PLAN DE NGRIJIRE - stabilirea nevoilor fundamentale

Obinerea de informaii necesare stabilirii strii de independen/dependen a

bolnavului: interviul; profilul bolnavului.

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson porneste de la existenta unor necesitati
fiziologice si aspiratii ale fiintei umane numite nevoi fundamentale.

Acesta se bazeaza pe definirea celor 14 nevoi fundamentale, cucomponente bio-
psiho-sociale, culturale si spirituale ale individului.

O nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane
pentru a-si asigura starea de bine, in apararea fizica si mentala.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. a respira i a avea o bun circulaie
2. a se alimenta si hidrata
3. a elimina
4. a se misca, a pastra o buna postura
5. a dormi, a se odihni
6. a se imbraca si dezbraca
7. a-si mentine temperatura corpului in limite normale
8. a fi curat, a-si proteja tegumentele
9. a evita pericolele
10. a comunica
11. a actiona dupa credintele si valorile sale
12. a se realiza
13. a se recrea
14. a invata cum sa-ti pastezi sanatatea.

CLASIFICAREA NEVOILOR UMANE
DUPA TEORIA LUI MASLOW

Abraham Maslow, psiholog si umanist american afirma ca exista cinci categorii de
nevoi umane, ierarhizate, in ordinea prioritatilor, astfel:
1. Nevoi fiziologice
2. Nevoi de siguranta
3. Nevoia de apartenenta
4. Nevoia de recunoastere sociala (stima)
5. Nevoia de realizare (depasire)
Dupa aceasta teorie trebuie sa fie satisfacute intai nevoile de baza fiziologice si de
securitate pentru ca persoana sa poata tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin
superior apartenenta, stima, realizarea.

Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale finite umane anume:

o dimensiune biologica (biofiziologica)
o dimensiune psihologica
o dimensiune sociologica
o dimensiune culturala
o dimensiune spirituala

Scopul ideal al profesiunii de asistenta esteindependenta persoanei satisfacerea
celor 14 nevoi fundamentale.

Asistenta care vrea sa personalizeze ingrijirile trebuie deci sa tina seama de diversele
dimensiuni implicate si de interactiunea intre nevoi. Satisfacerea sau
nesatisfacerea unei nevoi are consecinte asupra satisfacerii sau nesatisfacerii celorlalte
nevoi.

NEVOIA SI HOMEOSTAZIA

Satisfacerea in ansamblu a nevoilor unei personae permite conservarea in stare de
echilibru a diverselor sale procese fiziologice si psihologice.

Nevoia: stare care cere un aport, o usurare, lipsa unui lucru de necesitate, de
dorinta, de utilitate.

Homeostazia: este o stare de echilibru si de autoreglare care se instaleaza in
diverse procese fiziologice ale persoanei.
Azi se vorbeste de homeostazie fiziologica
homeostazie psiho-sociala a individului.

SURSELE DE DIFICULTATE

Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacol
major care impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale, constituie
o sursa de dificultate.

Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
1. Factori de ordin fizic
2. factori de ordin psihologic
3. Factori de ordin social
4. Factori de ordin spiritual
5. Factori legati de insuficiente cunostinte

Factori de ordin fizic
Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele (piedicile) fizice de
natura intrinseca sau extrinseca ce influenteaza negative satisfacerea uneia sau mai
multor nevoi fundamentale.
Sursele de dificultate intrinseci provin de la individul insusi.(problema articulara,
paralizie, problema metabolica, infectie etc.)
Sursele de dificultate extrinseci cuprind agenti exteriori care in contact cu
organismul uman, impiedica functionarea normala.(o sonda nazo-gastrica, vezicala care
provoaca iritatii , pansament compresiv, o imobilizare)

Factori de ordin psihologic
Sursele de dificultate de ordin psihologic cuprind sentimente si emotii starile
sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea anumitor nevoi
fundamentale(tulb. de gandire, stress, situatii de criza, doliul etc.)
Manifestarile de dependenta la acest nivel pot afecta toate nevoile.

