."

2. LEGEA SALARIZRII care reglementeaz drepturile de natur salarial ale personalului din
nvmnt

Art.4. (1) Salariile de baz se difereniaz pe funcii n raport cu nivelul pregtirii profesionale,
experiena i rspunderea n munc, precum i cu nivelul de complexitate al activitii specifice fiecrui
post.
(2) n cadrul fiecrei funcii salariile de baz se difereniaz pe trane de vechime n nvmnt i pe un
anumit numr de grade sau trepte profesionale, n raport cu nivelul pregtirii profesionale a fiecrei
persoane.
Art.5. (1) Pentru personalul care ocup o funcie de conducere, salariul de baz este cel corespunztor
funciei de execuie n care acesta este ncadrat la care se adaug o indemnizaie de conducere, care face
parte din salariul de baz, i care constituie baz de calcul pentru sporuri i alte drepturi care se acord n
raport cu salariul de baz, difereniate n raport cu rspunderea funciei de conducere, cu mrimea
compartimentului condus, precum i cu ponderea activitii de conducere fa de cea de execuie.
(2) Indemnizaia de conducere se stabilete la ncadrarea n funcie de ctre ordonatorul de credite i se
poate revizui anual, n raport cu rezultatele obinute de personalul de conducere.

Astfel salarizarea directorilor se poate face n funcie de performana, iar cuantumul indemnizatiei ar
putea fi mrit pn la 50% din salariu de baz. Textul vine n contradictie cu legea salarizarii per elev,
care permite o anumita anvelopa de finanare pentru toate cheltuielile cu funcionarea pe care unitatea
colar le are. n acest context este foarte dificil s se ajung la un astfel de procent, dat fiind caracterul
limitat al resurselor bugetare. Tot in ceea ce privete indemnizaia personalului de conducere din unitile
colare OUG 14/2013 la Legea 1/2011 stabilete degrevarea de ore a profesorilor care ocup funcii de
conducere, or i din acest punct de vedere numrul de ore pe care un director il are la catedr, prin urmare
economia cu privire la cheltuielile salariale cu personalul didactic nu permite creterea indemnizaiei
personalului didactic care detine funcii de conducere.