Factori de ordin social
Surse de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei in raport
cu anturajul sau, cu partenerul de viata, cu familia sa, cu prietenii, cu colegii de munca.
Se pot prezenta sub forma de modificare a rolului sau social, dificultati de
comunicare, probleme de adaptare la o cultura, sentiment de respingere etc. Asistenta
nu poate intotdeauna sa influenteze direct problemele generate de aceste surse de
dificultate dar ea trebuie sa stie sa le recunoasca si sa ajute pacientul. Asistentele trebuie
sa deceleze nivelul igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiant etc.

Factori de ordin spiritual
Surse de dificultate de ordin spiritual
Este vorba de aspiratiile spirituale , revolta persoanei asupra sensului vietii , intrebari
religioase, filosofice
Au repercursiuni (mai ales) asupra persoanelor in varsta sau la muribunzi.

Factori lipsa de cunostinte
Surse de dificultate legate de lipsa de cunoastinte
Asistenta poate ajuta pacientul in castigarea unor cunostinte care sunt necesare
pentru a-l ajuta in satisfacerea nevoilor.(cunoasterea de sine, cunostinte despre sanatate
si boala, cunoasterea celeorlalte persoane, cunoasterea mediului social)

Interventia asistentei poate fi asupra sursei de dificultate direct sau asupra
manifestarilor de dependenta
Uneori asupra sursei de dificultate nu se poate actiona(deficit vizual sau intelectual,
retentie urinara datorita efectului anestezicului la un pac. operat)

PROCESUL DE INGRIJIRE

Procesul de ingrijire este:
metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de ingrijiri
individualizate. Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui
individ (sau grupa de indivizi) la o modificare reala sau potentiala de sanatate.
Demersul mai poate fi definit ca: un proces intelectual compus din diverse etape
logic ordonate, avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului.
Dupa Genevieve Dechanoz, procesul de ingrijire reprezinta aplicarea modului
stiintific de rezolvare a problemelor, a analizei situatiei, a ingrijirilor,
pentru a raspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei.

Etapele procesului de ingrijire

Procesul de ingrijire comporta 5 etape:
1. Culegerea de date
2. Analiza si interpretarea lor (probleme, diagnostic de ingrijire)
3. Planificarea ingrijirilor (obiective)
4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor)
5. Evaluarea
1. Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind
pacientul in globalitatea sa.
Identificarea problemelor de ingrijire a pacientului se bazeaza pe:cunoasterea
pacientului
- cunoasterea deficientelor pacientului
- cunoasterea asteptarilor acestuia in ce priveste:
- ingrijirea
- sanatatea
- spitalizarea sa
- cunoasterea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate

2. Analiza datelor se face prin:
Examinarea datelor
Clasificarea datelor: - date de independenta (acelea care permit satisfacerea autonoma a
nevoilor)
Date de dependenta
Stabilirea problemelor de ingrijire
Recunoasterea legaturilor si prioritatilor(problemelor)
Regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi, si identificarea resurselor individuale

Dg. de ingrijire : Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de
sanatate prezente sau potentiale , la evenimentele de viata ale unei persoane , ale unei
familii sau ale unei colectivitati.
Ele servesc ca baza ptr a alege interventiile de ingrijire vizand atingerea rezultatelor
ptr care asistenta este responsabila.

Componentele diagnosticului de ingrijire

Dg. de ingrijire este format din 2/3 parti:

Problema de dependenta a persoanei (P)
Se definesc in urma analizei si interpretarii datelor(a manifestarilor de dependenta)
Termenii folositi:
Alterarea
Deteriorarea
Deficit
Incapacitate
Diminuare
Dificultate
Perturbare
Asistenta trebuie sa traga concluziile si sa le defineasca clar:
- alterarea / / / starii de constienta, integritatii pielii, mobilitatatii fizice, eliminarii
intestinale
Cauza problemei de dependenta (E)

Cauza(etiologia) problemei, a sursei de dificultate ( def. sursei de dificultate:
piedica/ obstacol major in satisfacerea uneia sau mai multor N.F.)

In formularea dg. de ingrijire, etiologia(cauzele) se leaga de prima
componenta(problema) prin urmatoarele cuvinte:- legat de ; din cauza
In cazul in care sursa nu este cunoscuta clar , asistenta va descrie doar problema
pacientului , sau specifica: sursa posibila.

Semne si simptome (S)

Semnele care se manifesta.