3. Mobilitatea personalului didactic

n unitile de nvmnt sau n consoriile colare poate fi angajat personal didactic cu
contract individual de munc pe perioad nedeterminat sau perioad determinat de cel mult un
an colar, cu posibilitatea prelungirii contractului, respectiv n plata cu ora, n condiiile legii.
Constituirea posturilor didactice la nivelul unitii de nvmnt sau al consoriilor
colare se face pe baza normativelor n vigoare privind formaiunile de studiu. n nvmntul
preuniversitar de stat i particular, posturile didactice se ocup prin concurs organizat la nivelul
unitii de nvmnt cu personalitate juridic, conform unei metodologii-cadru elaborate de
Ministerul Educaiei Naional.
Deciziile privind vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe post i
angajarea personalului didactic se iau la nivelul unitii de nvmnt de ctre consiliul de
administraie al unitii de nvmnt, la propunerea directorului, conform unei metodologii
elaborate de Ministerul Educaiei Naionale. Consiliul de administraie al unitii de nvmnt
stabilete posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare, statutul acestora: vacante,
rezervate, precum i condiiile i modalitile de ocupare a acestora.
Inspectoratul colar analizeaz, corecteaz n colaborare cu unitile de nvmnt i
avizeaz oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate.
Lista de posturi didactice/catedre se face public prin afiare la inspectoratele colare i la
unitile de nvmnt respective i pe site-ul acestor instituii cu cel puin 30 de zile naintea
declanrii procedurilor de selecie i angajare pe aceste posturi didactice/catedre.
Concursul const n:
a) prob practic sau inspecie special la clas i prob scris din didactica specialitii la
angajarea personalului didactic cu contract individual de munc;
b) prezentarea unui curriculum vitae i susinerea unui interviu la angajarea prin plata cu ora
a personalului didactic asociat i a personalului didactic pensionat.
Unitile de nvmnt, individual, n consorii colare sau n asocieri temporare la nivel
local ori judeean, organizeaz concursul pentru ocuparea posturilor i catedrelor, conform
statutului acestor posturi didactice i catedre.
Comisiile de concurs se aprob de consiliul de administraie al unitii de nvmnt. Din
comisia de concurs compus din cadre didactice face parte n mod obligatoriu i un reprezentant
al inspectoratului colar judeean. n situaia n care concursul se organizeaz n consorii colare
sau n asocieri temporare la nivel local ori judeean, comisiile sunt validate de consiliile de
administraie ale unitilor de nvmnt.
n nvmntul preuniversitar de stat, validarea concursurilor pentru ocuparea
posturilor/catedrelor didactice se face de ctre consiliul de administraie al unitii de nvmnt
care organizeaz concursul. Angajarea pe post a personalului didactic cu contract individual de
munc se face de directorul unitii de nvmnt, pe baza deciziei de repartizare semnate de
inspectorul colar general.
n nvmntul particular, validarea concursurilor i angajarea pe post se fac de ctre
conducerea unitii de nvmnt particular i se comunic, n scris, inspectoratului colar.
Candidaii care au dobndit definitivarea n nvmnt, profesori cu drept de practic, i au
ocupat prin concurs validat, n condiiile metodologiei, de consiliul de administraie al unitii de
nvmnt un post didactic vacant sunt titulari n nvmntul preuniversitar. Pe baza deciziei
de repartizare semnate de inspectorul colar general, directorul unitii de nvmnt ncheie cu
acetia contractul individual de munc pe perioad nedeterminat.
Pentru candidaii care nu au dobndit definitivarea n nvmnt, profesori debutani, i au
ocupat prin concurs validat, n condiiile metodologiei, de consiliul de administraie al unitii de
nvmnt un post didactic vacant, directorul unitii de nvmnt ncheie contractul individual
de munc pe o perioad de cel mult un an colar. n situaia n care aceti candidai promoveaz
examenul pentru definitivarea n nvmnt, consiliul de administraie poate hotr modificarea
duratei contractului individual de munc din perioad determinat n perioad nedeterminat.
Pentru candidaii care au ocupat prin concurs validat, n condiiile metodologiei, de consiliul
de administraie al unitii de nvmnt un post didactic rezervat, directorul unitii de
nvmnt ncheie contractul individual de munc pe o perioad de cel mult un an colar,
respectiv pn la revenirea titularului pe post. Consiliul de administraie al unitii de nvmnt
poate decide prelungirea contractului individual de munc i n anul colar urmtor, n situaia n
care postul rmne rezervat.
Directorii unitilor de nvmnt comunic n scris inspectoratului colar, imediat dup
concurs, urmtoarele situaii:
a) angajarea cu contract individual de munc pe perioad nedeterminat pe posturi didactice
a candidailor validai dup concurs;
b) debutanii care au ocupat prin concurs validat, n condiiile metodologiei, de consiliul de
administraie al unitii de nvmnt un post didactic vacant i pentru care consiliul de
administraie al unitii de nvmnt poate hotr modificarea duratei contractului
individual de munc din perioad determinat n perioad nedeterminat, n situaia n
care aceti candidai promoveaz examenul pentru definitivarea n nvmnt;
c) candidaii participani la concurs i nerepartizai;
d) posturile didactice i orele rmase neocupate dup concursul organizat la nivelul unitii
sau al consoriilor colare.
Inspectoratul colar centralizeaz la nivel judeean/al municipiului Bucureti posturile
didactice i orele rmase neocupate, care vor fi repartizate n ordinea stabilit prin metodologie
elaborat cu consultarea partenerilor de dialog social i aprobat prin ordin al ministrului
educaiei, cercetrii, tineretului i sportului.
Reprezentanii organizaiilor sindicale reprezentative la nivel de ramur a nvmntului
particip cu statut de observator la toate etapele de organizare i desfurare a concursurilor
organizate la nivelul unitii sau al consoriilor colare.
Posturile didactice rmase neocupate prin concurs sau eliberate n timpul anului colar se
ocup pe perioad determinat, prin detaare sau prin plata cu ora, pn la sfritul anului colar
ori pn la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei.
n situaia n care posturile didactice eliberate n timpul anului colar nu pot fi astfel ocupate,
consiliile de administraie din unitile de nvmnt sunt abilitate s organizeze i s desfoare
individual, n consorii colare sau n asocieri temporare la nivel local, concursuri pentru
ocuparea posturilor didactice n vederea angajrii cu contract individual de munc pe perioad
determinat a personalului didactic calificat. n mod excepional, consiliile de administraie din
unitile de nvmnt pot organiza testri prin interviu i lucrare scris, n profilul postului
solicitat, n vederea angajrii cu contract individual de munc pe perioad determinat a
personalului fr studii corespunztoare postului.
Eliberarea din funcie a personalului didactic n unitile de nvmnt cu personalitate
juridic se face de ctre directorul unitii, cu aprobarea consiliului de administraie, iar la
unitile de nvmnt particulare de ctre persoana juridic fondatoare
1
.

1
Legea 1/2011 a educaiei naionale, actualizat prin: OUG 21/2012 - privind modificarea i completarea Legii
educaiei naionale nr. 1/2011 din 30 mai 2012, Monitorul Oficial 372/2012;
Legea 1/2011 a Educaiei Naionale, actualizat prin:
OUG 21/2012 - privind modificarea i completarea Legii educaiei naionale nr. 1/2011 din 30
mai 2012, Monitorul Oficial 372/2012;
Personalul didactic titular n nvmntul preuniversitar poate fi detaat n interesul
nvmntului, cu acordul su, pentru ocuparea unor posturi din uniti/instituii de nvmnt
i uniti conexe, la solicitarea acestuia, precum i pentru asigurarea pe perioad determinat de
cel mult un an colar a conducerii unitilor de nvmnt, unitilor conexe ale nvmntului
preuniversitar, inspectoratelor colare i caselor corpului didactic i a funciilor de ndrumare i
de control n inspectoratele colare. Detaarea n interesul nvmntului se realizeaz conform
metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social i aprobate prin ordin al
ministrului educaiei, cercetrii, tineretului i sportului.
Detaarea la cerere a personalului didactic titular n nvmntul preuniversitar se realizeaz
prin concurs sau concurs specific, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaiei,
Cercetrii, Tineretului i Sportului. Detaarea la cerere a personalului didactic titular n
nvmntul preuniversitar se realizeaz pe o perioad de cel mult 5 ani colari consecutivi,
Asigurarea conducerii unei uniti de nvmnt preuniversitar particular, pn la organizarea
concursului, dar nu mai mult de sfritul anului colar, se poate realiza de cadre didactice care se
disting prin caliti profesionale, manageriale i morale, dup cum urmeaz:
a) prin numirea n funcia de conducere de ctre conducerea persoanei juridice finanatoare, la
propunerea consiliului de administraie al unitii de nvmnt particular, a unui cadru didactic
din cadrul unitii de nvmnt respective sau a unui cadru didactic pensionat; actul de numire
se aduce la cunotina inspectoratului colar pe raza cruia i desfoar activitatea unitatea
colar;
b) prin detaarea n interesul nvmntului a cadrelor didactice titulare n nvmntul
preuniversitar de stat sau a cadrelor didactice titulare n alte uniti de nvmnt particular, la
propunerea conducerii persoanei juridice finanatoare i cu acordul scris al persoanelor solicitate,
prin decizie a inspectorului colar general.
Odat cu aplicarea legea educaiei naionale 1/2011 s-au identificat i problemele care apar odat
cu aplicarea acestei legi, drept pentru care n ceea ce privete organizarea concursurilor pentru
ocuparea posturilor didactice, catedrelor rezervate, s-a venit cu modificri i completri privind
organizarea concursurilor de ocupare pentru eliminarea neajunsurilor din lege.



Bibliografie:
1. *** Legea educaiei naionale, publicat n MO Nr. 18/10.I.2011
2. ***Legea nr. 84/ 1995 (Legea nvmntului)
3. ***Legea nr. 87/ 2006 pentru aprobarea OUG nr. 75/ 2005 privind asigurarea calitii
educaiei;
4. ***Ordinul MEN nr. 4609/21.09.2000 cu privire la competenele i responsabilitile


directorilor de uniti colare n vederea descentralizrii i consolidrii autonomiei instituionale
a colilor i liceelor;
5. ***Regulament de organizare i funcionare a unitilor de nvmnt preuniversitar,
2005
6. Cojocaru, Venera Mihaela, Introducere n managementul educaiei, Editura Didactic
i Pedagogic, Bucureti, 2004;
7. Cristea, Sorin, Managementul organizaiei colare, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 2003;
8. Iorga, Gheorghe .a., Ghidul practic al directorului unitii de nvmnt preuniversitar,
Editura Paralela 45, Piteti, 2003;
9. Iosifescu, erban, Manual de management educaional pentru directorii de uniti
colare, Editura Gnosis, Bucucreti, 2000;
10. Jinga, Ioan, Managementul nvmntului, Editura Academiei de Studii Economice,
2003;
11. Joia, Elena, Management colar, elemente de tehnologie managerial, Editura Gh. C.
Alexandru, Craiova, 1995;
12. Oran, Florica, Management educaional, Editura Universitii din Oradea, 2004;