Exemplu: P- alterarea elim intestinale- constipatia
E- imobilitatea
S- scaune rare, dure, dureri abdominale

Formularea dg. de ingrijire = problema +legat de... / din cauza... +
etiologie semne

3. Planificarea ingrijirilor ne permite:
a) determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmarite
b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor

4. Executarea, aplicarea interventiilor

5. Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut si daca au aparut noi date in
evolutia starii pacientului, eventual, daca este necesare reajustarea interventiilor si
obiectivelor.

Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe datele
furnizate de pacient sau luate din alte surse singure.
Demersul constituie deci un instrument:
- de individualizare
- de personalizare a ingrijirilor ele concura la umanizare

O alta calitate a demersului consta in faptul ca informatiile constituie o
resursa foarte utila pentru controlul calitatii de ingrijire; pune la dispozitia
intregii echipe de ingrijire detaliile planificarii ingrijirilor facand
posibila rationalizarea ingrijirilor, coordonarea si stabilirea prioritatii.

ATENIE!!!
Principii generale: Pentru a prioritiza nevoile fundamentale vom ine cont ntotdeuna
de parametrii funciilor vitale, nivelul de contien, semne i simptome.
Stabilizarea funciilor vitale are prioritate: dac pcientul prezint insuficien
respiratorie acut, prioritate are stabilizarea respiratorie, dac valorile tensionale
sunt sczute/crescute semnificativ ,puls/FC sunt sczute/crescute semnificativ prioritate
are stabilizarea hemodinamic.
ATENIE! Nevoia de a evita pericolele nu este mai important dect
stabilizarea pacientului hemodinamic i respirator. Pericolul major n cazul acestor
pacieni l constituie instabilitatea respiratorie i hemodinamic.
Ex.: Dac avem un pacient n oc traumatic, hemoragic, neurogen, cardiogen, durerea este
factor decompensator, dar nu are prioritate "Nevoia de a evita pericolele", dei
durerea i pune viaa n pericol, nu putem interveni pentru combaterea durerii naintea
restabilirii circulatorii.Analgezia major are ca efect scderea valorilor tensionale,
deci, se va administra dup corectarea circulaiei. Prioritate are n acest
caz "Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie". La pacienii cu hipotensiune
arterial semnificativ intervenim prin efectuarea a dou aborduri venoase
periferice/centrale i instituirea soluiilor perfuzabile hipertone/izotone pentru
reechilibrarea volemic. Obigatoriu intervenim cu oxigenoterapia la pacienii cu hTA,
pentru c scderea presiunii arteriale are ca efect i hipoxia cerebral/generalizat. Sngele
are proprietatea de a transporta oxigen la organe i esuturi, scderea fluxului sanguin este
urmat de desaturarea tesuturilor i organelor.
La pacienii care acuz durere paroxistic cu valori tensionale normale sau uor crescute
(pe fondul strii de agitaie) prioritate are "Nevoia de a evita pericolele", intervenim cu
analgezia pentru a reduce efectele negative ale DURERII (ex: scderea valorilor tensionale).
La pacienii care prezint hemoragii cu valori tensionale sczute, nevoia
alterat prioritar rmne "Nevoia de a avea o bun
respiraie i circulaie", deci, prioritate are resuscitarea volemicconcomitent cu
realizarea hemostazei i analgeziei, dac taboul este nsoit i de dureri. Excepie fac
hemoragiile externe masive, care intereseaz un vas de snge magistral, unde intervenim
efectund compresie manual extern sau la pacienii cu hemoragie exteriorizat
intervenim cu medicatia hemostatica, iar nevoia prioritar va fi: "Nevoia de a evita
pericolele", pierderea masiv de snge avnd ca rezultatstopul cardiac determinat de
insuficiena/stop circulator. Ex: P1: risc de complicaii; E: hemoragia ; S: posibil oc
hemoragic, posibil stop cardiac; La pacienii care prezint hemoragie
extern/intern/exteriorizat cu valori tensionale normale/ uor sczute/crescute, nevoia
alterat prioritar va fi 1. "Nevoia de a elimina", 2. "Nevoia de a evita pericolele", 3.
"Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie".

Not: Pentru o mai bun nelegere n stabilirea nevoilor citii: "Importana stabilizrii
funciilor vitale". V va ajuta s nelegeiimportana interveniei rapide la pacienii
cu hipotensiune arterial semnificativ i consecinele hTA.